Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: CODUL INTERNATIONAL din 5 decembrie 2000 pentru instalatiile de protectie contra incendiului Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

CODUL INTERNATIONAL din 5 decembrie 2000 pentru instalatiile de protectie contra incendiului

EMITENT: ORGANIZATIA MARITIMA INTERNATIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 892 bis din 10 decembrie 2002
Comenteaza legea

Anexa 5 la <>Legea nr. 624/2002

pentru instalaţiile de protecţie contra
incendiului (Codul FSS), adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin
Rezoluţia MSC.98(73) a Comitetului
Securitãţii Maritime la Londra la 5 decembrie 2000

INTRODUCERE

1 Scopul acestui Cod este de a stabili standardele internaţionale referitoare la cerinţele tehnice pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului cerute de capitolul II-2 din Convenţia internationala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, asa cum a fost amendata.
2 La 1 iulie 2002 sau dupã aceasta data, prezentul Cod va fi obligatoriu pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului cerute de Convenţia internationala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, asa cum a fost amendata. Orice amendament ulterior la Cod trebuie sa fie adoptat şi sa între în vigoare în conformitate cu procedura menţionatã în Articolul VIII din Convenţie.

CAPITOLUL 1
GENERALITATI

1 Aplicare

1.1 Acest Cod se aplica instalaţiilor de protecţie contra incendiului asa cum se menţioneazã în capitolul II-2 din Convenţia internationala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, asa cum a fost amendata.
1.2 Dacã nu se prevede altfel, acest Cod se aplica instalaţiilor de protecţie contra incendiului ale navelor ale cãror chile au fost puse sau sunt într-un stadiu similar de construcţie la 1 iulie 2002 sau dupã aceasta data.
2 Definiţii
2.1 Administraţie înseamnã guvernul statului al cãrui pavilion nava este autorizata sa-1 arboreze.
2.2 Convenţie înseamnã Convenţia internationala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, asa cum a fost amendata.
2.3 Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului înseamnã Codul internaţional pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului asa cum s-a definit la capitolul II-2 din Convenţia internationala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, asa cum a fost amendata.
2.4 În sensul acestui Cod se aplica şi definiţiile din capitolul II-2 al Convenţiei.
3 Utilizarea echivalentelor şi tehnologiei moderne
Pentru a aplica, tehnologia moderna şi diversificarea instalaţiilor de protecţie contra incendiului, administraţiile pot aproba instalaţii de protecţie contra incendiului nespecificate în acest Cod cu condiţia îndeplinirii cerinţelor din Partea F a capitolului II-2 din Convenţie.
4 Utilizarea agenţilor toxici de stingere a incendiului
Nu se permite utilizarea unui agent de stingere a incendiului care, dupã opinia Administraţiei, fie spontan, fie în condiţii scontate de utilizare, emana gaze toxice, lichide şi alte substanţe în asemenea cantitãţi încât sa punã în pericol persoanele aflate la bord.

CAPITOLUL 2
RACORDUL INTERNAŢIONAL DE LEGATURA CU USCATUL

Acest capitol conţine cerinţele pentru racordul internaţional de legatura cu uscatul asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.
2 Cerinţe tehnice
2.1 Dimensiuni standard
Dimensiunile standardizate ale flanselor folosite pentru racordul internaţional de legatura cu uscatul vor corespunde celor din tabelul urmãtor:
Tabelul 2.1 - Dimensiuni standard pentru racordurile internaţionale de legatura cu uscatul


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Denumirea                   Dimensiune
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Diametrul exterior          178 mm
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Diametrul interior          64 mm
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Diametrul cercului gaurilor 132 mm
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Fante în flansa             4 gãuri cu 19 mm diametrul, echidistante
                                pe cercul gaurilor  având diametrul de mai
                                sus, prelungite pana la marginea exterioarã
                                a flansei
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Grosimea flansei            minimum 1-4,5 mm
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Suruburi şi piulite         4 de 16 mm diametru şi 50 mm lungime
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


2.2 Materiale şi accesorii
Racordul internaţional de legatura cu uscatul va fi din oţel sau alt material corespunzãtor şi va fi proiectat pentru presiuni de lucru de 1,0 N/mmp. Flansa va avea pe o parte o suprafata plana, iar pe cealaltã parte va fi fixatã permanent de un racord care sa se potriveasca hidrantilor şi furtunurilor de pe nava. Racordul va fi ţinut la bordul navei împreunã cu o garnitura confectionata dintr-un material corespunzãtor unei presiuni de lucru de 1,0 N/mmp, împreunã cu 4 suruburi de 16 mm diametrul şi 50 mm lungime, 4 piulite de 16 mm şi 8 saibe.

CAPITOLUL 3
PROTECŢIA PERSONALULUI

1 Aplicarea

Acest capitol conţine cerinţele pentru protecţia personalului asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.
2 Cerinţe tehnice
2.1 Echipamentul pentru pompieri
Un echipament pentru pompieri va fi compus dintr-un set de echipament individual şi un aparat de respirat.
2.1.1 Echipament individual
Echipamentul individual va fi format din urmãtoarele:
. 1 îmbrãcãminte de protecţie confectionata dintr-un material care sa protejeze pielea de caldura radiatã de incendiu, de arsuri şi de oparire cu abur. Suprafata exterioarã a imbracamintei va fi impermeabila;
. 2 cizme de cauciuc sau alt material rau conducãtor de electricitate;
. 3 o casca rigida care sa asigure o protecţie eficienta la lovituri;
. 4 lampa electrica de siguranta (de mana) de un tip aprobat, pentru funcţionarea timp de minimum 3 ore. Lampile electrice de siguranta de la navele cisterna şi cele destinate utilizãrii în zone periculoase vor fi de tip în construcţie anti-ex; şi
. 5 topor cu maner prevãzut cu izolatie la tensiune.
2.1.2 Aparatul de respiratie
Aparatul de respiratie va fi un aparat de respiratie autonom cu aer comprimat având un volum de aer în butelii de cel puţin 1200 l, sau alt aparat de respiratie autonom care sa poatã funcţiona cel puţin 30 minute. Toate buteliile de aer pentru aparatele de respiratie trebuie sa fie interschimbabile.
2.1.3 Cordon de siguranta
Pentru fiecare aparat de respiratie trebuie prevãzut un cordon de siguranta rezistent la foc, cu o lungime de cel puţin 30 m. Cordonul de siguranta trebuie sa treacã cu succes o încercare cu o sarcina statica de 3,5 kN timp de 5 minute fãrã a se rupe. Cordonul de siguranta, trebuie sa poatã fi fixat cu ajutorul unui carlig de siguranta la curelele aparatului sau la o centura separatã pentru a se evita desprinderea aparatului de respiratie atunci când se manevreaza cordonul.
2.2 Aparate de respiratie pentru evacuarea în caz de urgenta (EEBD)
2.2.1 Generalitati
2.2.1.1 Un EEBD este un aparat alimentat cu aer sau oxigen, utilizat numai pentru evacuarea, dintr-un compartiment cu o atmosfera periculoasa şi trebuie sa fie de un tip aprobat.
2.2.1.2 EEBD-urile nu trebuie utilizate pentru stingerea, incendiilor, intrarea în spaţiile goale sau tancurile cu conţinut redus de oxigen sau nu vor fi purtate de cãtre pompieri. În aceste cazuri, se va utiliza un aparat de respiratie autonom care este în mod special destinat acestor situaţii.
2.2.2 Definiţii
2.2.2.1 Masca înseamnã un acoperamant al fetei proiectat astfel încât sa formeze un invelis etans de jur imprejurul ochilor, nasului şi gurii şi care se fixeazã local cu mijloace corespunzãtoare.
2.2.2.2 Gluga înseamnã un acoperamant al capului care acoperã complet capul, gatul şi poate acoperi porţiuni din umeri.
2.2.2.3 Atmosfera periculoasa înseamnã orice atmosfera care prezintã un pericol imediat pentru viata sau sãnãtate.
2.2.3 Caracteristici
2.2.3.1 EEBD va avea o durata de exploatare de cel puţin 10 min.
2.2.3.2 EEBD va include o gluga sau o masca pentru acoperirea totalã a fetei, dupã caz, astfel încât sa protejeze ochii, nasul şi gura în timpul evacuarii. Glugile şi mastile trebuie sa fie confectionate dintr-un material rezistent la foc şi trebuie sa aibã o fereastra transparenta pentru a putea vedea.
2.2.3.3 Un EEBD inactiv trebuie sa poatã fi transportat lãsând mâinile libere.
2.2.3.4 În cazul în care un EEBD este depozitat, el trebuie sa fie protejat corespunzãtor fata de mediu.
2.2.3.5 Pe EEBD vor fi tipãrite scurte instrucţiuni sau scheme ilustrand clar utilizarea lor. Procedeele de imbracare vor fi rapide şi uşoare pentru ca pot fi situaţii în care se dispune de puţin timp pentru evacuarea dintr-o atmosfera periculoasa şi gãsirea unui loc sigur.
2.2. Marcaje
Cerinţele de întreţinere, marca producãtorului şi numãrul de serie, durata de viata, data de fabricaţie, precum şi numele autoritãţii care a dat aprobarea, trebuie sa fie indicate pe fiecare EEBD. Toate EEDB care sunt destinate a fi utilizate pentru instruire vor fi marcate în mod clar.

CAPITOLUL 4
STINGATOARE DE INCENDIU

1 Aplicare

Acest capitol conţine cerinţele cu privire la stingatoarele de incendiu asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.
1.2 Aprobarea de tip
Toate stingatoarele de incendiu vor fi proiectate şi aprobate de tip conform instrucţiunilor elaborate de cãtre Organizaţie.
2 Cerinţe tehnice
2.1 Stingator de incendiu
2.1.1 Cantitatea de agent
2.1.1.1 Fiecare stingator cu pulbere sau dioxid de carbon va avea o capacitate de cel puţin 5 kg şi fiecare stingator de incendiu cu spuma va avea o capacitate de cel puţin 9 l. Masa stingatoarelor de incendiu portabile nu trebuie sa depãşeascã 23 kg şi ele trebuie sa aibã o eficienta de stingere a incendiului cel puţin echivalenta cu cea a unui stingator de incendiu cu lichid de 9 l.
2.1.1.2 Administraţia va stabili echivalentele între stingatoarele de incendiu.
2.1.2 Reincarcarea
Pentru reincarcarea unui stingator de incendiu se vor folosi numai incarcaturi aprobate.
2.2 Generatoare portabile de spuma
Un generator portabil de spuma trebuie sa includã o teava de refulare a spumei de tip ejector, care poate fi racordata la tubulatura principala de incendiu printr-un furtun de incendiu, împreunã cu un recipient portabil conţinând cel puţin 20 l de lichid spumogen şi un recipient de rezerva cu lichid spumogen. Teava de refulare trebuie sa poatã debita efectiv spuma corespunzãtor stingerii unui incendiu produs de hidrocarburi, la un debit de cel puţin 1,5 mc/min.

