Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 104 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 104 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 713 din 31 iulie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena  │-                 │
│Ionea              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, introduse prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Brânduşe în Dosarul nr. 3.831/62/2019 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 443D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că autorul excepţiei solicită aplicarea unui tratament juridic identic unor categorii de persoane aflate în situaţii diferite, respectiv pensionarii care, ca urmare a condiţiilor grele de muncă, au beneficiat de un stagiu redus şi pensionarii care, din cauza condiţiilor grele de muncă, au primit un punctaj mai mare la calculul pensiei. Acestor categorii de persoane li s-au acordat beneficii distincte, prin acte normative diferite, la momente diferite, prevederile art. 16 din Constituţie nefiind incidente.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 21 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.831/62/2019, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, introduse prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Brânduşe într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate de autorul excepţiei împotriva deciziei de pensionare, aflată în etapa procesuală a apelului.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei susţine că dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, aşa cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt discriminatorii pentru categoria de pensionari care beneficiază de dispoziţiile art. 57 din Legea nr. 263/2010.
    6. Starea de discriminare s-a născut în momentul în care Legea nr. 263/2010 a fost modificată prin Legea nr. 155/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin modificarea stagiului de cotizare prevăzut la art. 57, în sensul că acest stagiu a fost stabilit la 15 ani şi a instituit dreptul persoanei care s-a pensionat anterior Legii nr. 155/2016, dar sub imperiul Legii nr. 263/2010, să ceară recalcularea drepturilor de pensie cu aplicarea stagiului de 15 ani.
    7. Astfel, persoane care au lucrat în aceleaşi condiţii, dar şiau dobândit dreptul de pensie sub legi diferite, beneficiază de tratament diferit.
    8. În concret, starea de discriminare s-a născut la momentul recalculării drepturilor de pensie pentru persoanele care au lucrat în condiţii de expunere la radiaţii, beneficiare ale dreptului de pensie născut sub imperiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi al actelor normative anterioare acestei legi. Acestora li s-a aplicat un stagiu de cotizare de 22 de ani şi 6 luni în vederea recalculării pensiei, şi nu un stagiu de 15 ani, aşa cum a fost în vigoare la naşterea dreptului de pensie şi cum este la data recalculării pentru alte categorii de pensionari.
    9. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 16 din Constituţie. În acest sens, arată că prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a prevăzut că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, cuprinsă în art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei, respectiv Legea nr. 263/2010, care conţine norma respectivă.
    10. Scopul Legii nr. 192/2015, prin care li s-a recunoscut şi persoanelor aflate în situaţia autorului excepţiei dreptul la un punctaj anual majorat, dar nu şi utilizarea unui stagiu de cotizare redus în determinarea punctajului mediu anual, este de înlăturare a diferenţelor scriptice, nu de majorare a pensiilor, fiind acceptată de legiuitor şi situaţia în care pensia recalculată din oficiu este mai mică, sens în care s-a prevăzut menţinerea, în plată a cuantumului celui mai avantajos, potrivit art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010.
    11. Prin urmare, soluţia aleasă anterior de legiuitor, astfel cum a fost interpretată şi în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost aceea de a se utiliza stagiul complet de cotizare redus, conform Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, la recalculările efectuate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, spre deosebire de reglementarea actuală, care prevede un alt stagiu de cotizare în privinţa recalculării vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. De altfel, aşa cum s-a arătat deja, pentru înlăturarea inechităţilor din sistemul de pensii publice, legiuitorul a intervenit de-a lungul timpului prin diferite soluţii legislative. Potrivit legislaţiei respective însă au fost excluşi de la acordarea acestor beneficii cei care obţinuseră un alt avantaj, respectiv utilizarea unui stagiu de cotizare mai mic la determinarea punctajului anual calculat prin utilizarea unei vechimi în muncă prevăzute de acte normative cu caracter special.
    12. Cu alte cuvinte, verificarea conformităţii acţiunii statale faţă de art. 16 din Constituţie presupune, în mod necesar, că respectivele categorii de subiecţi se află în situaţii analoage sau relevant similare (a se vedea, exemplificativ, Hotărârea din 13 iulie 2010, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Clift împotriva Regatului Unit, paragraful 66). Cu referire la semnificaţia acestor termeni, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai arătat, în hotărârea precizată, că cerinţa de a demonstra existenţa unei „poziţii analoage“ nu implică faptul că trebuie să existe identitate între ceea ce se compară. Autorul plângerii trebuie să demonstreze că, având în vedere natura specifică a acesteia, se află într-o situaţie similară cu a altora, care au fost trataţi în mod diferit.
    13. În cauza de faţă nu se pot identifica două categorii de subiecţi care să se afle în aceeaşi situaţie, dar care să fie trataţi în mod diferit, ci, dimpotrivă, în situaţia recalculărilor întemeiate pe dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se aplică stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, în funcţie de data naşterii, pentru toate persoanele care se află în situaţia recalculării prevăzute de textul de lege menţionat.
    14. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Guvernul, invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 463 din 11 iulie 2019, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, introduse prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a fost introdus prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul excepţiei critică în realitate sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Curtea constată că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, precum şi aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, urmează să supună controlului de constituţionalitate dispoziţiile de lege cu care a fost sesizată, care au următorul conţinut:
    - Art. 169^1 alin. (3): „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.“

    19. Curtea reţine că prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că, „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, sintagma «stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“.
    20. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.
    21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că situaţia pe care o pune în discuţie autorul excepţiei priveşte persoanele pensionate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 şi a căror pensie a fost recalculată potrivit art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu luarea în calcul a stagiului de cotizare prevăzut de art. 57 alin. (3) din aceeaşi lege, care se aplică persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la radiaţii sau de cel puţin 17 ani în zona a II-a de expunere la radiaţii, în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. b), respectiv activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii.
