Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 1 din 28 ianuarie 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169 alin. (1) lit. d) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 1 din 28 ianuarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169 alin. (1) lit. d) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 673 din 17 iulie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169 alin. (1) lit. d) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Aurelian Georgescu în Dosarul nr. 1.335/120/2018/a1 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 503D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, având în vedere că aceasta nu este motivată şi, prin urmare, nu respectă cerinţele legale şi jurisprudenţiale în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 26 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.335/120/2018/a1, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169 alin. (1) lit. d) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Aurelian Georgescu într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2014.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că dispoziţiile criticate prezintă particularităţi de neconstituţionalitate care au mai format obiectul controlului de constituţionalitate într-o cauză aflată pe rolul instanţei de contencios constituţional, în sensul că situaţia prezumţiei relative trebuie dovedită sub aspectul probării faptului neconformării obligaţiei, precum şi a celorlalte condiţii ale răspunderii civile delictuale, respectiv vinovăţia. Faţă de această împrejurare, se susţine că sintagma „atât culpa, cât şi legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu se prezumă“ este contrară principiului prezumţiei de nevinovăţie şi principiului egalităţii în faţa legii.
    6. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă arată că în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt doar menţionate dispoziţiile constituţionale ale art. 15 şi ale art. 16, fără să fie realizată vreo trimitere concretă la acestea şi fără să fie indicat vreun motiv concret pentru care se apreciază că dispoziţiile criticate sunt contrare acestor prevederi ale Legii fundamentale, inclusiv ale celor ale art. 23 alin. (11), ci este făcută doar o trimitere generică la particularităţi de neconstituţionalitate ce fac obiectul sesizării într-un dosar înregistrat pe rolul Curţii Constituţionale, sesizare pe care însă nu a depus-o la dosar, împrejurare ce împiedică în mod evident instanţa să verifice criticile de neconstituţionalitate şi să îşi exprime un punct de vedere asupra lor. Cu toate acestea, opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care arată că normele criticate au fost reglementate de legiuitor ca urmare a faptului că au existat numeroase situaţii de nepredare a contabilităţii debitorilor, înregistrate în practică, împrejurare de natură să pună practicienii în insolvenţă în imposibilitate obiectivă de a examina situaţia economică şi financiară a debitorilor, precum şi de a constata şi de a proba săvârşirea faptelor ilicite reglementate în cadrul art. 169 din Legea nr. 85/2014. Astfel, prin dispoziţiile criticate s-a facilitat dovedirea, de către practicienii în insolvenţă/creditorii debitorilor, a îndeplinirii cumulative a condiţiilor atragerii răspunderii civile delictuale pentru faptele ilicite reglementate la art. 169 alin. (1) lit. d) teza întâi din Legea nr. 85/2014 - ţinerea unei contabilităţi fictive, provocarea dispariţiei unor documente contabile sau neţinerea legală a contabilităţii -, respectiv dovedirea culpei şi a legăturii de cauzalitate dintre faptele precizate şi prejudiciu - elemente de natură subiectivă, care altfel ar fi fost extrem de dificil de dovedit. Reglementarea prezumţiei relative nu este de natură să înfrângă principiile constituţionale privind egalitatea în faţa legii sau prezumţia de nevinovăţie, câtă vreme ea este fundamentată pe situaţia premisă a neîndeplinirii de către reprezentanţii societăţilor a obligaţiei legale de predare a documentaţiei contabile, a gestiunii şi a patrimoniului debitoarei către practicianul în insolvenţă şi reprezintă o consecinţă a procesului de adoptare a actelor normative, în funcţie de realităţile şi nevoile sociale.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în raport cu art. 23 din Constituţie, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, prin care s-a statuat că dispoziţiile legale criticate nu instituie prezumţia de culpă a persoanei a cărei răspundere se solicită să fie stabilită, ci prevăd în concret natura faptelor păgubitoare pentru societatea comercială debitoare, fapte care au contribuit la ajungerea acesteia în stare de insolvenţă şi care pot antrena răspunderea unor persoane din organele sale de conducere. Stabilirea existenţei unor asemenea fapte şi a măsurii în care ele au contribuit la ajungerea în stare de insolvenţă a societăţii comerciale debitoare se face cu respectarea tuturor normelor procedurale aplicabile şi în dreptul comun, pe baza unui probatoriu complet şi pertinent. În cadrul acestui proces, persoana a cărei responsabilitate se cere să fie stabilită poate exercita fără nicio îngrădire dreptul la apărare, precum şi căile legale de atac. Totodată, menţionează că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, în raport cu art. 15 şi art. 16 din Constituţie, întrucât nu se poate reţine, în mod rezonabil, existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate în raport cu aceste două texte constituţionale, iar, în acord cu jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, motivarea reprezintă unul dintre elementele obligatorii ale structurii intrinseci ale oricărei excepţii de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 169 alin. (1) lit. d) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins: „(1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvenţă, fără să depăşească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă, să fie suportată de membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum şi de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvenţă a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: [...] d) [...] În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât şi legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu se prezumă. Prezumţia este relativă;“.
    12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 15 privind neretroactivitatea legii civile şi ale art. 16 - Egalitatea în drepturi. De asemenea, având în vedere referinţele din conţinutul motivării excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea reţine şi dispoziţiile constituţionale ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumţia de nevinovăţie.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. 169 din Legea nr. 85/2014 fac parte din titlul II: Procedura insolvenţei, capitolul I: Dispoziţii comune, secţiunea a 8-a: Atragerea răspunderii pentru intrarea în insolvenţă şi au preluat concepţia Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei cu referire la natura juridică a răspunderii persoanelor implicate în conducerea, supravegherea sau activitatea debitorului, dacă au comis vreuna dintre faptele ilicite enumerate limitativ de art. 169 din Legea nr. 85/2014.
    14. Raportat la acest context legislativ, în ceea ce priveşte cauza dedusă judecăţii, Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu motivează, în concret, în ce constă contrarietatea textelor legale criticate cu dispoziţiile menţionate în susţinerea excepţiei, rezumându-se la a face anumite remarci legate de conţinutul art. 169 alin. (1) lit. d) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 85/2014 şi de existenţa unei alte cauze aflate pe rolul instanţei de contencios constituţional, cu un obiect similar al excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. În acest context, Curtea are în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor şi opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi şi de alte dovezi necesare, precum şi jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional cu privire la structura inerentă şi intrinsecă a oricărei excepţii de neconstituţionalitate, care cuprinde 3 elemente, respectiv: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat (Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, precitată).
    16. Faţă de această împrejurare, având în vedere cele anterior învederate, Curtea nu poate formula propriile critici, pe care să le raporteze la prevederile constituţionale şi la care, ulterior, să şi răspundă, astfel că excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
    17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169 alin. (1) lit. d) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Aurelian Georgescu în Dosarul nr. 1.335/120/2018/a1 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 ianuarie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016