CAPITOLUL 5
INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIULUI CU GAZ

1 Aplicare
Acest capitol conţine cerinţele cu privire la instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu gaz asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.
2 Cerinţe tehnice
2.1 Generalitati
2.1.1 Agentul de stingere a incendiului
2.1.1.1 În cazul în care cantitatea de agent pentru stingere a incendiului trebuie sa asigure protecţia mai multor încãperi, cantitatea de agent disponibilã nu trebuie sa fie mai mare decât cea mai mare cantitate necesarã pentru oricare din încãperile astfel protejate.
2.1.1.2 Pentru calculul cantitãţii necesare de agent de stingere a incendiului, la volumul global al incaperii de maşini trebuie adãugat volumul buteliilor de aer pentru lansare transformat în volum de aer liber. Ca alternativa, se poate instala o tubulatura de evacuare de la valvulele de siguranta, care sa ducã direct în aer liber.
2.1.1.3 Se vor prevedea mijloace pentru ca personalul sa poatã verifica în deplina siguranta cantitatea de agent de stingere a incendiului aflatã în recipiente.
2.1.1.4 Recipientele pentru depozitarea agentului de stingere a incendiului şi componentele aferente sub presiune trebuie proiectate conform unor norme de calcul la presiune considerate satisfãcãtoare de cãtre Administraţie, luând în considerare amplasarea lor şi temperaturile maxime preconizate ale mediului înconjurãtor din timpul functionarii.
2.1.2 Cerinţe privind instalarea
2.1.2.1 Tubulatura pentru distribuirea agentului de stingere a incendiului şi duzele de refulare trebuie sa fie astfel dispuse încât sa se obţinã o distribuire uniforma a agentului.
2.1.2.2 În afarã, de cazurile permise de cãtre Administraţia, recipientele sub presiune necesare pentru depozitarea agentului de stingere a incendiului, altul decât aburul, trebuie sa fie amplasate în afarã încãperilor protejate conform prevederilor regulii II-2/10.4.3 din Convenţie.
2.1.2.3 Piesele de rezerva pentru instalatie trebuie sa fie pãstrate la bord şi sa fie considerate satisfãcãtoare de cãtre Administraţie.
2.1.3 Cerinţe privind controlul instalaţiei
2.1.3.1 Tubulaturile necesare pentru transportarea agentului de stingere a incendiului în încãperile protejate trebuie prevãzute cu valvule de comanda în asa fel marcate încât sa indice clar încãperile spre care duc tubulaturile. Se vor lua mãsuri corespunzãtoare pentru ca gazul sa nu pãtrundã accidental în încãperi. Dacã o încãpere de marfa prevãzutã cu o instalatie de stingere a incendiului cu gaz este utilizata ca încãpere pentru pasageri, racordul la instalatia de distribuţie a gazului trebuie obturat cu flanse oarbe pe durata acestei utilizãri. Tubulaturile pot trece prin încãperile de locuit cu condiţia ca ele sa aibã o grosime suficienta şi etansarea lor sa fie verificata dupã instalare printr-o proba la presiune de minimum 5 N/mmp. Suplimentar, tubulatura care trece prin zona încãperilor de locuit trebuie sa fie imbinata numai prin sudura şi nu trebuie sa fie prevãzutã cu orificii de drenare sau alte deschideri în interiorul acestor încãperi. Tubulatura nu trebuie sa treacã prin încãperile frigorifice.
2.1.3.2 Trebuie prevãzute mijloace de alarma sonora automatã pentru semnalizarea lansãrii agentului de stingere a incendiului în orice încãpere ro-ro şi în alte încãperi în care în mod normal lucreazã personal sau în care acesta are acces. Alarma care precede lansarea trebuie sa fie declansata automat (de ex.: la deschiderea usii camerei de lansare). Alarma trebuie sa funcţioneze pe o durata corespunzãtoare de timp necesarã pentru evacuarea incaperii, dar în nici un caz mai puţin de 20 s înainte de lansarea agentului de stingere. Totuşi, încãperile de marfa clasice şi încãperile mici (cum ar fi compartimentul compresoarelor, magaziile de vopsele etc.), care sunt dotate doar cu un dispozitiv local de lansare, nu trebuie prevãzute cu o astfel de alarma.
2.1.3.3 Mijloacele de comanda ale oricãrei instalaţii fixe de stingere a incendiului cu gaz trebuie sa fie uşor accesibile, simplu de manevrat şi sa fie grupate în cat mai putine locuri unde nu exista riscul de a fi izolate de un incendiu care s-ar putea declansa într-o încãpere protejata, în fiecare loc trebuie sa existe instrucţiuni clare privind funcţionarea instalaţiei, având în vedere siguranta personalului.
2.1.3.4 Lansarea automatã a agentului de stingere a incendiului nu va fi admisã, cu excepţia cazurilor permise de Administraţie.
2.2 Instalaţii cu CO2.
2.2.1 Cantitatea de agent de stingere a incendiului
2.2.1.1 Pentru încãperile de marfa, cantitatea de CO2 disponibilã trebuie, dacã nu se prevede în alt fel, sa fie suficienta pentru a furniza un volum de gaz liber cel puţin egal cu 30% din volumul brut al celei mai mari încãperi de marfa protejata de la bordul navei.
2.2.1.2 Pentru încãperile de maşini, cantitatea de CO2 transportatã trebuie sa fie suficienta pentru a furniza un volum minim de gaz liber egal cu cel mai mare din urmãtoarele doua volume:
.1 40% din volumul brut al celei mai mari încãperi de maşini astfel protejata, volum din care se exclude acea parte a sahtului situata deasupra nivelului la care suprafata orizontala a acestuia, este de 40% sau mai puţin din suprafata orizontala a incaperii respective masurata la jumãtatea distantei dintre plafonul tancului şi partea inferioarã a sahtului; sau
.2 35% din volumul brut al celei mai mari încãperi de maşini protejate, inclusiv sahtul.
2.2.1.3 Procentele specificate mai sus în paragraful 2.2.1.2 pot fi reduse la 35% şi, respectiv, 30%, pentru navele de marfa cu un tonaj brut mai mic de 2000, dacã doua sau mai multe încãperi de maşini, care nu sunt complet separate, sunt considerate ca formând o singura încãpere.
2.2.1.4 În sensul acestui paragraf, volumul de CO2 liber trebuie calculat la 0,56 mc/kg.
2.2.1.5 Instalatia fixa de tubulaturi din încãperea de maşini trebuie sa fie astfel încât 85% din volumul de gaz sa poatã fi debitat în încãpere în decurs de 2 min.
2.2.2 Comenzi
Instalaţiile cu CO2 trebuie sa corespundã urmãtoarelor cerinţe:
.1 trebuie sa fie prevãzute doua comenzi separate pentru eliberarea de CO2 într-o încãpere protejata şi pentru asigurarea declansarii alarmei. Una dintre comenzi trebuie sa fie utilizata pentru deschiderea valvulei tubulaturii care transporta gazul în încãperea protejata, iar a doua comanda trebuie utilizata pentru descãrcarea gazului din recipientele de stocare; şi
.2 cele doua comenzi trebuie sa fie amplasate în interiorul unei cutii de declansare pe care se indica clar încãperea specifica pe care o deserveste. În cazul în care cutia ce conţine comenzile trebuie incuiata, cheia se va pãstra într-un cofret cu geam care poate fi spart, situat într-un loc vizibil lângã cutie.
2.3 Cerinţe aplicabile instalaţiilor cu abur
Caldarea sau caldarile disponibile pentru furnizarea de abur trebuie sa aibã un debit de cel puţin 1 kg de abur pe ora pentru fiecare 0,75 mc din volumul brut al celei mai mari încãperi astfel protejata. Suplimentar fata de respectarea cerinţelor mai sus menţionate, instalaţiile trebuie sa corespundã din toate punctele de vedere cerinţelor Administraţiei şi sa fie considerate satisfãcãtoare de cãtre aceasta.
2.4 Instalaţii care utilizeazã produse gazoase din arderea combustibilului
2.4.1 Generalitati
Dacã la bordul navei se produce un gaz care nu este nici CO2 nici abur, asa cum se prevede la paragraful 2.3, şi este utilizat ca agent de stingere a incendiului, instalatia trebuie sa corespundã cerinţelor din paragraful 2.4.2.
2.4.2 Cerinţe aplicabile instalaţiilor
2.4.2.1 Produse gazoase
Gazul trebuie sa fie un produs gazos al arderii combustibilului, la care conţinutul de oxigen, oxidul de carbon, elementele corozive şi orice elemente combustibile solide din produsul gazos nu depãşesc limita, admisã.
2.4.2.2 Capacitatea instalaţiilor de stingere a incendiului
2.4.2.2.1 Dacã acest gaz este utilizat ca agent de stingere într-o instalatie fixa de stingere a incendiului destinatã protecţiei încãperilor de maşini, el trebuie sa asigure o protecţie echivalenta aceleia asigurata de o instalatie fixa care utilizeazã CO2 ca agent.
2.4.2.2.2 Dacã acest gaz este folosit ca agent de stingere într-o instalatie fixa de stingere a incendiului destinatã protecţiei încãperilor de marfa, el trebuie sa fie în cantitate suficienta pentru a furniza, în decurs de 72 ore, un volum orar de gaz liber egal cu cel puţin 25% din volumul brut al celei mai mari încãperi astfel protejata.
2.5 Instalaţii fixe de stingere a incendiului cu gaz echivalente care sunt destinate încãperilor de maşini şi compartimentului pompelor de marfa
Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu gaz echivalente acelora specificate la paragrafele 2.2 pana la 2.4 trebuie sa fie aprobate de cãtre Administraţie pe baza instrucţiunilor elaborate de cãtre Organizaţie.

CAPITOLUL 6
INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIULUI CU SPUMA

1 Aplicare

Acest capitol conţine cerinţele cu privire la instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu spuma, asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.
2 Cerinţe tehnice
2.1 Generalitati
Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu spuma trebuie sa poatã produce spuma corespunzãtoare pentru stingerea incendiilor de hidrocarburi.
2.2 Instalaţii fixe de stingere a incendiului cu spuma cu coeficient mare de spumare
2.2.1 Cantitatea şi eficienta substanţelor spumogene
2.2.1.1 Substantele spumogene din instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu spuma cu coeficient mare de spumare trebuie sa fie aprobate de cãtre Administraţie pe baza instrucţiunilor elaborate de cãtre Organizaţie.
2.2.1.2 Toate instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu spuma cu coeficient mare de spumare, cerute în încãperile de maşini trebuie sa poatã debita rapid prin orificiile fixe de descãrcare, o cantitate de spuma suficienta pentru a umple cel mai mare spaţiu ce trebuie protejat cu un strat de cel puţin 1 m grosime pe minut. Cantitatea disponibilã de lichid de formare a spumei trebuie sa fie suficienta pentru producerea unui volum de spuma egal cu de cinci ori volumul celui mai mare spaţiu ce trebuie protejat. Coeficientul de extindere a spumei nu trebuie sa depãşeascã, raportul 1000 : 1.
2.2.1.3 Administraţia, poate permite instalaţii echivalente şi alte debite dacã se asigura o protecţie echivalenta.
2.2.2 Cerinţe privind instalarea
2.2.2.1 Tubulaturile de alimentare cu spuma, prizele de aer ale generatorului de spuma şi numãrul unitãţilor de preparare a spumei trebuie sa fie astfel încât, dupã opinia Administraţiei, sa asigure producerea şi distribuirea eficienta a spumei.
2.2.2.2 Amplasarea tubulaturii de refulare a spumei din generator trebuie sa fie astfel încât un incendiu în încãperea protejata sa nu afecteze instalatia de generare a spumei. Dacã generatoarele de spuma sunt situate adiacent incaperii ce trebuie protejata, tubulaturile de alimentare cu spuma trebuie sa fie instalate în asa fel încât generatoarele sa se afle la o distanta de cel puţin 450 mm de peretele despartitor dintre generatoare şi încãperea protejata. Tubulaturile de alimentare cu spuma trebuie sa fie construite din oţel cu o grosime de cel puţin 5 mm. Suplimentar, clapete din oţel inoxidabil (simple sau multilamelare) cu o grosime de cel puţin 3 mm trebuie sa fie instalate la deschiderile din pereţii sau puntile de separaţie dintre generatoarele de spuma, şi încãperea protejata. Clapetele trebuie sa fie acţionate automat (electric, pneumatic sau hidraulic) cu ajutorul comenzii de la distanta a generatorului de spuma aferent acestora.
2.2.2.3 Generatorul de spuma, sursele sale de alimentare cu energie, lichidul de formare a spumei şi mijloacele de comanda ale instalaţiei trebuie sa fie uşor accesibile şi simplu de utilizat şi trebuie sa fie grupate într-un numãr cat mai mic posibil de posturi pentru care nu exista riscul de a fi izolate de un incendiu declansat în încãperea protejata.
2.3 Instalaţii fixe de stingere a incendiului cu spuma cu coeficient redus de spumare
2.3.1 Cantitatea şi eficienta substanţelor spumogene
2.3.1.1 Substantele spumogene din instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu spuma cu coeficient redus de spumare trebuie sa fie aprobate de cãtre Administraţie pe baza instrucţiunilor elaborate de cãtre Organizaţie.
2.3.1.2 Instalatia trebuie sa poatã debita rapid prin orificiile fixe de descãrcare, într-un timp de cel mult 5 minute, o cantitate de spuma suficienta ca sa acopere cu un strat gros de 150 mm suprafata cea mai întinsã pe care ar putea sa se raspandeasca combustibilul. Coeficientul de extindere a spumei nu trebuie sa depãşeascã raportul 12:1.
2.3.2 Cerinţe privind instalarea
2.3.2.1 Trebuie prevãzute mijloace pentru distribuirea eficienta a spumei prin intermediul unei instalaţii fixe de tubulatura cu valvule sau robinete de comanda la orificiile de descãrcare corespunzãtoare, şi pentru dirijarea eficienta a spumei prin intermediul pulverizatoarelor fixe spre alte locuri principale din încãperea protejata în care eseista riscul declansarii unui incendiu. Trebuie dovedit Administraţiei, prin calcule sau încercãri, ca mijloacele prevãzute pentru distribuirea eficienta a spumei sunt acceptabile.
2.3.2.2. Mijloacele de comanda ale acestor instalaţii trebuie sa fie uşor accesibile şi simplu de utilizat şi trebuie sa fie grupate într-un numãr cat mai mic posibil de posturi pentru care nu exista riscul de a fi izolate de un incendiu declansat în încãperea protejata.

