Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CONTRACT COLECTIV DE MUNCA UNIC LA NIVEL NATIONAL incheiat in anul 1999, conform art. 10 si art. 11 din Legea nr. 130/1996 , republicata, semnat de catre parti la 8 aprilie 1999 si inregistrat la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu nr. 53.518/15/12 mai 1999
EMITENT: MINISTERUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 10 din 1999 (partea a V-a)
PĂRŢILE CONTRACTANTE
I. Reprezentanţii patronilor:
1. Confederatia Patronala din Industria României - CONPIROM, având reprezentativitatea constatatã prin sentinta civilã din 5 martie 1997 a Tribunalului Municipiului Bucureşti,
2. Confederatia Nationala a Patronatului Roman - C.N.P.R., având reprezentativitatea constatatã prin sentinta civilã nr. 8/3 martie 1997 a Tribunalului Municipiului Bucureşti,
3. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România - C.N.I.P.M.M.R., având reprezentativitatea constatatã prin sentinta civilã nr. 16/3 iunie 1997 a Tribunalului Municipiului Bucureşti,
4. Uniunea Generalã a Industriasilor din România - U.G.I.R., având reprezentativitatea constatatã prin sentinta civilã nr. 18/2 martie 1998 a Tribunalului Municipiului Bucureşti,
5. Uniunea Generalã a Industriasilor din România - U.G.I.R. 1903, având reprezentativitatea constatatã prin sentinta civilã nr. 23/13 noiembrie 1997 a Tribunalului Municipiului Bucureşti.
II. Reprezentanţii salariaţilor:
1. Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din România - C.N.S.L.R. - FRATIA, având reprezentativitatea constatatã prin sentinta civilã nr. 5/22 ianuarie 1998 a Tribunalului Municipiului Bucureşti,
2. Confederatia Nationala "Cartel Alfa", având reprezentativitatea constatatã prin sentinta civilã nr. 58/6 mai 1998 a Tribunalului Municipiului Bucureşti,
3. Blocul Naţional Sindical - B.N.S., având reprezentativitatea constatatã prin sentinta civilã nr. 4/22 ianuarie 1998 a Tribunalului Municipiului Bucureşti,
4. Confederatia Sindicatelor Democratice din România - C.S.D.R., având reprezentativitatea constatatã prin sentinta civilã nr. 1/19 ianuarie 1999 a Tribunalului Municipiului Bucureşti,
5. Confederatia Sindicala "Meridian", având reprezentativitatea constatatã prin sentinta civilã nr. 3/22 ianuarie 1998 a Tribunalului Municipiului Bucureşti.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Pãrţile contractante recunosc şi accepta pe deplin ca sunt egale şi libere în negocierea Contractului colectiv de munca unic la nivel naţional şi se obliga sa respecte în totalitate prevederile acestuia.
ART. 2
(1) Contractul colectiv de munca la nivel naţional cuprinde drepturile şi obligaţiile patronilor*) şi ale salariaţilor cu privire la condiţiile generale de munca.
(2) În ceea ce priveşte condiţiile specifice de munca, determinate conform legii, drepturile şi obligaţiile pãrţilor se vor stabili prin contractele colective de munca la nivel de ramura, grup de unitãţi, unitãţi şi instituţii.
ART. 3
(1) Clauzele contractelor colective de munca produc efecte dupã cum urmeazã:
a) pentru toţi salariaţii încadraţi în unitãţile din ţara, în cazul Contractului colectiv de munca unic la nivel naţional;
b) pentru toţi salariaţii încadraţi în toate unitãţile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de munca;
c) pentru toţi salariaţii încadraţi în unitãţile care fac parte din grupul de unitãţi pentru care s-a încheiat contractul colectiv de munca la acest nivel;
d) pentru toţi salariaţii din unitate, în cazul contractelor colective de munca încheiate în acest nivel.
(2) Contractele colective de munca se pot încheia şi pentru salariaţii instituţiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile a cãror acordare şi al cãror cuantum sunt stabilite prin dispoziţiile legale.
(3) În cazul în care, din diferite motive, pãrţile au încheiat contracte colective de munca la un nivel inferior înaintea contractelor la nivel superior, cele de la nivelurile inferioare se vor adapta contractelor colective de la nivel superior, acolo unde prevederile minimale ale acestora nu au fost atinse.
(4) În contractele colective de munca încheiate la nivel de unitate, bazate pe negocieri colective de cãtre sindicate, în numele salariaţilor, pãrţile contractante vor conveni, printr-o clauza expresã, plata unei contribuţii de cãtre salariaţi, alţii decât membrii de sindicat, pentru desfãşurarea negocierilor colective, dar care sa nu depãşeascã contribuţia sindicala.
ART. 4
(1) Prezentul contract se încheie pe o perioada de un an.
(2) Dacã nici una din pãrţi nu denunta contractul cu 30 de zile înainte de expirarea perioadei centru care a fost încheiat, valabilitatea acestuia se prelungeşte pana la încheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12 luni.
-------------
*) În sensul prezentului contract:
- termenul patron desemneazã pe cel care angajeazã - persoana juridicã sau fizica autorizata potrivit legii care administreazã/utilizeazã capital, indiferent de natura acestuia, şi care foloseşte forta de munca salariata;
- termenul unitate desemneazã regiile autonome, companiile naţionale, societãţile comerciale alte organizaţii cu scop lucrativ, instituţii publice, asociaţiile de orice fel şi organele de stat.
ART. 5
(1) Orice cerere de modificare a prezentului contract va face obiectul unei negocieri.
(2) Cererea de modificare se aduce la cunostinta, în scris, celeilalte pãrţi cu cel puţin 30 de zile înainte de data propusã pentru începerea negocierilor.
(3) Cererile de modificare vor fi depuse de cãtre reprezentantul patronilor la confederatiile sindicale semnatare, iar cele ale confederatiilor sindicale, la organizaţiile patronale semnatare.
(4) Pãrţile convin ca în perioada negocierilor, atât în cazul în care se face modificãri, cat şi în cazul denunţãrii contractului, sa nu efectueze concedieri din motive neimputabile salariaţilor şi sa nu declanseze greve.
(5) Modificãrile aduse contractului colectiv de munca se comunica în scris organului la care se pãstreazã şi devin aplicabile de la data înregistrãrii sau la o alta data ulterioara, potrivit convenţiei pãrţilor.
ART. 6
Suspendarea şi încetarea contractului au loc potrivit legii.
ART. 7
(1) Pentru rezolvarea problemelor ce apar în aplicarea prevederilor prezentului contract, pãrţile convin sa instituie o comisie paritara.
(2) Competenta, componenta, organizarea şi funcţionarea comisiei paritare sunt stabilite prin regulamentul din anexa nr. 1 la prezentul contract.
ART. 8
(1) Drepturile salariaţilor prevãzute în prezentul contract colectiv de munca nu pot sa reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale care au fost stabilite prin contractele colective de munca încheiate la nivel de ramura, grupuri de unitãţi şi unitãţi înaintea încheierii Contractului colectiv de munca unic la nivel naţional.
(2) În situaţiile în care, în privinta drepturilor ce decurg din prezentul contract colectiv de munca, intervin reglementãri legale mai favorabile, acestea vor face parte de drept din contract.
(3) Pãrţile se obliga ca, în perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de munca, sa nu promoveze şi sa nu susţinã proiecte de acte normative a cãror adoptare ar conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din contractele colective de munca, oricare ar fi nivelul la care acestea au fost încheiate.
(4) Pãrţile convin sa facã intervenţiile necesare pentru respectarea prevederilor <>art. 27, alin. 2, din Legea nr. 54/1991 şi, respectiv, pentru consultarea organizaţiilor sindicale şi patronale semnatare, în toate cazurile în care se iniţiazã acte normative ce privesc relaţiile de munca.
ART. 9
(1) În scopul salarizarii şi acordãrii celorlalte drepturi prevãzute în prezentul contract pentru personalul instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, sindicatele şi ministerele vor purta negocieri cu Guvernul pentru stabilirea fondurilor aferente acestei categorii de personal şi pentru constituirea surselor, înainte de adoptarea bugetului de stat, precum şi în vederea modificãrii ulterioare a acestuia.
(2) Pãrţile contractante vor purta negocieri în vederea includerii drepturilor respective în actele normative prin care se reglementeazã astfel de drepturi, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate sau cu identificarea altor resurse pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.
(3) Pe baza fondurilor aprobate în condiţiile prevãzute la alin. 1, pãrţile vor negocia utilizarea acestora pentru stabilirea salariilor şi celorlalte drepturi de personal la instituţiile finanţate de la bugetul de stat.
CAP. 2
Timpul de munca
ART. 10
(1) Durata normalã a timpului de munca este de 8 ore pe zi sau de 40 de ore pe saptamana.
