Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 104 din 31 martie 2025  referitoare la eliberarea adeverinţei-tip emise în temeiul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 104 din 31 martie 2025 referitoare la eliberarea adeverinţei-tip emise în temeiul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 488 din 26 mai 2025
    Dosar nr. 2.114/1/2024

┌───────────────┬──────────────────────┐
│ │- vicepreşedintele │
│Mariana │Înaltei Curţi de │
│Constantinescu │Casaţie şi Justiţie - │
│ │preşedintele │
│ │completului │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Adina Georgeta │- pentru preşedintele │
│Ponea │Secţiei I civile │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Adina Oana │- preşedintele Secţiei│
│Surdu │a II-a civile │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- preşedintele Secţiei│
│Elena Diana │de contencios │
│Tămagă │administrativ şi │
│ │fiscal │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Beatrice Ioana │- judecător la Secţia │
│Nestor │I civilă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Denisa Livia │- judecător la Secţia │
│Băldean │I civilă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Andreia Liana │- judecător la Secţia │
│Constanda │I civilă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihai Andrei │- judecător la Secţia │
│Negoescu-Gândac│I civilă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dorina Zeca │- judecător la Secţia │
│ │I civilă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Rodica Zaharia │- judecător la Secţia │
│ │a II-a civilă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│George Bogdan │- judecător la Secţia │
│Florescu │a II-a civilă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Ianina │- judecător la Secţia │
│Blandiana │a II-a civilă │
│Grădinaru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Diana Manole │- judecător la Secţia │
│ │a II-a civilă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Simona Maria │- judecător la Secţia │
│Zarafiu │a II-a civilă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia │
│Carmen Maria │de contencios │
│Ilie │administrativ şi │
│ │fiscal │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia │
│Liliana Vişan │de contencios │
│ │administrativ şi │
│ │fiscal │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia │
│Andreea │de contencios │
│Marchidan │administrativ şi │
│ │fiscal │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia │
│Mădălina Elena │de contencios │
│Vladu-Crevon │administrativ şi │
│ │fiscal │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia │
│Carmen Mihaela │de contencios │
│Voinescu │administrativ şi │
│ │fiscal │
└───────────────┴──────────────────────┘


    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.114/1/2024, a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Adriana Elena Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Prahova - Secţia I civilă în dosarele nr. 662/105/2023 şi nr. 4.869/63/2022.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părţile nu au puncte de vedere asupra chestiunii de drept.
    6. De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.
    7. În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularii şi obiectul sesizărilor
    8. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea din 17 septembrie 2024, în Dosarul nr. 662/105/2023, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă la eliberarea adeverinţei-tip emise în temeiul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 303/2004), baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare lunară brută şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării fiecăreia dintre reclamante trebuie să cuprindă, pe lângă valoarea de referinţă sectorială de 605,225, neafectată de aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), conform Ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 551/2023, valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei prevăzută în Sentinţa civilă nr. 962 din 18 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Prahova - Secţia I civilă în Dosarul nr. 4.382/105/2020, începând cu data de 19 iulie 2017 şi în continuare, şi coeficientul de multiplicare de 19,000 prevăzut la nr. crt. 13 de la lit. A din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006), în conformitate cu Decizia nr. 3.013 din 14 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. 5.098/105/2021, începând cu data de 16 noiembrie 2018 şi în continuare, prin raportare la dispoziţiile art. 8 alin. (1) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, chiar dacă prin decizia curţii de apel nu le-a fost recunoscut reclamantelor gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ci doar plata diferenţelor salariale rezultate prin luarea în considerare a coeficientului de multiplicare de 19,000."

    9. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 3 octombrie 2024, cu nr. 2.114/1/2024.
    10. La aceeaşi dată, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrat Dosarul nr. 2.116/1/2004, având ca obiect sesizarea formulată de aceeaşi instanţă în Dosarul nr. 4.869/63/2022, referitoare la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă raportat la dispoziţiile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, coroborate cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016 (Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016) şi Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018 (Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 36 din 4 iunie 2018), data de la care este îndreptăţit reclamantul la actualizarea pensiei de serviciu cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectorială de 605,225 lei este 30 decembrie 2021, dată la care drepturile salariale ale judecătorilor în activitate au fost stabilite conform Ordinului ministrului justiţiei nr. 6.245/C/2021 privind stabilirea unor drepturi salariale (Ordinul nr. 6.245/C/2021), având în vedere valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, cu respectarea prevederilor art. 38 alin. (6) şi ale art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, sau 1 ianuarie 2018, data de la care această valoare de referinţă a fost recunoscută prin hotărâri judecătoreşti altor magistraţi."

    11. În baza dispoziţiilor art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea sesizării la Dosarul nr. 2.114/2024.

    II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile
    12. Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
    "ART. 82
    (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. (...)
    ART. 85
    (...) (2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii
    identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată."

    13. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare
    "ART. 25
    Limitarea sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor şi a altor drepturi
    (1) Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, după caz. (...)
    ART. 38
    Aplicarea legii
    (...) (6) În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022."

