Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 105 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (9) din Codul de procedură penală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 105 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (9) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 729 din 5 august 2025
Comenteaza legea

┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache    │- preşedinte          │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător           │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător           │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan  │- judecător           │
│Licu             │                      │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana    │- judecător           │
│Scântei          │                      │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan    │- judecător           │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia-Doina      │- judecător           │
│Stanciu          │                      │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina     │- judecător           │
│Tănăsescu        │                      │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila     │- judecător           │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│-                     │
│Krupenschi       │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (9) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată, din oficiu, de Judecătoria Iaşi - Secţia penală - judecătorul de cameră preliminară în Dosarul nr. 22.807/245/2019, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 530D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în principal, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât criticile formulate sunt circumstanţiate anumitor particularităţi ale cauzei, Curtea Constituţională nefiind competentă să se pronunţe asupra acestora. Astfel, se arată că procurorul în cauză a aflat mai târziu despre neexecutarea de către suspect sau inculpat a obligaţiei de a presta muncă neremunerată şi, în consecinţă, a revocat ordonanţa de renunţare la urmărirea penală. Acest aspect nu impietează însă asupra respectării normelor constituţionale invocate în motivare, referitoare la condiţia de previzibilitate şi claritate a legii şi la dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. Codul de procedură penală cuprinde suficiente dispoziţii, cum ar fi cele ale art. 318 alin. (7) şi ale art. 335 alin. (3) şi (4), care stabilesc regula confirmării de către judecătorul de cameră preliminară a procedurii redeschiderii urmăririi penale, tocmai ca o garanţie procesuală a actului procurorului de reluare a procedurii, sens în care a statuat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 27 din 29 octombrie 2015. Prin urmare, nu se poate reţine pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 318 alin. (9) din Codul de procedură penală.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 15 aprilie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 22.807/245/2019, Judecătoria Iaşi - Secţia penală - judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 318 alin. (9) din Codul de procedură penală. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată din oficiu de judecătorul de cameră preliminară într-o cauză având ca obiect confirmarea redeschiderii urmăririi penale, conform art. 335 din Codul de procedură penală.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, invocată din oficiu de judecătorul de cameră preliminară, se susţine că dispoziţiile art. 318 alin. (9) din Codul de procedură penală reglementează instituţia revocării ordonanţei de renunţare la urmărirea penală în cazul în care suspectul sau inculpatul nu îşi îndeplineşte, în termenul indicat prin actul procurorului, obligaţiile stabilite de acesta, însă legiuitorul a omis să prevadă un termen în care procurorul poate revoca respectiva ordonanţă de renunţare la urmărirea penală. Lipsa unui astfel de termen nu a fost suplinită nici prin Regulamentul de aplicare a Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 604/2016, deşi din lectura art. 13 şi 15 din acesta se poate înţelege că legiuitorul a avut în vedere un termen scurt, întrucât a menţionat că organul de poliţie competent trebuie informat de îndată, cel mai târziu în prima zi lucrătoare ce urmează zilei în care persoana care trebuie să presteze muncă în folosul comunităţii lipseşte a doua oară consecutiv de la locul stabilit în acest scop. Prin urmare, legea nu impune niciun termen-limită până la care procurorul poate revoca ordonanţa de renunţare la urmărirea penală, ceea ce conferă dispoziţiilor legale criticate caracter imprevizibil şi neclar, lăsând deschisă posibilitatea redeschiderii urmăririi penale oricând, indiferent de cât de mult timp a trecut după împlinirea celor 6 sau 9 luni, după caz, de la comunicarea ordonanţei procurorului, în care obligaţiile dispuse de acesta urmează să fie îndeplinite.
    6. Se menţionează că în situaţii similare legiuitorul a stabilit termene în care trebuie să aibă loc sesizarea privind neîndeplinirea unor obligaţii, în vederea revocării unor instituţii. În acest sens este actualul Cod penal care, spre deosebire de Codul penal anterior, stabileşte la art. 94 alin. (4) că serviciul de probaţiune trebuie să sesizeze instanţa dacă persoana supravegheată nu a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.