(2) Prin negocieri la nivel de unitate, pentru a pune de acord programul cu cerinţele producţiei, se poate stabili un program sãptãmânal de 36 pana la 44 de ore, cu condiţia ca media lunarã sa fie de 40 de ore pe saptamana, iar programul stabilit sa fie anuntat cu o saptamana înainte.
(3) În cazurile în care durata normalã a timpului de munca se stabileşte potrivit prevederilor alin. 2, durata timpului de munca zilnic nu poate depãşi 10 ore.
(4) La locurile de munca unde datoritã specificului activitãţii nu exista posibilitatea încadrãrii în durata normalã a timpului zilnic de lucru se pot stabili forme specifice de organizare a timpului de lucru, dupã caz, în tura, tura continua, turnus, program fractional; locurile de munca la care se aplica aceste forme specifice de organizare, precum şi modalitãţile concrete de organizare şi de evidenta a muncii prestate se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unitãţi sau unitãţi.
(5) În sectoarele de munca unde regimul de lucru este influentat de sezoane, durata timpului de lucru se stabileşte prin negocieri cu sindicatele, cu condiţia ca media saptamanala sa fie de 40 de ore, iar durata programului zilnic sa nu depãşeascã 12 ore.
ART. 11
(1) Pentru unele activitãţi, locuri de munca şi categorii de personal, prevãzute în contractele colective de munca de la unitãţi, se pot stabili programe de lucru parţiale, corespunzãtoare unor fracţiuni de norma, cu o durata a timpului de munca de 6, 4 sau 2 ore pe zi. Drepturile salariaţilor care lucreazã în astfel de situaţii se acorda proporţional cu timpul lucrat.
(2) La cerere, salariaţii cu program parţial de lucru vor fi încadraţi în program normal dacã exista posturi vacante şi dacã întrunesc condiţiile ocupãrii acestor posturi.
ART. 12
(1) Salariaţii care îşi desfãşoarã activitatea în locuri de munca cu condiţii deosebite beneficiazã de reducerea duratei normale a timpului de munca sub 8 ore pe zi, în condiţiile prevãzute de lege, şi nu pot efectua ore suplimentare.
(2) Durata reducerii timpului normal de munca şi categoriile de personal care beneficiazã de acest program se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unitãţi şi unitãţi.
ART. 13
(1) Orele de începere şi terminare a programului vor fi stabilite prin regulamentul de ordine interioarã.
(2) În toate cazurile în care se dovedeşte ca este posibil, cei care angajeazã şi sindicatele vor purta negocieri pentru a fixa orare flexibile de lucru şi modalitãţi de aplicare a acestora.
(3) Stabilirea orarelor flexibile de lucru nu afecteazã drepturile prevãzute în contractul colectiv de munca.
ART. 14
(1) Orele prestate, la solicitarea patronului, peste programul normal de lucru stabilit în unitate sunt ore suplimentare.
(2) Salariaţii pot fi chemaţi sa presteze ore suplimentare numai cu consimţãmântul lor. Ceea ce depãşeşte 120 de ore/an de persoana necesita şi acordul sindicatelor din unitate.
(3) Pentru prevenirea sau înlãturarea efectelor unor calamitati naturale ori ale altor cazuri de forta majorã, salariaţii au obligaţia de a presta munca suplimentarã cerutã de cel care angajeazã.
ART. 15
(1) Orele suplimentare se compenseazã cu timp liber corespunzãtor.
(2) Orele care nu au putut fi compensate pana la sfârşitul lunii se plãtesc sub forma de spor.
ART. 16
(1) Munca prestatã în intervalul dintre orele 22 şi 6, cu posibilitatea abaterii cu o ora în plus sau în minus fata de aceste limite, este lucru în timpul nopţii.
(2) Pentru persoanele al cãror program de lucru se desfãşoarã pe timpul nopţii, durata timpului de munca este mai mica cu o ora decât durata timpului de munca prestatã în timpul zilei, fãrã diminuarea salariului de baza şi a vechimii în munca.
(3) Prevederile alin. 2 nu se aplica salariaţilor care lucreazã în locuri de munca cu condiţii deosebite, unde durata timpului de munca este mai mica de 8 ore.
(4) La unitãţile unde procesul muncii este neintrerupt sau condiţiile specifice ale muncii o impun, programul de lucru din timpul nopţii poate fi egal cu cel al zilei. Munca prestatã în timpul nopţii în cadrul unui asemenea program se plãteşte sub forma de spor, dacã timpul astfel lucrat reprezintã cel puţin jumãtate din programul de lucru; de acest spor beneficiazã şi salariaţii care lucreazã în condiţii deosebite, unde durata timpului de munca este mai mica de 8 ore/zi.
ART. 17
(1) Salariata care renunţa la concediul legal pentru îngrijirea copilului în varsta de pana la doi ani beneficiazã de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fãrã sa-i fie afectate salariul de baza şi vechimea în munca.
(2) Femeile care au în îngrijire copii de pana la 6 ani pot lucra cu 1/2 norma, dacã nu beneficiazã de cresa sau cãmin, fãrã sa li se afecteze drepturile ce decurg din calitatea de salariat. Timpul în care au fost încadrate în aceste condiţii se considera, la calculul vechimii în munca, timp lucrat cu o norma intreaga.
ART. 18
În durata normalã a timpului de lucru nu intra timpii consumati cu echiparea-dezechiparea la începutul şi sfârşitul programului.
CAP. 3
Condiţiile de munca şi protecţia muncii
ART. 19
(1) Pãrţile se obliga sa depunã eforturile necesare pentru institutionalizarea unui sistem organizat, având drept scop ameliorarea continua a condiţiilor de munca.
(2) În vederea realizãrii obiectivului prevãzut la alineatul precedent, pãrţile contractante vor asigura includerea în contractele colective a mãsurilor prevãzute de <>Legea nr. 90/1996 .
(3) La stabilirea mãsurilor vizând condiţiile de munca, pãrţile implicate vor tine seama de urmãtoarele:
a) mãsurile preconizate sa vizeze, mai întâi, ameliorarea realã a condiţiilor de munca şi numai dacã acest lucru nu este posibil la un moment dat sa se procedeze la compensãri bãneşti sau de alta natura;
b) mãsurile privind ameliorarea condiţiilor de munca vor fi stabilite împreunã cu reprezentanţii sindicali, încheindu-se anexe speciale la contractele colective de munca.
ART. 20
(1) Organizarea activitãţii prin stabilirea unei structuri organizatorice rationale, repartizarea tuturor salariaţilor pe locuri de munca, cu precizarea atribuţiilor şi raspunderilor lor, precum şi exercitarea contractului asupra modului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu de cãtre salariaţi sunt de competenta exclusiva a celor care angajeazã.
(2) Normarea muncii se aplica tuturor categoriilor de salariaţi - muncitori, tehnicieni, ingineri, economişti, cadre de alta specialitate şi lucrãtori din activitatea administrativã - atât pentru cei salarizaţi în acord, cat şi pentru cei salarizaţi în regie. Normele de munca se exprima - în funcţie de caracteristicile procesului de producţie sau alte activitãţi ce se normeaza - sub forma de norme de timp, norme de producţie, norme de personal, sfere de atribuţii sau sub alte forme corespunzãtoare specificului fiecãrei munci. Normele de munca se elaboreazã de cãtre patroni, cu acordul organizaţiilor sindicale corespunzãtoare.
(3) Normele de munca aprobate de conducãtorul unitãţii constituie anexa la contractul colectiv de munca şi se fac cunoscute salariaţilor cu cel puţin 5 zile înainte de aplicare.
ART. 21
(1) Activitatea de normare a muncii se referã la toate categoriile de salariaţi, potrivit specificului activitãţii fiecãreia, şi se bazeazã pe tehnicile normarii muncii; aceasta se desfãşoarã ca un proces continuu, în permanenta concordanta cu schimbãrile ce au loc în organizarea şi nivelul de dotare tehnica a muncii.
(2) În toate situaţiile în care normele de munca nu asigura un grad complet de ocupare, conduc la o solicitare excesiva sau, dupã caz, nu corespund condiţiilor pentru care au fost elaborate se impune reexaminarea lor. Aceasta poate fi cerutã atât de patron, cat şi de sindicate. În caz de divergenta în ceea ce priveşte calitatea normelor de munca se va recurge la o expertiza tehnica stabilitã de comun acord. Concluziile expertizei tehnice sunt obligatorii pentru ambele pãrţi.
(3) Reexaminarea normelor de munca nu va putea conduce la diminuarea salariului de baza negociat.
(4) Cheltuielile ocazionate de soluţionarea divergentelor cu privire la modificarea normelor de munca vor fi suportate de patroni, pentru prima solicitare a sindicatelor.
ART. 22
Patronul are obligaţia sa asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de munca, iar salariaţii trebuie sa realizeze norma de munca sau, dupã caz, sarcinile ce decurg din funcţia sau postul deţinut.
