Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 103 din 27 februarie 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 103 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 933 din 9 octombrie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Sofia-Maria Bornoiu prin reprezentant legal Roxana-Alina Mocanu în Dosarul nr. 26.606/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 398D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. În acest sens arată că dispoziţiile de lege criticate nu instituie o discriminare între copiii din căsătorie şi copiii din afara căsătoriei, iar criticile formulate în excepţia de neconstituţionalitate privesc aspecte de aplicare a legii.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 10 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 26.606/3/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Sofia-Maria Bornoiu prin reprezentant legal Roxana-Alina Mocanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare privind pensia de urmaş.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 îngrădesc dreptul de a beneficia de pensie de urmaş atunci când beneficiarul se naşte şi îi este stabilită paternitatea ulterior termenului de 30 de zile prevăzut de aceste dispoziţii. Prin acest text de lege se interzice practic dreptul urmaşului născut după data decesului susţinătorului de a beneficia de pensia de urmaş, deşi urmaşul, prin recunoaşterea paternităţii susţinătorului, a dobândit dreptul la pensie de urmaş chiar de la naşterea sa. Astfel, se creează o discriminare în ceea ce priveşte reglementarea relaţiilor de familie şi se încalcă dispoziţiile art. 48 alin. (3) şi ale art. 49 alin. (1) din Constituţie.
    6. Potrivit prevederilor art. 48 alin. (3) din Constituţie, copiii din afara căsătoriei ar trebui să aibă aceleaşi drepturi privind pensia de urmaş, pensie care se acordă de la data decesului susţinătorului. Dacă în situaţia copiilor proveniţi dintr-o căsătorie tatăl minorului este prezumat a fi soţul mamei - prezumţie care poate fi răsturnată doar prin tăgada paternităţii -, în cazul copiilor din afara căsătoriei, dovada tatălui minorului se face prin recunoaştere directă sau prin intermediul instanţelor judecătoreşti.
    7. Or, deşi potrivit art. 49 alin. (1) din Constituţie copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor, copiii din afara căsătoriei, deşi au o vocaţie la pensia de urmaş de la data decesului susţinătorului, nu pot materializa, în fapt, acest drept. Astfel, pensia de urmaş se acordă de la data depunerii cererii, formalitate care, în mod practic, nu poate fi întreprinsă decât după obţinerea hotărârii judecătoreşti de recunoaştere a paternităţii, privând minorul născut în afara căsătoriei de pensia de urmaş cuvenită în perioada dintre data decesului susţinătorului şi data depunerii cererii pentru acordarea acestei pensii.
    8. În opinia autoarei excepţiei, sintagma „dacă cererea nu a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată“ este neconstituţională în raport cu prevederile art. 48 alin. (3) şi ale art. 49 alin. (1) din Constituţie, deoarece are în vedere doar copiii recunoscuţi la data decesului. Prin instituirea acestui termen se face, în mod implicit, diferenţierea între copiii recunoscuţi de către taţi la momentul naşterii şi copiii care, până la depunerea cererii de acordare a pensiei de urmaş, sunt obligaţi să îşi stabilească filiaţia faţă de tată printr-una dintre formele prevăzute de lege, discriminându-i pe cei din urmă prin privarea de dreptul cuvenit de la data decesului susţinătorului.
    9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
    10. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Guvernul apreciază că este neîntemeiată critica de neconstituţionalitate formulată, în sensul că, în cazul copiilor din afara căsătoriei, care sunt doar concepuţi la data decesului susţinătorului, dreptul la acordarea pensiei de urmaş devine iluzoriu. Apreciază că autoarea excepţiei este în realitate nemulţumită de momentul de la care a fost acordată pensia de urmaş - data înregistrării cererii [regula prevăzută de art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010], iar nu data naşterii sale. Or, aceasta este o chestiune de oportunitate a reglementării, care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, iar nu o problemă de neconstituţionalitate.