    14. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare
    Anexa - Indemnizaţiile judecătorilor, procurorilor şi ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
    A. Coeficienţii de multiplicare
    "

┌──────┬─────────────────┬─────────────┐
│13. │Procuror │19,000 │
└──────┴─────────────────┴─────────────┘

"




    III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de drept
    A. Dosarul nr. 662/105/2023
    15. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova - Secţia I civilă, la data de 15 februarie 2023, cu nr. 662/105/2023, astfel cum a fost completată, reclamantele A şi B au chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea acestora la emiterea pentru fiecare dintre reclamante a unei noi adeverinţe-tip în care baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare lunară brută şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării fiecăreia să fie trecută cu luarea în considerare a valorii de referinţă sectoriale de 605,225 lei prevăzută în Sentinţa civilă nr. 962 din 18 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Prahova - Secţia I civilă în Dosarul nr. 4.382/105/ 2020, rămasă definitivă, şi a coeficientului de multiplicare de 19,000 prevăzut în Decizia nr. 3.013 din 14 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. 5.098/105/2021, pentru stabilirea dreptului de pensie la valoarea corespunzătoare celor definitiv statuate prin hotărârile judecătoreşti mai sus menţionate.
    16. În motivarea acţiunii reclamantele au menţionat că au desfăşurat activitatea în calitate de magistraţi (procurori) până la data eliberării prin pensionare din funcţiile de procuror deţinute, iar cele două categorii de drepturi salariale menţionate au fost recunoscute judecătoreşte, cu titlu retroactiv, prin hotărârile amintite, însă nu au fost avute în vedere la momentul emiterii adeverinţelor-tip, în vederea pensionării.
    17. În raport cu dispoziţiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, conţinutul adeverinţei-tip ce trebuie depusă la dosarul de pensionare, conform art. 13 alin. (1) lit. b) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 (Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005), trebuie să cuprindă indemnizaţia de încadrare brută şi sporurile avute în ultima lună de activitate, inclusiv drepturile băneşti obţinute prin hotărâri judecătoreşti, însă angajatorul a refuzat în mod expres eliberarea unei noi adeverinţe-tip de recalculare a pensiei de serviciu cu luarea în considerare a celor două elemente invocate.
    18. Dacă drepturile băneşti obţinute prin hotărâri judecătoreşti nu s-ar lua în calcul la stabilirea indemnizaţiei de încadrare brute şi a sporurilor pe baza cărora se stabileşte pensia de serviciu, efectele hotărârilor judecătoreşti de acordare a respectivelor drepturi nu ar fi depline, deoarece s-ar recunoaşte doar dreptul la plata lor, dar nu şi celelalte beneficii care rezultă din plată, cum este în speţă dreptul de a beneficia de o pensie corespunzătoare contribuţiei la bugetul de asigurări sociale, potrivit principiului contributivităţii.
    19. Au invocat Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 27 octombrie 2015 (Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015), şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    20. Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a depus note scrise, prin care a invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru pretenţiile anterioare datei de 15 februarie 2020 şi, pe fond, respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
    21. A susţinut că executarea hotărârilor judecătoreşti invocate de reclamante se realizează în condiţiile art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018), şi că, în condiţiile în care executarea hotărârilor în discuţie se realizează eşalonat, pretenţiile reclamantelor sunt nefondate.
    22. De asemenea, întrucât legea de salarizare în vigoare a stabilit un nivel maxim pe grade profesionale, care nu poate fi depăşit, începând cu 1 ianuarie 2018, s-a avut în vedere nivelul maxim al indemnizaţiei de încadrare aferente anului 2022, corespunzătoare gradului profesional deţinut.
    23. Având în vedere că reclamantele nu au deţinut gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pensiile de serviciu ale acestora nu pot fi actualizate prin raportare la coeficientul de multiplicare 19,000.
    24. La termenul din 17 septembrie 2024, instanţa de trimitere, din oficiu, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu dezlegarea problemei de drept menţionate, precum şi suspendarea cauzei.

    B. Dosarul nr. 4.869/63/2022
    25. Prin Cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale cu nr. 4.869/63/2022 şi declinată ulterior la Tribunalul Prahova - Secţia I civilă, reclamantul, în contradictoriu cu pârâţii Casa Teritorială de Pensii Câmpina şi Tribunalul Dolj, a solicitat obligarea pârâtului Tribunalul Dolj să emită o adeverinţă, în conformitate cu prevederile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, prin care să se stabilească cu cât s-a majorat indemnizaţia brută a unui judecător în activitate în condiţii de funcţie, vechime, grad al instanţei, cu luarea în considerare a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu şi a sporului de vechime, cu luarea în calcul a valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei pe perioada 1 decembrie 2018-30 decembrie 2021, majorat cu rata dobânzii legale şi indicele de inflaţie pentru diferenţa dintre indemnizaţia primită la data de 1 decembrie 2018 şi cea primită după majorarea cu valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei şi în continuare până la pronunţarea unei hotărâri executorii; obligarea Casei Judeţene de Pensii Prahova să plătească drepturile de pensie conform adeverinţei, începând cu data de 1 decembrie 2018, urmând să actualizeze aceste drepturi de pensie (diferenţa) cu dobânda legală şi indicele de inflaţie de la data rămânerii executorii a hotărârii judecătoreşti şi până la data plăţii efective.
    26. De asemenea, a solicitat ca Tribunalul Dolj să fie obligat să îi restituie suma de 15.014 lei actualizată şi cu dobânda legală penalizatoare la care se va adăuga indicele de inflaţie, de la data de 1 februarie 2021 şi până la data plăţii efective.
    27. În motivare, reclamantul a arătat că şi-a desfăşurat activitatea în calitate de judecător la Tribunalul Dolj până la finele anului 2009, când a fost pensionat, beneficiind de pensie de serviciu conform prevederilor Legii nr. 303/2004.
    28. Prin Decizia din 2022 i-au fost recalculate drepturile de pensie de serviciu conform art. 82 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 303/2004 şi au fost stabilite drepturi de pensie de serviciu în sumă de 2.372 lei, începând cu data de 1 decembrie 2018, plata acestora urmând să se facă începând cu data de 30 decembrie 2021. Actualizarea pensiei de serviciu s-a realizat în baza adeverinţei eliberate de Tribunalul Dolj, care nu a recunoscut pe cale administrativă valoarea de referinţă sectorială de 605,255 lei stabilită prin hotărâri judecătoreşti personalului de probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei.
    29. Pârâtul Tribunalul Dolj a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, motivat de faptul că adeverinţa pentru actualizarea pensiei reclamantului a fost eliberată conform Adresei Ministerului Justiţiei nr. 1/19.656/ 2022, la data de 30 decembrie 2021, la o valoare de referinţă sectorială de 605,225 lei, fiind întrunite condiţiile prevăzute de art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 pentru actualizarea pensiilor de serviciu ale foştilor judecători.
    30. A precizat că la actualizarea pensiei de serviciu a fost avută în vedere indemnizaţia de încadrare la data de 30 decembrie 2021 pentru magistraţii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei, fără a depăşi nivelul maxim prevăzut în anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. Prin urmare, data de la care este îndreptăţit reclamantul la actualizarea pensiei de serviciu, luând în considerare valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, este 30 decembrie 2021.
    31. La termenul din 17 septembrie 2024, instanţa de trimitere, din oficiu, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu dezlegarea problemei de drept menţionate, precum şi suspendarea cauzei.