    7. Cu referire la situaţia concretă din speţă se arată că ordonanţa de renunţare la urmărirea penală şi de stabilire a obligaţiei de a presta muncă neremunerată a fost comunicată inculpaţilor la data de 13 noiembrie 2015, respectiv 16 noiembrie 2015, Postul de Poliţie Vlădeni şi Primăria Comunei Vlădeni fiind autorităţile desemnate să verifice modul de îndeplinire a obligaţiilor de către cei doi inculpaţi. La solicitarea Postului de Poliţie Vlădeni din data de 6 mai 2019, Primăria Comunei Vlădeni a comunicat printr-o adresă din data de 5 iunie 2019 că inculpaţii au efectuat un număr de 16 ore de muncă, rămânând un număr de 44 de ore de muncă neefectuată, ordonanţa de revocare a ordonanţei de renunţare la urmărirea penală fiind emisă în data de 1 august 2019, deci la mai mult de 3 ani şi 5 luni de la data expirării termenului în care trebuia îndeplinită obligaţia de a presta muncă neremunerată (termen de 3 luni, expirat în data de 13 februarie 2016/16 februarie 2016).
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă, întrucât autorul acesteia critică dispoziţiile art. 318 alin. (9) din Codul de procedură penală pentru ceea ce acestea nu prevăd, solicitând Curţii să completeze soluţia legiuitorului cu un anumit termen procedural, ceea ce excedează competenţei sale.
    10. În subsidiar, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, indicând în acest sens jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Constituţionale în care s-a statuat, în esenţă, că textele de lege nu pot avea întotdeauna o reglementare atotcuprinzătoare şi că principiul previzibilităţii nu este încălcat dacă persoana interesată apelează la îndrumări sau asistenţă juridică de specialitate pentru a preconiza, într-o măsură rezonabilă, care sunt consecinţele ce decurg din nerespectarea unor prevederi legale.
    11. Cât priveşte pretinsa lipsă de reglementare a unui termen în care procurorul poate emite ordonanţa de revocare a ordonanţei de renunţare la urmărirea penală, se arată că art. 318 din Codul de procedură penală cuprinde suficiente elemente care indică suspectului sau inculpatului gravitatea nerespectării obligaţiilor stabilite de procuror odată cu renunţarea la urmărirea penală. Astfel, conform alin. (6) al art. 318, procurorul dispune ca suspectul/inculpatul să îndeplinească una dintre obligaţiile enumerate la lit. a) - d) ale alin. (6) din acelaşi articol numai după consultarea prealabilă a acestuia, iar ordonanţa de renunţare la urmărirea penală, pe lângă alte menţiuni, va cuprinde, conform alin. (8) al art. 318, termenul până la care acele obligaţii trebuie îndeplinite, precum şi sancţiunea nedepunerii dovezilor la procuror. Prin urmare, suspectul/inculpatul nu poate pretinde că nu cunoaşte consecinţele la care se expune în cazul neîndeplinirii, cu rea-credinţă, a celor stabilite prin actul procurorului.
    12. În plus, nu se poate vorbi despre o incertitudine perpetuă cauzată de imposibilitatea de apreciere rezonabilă a intervalului de timp în care suspectul/inculpatul poate fi tras la răspundere penală, întrucât Codul penal prevede, în mod expres, la art. 154 şi 155, termenul general de prescripţie şi posibilitatea dublării acestuia, ca urmare a intervenirii termenului special de prescripţie.