CAPITOLUL 7
INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIULUI CU APA PULVERIZATA SUB PRESIUNE ŞI CU APA SUB FORMA DE CEATA

1 Aplicare

Acest capitol conţine cerinţele cu privire la instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu apa pulverizata sub presiune şi cu apa sub forma de ceata, asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.
2 Cerinţe tehnice
2.1 Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu apa pulverizata sub presiune
2.1.1 Pulverizatoare şi pompe
2.1.1.1 Toate instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu apa pulverizata sub presiune din încãperile de maşini, trebuie sa fie dotate cu pulverizatoare de un tip aprobat.
2.1.1.2 Numãrul şi amplasarea pulverizatoarelor trebuie sa fie considerate satisfãcãtoare de cãtre Administraţie şi sa asigure un debit mediu de apa de cel puţin 5 l/mp/min în încãperile ce trebuie protejate. Dacã se considera necesare debite mai mari, ele trebuie sa satisfacã prevederile Administraţiei.
2.1.1.3 Se vor lua mãsuri pentru a preveni astuparea pulverizatoarelor cu impuritati din apa sau coroziunea tubulaturilor, pulverizatoarelor, valvulelor şi pompei.
2.1.1.4 Pompa trebuie sa poatã alimenta simultan, la presiunea necesarã, toate ramificatiile instalaţiei din orice încãpere ce trebuie protejata.
2.1.1.5 Pentru actionarea pompei se poate folosi un motor independent cu combustie interna însã, dacã pompa depinde de energia furnizatã de un generator de avarie, instalat conform prevederilor regulii II-1/42 sau regulii II-1/43 din Convenţie, dupã caz, acest generator trebuie sa între în funcţiune automat în caz de defectare a sursei principale de energie electrica, astfel încât energia necesarã pompei, cerutã de paragraful 2.1.1.4, sa fie imediat disponibilã. Motorul independent cu combustie interna pentru actionarea pompei va fi situat în asa fel încât un incendiu în încãperea sau încãperile ce trebuie protejate sa nu afecteze alimentarea cu aer a motorului.
2.1.2 Cerinţe privind instalarea
2.1.2.1 Pulverizatoarele trebuie sa fie amplasate deasupra santinelor, deasupra plafoanelor tancurilor şi în alte locuri unde s-ar putea rãspândi combustibilul, precum şi deasupra locurilor din încãperile de maşini unde exista un risc de incendiu deosebit.
2.1.2.2 Instalatia poate fi împãrţitã în secţii ale cãror valvule de distribuţie trebuie sa fie acţionate din locuri uşor accesibile din afarã încãperilor ce trebuie protejate astfel încât sa nu existe riscul de a rãmâne izolate în cazul declansarii unui incendiu în încãperea protejata.
2.1.2.3 Pompa şi comenzile ei trebuie sa fie instalate în afarã incaperii sau încãperilor ce trebuie protejate. Un incendiu declansat în încãperea sau încãperile protejate de instalatia de pulverizare a apei nu trebuie sa scoatã instalatia din funcţiune.
2.1.3 Cerinţe privind comanda instalaţiei
Instalatia trebuie sa fie menţinutã la presiunea necesarã, iar pompa care alimenteazã instalatia cu apa trebuie sa între automat în funcţiune la scãderea presiunii din instalatie.
2.2 Instalaţii echivalente de stingere a incendiului cu apa sub forma de ceata
Instalaţiile de stingere a incendiului cu apa sub forma de ceata pentru încãperile de maşini şi compartimentul pompelor de marfa trebuie sa fie aprobate de cãtre Administraţie pe baza instrucţiunilor elaborate de cãtre Organizaţie.

CAPITOLUL 8
INSTALAŢII AUTOMATE DE STINGERE A INCENDIULUI CU SPRINKLERE, DE DETECTARE ŞI DE ALARMA ÎN CAZ DE INCENDIU

1 Aplicare

Acest capitol conţine cerinţele cu privire la instalaţiile automate de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare şi de alarma în caz de incendiu, asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţia SOLAS.
2 Cerinţe tehnice
2.1 Generalitati
2.1.1 Tipuri de instalaţii de stingere a incendiului cu sprinklere
Instalatia automatã de stingere a incendiului cu sprinklere va fi plinã cu apa şi numai porţiuni mici exterioare pot fi goale, dacã Administraţia considera aceasta mãsura ca fiind necesarã. Saunele trebuie dotate cu o reţea de tubulaturi goale prevãzutã cu capete de sprinkler care sa între în funcţiune la o temperatura de pana la 140 °C.
2.1.2 Instalaţii de stingere a incendiului cu sprinklere echivalente acelora prevãzute la paragrafele 2.2 pana la 2.4
Instalaţiile automate de stingere a incendiului cu sprinklere echivalente acelora prevãzute la paragrafele 2.2 pana la 2.4 trebuie sa fie aprobate de cãtre Administraţie pe baza instrucţiunilor elaborate de cãtre Organizaţie.
2.2 Surse de alimentare cu energie
2.2.1 Nave de pasageri
Trebuie sa existe cel puţin doua surse de energie care alimenteazã pompa de apa de mare şi instalaţiile automate de detectare şi de alarma în caz de incendiu. Dacã pompa este actionata cu energie electrica, sursele de energie electrica trebuie sa fie un generator principal şi o sursa de energie de avarie. Pompa trebuie sa fie conectata la tabloul principal de distribuţie şi la tabloul de distribuţie de avarie prin cabluri electrice distincte, rezervate exclusiv în acest scop. Cablurile de alimentare trebuie sa fie dispuse în asa fel încât sa nu treacã prin bucatarii, încãperi de maşini şi alte spaţii închise care prezintã un pericol ridicat de incendiu, în afarã de cazul în care este necesar a se ajunge la tablourile de distribuţie corespunzãtoare şi ele trebuie sa ducã la un comutator automat situat lângã pompa instalaţiei de sprinklere. Acest comutator trebuie sa permitã alimentarea cu energie electrica de la tabloul principal de distribuţie atât timp cat alimentarea este asigurata în acest fel şi totodatã sa fie astfel conceput încât, în cazul întreruperii alimentarii de la tabloul principal de distribuţie, sa se poatã comuta automat la tabloul de distribuţie de avarie. Intrerupatoarele de pe tabloul principal de distribuţie şi tabloul de distribuţie de avarie trebuie sa fie prevãzute cu placute indicatoare şi ţinute în mod normal închise. Nici un alt întrerupãtor nu trebuie sa existe pe aceste cabluri de alimentare. Una din sursele de energie pentru instalatia, de detectare şi de alarma în caz de incendiu trebuie sa fie o sursa de avarie. Dacã una din sursele de actionare a pompei este un motor cu combustie interna, acesta, pe lângã îndeplinirea cerinţelor paragrafului 2.4.3, mai trebuie sa fie amplasat astfel încât, în cazul unui incendiu ce s-ar produce în oricare încãpere protejata, sa nu fie afectatã alimentarea cu aer a motorului.
2.2.2 Nave de marfa
Trebuie sa existe cel puţin doua surse de alimentare cu energie pentru pompa de apa de mare şi instalatia automatã de detectare şi de alarma în caz de incendiu. Dacã pompa este actionata electric, ea trebuie conectata la sursa principala de energie electrica care trebuie sa poatã fi alimentata de cel puţin doua generatoare. Cablurile de alimentare vor fi astfel dispuse încât sa evite trecerea prin bucatarii, încãperi de maşini sau alte încãperi închise care prezintã un pericol ridicat de incendiu în afarã de cazul când este necesar sa se ajungã la tablourile de distribuţie corespunzãtoare. Una din sursele de energie pentru instalatia de detectare şi de alarma în caz de incendiu, trebuie sa fie o sursa de avarie. Dacã una din sursele de actionare a pompei este un motor cu combustie interna, acesta, pe lângã îndeplinirea cerinţelor paragrafului 2.4.3, mai trebuie sa fie amplasat în asa fel încât, în cazul unui incendiu ce s-ar produce în oricare încãpere protejata, sa nu fie afectatã alimentarea cu aer a motorului.
2.3 Cerinţe privind componentele
2.3.1 Sprinklere
2.3.1.1 Sprinklerele trebuie sa fie rezistente la coroziunea datoratã atmosferei marine. În încãperile de locuit şi cele de serviciu, sprinklerele trebuie sa între în funcţiune la o temperatura cuprinsa între 68° C şi 79° C, cu excepţia încãperilor cum sunt uscatoriile, unde se preconizeaza ca temperatura ambianta sa fie ridicatã, în care temperatura de intrare în funcţiune poate sa fie marita cu cel mult 30° C peste temperatura maxima prevãzutã la plafonul acestor încãperi.
2.3.1.2 Numãrul de capete de sprinklere de rezerva trebuie sa fie prevãzut pentru toate tipurile şi debitele instalate pe nava, dupã cum urmeazã:

Numãrul total de capete de sprinkler Numãrul cerut pentru rezerva
<300 6
300 pana la 1000 12
>1000 24

Numãrul de capete de sprinklere de rezerva, de orice tip, nu trebuie sa depãşeascã numãrul total de capete instalate de acest tip.
2.3.2 Rezervoare sub presiune
2.3.2.1 Trebuie prevãzut un rezervor sub presiune, având un volum egal cu cel puţin dublul aceluia al cantitãţii de apa specificatã în prezentul paragraf. În acest rezervor trebuie sa existe o cantitate permanenta de apa dulce care sa asigure debitul pompei indicat în paragraful 2.3.3.2 timp de 1 minut şi se vor lua, mãsuri pentru ca în rezervor sa se menţinã o presiune de aer astfel încât, dupã consumarea întregii cantitãţi de apa dulce, presiunea sa nu fie mai mica decât presiunea de lucru a sprinklerului plus presiunea data de o coloana de apa masurata de la fundul tancului şi pana la cel mai înalt amplasat sprinkler al instalaţiei. Vor fi prevãzute mijloace corespunzãtoare pentru completarea aerului sub presiune şi a apei dulci din rezervor. Pentru indicarea corecta a nivelului apei din rezervor, acesta va fi prevãzut cu o sticla de nivel.
2.3.2.2 Se vor lua mãsuri pentru ca apa de mare sa nu pãtrundã în rezervor.
2.3.3 Pompele instalaţiei cu sprinklere
2.3.3.1 O pompa independenta va fi prevãzutã numai pentru a alimenta sprinklerele cu apa în mod automat şi continuu. Pompa trebuie sa între în funcţiune automat în caz de scãdere a presiunii în instalatie, înainte de consumarea întregii cantitãţi de apa dulce existenta în rezervorul sub presiune.
2.3.3.2 Pompa şi tubulatura trebuie sa fie în mãsura sa menţinã presiunea necesarã la nivelul celui mai înalt sprinkler, astfel încât debitul de apa sa fie continuu şi suficient pentru a acoperi simultan o suprafata minima de 280 mp, la aplicarea debitului specificat în paragraful 2.5.2.3. Capacitatea hidraulica a instalaţiei trebuie sa fie confirmatã prin examinarea calculelor hidraulice, urmatã de o proba a instalaţiei, dacã se considera necesar de cãtre Administraţie.
2.3.3.3 Pompa va avea montat pe refulare o valvula de control cu o teava scurta de scurgere deschisã la capãt. Secţiunea efectivã a valvulei şi tevii trebuie sa fie suficienta pentru a permite trecerea debitului necesar odatã cu menţinerea în instalatie a presiunii specificate la paragraful 2.3.2.1.
2.4 Cerinţe privind instalarea
2.4.1 Generalitati
Toate pãrţile instalaţiei care ar putea sa inghete în timpul serviciului vor fi protejate corespunzãtor impotriva inghetarii.
2.4.2 Instalarea tubulaturii
2.4.2.1 Sprinklerele vor fi grupate pe secţii separate, fiecare fiind alcãtuitã din cel mult 200 sprinklere. La navele de pasageri orice secţie de sprinklere nu va deservi mai mult de doua punti şi nu se va extinde pe mai mult de o zona verticala principala. Totuşi, Administraţia poate permite ca aceasta secţie de sprinklere sa deserveasca mai mult de doua punti sau sa fie situata în mai mult de o zona verticala principala, dacã considera ca protecţia navei contra incendiului nu va fi diminuata prin aceasta.
2.4.2.2 Fiecare secţie de sprinklere trebuie sa poatã fi izolata printr-o singura valvula de închidere. Valvula de închidere de la fiecare secţie trebuie sa fie uşor accesibila dintr-un loc aflat în exteriorul sectiei respective sau dintr-un cofret aflat în casa scãrii. Amplasarea valvulelor trebuie indicatã în mod clar şi permanent. Se vor lua mãsuri pentru a impiedica, actionarea acestor valvule de cãtre orice persoana neautorizata.
2.4.2.3 Pentru verificarea alarmei automate la fiecare secţie de sprinklere, trebuie prevãzutã o valvula de control prin care va trece apa în cantitatea necesarã pentru funcţionarea sprinklerului. Valvula de control pentru fiecare secţie va fi amplasata lângã valvula de închidere pentru acea secţie.
2.4.2.4 Instalatia cu sprinklere trebuie sa fie conectata la tubulatura principala de incendiu prin intermediul unei valvule de închidere cu ventil de reţinere care sa împiedice curgerea în sens invers de la instalatia cu sprinklere la tubulatura principala de incendiu.
2.4.2.5 Un manometru indicând presiunea apei din instalatie va fi prevãzut la valvula de închidere a fiecãrei secţii şi la un post central.
2.4.2.6 Priza pentru apa de mare a pompei trebuie, pe cat posibil amplasata în aceeaşi încãpere în care se afla pompa şi va fi dispusã astfel încât dacã nava este în stare de plutire, sa nu fie necesarã oprirea alimentarii pompei cu apa de mare, decât numai în caz de inspecţie sau reparatie a pompei.
2.4.3 Amplasarea instalaţiilor
Pompa instalaţiei cu sprinklere şi rezervorul trebuie amplasate suficient de departe de orice încãpere de maşini de categoria A şi în orice caz în afarã încãperilor care trebuie protejate cu sprinklere.
2.5 Cerinţe privind comanda instalaţiei
2.5.1 Disponibilitatea imediata
2.5.1.1 Orice instalatie automatã de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare şi alarma în caz de incendiu, trebuie sa fie oricând gata de funcţionare imediata şi fãrã sa fie necesarã intervenţia echipajului pentru punerea ei în funcţiune.
2.5.1.2 Instalatia automatã de stingere a incendiului cu sprinklere va fi menţinutã la presiunea necesarã, luându-se toate mãsurile pentru a fi alimentata permanent cu apa asa cum se cere în prezentul capitol.
2.5.2 Alarma şi semnalizare
2.5.2.1 Fiecare secţie de sprinklere trebuie sa aibã dispozitive pentru declanşarea automatã a alarmei optice şi acustice la unul sau mai multe panouri de indicare ori de câte ori vreun sprinkler intra în acţiune. De asemenea, sistemele de alarma trebuie sa fie concepute astfel încât sa semnalizeze orice defectiune produsã în instalatie. Aceste panouri de indicare trebuie sa semnalizeze în ce secţie deservita de instalatie s-a produs incendiul şi trebuie sa fie centralizate pe puntea de comanda sau în statia centrala de control permanent supravegheatã şi suplimentar, se vor amplasa alarme optice şi acustice de la aceste panouri, în alte locuri decât în locurile menţionate, astfel încât sa asigure ca semnalizarea incendiului este imediat recepţionatã de cãtre echipaj.
2.5.2.2 Unui din amplasamentele specificate în paragraful 2.5.2.1 va fi dotat cu comutatoare care sa permitã verificarea alarmei şi indicatoarelor din fiecare secţie de sprinklere.
2.5.2.3 Sprinklerele se vor instala cu capetele în jos, perpendiculare pe plafon şi vor fi distantate astfel încât sa asigure un debit mediu de cel puţin 5 litri pe minut pentru fiecare metru patrat de suprafata nominalã protejata de sprinklere. Totuşi, Administraţia poate sa permitã folosirea unor sprinklere care sa asigure alte debite de apa distribuite corespunzãtor, dacã ea este convinsa ca sunt la fel de eficiente.
2.5.2.4 Lângã fiecare panou de indicare trebuie afişatã o lista sau un plan al tuturor încãperilor deservite de fiecare secţie şi poziţia zonei fata de secţie. Se vor da instrucţiuni corespunzãtoare pentru controlul şi întreţinerea instalaţiei.
2.5.3 Încercarea
Se vor lua toate mãsurile necesare pentru verificarea functionarii automate a pompei în cazul în care presiunea din instalatie scade.

