Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ALECSANDRU IOAN I
Cu mila lui Dumnedeu si vointia nationale
Domnu Principateloru-Unite-Romane.
LA TOTI DE FATIA SI VIITORI SANETATE.
Vedendu raportulu Ministrului Nostru Secretaru de Statu la Departamentul Justitiei, Cultelor si Instructiunei publice cu No. 54,042, prin care Ne supune la confirmare proiectulu de codice de procedura criminale;
Vedendu incheerea Consiliului Ministriloru;
Ascultandu opiniunea Consiliului nostru de Statu;
In puterea Statutului de la 2/14 Iuliu;
Am sanctionatu si sanctionamu, am promulgatu si promulgamu ce urmeza:
CODICE
DE PROCEDURA CRIMINALE
Dispositiuni preliminarie
ART. 1
Veri ce infractiune a legii penali da nascere la o actiune publica, si pote produce si o actiune privata.
ART. 2
Actiunea publica are de obiectu pedepsirea fapteloru cari vetema ordinea sociale; ea este a societatii.
ART. 3
Actiunea privata are de obiectu repararea dauneloru causate prin vre-o infractiune a legii penali; ea este a celoru cari au suferitu acele daune.
ART. 4
Actiunea pentru aplicarea pedepseloru se essercita de functionarii publici caroru este incredintata prin lege. Actiunea pentru reparare de daune, causate prin vre-o infractiune a legii penali, se pote urmari de cei cari au suferitu acele daune sau de representatorii loru.
ART. 5
Actiunea cea publica se intenta sau in urma unei denuntiari, sau in urma unei plangeri, sau din propria initiativa a functionarului competente a o intenta. Denuntiare se numesce incunosciintarea facuta, catre functionarulu insarcinatu cu ministeriulu publicu, de unu altu functionaru competente, sau de ver-care particularu, despre vre-o calcare a legii penali. Plangerea nu pote procede de cat de la persona care, directe sau indirecte, a suferitu o vetemare in urmarea unei infractiuni. Ea pote fi adresata, sau la ministeriulu publicu, sau la judecatoriulu de instructiune.
ART. 6
Celu ce aduce o plangere nu va pute ave calitate de parte litigante in procesulu nascutu din acea plangere, de catu daca va declara formale ca se constitue parte civile, sau daca, in lipsa de asemene declarare, va fi facutu o cerere de daune interese.
ART. 7
Celu cadutu sub o actiune publica, se numesce: Inculpatu, pe catu timpu nu i s-a trimisu de catu o chiamare d-a se infatisa. Prevenitu, din momentulu in care autoritatea competente a luatu in contra sa niscari-va mesuri asicuratore; Acusatu, candu in materie criminali, camera de acusatiune a pronuntatu darea in judecata. Condemnatu, dupa ce, judecandu faptulu, tribunalulu sau curtea pronunta pedepsa otarita prin lege. Certatu de judecata, celu ce a suferitu candu-va mai-nainte o condemnatiune criminale. Recidivistu, in materia criminale si corectionale, celu ce, fiindu condemnatu pentru o crima, a comisu, in cei dece ani dupa implinirea condemnatiunii, o alta crima sau unu delictu. Asemenea si celu ce, fiindu condemnatu, pentru delictu, la o inchisore mai multu de sese luni, a comisu, in acelasu terminu de dece ani, unu altu delictu.
ART. 8
Actiunea privata (civile) se pote urmari deodata cu cea publica, si inaintea acelorasi judecatori. Ea se pote intenta si singura, in parte, inaintea judecatoriloru civili. In casulu acesta, actiunea privata se va suspende, pina mai antei se va pronuntia definitive asupra actiunii publice, intentate mai inainte sau in cursulu actiunii private, afara de casurile in care legea dispune esprese din contra.
ART. 9
Renuntiarea la o actiune privata nu pote sa opresca nici sa suspinda esercitiulu actiunii publice, afara de casurile in cari legea dispune esprese din contra.
ART. 10
Ver-ce actiune ia finitu prin otarirea judecatii in ultima instantia. Asupra unei actiuni publice, judecata trebue sa pronuntia, prin a sa otarire, sau aquitare, sau absolvire, sau condemnare, insa: Aquitarea, candu se recunosce ca faptulu imputatu nu are fiintia, sau ca inculpatulu nu pote fi respundetoru de acelu faptu; Absolutiunea, candu se recunosce ca faptulu imputabile inculpatului si a carui fiintia este constatata, nu cade sub previsiunile nici unui testu de lege. Condemnatiunea, candu si autorulu, si fiintia, si imputabilitatea legale a faptului sunt constatate.
ART. 11
Otarirea absolutoria sau condemnatoria, in materia penale, nu impedica pe partea vetemata, care n-a luatu conclusiuni in instantia, de a esercita actiunea sa privata, inaintea tribunalului civile competente. Otarirea aquitatoria, inchide partii civili ori ce drumu de judecata inaintea tribunaleloru civili.
ART. 12
Actiunea publica se stinge prin mortea prevenitului; actiunea privata se pote esercita in contra prevenitului, si in contra represintantiloru sei.
CARTEA I
Despre politia judiciara si oficiarii de politia cari o esercita
CAP. I
DESPRE POLITIA JUDICIARA
ART. 13
Politia judiciara urmaresce descoperirea crimeloru, delicteloru si contraventiuniloru, aduna probele despre dinsele si da pe faptuitorii loru in judecata tribunaleloru insarcinate cu aplicarea pedepseloru.
ART. 14
Politia judiciara va fi esercitata, sub autoritatea curtiloru de apelu, si dupa distinctiunile urmatore:
I. De comisarii si sub-comisarii de politia;
II. De ministeriulu publicu de pre linga tribunalele corectionali sau judetiane.
III. De oficiarii si sub-oficiarii de dorobanti si de gendarmi.
IV. De judecatorii de instructiune.
V. De primarii si de ajutorii loru.
VI. De sub-prefectii sau ajutorii loru.
ART. 15
Prefectii de judetie si prefectii de politia voru pute sa faca ei insii sau voru indatora pe oficiarii politiei judiciare, ca fiecare diu ei, dupa competinta ce are, sa faca tote actele necesarie spre constatarea crimeloru, delicteloru si contraventiuniloru, si sa tradea pe autorii loru tribunaleloru insarcinate a-i pedepsi, conformiu art. 13 de mai susu.
CAP. II
DESPRE PRIMARI, AJUTORI DE PRIMARI, DESPRE COMISARI DE POLITIA SI SUB-PREFECTI
ART. 16
Comisarii de politia, politaii in orasele unde nu sunt comisari, iar in comunele, unde lipsescu si unii si altii, sub-prefectii si ajutorii, primarii si, in lipsa-le, ajutorii loru, voru urmari descoperirea contraventiuniloru politianesci. Ei voru priimi reporturile, denuntiarile si plangerile atingatore de contraventiunile politianesci. Ei voru face procese verbali, in cari voru areta natura si circumstantele contraventiuniloru, timpulu si loculu in cari voru fi fostu comise, probele si indiciele ce ar veni in greutatea celoru presupusi culpabili.
ART. 17
In comunele despartite in mai multe sectiuni (ocole), comisarii de politia voru indeplini aceste functiuni in tota intinderea comunei unde sunt stabiliti, fara a distinge daca contraventiunea s-a facutu in propriulu loru ocolu, sau in altulu din aceeasi comuna. Aceste ocole nu marginescu puterea loru respectiva, ci numai formeza circonscriptiunea in care sunt datori a-si indeplini functiunile intr-unu modu statornicu si regulatu.
ART. 18
Candu vre unulu din comisarii de politia ai aceleiasi comune se va afla, pentru legitime cuvinte, impedicatu de a functiona, comisarulu ocolului vecinu este indatoratu a lu suplini, fara sa pota intardia serviciulu pentru care va fi cerutu, sub pretestu ca elu n-ar fi celu mai apropiatu, sau ca impiedicarea alegata n-ar fi legitima sau n-ar fi probata.
ART. 19
In comunele unde este unu singuru comisaru de politia, daca acela se afla impedecatu pentru cuvinte legitime, primarulu comunei sau, in lipsa-i, ajutorulu seu, ilu va suplini pre catu timpu va tine impedicarea.
ART. 20
Primarii comuneloru, sau, in lipsale, ajutorii loru, voru da tribunalului sau judecatorului politianescu, dupa localitati si imprejurari, conformu celoru prescrise in art. 139, si urmatorele, tote actele, obiectele si informarile, in terminu de trei dile celu multu, coprindendu-se in acestu terminu si diua in care au facutu cercetarea.
CAP. III
DESPRE MINISTERIULU PUBLICU DE LINGA TRIBUNALE
SECTIUNEA I: Despre competinta ministeriului publicu intru catu se atinge de politia judiciara
ART. 21
Procurorii tribunaleloru corectionali si, in localitatile unde asemenea tribunale nu sunt, procurorii tribunaleloru civili, sunt insarcinati cu descoperirea si urmarirea tutuloru delicteloru si crimeloru cari sunt de competinta tribunaleloru loru sau a curtii juratiloru.
ART. 22
Sunt de o potriva competinti pentru functiunile prescrise prin articolulu precedinte, procurorulu locului unde s-a comisu delictulu sau crima, alu locului unde este resedinta prevenitului si alu locului unde prevenitulu se va pute afla.
ART. 23
Aceste functiuni, in casu de crime sau de delicte comise afara din teritoriulu Romaniei si mentionate la art. 4 si 5, din codicele penale, voru fi indeplinite de procuratorulu de linga tribunalulu de anteia instanta alu locului unde va resede prevenitulu sau de celu de la loculu unde prevenitulu se va pute afla, sau de alu locului unde se afla cea de pe urma resedinta cunoscuta a prevenitului.
ART. 24
Procurorii de linga tribunalele de anteia instanta si toti ceilalti oficiari ai politiei judiciare, voru ave, in esercitiulu functiuniloru loru, dreptulu de a cere nemijlocitu ajutorulu puterii publice.
ART. 25
Procurorulu, la casu de impedicare, va fi inlocuitu prin substitutulu seu, sau, candu acesta nu s-aru pute, printr-unu judecatoru insarcinatu speciale de presedinte.
ART. 26
Procurorii de linga tribunalele de anteia instanta voru fi indatorati, indata ce afla unu delictu, sa dea in scire procurorului generale alu curtii de apelu, si sa esecute ordinile sale in ceea ce privesce tote lucrarile politiei judiciare, fara ca printr-acesta sa se impedice de a prinde la timpu si de a constata urmele delictului.
ART. 27
Ei voru ingriji de a se tramite, de a se notifica si de a se esecuta ordonantele ce voru fi date de judicatorulu de instructiune, dupa regulele stabilite la capulu (r)despre judecatorii de instructiune.
SECTIUNEA II: Modulu de prcedere alu procuroriloru de tribunale in esercitiulu functiuniloru loru
ART. 28
Ori ce autoritate constituita, ori ce functionaru sau oficiaru publicu, care, in esercitiulu functiuniloru sale, ar lua cunoscinta de vre o crima sau delictu, va fi datoru de a informa indata pe procuratorulu tribunalului in a carui circonscriptiune se va fi comisu crima sau delictulu, sau pe procuratorulu de linga tribunalulu unde prevenitulu s-ar pute afla, si de a transmite acestui magistratu tote informarile, procesele verbali si actele relative la faptulu incriminatu.
ART. 29
Ori cine va fi avutu ocasinue de a cunosce prin sine insusi vre unu atentatu, fie in contra sicurantei publice, fie in contra vietei sau proprietatii cuiva, de asemenea va fi datoru sa informeze pe procuratorulu locului faptului, sau pe procuratorulu locului unde prevenitulu se va pute afla.
ART. 30
Denuntarile voru fi redactate de denuntatori sau de unu imputeruicitu din parte-le speciale pentru acesta, sau de procuratorulu tribunalului dupa cererea denuntatoriloru. Ele voru fi totu dauna subscrise de procuratoru pe fiecare foia si de denuntatori sau de imputernicitii loru. Daca denuntatorii sau imputernicitii loru nu sciu sau nu voescu sa subscrie, procuratorulu va face mentiune de acesta. Procuratiunea va remane totu dauna alaturata la actulu de denuntare, si denuntatorulu va fi admisu a scote copia dupa, actulu seu de denuntare.
ART. 31
In tote casurile de delictu flagrante, daca faptulu va fi de natura a trage dupa sine o condemnatiune criminale, procuratorulu tribunalului va merge fara nici o intardiare la fata locului spre a face procesele verbali necesarie pentru a se constata fiinta si starea corpului delictului, starea locului si spre a primi declararile personeloru, cari aru fi fostu fata, sau cari aru ave informari de datu. Procurorulu va insciinta de mergerea sa pe judecatorulu de instructiune, fara cu tote acestea, a fi datoru sa-lu astepte spre a procede.
ART. 32
Procurorulu va pute inca, in casulu articolului precedente, sa chiame la procesulu seu verbale pe rude, vecini sau pe omenii casei, pe cari fi va crede in stare sa dea lamuriri asupra faptului, va primi declararile loru pe cari numitii le voru subscrie; declararile priimite in urmarea acestui articolu si a articolului precedente, voru fi subscrise de parti, iar nesciindu sau nevoindu a le subscrie, se va face mentiune de acesta.
ART. 33
Procurorulu va pute opri pe ori cine de a esi din casa, sau de a se departa de la loculu unde se face cercetarea, pina dupa incheerea procesului seu verbale. Contravenitorii se voru pune la arestu, daca se voru pute prinde. Acesta pedepsa va fi pronuntata de judecatorulu de instructiune, in urma conclusiuniloru procuratorului si dupa ce contravenitorulu va fi fostu citatu; iar daca acesta nu se va infatisa, pedepsa sa va pronunta si in lipsa lui, fara nici o alta formalitate sau terminu si fara opositiune nici apelu. Pedepsa nu va pute trece peste dece dile de inchisore si una suta lei amenda.
ART. 34
Procurorulu va pune mana pe arme si pe ori ce altu lucru va pare ca a servitu sau a fostu destinatu la comiterea crimei sau a delictului, precumu si pe ori ce va pare unu productu alu acelui faptu, cu unu cuventu pe tote cate ar pute servi spre descoperirea adeverului; elu va interpela pe prevenitu sa se esplice asupra lucruriloru luate cari i-se voru areta, va incheia despre tote unu procesu verbale care se va subscrie de prevenitu, iar nevoindu sau nesciindu a-lu subscie, se va face mentiune de acesta.