    13. Nu se poate pretinde nici încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală reglementează procedura de confirmare, în faţa judecătorului de cameră preliminară, a redeschiderii urmăririi penale, în cadrul căreia suspectul/inculpatul poate contesta legalitatea şi temeinicia actului prin care s-a dispus revocarea ordonanţei de renunţare la urmărirea penală. De altfel, la adoptarea noului Cod de procedură penală, legiuitorul a urmărit ca această procedură să fie în acord cu art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, în special cu cele reţinute prin Hotărârea din 4 august 2015, pronunţată în Cauza Stoianova şi Nedelcu împotriva României, în care instanţa menţionată a constatat că parchetul dispunea de puterea de a anula ordonanţa de neîncepere a urmăririi penale şi de a decide redeschiderea urmăririi penale fără a fi ţinut de vreun termen şi fără a fi obligat să solicite vreo autorizaţie din partea vreunei instanţe naţionale, care să examineze temeinicia demersului procurorului. Or, conform art. 335 alin. (4) şi următoarele din actualul Cod de procedură penală, în cadrul procedurii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, instanţa va putea să analizeze, printre altele, caracterul excepţional al redeschiderii urmăririi penale, caracterul său echitabil, precum şi durata scursă de la momentul încetării urmăririi penale.
    14. Prin urmare, nu se poate reţine că dispoziţiile art. 318 alin. (9) din Codul de procedură penală conţin viciile de neconstituţionalitate pretinse de autorul excepţiei, textul criticat necesitând doar un firesc proces de interpretare şi aplicare a unui ansamblu de reguli de desfăşurare a procesului penal, reglementate de legiuitor în virtutea art. 126 alin. (2) din Constituţie.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 318 alin. (9) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut:
    "ART. 318
    Renunţarea la urmărirea penală
    (9) În cazul neîndeplinirii cu rea-credinţă a obligaţiilor în termenul prevăzut la alin. (7), procurorul revocă ordonanţa. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligaţiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului."

    18. Dispoziţiile art. 318 alin. (7) din Codul de procedură penală, la care textul criticat face trimitere, prevăd că „(7) În cazul în care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul să îndeplinească obligaţiile prevăzute la alin. (6), stabileşte prin ordonanţă termenul până la care acestea urmează a fi îndeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligaţii asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă şi care curge de la comunicarea ordonanţei.“, iar alin. (6) al art. 318 stabileşte obligaţiile pe care le poate dispune procurorul, şi anume: a) să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia; b) să ceară public scuze persoanei vătămate; c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă; d) să frecventeze un program de consiliere.
    19. Normele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) invocate sub aspectul exigenţelor de previzibilitate şi claritate a legii şi ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
    20. Examinând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea reţine, referitor la circumstanţele cauzei penale în care judecătorul de cameră preliminară a invocat prezenta excepţie, că aceasta are ca obiect confirmarea redeschiderii urmăririi penale, conform art. 335 din Codul de procedură penală. În speţă, ordonanţa de renunţare la urmărirea penală şi de stabilire a obligaţiei de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii a fost comunicată celor doi inculpaţi la data de 13 noiembrie 2015, respectiv 16 noiembrie 2015. La solicitarea Postului de Poliţie Vlădeni din data de 6 mai 2019, Primăria Comunei Vlădeni a comunicat printr-o adresă din data de 5 iunie 2019 că inculpaţii au efectuat un număr de 16 ore de muncă, rămânând un număr de 44 de ore de muncă neefectuată. Ordonanţa de revocare a ordonanţei de renunţare la urmărirea penală a fost emisă în data de 1 august 2019, deci la mai mult de 3 ani şi 5 luni de la data expirării termenului în care trebuia îndeplinită obligaţia de a presta muncă neremunerată (termen de 3 luni, expirat în data de 13 februarie 2016/16 februarie 2016), aspect faţă de care judecătorul de cameră preliminară a învederat Curţii Constituţionale pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (9) din Codul de procedură penală, care, neconţinând vreun termen-limită până la care procurorul poate revoca ordonanţa de renunţare la urmărirea penală, afectează exigenţele de calitate şi previzibilitate a legii şi dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.