ART. 23
(1) Locurile de munca se clasifica în locuri de munca normale şi locuri de munca cu condiţii deosebite, stabilite protivit reglementãrilor legale.
(2) Locurile de munca cu condiţii deosebite sunt cele grele, periculoase, nocive, penibile sau altele asemenea, stabilite prin contracte colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitãţi, unitãţi şi instituţii, dupã caz.
ART. 24
(1) Pentru prestarea activitãţii în locurile de munca prevãzute la art. 23, alin. 2, salariaţii au dreptul, dupã caz, la sporuri la salariul de baza, durata redusã a timpului de lucru, alimentaţie de intarire a rezistentei organismului, echipament de protecţie gratuit, materiale igienico-sanitare, concedii suplimentare, prevãzute de contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitãţi, unitãţi şi instituţii; duratele de reducere a vârstei pentru pensionare sunt cele prevãzute în lege.
(2) Categoriile de salariaţi prevãzute la art. 23, alin. 2, vor fi supuse obligatoriu unui examen medical efectuat de medicul de medicina muncii, în condiţiile şi la termenele ce se vor stabili prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate şi instituţie.
(3) În cazul în care una sau mai multe din condiţiile deosebite se regãsesc pentru toţi salariaţii unei unitãţi sau secţii, unui atelier sau unui loc de munca se vor stabili, în locul sporurilor respective, salarii de baza corespunzãtor mai mari.
(4) La locurile de munca cu condiţii specifice, unde numai o parte din salariaţi lucreazã în astfel de condiţii, aceştia vor beneficia de sporuri.
ART. 25
(1) În cazul în care condiţiile de munca se normalizeaza, salariaţii vor beneficia pentru refacearea capacitãţii de munca, încã minimum doua luni, de unul din urmãtoarele drepturi:
- spor pentru condiţii grele de munca;
- spor pentru nocivitate;
- alimentaţie de intarire a rezistentei organismului.
(2) De drepturile prevãzute la alin. 1 beneficiazã şi salariaţii care au lucrat cel puţin şase luni în condiţiile alin. 1 şi îşi schimba locul de munca din motive ce nu le sunt imputabile, dacã drepturile de aceeaşi natura la noul loc de munca sunt mai mici.
ART. 26
În toate cazurile în care condiţiile de munca s-au inrautatit, determinând reclasificarea locurilor de munca, salariaţii vor beneficia de drepturile aferente noii clasificari, începând cu data schimbãrii condiţiilor de munca, indiferent de momentul efectuãrii reclasificarii de cãtre organele competente.
ART. 27
(1) Pãrţile sunt de acord ca nici o mãsura de protecţie a muncii nu este eficienta dacã nu este cunoscutã, însuşitã şi aplicatã în mod constient de salariaţi.
(2) Patronul va asigura, pe cheltuiala sa, cadrul organizatoric pentru instruirea, testarea şi perfecţionarea profesionalã a salariaţilor cu privire la normele de protecţie a muncii. Prin contractele colective de munca la nivel de unitãţi se vor prevedea mãsuri specifice, periodicitatea, metodologia, obligaţiile şi rãspunderile, precum şi controalele proprii, în conformitate cu reglementãrile elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi cu normele proprii. Timpul afectat acestor activitãţi, inclusiv orele de instructaj, se include în timpul de munca şi este salarizat.
(3) La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de munca sau a felului muncii, acesta va fi instruit şi testat efectiv cu privire la riscurile ce le presupune noul sau loc de munca şi la normele de protecţie a muncii pe care este obligat în procesul muncii sa le cunoascã şi sa le respecte.
(4) În cazurile în care, în proccesul muncii, intervin schimbãri ce impun aplicarea unor norme noi de protecţie a muncii, salariaţii vor fi instruiti în condiţiile prevãzute la alineatul precedent.
ART. 28
(1) Contravaloarea echipamentului de protecţie se suporta integral de cãtre patron.
(2) Contravaloarea echipamentului de lucru se suporta potrivit prevederilor legale şi celor din contractele colective de munca de la celelalte niveluri.
(3) În toate cazurile în care, în afarã echipementului de lucru prevãzut de lege, patronul cere o anumitã vestimentatie specialã, ca echipament de lucru, contravaloarea acestuia se suporta integral de cãtre patron.
ART. 29
Prin contractele colective de munca la nivel de unitate sau instituţie se vor stabili parametrii de microclimat care vor fi urmãriţi la fiecare loc de munca, în vederea luãrii mãsurilor de protecţie a muncii specifice, precum şi programele de control al realizãrii mãsurilor stabilite.
ART. 30
(1) În vederea menţinerii şi îmbunãtãţirii condiţiilor de desfãşurare a activitãţii, patronul va lua urmãtoarele mãsuri de amenajare ergonomica a locului de munca:
a) asigurarea condiţiilor de munca (iluminat, microclimat, zgomot, vibratii, temperatura, aerisire, umiditate);
b) amenajarea anexelor sociale ale locurilor de munca (vestiare, bãi, grupuri sanitare, sali de repaus);
c) diminuarea pana la eliminarea treptata a emisiilor poluante.
(2) Mãsurile concrete, în sensul prevederilor alin. 1, se stabilesc în contractele colective de munca din unitãţi şi instituţii.
(3) Salariaţii sunt obligaţi sa pãstreze în bune condiţii amenajãrile efectuate de patron, sa nu le deterioreze şi sa nu le descompleteze ori sa sustragã componente ale acestora.
ART. 31
(1) Patronul va organiza la angajare şi, ulterior, o data pe an, examinarea medicalã a salariaţilor, în scopul de a constata dacã sunt apţi pentru desfãşurarea activitãţii în posturile pe care ar urma sa le ocupe sau pe care le ocupa, precum şi pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale. Examinarea medicalã este gratuita, iar cheltuielile ocazionate de examinare vor fi suportate conform legii. Condiţiile concrete urmeazã sa fie stabilite la nivel de unitate, cu consultarea sindicatelor.
(2) În cazul în care dispoziţiile legale speciale sau ale contractului colectiv de munca prevãd examinari medicale la termene mai scurte, determinate de condiţiile deosebite de la locurile de munca, se vor aplica aceste prevederi.
(3) Salariaţii sunt obligaţi sa se supunã examenelor medicale în condiţiile organizãrii potrivit prevederilor alin. 1. Refuzul salariatului de a se supune examinarilor medicale constituie abatere disciplinarã.
(4) Examinarea medicalã a salariaţilor la angajare şi, ulterior, o data pe an se face de cãtre unitãţile sanitare de specialitate, acreditate de patron şi Ministerul Sãnãtãţii.
ART. 32
La cererea uneia dintre pãrţi, medicii de medicina muncii şi inspectorii de protecţia muncii vor fi consultaţi la modificarea duratei timpului de lucru şi la acordarea de concedii suplimentare.
ART. 33
(1) Pãrţile vor asigura un regim de protecţie specialã a muncii femeilor şi tinerilor în varsta de pana la 18 ani, cel puţin la nivelul drepturilor specifice reglementate de legislaţia muncii şi prevederile prezentului contract.
(2) Alte drepturi specifice sau alte cuantumuri ale drepturilor reglementate de legislaţia muncii pot fi stabilite prin contractele colective de munca de la celelalte niveluri.
(3) Salariatele gravide, începând cu luna a cincea de sarcina, precum şi cele care alapteaza nu vor fi repartizate la munca de noapte.
ART. 34
Patronul nu va refuza angajarea sau, dupã caz, menţinerea în munca a persoanelor handicapate, în cazurile în care acestea sunt apte pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu aferente posturilor existente.
ART. 35
În cazul recomandãrilor medicale, patronul va asigura trecerea salariaţilor în alte locuri de munca şi, dupã caz, recalificarea acestora, în funcţie de posibilitãţile fiecãrei unitãţi, care vor fi stabilite împreunã cu sindicatele.
ART. 36
(1) În vederea îmbunãtãţirii condiţiilor de munca, în fiecare unitate se va constitui un comitet de securitate şi sãnãtate în munca (C.S.S.M.), având atribuţiile prevãzute de art. 34 din Normele generale de protecţie a muncii.
(2) Comitetul de securitate şi sãnãtate în munca va fi constituit parţial, cel puţin din patru persoane, conform grilei prevãzute de art. 33 din Normele generale de protecţie a muncii.
(3) Timpul de munca afectat activitãţii în comitetele de securitate şi sãnãtate în munca se considera timp de lucru efectiv prestat.
(4) Activitatea comitetelor de securitate şi sãnãtate în munca se va desfasura în baza regulamentelor proprii.
CAP. 4
Salarizarea şi alte drepturi bãneşti
ART. 37
(1) Pentru munca prestatã în condiţiile prevãzute în contractul individual de munca, fiecare salariat are dreptul la un salariu în bani, convenit la încheierea contractului de munca.
(2) La unitãţile producãtoare de produse agricole, o parte din salariu se poate plati şi în natura. Plata în natura, stabilitã prin negocieri colective în unitãţi, nu poate depãşi 30% din salariu.