CAPITOLUL 9
INSTALAŢII FIXE DE DETECTARE ŞI ALARMA ÎN CAZ DE INCENDIU

1 Aplicare

Acest capitol conţine cerinţele aplicabile instalaţiilor fixe de detectare şi alarma în caz de incendiu, asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.
2 Cerinţe tehnice
2.1 Cerinţe generale
2.1.1 Dacã este prevãzutã o instalatie fixa de detectare şi alarma în caz de incendiu cu puncte de apel acţionate manual, aceasta trebuie sa fie în orice moment în stare de funcţionare imediata.
2.1.2 Instalatia fixa de detectare şi alarma în caz de incendiu nu va fi folositã în alte scopuri. Totuşi, închiderea uşilor antifoc şi alte operaţii similare pot fi permise la panoul de comanda.
2.1.3 Instalatia şi echipamentul sau trebuie sa fie proiectate corespunzãtor pentru a rezista la variatiile de tensiune în regim permanent şi în regim tranzitoriu, la schimbãrile temperaturii mediului înconjurãtor, vibratii, umiditate, socuri, lovituri şi coroziune care apar în mod normal la bordul navelor.
2.1.4 Capacitatea de localizare a zonei
Instalaţiile fixe de detectare şi alarma în caz de incendiu, cu capacitatea de identificare a zonei, vor fi dispuse astfel încât:
.1 sa fie prevãzute mijloace astfel încât orice defectiune (de ex: întreruperea alimentarii cu energie, scurt circuit, impamantare etc.) ce poate surveni în bucla nu va scoate din funcţiune intreaga bucla;
.2 sa fie luate toate mãsurile necesare pentru a permite restabilirea configuraţiei iniţiale a instalaţiei în eventualitatea unei defectiuni (de ex.: electrica, electronica, informatica etc.);
.3 declanşarea primei alarme de incendiu sa nu împiedice alt detector sa declanseze alarme de incendiu ulterioare; şi
.4 nici o bucla sa nu treacã prin aceeaşi încãpere de doua ori. Dacã acest lucru nu este posibil (de ex. în cazul încãperilor publice mari), partea din bucla ce trebuie sa treacã a doua oara prin încãpere va fi instalata la o distanta maxima posibila de celelalte pãrţi ale buclei.
2.2 Surse de alimentare cu energie
Trebuie sa existe cel puţin doua surse de alimentare cu energie pentru echipamentul electric utilizat pentru funcţionarea instalaţiei fixe de detectare şi alarma în caz: de incendiu, dintre care una va fi o sursa de avarie. Alimentarea va fi prevãzutã prin cabluri electrice distincte, rezervate numai pentru acest scop. Acestea se vor racorda la un comutator automat situat în sau lângã panoul de comanda pentru instalatia de detectare a incendiului.
2.3 Cerinţe privind componentele
2.3.1 Detectoare
2.3.1.1 Detectoarele trebuie sa între în acţiune sub efectul caldurii, fumului sau altor produse de ardere, flacarii sau oricãror combinatii ale acestor factori. Detectoarele care intra în acţiune sub efectul altor factori care indica incendii incipiente pot fi luate în consideraţie de cãtre Administraţie cu condiţia ca ele sa nu fie mai puţin sensibile decât detectoarele de caldura, fum sau flacara. Detectoarele de flacara trebuie sa fie utilizate numai în mod suplimentar fata de cele de fum sau de caldura.
2.3.1.2 Detectoarele de fum prevãzute în toate casele scarilor, coridoarele şi cãile de evacuare din încãperile de locuit trebuie sa fie certificate ca intra în funcţiune înainte ca densitatea fumului sa depãşeascã 12,5% obscuritate pe metru, dar nu înainte ca fumul sa depãşeascã 2% obscuritate pe metru. Detectoarele de fum ce urmeazã a fi instalate în alte încãperi trebuie sa funcţioneze în limitele de sensibilitate considerate satisfãcãtoare de cãtre Administraţie, ţinând seama de faptul ca trebuie evitate reactii prea mari sau prea slabe ale detectorului.
2.3.1.3 Detectoarele de caldura trebuie sa fie certificate ca intra în funcţiune înainte ca temperatura sa depãşeascã 78°C, dar nu înainte ca temperatura sa depãşeascã 54°C, dacã creşterea temperaturii la aceste limite nu depãşeşte 1°C pe minut. La rate mai mari de creştere a temperaturii, detectorul de caldura trebuie sa între în funcţiune în limitele de temperatura considerate satisfãcãtoare de cãtre Administraţie, ţinând seama de faptul ca trebuie evitate reactii prea mari sau prea slabe ale detectorului.
2.3.1.4 Temperatura la care detectoarele de caldura intra în funcţiune în uscãtorii şi încãperi similare în care temperatura ambianta este deobicei ridicatã, poate fi de pana la 130°C şi de pana la 140°C în saune.
2.3.4.5 Toate detectoarele vor fi de un astfel de tip încât sa poatã fi încercate în ceea ce priveşte funcţionarea corecta şi sa poatã reveni la regimul normal de supraveghere fãrã înlocuirea vreunei componente.
2.4 Cerinţe privind instalarea
2.4.1 Secţii
2.4.1.1 Detectoarele şi avertizoarele acţionate manual trebuie sa fie grupate în secţii.
2.4.1.2 O secţie de detectoare de incendiu care deserveste un post de comanda, o încãpere de serviciu sau o încãpere de locuit nu va deservi o încãpere de maşini de categoria A. Dacã instalatia fixa de detectare şi de alarma în caz de incendiu este prevãzutã cu detectoare de incendiu cu identificare individualã de la distanta, o bucla care acoperã secţiile detectoarelor de incendiu care deservesc încãperile de locuit, încãperile de serviciu şi posturile de comanda nu trebuie sa includã secţii ale detectoarelor de incendiu care deservesc încãperile de maşini de categoria A.
2.4.1.3 Dacã instalatia fixa de detectare şi de alarma în caz de incendiu nu include mijloace care sa permitã identificarea individualã de la distanta a fiecãrui detector, în mod normal nu se va permite ca o secţie sa deserveasca mai mult de o punte din încãperile de locuit, de serviciu şi din posturile de comanda, exceptând secţia care deserveste o casa a scarilor. În vederea evitãrii întârzierii în identificarea sursei de foc, numãrul spaţiilor închise incluse în fiecare secţie va fi limitat în conformitate cu hotãrârea Administraţiei. Nu vor fi permise în nici un caz mai mult de 50 de spaţii închise în orice secţie. Dacã instalatia de detectare este prevãzutã cu detectoare de incendiu identificabile individual de la distanta, secţiile pot acoperi mai multe punti şi pot deservi orice numãr de spaţii închise.
2.4.1.4 Dacã la navele de pasageri nu exista o instalatie fixa de detectare şi de alarma în caz de incendiu care sa poatã identifica individual de la distanta fiecare detector, atunci o secţie de detectoare nu trebuie sa deserveasca spaţiile aflate în ambele borduri ale navei, nici pe cele aflate pe mai mult de o punte şi nici nu va fi situata în mai mult de o zona verticala principala. Totuşi, aceeaşi secţie de detectoare poate deservi încãperile situate pe mai mult de o punte, dacã aceste încãperi se situeaza în extremitatea prova sau pupa a navei sau dacã ele protejeaza spaţii comune pe diferite punti (de exemplu compartimentul ventilatoarelor, bucãtãriile, încãperile publice, etc). La navele cu o latime mai mica de 20 m, aceeaşi secţie de detectoare poate deservi încãperi situate în ambele borduri ale navei. La navele de pasageri prevãzute cu detectoare de incendiu identificabile individual, aceeaşi secţie poate deservi spaţii aflate în ambele borduri ale navei şi pe mai multe punti, dar nu şi spaţii situate în mai mult de o zona verticala principala.
2.4.2 Amplasarea detectoarelor
2.4.2.1 Amplasarea detectoarelor trebuie aleasã astfel încât sa aibã o eficacitate optima. Se vor evita politiile apropiate de traverse şi tubulatura de ventilaţie sau alte poziţii în care modul de scurgere a aerului poate afecta nefavorabil funcţionarea şi poziţiile în care exista riscul de lovituri sau deteriorare fizica. Detectoarele amplasate la nivelul plafonului se vor afla la o distanta de cel puţin 0,5 m de la pereţii etansi, cu excepţia celor din coridoare, magazii de materiale şi case ale scarilor.
2.4.2.2 Distanta maxima la care se vor amplasa detectoarele trebuie sa corespundã tabelului de mai jos:


    Tabelul 9.1 - Distanta la care se vor amplasa detectoarele
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Tipul de detector   Suprafata maxima de  Distanta maxima  Distanta maxima
                       podea protejata      dintre centre   fata de pereţii
                         de detector                            etansi
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Detector de caldura      37 mp                9 m              4,5 m
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Detector de fum          74 mp               11 m              5,5 m
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────



Administraţia poate cere sau accepta alte distanţe, diferite de cele specificate în tabelul de mai sus, pe baza datelor de la încercãri care demonstreaza caracteristicile detectoarelor.
2.4.3 Dispunerea cablurilor electrice
2.4.3.1 Cablurile electrice care fac parte din instalatie vor fi dispuse astfel încât sa se evite traversarea bucãtãriilor, încãperilor de maşini de categoria A şi a altor încãperi închise care prezintã risc mare de incendiu, exceptând cazurile când în aceste încãperi este necesarã asigurarea detectarii incendiului sau a alarmei în caz de incendiu sau când este necesarã conectarea la sursa de energie corespunzãtoare.
2.4.3.2 O bucla a instalaţiilor de detectare a incendiului cu posibilitate de localizare a zonei nu trebuie sa fie distrusa de cãtre incendiu în mai mult de un punct.
2.5 Cerinţe privind verificarea instalaţiei
2.5.1 Semnale de incendiu vizuale şi acustice
2.5.1.1 Intrarea în funcţiune a oricãrui detector sau buton de semnalizare acţionat manual va produce un semnal de incendiu optic şi acustic la panoul de comanda şi panourile de indicare. Dacã în timp de 2 minute semnalele nu au atras atenţia, se va declansa automat o alarma acustica în toate încãperile de locuit ale echipajului, în încãperile de serviciu, posturile de comanda şi încãperile de maşini de categoria A. Aceasta alarma acustica nu este necesar sa fie parte integrantã a instalaţiei de detectare.
2.5.1.2 Panoul de comanda trebuie sa fie amplasat pe puntea de comanda sau în postul central de comanda cu supraveghere permanenta.
2.5.1.3 Panourile de indicare vor identifica cel puţin secţia în care a fost activat un detector sau în care un buton de semnalizare cu actionare manualã a fost acţionat. Cel puţin un panou va fi amplasat astfel încât sa faciliteze accesul membrilor responsabili ai echipajului în orice moment. Un panou de indicare trebuie amplasat pe puntea de comanda dacã panoul de comanda se afla în postul central de comanda de stingere a incendiului.
2.5.1.4 Se vor afişa informaţii clare pe sau lângã fiecare panou de indicare referitoare la încãperile deservite şi la localizarea secţiilor.
2.5.1.5 Alimentarile cu energie şi circuitele electrice necesare pentru funcţionarea instalaţiei trebuie supravegheate în ceea ce priveşte cazurile de pierdere a energiei sau de defectiune. Dacã apare vreo defectiune, se va declansa un semnal vizual şi acustic la panoul de comanda care va fi distinct fata de un semnal de incendiu.
2.5.2 Încercare
Se vor prevedea instrucţiuni adecvate şi componente de schimb pentru încercarea şi întreţinerea instalaţiei.

