Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 105 din 23 februarie 2021  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse în capitolul I din anexa nr. VI şi ale art. 5 alin. (1)-(3) din secţiunea a 2-a capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 105 din 23 februarie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse în capitolul I din anexa nr. VI şi ale art. 5 alin. (1)-(3) din secţiunea a 2-a capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 565 din 2 iunie 2021

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse în capitolul I din anexa nr. VI şi ale art. 5 alin. (1)-(3) din secţiunea a 2-a capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Gigel Barbu şi Georgian Marin, prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „PRO LEX“, în Dosarul nr. 25.114/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.781D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.092D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi legale, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „PRO LEX“, în numele şi pentru membrii de sindicat, reclamanţii Petru Adrian Alb şi alţii, în Dosarul nr. 10.365/3/2018/a1 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.092D/2019 la Dosarul nr. 1.781D/2019, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că prevederile de lege criticate nu au ca obiect de reglementare stabilirea funcţiilor specifice ale poliţiştilor, ci reglementează cu privire la salarizarea acestei categorii profesionale. De asemenea, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, potrivit căreia salarizarea, indiferent de categoria profesională vizată, nu intră în domeniile de reglementare ale legilor organice.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Încheierea din 14 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 25.114/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse în capitolul I din anexa nr. VI şi ale art. 5 alin. (1)-(3) din secţiunea a 2-a capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Gigel Barbu şi Georgian Marin, prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „PRO LEX“, într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcţionarii publici.
    8. Prin Încheierea din 5 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 10.365/3/2018/a1, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse în capitolul I din anexa nr. VI şi ale art. 5 alin. (1)-(3) din secţiunea a 2-a capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „PRO LEX“, în numele şi pentru membrii de sindicat, Petru Adrian Alb şi alţii, într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcţionarii publici.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale sunt neconstituţionale, invocând lipsa reglementării prin lege a funcţiilor specifice ale poliţiştilor. Astfel, cu titlul prealabil, autorii susţin că din anul 2002 şi până în prezent nu a fost adoptată nicio lege care să reglementeze funcţiile specifice ale poliţiştilor. Referitor la obligativitatea reglementării funcţiilor specifice în lege sunt invocate prevederile art. 7 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi ale art. 22 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, potrivit căruia: „Funcţiile şi modul de salarizare ale poliţiştilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.“ Autorii mai susţin că funcţiile au fost stabilite prin „hotărâre a Guvernului, clasa de secretizare - secret de stat, nivel secret, respectiv HG nr. 070/2004, urmată de HG nr. 0292/2011, în prezent HG nr. 0610/2017“. Autorii invocă art. 7 şi anexa nr. 1 la Legea nr. 188/1999 şi arată că „funcţiile publice specifice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 reprezintă denumirea unor coeficienţi de ierarhizare (de exemplu, agent IV, agent III, agent II, agent I, agent principal)“ şi că, practic, fiecărui coeficient de ierarhizare îi corespunde o denumire, intitulată generic „funcţie“. Referitor la caracteristicile funcţiilor şi elementele ce le diferenţiază invocă art. 22 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, potrivit căruia „Funcţiile poliţiştilor se diferenţiază prin categorie, grad profesional şi coeficient“, şi arată că „funcţiile publice specifice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 reprezintă denumirea unor coeficienţi de ierarhizare“. Or, „coeficientul de ierarhizare prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017, asociat unei funcţii, reprezintă o componentă a funcţiei, astfel cum este reglementat la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 360/2002“.
    10. În acest context, autorii susţin că funcţiile stabilite în capitolul I din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt corespunzătoare gradelor profesionale (militare), rezultând astfel că elementul principal este gradul, în condiţiile în care, aşa cum rezultă din prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, gradul este o componentă a funcţiei, şi nu invers. Astfel, reglementarea funcţiilor şi salarizarea poliţiştilor prin hotărâre a Guvernului, ca putere executivă, contravin prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituţie. Practic, în ceea ce priveşte reglementarea funcţiilor publice specifice, puterea executivă şi-a arogat atribuţii conferite de Constituţie puterii legislative, iar în ceea ce priveşte salarizarea poliţiştilor, puterea legiuitoare a permis puterii executive să completeze prevederile legii salarizării poliţiştilor.
    11. Autorii excepţiei mai susţin că legea nu poate fi completată sau modificată prin norme metodologice, iar „hotărârile Guvernului (secrete) nr. 070/2004, nr. 0292/2011 şi nr. 0610/2017 nu au un temei de drept pentru reglementarea funcţiilor publice specifice“. Art. 5 alin. (3) din secţiunea a 2-a capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu poate constitui un temei de drept nici pentru stabilirea salariilor de funcţie ale poliţiştilor, articolul fiind în contradicţie cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    12. De asemenea susţin încălcarea art. 31 din Constituţie, deoarece un aspect esenţial care vizează funcţiile şi salarizarea poliţiştilor a ajuns să fie reglementat prin diferite hotărâri ale Guvernului şi ordine de ministru, toate aceste acte administrative nefiind publicate niciodată în Monitorul Oficial al României, ceea ce este de natură a crea un caracter iluzoriu în ceea ce priveşte dreptul poliţiştilor de a se apăra eficient şi de a cunoaşte prevederile acestor acte. În aceste condiţii, poliţiştii nu cunosc modul de încadrare pe funcţii sau de încadrare salarială, având în vedere că actele administrative nu au fost previzibile, accesibile şi nici opozabile. Delegarea de atribuţii pentru a stabili aceste norme unui membru al Guvernului, prin emiterea unor acte administrative cu caracter infralegal, a determinat o stare de incertitudine juridică.