(3) Salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile şi sporurile la acesta.
ART. 38
(1) Formele de organizare a muncii şi de salarizare ce se pot aplica sunt urmãtoarele:
a) în regie sau dupã timp;
b) în acord;
c) pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate;
d) alte forme specifice unitãţii.
(2) Organizarea muncii şi salarizarea în acord pot avea loc într-una din urmãtoarele forme:
a) acord direct;
b) acord progresiv;
c) acord indirect.
(3) Acordul direct, progresiv sau indirect se poate aplica individual sau colectiv.
(4) Formele de organizare a muncii şi de salarizare ce urmeazã sa se aplice fiecãrei activitãţi se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate sau, dupã caz, instituţie.
ART. 39
(1) Se stabilesc urmãtorii coeficienţi minimi de ierarhizare, pentru urmãtoarele categorii de salariaţi:
a) muncitori
1. necalificati 1
2. calificaţi 1, 2;
b) personal administrativ încadrat pe funcţii, pentru care condiţia de pregãtire este
1. liceala 1, 1
2. postliceala 1,15;
c) personal de specialitate încadrat pe funcţii, pentru care condiţia de pregãtire este
1. postliceala 1,25
2. şcoala de maiştri 1,3
3. subingineri 1,4;
d) personal încadrat pe funcţii, pentru care condiţia de pregãtire este
1. studii superioare 1,5.
(2) Coeficienţii de salarizare de la alin. 1 se aplica la salariul minim negociat pe unitate.
(3) Salariul de baza minim de încadrare, negociat pentru un program complet de lucru de 170 de ore, în medie pe luna, este de 550.000 lei.
ART. 40
(1) Sporurile minime ce se acorda în condiţiile prezentului contract sunt:
a) pentru condiţii deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile, 10% din salariul de baza;
b) pentru condiţii nocive de munca, 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate;
c) pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de sarbatori legale se acorda un spor de 100% din salariul de baza, pana la 120 de ore/salariat/an; ceea ce depãşeşte 120 ore/salariat/an se plãteşte cu un spor de 50% din salariul de baza;
d) pentru vechime în munca, minimum 5% pentru 3 ani vechime şi maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de baza;
e) pentru lucrul în timpul nopţii, 25% din salariul de baza;
f) pentru exercitarea şi a unei alte funcţii se poate acorda un spor de pana la 50% din salariul de baza al funcţiei înlocuite; cazurile în care se aplica aceasta prevedere şi cuantumul se vor stabili prin negocieri la contractele de munca la nivel de ramura, grupuri de unitãţi sau unitãţi.
(2) Prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unitãţi şi unitãţi pot fi negociate şi alte categorii de sporuri (spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi strãine - dacã aceasta nu este cuprinsã în obligaţiile postului - etc.).
(3) Sporurile prevãzute mai sus se acorda numai la locurile de munca unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de baza.
(4) Pãrţile contractante sunt de acord ca în perioada urmãtoare sa acţioneze pentru includerea unor sporuri în salariul de baza, care reprezintã retributia pentru munca prestatã şi condiţiile de la locul de munca, astfel încât salariul de baza sa aibã pondere majoritara în salariu.
ART. 41
(1) Adaosurile la salariul de baza sunt:
a) adaosul de acord;
b) premiile acordate din fondul de premiere, calculate într-o proporţie de minimum 1,5% din fondul de salarii realizat lunar şi cumulat;
c) alte adaosuri, convenite la nivelul unitãţilor şi instituţiilor.
(2) Alte venituri sunt:
a) cota-parte din profit ce se repartizeazã salariaţilor, care este de pana la 10% în cazul societãţilor comerciale şi de pana la 5% în cazul regiilor autonome;
b) tichetele de masa acordate conform prevederilor legale şi înţelegerii pãrţilor.
(3) Condiţiile de diferentiere, diminuare sau anulare a participãrii la fondul de stimulare din profit sau la fondul de premiere, precum şi perioada la care se acorda cota de profit salariaţilor, care nu poate fi mai mare de un an, se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate şi, dupã caz, instituţie.
ART. 42
(1) Patronul va asigura condiţiile necesare realizãrii de cãtre fiecare salariat a sarcinilor ce îi revin în cadrul programului zilnic de munca stabilit.
(2) În situaţia în care patronul nu poate asigura pe durata zilei de lucru, parţial sau total, condiţiile necesare realizãrii sarcinilor de serviciu, el este obligat sa plãteascã salariaţilor salariul de baza pentru timpul cat lucrul a fost întrerupt.
(3) În cazuri excepţionale, când din motive tehnice sau din alte motive activitatea a fost întreruptã, salariaţii vor primi 75% din salariul de baza individual avut, cu condiţia ca încetarea lucrului sa nu se fi produs din vina lor şi dacã în tot acest timp au rãmas la dispoziţia unitãţii. Prin negocieri la nivelul unitãţii sau instituţiei se va stabili modul concret de realizare a prevederii de a rãmâne la dispoziţia unitãţii, prezenţi în incinta unitãţii în asteptarea reluarii activitãţii, sau de a rãmâne la domiciliu, de unde sa poatã fi convocaţi de unitate.
(4) În cazurile prevãzute la alin. 3, salariaţii beneficiazã şi de celelalte drepturi prevãzute de lege pentru astfel de situaţii.
(5) În cazul în care din motive obiective este necesarã reducerea sau întreruperea temporarã a activitãţii, pentru maximum 15 zile pe an, cu obligativitatea reluarii ei, unitatea, cu acordul sindicatelor, poate acorda concediu fãrã plata.
ART. 43
(1) Indexarea se face pe baza coeficienţilor de indexare stabiliţi de Comisia nationala pentru indexare.
(2) Dupã indexare, patronul va recalcula tarifele sau, respectiv, cotele de manopera pe unitatea de produs sau valoricã, corespunzãtor formelor de organizare a muncii şi de salarizare aplicate în unitate.
ART. 44
Plata salariilor se face periodic, la datele care stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivelul unitãţii sau instituţiei.
ART. 45
Salariaţii unitãţilor trimişi în delegaţie în ţara vor beneficia de urmãtoarele drepturi:
a) decontarea cheltuielilor de transport şi a costului cazarii, potrivit condiţiilor stabilite prin contractele colective de munca la celelalte niveluri;
b) diurna de deplasare, al carei cuantum se stabileşte prin negociere la nivel de ramura, grupuri de unitãţi sau unitate; nivelul minim al diurnei este cel stabilit prin actele normative ce se aplica în instituţiile publice.
ART. 46
Salariaţii unitãţilor trimişi în detaşare beneficiazã de drepturile de delegare prevãzute la art. 45. În cazul în care detasarea depãşeşte 30 de zile consecutive, în locul diurnei zilnice se plãteşte o indemnizaţie egala cu 50% din salariul de baza zilnic. Aceasta indemnizaţie se acorda proporţional cu numãrul de zile ce depãşeşte durata neîntreruptã de 30 de zile.
ART. 47
Persoanele detasate îşi menţin toate drepturile pe care le-au avut la data detaşãrii, cu excepţia celor privind igiena şi protecţia muncii, chiar dacã la locul de munca unde sunt detasate acestea nu se mai regãsesc. Dacã la locurile de detaşare drepturile echivalente au niveluri mai mari sau se acorda şi alte drepturi, persoanele detasate beneficiazã de acestea.
ART. 48
(1) Toate drepturile bãneşti cuvenite salariaţilor se plãtesc înaintea oricãror obligaţii bãneşti ale unitãţii.
(2) În caz de faliment sau lichidare judiciarã, salariaţii au calitatea de creditori privilegiaţi, iar drepturile lor bãneşti constituie creanţe privilegiate, urmând sa fie plãtite integral, înainte de a-şi revendica cota-parte ceilalţi creditori.
ART. 49
Patronii vor tine o evidenta în care sa se menţioneze activitatea desfasurata în baza contractului individual de munca şi drepturile de care salariaţii au beneficiat şi le vor elibera dovezi despre acestea.
ART. 50
Salariaţii care se pensioneazã pentru limita de varsta primesc o indemnizaţie egala cu cel puţin un salariu de baza avut în luna pensionãrii.
ART. 51
În afarã de ajutoarele prevãzute de lege la care au dreptul, salariaţii vor beneficia şi de urmãtoarele ajutoare:
a) în cazul decesului salariatului, un ajutor acordat familiei de un salariu mediu lunar pe unitate;
b) dacã decesul a survenit din cauza unui accident de munca, a unui accident în legatura cu munca sau a unei boli profesionale, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de cel puţin 3 salarii de baza; diferenţa de 2 salarii se va plati dupã stabilirea, în condiţiile legii, a cauzei decesului;
c) un salariu de baza, plãtit de unitate mamei, pentru naşterea fiecãrui copil; dacã mama nu este salariata, soţul acesteia beneficiazã de plata unui salariu de baza;
d) un salariu de baza plãtit de unitate la decesul soţului sau sotiei, ori la decesul unei rude de gradul I aflate în întreţinerea salariatului.