ART. 35
Daca crima sau delictulu este de asa natura incatu sa fie de credutu ca s-aru pute face probe din niscari-va chartii sau alte lucruri ce se afla in posesiunea prevenitului, procuratorulu sa va transporta indata in locuinta lui, spre a face perquisitiunea obiecteloru ce i s-ar pare ca ar pute se ajute la darea pe fata a adeverului.
ART. 36
Daca se afla in domiciliulu prevenitului ce va chartii sau obiecte, cari ar pute servi ca proba in greutatea sau spre usurarea lui, procuratorulu va face procesu verbale de dinsele, si va pune mana pe ele.
ART. 37
Obiectele luate de procuratoru voru fi incuiate sau inveluite ori numai inchise dupa natura loru, etiquetate si sigilate cu sigiliulu seu.
ART. 38
Operatiunile prescrise prin articolele de mai susu, se voru face in presenta prevenitului, daca va fi arestatu, sau, daca elu insusi nu va voi sau nu va pute sa asiste, in presinta unui alu seu imputernicitu. Obiectele i se voru presinta spre a le recunosce si a le insemna cu mana sa, daca ar cere trebuinta, si la casu de nesciinta sau refusu din parte-i, se va face mentiune de acesta in procesulu verbale.
ART. 39
Procurorulu tribunalului, la casu de flagrante delictu, si candu faptulu va fi de natura a trage dupa sine o pedepsa criminale, va pune la oprela pe prevenitii presenti in contra caroru ar fi indicie grave. Daca prevenitulu nu este presinte, procurorulu va da o ordonanta spre a-lu indatora sa se infatisede; acesta ordonanta se numesce mandatu de aducere. Denuntarea singura nu constitue o presumtiune indestula spre a motiva darea acestei ordonante in contra unui individu ce are domiciliu. Procurorulu va procede chiaru in acea si la interogarea, prevenitului adusu inaintea sa.
ART. 40
Flagrante delictu se numesce delictulu ce se comite acumu, sau care de curendu se comise. Se va socoti asemenea flagrante delictu casulu candu prevenitulu este urmaritu prin strigatulu publicu, si casulu candu se gasescu asupra lui lucruri, arme, instrumente sau chartii, cari dau prepusu ca elu este atoru sau complice, indestulu numai ca acestea sa se fi petrecutu aprope de loculu si de timpulu comiterii delictului.
ART. 41
Procesele verbali ce va face procurorulu, in virtutea articoleloru precedenti, voru fi redactate in fiinta si cu subsemnatura comisarului de politia, alu comunei unde s-a comisu crima sau delictulu, sau a sub-prefectului ori a adjunctului seu, sau a primarului ori a adjutorului seu, sau a doui cetatiani dolmiciliati in aceeasi comuna. Va pute cu tote aceste procurorulu sa faca procesele verbali fara asistenta de marturi, candu nu va fi putinta sa si-i procure indata. Fia care foia a procesului verbale va fi subscrisa de procuratoru si de personele cari voru fi asistatu la facerea lui; la casu de nevointa sau neputinta din parte-le de a subscrie se va face mentiune de acesta in procesulu verbale.
ART. 42
Procurorulu, cerendu trebuinta, va lua impreuna cu densnlu una sau done persone, presupuse, prin artea sau profesiunea loru, capabili de a apretia natura si circumstantele crimei sau delictului.
ART. 43
In casu de vre o morte violente sau de vre o morte a carii causa e necunoscuta sau banuita, procurorulu va cere asistenta unui sau doui medici sau chirurgi, cari voru face reportu despre causele mortii si despre starea cadaverului. Personele chiamate in casulu acestui articolu si alu articolului precedente, voru face, inaintea procuratorului, juramentu de a rosti aretarile si parerile ce ar ave, pe a loru onore si consciinta.
ART. 44
Procurorulu va transmite fara intardiare judecatorului de instructiune procesele verbali, actele, chartiile, si instrumentele facute sau luate in urmarea articoleloru precedenti, pentru ca sa se pote procede dupa cumu se va areta la capulu (r)despre judecatorii de instructiune, si, in terminulu acesta, prevenitulu va remane sub mana judecatii supusu mandatului de aducere.
ART. 45
Afara de casulu aretatu in art. 31, procurorulu, infomatu, sau printr-o denuntiare, sau prin ori care altu modu, ca s-a comisu in circonscriptiunea sa vre o crima sau delictu, sau ca vre o persona prevenita de vre o crima sau delictu se afla in circonscriptiunea sa, va fi datoru a cere de la judecatorulu de instructiune ca sa ordone cercetarile cuvenite, si chiar ca sa se transporte la fata locului, de este trebuinta pentru a face acolo procesele verbali necesarie precumu se va areta la capulu (r)despre judecatorii de instructiune.
CAP. IV
DESPRE OFICIARII DE POLITIA, AUSILIARI AI PROCURATORULUI
ART. 46
Sub-prefectii si ajutorii loru, primarii si ajutorii loru, comisarii de politia, si politaii, oficiarii si sub-oficiarii de dorobanti si de gendarmi, voru primi denuntarile crimeloru si delicteloru comise in locurile unde-si esercita functiunile loru obicinuitu. Ei voru cauta sa descopere crimele si delictele comise in circumscriptiunea loru, voru face procese verbali spre a constata natura, circumstantele, timpulu, loculu delictului, precumu si probele si indiciele ce voru fi pututu aduna.
ART. 47
In casu de flagrante delictu, ei voru face procesele verbali, voru primi declararile marturiloru, voru face visitele si alte acte cari, in aratatulu casu, sunt de competinta procuratorului, tote aceste, dupa formele si regulele intocmite la capulu (r)despre ministerulu publicu.
ART. 48
Primarii si ajutorii loru voru primi asemenea denuntiarile si voru vace actele enumerate in articolulu precedente conformandu-se acelorasi regule.
ART. 49
Candu, pentru indeplinirea functiuniloru mai susu aretate, se voru presenta si oficiarii enumerati in articolele precedinti si procuratorulu, acesta va fi competente a face actele atribuite politiei judiciare; daca oficiarii susu numiti ii voru fi apucatu inainte, procuratorulu, va pute sau sa urmeze procedura elu insusi, sau sa autorisede pe oficiarulu care o va fi inceputu ca sa o urmeze.
ART. 50
Procuratorulu, aflandu-se in esercitarea ministeriului seu prescrisu prin art. 31, va pute daca va judica folositoru si necesaru, sa insarcineze pe unulu din oficiarii politiei ausiliarie a face o parte din actele de competinta sa.
ART. 51
Oficiarii de politia ausiliaria, voru tramite fara intardiare denuntiarile, procesele verbali si alte acte facute de densii in casurile de competinta loru, la procuratoru, carc va fi datoru a esamina indata procedurele si a le transmite la judecatorulu de instructiune impreuna cu requisitiunile ce va judeca de cuviinta a face.
ART. 52
In casurile de denuntare de alte crime sau delicte de catu cele ce sunt insarcinati a constata ei insii d-a dreptulu, oficiarii de politia judiciaria, voru transmite si ei la procuratoru denuntiarile ce li se voru fi facutu, si proctuatorulu le va da judecatorului de instructiune impreuna cu requisitoriulu seu.
CAP. V
DESPRE JUDECATORII DE INSTRUNCTIUNE
SECTIUNEA I: Judecatorulu de instructiune
ART. 53
Unulu dintre judecatorii tribunalului sau suplentulu va fi numitu prin decretu Domnescu ca sa faca si functiune de judecatoru de instructiune. Va pute sa se numesea mai multi judecatori de instructiune acolo unde trebuinta serviciului va cere.
ART. 54
Judecatorii de instructiune voru fi supusi la priveghezea procurorului generale alu curtii de apelu, intru catu se atinge de functiunile loru de politia judiciara.
ART. 55
Daca judecatorulu de instructiune lipsesce, sau se afla bolnavu ori impedicatu de vre o alta causa, elu va fi suplinitu de catre unulu din judecatorii sau de suplentulu tribunalului pe care-lu va insarcina presedintele.
SECTIUNEA II: Functiunile judecatorului de instructiune
PRIMA DISTINCTIUNE
Despre casurile de flagrante delictu
ART. 56
Judecatorulu de instructiune, in tote casurile de flagrante delictu, pote face d-a dreptulu si prin sine insusi, tote actele atribuite procurorului, conformandu-se reguleloru intocmite la capu III. Judecatorulu de instructiune pote sa cera aflarea. de fata a procurorului, fara insa sa se aduca dintr-acesta vre o intardiare lucrariloru prescrise in disulu capu.
ART. 57
Candu flagrantele delictu va fi fostu constatatu, si procurorulu va transmite actele la judecatorulu de instructiune, acesta va fi datoru sa esamine fara intardiare procedura. Elu pote sa refaca tote actele, sau acele din acte cari nu s-aru pare complete ori regulate.
A DOUA DISTINCTIUNE
Despre Instructiune
§ I Dispositiuni generali
ART. 58
Afara de casurile de flagrante delictu, judecatorulu instructoru nu va procede la nici o instructiune sau urmarire, mai-nainte de a comunica, procurorului procedura ce are sa urmeze. Procurorulu va pute sa si cera acesta comunicare la veri ce epoca cu indatorire insa de a intorce actele in doue deci si patru ore. Cu tote aceste judecatorulu de instructiune va da, daca va cere trebuinta, mandatu de aducere si chiar mandatu de depunere fara se astepte conclusiunile procurorului.
ART. 59
Candu judecatorulu de instructiune se va transporta in fata locului, elu va fi totu dauna insotitu de procuroru si de unu scriitoru alu tribunalului.
§ II Despre plangeri
ART. 60
Ori cine se va socoti vetematu prin vre o crima sau delictu, va pute aduce plangere si a se constitui partea civile, la judecatorulu de instructiune, sau alu locului unde s-a petrecutu faptulu sau alu locului resedintei prevenitului, sau alu locului unde acesta s-ar pute afla.
ART. 61
Plangerile adresate catre procuroru, voru fi transmise de dinsulu la judecatorulu de instructiune, impreuna cu requisitoriulu seu; cele adresate catre oficiarii ausiliari de politia, voru fi tramise de acestia la procuroru care le va trasmite judecatorului de instructiune iarasi cu requisitorulu seu. In materiele corectionali, partea cea vetemata va pute sa se adreseze d-a dreptulu la tribunalu in forma ce se va areta mai josu.
ART. 62
Dispositiunile art. 30 relative la denuntiari se voru aplica si la plangeri.
ART. 63
Celu ce aducendu o plangere voesce a se constitui parte civile, pote face declararea sau cererea prescrisa prin art. 6, sau in chiar actulu seu de plangere, sau prin actu posterioru. Elu va pute sa se lapede de calitatea de parte civile in doue-deci si patru ore din momentulu cand s-a constituitu in acea calitate. In acestu casu elu va fi scutitu de cheltuelele procesului din momentulu lapedarii sale, dar nu va fi scutitu de daune interese catre prevenitu, daca se va cade.
ART. 64
Cei ce facu plangere se voru pute constitui parte civile ori cand, pina in momentulu incheierii desbateriloru; dar in nici unu casu lapedarea loru in urma sentintei nu pote fi valabile, chiar si de va fi fostu facuta in terminu de doue-deci si patru ore de la a loru constituire ca parte civile.
ART. 65
Partea civile care nu va locui in ocolulu comunale, unde se face instructiunea va fi datore sa alega acolo unu domiciliu printr-unu actu depusu la grefa tribunalului. Nealegendu domiciliu, ea nu va pute opune la actele, cari dupa lege voru fi trebuitu a-i fi notificate, neindeplinirea formalitatii de notificare.
ART. 66
In casu candu judecatorulu de instructiune, catre care s-a adusu plangerea, n-aru fi alu locului unde s-a petrecutu faptulu, nici alu lucului resedintei prevenitului, nici alu locului unde prevenitulu se va pute afla, elu va tramite plangerea la judecatorulu de instructiune competinte.
ART. 67
Judecatorulu de instructiune competinte va ordina ca plangerea sa fia comunicata procurorului, pentru ca acesta sa pota face requisitiunile ce va socoti.
§ III Despre ascultarea marturiloru
ART. 68
Judecatorulu de instructiune va cita inaintea sa personele ce voru fi fostu aretate sau prin denuntare, sau prin plangere, sau de catre procuroru, sau ori cum altu felu, ca avend cunoscinta despre crime sau delictu sau despre circonstantele sale.
ART. 69
Marturii voru fi chiamati prin aprodu, sau prin vre unu altu aginte alu puterii publice, dupa cererea procuratorului.
ART. 70
Depositiunile se voru lua de judecatorulu de instructiune, asistatu de scriitoru, dela fie care marturu in parte si in nefiinta prevenitului.
ART. 71
Mai-nainte de a fi ascultati, marturii voru infatisa citatiunea prin care au fostu chiamati, si se va face mentiune de acesta in procesulu verbale.
ART. 72
Marturii voru face juramentu de a spune totu adeverulu, nimicu altu de catu adeverulu. Judecatorulu de instructinue ii va intreba mai inteiu de numele, prenumele, etatea, starea, profesiunea, locuinta loru, precum si daca sunt servitori, consangeni ori afini (cuscri) ai partiloru si in ce gradu; se va face mentiune de aceste intrebari si de respunsurile marturiloru.
ART. 73
Dipositinuile voru fi subscise de judecatoru, de scriitoru si de marturu, dupa ce i-sa voru fi cititu si acesta va fi declaratu ca staruesce intr-insele; daca marturulu nu voesce sau nu pote a subscrie, se va face mentinue de acesta. Fie care pagina a dosariului de instructiune va fi subscrisa de judecatoru si de scriitoru.
ART. 74
Neindeplinirea formalitatiloru prescrise prin cele trei articole precedenti, supune pe judecatoru la actiune recursoria civile din partea celui vetematu, si, in tote casurile, elu va fi condemnatu la o amenda de una suta lei.
ART. 75
Ori ce adaosu de scriptura intre randuri sau cu semnu de tramitere, ori ce stersatura sau rasatura, va trebui sa fie aprobata si subscrisa de judecatorulu de instructiune, de scriitoru si de marturu; la din contra urmare, se voru aplica pedepsele aretate in articolulu precedente; scripturile intre randuri sau cu semnu de tramitere, rasaturile si stersatuirile neaprobate se vor socoti ca si cum n-aru fi de locu.
ART. 76
Copiii de ambe secsele, cari nu voru fi implinitu etatea de 16 ani, voru pute fi auditi numai sub forma de declarare si fara a face juramentu.
