Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 101 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 101 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 679 din 21 iulie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena  │-                 │
│Ionea              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei. Excepţia a fost ridicată de Elvira Bobârsc şi Ana Sugariu în Dosarul nr. 1.559/107/2020 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 357D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    4. După strigarea cauzei se prezintă autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, doamna Elena Bobârsc, care cere permisiunea de a-şi susţine cauza. Preşedintele acordă cuvântul autoarei excepţiei, care învederează că raportul întocmit în cauză nu se referă la excepţia de neconstituţionalitate pe care a invocat-o. Arată că, în modificarea cererii de chemare în judecată, a solicitat admiterea excepţiei de nelegalitate a aplicării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 pensionarilor. Modificarea acţiunii a fost determinată de răspunsul Tribunalului Timiş cu privire la eşalonare. Consideră că eşalonarea nu se aplică pensionarilor. Potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, o lege trebuie să fie clară şi la obiect. Or, titlul ordonanţei se referă la personalul angajat în instituţiile justiţiei. Autoarea excepţiei arată însă că este pensionară, şi nu angajată. Prin aplicarea acestei ordonanţe de urgenţă unui pensionar, acestuia i se aduc 5 pagube materiale iremediabile. În primul rând, este vorba despre nevalorificarea integrală a părţilor salariale integrale la momentul la care titlul executoriu a devenit definitiv. Această nevalorificare contrazice faptul că, la momentul pensionării, instituţia angajatoare trebuia să îi achite toate drepturile salariale. A doua pagubă constă în nemajorarea punctelor de pensie, care are ca efect neplata integrală a drepturilor salariale. Această nemajorare a părţii contributive i-a produs un prejudiciu, în sensul că atunci când s-a aplicat impozitarea progresivă a fost obligată să plătească mai mult decât dacă pensia contributivă ar fi fost stabilită în mod corect. A treia daună este nemajorarea pensiei contributive. A patra daună constă în nemajorarea pensiei de serviciu, care decurge din faptul că nu se acordau adeverinţe la momentul la care titlul executoriu a devenit definitiv. Consideră că dacă s-ar aplica şi recunoaşte că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 este constituţională, s-ar asigura statului român un drept pe care nu-l are, respectiv dreptul la o moştenire vacantă, pentru că pensionarul nu va trăi 5 ani pentru a primi sumele eşalonate. De asemenea, arată că în hotărârea pronunţată în Cauza Mureşan împotriva României, paragraful 25, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că autorităţile române nu pot să amâne plata, atât timp cât există dispoziţii legale în vigoare. De asemenea, susţine că este încălcat dreptul de proprietate şi se face o discriminare faţă de alţi colegi din justiţie cărora nu li s-a aplicat eşalonarea sau faţă de personalul care a primit integral plata. De asemenea, există discriminare faţă de personalul din administraţie. Solicită ca, în decizia pe care o va pronunţa, Curtea să ţină cont de calitatea sa de pensionară. În final, solicită admiterea cererii sale de neaplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 pensionarilor.
    5. Reprezentantul Ministerului Public arată că aspectele invocate de autoarea excepţiei reprezintă probleme de aplicare a legii, de competenţa instanţei de judecată.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Încheierea nr. 2.204/2020 din 10 decembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.559/107/2020, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei. Excepţia a fost ridicată de Elvira Bobârsc şi Ana Sugariu într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale ale personalului din justiţie.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarele acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 41 alin. (1), ale art. 53, ale art. 44, ale art. 20 alin. (2) şi ale art. 115 alin. (2).
    8. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate creează discriminări între persoane care aparţin aceleiaşi categorii profesionale şi care se află în situaţii identice şi conduc la reducerea drepturilor salariale ale personalului auxiliar din justiţie.
    9. De asemenea, arată că se aduce atingere principiului importanţei sociale a muncii personalului auxiliar din justiţie, aşa cum acesta reiese din dispoziţiile art. 2, 59 şi 77 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
    10. Cu privire la criticile vizând caracterul discriminatoriu al textelor de lege criticate, autoarele excepţiei invocă art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 23 alin. 3 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Carta socială europeană revizuită. De asemenea, arătând că dreptul la muncă este un drept complex, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 279 din 23 aprilie 2015.