    21. Analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 318 din Codul de procedură penală, procurorul poate emite ordonanţă de renunţare la urmărirea penală doar în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani şi dacă nu există un interes public în urmărirea faptei. Procurorul se consultă cu suspectul sau inculpatul pentru a stabili, de comun acord cu acesta, care dintre obligaţiile enumerate la alin. (6) al art. 318 vor fi îndeplinite de către acesta. Dacă starea de sănătate a suspectului sau inculpatului îi permite, se poate stabili în sarcina acestuia obligaţia prestării unei munci neremunerate în folosul comunităţii pentru o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, conform alin. (6) lit. c) din articolul menţionat. Prin aceeaşi ordonanţă, procurorul stabileşte inclusiv termenul până la care această obligaţie urmează să fie îndeplinită, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligaţii asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă şi care curge de la comunicarea ordonanţei. Dispoziţiile alin. (7) al art. 318 din Codul de procedură penală arată că neîndeplinirea cu rea-credinţă a obligaţiei, în cazul de faţă obligaţia de a presta muncă neremunerată, în termenul de 6-9 luni, justifică revocarea ordonanţei de renunţare la urmărirea penală, suspectul sau inculpatul având sarcina de a dovedi îndeplinirea obligaţiilor sau de a prezenta motivele neîndeplinirii acestora.
    22. În temeiul art. 335 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală, când constată că suspectul sau inculpatul nu şi-a îndeplinit cu rea-credinţă obligaţiile stabilite prin ordonanţa de renunţare la urmărirea penală, procurorul o va revoca şi va dispune redeschiderea urmăririi penale, act supus confirmării judecătorului de cameră preliminară în termen de cel mult 3 zile de la emiterea acestuia, sub sancţiunea nulităţii. În cadrul procedurii de confirmare a ordonanţei de redeschidere a urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară va hotărî, prin încheiere definitivă, asupra temeiniciei şi legalităţii ordonanţei, în camera de consiliu, cu citarea suspectului sau a inculpatului şi cu participarea procurorului, pe baza lucrărilor şi a materialelor din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.
    23. Din analiza textelor mai sus indicate rezultă că neîndeplinirea cu rea-credinţă a obligaţiei de a presta muncă neremunerată, stabilită iniţial prin ordonanţa de renunţare la urmărirea penală, reprezintă un caz expres prevăzut la art. 335 alin. (3) din Codul de procedură penală, care conduce la redeschiderea urmăririi penale, aceasta fiind, la rândul său, una dintre situaţiile de reluare a urmăririi penale, prevăzută expres de art. 332 alin. (1) lit. c) din acelaşi cod.
    24. Actul procurorului de redeschidere a urmăririi penale este supus în mod obligatoriu confirmării judecătorului de cameră preliminară, care va analiza soluţia adoptată de procuror sub toate aspectele de legalitate şi temeinicie.
    25. Curtea observă că, într-adevăr, legea procesual penală nu prevede un termen până la care procurorul poate revoca soluţia de renunţare la urmărirea penală. Legiuitorul a stabilit, în schimb, o serie de alte prevederi care configurează modalitatea de executare a acestei obligaţii, cum ar fi: consultarea suspectului sau inculpatului pentru ca procurorul să determine, în funcţie de starea acestuia de sănătate, care dintre obligaţiile enumerate la art. 318 alin. (6) urmează să fie îndeplinite, în compensarea faptului că urmează să se dispună renunţarea la urmărirea penală; comunicarea ordonanţei de renunţare la urmărirea penală, în cuprinsul căreia se indică, printre alte elemente obligatorii, numărul de zile în care persoana vizată va efectua muncă neremunerată, termenul de executare stabilit în intervalul legal de la 6 la 9 luni în care aceasta va duce la îndeplinire această obligaţie, precum şi sancţiunea nedepunerii dovezilor la procuror; însuşi alin. (9) al art. 318 - criticat în cauză - menţionează în mod expres că sarcina de a dovedi îndeplinirea sau motivele neîndeplinirii obligaţiei revine suspectului ori inculpatului.