    IV. Motivele de admisibilitate reţinute de titularii sesizărilor
    32. Stabilind obiectul învestirii în cele două dosare, instanţele de trimitere au apreciat că soluţionarea cauzelor depinde de lămurirea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale invocate, că problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar asupra aspectelor ce fac obiectul sesizării, instanţa supremă nu a statuat, astfel cum rezultă din jurisprudenţa sa.
    33. Spre deosebire de art. 519 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu mai stabilesc şi condiţia noutăţii, iar caracterul imperativ al normelor în discuţie exclude orice eventuale aprecieri ale instanţei de trimitere cu privire la dificultatea chestiunii de drept, astfel că nu se impune analiza îndeplinirii condiţiilor referitoare la aceste aspecte.
    34. În concluzie, s-a apreciat că, în ambele dosare, sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    35. Părţile nu şi-au expus punctul de vedere cu privire la problemele de drept în discuţie.

    VI. Punctele de vedere ale completurilor de judecată care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept
    36. În Dosarul nr. 662/105/2023, instanţa de trimitere a reţinut că baza de calcul al pensiei de serviciu a reclamantelor este reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, care trebuia să fie calculată în raport cu valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, începând cu data de 19 septembrie 2017, conform Sentinţei civile nr. 962 din 18 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Prahova - Secţia I civilă, definitivă, respectiv trebuia să cuprindă şi coeficientul de multiplicare de 19,000, acordat începând cu data de 16 noiembrie 2018 şi prin Decizia nr. 3.013 din 14 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, în acord cu considerentele reţinute prin Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015.
    37. În Dosarul nr. 4.869/63/2022, instanţa a apreciat că, faţă de cele statuate prin Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015 şi faţă de împrejurarea că prin sentinţele invocate au fost stabilite drepturi suplimentare în favoarea altor reclamanţi care, în mod firesc, se impun a fi luate în considerare în vederea revizuirii pensiilor de serviciu ale acestora, ele nu pot fi aplicate reclamantului din prezenta cauză, care nu a făcut dovada că deţine o astfel de hotărâre. Prin urmare, este întemeiat refuzul pârâtului de a elibera adeverinţa solicitată.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    38. La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţele naţionale au comunicat hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice exprimate de judecători, din care a rezultat existenţa unei practici neunitare.
    39. Astfel, într-o orientare jurisprudenţială s-a apreciat că eliberarea unei adeverinţe-tip care să includă valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei şi coeficientul de multiplicare de 19,000, conform sentinţelor civile definitive, este o obligaţie legală a instituţiei, care trebuie să respecte hotărârea judecătorească definitivă, indiferent de prevederile normative generale aplicabile în materie de salarizare, în temeiul puterii de lucru judecat şi al efectului obligatoriu.
    40. Alte instanţe au apreciat că includerea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei şi a coeficientului de multiplicare de 19,000 se poate face doar ţinându-se seama de dispoziţiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    41. Unele instanţe au opinat că se poate elibera o adeverinţă în care baza de calcul reprezentată de încadrarea lunară brută şi sporurile din ultima lună de activitate să cuprindă şi valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei pentru cererile de actualizare a pensiei formulate de cei care au îndeplinit condiţiile de pensionare anterior anului 2024, însă în ceea ce priveşte coeficientul de 19,000, s-a apreciat că nu se poate elibera o astfel de adeverinţă, cât timp nu există o legislaţie care să reglementeze o bază de calcul prin raportare la acest coeficient şi faţă de Decizia nr. 3 din 11 martie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 9 mai 2024 (Decizia nr. 3 din 11 martie 2024).
    42. Într-o altă orientare jurisprudenţială s-a opinat în sensul caracterului nefondat al pretenţiei de obligare a fostului angajator să elibereze adeverinţa-tip necesară pentru restabilirea/recalcularea pensiei de serviciu în care baza de calcul al pensiei de serviciu să cuprindă indemnizaţia de încadrare brută lunară calculată şi în raport cu valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei şi coeficientul de multiplicare de 19,000, stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive.
    43. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei Judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în mecanismele de unificare a practicii
    44. Prin Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015, pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 27 octombrie 2015, s-au stabilit următoarele:
    "În interpretarea dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu completările şi modificările ulterioare, şi art. 7 alin. (1), (2) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, drepturile acordate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile privind creşterile salariale de 2%, 5% şi 11% prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare, se încadrează în sintagma de «indemnizaţie avută» şi vor fi luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraţilor."