ART. 77
Veri ce persona chiamata spre a da marturia va fi datore a se conforma intru tote citatiunii ce i s-a tramisu. La din contra urmare, ea va pute fi constrinsa la acesta de judecatorulu de instructiune printr-o amenda celu multu de doue sute lei, pronuntiata dupa conclusiunile procuratorului fara nici o alta formalitate, nici terminu si fara apelu. Judecatorulu de instructiune va pute asemenea sa ordone, in contra acelei persone, constringerea corporale spre a o aduce sa-si dea marturia.
ART. 78
Marturulu care, pentru motivu de nevenire, va fi fostu condemnatu la amenda, si care, in urma celei de alu douilea citatiuni, va produce inaintea judecatorului de instructiune legitime motive cari l-au impedecatu de a veni, va pute sa fia, dupa conclusiunile procuratorului, descarcatu de plata amendei.
ART. 79
Judecatorulu de instructiune va defige, pentru fie care marturu, la casu de cerere, o indemnitate, pentru transportulu seu si pentru vetemarea ce i s-a pututu aduce in interese prin lipsa sa de la ale sale.
ART. 80
Candu, prin atestarea unui medicu, sau acolo unde nu este medicu prin veri ce altu modu, se va constata ca marturii sunt in neputinta de a se infatisa dupa citatinuea ce li sa tramisu, judecatorulu de instructiune va merge la locuinta loru, daca aceea se afla in comuna domiciliului seu. Daca marturii locuescu afara din acea comuna, judecatorulu de instructiune va pute insarcina pe primarulu comunei in care locuescu ca sa primesca depositiunile loru. Spre acesta judecatorulu de instructiune va tramite primarului note spre a-i face cunoscute faptele asupra caroru marturii voru trebui sa depuna.
ART. 81
Daca marturii isi au resedinta afara din judetulu judecatorului de instructiune, acesta va cere de la judecatorulu de instructiune alu resedintei loru, ca sa merga la dinsii si sa primesca depositiunile loru. In casu candu marturii nu voru locui in comuna acestui de pe urma judecatoru de instructiune, se va urma procedura aretata in articolulu precedente.
ART. 82
Judecatorulu sau primarulu care va fi priimitu depositiunile marturiloru, in urmarea celoru doue articole precedenti, le va tramite inchise si sigilate la judecatorulu de instructiune alu tribunalului unde procesulu este in cautare.
ART. 83
Daca marturulu la care se va fi dusu judecatorulu in casurile prevedute prin articolele 80 si 81 precedenti, nu se afla in neputinta de a se infatisa dupa citatiunea ce i s-a fostu tramisu judecatorulu de instructiune va da unu mandatu de depunere in contra lui si in contra medicului, sau oficiarului municipale care-i va fi liberatu certificatulu mai susu mentionatu. Pedepsa loru se va pronunta in asemenea casuri de judecatorulu de iustructiune alu locului unde sunt marturii si dupa requisitiunea procuratorului conform celoru prescrise prin articolulu 77.
§ IV Despre probele scrise si despre actele inculpatorie
ART. 84
Judecatorulu de instructiune sc va transporta, daca va fi cerutu, si va pute sa se transporte si din oficiu, la domiciliulu prevenitului, ca sa faca perquisitiunea chartiiloru, a lucruriloru si in genere a tutuloru obiecteloru ce se voru judeca de folosu pentru descoperirea adeverului.
ART. 85
Judecatorulu de instructiune va pute asemene sa se transporte si in alte locuri unde aru da cu socotela ca s-aru afla ascunse obiectele de cari se vorbesce in articolulu precedente.
ART. 86
Dispositiunile articoleloru 34, 35, 36, 37 si 38, privitore la luarea obiecteloru a caroru perquisitiune pote fi facuta de ministeriulu publicu in casu de flagrante delictu, se aplica si la judecatorulu de instructiune.
ART. 87
Daca chartiele sau lucrurile ce ar putea sa fia perquisite se afla afara din judetulu judecatorului de instructiune, acesta va cere de la judecatorulu de instructiune alu locului unde acelea s-aru pute gasi, sa proceda la operatiunile prescrise prin articolele precedenti.
CAP. VI
DESPRE MANDATELE DE INFATISARE, DE DEPUNERE, DE ADUCERE SI DE ARESTARE
ART. 88
Mandatu se numesce ordinea prin care oficiarii de politia, judecatorulu de instructiune, ori ministeriulu publicu, in puterea facultatii ce le este data, esprese si in casuri anume determinate, prin lege, punu o persona in fata, sub paza, sau sub mana judecatii.
ART. 89
Sunt patru feluri de mandate; mandatu de infatisare, mandatu de aducere, mandatu de depunere si mandatu de arestare.
ART. 90
Mandatele de infatisare si de aducere au de scopu s pune, pe celu chiamatu, inaintea judecatii. Mandatulu de aducere se pote esecuta si prin putere, dupa formele mai josu aretate.
ART. 91
Mandatulu de arestare are de obiectu inchisorea preventiva a unei persone dupa formele mai josu prescrise.
ART. 92
Mandatalu de depunere este ordinea de a se aresta, de urgenta si pentru scurtu timpu, o persona, care de o cam data nu pote nici a se libera, nici a se aresta dupa tote formele asiguratore libertatii individuali.
ART. 93
Cand inculpatulu va fi domiciliatu si faptulu va fi de natura a trage dupa sine numai o pedepsa corectionale, judecatorulu de instructiune va pute, daca va judeca de cuviinta, sa nu dea in contra lui de catu unu mandatu de infatisare, remaindu-i facultatea de a pute, dupa ce l-a intrebatu, sa scambe acelu mandatu in veri care altulu, dupa imprejurarile ce s-aru desveli. Daca inculpatulu nu vine la infatisare, judecatorulu de instructine va da in contra lui unu mandatu de aducere. Asemenea va da mandatu de aducere in contra ori carii persone de ori ce qualitate, in casulu candu acea persona aru fi inculpata de unu delictu care trage dupa sine pedepsa criminale.
ART. 94
Elu pote asemene sa dea mandate de aducere in contra marturiloru, cari refusa de a se infatisa dupa citatiunea ce li s-a tramisu, conformn art. 77, si fara ca acesta sa impedica de a se condemna marturulu la amenda legiuita prin acelasu articolu.
ART. 95
In casu de mandatu de infatisare, judecatorulu va face interogarea indata: in casu de mandatu de aducere, elu o va face celu mai tardiu in doue-deci si patru de ore.
ART. 96
Dupa interogatoriu, judecatorulu va pute sa dea unu mandatu de depunere. In cursulu instructiunii, elu va pute, dupa conclusiunile conforme ale procurorelui si ori care aru fi natura inculparii, sa libereze pe inculpatu de sub oricare mandatu de depunere indatorandulu a se infatisa la tote actele procedurii, precumu si pentru esecutarea sentintei, indata ce va fi cerutu. Ordonanta de liberare nu va pute fi atacata pe calea opositiunii. Judecatorulu de instructiune va pute, dupa ce a auditu pe inculpatu si pe ministeriulu publicu, sa dea unu mandatu de arestare, dupa forma mai josu aretata, in casu candu faptulu ar trage dupa sine pedepsa criminale, sau inchisore corectionale.
ART. 97
Mandatele de infatisare, de aducere si de depunere, voru fi subscrise de celu ce le va fi datu si sigilate cu sigiliulu seu. Prevenitulu va fi intr-insele numitu si desemnatu catu se va pute mai claru.
ART. 98
Acelesi formalitati voru fi observate si in mandatulu de arestare; insa acestu mandatu va coprinde inca si enuntiarea faptului pentru care este datu, precum si citatiunea legii care califica acelu faptu crima sau delictu.
ART. 99
Mandatele de infatisare, de aducere, de depunere sau de arestare, voru fi notificate prevenitului prin aprodu, sau printr-unu aginte alu puterii publice, care-lu va infatisa prevenitului in originalu si-i va lasa copia dupa dinsulu. Mandatulu de arestare va fi infatisatu prevenitului, chiar cand acesta s-ar afla la oprela, si i se va lasa copia dupa dinsulu.
ART. 100
Mandatele de aducere, de infatisare, de depunere si de arestare, voru fi esecutorie in tota intinderea Statului Romanu. Daca prevenitulu se afla afara din judetulu oficiarului care va fi datu mandatulu de depunere, sau de arestare, elu va fi condusu inaintea sub-prefectului, sau, in lipsa acestuia, inaintea adjunctului, ori inaintea primarului sau ajutorulu seu ori inaintea comisarului de politia alu locului, si acela va vida mandatulu, fara a pute opri esecutarea sa.
ART. 101
Prevenitulu care va refusa de a se supune la mandatulu de aducere, sau care, dupa ce va fi declaratu ca este gata a se supune, va incerca sa scape, va trebui sa fie constrinsu. Purtatorulu mandatului de aducere va chiama, de va cere trebuinta, puterea publica a locului celui mai de aprope; ea va fi datore sa merga, dupa cererea coprinsa in mandatulu de aducere.
ART. 102
Cu tote aceste, daca, dupa mai multu de doue dile de la data mandatului de aducere, prevenitulu se va fi gasitu afara din judetulu oficiarului care a datu acestu mandatu, si la o distanta, de mai multu de doue miriametre de la domiciliulu acelui oficiaru, acelu prevenitu va pute sa nu fie constrinsu de a se supune mandutului, dara atunce procurorulu judetului, in care se va fi gasitu si inaintea carui va fi condusu, va da unu mandatu de depunere in virtutea carui elu va fi retinutu la inchisore. Mandatulu de aducere va trebui sa fia pe deplinu esecutatu, daca prevenitulu a fostu gasitu avendu asupra sa lucruri, chartii sau instumente, cari voru face sa se nasca prepusu cumca elu aru fi autoru sau complice alu delictului pentru care este cautatu, ori care ar fi terminulu sau distanta in care aru fi gasitu.
ART. 103
In doue-deci si patru de ore dupa esecutarea mandatului de depunere, ministeriulu publicu care-lu va fi datu, in casulu prevedutu la art. precedente, va da in scire si va transmite procesele verbali ce se voru fi facutu, la oficiarulu care a datu mandatulu de aducere.
ART. 104
Oficiarulu care a datu mandatulu de aducere si carui voru fi transmise actele procesului, precumu s-a disu in articolulu precedinte, va comunica tote acestea, totu intr-unu terminu de doue-deci si patru ore, la judecatorulu de instructiune pe linga care functioneza; acestu judecatoru se va conforma cu dispositiunile articolului 87.
ART. 105
Judecatorulu de instructiune, care este intratu in cercetare sau d-a dreptulu sau prin tramiterea facuta conformu art. 87, va transmite, sub sigiliu, la judecatorulu de instructiune alu locului unde s-a gasitu prevenitulu, actele, notele si informarile relative la delictu spre a supune pe celu prevenitu la interogatoriu. Tote actele voru fi dupa acesta, intorse la judecatorulu care se afla intratu in cercetare, impreuna cu interogatoriulu.
ART. 106
Daca in cursulu instructiunii, judecatorulu ce se afla intratu in cercetare, va da unu mandatu de arestare, elu va pute ordona, prin acelu mandatu, ca prevenitulu sa fie transmutatu la arestulu locului unde se face instructiunea. Daca nu se coprinde in mandatulu de arestare ca sa se faca acea transmutare a prevenitului, elu va remane la arestulu judetului in care se va fi gasitu, pina ce se va otari de judecatorulu de instructiune conformu articoleloru 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135.
ART. 107
Daca prevenitulu, in contra carui s-a datu unu mandatu de aducere, nu pote fi gasitu, acelu mandatu va fi infatisatu la sub-prefectulu, primarulu ori la ajutorii loru, sau la comisarulu de politia alu comunei, unde este resedinta prevenitului. Numitii voru visa actulu de notificare.
ART. 108
Ori care depositariu alu puterii publice, si chiar ori ce persone voru fi datori a pune mana pe prevenitulu surprinsu in flagrante delictu sau in casurile asemenate flagrantelui delictu, si alu conduce inaintea ministeriului publicu, fara sa fie trebuinta de mandatu de aducere.
ART. 109
Asupra infatisarii mandatului de depunere la directorulu inchisorii de catre aprodulu sau agintele puterii publice, insarcinatu cu esecutarea acelui mandatu, prevenitulu va fi primitu si tinutu in casa de oprela. Directorulu inchisorii va da functionarului, insarcinatu a esecuta mandatulu, o adeverinta de primirea prevenitului.
ART. 110
Oficiarulu insarcinatu cu esecutarea mandatului de depunere sau de arestare, va lua cu sine putere indestulu pentru ca sa nu scape prevenitulu. Acea putere o va lua din apropierea locului unde va trebui sa se esecute mandatulu de arestare sau de depunere; ea va fi datore sa merga dupa cererea facuta d-a dreptulu comandantelui, ori superiorului si coprinsa in mandatu.
ART. 111
Daca prevenitulu nu pote fi prinsu, mandatulu de arestare va fi notificatu la cea dupa urma locuinta ce a avutu, si se va face procesu verbale de perquisitiune. Acestu procesu verbale se va face in presenta celoru doui mai de aprope vecini ai prevenitului, pe cari ii va pute gasi purtatorulu mandatului; ei ilu voru subscrie, sau daca nu sciu ori nu voru sa subscrie, sa va face mentiune de acesta, precumu si de interpelarea ce li se va fi facutu pentru a subscrie. Purtatorulu mandatului de arestare va face dupa aceea sa se viseze procesulu seu verbale de sub-prefectu ori de adjunctulu seu, sau, lipsindu acestia, de primarulu ori de adjutorulu seu, sau de comisarulu de politia alu locului si-i va lasa copia dupa dinsulu. Mandatulu de arestare si procesulu verbale voru fi dupa aceea date la grefa tribunalului.
ART. 112
Prevenitulu, prinsu in puterea unui mandatu de arestare sau de depunere, va fi condusu fara intardiare la arestulu aretatu in mandatu.
ART. 113
Oficiarulu insarcinatu cu esecutarea mandatului de arestare sau de depunere, va da pe prevenitu in mana directorului inchisorei, care ii va intorce inscrisu de priimire dupa forma prescrisa la art. 109. Va duce dupa aceea la grefa tribunalului actele relative la arestare si va lua o adeverinta de a loru predare. Elu va infatisa atatu inscrisulu de priimire cat si adeverinta, in doue-deci si patru de ore, la judecatorulu de instructiune, care le va visa pe amindoue, si acesta visa o va data si o va subscrie.
ART. 114
Neobservarea formalitatiloru prescrise pentru mandatele de infatisare, de depunere, de aducere, si de arestare, va fi pedepsita prin mustrari in contra procuratorului sau a judecatorului de instructiune, ceea ce nu impiedica pe celu vetematu de a esercita in contra loru (r)actiune recusitoria civile, daca are motive.