    11. Autoarele excepţiei susţin că sunt încălcate prevederile art. 53 din Constituţie, întrucât dispoziţiile de lege criticate instituie măsuri care nu sunt proporţionale şi rezonabile şi nici nu vizează protejarea unor drepturi.
    12. Totodată, arată că se încalcă dreptul de proprietate prin măsura de eşalonare a plăţii creanţelor de natură salarială, astfel cum acestea au fost stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive. Amintesc că art. 44 din Constituţie garantează dreptul de proprietate şi creanţele asupra statului, iar aşa cum s-a statuat în paragraful 26 din Hotărârea din 26 mai 2009, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Mureşan împotriva României, veniturile din salarii ale angajaţilor din domeniul public constituie un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Subliniază că, spre deosebire de cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, şi Decizia de inadmisibilitate pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României din 17 octombrie 2012, sumele solicitate nu reprezintă sporuri, ci fac parte din salariul de bază lunar cuvenit.
    13. Totodată, consideră că, în ceea ce priveşte dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019, nu se identifică o situaţie de criză economică, în măsură să justifice adoptarea acestora. Alocarea unui buget Ministerului Justiţiei insuficient pentru achitarea sumelor restante nu poate fi justificată în condiţii de creştere economică sustenabilă.
    14. De asemenea, autoarele excepţiei susţin că mecanismul eşalonării stabilit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 este defectuos, în condiţiile în care există personal din justiţie care a primit sumele de bani sau căruia nu i s-a aplicat măsura eşalonării, aşa cum este personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cel al Consiliului Superior al Magistraturii, al Institutului Naţional al Magistraturii sau cel al Şcolii Naţionale de Grefieri. Nu se poate identifica nicio justificare obiectivă şi rezonabilă pentru care personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost exceptat de la măsura eşalonării.
    15. Totodată, arată că este încălcat principiul separaţiei puterilor în stat, întrucât Guvernul nu are competenţa constituţională să modifice prevederile unei hotărâri judecătoreşti sau să dispună eşalonarea unor drepturi salariale stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
    16. Autoarele excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate încalcă şi cerinţele privind previzibilitatea normei juridice, întrucât efectele acestora nu au putut fi prevăzute.
    17. În sfârşit, susţin că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 a fost emisă cu încălcarea art. 115 alin. (2) din Constituţie, deoarece Guvernul a fost abilitat să emită ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice până la data de 31 ianuarie 2019.
    18. Tribunalul Alba - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autoarele excepţiei. În acest sens, invocând cele reţinute în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019, arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că în anumite situaţii extreme, precum cea de faţă, implicaţiile financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti se pot constitui într-o situaţie extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, în măsura în care asemenea măsuri sunt motivate, în mod fundamentat, de apărarea stabilităţii economice a statului român. O atare finalitate economică implică, în mod necesar şi neechivoc, o reglementare juridică primară, rapidă, unitară şi energică. În consecinţă, adoptarea măsurii criticate reclamă, în mod indubitabil, urgenţă.
    19. Considerentele Curţii Constituţionale referitoare la eşalonarea plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi în cauza de faţă.
    20. Guvernul recunoaşte obligaţia de plată a autorităţii statale şi se obligă la plata eşalonată a drepturilor salariale restante, dar are în vedere proporţia deosebit de semnificativă a creanţelor acumulate împotriva statului, precum şi stabilitatea economică a statului, astfel că nu se poate reţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la adoptarea ordonanţelor de urgenţă invocate de autorii excepţiei.
    21. Nu se poate reţine nici existenţa unei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor şi-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce priveşte plata drepturilor salariale restante.
    22. În cauza de faţă, măsura contestată urmăreşte un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - plata eşalonată a drepturilor de natură salarială restante. Astfel, situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare este una care reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic.
