Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
CONVENTIE din 22 octombrie 1963 (*republicata*) privind decontarile multilaterale in ruble transferabile si organizarea Bancii Internationale de Colaborare Economica
-------------- *) Cu modificãrile introduse prin <>Decretul nr. 257 din 3 august 1971 .
Guvernele Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Mongole, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste România, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovace, calauzindu-se de interesele dezvoltãrii şi adincirii diviziunii internaţionale socialiste a muncii, largirii şi intaririi în continuare a relaţiilor comerciale şi economice, şi în scopul perfecţionãrii sistemului decontãrilor şi intensificãrii influentei valutar-financiare asupra îndeplinirii obligaţiilor reciproce,
au cãzut de acord asupra celor ce urmeazã:
ART. 1 Decontãrile decurgind din acordurile bilaterale şi multilaterale şi din diverse contracte privind livrãrile reciproce de mãrfuri, precum şi din acordurile privind livrãrile reciproce de mãrfuri, precum şi dn acordurile privind alte plati dintre pãrţile contractante, se vor efectua începînd de la 1 ianuarie 1964 în ruble transferabile. Conţinutul în aur al rublei transferabile este de 0,987412 grame aur pur. Fiecare ţara membra a bãncii care deţine mijloace în conturile în ruble transferabile poate dispune în mod liber de aceste mijloace. Fiecare ţara membra a bãncii va asigura, la încheierea acordurilor comerciale, echilibrarea încasãrilor şi plãţilor în ruble transferabile, în ansamblu cu toate celelalte tari membre ale bãncii, în cadrul anului calendaristic sau al altei perioade convenite de ţãrile membre ale bãncii. În acest caz, se va tine seama de crearea sau de folosirea eventualelor rezerve în ruble transferabile, precum şi de operaţiunile de credit. Fiecare ţara membra a bãncii va asigura îndeplinirea la timp şi în întregime a obligaţiilor sale de plãtit în ruble transferabile fata de celelalte tari membre ale bãncii şi fata de Banca Internationala de Colaborare Economicã. ART. 2 În scopul de a contribui la colaborarea economicã şi dezvoltarea economiei naţionale a pãrţilor contractante, precum şi la lãrgirea colaborãrii acestor pãrţi cu alte tari, se înfiinţeazã Banca Internationala de Colaborare Economicã cu sediul în oraşul Moscova. Membrii fondatori ai bãncii sînt pãrţile contractante. Banca este insarcinata cu: a) efectuarea decontãrilor multilaterale în ruble transferabile; b) creditarea operaţiunilor de comerţ exterior şi a altor operaţiuni ale ţãrilor membre ale bãncii; c) atragerea şi pãstrarea mijloacelor libere în ruble transferabile; d) atragerea aurului, valutelor liber convertibile şi a altor valute de la ţãrile membre ale bãncii şi de la alte tari, precum şi efectuarea altor operaţiuni cu aur, valute liber convertibile şi alte valute. Consiliul bãncii va studia problema referitoare la posibilitatea efectuãrii de cãtre banca a operaţiunilor de schimb al rublelor transferabile în aur şi în valuta liber convertibilã; e) efectuarea altor operaţiuni bancare, care corespund scopurilor şi sarcinilor bãncii, ce decurg din statutul sau. În afarã de funcţiile enumerate mai sus, banca poate efectua, din însãrcinarea ţãrilor interesate, finanţarea şi creditarea activitãţii de exploatare a întreprinderilor industriale comune în funcţiune şi a altor obiective, pe seama resurselor puse la dispoziţie de aceste tari. Activitatea bacii este reglementatã de prezenta convenţie, de statutul bãncii, care constituie parte integrantã a acestei convenţii, precum şi de instrucţiunile şi de regulile emise de banca în limitele competentei sale. ART. 3 Capitalul statutar al Bãncii Internaţionale de Colabore Economicã se stabileşte la suma de trei sute milioane ruble transferabile. Prin hotãrâre a consiliului bãncii o parte a acestui capital statutar se formeazã în aur şi valuta liber convertibilã. Cotele de participare ale pãrţilor contractante la acest capital se stabilesc în funcţie de volumul exportului în comerţul lor reciproc şi reprezintã pentru: - Republica Populara Bulgaria .................. 17 milioane ruble - Republica Populara Ungara .................... 21 milioane ruble - Republica Democrata Germanã .................. 55 milioane ruble - Republica Populara Mongola ................... 3 milioane ruble - Republica Populara Polona .................... 27 milioane ruble - Republica Socialistã România ................. 16 milioane ruble - Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ... 116 milioane ruble - Republica Socialistã Cehoslovaca ............. 