CAP. VII
DESPRE LIBERTATEA PROVISORIE SI DESPRE CAUTIUNE
ART. 115
Prevenitulu care, in cursulu instructiunii, va fi fostu arestatu in urmarea unui mandatu sau ordonante, pote, mai inainte de a se da otarirea definitiva, sa questige liberarea sa provisoria, in casurile, dupa regulile si sub conditiunile mai josu aretate.
ART. 116
Liberarea provisoria in cursulu instructiunii nu va pute fi data prevenitului, cand judecatorulu de instructiune va recunosce ca faptulu este supusu la pedepsa criminale.
ART. 117
Daca faptulu nu pote cade sub mai grea pedepsa de catu inchisorea corectionale, judecatorulu de instructiune, in urma cererii prevenitului, va pute ordona, audindu conclusiunile procuratorului, liberarea sa provisoria, de va da mai intiiu o cautiune solvabile ca se va presenta, la tote actele procedurii cum si pentru esecutarea otaririi, indata ce va fi cerutu. Liberarea provisoria sub cautiune va pute fi ceruta si data in ori ce stare a procesului, chiaru in timpulu recursului de casatiune.
ART. 118
Cu tote acestea vagabondii si certatii de judecata pentru crime nu voru pute fi in nici unu casu liberati pe cautiune.
ART. 119
Cererea de liberare provisoria va fi notificata partii civili, la domiciliulu seu sau la celu de dinsa alesu.
ART. 120
Solvabilitatea cautiunei va fi cercetata de procuratoru si de partea civile chiamata dupa formele legale. Daca cautionatorulu nu va depune in casa tribunalulai suma cautionarii, elu va fi datoru sa justifice solvabilitatea sa prin avere de nemiscatorie, care sa pretuiasca, deducendu-se sarcinile ce ar ave, odata si jumetate suma cautiunei.
ART. 121
Prevenitulu va fi priimitu sa dea cautiune elu insusi pentru sine, sau depunendu suma cantionarii sau justificandu ca are nemiscatorie cari sa aiba o valore de odata si jumetate suma cautiunei, scadute fiindu sarcinele ce ar ave acele nemiscatore. Intr-unu casu sau altulu, elu va trebui sa faca sumisiunea de care se va vorbi mai josu.
ART. 122
Cautionarea nu va pute fi mai mica de cinci sute lei. Daca pedepsa corectionale ar fi fostu de odata o inchisore si o amenda a carii suma indouita aru trece de lei cinci sute, nu se va pute cere cautionamentu de o mai mare suma de catu amenda indouita. Daca din delicte a resultatu o dauna civile, apretiabile in bani, cautionarea va fi catu de trei ori valorea daunei, dupa cum aceea va fi apretiata, pentru acestu scopu numai, de judecatorulu de instructiune, fara ca cu tote acestea cautionarea sa fie in acesta casu mai mica de cinci sute lei.
ART. 123
Cautionatorulu admisu va face sumisiune (declaratiune indatoritore) la grefa tribunalului, de a plati suma cautionarii, la casu candu prevenitulu n-ar fi urmatoru a se infatisa. Copia depre acesta sumisiune, in forma esecutoria, va fi data la mana partii civili mai-nainte de a se da prevenitului partea provisoria.
ART. 124
Banii depusi sau nemiscatoriele cari formeza obiectulu cantionarii voru fi destinate:
1) la plata reparatiuniloru civili si cheltueliloru facute de partea civile;
2) la amenda; Aceste creante voru fi primate de creanta fiscului pentru cheltuelile facute de ministeriulu publicu.
ART. 125
Judecdtorulu de instructiune va da la timpu, dupa conclusiunile procuratorului sau dupa cererea partii civili, o ordonanta pentru plata sumei cautionate. Acesta plata va fi urmarita, dupa cererea ministeriului publicu, si sumele primite se voru trimite la casa statului, fara ca din acesta sa se impedice urmaririle si drepturile partii civili.
ART. 126
Prevenitulu nu va pute questiga liberarea sa provisoria prin dare de cautiune, de catu dupa ce mai anteiu va fi alesu domiciliu la resedinta tribunalului corectionale printr-unu actu facutu la grefa acelui tribunalu.
ART. 127
Prevenitulu care va lasa pe cautionatorulu seu se fia urmaritu si esecutatu la plata, nu va mai fi primitu in viitoru nici intr-unu casu a cere din nuou liberarea sa provisoria pe cautiune.
CAP. VIII
DESPRE ORDONANTIELE JUDECATORULUI DE INSTRUCTIUNE DUPE COMPLETAREA PROCEDUREI
ART. 128
Indata ce procedura va fi terminata, judecatorulu de instructiune o va comunica procurorului, care va fi datoru a-i adresa requisitinuile sale, celu multu pina in trei dile.
ART. 129
Daca judecatorulu de instructiune este de parere ca faptulu nu infatiseza nici crima, nici delictu, nici contraventiune, sau ca nu pote fi imputatu inculpatului, elu va declara prin o ordonantia, ca nu esiste casu de urmaire, si, daca inculpatulu va fi fostu arestatu, se va libera indata.
ART. 130
Daca elu este de parere ca faptulu nu este de catu o contraventiune politianesca, va tramite pricina inaintea judecatorului politianescu competente si va ordona liberarea inculpatului daca este arestatu. Dispositiunile acestui articolu si ale articolului precedente nu voru pute aduce nici o vetemare drepturiloru partii civili sau partii publice precumu mai josu sa va esplica.
ART. 131
Daca delictulu este recunoscutu de natura a fi pedepsitu prin pedepsa corectionale, judecatorulu de instructiune va inainta procesulu la tribunalu spre a-lu lua in cercetare. Daca in acestu casu, delictulu pote sa traga dupa sine pedepsa inchisorii, prevenitulu de se va afla inchisu, va remane la inchisore provisoriu.
ART. 132
Daca delictulu nu trage dupa sine pedepsa inchisorii, prevenitulu va fi liberatu, cu indatorire de a se reinfatisa, la diua defipta, inaintea tribunalului competente.
ART. 133
In tote casurile de tramiterea acusatului sau inaintea politiei municipali, sau inaintea tribunaluIui de judetu, ministerulu publicu este datoru sa tramita, in terminu de doue-deci si patru ore, numerotate tote actele procesului la grefa tribunalului care are sa pronunte.
ART. 134
In casu de tramiterea prevenitului inaintea tribunalului de judetu, procurorulu este datoru in acelasu terminu sa faca a i se tramite chiamarea de infatisare pentru celu mai scurtu terminu, observandu-se insa, in privinta acesta, terminele prescrise prin art. 180.
ART. 135
Daca judecatorulu de instructiune gasesce ca faptulu e de nautra a fi pedepsitu cu pedepse criminali, si ca preventiunea in contra inculpatului este indestulu de stabilita, va ordona ca actele instructiunii, procesulu verbale care constata corpulu delictului, si o lista de actele inculpatore fara intardiare sa se transmita de procurorulu tribunalului la procurorulu generale alu curtii de apelu, spre a se procede dupa cum se arata la capulu (r)pentru punerea sub acusatiune. Actele inculpatore voru remane la tribunalu, afara numai de cele ce se dispunu prin articolulu 223.
ART. 136
In casulu articolului precedinte, mandatulu de arestare sau de depunere ce s-a datu contra prevenitului va conserva puterea sa esecutoria, pina ce sa va statui de catre curtea de apelu. Ordonantele date de judecatorulu de instructiune, in virtutea dispositiuniloru articoleloru 120, 130, 131, 132 si 135 se voru inscrie la, sfarsitulu requisitorului procurorului. Ele voru trebui sa coprinda numele si prenumele prevenitului, domiciliulu, loculu nascerei, etatea si profesiunea, daca voru fi cunoscute; precumu asemine si espunerea faptului, nautra delictului si declaratiunea ca sunt sau ca nu sunt probe indestulatore in sarcina prevenitului.
ART. 137
Ministeriulu publicu va pute in tote casurile sa formeze opositiune la ordonantele judecatorului de instructiune. Partea civile va pute forma opositiune la ordonantele date in casurile prevedute prin articolele 117, 129, 130, 132 si 523 si la veri ca,re ordonante aru vetema interesele sale civili. Prevenitulu nu va pute forma opositiune de cat la ordonantele date in virtutea articolului 117, si in casulu prevedutu prin articolulu 523. Opositiunea va trebui sa fie formata in terminu de doue-deci si patru ore, care va curge pentru opositiunea din partea procurorului, din diua de candu s-a datu ordonanta; pentru opositiunea partii civili si a prevenitului nearestatu, din diua notificarii ordonantei la domiciliulu de dinsii alesu la loculu resedintei tribunalului; pentru opositiunea prevenitului inchisu, din diua de candu ordonanta i-se va comunica de grefieru. Notificarea si comunicarea mentionate in paragrafulu precedinte se voru face in terminu de doue-deci si patru ore de la data ordonantei. Opositiunea sa va face catre camera de acusatiune a curtii de apelu care va statui asupra-i indata ce o va priimi, le voru fi smise, precum rata la art 5. Provenitulu arestatu va remane la inchisore pina candu se va statui asupra opositiunei, si in tote casurile pina la espirarea terminului opositiunii. In tote casurile dreptulu de opositiune se cuvine si procuratorului generale de linga curtea de apelu. Acesta va fi datoru a notifica a sa opositiune in cele dece dile ce voru urma dupa darea ordonantei judecatorului de instructiune. Dispositiunea ordonantei care pronunta liberarea prevenitului, se va esecuta provisoriu cu tota opositiunea facuta in contra-i.
ART. 138
Partea civile care va cade in opositiunea sa, va fi condemnata la daune interese catre prevenitu.
CARTEA II
Despre judecata
TITLU I
Despre tribunalele politienesci si corectionali
CAP. I
DESPRE TRIBUNALELE SI JUDECATORIELE POLITIENESCI
ART. 139
Sunt considerate ca contraventiuni politianesci faptele cari, dupa dispositiunile cartii a patra din codicele penale, potu sa dea locu sau la o amenda de lei doue-deci si cinci si mai putinu, sau la o inchisore de cinci dile sau mai putinu, fara a deosebi daca, cu ocasiunea unei asemenea infractiuni s-a facutu sau nu confiscarea lucruriloru apucate, si oricare ar fi valorea aceloru lucruri.
ART. 140
Cercetarea si judecata contraventiuniloru politianesci sunt atribuite, dupa distinctinuile mai josu stabilite:
a) tribunaleloru politianesci propriu dise in Bucuresci si in orasele unde asemeni tribunale se voru mai institui;
b) politailoru, in orasele unde nu sunt tribunale politianesci propriu dise;
c) sub prefectiloru, in comunele rurali;
d) primariloru.
§ I Despre tribunale politianesci, politai si sub-prefecti
ART. 141
Tribunalele politianesci, propriu dise, politaii si sub-prefectii sunt singuri competinti a judeca:
1. Contraventiunile comise in comuna resedintei loru;
2. Contraventiunile comise in celelalte comune ale plasei sau ocolulu loru, cari nu sunt flagranti delicte si ai caroru autori sau marturi lipsescu din acele comune;
3. Contraventiunile silvice urmarite dupa cererea particulariloru;
4. Injuriele verbali.
5. Affiptele, anuntiele. venderile si distributiunile de opere, scripte sau gravure contrarie buneloru morali.
6. Actiunea in contra celoru ce au meseria de a ghici, de a spune viitorulu de a esplica visele;
7. Contraventiunile pentru cari partea reclamante cere daune interese de o suma nedeterminata, sau care trece peste cinci-spre-dece lei.
ART. 142
Tribunalele politianesci, politaii, sub-prefectii si primarii sunt in concursu competenti a judeca tote celelalte contraventiuni comise in circonscriptiunea loru.
ART. 143
Citatiunile pentru contraventiunile politianesci se voru face dupa cererea celoru in dreptu. Citatiunea se va notifica printr-unu aprodu sau altu functionaru analogu; care va lasa copia dupa dinsa prevenitului sau personei responsabili de reparatiuni sau restitutiuni civili.
ART. 144
Citatiunea nu va pute fi data pe unu terminu mai micu de doue-deci si patru ore, osebitu de cate o di pentru fie care distanta de doue miriametre. La din contra urmare, atatu citatiunea catu si sentinta ce s-aru da va fi nula. Insa acesta nulitate nu va pute fi propusa de catu numai la cea d-inteiu infatisare, mai-nainte de orice aperare. In casuri urgenti terminulu va pute fi mai. scurtu, si partile voru pute t citate a se infatisa chiar in acea di si la o ora aretata in virtutea unei cedule (biletu) de citatiune, data de judecatoru.
ART. 145
Partile voru pute sa se intatiseze de buna voia, si dupa unu simplu advertiment fara se fie trebuinta de citatiune.
ART. 146
Tribunalalu politianescu, politaiulu, sub-prefectulu voru ordona, mai-nainte de diua infatisarii, tote actele cari nu suferu intardiare, precumu, facere de procese verbali, pretuire de daune si altele asemine.
ART. 147
Daca persona citata nu se infatiseza la diua si la ora defipta prin citatiune, ea va fi judecata in lipsa.
ART. 148
Persona condemnata la lipsa nu va mai fi primita a se opune la esecutarea sentintei; daca nu se intatiseza la audienta aretata in articolulu urmatoru, afara de cele ce se voru dice mai josu despre apelu si despre reculsulu de casatiune.
ART. 149
Opositiunea la sentinta data in lipsa se va pute forma prin declaratiune facuta dreptu respunsu in josulu actului prin care i se notifica acea sentinta, sau printr-unu actu notificatu in terminu de trei dile de la incunosciintarea sentintei, osebitu de cate o di pentru fiecare distanta de doue miriametre. Celu ce va forma opositiune se va infatisa indata dupa espirarea soroceloru aretate mai susu, fara a mai astepta citatiune. La din contra, opositiunea se va socoti ca neinfiintata.
ART. 150
Persona citata se va intatisa ea insa-si sau printr-unu imputernicitu din parte-i prin procuratiune speciale.
ART. 151
Instructiunsa fiecarui procesu va fi publica sub pedepsa de nulitate. Ea se va face in urmatorea ordine: Procesele verbali, daca sunt, vor fi citite de grefiaru sau de ajutoru. Marturii chiamati in contra inculpatului voru fi ascultati, daca cere trebuinta. Partea civile va face conclusiunile sale. Persona citata va propune apararea sa si va produce marturii adusi, intru catu acesta i se permite prin articolulu urmatoru. Ministeriulu publicu, la tribunalele politianesci propriu dise, va fi auditu in ale sale conclusiuni. Partea citata va pute propune observatinuile sale. Tribunalulu sau judecatorulu va pronunta sentintia in audienta publica, chiar in acea di, fara sa o pota amana pe alta di de catu pentru neindepliniri de instructiune.