    13. Este invocată şi încălcarea art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, având în vedere că poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, statut emis în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare. De aceea, aspectele esenţiale ce vizează funcţiile şi modul de salarizare ale poliţiştilor se referă în mod intrinsec la statutul poliţistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, respectiv prin Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015 şi Decizia nr. 172 din 24 martie 2016.
    14. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, reţinând că argumentele expuse sunt destul de generice şi că legiuitorul a acţionat în limitele marjei sale de apreciere.
    15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile cuprinse în capitolul I din anexa nr. VI şi ale art. 5 alin. (1)-(3) din secţiunea a 2-a capitolul II din anexa nr. VI, ambele anexe la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017.
    Capitolul I din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează soldele de funcţie/salariile de funcţie pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din instituţiile publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
    Prevederile art. 5 alin. (1)-(3) din secţiunea a 2-a a capitolului II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 au următorul cuprins:
    "(1) Soldele de funcţie, respectiv salariile de funcţie sunt diferenţiate în raport cu nivelul studiilor, pregătirea profesională, atribuţiile ce revin fiecărei funcţii, solicitările la efort, complexitatea şi gradul de răspundere cerut de îndeplinirea acesteia, precum şi cu eşalonul la care se desfăşoară activitatea, prevăzute în prezenta anexă la cap. I.
(2) Pentru personalul militar, precum şi pentru poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, soldele de funcţie corespunzătoare gradelor militare şi nivelului studiilor, respectiv salariile de funcţie corespunzătoare gradelor profesionale şi nivelului studiilor sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I.
(3) Soldele de funcţie/Salariile de funcţie şi nivelul studiilor pentru funcţiile de comandă, respectiv de execuţie ale personalului militar pe grade militare, respectiv ale poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pe grade profesionale, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în limitele prevăzute în prezenta anexă la cap. I, în raport cu eşalonul la care se desfăşoară activitatea."


    19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale şi principiul legalităţii, art. 31 privind dreptul la informaţie şi art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile cuprinse în capitolul I din anexa nr. VI şi ale art. 5 alin. (1)-(3) din secţiunea a 2-a capitolul II din anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017 au ca obiect de reglementare salarizarea personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din instituţiile publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Astfel, în capitolul I al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt stabilite limitele minime şi maxime ale salariilor de funcţie corespunzătoare anului 2022, cu precizarea coeficientului de ierarhizare şi a nivelului studiilor. De asemenea, art. 5 din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde reglementări specifice personalului din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, stabilind criterii în raport cu care se realizează diferenţierea soldelor de funcţii/salariilor de funcţie şi precizând în mod expres că pentru poliţişti salariile de funcţie corespunzătoare gradelor profesionale şi nivelului studiilor sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I. În acelaşi timp, art. 6 din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 dispune în termeni precişi că „solda de funcţie, respectiv salariul de funcţie sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I“.
    21. În acest context, faptul că, potrivit art. 5 alin. (3) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, salariile de funcţie şi nivelul studiilor pentru funcţiile de comandă, respectiv de execuţie ale poliţiştilor, pe grade profesionale, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în limitele prevăzute în anexa nr. VI capitolul I din legea-cadru în raport cu eşalonul la care se desfăşoară activitatea, nu echivalează cu subrogarea executivului în rolul legislativului. Hotărârea Guvernului la care face trimitere textul de lege criticat reprezintă un act normativ pentru organizarea executării prevederilor cuprinse în Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul oferind reperele esenţiale în raport cu care se realizează această executare.
    22. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că „sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăseşte printre domeniile strict şi limitativ, care, conform art. 73 alin. (3) din Constituţie, fac obiectul de reglementare al legii organice“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 645 din 29 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005, şi Decizia nr. 627 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2021). Prin urmare, considerentele reţinute de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa privind reglementarea prin lege organică a aspectelor esenţiale referitoare la naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor - funcţionari publici cu statut special, invocate în motivarea excepţiei, nu au incidenţă în cauză, deoarece vizează ipoteze juridice diferite.
    23. În consecinţă, Curtea constată că prevederile de lege criticate, reglementând în materia salarizării poliţiştilor, nu încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5) sau ale art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie.
    24. Susţinerile potrivit cărora, în reglementarea funcţiilor publice specifice ale poliţiştilor, puterea executivă şi-a arogat atribuţii conferite de Constituţie puterii legislative nu îşi găsesc suport în dispoziţiile legale criticate, care nu dispun reglementarea funcţiilor specifice pentru poliţişti prin hotărâri ale Guvernului ori ordine de ministru. Asemenea critici, invocate prin prisma art. 31 din Constituţie, vizează, în realitate, aspecte de legalitate a unor acte infralegale, a căror soluţionare revine instanţei judecătoreşti.
    25. În ceea ce priveşte critica vizând lipsa reglementării prin lege a funcţiilor specifice poliţiştilor, Curtea reţine că aceasta implică, în realitate, problema adoptării unei legi, iar rezolvarea acesteia este de competenţa exclusivă a Parlamentului.
    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gigel Barbu şi Georgian Marin, prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „PRO LEX“, în Dosarul nr. 25.114/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „PRO LEX“, în numele şi pentru membrii de sindicat, Petru Adrian Alb şi alţii, în Dosarul nr. 10.365/3/2018/a1 al aceleiaşi instanţe judecătoreşti şi constată că dispoziţiile cuprinse în capitolul I din anexa nr. VI şi ale art. 5 alin. (1)-(3) din secţiunea a 2-a capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 februarie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016