    45. Prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018, s-a statuat că:
    "În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, soluţia egalizării
    indemnizaţiilor la nivel maxim are în vedere şi majorările şi indexările recunoscute prin hotărâri judecătoreşti unor magistraţi sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare."

    46. Prin Decizia nr. 3 din 11 martie 2024, pronunţată de Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 9 mai 2014, s-a statuat că:
    "În interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (...):
    Drepturile acordate prin hotărâri judecătoreşti definitive reprezentând diferenţe rezultate din utilizarea coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, pentru procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, au natura juridică a unor despăgubiri şi, prin urmare, nu sunt incluse în cuantumul indemnizaţiilor de încadrare ale magistraţilor şi nu pot fi avute în vedere pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu.
    Cuantumul acestor despăgubiri este supus plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă depăşirea acestuia este determinată de utilizarea coeficienţilor de multiplicare menţionaţi."

    47. Prin Decizia nr. 4 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 24 aprilie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a admis sesizarea şi, în interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, a stabilit că:
    "Drepturile acordate judecătorilor şi procurorilor, prin hotărâri judecătoreşti definitive, reprezentând diferenţe rezultate din utilizarea coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 (...) pentru procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi cei din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, au natura juridică a unor despăgubiri.
    Cuantumul acestor despăgubiri este supus plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă depăşirea acestuia este determinată de utilizarea coeficienţilor de multiplicare menţionaţi.
    Indemnizaţiile de încadrare la care se face raportarea sunt cele cuprinse în anexa nr. V cap. I din Legea-cadru nr. 153/2017 şi care corespund funcţiei, gradului profesional, vechimii în funcţie şi gradaţiei fiecărui judecător sau procuror în parte."

    48. Prin Decizia nr. 40 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1017 din 11 octombrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea şi, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) raportat la art. 6 lit. a), b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, a statuat că: „la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcţii similare nu se poate ţine seama de drepturile salariale recunoscute altor salariaţi prin hotărâri judecătoreşti definitive prin care au fost interpretate şi aplicate norme legale cu aplicabilitate generală, dacă respectiva interpretare a fost ulterior invalidată printr-o decizie obligatorie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în dezlegarea unei chestiuni de drept.“
    49. Prin Decizia nr. 96 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 16 ianuarie 2025, s-a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept constând în aplicarea coeficientului de multiplicare 23,00, prevăzut la lit. A din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, corespunzător funcţiei de conducere deţinute de personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

    IX. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    50. Prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate invocată şi a constatat că dispoziţiile art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt neconstituţionale.
    51. Curtea a reţinut că, „26. (...) hotărârea judecătorească, chiar dacă are efecte inter partes, interpretează norme de lege cu aplicabilitate generală. În procesul de aplicare a legii, scopul interpretării unei norme juridice constă în a stabili care este sfera situaţiilor de fapt concrete, la care norma juridică respectivă se referă, şi în a se asigura astfel corecta aplicare a acelei norme, interpretarea fiind necesară pentru a clarifica şi a limpezi sensul exact al normei, şi pentru a defini, cu toată precizia, voinţa legiuitorului. Or, Curtea constată că hotărârile judecătoreşti prin care s-a recunoscut majorarea indemnizaţiei de încadrare, cum sunt cele prin care s-au stabilit majorările de 2%, 5% şi respectiv 11% acordate magistraţilor şi personalului asimilat, au aplicabilitate generală şi se deosebesc de ipotezele în care, tot prin hotărâre judecătorească, ar fi fost recunoscute anumite drepturi în baza unor situaţii de fapt particulare, fără aplicabilitate generală (cum ar fi, spre exemplu, ipoteza în care o persoană a avut recunoscut sporul de doctorat).“