    12. Desigur, având în vedere că hotărârea judecătorească de stabilire a paternităţii produce efecte retroactive, încă de la momentul naşterii copilului, s-ar putea admite, în principiu, şi o acordare retroactivă a pensiei de urmaş pentru astfel de situaţii de excepţie. Însă, ţinând seama de caracterul imprescriptibil al acţiunii în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei, consacrat de art. 427 alin. (1) din Codul civil, teoretic, o asemenea hotărâre judecătorească ar putea fi obţinută şi după ani de zile de la data naşterii copilului. Or, după cum a reţinut Curtea Constituţională în Decizia nr. 803 din 6 decembrie 2018, instituirea unor termene referitoare la acordarea dreptului la pensie este necesară pentru asigurarea unui echilibru între veniturile şi cheltuielile sistemului public de pensii, astfel încât să nu se ajungă la situaţia plăţii în mod retroactiv, pe termene lungi, a unor drepturi de asigurări sociale al căror cuantum nu poate fi evaluat în mod concret.
    13. Guvernul apreciază că dispoziţiile art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 nu sunt de natură să aducă atingere principiului fundamental al egalităţii în faţa legii între copiii din căsătorie şi cei din afara căsătoriei, reglementat de art. 48 alin. (3) din Constituţie. Astfel, prevederile criticate nu operează niciun fel de circumstanţiere în funcţie de statutul copiilor beneficiari, având vocaţia de a se aplica tuturor copiilor care intră în sfera destinatarilor normei juridice, fără privilegii şi fără discriminări.
    14. Se poate constata faptul că art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 nu este incident nici în ipoteza unui copil din căsătorie care este doar conceput la data decesului, dar care se naşte după expirarea termenului de 30 de zile.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Curtea constată că, ulterior sesizării cu excepţia de neconstituţionalitate, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 aprilie 2023, însă, având în vedere cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, precum şi aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010, Curtea urmează să supună controlului de constituţionalitate aceste dispoziţii de lege, care au următorul conţinut:
    - Art. 104:
    "(3) În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la o altă dată, după cum urmează: (…)
    c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;."


    18. Autoarea excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituţie: art. 48 alin. (3) potrivit căruia copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie şi art. 49 alin. (1) referitor la regimul special de protecţie şi asistenţă socială al copiilor şi tinerilor.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceasta a fost invocată de copilul din afara căsătoriei al unei persoane care a decedat şi care îndeplinea condiţiile legale pentru obţinerea pensiei, dar nu avea calitatea de pensionar. Stabilirea paternităţii autoarei excepţiei s-a realizat după trecerea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010, astfel încât pensia de urmaş nu ia putut fi acordată de la data decesului susţinătorului decedat, ci i-a fost acordată de la data depunerii cererii la casa de pensii, în temeiul art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condiţiile prevăzute de această lege, şi se acordă de la data înregistrării cererii. Autoarea excepţiei susţine că pensia de urmaş ar fi trebuit să i se acorde de la decesul susţinătorului decedat ori de la data naşterii autoarei excepţiei, în caz contrar fiind creată o discriminare în raport cu copiii născuţi din căsătorie.
    20. Pentru a răspunde acestei critici, Curtea apreciază că este necesară clarificarea unor noţiuni cuprinse în reglementarea Legii nr. 263/2010. Astfel, este necesar să se distingă între momentul de la care se cuvine dreptul la pensie, cel de la care se acordă şi cel de la care se plăteşte acest drept. Potrivit dispoziţiilor art. 104 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor legale, în funcţie de categoria de pensie solicitată. Cu toate acestea, potrivit art. 103 alin. (1) şi art. 104 alin. (2) din aceeaşi lege, pensiile se acordă la cerere, de la data înregistrării cererii. Momentele de la care se cuvine şi se acordă pensia pot să corespundă sau pot fi diferite. Altfel spus, doar îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea pensiei nu implică, în mod automat, şi acordarea acestui drept, dacă nu a fost formulată o cerere în acest sens. În sfârşit, potrivit dispoziţiilor art. 105 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, pensiile se plătesc de la data acordării înscrisă în decizia emisă de casa teritorială de pensii, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, care se plătesc de la data încetării calităţii de asigurat.