    23. Toate acestea duc la concluzia că ordonanţa de urgenţă criticată este conformă art. 16 din Constituţia României.
    24. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, respectiv principiul supremaţiei Constituţiei şi al obligativităţii legii, tribunalul apreciază că aceasta nu poate fi reţinută din moment ce Guvernul nu refuză plata drepturilor de natură salarială restante, ci, din contră, le recunoaşte şi îşi ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile şi obiective stabilite în actul normativ contestat. Prin urmare, ordonanţa de urgenţă nu este o măsură prin care se interzice nici măcar temporar plata drepturilor de natură salarială restante şi, în consecinţă, nu reprezintă o imixtiune a puterii legislative în procesul de realizare a justiţiei.
    25. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    26. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    27. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    28. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 12 februarie 2019, dispoziţii care au următoarea redactare:
    "ART. 1
    (1) Plata sumelor reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei prevăzut la art. 2 prin acte administrative ale ordonatorilor de credite aferente perioadei 9 aprilie 2015-30 iunie 2018 se va realiza după cum urmează:
    a) în anul 2019 se plăteşte 5% din totalul sumei cuvenite;
    b) în anul 2020 se plăteşte 10% din totalul sumei cuvenite;
    c) în anul 2021 se plăteşte 25% din totalul sumei cuvenite;
    d) în anul 2022 se plăteşte 25% din totalul sumei cuvenite;
    e) în anul 2023 se plăteşte 35% din totalul sumei cuvenite.
    (2) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
    (3) La sumele actualizate în condiţiile alin. (2) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data emiterii ordinelor/deciziilor de acordare a drepturilor salariale.
    (4) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plăţii sumelor restante, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).
    ART. 2
    Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică personalului din sistemul justiţiei ale cărui indemnizaţii de încadrare/salarii de bază se stabileau în perioada prevăzută la art. 1 alin. (1) pe baza valorii de referinţă sectorială din cadrul: curţilor de apel, tribunalelor, judecătoriilor, al celorlalte instituţii pentru care ministrul justiţiei este ordonator principal de credite, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel, de pe lângă tribunale şi de pe lângă judecătorii.
    ART. 3
    Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă nu se aplică personalului care a obţinut, până la data intrării ei în vigoare, plata sumelor care fac obiectul acesteia."

    29. Autoarele excepţiei apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi şi art. 115 alin. (2) privind delegarea legislativă. De asemenea, invocă art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului prin raportare la dispoziţiile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind interzicerea discriminării, art. 1 din Primul Protocol adiţional la convenţia mai sus amintită referitor la proprietate şi art. 23 alin. 3 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului care prevede dreptul la salariu egal pentru muncă egală.
    30. Analizând, cu prioritate, aspectele invocate de doamna Elvira Bobârsc în cadrul şedinţei de judecată, Curtea reţine că aceasta a făcut o confuzie între excepţia de neconstituţionalitate invocată în Dosarul nr. 1.559/107/2020 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă prin înscrisul depus la data de 24 septembrie 2020, excepţie cu care Curtea Constituţională a fost sesizată prin Încheierea nr. 2.204 din 10 decembrie 2020, şi excepţia de nelegalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 invocată prin modificarea cererii de chemare în judecată depusă, în mod distinct, la data de 23 septembrie 2020, în acelaşi dosar al Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi în care se pun în discuţie aspecte de aplicare a legii, ce revin competenţei de control a instanţei de judecată. Raportul întocmit de judecătorul-raportor a vizat aspectele invocate în excepţia de neconstituţionalitate, reţinute şi în încheierea cu care Curtea Constituţională a fost sesizată şi asupra cărora instanţa de contencios constituţional urmează să se pronunţe.
    31. Astfel, examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarele excepţiei critică dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 invocând atât aspecte de neconstituţionalitate extrinsecă, ce privesc condiţiile de adoptare a actului normativ, cât şi aspecte de neconstituţionalitate intrinsecă, referitoare la conţinutul reglementării.
    32. Curtea observă că, prin Decizia nr. 61 din 28 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 11 iulie 2023, şi Decizia nr. 297 din 25 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 25 august 2023, analizând critici similare celor invocate în prezenta cauză, a respins excepţiile de neconstituţionalitate ca neîntemeiate.