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    52. Judecătorii-raportori au constatat că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate a sesizării, prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, sesizările neîntrunind nici condiţia distinctă negativă a nepronunţării anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra problemei de drept şi nici exigenţele de caracter dificil.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:
    53. Temeiul de drept al prezentelor sesizări îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    54. Dispoziţiile acestei ordonanţe de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau la anularea actelor infralegislative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, precum şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze.
    55. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii de admisibilitate a sesizării:
    (i) existenţa unei cauze în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac;
    (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze;
    (iii) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;
    (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    56. Cu titlu prealabil, pentru a putea aprecia asupra admisibilităţii celor două sesizări conexate, se impune scindarea celor trei probleme de drept invocate prin acestea, deoarece este necesară analizarea lor separată.
    57. Astfel, cele două sesizări invocă următoarele chestiuni:
    (i) dacă, la eliberarea adeverinţei-tip emise în temeiul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare lunară brută şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării fiecăreia dintre reclamante trebuie să cuprindă pe lângă valoarea de referinţă sectorială de 605,225, neafectată de aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, conform Ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 551/2023, valoarea de referinţă sectorială de 605.225 lei prevăzută în Sentinţa civilă nr. 962 din 18 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Prahova - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 4.382/105/2020, începând cu data de 19 iulie 2017 şi în continuare;
    (ii) dacă, la eliberarea adeverinţei-tip emise în temeiul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare lunară brută şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării fiecăreia dintre reclamante trebuie să cuprindă şi coeficientul de multiplicare de 19,000 prevăzut la nr. crt. 13 de la lit. A din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, în conformitate cu Decizia nr. 3.013 din 14 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. 5.098/105/2021, începând cu data de 16 noiembrie 2018 şi în continuare, prin raportare la dispoziţiile art. 8 alin. (1) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, chiar dacă prin decizia curţii de apel nu le-a fost recunoscut reclamantelor gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ci doar plata diferenţelor salariale rezultate prin luarea în considerare a coeficientului de multiplicare de 19,000;
    (iii) dacă, raportat la dispoziţiile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, coroborate cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016 şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 36 din 4 iunie 2018, data de la care este îndreptăţit reclamantul la actualizarea pensiei de serviciu, cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectorială de 605,225 lei, este 30 decembrie 2021, dată la care drepturile salariale ale judecătorilor în activitate au fost stabilite conform Ordinului ministrului justiţiei nr. 6.245/C/2021, având în vedere valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, cu respectarea prevederilor art. 38 alin. (6) şi ale art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, sau 1 ianuarie 2018, data de la care această valoare de referinţă a fost recunoscută prin hotărâri judecătoreşti altor magistraţi.
    (i) În ceea ce priveşte prima întrebare
    58. Simplificând, se solicită instanţei supreme să răspundă la întrebarea dacă la eliberarea adeverinţei-tip, conform art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, baza de calcul trebuie să cuprindă pe lângă valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, neafectată de aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, recunoscută prin ordin administrativ de la o anumită dată, şi valoarea de referinţă sectorială de 605.225 lei recunoscută într-o hotărâre judecătorească definitivă obţinută de reclamanţi cu o dată anterioară celei din ordinul administrativ menţionat.
    59. Verificându-se întrunirea acestor condiţiilor legale în raport cu această întrebare, rezultă că ele se regăsesc doar parţial, nefiind îndeplinite toate exigenţele procedurale menţionate pentru declanşarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare.
    60. Astfel, referitor la primele două condiţii legale, se reţine că acestea sunt îndeplinite, întrucât cauza se află în curs de soluţionare pe rolul Tribunalului Prahova - Secţia I civilă, care judecă în primă instanţă, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, litigiul circumscriindu-se domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    61. De asemenea, există legătura chestiunilor de drept semnalate cu soluţionarea fondului cauzelor, în condiţiile în care, prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii solicită, în esenţă, obligarea pârâţilor la emiterea unor noi adeverinţe-tip în care baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare lunară brută şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării fiecăruia să fie stabilită cu luarea în considerare atât a valorii de referinţă sectoriale de 605,225 lei, neafectată de plafonare, cât şi a coeficientului 19,000, astfel cum a fost prevăzută în hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în favoarea lor.
    62. Însă, această întrebare cu care a fost învestit Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu îndeplineşte condiţia de a revela existenţa unei veritabile chestiuni de drept.
    63. În absenţa unei definiţii legale a noţiunii de „chestiune de drept“ din cadrul cerinţelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă (aplicabile prin translatare şi în ceea ce priveşte sesizarea întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), pentru a fi o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente şi, în consecinţă, al unei practici judiciare neunitare.
    64. Prin urmare, sesizarea trebuie să conducă la interpretarea in abstracto a unor dispoziţii legale determinate, iar nu la rezolvarea unor chestiuni ce ţin de particularităţile cauzei.
    65. În prezenta cauză, din modalitatea de formulare a întrebării adresate Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, din caracterul unitar al opiniilor şi al practicii judiciare comunicate, dar şi din menţiunile inserate de instanţa de trimitere în cuprinsul punctului de vedere asupra modului de dezlegare a problemei de drept, rezultă că aceasta nu constituie o veritabilă problemă de drept susceptibilă de a primi o rezolvare de principiu printr-o hotărâre pronunţată în cadrul mecanismului de unificare a practicii reglementat prin dispoziţiile art. 519 şi următoarele din Codul de procedură civilă, întrucât nu rezultă că există o veritabilă dificultate în demersul de interpretare a legii.
    66. Or, aplicarea concretă a legii la elementele de fapt ale cauzei constituie un atribut care intră în sfera de competenţă a instanţei de judecată, neputând fi transferat, pe calea întrebării prealabile, instanţei supreme; de altfel, faptul că întrebarea în sine conţine elementele de fapt ale cauzei transferă sarcina soluţionării concrete a acesteia către prezentul complet.
    67. În cauză, se cere soluţionarea chestiunii dacă adeverinţa-tip eliberată de angajator în vederea pensionării trebuie să menţioneze un anumit cuantum al valorii de referinţă sectoriale începând cu o dată stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată în contradictoriu cu reclamanţii şi cu acelaşi angajator.
    68. Or, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti de stabilire a unor drepturi salariale suplimentare, hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie pentru angajator, nu poate fi ignorată, deoarece ar echivala cu stabilirea unui cuantum incorect al pensiei.
    69. Faţă de prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi ale art. 13 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, se constată că art. 82 se referă la indemnizaţia avută de magistrat în ultima lună de activitate; or, din interpretarea gramaticală a acestui text de lege, general acceptată şi confirmată de practica judecătorească, rezultă că legiuitorul a avut în vedere indemnizaţia avută în drept, iar nu veniturile efectiv încasate.
    70. De altfel, prin Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015 s-au stabilit următoarele: În interpretarea dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu completările şi modificările ulterioare, şi art. 7 alin. (1), (2) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, drepturile acordate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile privind creşterile salariale de 2%, 5% şi 11% prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare, se încadrează în sintagma de „indemnizaţie avută“ şi vor fi luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraţilor.
    71. Or, în condiţiile în care instanţa de trimitere nu a explicat în ce constau dubiile referitoare la interpretarea legii şi nici argumente în sensul opus opiniei exprimate prin încheierea de trimitere, se reţine inadmisibilitatea sesizării cu această primă întrebare, prin aceea că nu se demonstrează existenţa unei veritabile chestiuni de drept care să necesitate interpretarea de principiu a instanţei supreme.