CAPITOLUL 10
INSTALAŢII DE DETECTARE A FUMULUI PRIN EXTRAGERE DE PROBE

1 Aplicare

Acest capitol conţine cerinţe aplicabile instalaţiilor de detectare a fumului prin extragere de probe, asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.
2 Cerinţe tehnice
2.1 Cerinţe generale
2.1.1 Ori de câte ori în textul acestui capitol apare cuvântul "instalatie", acesta va insemna "instalatie de detectare a fumului prin extragere de probe".
2.1.2 Toate instalaţiile cerute trebuie sa poatã funcţiona oricând în mod continuu exceptând instalaţiile care funcţioneazã pe baza unui principiu de verificare secventiala. Aceste instalaţii pot fi acceptate cu condiţia ca intervalul dintre doua verificãri succesive ale aceleaşi poziţii sa dea un timp de rãspuns general considerat satisfãcãtor de cãtre Administraţie.
2.1.3 Instalatia trebuie sa fie proiectata, construitã şi montata astfel încât sa se împiedice scurgerea vreunei substanţe toxice sau inflamabile sau a agenţilor de stingere a incendiului în încãperile de locuit şi de serviciu, în posturile de comanda şi încãperile de maşini.
2.1.4 Instalatia şi echipamentul se vor proiecta corespunzãtor pentru a rezista la variatiile tensiunii de alimentare în regim permanent şi în regim tranzitoriu, la schimbãrile temperaturii ambiante, vibratii, umiditate, socuri, lovituri şi coroziune care apar în mod normal la bordul navelor şi pentru a evita posibilitatea de aprindere a unui amestec de aer şi gaz inflamabil.
2.1.5 Instalatia, trebuie sa fie de un tip care sa poatã fi încercat în ceea ce priveşte funcţionarea corecta şi sa poatã reveni în poziţie normalã de supraveghere fãrã înlocuirea vreunei componente.
2.1.6 Trebuie prevãzutã o sursa de energie de avarie care sa poatã alimenta echipamentul electric utilizat la funcţionarea instalaţiei.
2.2 Cerinţe privind componentele
2.2.1 Senzorul trebuie sa fie certificat ca intra în funcţiune înainte ca densitatea fumului în camera de detectare sa depãşeascã 6,65% obscuritate pe metru.
2.2.2 Se vor prevedea ventilatoare duble pentru extragerea probelor. Ventilatoarele vor avea o capacitate suficienta pentru a funcţiona în condiţii normale de ventilaţie în interiorul zonei protejate şi trebuie sa dea un timp general de rãspuns considerat satisfãcãtor de cãtre Administraţie.
2.2.3 Panoul de comanda trebuie sa permitã observarea fumului în tubulatura separatã de prelevat probe.
2.2.4 Se vor prevedea mijloace pentru a monitoriza debitul de aer prin tubulaturile de prelevare a probelor care trebuie proiectate astfel încât sa asigure, în mãsura în care este posibil, ca sunt prelevate cantitãţi egale din fiecare priza interconectata la un punct de prelevare a probelor.
2.2.5 Diametrul interior al tubulaturii pentru prelevarea probelor nu trebuie sa fie mai mic de 12 mm, cu excepţia cazurilor în care tubulatura, face parte dintr-o instalatie fixa de stingere a incendiului cu gaz, când dimensiunea minima, a tubulaturii trebuie sa fie suficienta, pentru a permite gazului pentru stingerea incendiului sa fie descãrcat în timpul corespunzãtor.
2.2.6 Tubulatura pentru prelevarea probelor trebuie sa fie prevãzutã cu o instalatie pentru purjarea periodicã cu aer comprimat.
2.3 Cerinţe privind instalarea
2.3.1 Prize de fum
2.3.1.1 În fiecare spaţiu închis, pentru care se cere detectarea de fum, trebuie sa fie amplasata cel puţin o priza de fum. Totuşi, dacã un spaţiu este destinat sa transporte hidrocarburi sau mãrfuri congelate în mod alternativ cu mãrfuri pentru care se cere o instalatie pentru prelevarea probelor de fum, se pot lua mãsuri pentru izolarea instalaţiei de prizele de fum. Aceste mãsuri trebuie considerate satisfãcãtoare de cãtre Administraţie.
2.3.1.2 Prizele de fum trebuie amplasate astfel încât sa aibã o eficacitate optima şi vor fi distantate astfel încât nici o porţiune din zona puntii superioare sa nu fie la o distanta mai mare de 12 m de o priza, masurata pe orizontala de o priza. Dacã instalaţiile sunt utilizate în spaţii ce pot fi ventilate mecanic, alegerea poziţiei de amplasare a prizelor de fum se va face ţinând seama de efectele ventilatiei.
2.3.1.3 Prizele de fum trebuie amplasate acolo unde nu exista riscul de lovituri sau deteriorare fizica.
2.3.1.4 Numãrul prizelor de fum conectate la acelaşi punct de prelevare nu trebuie sa fie mai mare de patru.
2.3.1.5 Prizele de fum care deservesc diferite spaţii închise nu trebuie conectate la acelaşi punct de prelevare a probelor.
2.3.2 Tubulatura pentru prelevarea probelor
2.3.2.1 Tubulatura pentru prelevarea probelor trebuie sa fie proiectata astfel încât locul în care a izbucnit un incendiu sa poatã fi rapid identificat.
2.3.2.2 Tubulatura pentru prelevarea probelor trebuie sa fie cu drenare automatã şi va fi protejata corespunzãtor la lovituri sau deteriorare în urma manevrarii mãrfii.
2.4 Cerinţe privind verificarea instalaţiei
2.4.1 Semnale de incendiu vizuale şi acustice
2.4.1.1 Panoul de comanda se va amplasa pe puntea de navigaţie sau în postul central de comanda cu supraveghere permanenta.
2.4.1.2 Pe panoul de comanda sau lângã acesta trebuie sa fie afişate informaţii clare care indica încãperile deservite.
2.4.1.3 Detectarea fumului sau a altor produse de ardere trebuie sa se declanseze un semnal vizual şi acustic la panoul de comanda şi pe puntea de navigaţie sau în postul central de comanda cu supraveghere permanenta.
2.4.1.4 Alimentarea cu energie necesarã pentru funcţionarea, instalaţiei trebuie monitorizata pentru a vedea, dacã exista vreo pierdere de energie. Orice pierdere de energie trebuie sa declanseze un semnal vizual şi acustic la panoul de comanda şi pe puntea de navigaţie care va fi distinct fata de un semnal ce indica detectarea fumului.
2.4.2 Încercarea
Se vor prevedea instrucţiuni adecvate şi componente de schimb pentru încercarea şi întreţinerea instalaţiei.

CAPITOLUL 11
INSTALAŢII DE ILUMINAT SITUATE LA JOASA ÎNĂLŢIME

1 Aplicare

Acest capitol conţine cerinţele aplicabile instalaţiilor de iluminat situate la joasa înãlţime, asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.
2 Cerinţe tehnice
2.1 Cerinţe generale
Toate instalaţiile de iluminat situate la joasa înãlţime trebuie sa fie aprobate de cãtre Administraţie pe baza instrucţiunilor elaborate de cãtre Organizaţie sau a unui standard internaţional acceptat de cãtre Organizaţie.

CAPITOLUL 12
POMPE FIXE DE INCENDIU DE AVARIE

1 Aplicare

Acest capitol conţine cerinţele aplicabile pompelor de incendiu de avarie, asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie. Acest capitol nu se aplica navelor de pasageri cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 1000. A se vedea prevederile regulii II-2/10.2.2.3.1.1 din Convenţie cu privire la cerinţele care se aplica la acest tip de nave.
2 Cerinţe tehnice
2.1 Generalitati
Pompa de incendiu de avarie trebuie sa fie o pompa fixa independenta actionata de o sursa de energie.
2.2 Cerinţe privind componentele
2.2.1 Pompe de incendiu de avarie
2.2.1.1 Debitul pompei
Debitul pompei nu va fi mai mic de 40% din debitul total al pompelor de incendiu prevãzut la regula II-2/10.2.2.4.1 din Convenţie şi în nici un caz mai mic de:

. 1 la navele de pasageri cu un tonaj brut mai 25 mc/h
mic de 1000 şi la navele de marfa cu un
tonaj brut mai mare sau egal cu 2000; şi
. 2 la navele de marfa cu un tonaj brut mai 15 mc/h
mic de 2000

2.2.1.2 Presiunea la hidranti
Când pompa debiteaza cantitatea de apa prevãzutã la paragraful 2.2.1.1, presiunea la oricare hidrant de incendiu nu trebuie sa fie mai mica decât presiunea minima prevãzutã la capitolul II-2 din Convenţie.
2.2.1.3 Coloane de aspiratie
Coloana de aspiratie totalã şi coloana de aspiratie neta a pompei trebuie determinate ţinând seama de prevederile Convenţiei şi ale acestui capitol referitor la debitul pompei şi la presiunea hidrantului de incendiu în toate condiţiile de inclinare, asieta, ruliu şi tangaj care pot aparea în cadrul exploatãrii. Situaţia de balast a navei la intrarea sau ieşirea de pe doc uscat nu trebuie consideratã stare de exploatare.
2.2.2 Motoare diesel şi tancuri de combustibil
2.2.2.1 Pornirea motorului diesel
Orice motor diesel care acţioneazã pompa trebuie sa poatã porni imediat în stare de motor rece, pana la o temperatura de 0°C, cu ajutorul unei manivele. Dacã acest lucru nu este posibil în practica, sau dacã se înregistreazã temperaturi mai scãzute, se va avea în vedere prevederea şi întreţinerea unei instalaţii de încãlzire, consideratã acceptabilã de cãtre Administraţie, astfel încât sa se asigure pornirea imediata. Dacã pornirea manualã nu e posibila în practica, Administraţia poate permite alte mijloace de pornire. Aceste mijloace trebuie sa poatã pune în funcţiune sursa de energie care acţioneazã motorul diesel cel puţin de şase ori într-o perioada de 30 minute şi de cel puţin doua ori în primele 10 minute.
2.2.2.2 Capacitatea tancului de combustibil
Toate tancurile de combustibil trebuie sa conţinã suficient combustibil pentru a putea pune în funcţiune pompa în regim complet timp de cel puţin trei ore; de asemenea, trebuie sa existe rezerve de combustibil disponibile în afarã incaperii de maşini de categoria A pentru a putea pune în funcţiune pompa în regim complet timp de încã 15 ore.

CAPITOLUL 13
AMPLASAREA MIJLOACELOR DE EVACUARE

1 Aplicare

Acest capitol conţine cerinţele aplicabile mijloacelor de evacuare, asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.
2 Nave de pasageri
2.1 Lãţimea scarilor
2.1.1 Cerinţe fundamentale cu privire la lãţimea scarilor
Scarile nu trebuie sa aibã o latime mai mica de 900 mm. Lãţimea minima a scarilor trebuie marita cu câte 10 mm pentru fiecare persoana prevãzutã peste numãrul de 90 persoane. Numãrul total al persoanelor evacuate pe aceste scãri este presupus a fi format din doua treimi din membrii echipajului şi numãrul total al pasagerilor care se afla în spaţiile deservite de aceste scãri. Lãţimea scarilor nu trebuie sa fie mai mica decât cea determinata conform prevederilor paragrafului 2.1.2.
2.1.2 Metoda utilizata pentru calculul latimii scarilor
2.1.2.1 Principii de baza pentru calcul
2.1.2.1.1 Aceasta metoda de calcul permite determinarea latimii minime a scarilor la nivelul fiecãrei punti, ţinând seama de scarile consecutive ce duc la scara respectiva.
2.1.2.1.2 Metoda de calcul trebuie sa considere evacuarea din spaţiile închise situate în fiecare zona verticala principala şi sa ţinã seama de toate persoanele care folosesc casa scãrii în fiecare zona, chiar dacã ele intra pe acea scara din alta zona verticala.
2.1.2.1.3 Pentru fiecare zona verticala principala, calculul trebuie efectuat pentru timp de noapte (cazul 1) şi pentru timp de zi (cazul 2) şi cea mai mare dintre dimensiunile obţinute în cele doua cazuri trebuie utilizata pentru calculul latimii scarilor pentru fiecare punte luatã în considerare.
2.1.2.1.4 Calculul latimii scarilor trebuie sa se bazeze pe numãrul membrilor de echipaj şi de pasageri de pe fiecare punte. Numãrul ocupantilor trebuie sa fie calculat de cãtre proiectant pentru încãperile de locuit ale pasagerilor şi membrilor de echipaj, încãperile de serviciu, încãperile de comanda şi încãperile de maşini. În acest sens, capacitatea maxima a unei încãperi publice trebuie sa fie definitã printr-una din urmãtoarele doua valori: numãrul de locuri pentru aşezare sau amenajãri similare sau numãrul obţinut prin atribuirea a 2 mp de suprafata bruta de punte fiecãrei persoane.
2.1.2.2 Metoda utilizata pentru calculul latimii minime
2.1.2.2.1 Formule de baza
în scopul determinãrii latimii scarilor pentru fiecare caz care permite evacuarea în timpul dorit a persoanelor spre posturile de adunare de pe puntile adiacente situate deasupra sau dedesubt, se vor folosi urmãtoarele metode de calcul (vezi figurile 1 şi 2):
Dacã scarile deservesc doua punti: W=(N(1)+N(2)x10 mm;
Dacã scarile deservesc trei punti: W=(N(1)+ N(2)+0,5 N(3)x10 mm;
Dacã scarile deservesc patru punti: W=(N(1)+N(2)+0,5 N(3)+0,25 N(4)x10 mm;
Dacã scarile deservesc cinci sau mai multe punti, lãţimea scarilor trebuie determinata prin aplicarea la puntea respectiva şi puntea consecutiva a formulei de mai sus pentru patru punti,
unde.