    33. Astfel, prin Decizia nr. 61 din 28 februarie 2023, precitată, paragrafele 33-38, Curtea, analizând criticile de neconstituţionalitate extrinsecă vizând inexistenţa unei situaţii extraordinare şi urgente care să justifice emiterea legiferării pe calea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019, a examinat nota de fundamentare şi a constatat că, în emiterea acestui act normativ, Guvernul invocă consecinţele grave pe care plata neeşalonată a drepturilor prevăzute prin actele administrative ale ordonatorilor de credite le-ar avea asupra asigurării resurselor necesare funcţionării Ministerului Justiţiei şi plăţii drepturilor salariale pentru toate categoriile de personal din sistem, în condiţiile inexistenţei unor fonduri suficiente pentru plata imediată a acestor sume. Mai mult, imposibilitatea plăţii imediate a tuturor drepturilor acordate prin actele administrative ale ordonatorilor de credite ar genera noi procese care privesc punerea în executare a ordinului şi iniţierea executărilor silite, elemente care sunt de natură să genereze costuri semnificative atât cu resursele materiale, cât şi cu resursele umane.
    34. Curtea a apreciat că motivele invocate de Guvern constituie o situaţie obiectivă, ieşită din comun, care justifică intervenţia legislativă urgentă pentru a preveni efecte de natură să afecteze interesele publice care privesc, pe de o parte, angajarea imediată a unor cheltuieli bugetare într-un cuantum semnificativ şi, pe de altă parte, buna funcţionare a Ministerului Justiţiei şi plata drepturilor salariale personalului. Curtea a observat, de asemenea, că emiterea actelor administrative ale ordonatorilor de credite pentru egalizarea drepturilor salariale ale personalului din justiţie nu a reprezentat un eveniment ce putea fi anticipat, ci a intervenit, aşa cum s-a reţinut şi în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019, ca urmare a unei succesiuni de acte normative, a pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, precum şi a existenţei unor hotărâri judecătoreşti care au prevăzut pentru o parte din personalul din justiţie drepturi salariale superioare celor pe care le primeau persoane aflate în situaţii profesionale identice, dar care nu deţineau astfel de hotărâri judecătoreşti.
    35. Prin urmare, Curtea a apreciat că măsurile adoptate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 se circumscriu unei situaţii urgente şi extraordinare în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, criticile de neconstituţionalitate privind încălcarea acestor prevederi constituţionale fiind neîntemeiate.
    36. Prin Decizia nr. 61 din 28 februarie 2023, paragraful 40, Curtea a reţinut şi faptul că Guvernul nu refuză aplicarea hotărârilor judecătoreşti, ci, din contră, le recunoaşte şi îşi ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile şi obiectivelor stabilite în actul normativ contestat. Prin urmare, Curtea a constatat că eşalonarea plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar nu este o măsură prin care se interzice, nici măcar temporar, executarea unei hotărâri judecătoreşti şi, în consecinţă, nu reprezintă o imixtiune a puterii legislative în procesul de realizare a justiţiei.
    37. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă formulate, Curtea, în Decizia nr. 61 din 28 februarie 2023, paragraful 42 şi următoarele, analizând susţinerea potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 instituie diferenţe de tratament juridic între diferitele categorii de personal din justiţie, a reţinut că, în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019, situaţia extraordinară care impune adoptarea de urgenţă a măsurii eşalonării plăţii drepturilor restante o reprezintă insuficienţa fondurilor în bugetul Ministerului Justiţiei şi al Ministerului Public şi consecinţele pe care acordarea imediată a acestor drepturi le-ar fi avut asupra acestui buget. Legiuitorul delegat nu a avut în vedere şi nu invocă eventuala insuficienţă a fondurilor necesare funcţionării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care se finanţează, în mod distinct, din bugetul de stat, ordonatorul principal de credite fiind preşedintele acestei instanţe [art. 18 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, abrogată, în prezent, prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.104 din 16 noiembrie 2022]. De asemenea, nu s-a referit nici la insuficienţa fondurilor necesare funcţionării Consiliului Superior al Magistraturii, care se finanţează, de asemenea, din bugetul de stat, ordonatorul principal de credite fiind preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii [art. 60 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, abrogată, în prezent, prin Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.105 din 16 noiembrie 2022].