45 milioane ruble. Vãrsãmintele la capitalul statutar al bãncii în ruble transferabile vor fi asigurate pe seama depãşirii de cãtre livrãrile de mãrfuri a importului, peste livrãrile de mãrfuri echilibrate ale pãrţilor contractante, cu sume egale cotelor de participare ale acestora. Vãrsãmintele la capitalul statutar al bãncii (în ruble transferabile), la dorinta tarii, pot fi fãcute de cãtre aceasta şi în valuta liber convertibilã sau în aur. Varsarnintele se vor efectua de fiecare parte contractantã în primul an, în proporţie de 20% din cota sa, iar în viitor, în conformitate cu hotãrîrile consiliului bãncii. Suma capitalului statutar al bãncii poate fi modificatã prin hotãrârea ţãrilor membre ale bãncii. Banca are capital de rezerva; termenele, mãrimea, destinaţia şi modalitatea constituirii acestuia se fixeazã de consiliul bãncii. Banca poate sa aibã, de asemenea, fonduri speciale, care se creeazã de consiliul bãncii pe baza înţelegerilor dintre ţãrile membre ale bãncii. ART. 4 Activitatea Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã se realizeazã pe baza deplinei egalitati în drepturi şi a respectãrii suveranitãţii ţãrilor membre ale bãncii. La examinarea şi rezolvarea problemelor legate de activitatea bãncii, ţãrile membre ale bãncii au drepturi egale. ART. 5 Decontãrile dintre ţãrile membre ale bãncii se vor efectua în ruble transferabile prin Banca Internationala de Colaborare Economicã, cu participarea bãncilor ţãrilor membre ale bãncii. Se stabilesc urmãtoarele principii de baza ale sistemului de decontãri multilaterale: a) decontãrile se vor efectua prin conturile în ruble transferabile ale bãncilor ţãrilor membre ale bãncii, deschise la Banca Internationala de Colaborare Economicã sau, prin înţelegere cu aceasta, la bãncile ţãrilor membre ale bãncii, în acest caz, banca tarii exportatoare remite direct bãncii tarii importatoare documentele respective de ordonantare pentru mãrfuri şi plati. Bãncile ţãrilor comunica zilnic Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã date, conform formularului stabilit, cu indicarea respectiva a sumei creanţelor (încasãrilor) sau a sumei plãţilor în favoarea bãncii exportatorului; b) plãţile se vor efectua în limita mijloacelor pe care le are fiecare banca în conturile în ruble transferabile, în care se trec toate încasãrile în favoarea bãncii titulare a contului, inclusiv sumele creditelor primite; c) ordonatorul mijloacelor din conturile în ruble transferabile este banca tarii membre a bãncii pe numele cãreia este deschis contul; d) mijloacele proprii şi împrumutate în ruble transferabile ale bãncilor ţãrilor membre ale bãncii se evidenţiazã separat, în care scop se deschid acestor bãnci conturi separate, în care se pãstreazã mijloacele aparţinînd bãncilor menţionate, şi conturi separate, de împrumut (de credit), în care se tine evidenta datoriei pentru creditele primite de aceste bãnci de la Banca Internationala de Colaborare Economicã; e) ca forma prioritara a decontãrilor se stabileşte incaso, ca acceptarea ulterioara (incaso cu plata imediata). În baza înţelegerii reciproce dintre bãncile ţãrilor membre ale bãncii pot fi aplicate şi alte forme de decontare (incaso cu acceptare prealabilã, accreditive, transferuri bancare şi altele); f) pentru mijloarele bãneşti din conturi şi depozite Banca Internationala de Colaborare Economicã plãteşte dobinzi diferenţiate, în funcţie de termenul de pãstrare. Consiliul bãncii poate hotãrî sa nu se calculeze dobinzi la conturile curente. ART. 6 Banca poate acorda credite în ruble transferabile: a) credit de decontare - pentru acoperirea necesarului de mijloace ale bãncilor împuternicite în cazul cînd plãţile depãşesc încasãrile pe perioade de timp scurte. Acest credit are caracter revolving. El se acorda imediat, pe mãsura necesitãţii, în limita plafonului stabilit de consiliul bãncii. Termen de rambursare a creditului nu se stabileşte. Datoria rezultatã din acest credit poate trece în anul urmãtor; b) credit cu termen fix de rambursare - pentru acoperirea necesarului de mijloace ale bãncilor împuternicite pe termene mai indelungate. Credite se acorda pentru acţiuni privind specializarea şi cooperarea în producţie, pentru lãrgirea schimburilor de mãrfuri, pentru echilibrarea balanţei de plati, pentru nevoi sezoniere etc. Banca acorda acest credit pe baza cererilor fundamentate ale bãncilor împuternicite, pe termene fixe de pînã la un an, iar în unele cazuri prin hotãrâre a consiliulul bãncii - pînã la 2-3 ani. Pentru folosirea creditelor se percep dobinzi. Nivelul dobinzilor pentru creditele în ruble transferabile se stabileşte de consiliul bãncii, pornind de la necesitatea de a stimula folosirea economicoasa a mijloacelor bãneşti şi de a asigura rentabilitatea bãncii. Ţãrilor al cãror export are un caracter sezonier pronunţat, creditul cu termen fix de rambursare pentru nevoi sezoniere se acorda, în modalitatea stabilitã de consiliul bãncii, în condiţii avantajoase (în ce priveşte dobinzile). ART. 7 Banca Internationala de Colaborare Economicã, în îndeplinirea funcţiilor ce-i sînt încredinţate în ce priveşte decontãrile şi creditarea, va contribui prin toate mijloacele la îndeplinirea de cãtre ţãrile membre ale bãncii a obligaţiilor privind livrãrile reriproce de mãrfuri şi la întãrirea disciplinei de plan şi de plati în decontãrile dintre ele. În legatura cu aceasta, banca este imputernicita: a) sa limiteze sau sa sisteze complet acordarea de credite bãncilor acelor tari membre ale bãncii, care incalca obligaţiile lor de plata fata de banca sau fata de alte tari membre ale bãncii. Limitarea şi sistarea creditarii se efectueazã în termenele stabilite de consiliul Bãncii; b) sa informeze, pe baza datelor de care dispune, organele corespunzãtoare şi, în cazurile necesare, guvernele ţãrilor membre ale bãncii, despre încãlcãrile obligaţiilor de plati pentru mãrfurile livrate acestora. Banca va asigura, la efectuarea decontãrilor şi creditarii în ruble transferabile, evidenta îndeplinirii obligaţiilor de plata ale ţãrilor membre ale bãncii. ART. 8 Decontãrile privind operaţiunile necomerciale ce se efectueazã la preţurile interne cu amãnuntul şi la tarifele interne pentru prestaţii de servicii se vor efectua în conturi separate ţinute în valute naţionale la bãncile ţãrilor membre ale bãncii, pe baza acordurilor în vigoare între aceste tari privind decontãrile pentru plãţile necomerciale. Aceste conturi se pot alimenta din conturile în ruble transferabile, cu recalcularea prin coeficientul şi cursul cu prima (rabat) pentru plãţile necomerciale, stabilite prin acordurile menţionate privind decontãrile pentru plãţile necomerciale. Mijloacele din conturile pentru plãţile necomerciale se pot vira în conturile în ruble transferabile, aplicându-se de asemenea coeficientul şi cursul menţionate mai sus. ART. 9 Prin hotãrârea Consiliului Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã, aceasta banca poate sa efectueze decontãri în ruble transferabile cu ţãrile nemembre ale bãncii. Modul şi condiţiile decontãrilor în ruble transferabile ori asemenea tari se stabilesc de consiliul bãncii în înţelegere cu ţãrile interesate. ART. 10 Participarea ţãrilor la Banca Internationala de Colaborare Economicã şi activitatea acestei bãnci nu pot constitui nici un fel de piedica pentru dezvoltarea relaţiilor financiare şi a altor relaţii de afaceri directe ale ţãrilor membre ale bãncii atît între ele, ca şi cu alte tari. ART. 11 Banca Internationala de Colaborare Economicã se bucura pe teritoriul fiecãrei tari membre a bãncii de capacitatea juridicã necesarã pentru îndeplinirea funcţiilor şi atingerea scopurilor sale. Banca, precum şi reprezentanţii ţãrilor în consiliul bãncii şi functionarii bãncii, beneficiazã pe teritoriul fiecãrei tari membre a bãncii de privilegiile şi imunitãţile care sînt necesare pentru îndeplinirea funcţiilor şi atingerea scopurilor prevãzute de prezenta convenţie şi de statutul bãncii. Capacitatea juridicã, privilegiile şi imunitãţile menţionate în prezentul articol se definesc prin statutul bãncii. ART. 12 Pãrţile contractante vor introduce schimbãrile care rezulta din prezenta convenţie în acordurile bilaterale în vigoare între ele, care stabileşte decontãrile prin conturi de cliring, sau vor încheia noi acorduri care sa prevadã decontãri în ruble transferabile. Dupã semnarea prezentei convenţii, pãrţile contractante vor declara denunţarea Acordului privind cliringul multilateral, din 20 iunie 1957, în conformitate cu articolul 15 al acestui acord. Datoria pãrţilor contractante, existenta la 1 ianuarie 1964 în conturile de cliring bilaterale, va fi luatã în considerare la încheierea acordurilor comerciale pe anul 1964 şi rambursata în ruble transferabile în cadrul acestor acorduri, în modul convenit de pãrţile interesate. ART. 13 La prezenta convenţie pot sa adere şi sa devinã membre ale bãncii şi alte tari. Pentru aceasta, ţara prezintã consiliului bãncii o cerere oficialã, aratind cît impartaseste scopurile şi principiile activitãţii bãncii şi îşi asuma obligaţiile care decurg din prezenta convenţie şi din statutul bãncii. Primirea ca membra a bãncii se face cu acordul tuturor ţãrilor membre şi se perfecteazã prin hotãrârea consiliului bãncii. Copia corespunzãtor certificatã a hotãrîrii consiliulul bãncii cu privire la primirea noii tari ca membra a bãncii şi documentul sau de aderare la prezenta convenţie (de ratificare a convenţiei) se preda spre pãstrare depozitarului acestei convenţii. Data predãrii documentelor menţionate depozitarului convenţiei se considera data aderãrii la convenţie şi intrãrii tarii respective în rindul membrilor bãncii. ART. 14 Prezenta convenţie este supusã ratificãrii şi va intra în vigoare de la data la care ultima dintre pãrţile contractante va preda instrumentul sau de ratificare depozitarului prezentei convenţii. Totuşi, convenţia va intra în vigoare temporar, începînd de la 1 ianuarie 1964, dacã la aceasta data ea nu va intra în vigoare conform primului alineat al prezentului articol. ART. 15 Prezenta convenţie poate fi modificatã numai cu acordul tuturor ţãrilor membre ale bãncii. Fiecare ţara poate sa renunţe la participarea la prezenta convenţie şi la calitatea de membra a bãncii, aducind acest lucru la cunostinta consiliulul bãncii cu cel puţin şase luni înainte. În termenul menţionat trebuie sa fie reglementate relaţiile dintre banca şi ţara respectiva privind obligaţiile lor reciproce. Despre renunţarea tarii la participarea la prezenta convenţie şi despre retragerea ei din banca, consiliul înştiinţeazã oficial pe depozitarul prezentei convenţii. Prezenta convenţie îşi va inceta valabilitatea dacã cel puţin 2/3 din ţãrile membre ale bãncii vor declara ca renunţa la participarea la convenţie şi la calitatea de membre ale bãncii, respectîndu-se prevederile celui de-al doilea alineat al prezentului articol. ART. 16 Prezenta convenţie va fi predatã spre pãstrare Secretariatului Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, care va îndeplini funcţia de depozitar at acestei convenţii. Întocmitã în oraşul Moscova, la data de 22 octombrie 1963, într-un singur exemplar în limba rusa. Copiile certificate ale prezentei convenţii vor fi remise de depozitar tuturor pãrţilor contractante.
ANEXA 1 la Convenţia privind decontãrile multilatelale în ruble transferabile şi organizarea Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã.
STATUTUL Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã
Banca Internationala de Colaborare Economicã este înfiinţatã prin înţelegere între guvernele Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Mongole, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste România Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovace, în scopul de a contribui la colaborarea economicã şi la dezvoltarea economiei naţionale a ţãrilor membre ale bãncii şi la lãrgirea relaţiilor comerciale şi economice ale acestora cu alte tari.
I Prevederi generale
ART. 1 Banca Internationala de Colaborare Economicã, denumita în continuare, "banca", organizeazã şi efectueazã operaţiuni de decontare de creditare, financiare şi alte operaţiuni bancare. ART. 2 1. Banca este persoana juridicã, denumita "Banca Internationala de Colaborare Economicã". 2. Banca are dreptul: a) sa încheie acorduri şi, de asemenea, sa efectueze orice fel de tranzacţii, în limitele competentei sale; b) sa achizitioneze, sa închirieze şi sa înstrãineze bunurile; c) sa intenteze acţiuni şi sa rãspundã în fata instanţelor de judecata şi arbitraj; d) sa deschidã pe teritoriul tarii în care se afla, precum şi pe teritoriul altor tari, filiale şi agenţii şi sa aibã reprezentanţii sãi; e) sa emita instrucţiuni şi reguli în probleme care intra în competenta sa; f) sa efectueze alte acţiuni, îndreptate spre îndeplinirea sarcinilor care revin bãncii din prezentul statut. 3. Banca poarta rãspunderea pentru angajamentele sale, în limitele patrimoniulul care-i aparţine. Banca nu poarta rãspunderea pentru angajamentele ţãrilor membre ale bãncii, dupã cum nici ţãrile membre ale bãncii nu rãspund pentru angajamentele bãncii. 4. Banca are ştampila cu inscripţia "Banca Internationala de Colaborare Economicã". Filialele şi agenţiile bãncii au ştampila cu aceeaşi inscripţie, cu completarea denumirii filialei sau agenţiei. Sediul bãncii este în oraşul Moscova, U.R.S.S. ART. 3 Banca garanteazã secretul operaţiunilor, conturilor şi depozitelor clienţilor şi corespondentilor sãi. Toate persoanele oficiale ale bãncii şi functonarii sãi sunt obligaţi sa pãstreze secretul operaţiunilor, conturilor şi depozitelor bãncii, ale clienţilor şi corespondentilor sãi.
II Capitalul şi fondurile bãncii
ART. 4 Banca are capital statutar şi capital de rezerva. Banca poate avea, de asemenea, fonduri speciale. ART. 5 Capitalul statutar al bãncii reprezintã 300 milioane ruble transferabile şi se formeazã prin vãrsãminte în ruble transferabile. Prin hotãrâre a consiliului bãncii, o parte a acestui capital statutar se formeazã în aur şi valuta liber convertibilã. Ţara membra a bãncii are dreptul sa efectueze varsamintul la capitalul statutar al bãncii (în ruble transferabile) şi în valuta liber convertibilã sau în aur. Vãrsãmintele şi capitalul statutar se efectueazã în modul şi la termenele stabilite de consiliul bãncii. Capitalul statutar al bãncii serveşte drept garanţie pentru obligaţiile sale şi se foloseşte în scopurile prevãzute de statutul bãncii. Suma capitalului statutar al bãncii poate fi modificatã pe baza hotãrîrii ţãrilor membre ale bãncii. Vãrsãmintele tarii vor fi restituite în cazul retragerii tarii din banca. În acest caz, din suma varsamintului se retine suma datoriei acestei tari fata de banca. La încetarea activitãţii bãncii, vãrsãmintele şi alte mijloace existente în banca urmeazã sa fie restituite ţãrilor membre ale bãncii, dupã scãderea sumei pentru acoperirea datoriilor ca urmare a reglementãrii reciproce a pretenţiilor ţãrilor membre ale bãncii. ART. 6 Tarii care a efectuat varsamintul sau la capitalul statutar al bãncii i se elibereazã o adeverinta care constituie confirmarea şi dovada varsamintului efectuat de aceasta. ART. 7 Banca are capital de rezerva; termenul, mãrimea, destinaţia şi modul de constituire a acestuia se stabileşte de consiliul bãncii. ART. 8 Fondurile speciale se formeazã de consiliul bãncii, pe baza înţelegerii dintre ţãrile membre ale bãncii.
III Operaţiunile bãncii. Operaţiunile de decontare ale bãncii
ART. 9 Banca organizeazã şi efectueazã decontãri multilaterale în ruble transferabile pentru operaţiunile comerciale şi alte operaţiuni. ART. 10 Decontãrile se efectueazã prin conturile în ruble transferabile ale bãncilor ţãrilor membre, denumite în continuare bãnci împuternicite, deschise la Banca Internationala de Colaborare Economicã sau, prin înţelegere cu aceasta, la alte bãnci împuternicite. Plãţile se efectueazã în limita mijloacelor pe care le are fiecare banca imputernicita în conturile în ruble transferabile. ART. 11 Banca primeşte şi plaseaza mijloace în ruble transferabile şi alte valute, în baza principiilor stabilite de consiliul bãncii. Banca efectueazã, de asemenea, şi alte operaţiuni bancare. Efectuarea operaţiunilor, deserviderea, ţinerea şi închiderea conturilor în banca se realizeazã în baza principiilor stabilite de consiliul bãncii. Bãncile împuternicite, care dispun de mijloace în ruble transferabile în conturi la banca, pot dispune liber de aceste mijloace pentru decontãrile ce se efectueazã în ruble transferabile. Posesorii conturilor la banca în alte valute pot dispune liber de mijloacele din aceste conturi. ART. 12 Mijloacele bãneşti în ruble transferabile se pãstreazã de bãncile împuternicite la Banca Internationala de Colaborare Economicã. Pentru aceste mijloace, banca plãteşte dobinzi în cuantumul stabilit de consiliul bãncii. ART. 13 Banca poate efectua operaţiuni de decontare legate de finanţarea investiţiilor şi de creditarea întreprinderilor şi a altor obiective ce se construiesc, se reconstruiesc şi se exploateazã în comun de cãtre ţãrile interesate. ART. 14 Banca poate sa efectueze decontãri în ruble transferabile şi cu ţãrile care nu sînt membre ale bãncii. Modalitatea şi condiţiile unor astfel de decontãri în ruble transferabile se stabilesc de consiliul bãncii în înţelegere cu ţãrile interesate. ART. 15 Banca poate sa emita cecuri în ruble transferabile şi în alte valute şi sa efectueze operaţiuni cu aceste cecuri, precum şi cu cecurile altor bãnci. În baza hotãrârii consiliului bãncii, pot fi emise alte documente de plata. ART. 16 Banca poate sa dea garanţii pentru obligaţiile bãneşti ale bãncilor ţãrilor membre, ale altor persoane juridice, precum şi ale persoanelor fizice. ART. 17 Banca poate sa colaboreze sau sa participe la organizaţiile a cãror activitate corespunde sarcinilor bãncii. ART. 18 Banca încheie cu alte bãnci şi organizaţii internaţionale acorduri cu privire la modalitatea decontãrilor şi ţinerii conturilor deschise la banca şi, de asemenea, încheie contracte de corespondent şi alte contracte. Operaţiunile de credit ale bãncii ART. 19 Banca acorda credite bãncilor împuternicite. Creditarea se efectueazã pentru anumite scopuri şi în condiţiile rambursarii creditului în termenele stabilite. Scopurile pentru care se acorda creditele, modul de acordare, garantare şi rambursare a lor se stabilesc de consiliul bãncii. ART. 20 Pentru efectuarea operaţiunilor de credit, banca întocmeşte planuri de credite. Planurile de credite ale bãncii se întocmesc pe baza declaraţiilor de credite ale bãncilor împuternicite, care pornesc de la datele planurilor de dezvoltare a economiei naţionale şi a comerţului exterior, precum şi ale acordurilor şi contractelor comerciale; la întocmirea planurilor de credite, banca foloseşte, de asemenea, datele şi calculele proprii. Planurile de credite se aproba de consiliul bãncii. În cazul solicitãrii de credite de cãtre banca imputernicita a unei tari, peste sumele prevãzute în planul de credit, banca examineazã aceasta cerere, ţinînd seama de datele prezentate de banca imputernicita, referitor la mersul îndeplinirii de cãtre ţara respectiva a acordurilor comerciale şi de alte materiale necesare în acest scop. ART. 21 Pentru creditele primite de la banca, beneficiarii plãtesc dobinzi în cuantumul stabilit de consiliul bãncii. ART. 22 Rambursarea creditului acordat de banca se face la scadenta, în modalitatea stabilitã de consiliul bãncii. ART. 23 Banca poate efectua, din înstrãinarea titlurilor interesate, finanţarea şi creditarea activitãţii de exploatare a întreprinderilor industriale comune în funcţiune şi a altor obiective, pe seama resurselor puse la dispoziţie de aceste tari. ART. 24 Banca efectueazã operaţiuni de decontare, creditare, depozit, arbitraj, de garanţie şi alte operaţiuni în valuta liber convertibilã şi în alta valuta, precum şi operaţiuni cu aur. ART. 25 Organele de conducere ale bãncii sînt consiliul şi conducerea administrativã a bãncii.
IV Consiliul bãncii
ART. 26 Consiliul bãncii este organul suprem de conducere, care exercita conducerea generalã a activitãţii bãncii. Consiliul bãncii este compus din reprezentanţii tuturor ţãrilor membre ale bãncii, fiecare ţara membra a bãncii avînd un singur vot, indiferent de mãrimea varsamintului sau la capitalul bãncii. Membrii consiliului bãncii sînt numiţi de guvernele ţãrilor membre ale bãncii, pînã la trei reprezentanţi din partea fiecãrei tari. Consiliul bãncii se intrunete în şedinţa pe mãsura necesitãţii, însã cel puţin de doua ori pe an. Şedinţele consiliului sînt prezidate prin rotaţie de reprezentanţii fiecãrei tari membre a bãncii. ART. 27 Hotãrîrile consiliului bãncii se adopta în unanimitate. Regulile de procedura ale consiliului se stabilesc de consiliu însuşi. ART. 28 Consiliul bãncii examineazã şi soluţioneazã problemele principiale care definesc politica şi orientarea activitãţii bãncii: a) defineste orientarea generalã a activitãţii bãncii în ceea ce priveşte stabilirea legãturilor de afaceri şi a colaborãrii cu bãncile ţãrilor membre, cu bãncile altor tari cu organizaţiile financiar-bancare şi alte organizaţii economice internaţionale, precum şi a colaborãrii sau participãrii în organizaţiile a cãror activitate corespunde sarcinilor bãncii; b) aproba, la propunerea conducerii administrative a bãncii, planurile de credite şi alte planuri ale bãncii, darea de seama anuala, bilanţul şi repartizarea beneficiului bãncii; determina principiile de planificare a creditelor şi resurselor, precum şi de efectuare a operaţiunilor de credite şi a altor operaţiuni bancare, stabileşte nivelul dobinzilor pentru credite, depozite, conturi curente şi alte conturi în ruble transferabile, structura şi statul de funcţiuni al bãncii, planul de cheltuieli administrativ-gospodãreşti ale bãncii; c) creeazã fonduri speciale ale bãncii pe baza înţelegerii între ţãrile membre ale bãncii; d) numeşte preşedintele şi membrii conducerii administrative a bãncii; e) numeşte comisia de revizie a bãncii, asculta dãrile de seama ale acesteia şi adopta hotãrîri asupra lor; f) aproba deschiderea şi închiderea de filiale, agenţii şi reprezentante ale bãncii; g) asculta dãrile de seama ale conducerii administrative a bãncii privind activitatea sa şi adopta asupra lor hotãrîri; h) prezintã spre examinare ţãrilor membre propuneri cu privire la primirea de noi membri ai bãncii; i) aproba regulile privind condiţiile de munca ale lucrãtorilor bãncii; j) exercita alte funcţiuni decurgind din prezentul statut, care se vor dovedi necesare în vederea realizãrii scopurilor şi sarcinilor bãncii. Conducerea administrativã a bãncii ART. 29 Conducerea administrativã a bãncii este organ executiv şi exercita conducerea directa a activitãţii operative a bãncii în limitele împuternicirilor ce i se acorda prin prezentul statut şi în conformitate cu hotãrîrile consiliului bãncii. Conducerea administrativã rãspunde fata de consiliul bãncii şi este subordonata acestuia. Conducerea administrativã se compune din preşedinte şi membrii conducerii administrative numiţi din cetãţeni al tuturor ţãrilor membre ale bãncii, pe termen de pînã la 5 ani. Numãrul membrilor conducerii administrative se stabileşte de consiliul bãncii. În cazul cînd lipseşte temporar preşedintele conducerii administrative atribuţiile acestuia se încredinţeazã, conform hotãrîrii conducerii administrative, unuia dintre membrii conducerii administrative. Preşedintele şi membrii conducerii administrative, în cadrul îndeplinirii obligaţiilor lor de serviciu, acţioneazã în calitate de funcţionari internationali, care nu depind de organizaţiile şi persoanele oficiale ale ţãrilor ai cãror cetãţeni sunt. ART. 30 Conducerea administrativã a bãncii, în persoana preşedintelui ei şi a altor funcţionari ai bãncii, împuterniciţi de conducerea administrativã, reprezintã banca în toate problemele şi acţiunile ei în fata persoanelor oficiale, organizaţiilor de stat şi internaţionale şi a altor persoane juridice, prezintã în numele bãncii pretenţii şi intenteaza acţiuni la instanţele judecãtoreşti şi de arbitraj. Conducerea administrativã a bãncii poate imputernici funcţionari ai bãncii sa acţioneze în numele sau, pe baza unei procuri speciale. Angajamentele şi procurile bãncii sînt valabile cu doua semnãturi, a preşedintelui şi a unui membru al conducerii administrative, iar în lipsa preşedintelui, cu semnãturile a doi membri din conducerea administrativã a bãncii, dintre care unul trebuie sa fie membrul conducerii administrative care îndeplineşte atribuitii de preşedinte al conducerii administrative, sau a altor funcţionari al bãncii, împuterniciţi în acest sens de conducerea administrativã a bãncii. ART. 31 Conducerea administrativã a bãncii examineazã principalele probleme ale activitãţii operative a bãncii, în special: a) probleme a cãror soluţionare sau aprobare este, potrivit prezentului statut, de competenta consiliului bãncii, şi pregãteşte materiale şi propuneri corespunzãtoare pentru examinarea de cãtre consiliul bãncii; b) problemele legate de stabilirea modului de semnare a documentelor bãneşti şi de decontare şi a corespondentei în numele bãncii; a modului de semnare şi eliberare a procurilor în numele filialelor şi agenţilor bãncii; a formularelor documentelor bãneşti şi de decontare folosite de cãtre banca în relaţiile reciproce cu clienţii sãi; a dobinzilor pentru credite, depozite, conturi curente şi alte conturi, în conformitate cu hotãrîrile consiliului bãncii, a cuantumului comisioanelor pentru îndeplinirea dispoziţiilor de la clienţii şi corespondenţii sãi; a modului şi condiţiilor de acordare a garanţiilor de cãtre bãnci, precum şi a condiţiilor de primire la scont şi în garanţie a tratatelor şi a altor obligaţiuni bãneşti; c) problemele legate de controlul activitãţii direcţiilor şi serviciilor bãncii, a filialelor, agentiilor şi reprezentanţilor sãi; d) problemele folosirii bunurilor şi mijloacelor bãncii. În competenta conducerii administrative intra de asemenea: - întocmirea planurilor de credite ale bãncii şi prezentarea lor spre aprobare consiliului bãncii; - aprobarea instrucţiunilor privind modul de efectuare a operaţiunilor de creditare şi a altor operaţiuni bancare, pe baza principiilor stabilite de consiliul bãncii; - stabilirea relaţiilor de afaceri cu organizaţiile financiar-bancare şi alte organizaţii economice internaţionale, în conformitate cu hotãrîrile consiliului privind orientarea generalã a activitãţii bãncii în acest domeniu, cu informarea ulterioara a consiliului bãncii în aceasta problema; - stabilirea numãrului scriptic de salariaţi şi a nivelului salariilor personalului tehnic şi de deservire, în limitele fondului de salarii aprobat de consiliul bãncii în acest scop. În limitele competentei sale, conducerea administrativã a bãncii are dreptul de a prezenta propuneri spre examinare consiliului bãncii. Modul de lucru al conducerii administrative se stabileşte de însãşi conducerea administrativã. Hotãrîrile adoptate de conducerea administrativã a bãncii se perfecteazã prin protocoale. În vederea excutarii hotãrîrilor conducerii administrative pot fi emise ordine, instrucţiuni sau regulamente, care pot fi semnate de preşedintele conducerii admistrative sau din împuternicirea acestuia, de cãtre un membru al conducerii administrative. ART. 32 Preşedintele conduce activitatea conducerii administrative a bãncii şi întreprinde acţiuni pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor care revin bãncii din prezentul statut. Preşedintele conducerii administrative: a) dispune în conformitate cu prezentul statut şi cu hotãrîrile consiliului bãncii de toate bunurile şi mijloacele bãncii; b) reprezintã banca; c) emite ordine şi ia hotãrîri în problemele aplicative ale activitãţii bãncii; d) semneazã angajamente şi procuri în numele bãncii, în conformitate cu articolul 30 al prezentului statut; e) numeşte şi elibereazã din munca pe lucrãtorii bãncii, cu excepţia directorilor care sînt membri ai conducerii administrative a bãncii; de asemenea stabileşte, în conformitate cu statele de funcţiuni şi cu planul de cheltuieli administrativ-gospodãreşti aprobate de consiliu, salariile tarifare şi acorda recompense lucrãtorilor evidentiati în munca; f) îndeplineşte alte funcţii care decurg din prezentul statut şi din hotãrîrile consiliului bãncii.
V Organizarea bãncii
ART. 33 Banca are direcţii, servicii, filiale, agenţii şi reprezentante, care se creeazã în conformitate cu structura bãncii, aprobate de consiliul bãncii. Personalul bãncii se completeazã cu cetãţeni din ţãrile membre ale bãncii, în conformitate cu regulile privind condiţiile de munca ale lucrãtorilor bãncii. În scopul îndeplinirii de cãtre lucrãtorii bãncii în mod independent a obligaţiilor lor, li se acorda privilegii şi imunitate, conform articolului 40 din prezentul statut.
VI Revizia activitãţii bãncii
ART. 34 Revizia activitãţi bãncii, care cuprinde verificarea dãrii de seama anuale a conducerii administrative a bãncii, verificarea casei şi patrimoniului, revizia evidentei, a darilor de seama şi a gestiunii bãncii, filialelor şi agentiilor acesteia, se înfãptuieşte de comisia de revizie numita de consiliul bãncii pe termen de doi ani şi care se compune din preşedintele comisiei de revizie şi patru membri. Preşedintele şi membrii comisiei de revizie nu pot ocupa nici un fel de funcţie în cadrul bãncii. Organizarea şi modul de efectuare a reviziilor se stabilesc de consiliul bãncii. ART. 35 Conducerea administrativã a bãncii pune la dispoziţia comisiei de revizie toate materialele necesare efecuarii reviziilor. Rapoartele comisiei de revizie se prezintã consiliul bãncii.
VII Modul de soluţionare a litigilor
ART. 36 Pretenţiile fata de banca pot fi prezentate în termen de doi ani din momentul apariţiei dreptului la acţiune. ART. 37 Litigiile bãncii cu clientela sa trebuie examinate în arbitrajul ce se alege din numãrul arbitrajelor existente sau nou constituite, potrivit înţelegerii dintre pãrţi. În lipsa înţelegerii menţionate mai sus, rezolvarea litigiilor se transmite spre examinare arbitrajului de pe lîngã Camera de comerţ a tarii în care se afla sediul bãncii.
VIII Privilengiile şi imunitãţile bãncii şi ale funcţionarilor sãi
ART. 38 1. Bunurile aparţinînd bãncii, activele şi documentele acesteia, indiferent de locul unde se afla, precum şi operaţiunile bãncii, beneficiazã de imunitate în ce priveşte orice forma de amestec administrativ sau juridic, cu exeptia cazurilor cînd banca însãşi renunţa la imunitate. Localurile bãncii, precum şi ale filialelor, agentiilor şi reprezentantelor acesteia, aflate pe teritoriul oricãrei tari membre a bãncii, sînt inviolabile. 2. Banca, pe teritoriul ţãrilor membre ale bãncii: a) este scutitã de toate impozitele şi taxele directe, atît cele generale de stat, cît şi cele locale. Aceasta prevedere nu se aplica plãţilor pentru serviciile comunale şi pentre alte servicii; b) este scutitã de taxe vamale şi de restrictii la importul şi exportul de obiecte destinate a fi folosite în interes de serviciu; c) beneficiazã pe teritoriul fiecãrei tari membre a bãncii de toate avantajele în ce priveşte prioritatea, tarifele şi taxele pentre serviciile poştale şi legãturile telegrafice şi telefonice de care beneficiazã în ţara respectiva reprezentantele diplomatice. ART. 39 1. Reprezentanţilor ţãrilor în consiliul bãncii li se acorda pe teritoriul fiecãrei tari membre a bãncii, la îndeplinirea de cãtre aceştia a obligaţiilor lor de serviciu, urmãtoarele privilegii şi imunitãţi: a) imunitatea de arest personal sau reţinere, precum şi imunitatea de jurisdicţie a instanţelor judecãtoreşti fata de toate acţiunile pe care ei le-ar putea sãvârşi în calitate de reprezentanţi; b) inviolabilitatea tuturor documentelor şi actelor; c) aceleaşi înlesniri vamale în ceea ce priveşte bagajele lor personale, care se acorda funcţionarilor de acelaşi rang din reprezentantele diplomatice aflate în ţara respectiva; d) scutirea de îndatoriri personale de impozite şi taxe directe în ceea ce priveşte sumele bãneşti pe care reprezentanţii le primesc din partea tarii care i-a numit. 2. Privilegiile şi imunitãţile prevãzute în prezentul articol se acorda persoanelor menţionate în acest articol exclusiv în interes de serviciu. Fiecare ţara membra a bãncii are dreptul şi este obligatã sa renunţe la imunitatea reprezentantului sau în toate cazurile cînd, dupã pãrerea acestei tari, imunitatea impiedica exercitarea justiţiei şi cînd renunţarea la imunitate nu prejudiciazã scopurile pentru care s-a acordat imunitatea. 3. Prevederile punctului 1 din prezentul articol nu se aplica în ceea ce priveşte relaţiile reciproce dintre reprezentant şi organele tarii al cãror cetãţean este. ART. 40 Consiliul bãncii, la propunerea conducerii administrative a bãncii, stabileşte categoriile de funcţionari ai bãncii cãrora li se aplica prevederile prezentului articol. Numele acestor funcţionari se comunica în mod periodic de cãtre preşedintele conducerii administrative organelor competente din ţãrile membre ale bãncii. Functionarii bãncii, în cadrul îndeplinirii de cãtre aceştia a obligatiior lor de serviciu pe teritoriul fiecãrei tari membre a bãncii: a) nu pot fi traşi la rãspundere în fata instanţelor judecatesti şi administrative pentru oricare dintre acţiunile pe care le-ar putea sãvârşi în calitate de funcţionari; b) sînt scutiţi de îndatoriri personale şi de impozit şi taxe directe în ceea ce priveşte salariul pe care îl primesc de la bãnci. Aceasta prevedere nu se aplica funcţionarilor bãncii care sînt cetãţeni ai tarii pe teritoriul cãreia se afla sediul bãncii sau sediul filialelor, agentiilor şi reprezentantelor acesteia; c) beneficiazã de aceleaşi înlesniri vamale în ceea ce priveşte bagajele lor personale, care se acorda funcţionarilor de acelaşi rang din reprezentantele diplomatice aflate în ţara respectiva. Privilegiile şi imunitãţile prevãzute în prezentul articol se acorda funcţionarilor bãncii exclusiv în interes de serviciu. Preşedintele conducerii administrative a bãncii are dreptul şi este obligat sa renunţe la imunitatea funcţionarilor bãncii în toate cazurile cînd, dupã pãrerea lui, imunitatea impiedica exercitarca justiţiei şi cînd renunţarea la imunitate nu prejudiciazã scopurile pentru care s-a acordat imunitatea. În ceea ce priveşte preşedintele şi membrii conducerii administrative a bãncii dreptul de a renunţa la imunitate aparţine consiliului bãncii.
IX Dãrile de seama
ART. 41 Anul de gestiune al bãncii se considera de la 1 ianuarie pînã la 31 decembrie inclusiv. Bilanţurile anuale se publica de cãtre conducerea administrativã în modul stabilit de consiliul bãncii.
X Repartizarea beneficiului
ART. 42 Beneficiul bãncii - dupã aprobarea dãrii de seama, anuale - se repartizeazã potrivit hotãrîrii consiliului bãncii şi poate fi destinat pentru completarea capitalului de rezerva şi pentru alte scopuri.
XI Modalitatea primirii de noi membri ai bãncii şi retragerii din banca
ART. 43 Modalitatea primirii de noi membri ai bãncii şi retragerii din banca se stabileşte prin articolele XIII şi XV din convenţie.
XII Dispoziţii finale. Modalitatea modificãrii statutului
ART. 44 Fiecare ţara membra a bãncii poate face propuneri privind modificarea prezentului statut. Modificãrile statutului bãncii se efectueazã cu acordul tuturor ţãrilor membre ale bãncii. Încetarea activitãţii bãncii ART. 45 Activitatea bãncii poate sa înceteze în conformitate cu prevederile celui de-al treilea alineat al articolului XV din convenţie. Termenele şi modalitatea încetãrii activitãţii bãncii şi lichidãrii afacerilor sale se stabilesc de cãtre ţãrile membre ale bãncii.
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
