Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 109 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr. 323/2023 pentru modificarea art. 378 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 109 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr. 323/2023 pentru modificarea art. 378 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 844 din 12 septembrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona     │-                 │
│Mariţiu            │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, excepţie ridicată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni în Dosarul nr. 3.515/330/2019 al Judecătoriei Urziceni. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.960D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa autorului excepţiei. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care, făcând referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 221 din 20 aprilie 2023, pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 6 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.515/330/2019, Judecătoria Urziceni a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, excepţie ridicată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni într-o cauză penală în care inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de dispoziţiile de lege criticate.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia apreciază, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale deoarece exclud de la protecţia legii penale persoanele (în special copii) pentru care s-a stabilit beneficiul primirii unei pensii de întreţinere prin căi legale, altele decât hotărârea judecătorească. Arată că, din anul 2011, odată cu intrarea în vigoare a Codului civil, în legislaţia civilă română se recunoaşte stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere atât prin decizia unei instanţe, cât şi printr-o procedură notarială, efectul juridic fiind acelaşi. Rezultă aşadar că în legislaţia română sunt două modalităţi prin care se stabileşte cuantumul contribuţiei părintelui la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor. Or, prin omisiunea inserării în cadrul textului de lege criticat a pensiei de întreţinere stabilite prin procedura notarială, legiuitorul a procedat la eliminarea protecţiei juridice penale pentru copiii ai căror părinţi au acceptat de bunăvoie să le plătească o pensie de întreţinere şi îşi încalcă această obligaţie. Deşi recunoaşte că neplata pensiei de întreţinere este o faptă antisocială de gravitatea unei infracţiuni, atunci când pensia este stabilită prin hotărâre judecătorească, în mod nejustificat, legiuitorul înlătură caracterul penal al aceleiaşi fapte, dacă pensia este stabilită prin procedură notarială. În continuare, referitor la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16, susţine că nu pot fi identificate motive obiective şi proporţionale pentru care copilul îndrituit la pensia stabilită pe calea convenţiei notariale să fie exclus de la protecţia penală a statului, în timp ce copilul îndrituit la pensia stabilită pe cale judecătorească să fie protejat de norma penală. Se conferă astfel un privilegiu nejustificat celui care îşi asumă obligaţia de întreţinere prin convenţie notarială, de a nu fi sancţionat penal. De asemenea, susţine că, pentru respectarea integrală a prevederilor constituţionale cuprinse în art. 48 alin. (1), se impune ca aceeaşi forţă coercitivă a statului să intervină şi în cazul părinţilor care nu îşi îndeplinesc obligaţia de plată a pensiei de întreţinere stabilite prin convenţie notarială. În final, apreciază că, deşi este destinat să apere titularii dreptului de întreţinere, art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal realizează doar parţial acest lucru, restrângând dreptul de acces la justiţia penală pentru beneficiarii pensiei de întreţinere stabilite pe altă cale legală decât cea judecătorească.
    6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal. Curtea observă că dispoziţiile criticate au fost modificate prin articolul unic din Legea nr. 323/2023 pentru modificarea art. 378 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 din 8 noiembrie 2023. Cu toate acestea, din consultarea încheierii de sesizare, a motivării excepţiei de neconstituţionalitate şi a actelor aflate la dosar rezultă că autorul acesteia critică dispoziţiile art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr. 323/2023. În continuare, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Aşa fiind, Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr. 323/2023, cu următorul conţinut: „(1) Săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte: [...] c) neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească.“
    10. Autorul excepţiei susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) referitor la statul de drept, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 48 referitor la familie şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, ulterior sesizării în prezenta cauză, a admis excepţia de neconstituţionalitate - prin Decizia nr. 221 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 9 iunie 2023 - şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, care nu incriminează neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite prin act notarial, este neconstituţională.
    12. În esenţă, Curtea a constatat că izvorul pensiei de întreţinere, în ipoteza de la art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, îl pot constitui atât hotărârea judecătorească pronunţată în procedura desfacerii căsătoriei prin divorţ, potrivit dispoziţiilor art. 373 şi 374 din Codul civil, şi hotărârea de expedient prin care instanţa de judecată consfinţeşte acordul de mediere referitor la pensia de întreţinere, cât şi convenţia încheiată în procedura divorţului cu copii minori, autentificată de notar, încheiată în ipoteza desfacerii căsătoriei prin acordul părţilor în procedura notarială, potrivit art. 375 alin. (2) din Codul civil. În această din urmă ipoteză, poziţia subiectivă a făptuitorului faţă de conduita adoptată şi urmările pe care aceasta le produce se raportează la obligaţia de întreţinere instituită în sarcina sa şi concretizată prin convenţia autentică de stabilire a pensiei.
    13. Curtea a reţinut că legiuitorul are competenţa constituţională de a include în sfera ilicitului penal neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere fixate prin convenţie în procedura notarială, câtă vreme săvârşirea acestei fapte aduce atingere relaţiilor de convieţuire socială în cadrul familiei, urmarea imediată constând într-o stare de pericol pentru existenţa relaţiilor de familie, prin punerea persoanei îndreptăţite la întreţinere în situaţia de a fi lipsită de mijloacele de întreţinere ori de sprijin moral. Curtea reţine că ocrotirea prin mijloace juridice extrapenale, de drept civil, a valorilor arătate este insuficientă; în această materie doar instituirea unor mijloace specifice dreptului penal ar putea determina adoptarea unei atitudini active din partea celui obligat la întreţinere prin convenţie notarială. Reglementarea întregii reprezentări faptice a persoanei obligate la întreţinere (multiplele modalităţi faptice de săvârşire a abandonului de familie, având acelaşi rezultat, starea de pericol pentru valoarea socială ocrotită - familia), precum şi stabilirea unei pedepse adecvate trebuie să fie de natură să stimuleze făptuitorul să reia executarea acestei obligaţii, iar nu să creeze o dificultate suplimentară, acesta fiind, în fapt, scopul normei de incriminare de la art. 378 din Codul penal.
    14. Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“ şi ţinând cont de faptul că Decizia nr. 221 din 20 aprilie 2023, mai sus citată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanţei de contencios constituţional în cauza de faţă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 323/2023 pentru modificarea art. 378 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, a devenit inadmisibilă.
    15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr. 323/2023 pentru modificarea art. 378 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, excepţie ridicată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni în Dosarul nr. 3.515/330/2019 al Judecătoriei Urziceni.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Urziceni şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 109 din 27 februarie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016