    26. Aşadar, Curtea reţine că, prin procedura specifică emiterii ordonanţei de renunţare la urmărirea penală, în cadrul căreia suspectul/inculpatul este consultat în prealabil, sunt prevăzute suficiente elemente care să îi indice acestuia în mod neechivoc, prin chiar conţinutul ordonanţei procurorului ce îi este în mod formal comunicată, gravitatea neîndeplinirii tuturor obligaţiilor ce îi revin, inclusiv cea de comunicare a dovezilor sau explicaţiilor solicitate. În condiţiile legale anterior menţionate, renunţarea la urmărirea penală şi dispunerea efectuării de muncă necompensată nu pot fi privite ca un act de clemenţă sau de clasare, astfel încât persoana vizată nu poate pretinde că neîndeplinirea obligaţiilor stabilite nu generează nicio consecinţă în planul răspunderii penale.
    27. În ipoteza în care suspectul sau inculpatul nu depune aceste dovezi, procurorul este dator, potrivit art. 8 - Caracterul echitabil şi termenul rezonabil al procesului penal din Codul de procedură penală, să facă demersurile necesare astfel încât, aşa cum prevede această dispoziţie legală, să fie constatate la timp şi în mod complet faptele care constituie infracţiuni, nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil.
    28. Cât priveşte termenul până la care procurorul poate revoca ordonanţa de renunţare la urmărirea penală, Curtea observă că acesta nici nu putea fi unul prestabilit de legiuitor, având în vedere diversitatea cazuistică în care situaţia de revocare şi redeschidere a urmăririi penale poate interveni în practică. Tocmai de aceea, legiuitorul a prevăzut o procedură obligatorie de control judecătoresc al ordonanţei de revocare, în care judecătorul de cameră preliminară este chemat să confirme sau să infirme această ordonanţă. În cadrul controlului asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei prin care s-a dispus revocarea ordonanţei de renunţare la urmărirea penală şi redeschiderea urmăririi penale, judecătorul va lua în considerare atât susţinerile suspectului sau inculpatului legal citat şi ale procurorului, înscrisurile noi prezentate, cât şi lucrările şi materialele din dosarul de urmărire penală, apreciind inclusiv prin raportare la circumstanţele concrete ale faptei săvârşite, la conduita făptuitorului şi împrejurările care au dus la neexecutarea integrală sau parţială a obligaţiei de a presta muncă neremunerată şi dacă această neexecutare s-a realizat cu rea-credinţă. Evident, reluarea urmăririi penale nu poate fi dispusă dacă a intervenit o cauză care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal [art. 332 alin. (2) din Codul de procedură penală], prescripţia fiind una dintre aceste cauze, conform art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală.
    29. De altfel, aceste aspecte au fost lămurite de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul competenţei sale privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Prin Decizia nr. 27 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 11 decembrie 2015, instanţa supremă a stabilit că redeschiderea urmăririi penale prevăzută de art. 335 din Codul de procedură penală este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, atât în urma infirmării soluţiei procurorului de către procurorul ierarhic superior în procedura prevăzută de art. 336 şi următoarele din Codul de procedură penală, cât şi în cazul infirmării dispuse din oficiu.
    30. În considerarea celor anterior arătate, criticile de neconstituţionalitate formulate din oficiu de judecătorul de cameră preliminară, prin care se reclamă omisiunea de reglementare a unui termen maxim în care procurorul poate revoca ordonanţa de urmărire penală, sunt neîntemeiate, excepţia urmând să fie respinsă ca atare.
    31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Judecătoria Iaşi - Secţia penală - judecătorul de cameră preliminară în Dosarul nr. 22.807/245/2019 şi constată că dispoziţiile art. 318 alin. (9) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Claudia-Margareta Krupenschi


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 105 din 27 februarie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016