ART. 152
Contraventiunile se voru proba sau prin procesele verbali ori reporturile oficiariloru politiei judecatoresci, sau prin marturi, in lipsa de asemeni procese verbali si reporturi ori spre iutemeiarea acelora, dupa urmatorea discutiune. Nimeni nu va fi priimitu, sub pedepsa de nulitate, a proba prin marturi, peste cele sau in contra celoru coprinse in procesele verbali ale procurorului, sub-prefectului, politaiului si primarului. Procesele verbali si reporturile acestoru oficiari de politia nu potu fi atacate, in materia de contraventiuni, de catu dupa regulele procedurii falsului. Procesele verbali si reporturile celoru alti oficiari de politia judiciara, voru pute fi desbatute prin probe contrarie, sau scrise sau testimoniali, daca tribunalulu sau judecatorulu va judeca de cuviinta sa admita acele probe.
ART. 153
Marturii voru face, la audienta, sub pedepsa de nulitate, juramentu de a spune totu adeverulu, nimicu altu de catu adeverulu: grefiarulu sau ajutorulu va lua nota de acesta, precumu si de numele, prenumele, etatea, profesiunea, locuinta si declaratinuile loru cele mai principali.
ART. 154
Ascendentii si descendentii inculpatului, fratii, surorile, sau afinii (cuscrii) sei in aceleasi grade, femeia sau barbatalu, chiar si dupa despartirea loru otarita dupa legi, nu voru fi nici chiamati, nici priimiti a da marturia, fara insa ca marturia personeloru mai susu numite sa pota causa vre-o nulitate, candu ministeriulu publicu, partea civile si inculpatulu nu s-au opusu la admiterea loru ca marturi.
ART. 155
Marturii cari nu se voru conforma citatiunii, voru pute fi constrinsi de tribunalu, dupa requisitiunea ministeriului publicu, sau de judecatoru, prin amenda pentru cea de anteui lipsa, si prin constringere corporala pentru cea d-alu douilea, pronuntate una sau alta chiar in audienta la care an fostu chiamati.
ART. 156
Marturulu condemnatu la amenda pentru o prima lipsa, si care, dupa cea de alu douilea citatiune, se va intatisa si va produce inaintea tribunalului cuvinte legiuite de aparare, va pute fi liberatu de amenda la care a fostu condemnatu. Daca marturulu nu este citatu din nuou, elu va pute sa se infatiseze de buna voia, in persona, sau printr-unu imputeruicitu prin procuratiune speciale, la audienta urmatore, spre a presenta cuvintele sale de aparare si a questiga, daca sa va cuveni, liberarea sa de amenda.
ART. 157
Daca faptulu nu presinta, nici delictu, nici contraventiune politianesca, tribunalulu va anula citatiunea si totu ce va fi urmatu, si va statui prin aceeasi sentinta asupra cereriloru de daune interese.
ART. 158
Daca faptulu este unu delictu, care atrage dupa sine pedcpsa corectionale sau si mai grava, tribunalulu sau judecatorulu politianescu va tramite pe parti inaintea procurorului tribunalului corectionale sa judetianu.
ART. 159
Daca inculpatulu este doveditu faptuitoru alu unei contraveutiuni politianesci, judecatorulu sau tribunalulu va pronunta, pedepsa si va otari, prin aceeasi sentinta, asupra cereriloru de restitutiuni si de daune interese.
ART. 160
Partea care va cade va fi condemnata la chieltuele, chiar si catre partea cea publica. Chieltuelele voru fi liquidate (limpedite) prin sentinta.
ART. 161
Orice sentiuta de condemnare va fi motivata si testulu legii aplicate se va insera intr-insa sub pedepsa de nulitate. Se va face mentiune intr-insa daca este data in ultima sau prima instanta.
ART. 162
Originalulu sentintei va fi subscrisa de judecatorulu care va fi tinutu sedinta, fara sa pota amana subscrierea pe alta di. La din contra urmare, grefiarulu sau ajutorulu se va condemna la o amenda de lei trei-deci, si, o actiune recursoria civile va pute esercita celu interesatu atatu in contra judecatorului sau tribunalului, catu si in contra grefiarului sau ajutorului.
ART. 163
Ministeriulu publicu sau, unde nu este ministeriu publicu, judecatorulu si partea civile voru urmari esecutarea sentintei, fiecare in ceea ce-lu privesce.
§ II Despre jurisdictiunea primarului ca judecatoru politianescu
ART. 164
In comunele cari nu sunt resedinta de tribunalu politianescu, de politaiu, nici de sub-prefectu, primarii sunt competenti, ca si acele autoritati, a judeca:
1. Tote contraventiunile cari sunt flagranti delicte;
2. Tote celelalte contraventiuni intemplate in comuna loru, daca atatu autorii, catu si marturii contraventiuniloru se voru afla presenti in acea comnua, si candu cererea partii reclamanti de daune interese va fi de o suma determinata si nu va trece peste cincispra-dece lei. Primarii nu voru pute judeca nici o data contraventiunile atribuite prin art. 141 tribunaleloru politianesci, proprie dise, politailoru si sub-prefectiloru.
ART. 165
Sanctiunile de grefiaru alu primarului, in materiele politianesci, voru fi implinite de scriitorulu sautlui sau de unu scriitoru alu consiliului comunale.
ART. 166
Citatiunile voru pute fi facute printr-unu advertimentu alu primarului, care va anuntia inculpatului faptulu ce i se imputa, diua si ora candu trebue sa se infatiseze.
ART. 167
Se va urma totu asa si pentru citatiunile catre marturi; ele voru pute fi facute printr-unu advertismentu care va areta momentulu candu sa va primi depositiunea loru.
ART. 168
Primarulu va tine sedintele sale in casa consiliului comunale, sau in casa Municipalitatii; audientele voru fi publice. Se voru observa inca si dispositiunile articoleloru 147, 148, 149, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157 si 160.
§ III Despre apelulu in contra sentinteloru politianesci
ART. 169
Sentintele date in materia politianesca voru pute fi atacate pre calea apelului, candu acelea voru pronunta inchisorea, sau candu amendele, restitutiunile si reparatiunile civili voru trece de lei dece, deosebitu cheltuelele.
ART. 170
Apelulu va fi suspensivu; in totu timpulu terminului de a face apelu precumu si in timpulu judecarii apelului, esecutarea sentintei va fi suspensa.
ART. 171
Apelulu sentinteloru tribunalului sau judecatorului politianescu sa va face catre tribunalulu corectionale alu judetului, in terminu de dece dile de la primirea copiei de sentinta de catre persona interesata, sau la domiciliulu seu.
ART. 172
Canda asupra apelului, ministeriulu publicu sau vre una din parti va cere, sa voru pute asculta marturii din nuou si sa voru pute chiama si altii nuoi.
ART. 173
Dispositinuile articoleloru precedenti despre solemnitatea instructiunii, nautra probeloru, forma, autenticitatea si subsemnatura sentintei definitive, condemnarea la cheltuele, precum si despre pedepsele pronuntiate prin acele articole, se voru aplica si la seutintele date, in apelu de tribunalele judetiane sau de tribunalele corectionali propriu dise.
ART. 174
Ministeriulu publicu si partile voru pute, fiindu casu, sa faca recursu pentru casare in contra sentinteloru date, in ultima instanta, de tribunalele politianesci, de sub-prefecti, politai sau primari, ori in contra sentinteloru date in apelu de tribunalile corectionali sau de tribunalile judetiane. Recursulu se va face dupa forma si in terminile ce se voru prescrie mai josu.
ART. 175
La inceputulu fiecarui trimestru, tribunalele politianesci, sub-prefectii, politaii si primarii voru transmite ministerului publicu de linga tribunalulu judetianu sau corectionale, estractulu sentinteloru politianesci ce se voru fi datu in trimestrulu precedinte si cari voru fi pronuntiatu pedepsa inchisorii. Ministeriulu publicu va depune acestu estractu la grefa tribunalului corectionale. Elu va da o socotela sumaria de aceste estracte catre ministeriulu publicu de langa curtea de apelu.
CAP. II
DESPRE TRIBUNALE IN MATERIA CORECTIONALE
ART. 176
Tribunalele de judete, pe linga insarcinarile puse asupra-le prin articolele precedinti, voru judeca, si delictele silvice urmarite dupa cererea administratiunii cumu si tote delictele a caroru pedepsa trece peste cinci dile de inchisore si doue-deci si cinci lei de amenda.
ART. 177
Daca se comite unu delictu corectionale in localulu si in timpul audientei, presedintele va face procesu verbale despre faptulu intimplatu, va asculta pe prevenitu si pe marturi, si tribunalulu va aplica, fara a se redica de pe locu pedepsele prescrise prin lege. Acesta dispositiune isi va ave aplicarea la delictele corectionali comise in localulu si timpulu audienteloru curtiloru de apelu, si chiar ale audientieloru tribunaleloru candu judeca in civile, remaindu insa ceuri condemnatu, prin sentinta data in asemeni casuri, dreptulu de apelu in contra acelei sentinte.
ART. 178
Tribunalulu in materia corectionale va intra in cercetarea delicteloru de competinta sa, sau in urma tramiterii ce i se va fi facutu conformu art. 131 si 158, sau prin d-a dreptulu cerere din partea celui vetematu; iar in delicte silvice, din partea administratiunii, si in tote casurile din partea ministeriului publicu.
ART. 179
Partea civile va face, prin actulu seu de plangere catre tribunalu, alegere de domiciliu in orasulu unde se afla tribunalulu.
ART. 180
Se va da unu terminu celu putinu de trei dile, osebitu de cate o di pentru fiecare distanta de doue meriametre, de la citatiune pena la judecata, sub pedepsa de nulitatea condamnatiunii ce s-aru pronunta in lipsa in contra personei citate. Acesta nulitate insa nu se va pute propune de cat la cea d-inteiu audienta si mai inainte de orice aparare.
ART. 181
In procesele relative la delicte cari nu atragu pedepsa inchisorii, prevenitulu va pute fi representatu de unu vechilu; tribunalulu insa va pute ordona intatisarea sa in persona.
ART. 182
Daca prevenitulu nu sa va infatisa, elu va fi judecatu in lipsa.
ART. 183
Condemnarea in lipsa va remane ca cum nu aru fi fostu, daca prevenitulu, in terminu de cinci dile adaugitu cu cate o di pentru fiecare distanta de doue miriametre socotite de la primirea copiei de sentinta de dinsulu, sau la alu seu domiciliu, va forma opositiune la esecutarea sentintei. Cu tote aceste cheltuelele ocasionate printr-o opositiune voru remane in sarcina prevenitului.
ART. 184
Daca dupa citatiunile facute de tribunalu in urma unei opositiuni, oponentele nu se infatiseza, opositiunea sa va remane nula, si sentinta ce va fi datu tribunalulu asupra opositiunii nu se va mai pute ataca de oponente de cat pe calea apelului dupa cum sa va areta mai josu.
ART. 185
Proba delicteloru corectionali sa va face dupa modulu prescrisu prin art. 152 relativu la contraventiuni politianesci, cu deosebire ca procesele vervali si reporturile oficiariloru politiei judecatoresci, cu esceptiune de acelea ale procuroriloru, substitutiloru si judecatoriloru de instructiune, potu fi combatute de inculpatu prin probe contrarie sau scrise sau testimoniali. Grefiarulu va lua note de declaratiunile marturiloru si de respunsurile prevenitului. Aceste note se voru visa de catre presedinte in terminu de trei dile de la pronuntiarea sentintei. Dispositiunile articleloru 155, 156, 157, 158, si 159, se aplica si la tribunalele corectionali.
ART. 186
Instructiunea va fi publica sub pedepsa de nulitate. Ministeriulu publicu, partea civile sau aparatorulu seu, si in privinta delicteloru silvice, delegatulu administratiunii voru espune causa; procesele verbali sau raporturile, daca s-au facutu, voru fi citite de grefieru; marturii pentru sau contra vora fi ascultati, daca cere trebuiuta, si imputarile ce li se potu face voru fi propuse si judecate; actele ce potu servi spre usurarea sau in greutatea prevenitului voru fi presentate marturiloru si partiloru: prevenitulu va fi intrebatu; prevenitulu si personele responsabili de reparatiuni sau restitutiuni civili voru propune apararile loru; ministerulu publicu va resume procesulu si-si va face conclusiunile.- Prevenitulu si personele responsabili de reparatinui sau restitutiuni civili voru pute replica. Sentinta va fi pronuntiata chiaru in acea di daca s-a terminatu instructiunea.
ART. 187
Daca faptulu nu este socotitu nici delict, nici contraventiune politianesca, tribunalulu va anula iustructiunea, citatiunea si totu ce va fi urmatu, va da drumulu prevenitului si va statui asupra cereriloru de daune interese.
ART. 188
Daca faptulu este o contraventiune politianesca si daca partea publica, sau partea civile, sau prevenitulu n-su cerutu tramiterea procesului la tribunalulu politianescu, tribunalului corectionale va aplica pedepsa si va statui, daca cere trebuinta, asupra dauneloru interese. In acestu casu sentinta sa va fi fara apelu.
ART. 189
Daca faptulu e de natura a merita o pedepsa criminale, tribunalulu va pute da indata mandatulu de depunere sau mandatulu de arestare, afara de crimele pedepsite numai prin degradatiunea cetatianesca, si va tramite pe prevenitu inaintea judecatorului de instructiune competente.
ART. 190
Orice sentinta de condemnare in contra prevenitului si in contra partii responsabili de reparatiuni sau restitutiuni civili, sau in contra partii civili, va condemna si la cheltuele, chiar si la cele facute de catre partea cea publica. Cheltuelele voru fi liquidate (limpedite) prin aceesi sentinta.
ART. 191
In dispositivulu ori carii sentinte condemnatorie, se voru enuntia faptele de cari personele citate se voru socoti culpabili sau responsabili, pedepsa si condemnatiunile civili. Testulu legii ce se va aplica va fi cetitu la audienta de presedinte; se va face mentiune in sentinta de acesta lectura, si testulu legii se va insera intr-insa suptu pedepsa de o amenda de cinci-deci lei in contra grefierului.
ART. 192
Originalulu sentintei va fi subscrisu chiar in acea di de judecatorii ce au pronuntiat-o; grefierulu care va da copia depre o sentinta care nu este inca subscrisa, se va urmari ca inculpatu de abusu de incredere. Ministerulu publicu va cere sa i se infatiseze in tote lunele originalele sentinteloru, si gasindu vre-o contraventiune la acestu articolu, va face procesu verbale pentru a se procede dupa cum se va cuveni.