    (ii) În ceea ce priveşte cea de-a doua întrebare
    72. Procedând în mod similar la extragerea esenţei întrebării, ceea ce doreşte instanţa de trimitere a afla este dacă, la eliberarea adeverinţei-tip conform art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, baza de calcul trebuie să cuprindă şi coeficientul de multiplicare de 19,000 prevăzut la nr. crt. 13 de la lit. A din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, recunoscut ca drept la plată printr-o hotărâre judecătorească definitivă obţinută de reclamanţi (ca efect al aplicării principiului egalizării şi al nediscriminării), dar nu şi ca grad profesional ca atare.
    73. În mod similar primei întrebări, sunt îndeplinite primele două condiţii legale (cauza se află în curs de soluţionare pe rolul Tribunalului Prahova - Secţia I civilă, care judecă în primă instanţă, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, litigiul circumscriindu-se domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024; există legătura chestiunilor de drept semnalate cu soluţionarea fondului cauzelor).
    74. Nu este îndeplinită însă condiţia de admisibilitate care impune ca respectiva chestiune de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    75. Problema de drept ce se cere a fi dezlegată priveşte implicit interpretarea dispoziţiilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, referitoare la principiile nediscriminării şi egalităţii, din perspectiva dreptului unor salariaţi din familia ocupaţională „Justiţie“ de a beneficia de o indemnizaţie calculată prin luarea în considerare a coeficienţilor de multiplicare stabiliţi în anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 - lit. A pct. 6-13, recunoscuţi prin hotărâri judecătoreşti altor angajaţi în funcţii similare, şi modalitatea de punere în executare a acestor hotărâri.
    76. Se constată că acest aspect a fost însă dezlegat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, ceea ce face ca prezenta sesizare să fie inadmisibilă şi din perspectiva ultimei condiţii de admisibilitate a cererii de sesizare a instanţei supreme.
    77. Astfel, prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 10 mai 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reţinut în considerente că „dezlegările instanţei de contencios constituţional din cuprinsul Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016 sunt integrate în prezent de normele de la art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv în conţinutul conceptual al principiului nediscriminării (care reclamă eliminarea oricăror forme de discriminare şi instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie) şi în cel al principiului egalizării cu salariul maxim în plată pentru persoane din aceeaşi instituţie sau autoritate publică (în sensul asigurării de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală)“ (paragraful 145).
    78. De asemenea, s-a statuat că „aceste principii funcţionează doar în ceea ce priveşte indemnizaţia lunară de încadrare, iar nu şi în privinţa celorlalte componente ale salariului lunar al personalului din familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională, relevante pentru această distincţie fiind definiţiile legale de la art. 7 lit. c), e) şi m) din Legea-cadru nr. 153/2017“ (paragraful 146).
    79. Modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017 prin raportare la majorările salariale recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive a constituit obiect de analiză şi în cuprinsul Deciziei nr. 80 din 11 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reţinut, în considerente, că, „atunci când instanţele judecătoreşti sunt învestite cu cereri de egalizare a unor salarii de bază prin includerea unor majorări recunoscute prin hotărâri definitive, trebuie să examineze dacă în respectivele hotărâri au fost interpretate norme de lege care au instituit majorări de aplicabilitate generală, căci numai într-un astfel de caz principiile examinate pot constitui temei al egalizării; dacă sfera lor de aplicare este însă restrânsă în beneficiul unor anumiţi destinatari ai legii, cele două principii se opun egalizării salariilor de bază ale persoanelor cărora legea nu le recunoaşte dreptul la respectivele majorări“ (paragraful 82).
    80. Cu privire la natura juridică a componentei salariale constând în coeficienţii de multiplicare şi caracterul plafonabil al acesteia, aceeaşi decizie cu caracter obligatoriu a statuat în sensul că celălalt element component al indemnizaţiei de încadrare/salariului de bază - coeficientul de multiplicare - constituie reperul în funcţie de care se realizează dezideratul diferenţierii veniturilor magistraţilor şi ale altor categorii de personal din sistemul justiţiei, în considerarea fie a nivelului instanţei/parchetului la care îşi desfăşoară activitatea, fie a funcţiei pe care o ocupă; ca atare, el nu are aplicabilitate generală, ci, dimpotrivă, una restrânsă la sfera anumitor beneficiari ai legii.
    81. Esenţiale sunt aspectele reţinute în paragraful 87 al deciziei amintite: „Existenţa unor hotărâri judecătoreşti nu constituie, aşadar, în lipsa unei analize a legii aplicabile, temei pentru recunoaşterea unor salarii de bază diferite de cele stabilite de legiuitor, iar principiul egalităţii, prevăzut de dispoziţiile art. 6 lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu justifică acordarea altor salarii de bază decât cele pe care legiuitorul, în considerarea unor criterii obiective, le-a stabilit.“
    82. În continuarea logică a acestei dezlegări se situează cea dată prin Decizia nr. 40 din 16 septembrie 2024, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reţinut că „aplicarea principiului egalităţii şi a principiului discriminării nu se putea realiza în absenţa unei analize concrete a îndeplinirii cerinţelor pentru ca norma invocată să se aplice efectiv reclamanţilor, chiar în prezenţa unor hotărâri judecătoreşti care recunoscuseră dreptul respectiv unor persoane aflate în aceeaşi situaţie cu reclamanţii“ (paragraful 115).
    83. Analiza concretă a îndreptăţirii la egalizare din perspectiva coeficientului de multiplicare este realizată prin Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 şi Decizia nr. 4 din 11 martie 2024, pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, în interpretarea dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care s-a reţinut că, având o aplicabilitate restrânsă la sfera anumitor beneficiari, prin intermediul cărora se realizează o diferenţiere a veniturilor în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului şi cu funcţia ocupată, coeficienţii de multiplicare constituie elementul component variabil. Prin respectarea acestor coeficienţi prevăzuţi de legiuitor se asigură premisa respectării principiului ierarhizării, pe verticală şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate.
    84. De altfel, întrebarea formulată viza, mai specific, ipoteza în care, prin hotărâri judecătoreşti definitive, li s-a recunoscut reclamantelor plata diferenţelor salariale rezultate prin luarea în considerare a coeficientului de multiplicare de 19,00, şi nu gradul profesional corespunzător Parchetului de le lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    85. Or, cu atât mai mult într-o astfel de ipoteză devin repere suficient de relevante statuările Deciziei nr. 3 din 11 martie 2024, potrivit cărora drepturile acordate prin hotărâri judecătoreşti definitive reprezentând diferenţe rezultate din utilizarea coeficienţilor de multiplicare au natura juridică a unor despăgubiri şi, prin urmare, nu sunt incluse în cuantumul indemnizaţiilor de încadrare ale magistraţilor şi nu pot fi avute în vedere pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu.
    86. Sintetizând cele anterior expuse, reiese că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a lămurit pe deplin, prin decizii de unificare a jurisprudenţei cu caracter obligatoriu, toate chestiunile de drept relevante în soluţionarea cauzei cu care a fost învestită instanţa de trimitere, respectiv:
    - dispoziţiile art. 6 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017 se interpretează în sensul că principiile nediscriminării şi egalităţii pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive, dacă acestea au aplicabilitate generală la nivelul aceleiaşi categorii profesionale din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale;
    – coeficienţii de multiplicare constituie elementul component variabil, având o aplicabilitate restrânsă la sfera anumitor beneficiari, prin intermediul cărora se realizează o diferenţiere a veniturilor în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului şi cu funcţia ocupată.