W = lãţimea treptei cerutã între mâinile curente ale scãrii.
Valoarea calculatã a lui W poate fi redusã dacã la scarile de la nivelul puntii este prevãzutã o suprafata de palier disponibilã S, obţinutã prin scãderea P din Z, astfel încât:
P = S x 3,0 persoane/mp şi Pmax - 0,25 Z
unde:
Z - numãrul total de persoane presupuse a fi evacuate pe puntea respectiva;
P = numãrul de persoane care-şi gãsesc refugiul temporar pe palierul scãrii, care poate fi scãzut din Z pana la valoarea maxima a lui P - 0,25Z (va fi rotunjit pana la numãrul întreg inferior cel mai apropiat)
S= suprafata palierului (mp), minus suprafata necesarã deschiderii uşilor şi minus suprafata necesarã pentru accesul la circuitul scarilor (vezi fig. 1);
N - numãrul total al persoanelor presupuse a utiliza scarile pornind de pe fiecare punte consecutiva luatã în considerare; N(1) este pentru puntea cu numãrul cel mai mare de persoane care utilizeazã acea scara; N(2) corespunde puntii de unde provine urmãtorul numãr cel mai mare de persoane care intra direct în circuitul scarilor astfel încât, la determinarea latimii scãrii de la fiecare nivel al puntii, N(1)>N(2)>N(3)>N(4) (vezi fig.2). Aceste punti se presupune a fi la nivelul puntii luatã în considerare sau mai sus de aceasta (de exemplu de la puntea de imbarcare).

NOTA C.T.C.E: PIATRA NEAMT
--------------------------

FIGURA 1 - CALCULUL SUPRAFEŢEI PALIERULUI PENTRU SCĂRI CU LATIME REDUSĂ se gãseşte în Monitorul Oficiual al României, Partea I, nr. 892 bis din 10 decembrie 2002, la pagina 102.



    FIGURA 2

    EXEMPLU DE CALCUL PENTRU LĂŢIMEA MINIMA A SCĂRII (W)


          ┌──────────────────┬──────────┐
          │                  │          │
          │                  │          │
          │     N - 20      ─┼─┐        │
          │                  │ │        │
 PUNTEA 8 ├──────────────────┤ │   ─────│
          │    Port de       │ v       │
          │ adunare scara 1  │         │
          │     N - 283    <─┼─┐    /   │
 PUNTEA 7 ├──────────────────┤     /    │
          │                  │ ^       │
          │                  │ │       │
          │     N - 419     ─┼─┼    /   │
 PUNTEA 6 ├──────────────────┤     /    │
          │                  │ ^       │
          │                  │ │       │
          │     N - 425     ─┼─┼    /   │
 PUNTEA 5 ├──────────────────┤     /    │
          │                  │ ^       │
          │                  │ │       │
          │     N - 158     ─┼─┼    /   │
 PUNTEA 4 ├──────────────────┤     /    │
          │                  │ ^       │
          │                  │ │       │
          │     N - 50      ─┼─┼    /   │
 PUNTEA 3 ├──────────────────┤     /    │
          │                  │ ^       │
          │                  │ │       │
          │     N - 200     ─┼─┘    /   │
          │                  │     /    │
 PUNTEA 2 └──────────────────┴──────────┘


    ┌───────────────────────────────────────────────┐
    │                                               │
    │                                               │
    │N(1) = 200                                     │
    │W    = 2000                                    │
    │                                               │
    │D    = 2000+9355=11355                         │
    │                                               │
    │N(1) = 425, N(2) = 419, N(3) = 158, N(4) = 50  │
    │W    = (425+419+0,5 x 158+0,25 x 50) x 10=9355 │
    │                                               │
    │N(1) = 425, N(2) = 200, N(3) = 158, N(4) = 50  │
    │W    = (425+200+0,5 x 158+0,25 x 50) x 10=7165 │
    │                                               │
    │N(1) = 200,N(2)=158,N(3)=50                    │
    │W    = (200-158+0,5 x 50) x 10=3830            │
    │                                               │
    │N(1) = 200,N(2)=50                             │
    │W    = (200+50) x 10=2500                      │
    │                                               │
    │N(1) = 200                                     │
    │W    = 200 x 10=2000                           │
    └───────────────────────────────────────────────┘



Z (pers) = numãrul de persoane presupuse a fi evacuate pe scara
N (pers) = numãrul de persoane care intra direct în circuitul scãrii pornind de la o punte data
W (mm) = [N(1) + N(2) + 0,5 x N(3) + 0,25 x N(4)) x 10 = lãţimea calculatã a scãrii
D (mm) = lãţimea uşilor de ieşire
N(1)>N(2)>N(3)>N(4) unde:
N(1) (pers) = corespunde puntii de unde provine numãrul cel mai mare de persoane N care utilizeazã
direct scara
N(2) (pers) = corespunde puntii de unde provine urmãtorul numãr cel mai mare de persoane N care utilizeazã direct scara, etc.
Nota 1; Uşile spre postul de adunare trebuie sa aibã o latime totalã de 10255 mm.

2.1.2.2.2 Repartizarea persoanelor
2.1.2.2.2.1 Dimensiunile mijloacelor de evacuare trebuie sa fie calculate în funcţie de numãrul total de persoane presupuse a fi evacuate pe scãri şi prin cadrul uşilor, coridoare şi paliere (vezi fig.3). Calculele trebuie efectuate separat pentru cele doua cazuri de ocupare a încãperilor specificate mai jos. Pentru fiecare parte componenta a caii de evacuare, dimensiunea adoptatã nu trebuie sa fie mai mica de cea mai mare dimensiune determinata pentru fiecare caz:
Cazul 1: Pasagerii din cabinele ocupate la capacitatea maxima de locuit; membrii echipajului din cabinele ocupate la 2/3 din capacitatea maxima de locuit; şi încãperile de serviciu ocupate de 1/3 din membrii echipajului.
Cazul 2: Pasagerii din încãperile publice ocupate la 3/4 din capacitatea maxima; membrii echipajului din încãperile publice ocupate la 1/3 din capacitatea maxima; încãperile de serviciu ocupate de 1/3 din membrii echipajului; şi încãperile de locuit ale echipajului ocupate de 1/3 din membrii echipajului.

NOTA C.T.C.E: PIATRA NEAMT
--------------------------

FIGURA 3 - EXEMPLU DE CALCUL AL GRADULUI DE OCUPARE - se gãseşte în Monitorul Oficiual al României, Partea I, nr. 892 bis din 10 decembrie 2002, la pagina 105.

2.1.2.2.2.2 Doar în scopul calculãrii latimii scarilor, numãrul maxim de persoane dintr-o zona verticala, inclusiv persoanele care intra pe scãri din alta zona verticala principala, nu trebuie sa fie considerat mai mare decât numãrul maxim de persoane pe care nava este autorizata sa le transporte.
2.1.3 Interzicerea reducerii latimii scarilor în direcţia postului de adunare
Nu se va reduce lãţimea scarilor pe direcţia evacuarii spre postul de adunare. Totuşi, dacã exista mai multe posturi de adunare într-o zona verticala principala, lãţimea scarilor nu trebuie redusã pe direcţia evacuarii spre cel mai îndepãrtat post de adunare.
2.2 Detalii cu privire la scãri
2.2.1 Mâini curente
Scarile trebuie sa fie prevãzute cu mâini curente pe fiecare parte a lor. Distanta maxima dintre mâinile curente trebuie sa fie de 1800 mm.
2.2.2 Alinierea scarilor
Toate scarile dimensionate pentru mai mult de 90 persoane trebuie sa fie paralele cu planul diametral al navei .
2.2.3 Ridicarea pe verticala şi inclinarea
Scarile nu trebuie sa depãşeascã 3,5 m în înãlţime fãrã prevederea unui palier şi nu trebuie sa aibã un unghi de inclinare mai mare de 45°.
2.2.4 Paliere
Palierele prevãzute la nivelul fiecãrei punti vor avea o suprafata de cel puţin 2 mp şi aceasta trebuie marita cu câte 1 mp pentru fiecare grup de 10 persoane peste numãrul de 20 de persoane, dar nu trebuie sa depãşeascã 16 mp, cu excepţia acelor paliere care deservesc încãperile sociale ce au acces direct în casa scãrii.
2.3 Usi şi coridoare
2.3.1 Uşile, coridoarele şi palierele intermediare ce fac parte din mijloacele de evacuare trebuie dimensionate în acelaşi mod ca şi scarile.
2.3.2 Lãţimea totalã a uşilor de ieşire de la scara spre postul de adunare nu trebuie sa fie mai mica decât lãţimea totalã a scarilor care deservesc aceasta punte.
2.4 Cai de evacuare spre puntea de imbarcare
2.4.1 Postul de adunare
Cãile de evacuare spre puntea de imbarcare pot include un post de adunare. În acest caz se va tine seama de cerinţele privind protecţia contra incendiului şi de dimensiunile coridoarelor şi uşilor din casa scarilor ce duc spre postul de adunare şi de la postul de adunare la puntea de imbarcare, având în vedere faptul ca evacuarea persoanelor din posturile de adunare spre posturile de imbarcare se va fiace în grupuri mici controlate.
2.4.2 Cai de evacuare din postul de adunare spre postul de imbarcare în ambarcatiunile de salvare
Dacã pasagerii şi membrii echipajului se gãsesc într-un post de adunare care nu este post de imbarcare în ambarcatiunile de salvare, lãţimea scãrii şi uşilor de la postul de adunare spre postul de imbarcare trebuie sa fie calculatã în funcţie de numãrul de persoane din grupul controlat. Lãţimea acestei scãri şi a uşilor nu trebuie sa depãşeascã 1500 mm dacã nu se cer dimensiuni mai mari pentru evacuarea din aceste încãperi în condiţii normale.
2.5 Planuri pentru mijloacele de evacuare
2.5.1 Trebuie sa fie prevãzute planuri pentru mijloace de evacuare, care sa indice urmãtoarele :
.1 numãrul membrilor de echipaj şi al pasagerilor din toate încãperile ocupate în mod normal;
.2 numãrul membrilor de echipaj şi al pasagerilor presupusi a fi evacuati pe scãri şi prin cadrele uşilor, coridoare şi paliere;
.3 posturile de adunare şi posturile de imbarcare în ambarcatiunile de salvare;
.4 mijloace de evacuare principale şi secundare; şi
.5 lãţimea scarilor, uşilor, coridoarelor şi palierelor.
2.5.2 Planurile pentru mijloacele de evacuare trebuie însoţite de calcule detaliate pentru determinarea latimii scarilor, uşilor, coridoarelor şi palierelor de evacuare.
3 Nave de marfa
Scarile şi coridoarele utilizate ca mijloace de evacuare nu trebuie sa aibã o latime libera mai mica de 700 mm şi trebuie sa aibã o mana curenta pe una din pãrţi. Scarile şi coridoarele cu o latime libera mai mare sau egala cu 1800 mm trebuie sa aibã mâini curente pe ambele pãrţi. "Lãţimea libera" este consideratã distanta dintre mana curenta şi peretele de cealaltã parte sau dintre mâinile curente. Unghiul de inclinare al scarilor trebuie sa fie, în general de 45°, dar nu mai mare de 50°, iar în încãperile de maşini şi încãperile mici de cel mult 60°. Cadrele uşilor de acces la o scara trebuie sa aibã aceleaşi dimensiuni ca şi scara.