    22. Aşa cum Curtea Constituţională a reţinut prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, paragraful 50, pentru a beneficia de creşterea punctajelor anuale prevăzută de dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, pensionarii vizaţi de acestea trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii: (1) drepturile de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011; (2) au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii; şi (3) nu au beneficiat, anterior adoptării art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, de majorarea punctajelor anuale conform actelor normative enumerate în art. 169^1 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 şi nici de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiţii speciale după data de 1 aprilie 2001.
    23. Dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, care au fost introduse prin Legea nr. 192/2015, dar au început să îşi producă efectele începând cu data de 1 ianuarie 2016, fac parte dintr-o succesiune de acte normative prin care legiuitorul a urmărit instituirea unei reglementări cât mai uniforme, dar şi cât mai echitabile pentru persoanele care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, au lucrat în grupele superioare de muncă ori care, după intrarea în vigoare a acestei legi, au desfăşurat muncă în condiţii deosebite sau speciale. În acest sens au fost, spre exemplu, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, Legea nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008, ori dispoziţiile art. 169 din Legea nr. 263/2010.
    24. Ca urmare a intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, pensiile persoanelor aflate în ipoteza acestui articol de lege au fost recalculate din oficiu. În acest sens, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 169 din 9 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 14 iunie 2021, paragraful 41, a arătat că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Deşi textul de lege nu se referă în mod expres la aplicabilitatea din oficiu a procedurii de recalculare, dispoziţiile art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, aşa cum au fost completate prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017, precizează că recalcularea drepturilor de pensie conform prevederilor art. 169^1 din lege se efectuează din oficiu.
    25. Prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.
    26. Prin art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările aduse prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, s-a dispus că, la recalcularea pensiilor, conform prevederilor art. 169^1 din lege, se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate, corespunzătoare fiecărei situaţii, respectiv: a) stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 5 la lege; b) stagiile complete de cotizare prevăzute la art. 56 şi 57 din lege; c) stagiile complete de cotizare prevăzute la art. 58 şi 59 din lege.
    27. Dispoziţiile art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au prevăzut iniţial că pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la radiaţii sau de cel puţin 17 ani în zona a II-a de expunere la radiaţii, în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. b), stagiul complet de cotizare este de 22 de ani şi 6 luni, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona I de expunere la radiaţii, respectiv de 25 de ani şi 6 luni, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona a II-a de expunere la radiaţii.
    28. Ulterior, dispoziţiile art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au fost modificate prin art. I pct. 2 din Legea nr. 155/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 20 iulie 2016, prevăzându-se un stagiu complet de cotizare mai favorabil, respectiv de 15 ani, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona I de expunere la radiaţii, şi de 17 ani, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona a II-a de expunere la radiaţii.
    29. Potrivit art. II alin. (1) din Legea nr. 155/2016, de prevederile art. 56 şi 57 din Legea nr. 263/2010 beneficiază, la cerere, şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 şi data intrării în vigoare a acestei legi.
    30. Beneficiul recalculării pensiilor potrivit stagiului complet de cotizare mai favorabil prevăzut de art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 nu este prevăzut şi pentru persoanele care au ieşit la pensie anterior Legii nr. 263/2010, Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept confirmând această interpretare.
    31. Drept urmare, autorul excepţiei consideră că se creează o discriminare între persoanele pensionate anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 în raport cu cele pensionate ulterior acestei date, întrucât acestea din urmă beneficiază de posibilitatea recalculării pensiei cu luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare mai mic.
    32. Or, faţă de aceste critici, Curtea reţine că, deşi la calculul pensiei cele două categorii de persoane au fost supuse deopotrivă prevederilor art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, această împrejurare nu semnifică faptul că aceste persoane se află în situaţii identice. Categoriile de persoane comparate de autorul excepţiei au obţinut dreptul la pensie sub imperiul unor reglementări diferite, care au prevăzut condiţii de pensionare diferite, astfel că instituirea unui regim juridic aplicabil diferit este justificată. Aşa cum Curtea Constituţională a reţinut în mod constant în jurisprudenţa sa - spre exemplu, Decizia nr. 76 din 9 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 13 mai 2021, paragraful 21 -, situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Astfel, data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situaţii juridice diferite, care impun şi justifică un tratament juridic diferenţiat.
    33. Cu toate acestea, Curtea observă că legiuitorul, deşi nu a prevăzut pentru persoanele pensionate anterior Legii nr. 263/2010 beneficiul recalculării pensiei cu luarea în calcul a stagiului de cotizare reglementat de art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, aşa cum a fost modificat prin art. I pct. 2 din Legea nr. 155/2016, a intervenit însă prin reglementarea art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Acest articol de lege a fost introdus prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018. Aşa cum a reţinut şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepţiei legislative în raport cu dispoziţiile art. 169^1 din aceeaşi lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât şi a celui privind folosirea, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creşterea punctajelor anuale, fără a fi luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010.
    34. Prin urmare, legiuitorul a intervenit prin reglementări distincte, în acord cu prevederile constituţionale atât ale art. 16, cât şi ale art. 47, care consacră dreptul exclusiv al legiuitorului de a reglementa condiţiile de calcul al pensiei. În acest sens sunt şi cele reţinute prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, potrivit cărora, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent şi unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferenţe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin actele normative în vigoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislaţiei anterioare, cu utilizarea elementelor de calcul al pensiei prevăzute de legislaţia în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri. Instituirea acestor proceduri intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, care, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, se bucură de atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor.
    35. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Brânduşe în Dosarul nr. 3.831/62/2019 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este constituţională în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia-Marilena Ionea

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 104 din 27 februarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"