CAP. 5
Concedii şi zile libere
ART. 52
(1) În fiecare saptamana, salariatul are dreptul, de regula, la doua zile consecutive de repaus sãptãmânal.
(2) Repausul sãptãmânal se acorda, de regula, sambata şi duminica.
(3) În cazul în care activitatea de la locul de munca, în zilele de sambata şi duminica, nu poate fi întreruptã, prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate se vor stabili condiţiile în care zilele de repaus sãptãmânal sa fie acordate şi în alte zile ale sãptãmânii sau cumulat pe o perioada mai mare.
ART. 53
Sunt zile nelucrãtoare zilele de repaus sãptãmânal şi zilele de sarbatori legale şi religioase, dupã cum urmeazã:
- 1 şi 2 ianuarie;
- a doua zi de Paste;
- 1 Mai;
- 1 Decembrie;
- 25 şi 26 decembrie.
ART. 54
Repausul pentru servirea mesei nu poate fi mai mic de 15 minute. Repausul pentru servirea mesei, cu o durata de 15 minute, se include în programul de lucru.
ART. 55
Salariaţii pot solicita, în mod justificat, declararea programului de lucru. Administraţia va analiza cererea şi va aproba aceasta în funcţie de posibilitãţi.
ART. 56
(1) În fiecare an calendaristic, salariaţii au dreptul la un concediu de odihna plãtit, de minimum 21 de zile lucrãtoare.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. 1:
a) salariaţii care au varsta sub 18 ani, aceştia având dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu plãtit de 24 de zile lucrãtoare;
b) salariaţii nou-angajaţi; pentru primul an de activitate înscris în cartea de munca, aceştia au dreptul la un concediu de odihna plãtit cu o durata de 18 zile lucrãtoare.
ART. 57
(1) În fiecare an calendaristic, salariaţii încadraţi în grade de invaliditate au dreptul la un concediu de odihna suplimentar cu o durata de 3 zile, iar salariaţii nevãzãtori, cu o durata de 6 zile.
(2) Salariaţii care îşi desfãşoarã activitatea în condiţii deosebite beneficiazã de un concediu de odihna suplimentar de minimum 3 zile pe an.
ART. 58
Prin contractele colective de munca la celelalte niveluri se vor stabili criteriile pe baza cãrora salariaţii sa beneficieze de concedii de odihna anuale şi de concedii de odihna suplimentare mai mari.
ART. 59
(1) Pe durata concediului de odihna, salariaţii vor primi o indemnizaţie formatã din salariul de baza la data plecãrii în concediu, corespunzãtor numãrului de zile de concediu, majoratã cu procentul mediu al celorlalte venituri salariale realizate pe o perioada de 3 luni lucrate înaintea plecãrii în concediu.
(2) Indemnizaţia de concediu nu poate fi mai mica decât salariul de baza, sporul de vechime şi indemnizaţia pentru funcţia de conducere, luate împreunã, corespunzãtor numãrului de zile de concediu.
(3) Prin contractele colective de munca de la celelalte niveluri se poate stabili ca, în funcţie de posibilitãţile economico-financiare ale unitãţii, pe lângã indemnizaţia de concediu sa se plãteascã şi o prima de vacanta.
(4) Indemnizaţia de concediu şi, dupã caz, prima de vacanta se plãtesc înainte de plecarea în concediu.
(5) Orice convenţie prin care se renunţa total sau în parte la dreptul la concediul de odihna este interzisã.
ART. 60
Concediul anual de odihna va putea fi fractionat la solicitarea salariatului. Una din fracţiuni va trebui sa fie de cel puţin 12 zile lucrãtoare; cealaltã parte va trebui acordatã şi luatã pana la sfârşitul anului în curs.
ART. 61
(1) Salariaţii au dreptul la zile libere plãtite pentru evenimente deosebite în familie sau pentru alte situaţii, dupã cum urmeazã:
a) cãsãtoria salariatului - 5 zile;
b) cãsãtoria unui copil - 2 zile;
c) naşterea unui copil - 2 zile;
d) decesul soţului, copilului, pãrinţilor, socrilor - 3 zile;
e) decesul bunicilor, fraţilor, surorilor - 1 zi;
f) donatori de sânge - conform legii;
g) la schimbarea locului de munca în cadrul aceleiaşi unitãţi, cu mutarea domiciliului în alta localitate - 5 zile.
(2) Salariaţii au dreptul la 30 de zile concediu fãrã plata, acordat o singura data, pentru pregãtirea şi susţinerea lucrãrii de diploma în învãţãmântul superior, seral şi fãrã frecventa.
(3) Pentru rezolvarea unor situaţii personale, salariaţii au dreptul la concediu fãrã plata.
ART. 62
(1) În afarã concediului legal plãtit pentru îngrijirea copiilor în varsta de pana la doi ani, salariata mama poate benficia de încã un an concediu fãrã plata.
(2) În perioada în care salariata se afla în concediul prevãzut la alin. 1 nu i se va putea desface contractul de munca, iar în postul sau nu vor putea fi angajate alte persoane decât cu contract de munca pe durata determinata.
ART. 63
(1) La nivelul unitãţii, din fondul pentru acţiuni sociale constituit conform prevederilor legale, vor fi suportate cheltuielile pentru reducerea costului biletelor de tratament şi odihna recuperatorie în staţiunile balneo-climaterice, în care este inclus şi transportul pe calea feratã (tren personal, clasa a II-a).
(2) În limita acestor fonduri, unitatea va suporta cota-parte din costul biletelor pentru salariaţi şi membrii lor de familie, în raport cu salariul de baza şi în funcţie de sezon, potrivit prevederilor cuprinse în anexa nr. 2, cu condiţia ca biletele sa fie procurate prin intermediul organizaţiilor sindicale şi sa prevadã efectuarea sejurului într-o unitate aparţinând sistemului sindical, ministerelor sau unitãţilor în cauza.
(3) Pentru alte situaţii decât cele prevãzute în alineatul precedent, unitatea va suporta cheltuielile pentru bilete dupã ce au fost epuizate toate biletele procurate prin intermediul sindicatului ori dacã, în cazul biletelor de tratament, exista recomandarea expresã a medicului pentru o anumitã staţiune care nu aparţine sistemului sindical, ministerelor sau unitãţii în cauza.
ART. 64
Beneficiarii biletelor de tratament balnear şi odihna recuperatorie din instituţiile publice vor suporta o contribuţie bãneascã diferenţiatã în funcţie de salariul de baza şi de sezon, contribuţie calculatã în baza grilei aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Diferenţa se suporta din bugetul de asigurãri sociale.
ART. 65
Contravaloarea biletelor acordate salariaţilor trimişi în staţiuni pentru tratarea unor boli profesionale se suporta integral de unitatea în cauza, inclusiv costul transportului pe calea feratã (tren personal, clasa a II-a), sau, acolo unde nu este posibil, pentru transportul auto în comun.
ART. 66
(1) În cazul în care salariata se afla în concediu de maternitate, unitatea va compensa, pe o anumitã perioada, diferenţa dintre salariul de baza individual avut şi indemnizaţia legalã la care are dreptul.
(2) Perioada pe durata cãreia se acorda compensarea va fi stabilitã prin contractele colective de munca la nivel de unitate, dar nu mai puţin de 6 sãptãmâni.
(3) Diferenţele de salarii vor fi acordate din fondul de salarii.
ART. 67
În caz de deces al mamei, drepturile ce s-ar fi cuvenit acesteia pentru creşterea copilului pana la doi ani se vor acorda tatãlui, dacã are copilul în îngrijire.
ART. 68
În cazul decesului mamei, tatãl copilului, la cererea sa, va beneficia de concediul fãrã plata neutilizat de mama pana la data decesului sau, cu drepturile prevãzute la art. 66.
CAP. 6
Contractul individual de munca
ART. 69
În vederea stabilirii concrete a drepturilor şi obligaţiilor salariaţilor, angajarea se face prin încheierea contractului individual de munca (C.I.M.).
ART. 70
(1) Încheierea C.I.M. se face pe baza condiţiilor stabilite de lege, cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetãţeanului şi numai pe criteriul aptitudinilor şi competentei profesionale.
(2) Patronul se obliga sa aducã la cunostinta salariaţilor posturile disponibile şi condiţiile de ocupare a lor.
(3) În cazul în care angajarea se face prin concurs, dacã un salariat şi o persoana din afarã unitãţii obţin aceleaşi rezultate, salariatul are prioritate la ocuparea postului.
(4) Prevederile alin. 1 şi 2 se aplica şi pentru salariaţii instituţiilor bugetare.
ART. 71
(1) Încheierea C.I.M. se va face pe o perioada nedeterminatã. Dacã salariatul solicita asistenta din partea organizaţiei sindicale, aceasta se poate acorda.
(2) Contractele individuale se pot încheia şi pe durata determinata, în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege.
(3) C.I.M. va cuprinde cel puţin clauzele prevãzute în anexa nr. 3.
(4) Contractele individuale de munca se încheie în scris, câte un exemplar pentru fiecare parte, prin grija celui care angajeazã.
ART. 72
(1) C.I.M. se poate modifica în ceea ce priveşte felul muncii, locul muncii şi drepturile salariale prin acordul pãrţilor sau din initiativa uneia din pãrţi, în cazurile prevãzute de lege.
(2) Refuzul salariatului de a accepta o modificare a clauzelor referitoare la felul muncii, locul muncii sau drepturile salariale nu da dreptul celui care angajeazã de a proceda la desfacerea unilaterala a C.I.M. pentru acest motiv.
(3) Delegarea şi detasarea salariaţilor se fac în condiţiile prevãzute de lege, cu drepturile prevãzute în prezentul contract.
ART. 73
Executarea C.I.M. se suspenda în cazurile prevãzute de lege în mod expres, precum şi pe perioada exercitãrii unei funcţii eligibile, remunerate de organizaţia în care salariatul îşi desfãşoarã activitatea pe timpul mandatului.
ART. 74
(1) Încetarea C.I.M. poate avea loc în condiţiile prevãzute de lege, prin unul din urmãtoarele moduri:
a) acordul pãrţilor;
b) desfacerea contractului din initiativa uneia din pãrţi.
(2) În cazurile în care unitatea este obligatã, potrivit legii, sa acorde un preaviz la desfacerea contractului de munca, durata acestuia va fi de 20 de zile lucrãtoare.
(3) În perioada preavizului, salariaţii au dreptul sa absenteze patru ore pe zi de la programul unitãţii, pentru a-şi cauta un loc de munca, fãrã ca aceasta sa afecteze salariul şi celelalte drepturi. Orele absentate se pot acorda prin cumul, în condiţiile stabilite de patron.
(4) În cazul în care unei persoane i se desface contractul de munca fãrã sa i se acorde preavizul prevãzut la alineatul 2, aceasta are dreptul la o indemnizaţie egala cu salariul de baza pe o luna, avut la data desfacerii contractului de munca.
ART. 75
(1) C.I.M. nu poate fi desfãcut din initiativa celui care angajeazã, în cazurile în care prin lege sau prin contractul colectiv de munca s-au prevãzut asemenea interdicţii.
(2) Desfãşurarea activitãţii sindicale nu poate constitui motiv pentru desfacerea C.I.M. din initiativa unitãţii.
ART. 76
(1) La desfacerea contractului de munca din motive neimputabile salariatului, patronii vor acorda acestuia o compensaţie de 50% din salariul lunar, în afarã drepturilor cuvenite la zi.
(2) Prevederile alin. 1 sunt aplicabile atunci când desfacerea contractului de munca a intervenit din urmãtoarele motive:
a) unitatea îşi reduce personalul prin desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de cel în cauza, ca urmare a reorganizãrii;
b) unitatea îşi înceteazã activitatea;
c) unitatea se muta în alta localitate şi are posibilitatea sa-şi asigure pe plan local cadrele necesare;
d) unitatea se muta în alta localitate, iar persoana incadrata nu accepta sa o urmeze;
e) persoana nu corespunde sub aspect profesional postului în care a fost incadrata, din motive neimputabile acesteia, şi nu i s-a oferit trecerea într-o munca corespunzãtoare;
f) în postul ocupat de persoana incadrata în munca este reintegrat, pe baza hotãrârii organelor competente, cel care a deţinut anterior acel post.
ART. 77
În cazul în care unitatea este pusã în situaţia de a efectua reduceri de personal, ca urmare a restrângerii activitãţii, retehnologizãrii, automatizarii şi robotizarii procesului de producţie, pãrţile convin asupra respectãrii urmãtoarelor principii:
a) patronul va pune la dispoziţia sindicatului justificarea tehnico-economicã în legatura cu mãsurile privind posibilitãţile de redistribuire a personalului, modificarea programului de lucru, organizarea de cursuri de calificare, recalificare sau reorientare profesionalã etc.;
b) justificarea tehnico-economicã împreunã cu obiecţiile şi propunerile sindicatului vor fi supuse spre analiza şi avizare consiliului de administraţie sau, dupã caz, adunãrii generale;
c) concomitent, patronul va informa sindicatul asupra motivelor ce stau la baza reducerii numãrului de salariaţi, precum şi asupra eventualelor posibilitãţi de redistribuire a acestora; anunţul se va face astfel:
- cu 90 de zile calendaristice înainte, în cazul schimbãrii sediului unitãţii în alta localitate;
- cu 60 de zile calendaristice înainte, dacã reducerea se datoreazã restrângerii activitãţii, retehnologizãrii sau altor cauze.
ART. 78
(1) În situaţia în care disponibilizarile de personal nu pot fi evitate, conducerea unitãţii va comunica în scris fiecãrui salariat al cãrui post urmeazã a fi desfiinţat dacã i se oferã sau nu un alt loc de munca, ori cuprinderea într-o forma de recalificare profesionalã în vederea ocupãrii unui post în aceeaşi unitate.
(2) În cazurile în care salariaţilor nu li se pot oferi alte locuri de munca ori aceştia refuza locul de munca oferit sau cuprinderea într-o forma de recalificare, conducerea unitãţii le va comunica în scris termenul de preaviz, în condiţiile prevãzute în prezentul contract colectiv de munca.
ART. 79
(1) La aplicarea efectivã a reducerii de personal, dupã reducerea posturilor vacante de natura celor desfiinţate, mãsurile vor afecta în ordine:
a) C.I.M. ale salariaţilor care cumuleazã doua sau mai multe funcţii, precum şi ale celor care cumuleazã pensia cu salariul;
b) C.I.M. ale persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare la cererea unitãţii;
c) C.I.M. ale persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare la cererea lor.
(2) La luarea mãsurii de desfacere a C.I.M. pentru reducerea de posturi vor fi avute în vedere urmãtoarele criterii minimale:
a) dacã mãsura ar putea afecta doi soţi care lucreazã în aceeaşi unitate, se desface contractul de munca al soţului care are venitul cel mai mic, fãrã ca prin aceasta sa se poatã desface contractul de munca al unei persoane care ocupa un post nevizat de reducere;
b) mãsura sa afecteze, mai întâi persoanele care nu au copii în întreţinere;
c) mãsura sa afecteze numai în ultimul rând pe femeile care au în îngrijire copii, pe bãrbaţii vaduvi, sau divortati care au în îngrijire copii, pe unicii intretinatori de familie, precum şi pe salariaţii, bãrbaţi sau femei, care mai au cel puţin 3 ani pana la pensionare la cererea lor.
(3) În cazul în care mãsura desfacerii C.I.M. ar afecta pe un salariat care a urmat o forma de calificare sau de perfecţionare a pregãtirii profesionale şi a încheiat cu unitatea un act adiţional la contractul de munca, prin care s-a obligat sa presteze o activitate într-o anumitã perioada de timp, administraţia nu-i va putea pretinde acestuia despãgubiri pentru perioada rãmasã nelucrata pana la împlinirea termenului, dacã mãsura desfacerii contractului de munca nu-i este imputabilã.
(4) În ipoteza în care doua sau mai multe persoane salariate sunt în aceeaşi situaţie, disponibilizarea se va face cu consultarea sindicatelor.
ART. 80
Unitatea care îşi extinde sau îşi reia activitatea într-o perioada de 12 luni de la luarea mãsurilor de desfacere a contractului individual de munca pentru motivele prevãzute la art. 76 are obligaţia sa încunoştiinţeze în scris despre aceasta organizaţiile sindicale şi sa facã publica mãsura. Unitatea va reangaja pe salariaţii cãrora li s-a desfãcut contractul de munca pentru motivele prevãzute la art. 76, care au pregãtirea necesarã pentru ocuparea posturilor vacante şi care s-au prezentat în termen de 15 zile de la data anunţului.
CAP. 7
Formarea profesionalã
ART. 81
(1) Pãrţile înţeleg:
a) prin termenul de "formare profesionalã", orice procedura prin care un salariat dobândeşte o calificare atestata printr-un certificat sau o diploma eliberata în condiţiile prevãzute de Legea învãţãmântului;
b) prin termenul de "formare profesionalã continua", orice procedura prin care salariatul, având deja o calificare ori o profesie, îşi completeazã cunoştinţele profesionale, fie prin aprofundarea studiilor într-un anumit domeniu al specialitatii de baza, fie prin deprinderea unor metode sau procedee noi adoptate în domeniul specialitatii lui.
(2) Formarea profesionalã şi formarea profesionalã continua cuprind şi teme din domeniul relaţiilor de munca, convenite între sindicate şi patron.