CAPITOLUL 14
INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIULUI CU SPUMA SITUATE PE PUNTE

1 Aplicare

Acest capitol conţine cerinţele aplicabile instalaţiilor fixe de stingere a incendiului cu spuma situate pe punte, asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.
2 Cerinţe tehnice
2.1 Generalitati
2.1.1 Instalatia de producere a spumei trebuie sa poatã debita spuma pe intreaga suprafata a puntii tancurilor de marfa, precum şi în orice tanc de marfa a cãrui punte a fost avariata.
2.1.2 Instalatia de stingere a incendiului cu spuma situata pe punte trebuie sa funcţioneze simplu şi rapid.
2.1.3 Funcţionarea unei instalaţii de stingere a incendiului cu spuma situata pe punte la debitul sau prevãzut trebuie sa permitã folosirea simultanã a numãrului minim cerut de jeturi de apa, furnizate de tubulatura principala de incendiu la presiunea cerutã.
2.2 Cerinţe privind componentele
2.2.1 Soluţie de spuma şi substanta spumogena
2.2.1.1 Debitul soluţiei de spuma nu trebuie sa fie mai mic decât cea mai ridicatã din valorile de mai jos:
.1 0,6 litri pe minut pe metru patrat de suprafata a puntii tancurilor de marfa, unde aceasta suprafata se determina prin înmulţirea latimii maxime a navei cu lungimea totalã a spaţiilor ocupate de tancurile de marfa;
.2 6 litri pe minut pe metru patrat de secţiune orizontala a tancului care are cea mai mare secţiune orizontala; sau
.3 3 litri pe minut pe metru patrat de suprafata protejata de cel mai mare tun de refulare a spumei, aceasta suprafata fiind în întregime în fata tunului de refulare, dar nu mai puţin de 1250 litri pe minut.
2.2.1.2 Cantitatea de substanta spumogena trebuie sa fie suficienta pentru a produce spuma cel puţin 20 minute la navele cisterna prevãzute cu o instalatie de gaz inert sau 30 minute la navele cisterna care nu sunt prevãzute cu o instalatie de gaz inert atunci când se utilizeazã debitele prevãzute la paragraful 2.2.1, dupã caz, care dintre acestea este mai mare. Coeficientul de spumare (adicã raportul dintre volumul de spuma produsã şi volumul de amestec de apa şi substanta spumogena) nu trebuie sa depãşeascã în general raportul 12:1. Dacã instalaţiile produc în special spuma cu coeficient scãzut de spumare, care depãşeşte foarte puţin raportul 12:1, cantitatea disponibilã de soluţie de spuma va fi calculatã ca şi în cazul instalaţiilor cu coeficient de spumare 12:1. Dacã se utilizeazã spuma cu coeficient mediu de spumare (între 50:1 şi 150:1), atât debitul spumei cat şi capacitatea instalaţiei de debitare trebuie sa fie considerate satisfãcãtoare de cãtre Administraţie.
2.2.2 Tunuri şi ţevi de refulare a spumei
2.2.2.1 Spuma produsã de instalatia fixa de stingere a incendiului cu spuma trebuie sa fie debitata cu ajutorul tunurilor şi tevilor de refulare a spumei. Fiecare tun de refulare a spumei trebuie sa furnizeze 50% din debitul soluţiei de spuma cerut la paragrafele 2.2.1.1.1 şi 2.2.1.1.2. În cazul navelor cisterna mai mici de 4.000 tdw, Administraţia poate sa nu ceara instalarea tunurilor de refulare a spumei,

ci numai a tevilor de refulare a spumei. Totuşi, într-un astfel de caz, debitul fiecãrei ţevi de refulare a spumei trebuie sa fie de cel puţin 25% din debitul soluţiei de spuma cerut la paragrafele 2.2.1.1.1 şi 2.2.1.1.2.
2.2.2.2 Debitul fiecãrui tun de refulare a spumei trebuie sa fie de cel puţin 3 l pe minut de soluţia de spuma pe metru patrat de suprafata a puntii protejate de acel tun de refulare a spumei, suprafata situata în întregime în fata acestui tun de refulare a spumei. Acest debit nu trebuie sa fie mai mic de 1250 l pe minut.
2.2.2.3 Debitul fiecãrei ţevi de refulare a spumei nu trebuie sa fie mai mic de 400 litri pe minut şi jetul tevii de refulare a spumei în condiţii de atmosfera calma nu trebuie sa fie mai mic de 15 m.
2.3 Cerinţe privind instalarea
2.3.1 Postul central de comanda
Postul central de comanda a instalaţiei trebuie sa fie amplasat în mod corespunzãtor în afarã zonei de marfa, adiacent încãperilor de locuit şi uşor accesibil şi operabil în caz de incendiu în zonele protejate.
2.3.2 Tunuri de refulare a spumei
2.3.2.1 Numãrul şi poziţia tunurilor de refulare a spumei trebuie sa corespundã cerinţelor paragrafului 2.1.1.
2.3.2.2 Distanta dintre tunul de refulare şi extremitatea cea mai îndepãrtatã a zonei protejate situata în fata acelui tun de refulare nu trebuie sa depãşeascã 75% din raza de acţiune a tunului de refulare în condiţii de atmosfera calma.
2.3.2.3 Atât în babord cat şi în tribord, la nivelul fatadei dunetei sau a încãperilor de locuit dinspre puntea tancurilor de marfa trebuie instalate un tun de refulare a spumei şi un racord pentru teava de refulare a spumei. La navele cisterna mai mici de 4.000 tdw, atât în babord cat şi în tribord, la nivelul fatadei dunetei sau a încãperilor de locuit dinspre puntea tancurilor de marfa trebuie prevãzut un racord pentru teava de refulare a spumei.
2.3.3 Ţevi de refulare a spumei
2.3.3.1 Numãrul tevilor de refulare a spumei prevãzute nu trebuie sa fie mai mic de patru. Numãrul şi amplasarea distribuitoarelor de pe tubulatura principala de spuma trebuie sa fie astfel încât spuma de la cel puţin doua ţevi de refulare sa poatã fi dirijata în orice parte a zonei puntii tancurilor de marfa.
2.3.3.2 Ţevile de refulare a spumei se vor prevedea în vederea asigurãrii flexibilitatii operaţiunilor de combatere a incendiului şi acoperirii suprafeţelor care nu pot fi atinse de tunurile de refulare a spumei.
2.3.4 Valvule de izolare
Trebuie sa fie prevãzute valvule pe tubulatura principala de spuma, precum şi pe tubulatura principala de incendiu dacã aceasta constituie parte integrantã din instalatia de spuma de pe punte, chiar înaintea fiecãrui tun de refulare a spumei. Aceste valvule servesc la izolarea pãrţilor avariate ale acestor tubulaturi principale.