    38. Prin urmare, Curtea a apreciat că situaţia personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a celui al Consiliului Superior al Magistraturii este, în mod obiectiv, diferită de cea a personalului ale cărui drepturi salariale sunt plătite din bugetul Ministerului Justiţiei, astfel că tratamentul juridic diferit este justificat.
    39. Distinct de cele reţinute în jurisprudenţa sa în materie anterioară, Curtea apreciază că, pentru aceleaşi considerente vizând diferenţa dintre situaţiile în care se află categoriile de persoane comparate de autoarele excepţiei de neconstituţionalitate, sunt neîntemeiate şi criticile de neconstituţionalitate ce se referă la instituirea unui tratament discriminator între categorii profesionale diferite, respectiv personalul din justiţie şi cel din administraţie. În acest sens, Curtea aminteşte că principiul egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 din Constituţie, presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011).
    40. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 41 din Constituţie, Curtea, prin Decizia nr. 61 din 28 februarie 2023, paragraful 46, a reţinut că, deşi prevederile constituţionale invocate consacră dreptul la muncă, acestea nu conferă o protecţie specială, diferenţiată pentru anumite categorii de personal, în virtutea muncii pe care o desfăşoară. Curtea a apreciat, totodată, că plata eşalonată a unor drepturi salariale nu contravine dreptului la muncă, în componenta sa referitoare la dreptul la remunerarea muncii, întrucât dispoziţiile de lege criticate prevăd plata drepturilor stabilite prin actele administrative ale ordonatorilor de credite, precum şi actualizarea acestor sume cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi plata dobânzii legale remuneratorii calculate de la data emiterii ordinelor/deciziilor de acordare a drepturilor salariale. Curtea Constituţională reţine şi că prin Decizia nr. 75 din 7 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 15 februarie 2021, instanţa supremă a decis că, în interpretarea şi aplicarea art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019, raportat la art. 1531 şi 1535 din Codul civil, art. 166 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, şi art. 1-3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 29 august 2011, aprobată prin Legea nr. 43/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 21 martie 2012, cu completările ulterioare, alături de dobânda remuneratorie prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019, se pot acorda dobânzi penalizatoare la drepturile salariale restante ce intră în domeniul de aplicare al aceluiaşi act normativ pentru perioada anterioară emiterii ordinelor/deciziilor de acordare a drepturilor salariale, respectiv diferenţa dintre dobânda penalizatoare şi cea remuneratorie, pentru perioada ulterioară emiterii aceloraşi ordine sau decizii.
    41. Curtea a apreciat că argumente similare se impun şi în ceea ce priveşte critica referitoare la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată, garantat de art. 44 din Constituţie şi de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie. Astfel, Curtea a reţinut că Guvernul, prin adoptarea reglementării criticate, nu neagă existenţa şi întinderea drepturilor salariale restante acordate prin ordinul ordonatorului de credite. Măsura criticată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate privată.
    42. Cât priveşte invocarea celor reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Decizia cu privire la Cererea nr. 57.265/08 introdusă de Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României din 17 octombrie 2012, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 61 din 28 februarie 2023, paragrafele 48 şi 49, a reţinut că sunt valabile cele reţinute mai sus cu privire la conformitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 cu prevederile constituţionale ale art. 115 alin. (4), în sensul existenţei unei situaţii urgente şi extraordinare care a justificat emiterea acestui act normativ.
    43. În sfârşit, având în vedere că nu s-a constatat încălcarea niciunui drept consacrat de Legea fundamentală, Curtea a apreciat că sunt lipsite de temei criticile privind încălcarea prevederilor art. 53 din Constituţie.
    44. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprundenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia Deciziei nr. 61 din 28 februarie 2023 şi ale Deciziei nr. 297 din 25 mai 2023 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    45. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elvira Bobârsc şi Ana Sugariu în Dosarul nr. 1.559/107/2020 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei este constituţională în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia-Marilena Ionea

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 101 din 27 februarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 101 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 101 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei