Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CONVENTIE din 14 martie 1960 intre Guvernul Republicii Populare Romane si Guvernul Republicii Populare Bulgaria privind colaborarea in domeniul problemelor sociale
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 17 din 18 mai 1960
Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Populare Bulgaria calauzite de dorinta de a reglementa în spiritul prieteniei şi colaborãrii relaţiile reciproce în domeniul problemelor sociale între cele doua state, au hotãrât sa încheie o Convenţie în acest domeniu şi au numit în acest scop împuterniciţii lor: Guvernul Republicii Populare Romane pe Dr. Octavian Berlogea, adjunct al ministrului Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale, Guvernul Republicii Populare Bulgaria pe Gheorghi Manev, ministru adjunct al Finanţelor; care dupã schimbul deplinelor puteri gãsite în buna şi cuvenitã forma,
au convenit asupra celor ce urmeazã:
ART. 1
Cetãţenii uneia din Pãrţile Contractante, domiciliaţi pe teritoriul celeilalte Pãrţi Contractante, beneficiazã de dreptul la pensie, asistenta socialã şi ajutoare, în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii.
ART. 2
Cetãţenii uneia din Pãrţile Contractante şi membrii lor de familie, domiciliaţi pe teritoriul celeilalte Pãrţi Contractante, vor fi trataţi în ceea ce priveşte prevederile legislaţiei muncii precum şi cele referitoare la acordarea pensiilor, asistenţei sociale şi ajutoarelor, ca şi cetãţenii proprii, în mãsura în care prin aceasta Convenţie nu s-a stabilit altfel.
ART. 3
1. Obligaţia de asigurare şi de contribuţie la asigurãrile sociale se reglementeazã potrivit dispoziţiilor legale ale statului pe teritoriul cãruia cetãţeanul îndreptãţit la asigurãri sociale a prestat munca.
2. Pentru realizarea asigurãrilor sociale sunt competente organele Partii Contractante pe teritoriul cãreia s-a prestat munca.
ART. 4
1. Pensiile se acorda de cãtre organele de asigurãri sociale ale Partii Contractante pe teritoriul cãreia îşi are domiciliul asiguratul, respectiv membrul de familie îndreptãţit la pensie, potrivit prevederilor legale ale acestei Pãrţi (denumit în cele ce urmeazã "stat de resedinta")
La stabilirea pensiei, organele de asigurãri vor lua în considerare vechimea în munca, timpul de asigurare şi activitatea asimilatã cu vechimea în munca a celui îndreptãţit, atât în statul de resedinta cat şi în celãlalt stat.
2. Dacã dupã intrarea în vigoare a prezentei Convenţii un pensionar îşi muta domiciliul în cealaltã Parte Contractantã, organul de asigurãri sociale care a plãtit pensia înceteazã plata dupã expirarea lunii în care a avut loc mutarea. În acest caz, dreptul la pensie nu se revizuieste dacã dupã legislaţia statului de resedinta exista acelaşi fel de pensie. Plata pensiei va fi efectuatã de cãtre organele de asigurãri sociale ale statului de resedinta începând cu prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care a avut loc mutarea.
3. Dacã pensionarul se reintoarce pe teritoriul celeilalte Pãrţi Contractante, organele de asigurãri sociale ale acestei Pãrţi reiau plata pensiei începând cu prima zi a lunii urmãtoare.
4. Prevederile punctului 2 al prezentului articol sunt valabile în mod analog şi în cazul când pensionarul sau un membru de familie îndreptãţit, îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul celeilalte Pãrţi Contractante dupã ce a luat naştere dreptul la pensie, însã înainte de acordarea pensiei.
5. Cuantumul pensiei se stabileşte în condiţiile prevãzute de legislaţia statului de resedinta.
În ceea ce priveşte baza de stabilire a cuantumului pensiei, se ia salariul prevãzut la funcţia respectiva în statul de resedinta.
ART. 5
1. Ajutoarele în bani pentru incapacitatea temporarã de munca precum şi alte plati în bani temporare, se acorda de cãtre organele legale ale acestui stat. La acordarea acestora se vor lua în considerare vechimea în munca, timpul de asigurare şi activitatea asimilatã cu vechimea în munca pe care cel îndreptãţit le-a avut pe teritoriul celeilalte Pãrţi Contractante.
2. Dacã un asigurat îndreptãţit la ajutoare şi plati în bani prevãzute la punctul 1 al prezentului articol, îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul celeilalte Pãrţi Contractante, ajutoarele şi plãţile înceteazã din ziua plecãrii sale.Organele de asigurãri ale statului de resedinta acorda în acest caz ajutoare şi plati în bani potrivit cu prevederile legale ale acestui stat, cu începere de la data la care i-a fost întreruptã plata, ţinând seama de vechimea în munca, timpul de asigurare şi activitatea asimilatã cu vechimea în munca pe teritoriul ambelor Pãrţi Contractante.
3. Asigurãrile în natura se acorda asiguratului, respectiv membrului de familie îndreptãţit, de cãtre organele competente ale statului de resedinta. Amãnunte, în special asupra volumul asigurãrilor în natura, se vor stabili printr-o înţelegere a organelor centrale competente ale celor doua Pãrţi Contractante.
4. Asigurãrile în natura cãtre cetãţenii care, în conformitate cu aceasta Convenţie, obţin o pensie, se acorda de cãtre organele Partii Contractante care plãteşte pensia, potrivit cu prevederile sale legale.
ART. 6
Toate plãţile în bani şi ajutoarele în natura efectuate de cãtre cele doua Pãrţi Contractante potrivit cu prevederile acestei Convenţii nu sunt supuse decontãrii între cele doua Pãrţi.
ART. 7
1. Cetãţenilor uneia din Pãrţile Contractante, care domiciliazã pe teritoriul celeilalte Pãrţi Contractante şi care nu au dreptul la asigurare socialã, li se acorda ajutor şi asistenta socialã de cãtre statul de resedinta, în cazul ca au nevoie de acest ajutor, în acelaşi volum şi în aceleaşi condiţiuni ca cetãţenilor proprii. Cheltuielile ocazionate cu ajutoarele acordate acestor cetãţeni nu sunt supuse decontãrii între cele doua Pãrţi Contractante.
2. Prevederile punctului 1 din prezentul articol nu exclud ca o compensaţie sa fie cerutã totuşi persoanei cãreia i s-a acordat ajutorul sau asistenta socialã sau membrilor de familie ai acestei persoane care au obligaţia de a o întreţine, cu condiţia ca aceste persoane sa domicilieze pe teritoriul Partii Contractante care a acordat ajutorul.
3. Ocrotirea şi ajutorul se acorda în caz de nevoie cetãţenilor celeilalte Pãrţi Contractante şi în cazul când aceştia primesc o pensie.
ART. 8
Dispoziţiile prezentei Convenţii nu se aplica:
a) Persoanelor din reprezentantele diplomatice, consulare şi comerciale, care au resedinta pe teritoriul celeilalte Pãrţi Contractante, dacã aceştia sunt cetãţeni ai Partii Contractante trimitatoare.
Aceleaşi prevederi sunt valabile şi pentru cei aflaţi în serviciu la persoanele menţionate în alineatul precedent, dacã sunt cetãţeni ai Partii Contractante trimitatoare.
b) Muncitorilor şi angajaţilor din întreprinderile de transport precum şi din alte întreprinderi şi instituţii, trimişi la lucru pe teritoriul celeilalte Pãrţi Contractante, dacã sunt cetãţeni ai Partii Contractante trimitatoare.
ART. 9
Cererile şi documentele cetãţenilor unei Pãrţi Contractante în probleme de asigurare socialã şi de asistenta socialã, înaintate sau depuse la organul de asigurare socialã, la instituţiile sau la alte organe ale celeilalte Pãrţi Contractante, pot fi scrise în limba oficialã a statului propriu.
ART. 10
Cererile şi documentele care trebuie depuse într-un termen fix la organele de asigurãri sociale, instituţii sau alte organe ale uneia din Pãrţile Contractante, vor fi considerate ca au fost depuse în termen, dacã acestea au fost depuse în termenul legal la organele de asigurãri sociale, instituţii sau alte organe ale celeilalte Pãrţi Contractante.
În asemenea cazuri, actele trebuie sa fie transmise neîntârziat organelor competente.
ART. 11
1. Organele de asigurãri sociale ale Pãrţilor Contractante îşi vor transmite reciproc actele normative privind reglementarea problemelor sociale precum şi revistele de specialitate şi alte publicaţii în aceasta materie. Ele îşi vor comunica de asemenea, în timp util, eventualele schimbãri intervenite în legislaţia lor în domeniul asigurãrilor sociale.
2. Organele centrale de asigurãri sociale ale Pãrţilor Contractante vor comunica între ele, în mod direct, în problemele privind executarea prezentei Convenţii.
3. Pãrţile Contractante îşi vor comunica reciproc, dupã intrarea în vigoare a prezentei Convenţii, care sunt organele centrale competente pentru aplicarea ei precum şi eventualele schimbãri care vor interveni.
ART. 12
Eventualele divergenţe cu privire la interpretarea şi aplicarea prezentei Convenţii se rezolva de organele centrale competente ale celor doua Pãrţi Contractante.
Chestiunile nerezolvate de cãtre organele centrale se vor rezolva pe cale diplomaticã.
ART. 13
1. La acordarea drepturilor prevãzute în prezenta Convenţie se va lua în considerare şi vechimea în munca a celui îndreptãţit înaintea intrãrii în vigoare a acestei Convenţii, atât în statul de resedinta, cat şi în celãlalt stat.
2. Dispoziţiile prezentei Convenţii se vor aplica şi în cazurile când dreptul la pensie a luat naştere înainte de intrarea în vigoare a Convenţiei. În aceste cazuri, plata drepturilor se va face potrivit prevederilor legale ale statului de resedinta, însã nu şi pentru timpul scurs înainte de intrarea în vigoare a Convenţiei.
ART. 14
1. Prezenta Convenţie va fi supusã aprobãrii guvernelor celor doua Pãrţi Contractante şi va intra în vigoare dupã comunicarea reciprocã, pe cale diplomaticã, a aprobãrii ei.
2. Prezenta Convenţie are valabilitate pe o perioada de cinci ani, de la data intrãrii sale în vigoare.
Valabilitatea Convenţiei se va prelungi de fiecare data cu câte cinci ani, dacã nici una din Pãrţile Contractante nu o denunta cu cel puţin şase luni înaintea expirãrii termenului de valabilitate.
3. Drepturile dobândite pe baza Convenţiei se vor pãstra şi dupã denunţare, acestea urmând sa fie reglementate potrivit cu prevederile legale ale fiecãrei Pãrţi Contractante.
Prezenta Convenţie a fost întocmitã la Bucureşti, la 14 martie 1960, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi limba bulgara, ambele texte având aceeaşi valabilitate.
Din împuternicirea Guvernului
Republicii Populare Romane
Dr. Octavian Berlogea
Din împuternicirea Guvernului
Republicii Populare Bulgaria
Gheorghi Manev
PROTOCOL
la Convenţia între Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Populare Bulgaria privind colaborarea în domeniul problemelor sociale
La art. 2:
Prin legislaţia muncii se înţelege: contractul de munca, timpul de munca, concediul, salarizarea, protecţia muncii, ocrotirea tineretului, ocrotirea mamei şi a copilului, drepturile femeii, ocrotirea invalizilor şi altele.
La art. 4 şi 5
a) Prin stabilirea domiciliului unui cetãţean pe teritoriul uneia din Pãrţile Contractante, se înţeleg cazurile când aceasta se face cu acordul ambelor Pãrţi Contractante.
Prevederea de mai sus se va aplica, în mod analog şi pentru cazurile când stabilirea domiciliului sa fãcut înainte de intrarea în vigoare a prezentei Convenţii.
b) Organele centrale ale celor doua Pãrţi Contractante vor colabora în toate împrejurãrile referitoare la dovedirea vechimii în munca de cãtre cetãţenii uneia din Pãrţile Contractante, precum şi cu privire la stabilirea valabilitãţii datelor înscrise în actele de vechime sau în declaraţiile cetãţenilor respectivi.
La art. 11, paragraful 2
Actele necesare pentru acordarea pensiilor şi ajutoarelor se transmit la cererea organelor de asigurare competente ale celeilalte Pãrţi Contractante.
Prevederile Convenţiei nu se aplica pensiilor acordate pentru merite deosebite.
Prezentul Protocol face parte integrantã din Convenţia între Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Populare Bulgaria privind colaborarea în domeniul problemelor sociale.
Întocmit la Bucureşti, la 14 martie 1960, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi limba bulgara, ambele texte având aceeaşi valabilitate.
Din împuternicirea Guvernului
Republicii Populare Romane
Dr. Octavian Berlogea
Din împuternicirea guvernului
Republicii Populare Bulgaria
Gheorghi Manev
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