ART. 193
Sentinta se va esecuta dupa cererea ministeriului publicu si a partii civili intru ceea ce privesce pe fiecare. Cu tote acestea urmaririle pentru adunarea amendeloru si a confiscariloru voru fi facute in numele ministeriului publicu de casierii fiscului.
ART. 194
Ministeriulu publicu va fi datoru, in terminu de cinci-spre-dece dile dupa pronuntiarea sentintei, sa trimita unu estractu dupa dinsa ministeriului publicu de linga curtea apelativa.
ART. 195
Sentintele date in materii corectionali se voru pute ataca pe calea apelului.
ART. 196
Apelulu se va face catre curtea apelativa in circonscriptiunea carii se afla tribunalulu.
ART. 197
Facultatea de a apela o voru ave:
1. Partile prevenite sau responsabili;
2. Partea civile, intru cea ce privesce numai interesele sale civili;
3. Administratiunea, pentru delictele silvice;
4. Ministeriulu publicu de linga tribunalulu de antiia instanta;
5. Ministeriulu publicu de linga curtea apelativa.
ART. 198
Dreptulu de apelu va fi perdutu afara de casulu art. 200, daca nu s-a facutu declaratiunea de apel la grefa tribunalului care a datu sentinta, in terminu de dece dile celu multu dupa pronuntiarea ei; daca sentinta este data in lipsa, acele dece dile se voru socoti din diua in care s-a priimitu copia sentintei de catre partea cea condemnata sau la domiciliulu seu, osebita de cate o di pentru fie care distanta de doue miriametre. In totu timpulu acestoru dece dile, cum si in timpulu judecarii apelului, esecutarea sentintei va fi suspensa.
ART. 199
Cererea coprindetore de mijlocele apelului va pute fi data la aceeasi grefa in acelasu terminu; ea va fi subscrisa de catre apelante sau de unu anume alu seu imputernicitu pentru acesta. In acestu de pe urma casu procuratiunea va remane anecsata la cerere. Acesta cerere va pute fi data si d-a dreptulu la grefa curtii.
ART. 200
Ministeriulu publicu alu curtii apelative va fi datoru a notifica recursulu seu, sau prevenitului, sau personei responsabili civile despre delictu, in terminu de doue luni din diua pronuntarii sentintei, sau, daca sentinta i s-a notificatu legale de catre una din parti, in terminu de o luna din diua acestei notificari. In casu de a nu observa aceste termine ministeriulu publicu va perde dreptulu de apelu.
ART. 201
Liberarea prevenitului aquitatu nu va pute fi suspensa cand nici unu apelu nu va fi fostu declaratu sau notificatu in cele trei dile dupa pronuntarea sentintei.
ART. 202
Cererea de apelu, daca se va fi datu la grefa tribunalului de anteia instanta, va fi tramisa, impreuna cu oru ce alte acte, de ministeriulu publicu la grefa curtii, in doue-deci si patru ore de la declararea, sau de la notificarea apelului. Daca celu in contra carui sentinta a fostu pronuntata se afla Ia arestu, elu va fi in acelasu terminu si dupa ordinea ministeriului publicu, stramutatu la casa de arestu a locului unde se afla curtea apelativa.
ART. 203
Otaririle date in lipsa asupra apelului vor pute fi atacate pe calea opositinuii in aceeasi forma si in aceleasi termine ca si sentintele date de tribunalele corectionali. Opositiunea va remane nula daca oponentele nu se infatiseza dupa citatiunea ce i se va tramite in urma opositiunii sale. Decisiunea ce se va da asupra opositiunii nu va pute fi atacata de partea ce o va fi formatu de catu inaintea curtii de casatiune.
ART. 204
Apelulu va fi judecatu la audienta, in cursu de trei-deci dile de la primirea sa, dupa reportulu unui judecatoru.
ART. 205
In urma reportului si mai-nainte de a emite reportorulu si judecatorii curtii opiniunea loru, prevenitulu, sau de a fostu aquitatu, sau de a fostu condemnatu de instanta interiore, personele civile responsabili de delictu, partea civile si ministerialu publicu, voru fi auditi in forma si dupa ordinea prescrise prin articolulu 180.
ART. 206
Dispositiunile articoleloru precedenti despre solemnitatea instructiunii, natura probeloru, forma, autenticitatea si subsemnatura sentintei definitive a celui din teiu instante, despre condemnatiunea la cheltuele si despre pedepsele ce pronuntia acele articole, se voru aplica si la otaririle date in apelu.
ART. 207
Daca sentinta este reformata pe temeiu ca faptulu nu e recunoscutu nici delictu nici contraventiune politianesca prin nici o lege, curtea va apara pe prevenitu, si va sta,tui daca se va cuveni, asupra dauneloru interese.
ART. 208
Daca sentinta este anuluta din causa ca faptulu presenteza numai o contraventiune politianesca, si daca nici partea publica, nici partea civile, nici prevenitulu n-a cerutu tramiterea procesului inaintea tribunalului politianescu competente, curtea va pronunta pedepsa si va statui asemene, daca cere casulu si asupra dauneloru interese.
ART. 209
Daca sentinta este anulata pentru cuventu ca faptulu este de natura a merita o pedepsa criminale, curtea va da, daca cere casulu, mandatu de depunere si chiaru mandatu de arestare si va tramite pe prevenitu inaintea unui din functionarii competenti afara de celu ce a facutu instructiunea si de celu ce a luatu parte la judecata.
ART. 210
Daca sentinta este anulata pentru vre o violatiune sau omisiune de forme din cele prescrise prin lege sub pedeapsa de nulitate, curtea va statui ea insasi asupra fondului.
ART. 211
Partea civile, prevenitulu, partea publica, personele supuse, pentru delictu, la respundere civile, voru pute face recursu pentru casarea decisiunii.
TITLU II
Despre causele cari trebuescu a fi supuse juratiloru
CAP. I
DESPRE PUNERE SUBTU ACUSARE
ART. 212
Ministerulu publicu de langa curtea de apelu, in terminu de cinci dile de la priimirea acteloru cari i-se voru fi transmisu, conformu cu art. 135, va fi datoru a pune causa in stare de fi judecata si a-si face reportulu in alte cinci dile urmatore celu multu. In acestu timpu partea civile si prevenitulu voru pute da ori ce memoriu aru voi, fara ca printr-acesta sa se pota intardia reportulu.
ART. 213
Judecatorii curtii de apelu ce voru fi desemnati spre a constitui camera de acusatiune, voru statui asupra requisitiuniloru sale. Ei se voru aduna candu va cere ministeriulu publicu; in lipsa de asemenea cerere, ei se voru aduna celu putinu odata pe septamana. Ei voru fi alesi prin sorti pe timpu de unu anu.
ART. 214
Presedintele camerii de punere sub acusatinue va fi datoru a face sa se pronuntie decisiunea acestei camere indata dupa ascultarea reportului ministeriului publicu; la casu de imposibilitate, camera se va pronunta celu multu in trei dile dupa acelu reportu.
ART. 215
Daca causa este de natura a fi judecata de inalta curte de justitia sau de casatiune, ministeriulu publicu este datoru a cere suspensiunea si tramiterea causei la acea curte, si camera de acusatiune a ordona acesta.
ART. 216
Afara de casulu prevedutu in articolulu precedente, camera de acusatiune va procede a esamina daca esistu in contra prevenitului probe sau indicie de vre unu faptul calificatu de crima prin lege, si daca aceste probe sau indicie sunt destulu de grave pentru ca sa se pronuntie punerea sub acusatiune.
ART. 217
Grefiarulu va da lectura, de tote actele procesului in fiinta ministeriului publicu. Acele acte impreuna cu memoriele ce voru fi datu partea civile si prevenitulu, se voru lasa pe masa inaintea judecatoriloru.
ART. 218
Partea civile, prevenitulu si marturii nu se voru infatisa.
ART. 219
Ministeriulu publicu, dupa ce va fi depusu pe masa requisitiunea sa scrisa si subscrisa, se va retrage impreuna cu grefiarulu.
ART. 220
Judecatorii voru delibera intre sine indata fara a se redica de pe locu si fara a comunica cu nimini.
ART. 221
Camera de acusatiune va statui, prin una si aceeasi decisiune, asupra delicteloru conese (inclinate) ale caroru acte se voru afla produse in acelasu timpu inaintea sa.
ART. 222
Delictele sunt conese, sau daca au fostu comise in acelasu timpu de mai multe persone adunate, sau daca au fostu comise de diferite persone, chiar in diferite timpuri si in diverse locuri, insa dupa intelegere fortata mai dinainte intre densele, sau daca culpabilii au comisu unele delicte numai ca sa si procure mijloce spre a comite altele, ca sa faciliteze, ca sa implinesca punerea loru in lucrare sau ca sa se asigureze in contra pedepsei.
ART. 223
Camera de acusatiune va pute ordona, de va cere trebuinta, informari noue, insa in celu mai scurtu terminu. Ea va pute cere asemine de la tribunalulu de anteia instanta tramiterea acteloru ce voru fi remasu depuse acolo in urmarea articolului 135.
ART. 224
Daca Camera de acusatiune nu descopere nici o urma de vre-unu delictu prevedutu prin lege, sau daca nu afla iudestule indicie de culpabilitate, va ordona liberarea prevenitului, si acesta se va esecuta indata, daca prevenitulu nu e retinutu pentru vre o alta causa. Totu asemine se va urma si in casu candu curtea va statui asupra unei opositiuni facute, conformu art. 137, la liberarea prevenitului pronuntiata prin ordonanta judecatorului de instructiune; ea va confirma acea ordonanta daca nu descopere nici o crima de vre unu delictu prevedutu prin lege, si acesta se va secuta precumu s-a disu in paragrafulu precedente.
ART. 225
Daca Camera de acusatiune socotesce ca faptulu prevenitului este de natura politianesca sau corectionale, va pronuntia darea sa in judecata tribunalului competente. In casu de tramiterea prevenitului la unu tribunalu politianescu elu va fi liberatu de la inchisore.
ART. 226
Daca faptulu este calificatu de crima prin lege, si daca camera de acusatiune afla indestulatorie probele aduse in contra prevenitului, va ordona tramiterea acestuia inaintea curtii juratiloru. In tote casurile si ver-care ar fi ordonanta judecatorului de instructiune, curtea va fi datore, dupa requisitiunile ministeriului publicu, sa statuiesca, pentru fie care din prevenitii tramisi inaintea sa asupra tutoru fapteloru de crime, delicte sau contraventiuni cari resulta din procedura.
ART. 227
Candu camera va pronunta punerea prevenitului sub acusatiune, va da in contra lui o ordonanta de arestare. Acesta ordonanta va fi conforma celoru prescrise la art. 136 alu acestui codice.
ART. 228
Oordonanta de arestare va fi inserata in decisiunea camerei de acusatiune. Acea decisiune va coprinde si ordinea de conducerea acusatului la casa de oprela de langa curtea juratiloru dinaintea carii este tramisu.
ART. 229
Decisiunea camerei de acusatiune va fi subscrisa de toti judecatorii cari o au datu se va face intr-insa mentiune, sub pedepsa de nalitate, atatu de requisitiunea ministeriului publicu catu si de numele fiecarui judecatoru.
ART. 230
In tote causele, camera de acusatiune, mai anteiu de a fi decisu daca se cuvine a pronuntia punerea sub acusatiune va pute din oficiu sa ordone urmariri, aducere de alte acte, informari, fara a distinge daca este sau nu inceputu o instructiune de cei d-antei judecatori, si apoi sa statuesca cele de cuviinta.
ART. 231
In casulu articolului precedinte unulu dintre membrii camerii va face functiune de judecatoru instructoru.
ART. 232
Judecatorulu va asculta pe marturi sau va insarcina cu primirea depositiuniloru loru pe unulu din judecatorii tribunalului in a carui circonscriptiune se afla cu locuinta loru; va face interogatoriu prevenitului; va face sa se constate in scrisu tote probele sau indiciciele ce voru pute fi adunate; se ve da, dupa imprejurari, mandate de aducere, de depunere sau de arestare.
ART. 233
Ministeriulu publicu isi va face reportulu in cinci dile, dupa remiterea ce-i va fi facutu judecatorulu instructoru de actele procesului.
ART. 234
Daca va resulta din cercetare ca este casu de a tramite pe prevenitu inaintea curtii juratiloru, camera va pronunta dupa cumu s-a disu in articolele 226, 227 si 228. Daca se cuvine a tramite pe prevenitu innaintea politiei corectionali, camera se va conforma dispositiuniloru articolulu 225. Daca in casulu aceata, prevenitulu a fostu arestatu, si daca delictulu pote atrage pedepsa inchisorii, elu va remane in inchisore pina la a sa judecare.
ART. 235
Se voru observa inca si celelalte dispositiuni ale presentului codice cari nu sunt contrarie celoru cinci articole precedinti.
ART. 236
In casurile candu camera de acusatiune va tramite pe preveniti inaintea curtii juratiloru, ministeriulu publicu va redacta unu actu de acusatiune in care voru fi espuse:
1. Natura delictului care formeza basea acusatiunii;
2. Faptulu si tote circomstantele cari potu ingreuna san usura pedepsa. Prevenitul va fi numitu intr-insulu si descrisu cu lamurire. Actulu de acusatiune se va termina prin urmatorulu resumptu. Prin urmare, N. este acusatu ca a comisu cutare omoru, cutare furtu, sau cutare alta crima, cu cutare si curtare circomstanta.
ART. 237
Decisiunea prin care prevenitulu este datu in judecata Curtii juratiloru, precumu si actulu de acusatiune, vor fi significate si lasate in copia acusatului.
ART. 238
In doue-deci si patru de ore dupa darea acestoru copie in mana acusatului, elu va fi stramutatu la casa de oprela a curtii juratiloru de care are sa fie judecatu.
ART. 239
Daca acusatulu nu se pote prinde, sau nu se infatiseza, sa va judeca in lipsa, procedendu-se in contra lui dupa regulile stabilite la Capu. II, Titlulu IV alu acestei carti.
ART. 240
Ministeriulu publicu va da in scire, despre decisiunea prin care camera de acusatiune a tramisu pe acusatu inaintea curtii juratiloru, atatu primarului comunei locului unde se afla domiciliulu acusatului, daca acelu domiciliu este cunoscutu, catu si primarului locului unde s-a comisu delictulu.
ART. 241
Prevenitulu, in privinta caruia camera de acusatiune va fi decisu ca nu se afla in casu de a fi tramisu inaintea curtii juratiloru, nu va mai pute fi trasu injudecata pentru acelasu faptu, afara numai daca s-ar face niscari-va noue descoperiri in greutatea sa.