    21. Dispoziţiile art. 104 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, inclusiv dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate, constituie o excepţie de la regula potrivit căreia pensia se acordă de la data înregistrării cererii, excepţie de strictă aplicare, pentru ipotezele acolo menţionate. În cazul în care, aşa cum este cazul autoarei excepţiei, beneficiarii dreptului la pensie nu se încadrează în aceste ipoteze, sunt aplicabile dispoziţiile cu caracter general prevăzute de art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.
    22. Cât priveşte dispoziţiile de lege criticate, Curtea observă că acestea nu creează niciun fel de diferenţă între copiii din căsătorie şi cei din afara căsătoriei. Contrar susţinerilor autoarei excepţiei, copilul născut din căsătorie ulterior expirării termenului de 30 de zile prevăzut de art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 va beneficia de aceleaşi tratament juridic cu copilul din afara căsătoriei a cărui paternitate este stabilită ulterior expirării aceluiaşi termen. În acelaşi timp, copilul născut din afara căsătoriei, dar a cărui paternitate a fost recunoscută şi pentru care s-a depus cererea de acordare a pensiei de urmaş până la împlinirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010, va intra sub incidenţa acestui text legal în mod egal cu copiii născuţi din căsătorie pentru care s-a depus cererea în acelaşi termen.
    23. Prin urmare, Curtea apreciază că sunt neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate vizând existenţa unui tratament juridic diferit între copiii din căsătorie în raport cu cei din afara căsătoriei.
    24. În ceea ce priveşte critica raportată la prevederile art. 49 alin. (1) din Constituţie, critică ce vizează, în esenţă, data de la care se acordă dreptul la pensia de urmaş, Curtea reţine că acordarea acestui drept de la data înregistrării cererii pentru acordarea acestui tip de pensie în situaţia în care beneficiarul nu se înscrie în ipoteza art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 constituie, aşa cum s-a reţinut şi mai sus, o aplicare a regulii generale reglementate de art. 104 alin. (2) din acelaşi act normativ, potrivit căreia pensiile se acordă de la data înregistrării cererii. Această regulă are în vedere că, în măsura în care data depunerii cererii pentru acordarea pensiei este incertă, aceasta putând fi depusă după o perioadă îndelungată de la momentul când persoana ar îndeplini condiţiile legale pentru a obţine dreptul la pensie, acordarea pensiei retroactiv, de la momentul când pensia s-a cuvenit beneficiarului, ar putea genera cheltuieli substanţiale, neprevăzute în buget. Or, aşa cum Curtea a statuat prin Decizia nr. 803 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 18 martie 2019, paragraful 19, instituirea unor termene referitoare la acordarea dreptului la pensie este necesară pentru asigurarea unui echilibru între veniturile şi cheltuielile sistemului public de pensii, astfel încât să nu se ajungă la situaţia plăţii în mod retroactiv, pe termene lungi, a unor drepturi de asigurări sociale al căror cuantum nu poate fi evaluat în mod concret. Altfel spus, este necesară asigurarea unui anumit grad de predictibilitate a cheltuielilor de la bugetul de asigurări sociale care să prevină crearea unui dezechilibru între resursele bugetare previzionate şi cheltuieli. Prin aceste dispoziţii legale, legiuitorul creează un echilibru între necesitatea respectării drepturilor individuale ale beneficiarilor dreptului la pensie, pe de o parte, şi interesul general, care vizează toţi asiguraţii, pe de altă parte.
    25. De altfel, aşa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, în temeiul art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul se bucură de competenţa exclusivă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor. În acest sens este, spre exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007.
    26. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sofia-Maria Bornoiu prin reprezentant legal Roxana-Alina Mocanu în Dosarul nr. 26.606/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia-Marilena Ionea

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016