(3) Pãrţile convin asupra necesitãţii şi obligativitatii perfecţionãrii profesionale a tuturor categoriilor de salariaţi, inclusiv a liderilor sindicali, scoşi din producţie, la expirarea mandatului.
(4) Pãrţile semnatare convin sa acorde întregul sprijin solicitat de consiliul pentru Standarde Ocupationale şi Evaluare - Unitatea pentru Cercetare şi Servicii Tehnice, pentru elaborarea sistemului de standarde ocupationale bazate pe competenta. Sistemul va fi utilizat pentru evaluarea şi certificarea calificãrii salariaţilor.
ART. 82
La încheierea contractelor colective de munca la nivel de unitãţi, pentru partea privind formarea profesionalã se va tine seama cel puţin de urmãtoarele:
a) identificarea posturilor pentru care este necesarã formarea profesionalã, cãile de realizare, adoptarea programului anual şi controlul aplicãrii acestuia se vor face de comun acord de cãtre sindicat şi patron; cheltuielile pentru activitatea de formare profesionalã a salariaţilor se suporta de unitãţi;
b) sindicatul va participa, prin împuterniciţii sãi, la orice forma de examinare organizatã în vederea absolvirii unui curs de formare profesionalã în cadrul unitãţii;
c) în cazul în care urmeazã sa-şi schimbe parţial sau total profilul de activitate, unitatea va informa şi va consulta sindicatul cu cel puţin doua luni înainte de aplicarea mãsurii şi va oferii propriilor salariaţi posibilitatea de a se califica sau recalifica înainte de a apela la angajari de forta de munca din afarã;
d) în cazul în care un salariat identifica un curs de formare profesionalã pe care ar dori sa-l urmeze, organizat de un terţ, patronul va analiza cererea împreunã cu sindicatul, rãmânând la aprecierea patronului dacã şi în ce condiţii va suporta contravaloarea cursului;
e) salariaţii care au încheiat acte adiţionale la contractul individual de munca în vederea formãrii profesionale vor putea fi obligaţi sa suporte cheltuielile ocazionate de aceasta, cu excepţia cazurilor prevãzute de art. 79, alin. 3, dacã pãrãsesc unitatea din motive imputabile lor înainte de împlinirea unui termen de 3 ani de la data absolvirii cursurilor.
CAP. 8
Alte prevederi privind drepturile şi obligaţiile pãrţilor
ART. 83
(1) Patronii şi sindicatele, ca parteneri sociali permanenţi, convin sa respecte pentru fiecare dintre ei şi pentru salariaţi, în general, libertatea de opinie.
(2) Patronul va adopta o poziţie neutra şi impartiala fata de organizaţiile sindicale şi reprezentanţii salariaţilor din unitãţi.
ART. 84
(1) Consiliul de administraţie are obligaţia de a invita reprezentanţii sindicatului sa participe la şedinţele sale, în condiţiile prevãzute de lege. Participarea se face cu statut de observator, cu drept de opinie, dar fãrã drept de vot.
(2) Încunoştinţarea reprezentanţilor sindicali se va face cu cel puţin 72 de ore înainte de şedinţa. Reprezentanţilor sindicali li se va comunica ordinea de zi şi li se va asigura accesul la documentele privind problemele profesionale, economice, sociale sau culturale puse în discuţie.
ART. 85
(1) Pentru fundamentarea acţiunilor prevãzute la <>art. 29, alin. 2, din Legea nr. 54/1991 , patronul va pune la dispoziţia sindicatelor ori va asigura acestora accesul la informaţiile şi documentele necesare, reprezentanţii sindicali având obligaţia de a pãstra confidenţialitatea datelor ce le-au fost transmise cu acest caracter.
(2) Patronii şi sindicatele îşi vor comunica reciproc şi în timp util hotãrârile lor privind toate problemele importante în domeniul relaţiilor de munca.
ART. 86
(1) Liderii organizaţiilor sindicale cu personalitate juridicã, care lucreazã nemijlocit în unitate, în calitate de salariaţi, au dreptul la reducerea programului normal de lucru cu pana la 5 zile pentru activitãţi sindicale.
(2) Numãrul celor care pot beneficia de prevederile alin. 1, precum şi durata timpului se stabilesc prin contractul colectiv de munca.
ART. 87
(1) Unitãţile vor asigura în incinta lor, gratuit pentru activitatea sindicatelor, spaţiul şi mobilierul necesar, precum şi accesul la echipamentul de birotica al unitãţii (fax, copiator şi altele cu caracter administrativ); prin contractele colective de munca se vor stabili condiţiile de acces la utilizarea acestora.
(2) Baza materialã cu destinaţie cultural-sportiva, proprietatea unitãţilor ori proprietatea sindicatelor din unitãţile respective, va putea fi folositã, fãrã plata, pentru acţiuni organizate de sindicate sau patronat, în condiţiile prevãzute în contractul colectiv de munca.
ART. 88
Spaţiile de locuit, cu excepţia locuinţelor de serviciu, vor fi repartizate salariaţilor unitãţilor de o comisie paritara patronat-sindicat, conform criteriilor ce vor fi stabilite prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
ART. 89
(1) În fiecare an calendaristic, confederatiile sindicale semnatare vor asigura pregãtirea pentru acţiuni sindicale şi în domeniul relaţiilor de munca a cel mult 9.500 de membri de sindicat din toate remurile, pe durate de pana la 15 zile.
(2) Patronatul va permite salariaţilor sa urmeze cursurile de pregãtire prevãzute la alin. 1, în condiţiile stabilite prin contractele colective de munca încheiate la celelalte niveluri.
(3) Modalitãţile de încadrare în numãrul prevãzut la alin. 1 se stabilesc de pãrţile semnatare prin comisia paritara.
ART. 90
La cererea organizaţiilor sindicale din unitãţi, patronii vor accepta ca persoanele care au ca sarcini de serviciu plata salariilor, cu acordul lor, sa încaseze cotizaţiile de sindicat şi sa le vireze în contul sindicatelor respective; cotizaţiile de sindicat se pot incasa numai cu acordul fiecãrui membru de sindicat, pe baza listelor lunare întocmite de cãtre sindicate. Condiţiile în care se desfãşoarã aceasta activitate se stabilesc de cãtre patron împreunã cu organizaţia sindicala din unitate.
ART. 91
(1) Patronii nu vor angaja salariaţi permanenţi, temporari sau cu program parţial, în perioada declansarii sau desfãşurãrii conflictelor colective de munca, pe locurile de munca ale salariaţilor aflaţi în conflict.
(2) În situaţia declansarii unor conflicte de munca, inclusiv a grevei, potrivit legii, sindicatele şi conducerea unitãţii au obligaţia ca, pe durata acestora, sa protejeze patrimoniul unitãţii şi sa asigure funcţionarea neîntreruptã a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, a cãror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau sãnãtatea oamenilor ori ar putea cauza pagube.
ART. 92
Patronii se angajeazã ca în contractele de asociere cu parteneri strãini, pentru activitãţi pe teritoriul României, sa prevadã o clauza prin care partea strãinã se obliga sa respecte drepturile prevãzute în contractele colective de munca.
ART. 93
În situaţia în care patronii încheie contracte cu partenerii strãini, potrivit cãrora salariaţii din societatea comercialã sau regia autonomã vor executa unele lucrãri în strãinãtate, condiţiile de munca, salarizarea, celelalte drepturi şi obligaţii ale acestor salariaţi se vor stabili prin negocieri colective, care se vor desfasura în condiţiile prevãzute de lege şi cu respectarea clauzelor cuprinse în contractul încheiat cu partenerul strãin, negocieri colective ce devin anexa la contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
ART. 94
Confederatiile sindicale semnatare recunosc dreptul patronilor de a stabili, în condiţiile legii, rãspunderea disciplinarã sau patrimonialã a salariaţilor care se fac vinovaţi de încãlcarea normelor de disciplina a muncii sau care aduc prejudicii unitãţii.
ART. 95
(1) Pãrţile convin sa facã eforturi în vederea promovãrii unui climat normal de munca în unitãţi, cu respectarea prevederilor legii, a contractelor colective de munca, a regulamentului de ordine interioarã, precum şi a drepturilor şi intereselor salariaţilor şi membrilor de sindicat.
(2) În situaţiile în care apar divergenţe în legatura cu executarea prevederilor contractelor colective, unitãţile şi sindicatele vor incerca soluţionarea acestora mai întâi în comisiile paritare la nivel de unitate, iar pentru rezolvarea problemelor rãmase în divergenta se vor putea adresa comisiei paritare la nivel de ramura.