ART. 242
Sunt considerate ca descoperiri noue in greutatea prevenitului, declaratiunile de marturi, actele si procesele verbali cari, neputendu fi supuse la cercetarea camerii de acusatiune, sunt cu tote aceste de natura, sau a intari probele pe cari camera le va fi aflatu prea slabe, sau a da faptelor noue desvoltari folositore intru descoperirea adeverului.
ART. 243
In casulu acesta, oficiarulu politiei judiciare, sau judecatorulu de instructiune va procede la noua cercetare. Judecatorulu de instructiune, intrandu in cercetare, va pute da, daca va cere trebuinta, mai-nainte de tramiterea acteloru susu dise la ministerulu publicu, unu mandatu de depunere in contra prevenitului care va fi fostu liberatu dupa dispositiunile articolului 224.
ART. 244
Ministeriulu publicu de linga tribunalulu judetului va tramite la fia-care optu dile, la ministeriulu publicu de langa curte, o insemnare de tote causele criminali, corectionali si politianesci care se voru fi ivitu.
ART. 245
Candu, in insemnarea causeloru corectionali sau politienesci, ministeriulu publicu de linga curte va gasi unele cari intatiseza caracterie mai grave, va pute ordona aducerea acteloru in terminu de doue-deci dile de la priimirea insemnarii, si va face, in altu terminu de cinci-spre-dece dile de la priimirea loru, requisitiunele ce va judeca; iar camera de acusatiune va ordona, in terminu de trei dile, cele de cuviinta.
CAP. II
DESPRE FORMAREA CURTII JURATILORU
ART. 246
Se va forma cate o curte de jurati in fie care din cele patru orase cari sunt resedinte de curti de apelu.
ART. 247
Aceste carti se vor compune de trei membri ai curtii de apelu, dintre cari unulu va fi presedinte, si de o comisiune de doui-spra-dece jurati. Functiunile ministeriului publicu voru fi indeplinite de ministeriulu publicu alu curtii de apelu.
§ I Despre curtea Juratiloru
ART. 248
Membrii curtii de apelu cari voru fi votatu punerea sub acusare, nu vor pute, in acea causa, sa faca parte din curtea juratiloru sub pedepsa de nulitate.
ART. 249
Cortea juratiloru va tine sesiune, de patru ori pe anu, la inceputulu fiecarui trimestru. Fie care sesiune va dura pina candu se voru decide tote causele criminali cari voru fi fostu puse in stare de a fi judecate in precedentele trimestru.
ART. 250
Pentru fie care sesiune a curtii juratiloru si inainte de deschiderea ei, presedintele curtii de apelu va desemna pe cei trei membri ai acestei curti cari au sa asiste pe jurati in lucrarile loru si sa pronunte pedepsa conformu celoru prevedute in procedura Codicelui penale.
ART. 251
Diua deschiderii sesiunii se va defige de presedintele curtii juratiloru.
ART. 252
Acusatii cari vor fi fostu adusi in casa de arestu dupa deschiderea sesiunii, nu vor pute fi judecati de catu daca ministeriulu publicu va cere, daca acusatii vor consimti si daca presedintele va ordona judecarea loru. In acestu casu ministeriulu publicu si acusatii voru fi considerati ca au renuntatu la facultatea de a face recursu, pentru nulitate in contra decisiunii de punere sub acusatiune.
ART. 253
Decisiunile curtii jurutiloru nu voru pute fi atacate de cat inaintea curtii de casatiune si in formele determinate prin lege.
ART. 254
Daca, dupa notificarca facuta juratiloru, conformu art. 278, presedintele curtii juratiloru, a venitu in casu de a numai pute indeplini functiunele sale de presedinte, va fi inlocuitu priu celu mai vechiu judecatoru ce curtea va delega din sinulu seu.
ART. 255
Judecatorii curtii juratiloru voru fi, la casu de lipsa sau de veri-ce alta impedicare, inlocuiti de presedintele curtii prin alti judecatori ai aceleiasi curti de apelu, sau prin judecatori ai tribunalului locale.
ART. 256
Membrii judecatori cari voru fi destinati a forma curtea juratiloru in timpulu vacatiuniloru, voru fi permanenti in totu acestu timpu. Ei se voru trage la sorti. Numele acestoru judecatori nu voru mai fi puse la sorti in anulu fiitoru.
ART. 257
Procuratorulu generale va pute, chiaru fiindu presinte, sa delege functiuuile sale la unulu din substituti. Acesta dispositiune se aplica atatu la curtea de apelu, catu si la curtea juratiloru.
§ II Despre comisiunea juratiloru
ART. 258
Au dreptu de a fi jurati:
1) Cei ce voru pute proba prin certificate ca au trecutu invetaturele unei scole secundarie in veru care ramura, sau alte studie superiori;
2) Cei ce se bucura de unu venitu de una suta galbeni de ori ce natura;
3) Profesorii fosti, sau in activitate in momentulu promulgarii acestei legi, cari voru ave unu serviciu de sese ani si nu voru pute justifica de nici o alta din conditiunile cerute spre a fi jurati;
4) Cei ce esercita o profesiune liberale, comerciantii si industrialii cari platescu o patenta pina la gradulu alu patrulea inclusivu;
5) Functionarii civili si militari in retragere cari se bucura de o pensiune anuale de la trei mii de lei in susu;
6) Functionarii publici in activitate ale caroru functiuni sunt gratuite.
ART. 259
Nimeni nu va pute implini functiuni de juratu daca nu va fi in etate de trei-deci de ani impliniti, daca nu se va bucura de drepturile politice, civili si de familia, si daca se va afla in vre-unulu din casurile de necapacitate sau de necompatibilitate prevedute prin cele patru articole urmatorie.
ART. 260
Sunt necapabili de a fi jurati:
1. Cei condemnati la o pedepsa criminale;
2. Cei condemnati Ia o pedepsa corectionale pentru:
a) falsificare, rumpere de sigilie si sustragere de acte depuse in locuri publice;
b) furtu;
c) inselaciune;
d) abusu de incredere;
e) atentatu la bunele morali;
3. Cei ce sunt pusi sub acusatiune si in stare de contumacia;
4. Functionarii neamovibili cari voru fi fostu destituiti dupa formele legali si pentru fapte imputabili loru si recunoscute ca atari;
5. Cei ce se afla sub mandatu de depunere sau de arestare, pe catu timpu vor, remane in aceasta stare.
ART. 261
Sunt necapabili, pentru trei ani numai, cei ce voru fi fostu condemnati la o inchisore de o luna celu putinu.
ART. 262
Sunt in fine necapabili de functiunile de juratu.
1. Falitii nereabilitati;
2. Seritorii cu simbria;
3. Interdictii;
4. Cei ce nu sciu citi si scrie romanesce.
ART. 263
Functiunile de juratu sunt necompatibili cu functiunile de ministru, presedinte alu corpuriloru legiuitore, membru alu consiliului de statu, directoru de ministeriu si capu de sectiune, prefectu si subprefectu judecatoriu si oficiaru alu ministeriului publicu, ofieiaru alu politiei judecatoresci, militariu in activitate, invetatoru de scole primare, revisoru si sub revisoru, perceptoriu de contributiuni, functionariu alu serviciului telegraficu si preotu de miru.
ART. 264
Voru fi scutiti de functiunile de juratu, dupa a loru cerere:
1. Cei trecuti de sese-deci de ani;
2. Cei ce isi tinu vieta cu munca loru manuale si diurna.
ART. 265
Voru fi iertati de functiunile de juratu, dupa a loru cerere, membrii corpuriloru legiuitore, pe catu timpu tine sesiunea.
ART. 266
La implinitulu fiecarui periodu de trei ani, prefectii judeteloru voru forma o lista generale de tote personele domiciliate in judetele loru si cari dupa articolele 258, 259, 260, 261, 262 si 264 se voru gasi avendu aptitudinea de a fi jurati.
ART. 267
Aceste liste se voru publica in tota intinderea judetului, si se voru afige in timpu de doue-deci dile la primaria si in locurile principali ale fiecarii comune, prin ingrijirea primarului, care va incheia procesu verbale de indeplinirea acei formalitati aretandu diua in care s-a facutu afigerea. Copia dupa acestu procesu verbale va fi datoru primarulu a ingadui ori cui aru cere, in terminu de patru-deci de dile de la diua afigerii.
ART. 268
Prepectulu va primi, in acelasu termulu de patru-deci de dile, si va judica de urgenta ori ce reclamatiuni pentru inscrieri nelegali, pentru omisiuni, sau pentru scuteli. Apelulu de sentinta prefectului se va pute face in terminu de doue-deci dile de la data sa catre curtea de apelu, care va judeca de urgenta validitatea reclamatiunii. Apelulu se va primi fara plata de tacsa.
ART. 269
Formalitatile prescrise prin cele trei artcole precedinti se vor indeplini, pentru prima ora, in cele d-anteiu trei luni, socotite de la completa publicare prin Monitoru a acestui codice.
ART. 270
In fie care anu, la anteiu Augustu, prefectii judeteloru vor compune dupa lista generale trienale de care se face mentiune in articolele precedinti o lista anuale ordinaria de personele cari au sa fie chiamate, in cursulu anului judecatorescu umatoru, a face functiuni de jurati. Deosebitu de acesta, prefectulu de la resedinta fiecarii curti de apelu va forma si o lista suplementaria de persone domiciliate la resedinta curtii pentru serviciulu aceluiasu anu.
ART. 271
Lista cea ordinaria va coprinde, pentru serviciulu unei curti de apelu, patru sute de nume. Lista cea suplementaria va coprinde, dupa trebuinta, de la patru-deci pina la una suta de nume.
ART. 272
In fia care anu, in cele d-anteiu cinci-spre-dece dile ale lui Iuliu, ministrulu din intru, va face pentru fiecare curte de apelu, repartitiunea numerulu de patru sute intre judetele coprinse in circumscriptiunea acelei curti, si va notifica fiecaruia prefectu numerulu aferente la judetul seu. Acesta reparatiune se va face dupa proportiunea listeloru trienali comparate ale judeteloru fiecarii circumscriptiuni de curte de apelu.
ART. 273
Prefectulu in conformitate cu cele prescrise prin art. 270, va lua din lista trienale, dupa ordinea alfabetica, numerulu de nume ce i s-a fostu insemnatu, in virtutea articolului precedinte.
ART. 274
Incheerea definitiva a acestei liste anuali nu se va pute face decat dupa indeplinirea acelorasi formalitati cari sunt prescrise prin articlele 266, 267, 268 si 269.
ART. 275
Dupa incheerea definitiva a listei anualali si mai-nainte de anteiu Noembre fiecare prefectu o va comunica d-a dreptulu presedintelui curtii de apelu in a carui circumscriptiune se afla judetulu seu.
ART. 276
Totu de odata prefectulu va ingriji ca numele inscrise pe lista anuale sa fia facute cunoscute personeloru cari au a esercita in anulu urmatoru functiunea de jurati.
ART. 277
Cu dece dile inaintea deschiderii sesiunii presedintele curtii de apelu va trage la sorti, din lista tramisa de prefecti, trei-deci si sese de nume cari au sa formeze lista juratiloru pe totu timpulu sesiunii. Se voru mai trage la sorti inca patru nume, cari au sa servesca ca jurati suplementari.
ART. 278
Numele esite la sorti se voru notifica personeloru ce au sa servesca ca jurati cu cinci dile celu putinu inaintei dilei candu au sa servesca. Acesta notificare se va face catre persona ce a esitu la sorti sau se va lasa la domiciliulu sau residenta sa. Ea va cuprinde diua cand persona are sa se afle la curte si pedepsele ce atrage lipsa sa.
ART. 279
Daca, din cele patru-deci de persone trase la sorti, unele au muritu sau au perdutu qualitatile spre a fi jurati, presedintele va trage la sorti, dupa ce va asculta ministeriulu publicu, alte nume in loculu loru.
ART. 280
Din personele esite la sorti, acele cari voru ave cause de scusa sau iertare valabili le voru areta in scrisu presedintelui mai-nainte de deschiderea sesiunii. Curtea, ascultandu conclusiunile ministeriului publicu, va statui.
ART. 281
In ajunulu fiecarii dile candu juratii au sa judece, presedintele curtii de jurati va esamina daca din lista mentionata la art. 277 au remasu, afara din cei legale iertati sau scusati, inca trei-deci de persone. Daca voru fi mai putini de trei-deoi, acestu numeru se va completa prin alte nume trase la sorti, din lista anuale suplementaria, si personele esite se voru insciinta indata.
ART. 282
Lista de sesiune, formata conform articleloru precedinti, nu va servi de catu pentru cinci-spre-dece dile, afara de casulu candu o causa, inceputa mai-nainte de espirarea acestui terminu, nu s-ar fi pututu sevirsi si aru fi trebuinta sa se continuiasca si in dilele urmatorie.
ART. 283
Daca pina la implinirea celoru cinci-spre-dece dile, nu se voru fi terminatu tote causele, conformu art. 249, se va forma, pentru urmatorele cinci-spre-dece dile, o alta lista de sesiune dupa regulele de mai susu.
ART. 284
Lista juratiloru se va comunica acusatiloru sau acusatului in ajunulu dilei de judecata.
ART. 285
In diua otarita pentru judicarea fiecarii cause, toti juratii inscrisi in lista mentionata la art. 277 sau celu putinu trei-deci dintr-insii se voru afla presinti inaintea curtii juratiloru.
ART. 286
Numele juratiloru, cari au luatu parte la serviciulu unei curti de jurati intr-o sesiune, nu se voru mai pune la sorti nici odata in cursulu anului.
ART. 287
Orice juratu care nu se va duce la postulu seu, dupa chiamarea ce i se va face, fara a justifica o causa legale de iertare sau scusa, va fi condemnatu pentru anteia ora la o amenda de doua sute lei, pentiu a doua ora la o amenda de cinci sute lei, pentru a treia ora la o amenda de una miia lei, si se va declara incapabile de a esercita functiunea de juratu in acelu anu. Acesta amenda se va pronuntia de judecatorii curtii printr-o sentinta data fara recursu si care se va publica in Monitorulu Oficiale.
ART. 288
Aceeasi pedepsa sa va aplica, in acelasu modu, si in contra acelui juratu care, dupa ce s-a dusu la postulu seu, s-a retrasu mai-nainte de terminarea misiunii sale, fara vre o causa judecata legale de judicatorii curtii.