CAPITOLUL 15
INSTALAŢII DE GAZ INERT

1 Aplicare

Acest capitol conţine cerinţele aplicabile instalaţiilor de gaz inert, asa cum se prevede în capitolul II-2 din Convenţie.
2 Cerinţe tehnice
2.1 Generalitati
2.1.1 În acest capitol termenul de tanc de marfa include şi tancurile de reziduuri.
2.1.2 Instalatia de gaz inert menţionatã la capitolul II-2 din Convenţie trebuie sa fie proiectata, construitã şi incercata într-un mod considerat satisfãcãtor de cãtre Administraţie. Trebuie sa fie proiectata şi sa funcţioneze astfel încât sa facã şi sa menţinã permanent o atmosfera neinflamabila în tancurile de marfa, cu excepţia situaţiilor când aceste tancuri trebuie sa fie degazate. În cazul când instalatia de gaz inert nu poate îndeplini cerinta de funcţionare menţionatã mai sus şi se apreciazã ca nu se pot efectua reparaţii, atunci descãrcarea mãrfii, debalastarea şi curatarea necesarã a tancurilor nu trebuie reluate decât dacã sunt îndeplinite "condiţiile de avarie" cuprinse în Instrucţiunile pentru instalaţii de gaz inert.
2.1.3 Funcţii cerute
Instalatia trebuie:
.1 sa inertizeze tancurile de marfa goale prin reducerea conţinutului de oxigen din atmosfera fiecãrui tanc la un nivel la care nu poate fi intretinuta arderea;
.2 sa menţinã atmosfera din orice parte a oricãrui tanc de marfa cu un conţinut de oxigen care sa nu depãşeascã 8% din volum şi la suprapresiune, tot timpul când nava se afla în port sau pe mare, exceptând situaţia când este necesar ca tancul sa fie degazat;
.3 sa nu necesite introducerea aerului în tanc în timpul operarilor normale, decât atunci când tancul trebuie sa fie degazat; şi
.4 sa curete tancurile de marfa goale de gazele de hidrocarburi, astfel încât operaţiunile de degazare ulterioare sa nu creeze niciodatã o atmosfera inflamabila în tanc.
2.2 Cerinţe privind componentele
2.2.1 Alimentarea cu gaz inert
2.2.1.1 Alimentarea cu gaz inert se poate face cu gaze arse tratate provenite de la caldarile principale sau auxiliare. Administraţia poate accepta instalaţii care utilizeazã gaze arse de la unul sau mai multe generatoare de gaz independente sau de la alte surse sau orice combinatie a acestora, cu condiţia realizãrii unui nivel echivalent de siguranta. Aceste instalaţii trebuie sa îndeplineascã, pe cat posibil, cerinţele acestui capitol. Instalaţiile care folosesc bioxid de carbon depozitat în recipiente nu vor fi permise, în afarã de cazul când Administraţia are certitudinea ca pericolul de aprindere ca urmare a electricitatii statice generate de instalatia însãşi este redus la minim.
2.2.1.2 Instalatia trebuie sa poatã debita în tancurile de marfa gaz inert cu un debit egal cu cel puţin 125% din debitul maxim de descãrcare a navei exprimat ca volum.
2.2.1.3 Instalatia trebuie sa poatã debita, prin tubulatura principala de gaz inert, în tancurile de marfa gaz inert la orice debit cerut cu un conţinut de oxigen care sa nu depãşeascã 5% din volum.
2.2.1.4 Generatorul de gaz inert va fi prevãzut cu doua pompe de combustibil. Administraţia poate permite utilizarea unei singure pompe de combustibil, dacã exista la bord un numãr suficient de piese de rezerva pentru pompa de combustibil şi motorul de actionare al acesteia, astfel încât orice defectiune aparuta la pompa de combustibil şi motorul de actionare sa poatã fi remediata de cãtre echipajul navei.
2.2.2 Epuratoare
2.2.2.1 Pentru racirea efectivã a volumului de gaz menţionat la paragrafele 2.2.1.2 şi 2.2.1.3 şi eliminarea particulelor solide şi a produselor provenite din arderea sulfului se va prevedea un epurator de gaze de ardere. Circuitul apei de rãcire trebuie sa fie astfel încât sa asigure permanent o alimentare adecvatã cu apa fãrã a stanjeni vreunul din serviciile esenţiale de la bordul navei. Se va prevedea de asemenea o alimentare de rezerva cu apa de rãcire.
2.2.2.2 Se vor prevedea filtre sau dispozitive echivalente pentru diminuarea cantitãţii de apa din gaz înainte de intrarea acestuia în suflantele de gaz inert.
2.2.2.3 Epuratorul trebuie amplasat în pupa tuturor tancurilor de marfa, compartimentelor pompelor de marfa şi coferdamurilor care separa aceste încãperi de încãperile de maşini de categoria A.
2.2.3 Suflante
2.2.3.1 Se vor prevedea cel puţin doua suflante care permit sa se debiteze în tancurile de marfa cel puţin volumul de gaz prevãzut în paragrafele 2.2.1.2 şi 2.2.1.3. La instalatia cu generatoare de gaz, Administraţia poate permite o singura suflanta, dacã instalatia poate debita în tancurile de marfa protejate volumul total de gaz prevãzut în paragrafele 2.2.1.2 şi 2.2.1.3, cu condiţia prevederii la bord a unui numãr suficient de piese de rezerva pentru suflanta şi motorul de actionare al acesteia, astfel încât orice defectiune care apare la suflanta şi motorul sau de actionare sa poatã fi remediata de echipajul navei.
2.2.3.2 Instalatia de gaz inert va fi proiectata astfel încât presiunea maxima pe care o poate exercita asupra oricãrui tanc de marfa sa nu depãşeascã presiunea de proba a oricãrui tanc de marfa. Pe tubulaturile de aspiratie şi refulare ale fiecãrei suflante vor fi prevãzute dispozitive corespunzãtoare de închidere. Se vor lua mãsuri care sa asigure funcţionarea stabilã a instalaţiei de gaz inert înainte de începerea descãrcãrii mãrfii. Dacã suflantele se folosesc pentru degazare, prizele de aer vor fi prevãzute cu mijloace de blocare.
2.2.3.3 Suflantele trebuie amplasate în pupa tuturor tancurilor de marfa, compartimentelor pompelor de marfa şi coferdamurilor care separa aceste încãperi de încãperile de maşini de categoria A.
2.2.4 Dispozitive de închidere hidraulica
2.2.4.1 Dispozitivul de închidere hidraulic menţionat în paragraful 2.3.1.4.1 trebuie sa poatã fi alimentat de doua pompe separate, fiecare din ele putând asigura în permanenta o alimentare adecvatã.
2.2.4.2 Dispunerea dispozitivului de închidere hidraulic şi a armaturilor sale aferente trebuie sa fie astfel încât sa previnã revenirea vaporilor de hidrocarburi şi sa asigure funcţionarea corespunzãtoare a dispozitivului în condiţii de exploatare.
2.2.4.3 Se vor lua mãsuri de protecţie a dispozitivului de închidere hidraulic impotriva inghetului, astfel încât rezistenta dispozitivului sa nu fie afectatã de supraincalzire.
2.2.4.4 De asemenea, se vor prevedea sifoane sau alte dispozitive aprobate la fiecare tubulatura de alimentare cu apa şi de drenaj, precum şi la fiecare tubulatura de aerisire sau detectare a presiunii care duce la spaţii protejate impotriva gazului. Se vor prevedea mijloace de prevenire a golirii acestor sifoane prin vacuum.
2.2.4.5 Dispozitivul hidraulic de închidere de punte şi toate sifoanele prevãzute trebuie sa previnã întoarcerea vaporilor de hidrocarburi la o presiune egala cu presiunea de proba a tancurilor de marfa.
2.2.4.6 Referitor la paragraful 2.4.3.1.7, Administraţia trebuie sa fie satisfacuta în ceea ce priveşte menţinerea în permanenta a unei rezerve adecvate de apa şi integritatea instalaţiei care sa permitã Formarea automatã a dispozitivului de închidere hidraulica atunci când debitarea de gaz se opreşte. Alarma acustica şi optica pentru nivelul minim al apei în dispozitivul de închidere hidraulica trebuie sa funcţioneze atunci când nu se face alimentarea cu gaz inert.
2.3 Cerinţe privind instalarea
2.3.1 Mãsuri de siguranta în cadrul instalaţiei
2.3.1.1 Valvule de izolare a gazelor de ardere
Pe magistralele de gaz inert vor fi prevãzute, între cosul caldarii şi epuratorul de gaze de ardere, valvule de izolare a gazelor de ardere. Aceste valvule trebuie prevãzute cu indicatoare care sa arate dacã sunt închise sau deschise; se vor lua mãsuri pentru a le menţine etanse la gaze şi pentru a menţine scaunele curatate de funingine. Se vor lua mãsuri care sa asigure ca suflantele de funingine ale caldarii nu pot funcţiona atunci când valvula corespunzãtoare de gaze arse este deschisã.
2.3.1.2 Prevenirea scurgerii gazelor de ardere
2.3.1.2.1 O atentie deosebita se va acorda proiectãrii şi amplasarii epuratorului şi suflantelor cu tubulatura şi armaturile aferente în vederea prevenirii scurgerilor de gaze de ardere în încãperile închise.
2.3.1.2.2 Pentru a permite o întreţinere sigura, un dispozitiv de închidere hidraulica suplimentar sau alte dispozitive eficiente de prevenire a scurgerilor de gaze de ardere se vor prevedea între valvulele de izolare a gazelor de ardere şi epurator sau la intrarea gazului în epurator.
2.3.1.3 Valvule de reglare a gazului
2.3.1.3.1 Pe magistrala de gaz inert se va prevedea o valvula de reglare a gazului, închiderea valvulei va fi comandata automat conform cerinţelor paragrafului 2.3.1.5. Aceasta valvula trebuie sa regleze de asemenea automat debitul de gaz inert spre tancurile de marfa, dacã nu sunt prevãzute dispozitive de control automat al turatiei suflantelor de gaz inert cerute la paragraful 2.2.3.
2.3.1.3.2 Valvula prevãzutã la paragraful 2.3.1.3.1 va fi amplasata la nivelul peretelui prova al spaţiului protejat impotriva gazelor situat cel mai în prova şi prin care trece magistrala de gaz inert.
2.3.1.4 Dispozitive de reţinere a gazelor de ardere
2.3.1.4.1 Pe magistrala, de gaz inert vor fi prevãzute cel puţin doua dispozitive de reţinere, din care unul va fi un dispozitiv de închidere hidraulica, pentru a preveni revenirea vaporilor de hidrocarburi în încãperea de maşini sau în orice spaţii protejate impotriva gazelor în toate condiţiile normale de asieta, inclinare şi mişcare a navei. Ele vor fi amplasate între valvula automatã prevãzutã la paragraful 2.3.1.3.1 şi cea mai dinspre pupa ramificatie la un tanc de marfa sau tubulatura de marfa.
2.3.1.4.2 Dispozitivele menţionate la paragraful 2.3.1.4.1 trebuie amplasate pe punte, în zona de marfa.
2.3.1.4.3 Al doilea dispozitiv trebuie sa fie o valvula de reţinere sau alt dispozitiv echivalent care sa previnã revenirea vaporilor sau lichidelor şi trebuie sa fie instalat înaintea dispozitivului de închidere hidraulic de punte prevãzut la paragraful 2.3.1.4.1. Dispozitivul trebuie prevãzut cu mijloace de închidere directa. Ca alternativa la mijloacele de închidere directa, înaintea valvulei de reţinere poate fi prevãzutã o valvula suplimentarã care sa izoleze dispozitivul de închidere hidraulic de punte de magistrala de gaz inert pentru tancurile de marfa.
2.3.1.4.4 Ca mãsura suplimentarã de siguranta impotriva posibilei scurgeri de hidrocarburi lichide sau a revenirii vaporilor de hidrocarburi din magistrala de punte, se vor prevedea dispozitive care sa permitã ca aceasta porţiune a tubulaturii situata între valvula prevãzutã cu mijloace de închidere directa menţionatã în paragraful 2.3.1.4.3 şi valvula de reglare menţionatã în paragraful 2.3.1.3 sa fie aerisita în condiţii de siguranta atunci când prima dintre aceste valvule este închisã.
2.3.1.5 Închiderea automatã
2.3.1.5.1 Decuplarea automatã a suflantelor de gaz inert şi a valvulei de reglare a debitului de gaz se va face în limitele dinainte stabilite pentru a fi atinse în sensul paragrafelor 2.4.3.1.1, 2.4.3.1.2 şi 2.4.3.1.3.
2.3.1.5.2 Trebuie prevãzutã o închidere automatã a valvulei de reglare a debitului de gaz în sensul paragrafului 2.4.3.1.4.
2.3.1.6 Gaz imbogatit cu oxigen
Referitor la paragraful 2.4.3.1.5, dacã conţinutul de oxigen al gazului inert depãşeşte 8% din volum, se vor lua mãsuri imediate în vederea îmbunãtãţirii calitãţii gazului. Dacã nu se imbunatateste calitatea gazului, toate operaţiunile din tancurile de marfa vor fi suspendate pentru a evita pãtrunderea aerului în tancuri, iar valvula de reţinere menţionatã în paragraful 2.3.1.4.3 trebuie sa fie închisã.
2.3.2 Tubulaturi de gaz inert
2.3.2.1 Magistrala de gaz inert poate fi divizata în doua sau mai multe ramificatii de tubulaturi înaintea dispozitivelor de reţinere cerute de paragrafele 2.2.4 şi 2.3.1.4.
2.3.2.2 Magistrala de alimentare cu gaz inert trebuie prevãzute cu ramificatii de tubulaturi la fiecare tanc de marfa. Ramificatiile de tubulaturi pentru gaz inert vor fi prevãzute cu valvule de închidere sau dispozitive echivalente de comanda pentru izolarea fiecãrui tanc. Dacã sunt instalate valvule de închidere, acestea trebuie prevãzute cu dispozitive de blocare aflate sub controlul ofiţerului responsabil. Sistemul de control utilizat nu trebuie sa furnizeze informaţii ambigue asupra stãrii operationale a acestor valvule.
2.3.2.3 La navele mixte, dispozitivul de izolare a tancurilor de reziduuri care conţin hidrocarburi sau reziduuri de hidrocarburi de alte tancuri va consta din flanse oarbe care vor rãmâne pe poziţie ori de câte ori se transporta mãrfuri, altele decât hidrocarburi, cu excepţia celor prevãzute în secţiunea respectiva din Instrucţiunile pentru instalaţii de gaz inert.
2.3.2.4 Trebuie prevãzute dispozitive care sa protejeze tancurile de marfa impotriva efectelor suprapresiunii sau depresiunii cauzate de variatiile de temperatura atunci când tancurile de marfa sunt izolate de magistralele de gaz inert.
2.3.2.5 Instalaţiile de tubulaturi vor fi proiectate astfel încât sa previnã acumularea de marfa sau apa în tubulaturi în toate condiţii normale.
2.3.2.6 Se vor prevedea dispozitive corespunzãtoare care sa permitã conectarea magistralei de gaz inert la o sursa externa de alimentare cu gaz inert. Dispozitivele vor fi formate dintr-o flansa de cuplare cu suruburi pentru tubulatura cu diametrul nominal de 250 mm, care trebuie izolata de magistrala de gaz inert printr-o valvula, şi amplasata înaintea valvulei de reţinere menţionatã în paragraful 2.3.1.4.3. Proiectarea flansei trebuie sa corespundã clasei corespunzãtoare din standardele adoptate pentru proiectarea altor racorduri externe de la instalatia de tubulaturi de marfa a navei.
2.3.2.7 Dacã între magistrala de alimentare cu gaz inert şi tubulatura de marfa este prevãzut un racord, se vor lua mãsuri în vederea asigurãrii unei izolari eficiente, luând în consideraţie diferenţa mare de presiune care poate exista între instalaţii. Aceasta va consta din doua valvule de închidere cu un dispozitiv de aerisire a spaţiului dintre valvule în condiţii de securitate sau un dispozitiv format dintr-un tronson de racordare cu flanse aferente.
2.3.2.8 Valvula, care separa magistrala de alimentare cu gaz inert de magistrala de marfa şi care se afla situata înspre magistrala de marfa, trebuie sa fie o valvula de reţinere cu mijloace de închidere directa.
2.4 Cerinţe privind funcţionarea şi comanda
2.4.1 Dispozitive de indicare
Se vor prevedea dispozitive pentru indicarea continua a temperaturii şi presiunii gazului inert în partea de refulare a suflantelor de gaz, ori de câte ori suflantele de gaz sunt în funcţiune.
2.4.2 Dispozitive de indicare şi înregistrare
2.4.2.1 În cazul în care se alimenteazã cu gaz inert, se vor prevedea aparate pentru indicarea continua şi înregistrarea permanenta:
.1 a presiunii din magistrala de alimentare cu gaz inert înaintea dispozitivelor de reţinere cerute de paragraful 2.3.1.4.1; şi
.2 a conţinutului de oxigen din gazul inert din magistralele de alimentare cu gaz inert în partea de refulare a suflantelor de gaz.
2.4.2.2 Dispozitivele prevãzute în paragraful 2.4.2.1 vor fi amplasate în postul de comanda a operaţiunilor de încãrcare-descãrcare a mãrfii. Dacã nu exista un astfel de post, atunci vor fi amplasate într-un loc uşor accesibil ofiţerului responsabil cu aceste operaţii.
2.4.2.3 Suplimentar, se vor prevedea:
.1 pe puntea de navigaţie, aparate pentru indicarea permanenta a presiunii menţionate în paragraful 2.4.2.1.1 şi a presiunii din tancurile de reziduuri de pe navele mixte, ori de câte ori aceste tancuri sunt izolate de magistrala de alimentare cu gaz inert; şi
.2 în postul de comanda a maşinilor sau în încãperea de maşini, aparate care sa indice conţinutul de oxigen menţionat în paragraful 2.4.2.1.2.
2.4.2.4 Se vor prevedea aparate portabile pentru mãsurarea conţinutului de oxigen şi a concentratiei de vapori inflamabili, în plus, se vor lua mãsuri corespunzãtoare pentru fiecare tanc de marfa, astfel încât starea atmosferei din tanc sa poatã fi determinata prin utilizarea acestor aparate portabile.
2.4.2.5 Se vor prevedea mijloace adecvate pentru etalonarea valorii zero şi a valorii limita maxima atât a instrumentelor fixe cat şi portabile de mãsurare a concentratiei gazelor la care se referã paragrafele 2.4.2.
2.4.3 Alarme optice şi acustice
2.4.3.1 Pentru instalaţiile de gaz inert atât de tip cu gaze arse cat şi de tip cu generator de gaz inert, se vor prevedea alarme optice şi acustice care sa indice:
.1 presiunea minima a apei sau debitul minim al apei spre epuratorul de gaze de ardere menţionat în paragraful 2.2.2.1;
.2 nivelul maxim de apa în epuratorul de gaze de ardere menţionat în paragraful 2.2.2.1;
.3 temperatura maxima a gazului prevãzutã în paragraful 2.4.1;
.4 defectarea suflantelor de gaz inert prevãzute în paragraful 2.2.3;
.5 concentratia de oxigen mai mare de 8% din volumul prevãzut în paragraful 2.4.2.1.2;
.6 defectarea sursei de alimentare cu energie a instalaţiei de comanda automatã a valvulei de reglare a gazului şi a dispozitivelor de indicare prevãzute în paragrafele 2.3.1.3 şi 2.4.2.1;
.7 nivelul minim al apei din dispozitivul de închidere hidraulic prevãzut în paragraful 2.3.1.4.1;
.8 presiunea gazului mai mica de 100 mm coloana de apa prevãzutã în paragraful 2.4.2.1.1. Dispozitivul de alarma trebuie sa fie astfel încât sa asigure supravegherea permanenta a presiunii din tancurile de reziduuri de pe navele mixte; şi
.9 presiunea maxima a gazului prevãzutã în paragraful 2.4.2.1.1.
2.4.3.2 Pentru instalaţiile de gaz inert de tip cu generator de gaz inert, se vor prevedea alarme suplimentare vizuale şi acustice pentru a indica:
.1 alimentarea insuficienta cu combustibil;
.2 defectarea sursei de alimentare cu energie a generatorului; şi
.3 defectarea sursei de alimentare cu energie a instalaţiei automate de comanda a generatorului.
2.4.3.3 Alarmele cerute în paragrafele 2.4.3.1.5, 2.4.3.1.6 şi 2.4.3.1.8 vor fi instalate în încãperea de maşini şi postul de comanda a încãrcãrii-descãrcãrii mãrfii, dacã este prevãzut, dar în fiecare caz vor fi montate într-o astfel de poziţie încât sa fie imediat recepţionate de cãtre membrii responsabili ai echipajului.
2.4.3.4 O instalatie de alarma acustica independenta de aceea cerutã la paragraful 2.4.3.1.8 sau o închidere automatã a pompelor de marfa trebuie sa fie prevãzutã pentru funcţionarea la atingerea limitelor predeterminate ale presiunii scãzute din magistrala de gaz inert.
2.4.4 Manuale cu instrucţiuni
Se vor prevedea la bord manuale cu instrucţiuni detaliate privind funcţionarea, siguranta, întreţinerea instalaţiilor de gaz inert şi riscurile pe care le prezintã pentru sãnãtate aplicarea lor la instalatia de încãrcare/descãrcare a tancurilor de marfa. Manualele trebuie sa includã procedee ce vor fi folosite în cazul defectarii sau întreruperii functionarii instalaţiei de gaz inert.
--------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Altele, Organizatia Maritima Internationala, CODUL INTERNATIONAL din 5 decembrie 2000

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016