ART. 96
(1) În contractele colective de munca la nivel de unitãţi se vor prevedea mãsuri cu caracter social, precum:
a) cheltuielile prevãzute de art. 63;
b) construirea, amenajarea şi întreţinerea de crese şi grãdiniţe pentru copiii salariaţilor, precum şi de cantine-bufet pentru salariaţi;
c) construirea, amenajarea şi întreţinerea de oficii şi grupuri sociale la locurile de munca;
d) formarea şi perfecţionarea pregãtirii profesionale, inclusiv în domeniul relaţiilor de munca;
e) construirea de locuinţe;
f) aniversari, sarbatori religioase, zile dedicate copilului şi femeii.
(2) Costul acestor acţiuni se suporta din fondul social constituit potrivit legii.
(3) Utilizarea fondului social pentru destinatiile prevãzute la alin. 1 se face de cãtre administraţie, cu consultarea sindicatelor.
(4) Fondurile neutilizate într-un an se reporteazã în anul urmãtor.
CAP. 9
Dispoziţii finale
ART. 97
(1) În aplicarea prevederilor <>art. 11, alin. 3, din Legea nr. 130/1996 privind contractele colective de munca, republicatã, unitãţile vor prevedea în bugetele de venituri şi cheltuieli sumele necesare contribuţiilor pentru constituirea conturilor destinate activitãţilor în domeniul pregãtirii, negocierii şi aplicãrii contractelor colective de munca la toate nivelurile.
(2) Sumele prevãzute conform alin. 1 se vor calcula luând ca baza suma de 6.000 lei/salariat/an.
(3) Sumele constituite conform alin. 1, 2 şi 6 din prezentul articol se vor distribui astfel;
a) 1/3 din suma totalã se retine ca fond destinat negocierii contractului colectiv de munca la nivelul unitãţii;
b) 2/3 din suma totalã se vor vira de cãtre unitate la federaţia patronala semnatara a contractului colectiv de munca la nivel de ramura sau, dupã caz, la organizaţia (asociaţia) patronala care este afiliatã direct unei confederatii patronale reprezentative, semnatare a Contractului colectiv de munca la nivel naţional;
c) din sumele constituite conform lit. b), 50% se vor vira la confederatia patronala semnatara a Contractului colectiv de munca la nivel naţional, din care face parte federaţia (organizaţia, asociaţia) respectiva;
d) din sumele constituite conform lit. a), b), c) de mai sus, 50% se vireazã organizaţiilor sindicale cu care au fost negociate şi semnate contractele de munca la fiecare nivel;
e) fondurile destinate negocierilor colective se vor constitui şi se vor vira în termen de o luna de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României a prezentului contract colectiv de munca.
(4) Unitãţile economice care negociaza şi semneazã contracte colective de munca, dar nu sunt afiliate unor structuri patronale reprezentative de ramura vor constitui fondurile destinate negocierilor colective conform prevederilor alin. 1, 2 şi 3 şi le vor vira cãtre federaţia patronala semnatara a contractului colectiv de munca la nivel de ramura, care a stat la baza negocierii propriului contract colectiv de munca.
(5) În cazul în care, potrivit legii, se negociaza şi se încheie contracte colective de munca la nivelul unor grupuri de unitãţi, cheltuielile ocazionate de aceste negocieri se vor suporta din fondurile constituite la nivelul unitãţilor din grupul respectiv.
(6) Fondurile destinate negocierilor colective la unitãţile bugetare se vor constitui la nivelul fiecãrei unitãţi care încheie contract colectiv de munca, cu respectarea prevederilor alin. 3.
(7) Fondurile destinate negocierilor colective vor fi colectate într-un subcont distinct al structurilor patronale la care se constituie. Patronatele şi sindicatele vor urmãri şi sprijini constituirea, defalcarea şi virarea pe destinaţii a fondurilor aferente negocierii contractelor colective de munca.
(8) Patronatele şi sindicatele vor gestiona şi vor utiliza fondurile destinate negocierilor colective, constituite în baza prevederilor art. 97, în conformitate cu prevederile legale, pe baza unor programe de acţiuni aprobate de organele proprii de conducere şi pe rãspunderea fiecãruia.
ART. 98
Patronii recunosc dreptul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale de a verifica la locul de munca modul în care sunt respectate drepturile salariaţilor prevãzute în contractul colectiv de munca.
ART. 99
(1) Ramurile pentru care se vor încheia contracte colective de munca sunt cele prevãzute în anexa nr. 4.
(2) Drepturile prevãzute în prezentul contract colectiv de munca sunt considerate minime, de la nivelul cãrora începe negocierea contractelor colective de munca de la celelalte niveluri, cu excepţia celor care sunt stabilite în cuantum fix sau maxim.
(3) În situaţiile în care nu se încheie contracte colective de munca pe ramura sau grupuri de unitãţi, prevederile prezentului contract colectiv de munca la nivel naţional sunt considerate niveluri minime, în conformitate cu prevederile art. 3, de la care începe negocierea contractelor colective de munca la nivel de unitãţi.
(4) Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru pãrţi.
ART. 100
Drepturile prevãzute în contractele individuale de munca nu pot fi sub nivelul celor stabilite prin contractele colective de munca.
ART. 101
Prevederile contractelor individuale de munca existente la data intrãrii în vigoare a contractelor colective de munca vor fi puse de acord cu prevederile acestora din urma.
ART. 102
(1) Patronul şi sindicatele se vor informa reciproc, în situaţia în care deţin informaţii, în legatura cu modificãrile ce urmeazã sa se producã în forma de proprietate a unitãţii, cu consecinţele previzibile asupra salariaţilor şi cu mãsurile ce se au în vedere pentru limitarea efectelor disponibilizarilor de personal determinate de aceste modificãri.
(2) Ambele pãrţi vor susţine participarea asociaţiilor de salariaţi la privatizarea unitãţilor în condiţiile dreptului de preferinta prevãzut în lege.
(3) În toate situaţiile de reorganizare sau, dupã caz, de privatizare a unitãţilor, drepturile şi obligaţiile prevãzute de prezentul contract colectiv de munca se transmit noilor subiecte de drept rezultate din aceste operaţiuni juridice.
ART. 103
Împuterniciţii organelor de conducere ale organizaţiilor patronale, precum şi ai confederatiilor sindicale semnatare vor verifica, la sesizarea uneia din pãrţi, modul în care sunt respectate drepturile salariaţilor prevãzute în contractul colectiv de munca; patronii le vor asigura intrarea în unitate, în conformitate cu regulamentul de ordine interioarã, şi protecţia în unitate, pe durata verificãrii, cu respectarea normativelor în vigoare.
ART. 104
Regulamentul de ordine interioarã se întocmeşte de cãtre patron împreunã cu sindicatele, conform legii.
ART. 105
Prezentul contract colectiv de munca produce efecte începând cu data înregistrãrii lui de cãtre una din pãrţi, în condiţiile prevãzute de <>art. 25, alin. 3, din Legea nr. 130/1996 , republicatã, şi va fi adus la cunostinta salariaţilor prin afişarea în unitãţi, în locurile convenite cu organizaţiile sindicale.
PĂRŢILE SEMNATARE
Organizaţiile patronale
Confederatia Patronala
din Industria României - CONPIROM
Confederatia Nationala
a Patronatului Roman - C.N.P.R.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private
Mici şi Mijlocii din România - C.N.I.P.M.M.R.
Uniunea Generalã a Industriasilor
din România - U.G.I.R. 1903
Uniunea Generalã a Industriasilor
din România - U.G.I.R.
Uniunea Nationala
a Patronatului Roman - U.N.P.R.
Organizaţiile sindicale
Confederatia Nationala
a Sindicatelor Libere din România
C.N.S.L.R. - FRATIA
Confederatia Nationala Sindicala
"Cartel Alfa"
Blocul Naţional Sindical - B.N.S.
Confederatia Sindicatelor
Democratice din România
C.S.D.R.
Confederatia Sindicala
"Meridian"
ANEXA 1
Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei paritare la nivel naţional
1. Comisia paritara la nivel naţional va fi compusa din câte un reprezentant al fiecãrei confederatii sindicale semnatare şi un numãr egal de reprezentanţi ai patronilor.
Membrii comisiei paritare sunt desemnaţi de pãrţile semnatare, în termen de 14 zile de la înregistrarea prezentului contract la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
2. Comisia se va întruni la cererea oricãruia dintre membrii sãi, în termen de maximum 15 zile lucrãtoare de la formularea cererii, şi va adopta hotãrâri valabile prin consens, în prezenta a 3/4 din numãrul total al membrilor.
3. Comisia va fi prezidata, prin rotaţie, de câte un reprezentant al fiecãrei pãrţi, ales în şedinţa respectiva.
4. Hotãrârea adoptatã potrivit pct. 2 are putere obligatorie pentru pãrţile contractante.
5. Secretariatul comisiei va fi asigurat de patronat.
6. Comisia paritara este imputernicita sa interpreteze prevederile contractului colectiv de munca, în aplicare, în funcţie de condiţiile concrete şi posibilitãţile unitãţilor, la solicitarea uneia din pãrţi.
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