    87. Astfel, modalitatea de aplicare concretă a acestor statuări în cauza ce a condus la prezenta sesizare nu relevă nici dificultatea necesară emiterii unei dezlegări concrete de către instanţa supremă şi a fost deja lămurită prin hotărâri definitive şi cu caracter obligatoriu.
    88. Faptul că statuările relevante se regăsesc în cuprinsul mai multor decizii pronunţate de completurile pentru soluţionarea recursului în interesul legii, respectiv de completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu este de natură a schimba concluzia anterior reţinută, întrucât nici Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 şi nici art. 519 din Codul de procedură civilă nu impun ca statuarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se regăsească în cuprinsul unui singur act jurisdicţional.
    89. Este în căderea instanţelor învestite cu soluţionarea cauzelor sarcina de a verifica jurisprudenţa cu caracter obligatoriu a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de a extrage acele elemente care prezintă relevanţă în soluţionarea litigiului concret.
    90. Prin urmare, dispunând de interpretări ale celor mai relevante texte de lege incidente în cauzele cu a căror soluţionare a fost învestită, rămâne atributul exclusiv al instanţei de trimitere valorificarea şi punerea punctuală în aplicare a acestora, în contextul dat de circumstanţele particulare ale respectivelor cauze
    91. Instanţa supremă reţine că interpretarea normelor de drept indicate în actele de sesizare nu reprezintă o situaţie de natură să necesite declanşarea mecanismului de unificare al hotărârii prealabile, având în vedere faptul că rolul şi funcţia mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunţarea repetată în interpretarea şi aplicarea aceloraşi texte de lege, dar care sunt valorificate în circumstanţe litigioase concrete diferite.
    92. Existenţa unei hotărâri prealabile sau a unei hotărâri în interesul legii trebuie văzută mai puţin ca un argument de forţă obligatorie, cu care sunt înzestrate dezlegările sale prin efectul art. 517 alin. (4), respectiv art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cât mai ales ca o sursă ori ca un instrument util instanţelor de judecată în procesul de aplicare a legii, prin soluţiile pe care le oferă atât unei probleme de drept punctuale, cât şi altora identice ori similare, chiar încorporate în alte texte de lege decât cele care au constituit obiectul sesizării.
    93. Aşadar, fiind vorba, în esenţă, despre probleme de drept identice ori similare care au mai fost anterior analizate şi rezolvate prin hotărâri ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, devine evident că sesizările prezente nu se referă la chestiuni de drept care să necesite cu pregnanţă a fi lămurite şi care să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării acestora, de principiu, pentru preîntâmpinarea generalizării practicii neunitare, sesizările neîntrunind, pe cale de consecinţă, condiţia distinctă negativă a nepronunţării anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra problemei de drept.
    94. Reţinând, pentru argumentele expuse, neconformitatea sesizării, se impune respingerea ca inadmisibilă şi a acestei a doua întrebări formulate.

    (iii) În ceea ce priveşte cea de-a treia întrebare
    95. Prin sesizarea conexă se doreşte a se afla dacă, raportat la dispoziţiile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, data de la care este îndreptăţit reclamantul la actualizarea pensiei de serviciu, cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectorială de 605,225 lei, este 30 decembrie 2021, conform ordinului administrativ emis de ordonatorul de credite, sau 1 ianuarie 2018, data de la care această valoare de referinţă a fost recunoscută prin hotărâri judecătoreşti altor magistraţi.
    96. Verificându-se întrunirea condiţiilor legale în raport cu această întrebare, se constată că primele două condiţii sunt îndeplinite, întrucât cauza se află în curs de soluţionare pe rolul Tribunalului Prahova - Secţia I civilă, care judecă în primă instanţă, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, litigiul circumscriindu-se domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    97. De asemenea, există legătura chestiunii de drept semnalate cu soluţionarea fondului cauzelor, în condiţiile în care, prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii solicită, în esenţă, obligarea pârâtului să emită o adeverinţă în conformitate cu prevederile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, prin care să se stabilească cu cât s-a majorat indemnizaţia brută a unui judecător în activitate în condiţii de funcţie, vechime, grad al instanţei, cu luarea în considerare a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu şi a sporului de vechime, cu luarea în calcul a valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei pe perioada 1 decembrie 2018-30 decembrie 2021.
    98. Strict formal, este îndeplinită şi condiţia ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat anterior asupra chestiunii de drept.
    99. În ceea ce priveşte condiţia de admisibilitate care vizează identificarea unei veritabile probleme de drept care ar putea forma obiectul sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, din punctele de vedere şi din practica judiciară mai sus prezentate se observă că nu a fost făcută o distincţie clară între ipoteza reclamantului beneficiar al unei hotărâri judecătoreşti definitive de acordare a valorii de referinţă sectoriale de 605,225 lei cu o dată anterioară celei de la care ordonatorul de credite a recunoscut aceeaşi valoare de referinţă sectorială prin ordin administrativ cu caracter general (ipoteza ce se regăseşte la prima întrebare) şi ipoteza reclamantului care nu este beneficiarul unei asemenea hotărâri judecătoreşti, dar invocă, din perspectiva actualizării drepturilor sale de pensie, principiul egalizării şi al discriminării raportat la cei aflaţi în categoria anterioară.
    100. Lipsa acestei distincţii între cele două ipoteze nu justifică prin sine necesitatea existenţei unei dezlegări de principiu a instanţei supreme asupra chestiunii sesizate.
    101. Conform prevederilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004: „Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.“
    102. A dezlega chestiunea de drept dedusă interpretării prin prezenta sesizare presupune a stabili ce înseamnă majorarea indemnizaţiei brute lunare a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice (cu reclamantul) de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului; dacă această comparaţie se face din perspectiva actelor administrative cu caracter general de majorare emise de ordonatorul de credite competent sau din perspectiva unor judecători/procurori indicaţi de reclamant ca fiind beneficiari ai unor hotărâri judecătoreşti definitive de acordare a unor drepturi salariale superioare şi de la o dată anterioară celor acordate prin actele administrative cu caracter general.
    103. Or, dezlegarea acestei chestiuni este una facilă prin aplicarea principiilor generale de drept (relativitatea şi obligativitatea hotărârilor judecătoreşti) şi care nu necesită explicitări suplimentare, în condiţiile în care reclamantul nu este beneficiarul unui titlu executoriu care să statueze cu privire la drepturile sale în mod diferit faţă de conţinutul actelor administrative cu caracter general emise de ordonatorul de credite.




    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Prahova - Secţia I civilă în dosarele nr. 662/105/2023 şi nr. 4.869/63/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, cu privire la următoarele chestiuni de drept:
    "Dacă la eliberarea adeverinţei-tip emise în temeiul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare lunară brută şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării fiecăreia dintre reclamante trebuie să cuprindă, pe lângă valoarea de referinţă sectorială de 605,225, neafectată de aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, conform Ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 551/2023, valoarea de referinţă sectorială de 605.225 lei prevăzută în Sentinţa civilă nr. 962 din 18 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Prahova - Secţia I civilă în Dosarul nr. 4.382/105/2020, începând cu data de 19 septembrie 2017 şi în continuare, şi coeficientul de multiplicare de 19,000 prevăzut la nr. crt. 13 de la lit. A din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu Decizia nr. 3.013 din 14 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. 5.098/105/2021, începând cu data de 16 noiembrie 2018 şi în continuare, prin raportare la dispoziţiile art. 8 alin. (1) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, chiar dacă prin decizia curţii de apel nu le-a fost recunoscut reclamantelor gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ci doar plata diferenţelor salariale rezultate prin luarea în considerare a coeficientului de multiplicare de 19,000."
    şi

    "Dacă, raportat la dispoziţiile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, coroborate cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, şi Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018, data de la care este îndreptăţit reclamantul la actualizarea pensiei de serviciu cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectoriale de 605,225 lei este 30 decembrie 2021, dată la care drepturile salariale ale judecătorilor în activitate au fost stabilite conform Ordinului ministrului justiţiei nr. 6.245/C/2021 privind stabilirea unor drepturi salariale, având în vedere valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, cu respectarea prevederilor art. 38 alin. (6) şi ale art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, sau 1 ianuarie 2018, data de la care această valoare de referinţă a fost recunoscută prin hotărâri judecătoreşti altor magistraţi."

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 martie 2025.


                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Adriana Elena Stamatescu


    -------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016