ART. 289
Numerulu de doui-spre-dece jurati este necesariu spre a forma comisiunea unei sedinte. Candu insa unu procesu va fi complicatu si se va crede ca ar pute da locu la lungi desbateri, presedintele curtii va trage la sorti pe doui din suplenti, cari sa aiba a asiste la desbateri. In casu candu unulu sau doui din cei doui-spre-dece jurati va fi impedicatu de a urma desbaterile pina la declaratiunea definitiva a juratiloru, ei voru fi inlocuiti prin juratii suplenti. Inlocuirea se va face dupa ordinea in care juratii suplenti voru fi trasi la sorti.
ART. 290
In diua otarita, si pentru fiecare causa, se va face apelulu juratiloru nescusati si nedispensati, inaintea deschiderii audientei, in presenta loru, a acusatului si a ministerului publicu. Numele fiecarui juratu, care va respunde la apelu, se va pune intr-o urna. Acusatulu mai anteiu, sau aparatorulu seu, si ministerulu publicu, voru pute recusa pe juratii cari voru afla de cuviinta, in momentulu cand se va scote din urna numele fiecarui. Nici acusatulu sau aparatorulu seu, nici ministeriulu publicu nu voru fi datori a areta motivele recusarii. Comisiunea juratiloru va fi formata indata ce numerulu juratiloru nerecusati se va fi redicatu la doui-spre-dece.
ART. 291
Recusarile voru inceta candu numerulu juratiloru nerecusati, adaogitu la numerulu numeloru remase in urna, s-a redusu la doui-spre-dece, in urmarea recursariloru facute.
ART. 292
Acusatulu si ministeriulu publicu voru pute se recuse unu numeru egale de jurati. Daca insa numerulu juratiloru este fara sotu, acusatulu va pute sa recuse unu juratu mai multu de cat ministeriulu publicu.
ART. 293
Daca sunt mai multi acusati, ei se pota intelege ca sa-si esercite recusatiunile sau impreuna sau despartitu. In ambe casurile recusatiunile nu potu trece peste numerulu defiptu in articlele precedenti.
ART. 294
Daca acusatii nu se potu iutelege impreuna spre a recusa, se va otari prin sorti ordinea in care sa-si faca fiecarc dintr-ansii recusatiunile. In acestu casu juratulu recusatu de unu acusatu dupa acesta, ordine, va fi recusatu pentru toti, pina ce se va acoperi numerulu recusatiuniloru.
ART. 295
Acusatii se mai potu intelege ca se recuse in comunu numai parte din jurati iaru pentru restu sa recuse fiecare dupa rindulu ce i se va otari prin sorti.
ART. 296
Odata ce comisiunea juratiloru va fi formata, se va incepe cercetarea acusatului sau a acusatiloru conformu procedurii penali.
ART. 297
Daca, din ori ce intamplare, cercetarea acusatiloru pentru faptele imputate, se va amana pentru sesiunea viitore, se va face atunci o alta lista a va procede la noue recusatiuni si se va forma lista de doui-spre-dece jurati, conformu reguleloru prescrise mai susu.
§ III Functiunile presedintelui curtii juratiloru
ART. 298
Presedintele este insarcinatu: 1-iu a asculta pe acusati indata dupa venirea loru la casa de arestu de langa curte; alu 2-lea, a convoca pe jurati si a-i trage la sorti.
ART. 299
Elu este asemine datoru sa digera pe jurati in esercitiulu functiuniloru loru, sa le espuna causa asupra carii sunt chiamati a delibera si, de va fi trebuinta, se le aduca chiar aminte datoriele loru, sa preside la tota instructiunea procesului, si sa determine ordinea intre cei cari voru cere cuventulu.
ART. 300
Elu va ave politia audientei.
ART. 301
Presedintele este investitu cu putere discretionaria, in virtutea carii va pute lua tote mesurele ce va judica folositorie intru desvelirea adeverului; legea pune in sarcina onorii si a consciintei sale datoria de a se stradui in tote modurile pentru darea pe fata a adeverului.
ART. 302
Elu va pute, in cursulu desbateriloru, sa chiame, chiar si prin mandatu de aducere, si sa asculte ori ce persone. Asemine va pute sa faca a i-se aduce ori ce acte noue i s-aru pare, dupa desvoltarile facute la audienta sau de acusati saude marturi, ca ar pute respandi lumina asupra faptului. Marturii chiamati cu modulu acesta nu voru face juramentu, ci declararile loru voru fi considerate ca nisce simple informari.
ART. 303
Presedintele nu va pute inchide desbaterile, inainte de a consulta pe jurati daca sunt indestulu de luminati asupra cestiunii.
§ IV Functiunile ministeriului publicu de langa curtea juratiloru
ART. 304
Ministeriulu publicu de langa curtea de apelu va urmari ver-ce persona, pusa sub acusare, dupa formele prescrise la Capulu I, alu acestei carti. Elu nu va pute aduce catre curte o alta acusatiune: ver-ce urmare din contra va fi nula si celu vetematu va pute esercita in contra ministerului publicu actiune recursoria civile.
ART. 305
Indata dupa priimirea acteloru, ministeriulu publicu va starui a se face lucrarile preliminarie si a se pune causa in stare de a fi judicata, pentru ca sa pota incepe desbaterile la deschiderea sesiunii juratiloru.
ART. 306
Ministeriulu publicu va asiste la desbatere, va cere aplicarea pedepsei, va fi de fata la pronuntiarea decisiunii, nu insa la deliberare.
ART. 307
Ministeriulu publicu, sau din oficiu, sau dupa ordinea ministeriului justitiei, pote insarcina cu urmarirea delicteloru cari au venitu la cunoscinta sa, pe ministeriulu publicu de langa tribunalu.
ART. 308
Elu primesce denuntiarile si plangerile cari ii sunt adresate d-a dreptulu sau de catre curtea de apelu, sau de vre unu fonctionaru publicu, sau de unu simplu cetatianu, si tine registre de dinsele. Elu le transmite ministeriului publicu de linga tribunalu.
ART. 309
Elu face in numele legii tote requisitiunile ce judeca de folosu; curtea este datore sa constate acesta, si sa deliberere asupra loru.
ART. 310
Requisitiunile ministeriului publicu trebue sa fie subscrise de dinsulu; cele facute in cursulu unei desbateri se voru trece de grefiaru in procesulu verbale alu sedintei, si voru fi subscrise de ministeriulu publicu. Tote decisiunile date in urmarea aceloru requisitiuni, voru fi subscrise de judecatorulu care va fi presedutu si de grefiaru.
ART. 311
Candu curtea nu va tine sema de requisitiunile ministeriului publicu nu se va opri nici suspinde instructiunea sau decisiunea, remanendu ministeriului publicu, dupa pronuntiarea decisiunii, facultatea de a face, daca cere casulu, recursu pentru casare. Toti oficiarii politiei judiciare, chiaru si judecatorii de instructiune, sunt pusi sub preveghiarea ministeriului publicu de linga curtea de apelu.
ART. 312
Toti cei ce, dupa art. 14 alu acestui codice, sunt, in functiunile loru, chiar si administrative, chiamati prin lege a face niscari-va acte de politia judeciaria, se afla, numai in privinta acesta, supusi aceleiasi preveghiari.
ART. 313
La casu de negligenta a oficiarilor politiei judeciare sau a judecatoriloru de instructiune, ministeriulu publicu de linga curte le va adresa unu advertimentu. Acestu advertimentu se va trece de dinsulu intr-un registru anume tinutu pentru acesta.
ART. 314
La casu de recidiva; ministeriului publicu ii va denunta la curte. Dupa autorisatiunea ce va da curtea, ministeriului publicu va starui a fi citati inaintea curtii in camera de consiliu. Curtea le va ordona sa fia in viitoru mai esacti intru implinirea datorieloru loru.
ART. 315
In ambe casurile prevedute prin art. 313 si 314, munisteriulu publicu este datoru sa insciinteze pe ministrulu justitiei.
ART. 316
Recidiva in casulu acesta se va socoti candu functionarulu va fi certatu, pentru ore cari cause, mai-nainte de espirarea unui anu din diua advertimentului trecutu in registre.
ART. 317
In tote casurile candu ministeriulu publicu, si presedintii curtiloru de apelu sunt autorisati a esercita, functiuni de oficiari de politia judiciara si de judecatori de instructiune, ei voru pute delega aceste functiuni, afara de puterea de a da mandate de aducere, de depunere si de arestare, la ministeriulu publicu si la judecatorulu de instructiune de pe langa tribunalulu judetului in care s-a comisu delictu.
CAP. III
DESPRE PROCEDURA INAINTEA CURTII DE JURATI
ART. 318
In doue-deci si patru ore celu multu, dupa priimirea acteloru la grefa si intrarea acusatului la arestulu curtii, acesta va fi interogatu de presedintele curtii juratiloru sau de judecatorulu care va fi delegatu.
ART. 319
Acusatulu va fi interpelatu a declara daca si-a alesu unu aparatoru; daca nu va fi alesu, presedintele sau judecatorulu va desemna indata pe unu advocatu din oficiu, subtu pedepsa de nulitate a tutuloru lucrariloru ce voru urma. Acesta desemnare nu se va tine in sema si nulitatea nu va fi pronuntata daca acusatulu isi va alege unu aparatoru in urma.
ART. 320
Acusatulu va pute sa-si alega aparatoru pe ori cine va voi. In lipsa, sau chiaru in ajutorulu alegerii acusatului, presedintele ii va numi aparatoru pe unulu dintre advocatii domiciliati la resedinta Curtii.
ART. 321
Presedintele sau judecatorulu va insciinta inca pe acusatu ca daca s-aru crede in dreptu a face vre o cerere de nulitate, trebue sa declare acesta in urmatorele cinci dile si ca, dupa espirarea acestui terminu, nu va mai fi priimitu sa o faca. Esecutarea acestur articolu si a celoru doue precedenti va fi constatata printr-unu procesu verbale, pe care ilu voru subscrie acusatulu, judecatorulu si grefiarulu; daca acusatulu nu scie sau nu voesce sa subscrie, procesulu verbale va face mentiune de acesta.
ART. 322
Daca acusatulu n-a fostu insciintatu dupa cum se prescrie in art. precedinte, causa nulitatii nu se va sterge prin tacerea sa; drepturile sale voru fi conservate, insa le va esercita dupa definitiva decisiune.
ART. 323
Ministerulu publicu este datoru sa faca declaratiunea sa in acelasu terminu socotitu din diua interogatoriului si sub aceeasi pedepsa, prescrise prin art. 321.
ART. 324
Cererea de nulitate nu se pote face de catu in contra decisiunii prin care s-a tramisu acusatulu inaintea curtii juratilor si numai in urmatorele patru casuri:
1. Daca faptulu nu este qualificatu crima prin lege;
2. Daca ministeriulu publicu n-a fostu auditu;
3. Daca decisiunea n-a fostu pronuntiata de numerulu de judecatori defiptu prin lege;
4. Pentru causa de necompetinta.
ART. 325
Declaratiunea trebue sa fie facuta la grefa. Indata ce grefiarulu o va fi priimitu, o copia dupa decisiunea cammei de acusatiune se va tramite de ministeriulu publicu alu curtii de apelu la ministeriulu publicu de linga curtea de casatiune, care va fi datore sa pronunte indata, lasandu la o parte ori ce alta, causa.
ART. 326
Cererea de nulitate nu impedica instructiunea de a se continui pina la desbateri esclusivu, dar daca o asemine cerere s-aru face dupa implinirea formalitatiloru si espirarea termineloru cari sunt prescrise prin art. 321, se va procede la deschiderea desbateriloru si la judecata.- Cererea de nulitate si mijlocele pe cari este fondata nu voru fi supuse curtii de casatiune decatu dupa definitiva decisiune a curtii juratiloru. Totu asemine se va urma cu ori ce recursu facutu, sau dupa espirarea terminului legale, sau in cursulu terminului dupa tragerea juratiloru, veri care ar fi causa acelui recursu.
ART. 327
Aparatorulu va pute comunica cu acusatulu dupa interogatorulu seu. Va pute asemine sa ia comunicare de tote actele, fara sa le stramute din locu, si fara sa intardie instructiunea.
ART. 328
Daca cere trebuinta sa se asculte alti marturi noui, cari locuescu in ore care departare de loculu unde se afla curtea, presedintele sau judecatoriulu care ilu inlocuesce va pute insarcina pe judecatorulu de instructiune din judetulu locuintei loru spre a primi depositiunile loru; acesta le voru tramite inchise si sigilate la presedintele curtii.
ART. 329
Marturii cari nu se voru fi infatisatu dupa, citatiunea presedintelui sau a judecatorului ce-lu inlocuesce si cari nu voru fi justificatu de niscari-va impedecari legali ce i au opritu de a se intatisa, sau cari voru refusa de a da a loru marturia, voru fi judecati de curte si pedepsiti conformu articolului 77.
ART. 330
Acusatii sau aparatorii loru voru pute lua copia dupe actele ce voru judeca de folosu pentru aparare.
ART. 331
Daca ministerulu publicu sau acusatulu are motive a cere ca sa nu se infatiseze causa la cea d-anteiu sedinta a curtii juratiloru, ei voru face catre presedinte cerere de amanare. Presedintele va decide daca amanarea trebue se fie incuviintata sau nu. Elu va pute si din oficiu se amane causa pentru o alta di a sesiunii.
ART. 332
Candu se voru fi facutu pentru acelasu delictu mai multe acte de acusatiune in contra mai multoru acusati, ministeriulu publicu va pute cere intrunirea loru, si presedintele o va pute ordona chiar din oficiu.
ART. 333
Candu actulu de acusatiune va cuprinde mai multe delicte nu conese (nu inclinate), ministeriulu publicu va pute cere sa nu fie judecati acusati de o camdata de catu asupra unui sau catoru-va din acele delicte, si presedintele o va pute ordona chiaru din oficiu.
ART. 334
La diua defipta pentru judecata, judecatorii voru ocupa locurile loru in fatia publicului, si doui-spra-dece jurati se voru aseda, in randulu cum au esitu la sorti, in fatia bancei acusatiloru, separatu de publicu, de parti si de marturi.
CAP. IV
DESPRE CERCETARE, JUDECATA SI ESECUTIUNE
SECTIUNEA I: Despre cercetare
ART. 335
Acusatulu se va infatisa liberu, insotitu numai de pasnici pentru ca sa nu scape. Presedintele ilu va intreba numele, prenumele, etatea, profesiunea, locuinta si loculu nascerii sale.
ART. 336
Presedintele va insciinta pe aparatoriulu acusatului de a nu rosti nimicu in contra consciintei sale si in contra respectului cuvenitu legiloru si de a se esprime cu cuviinta si cu moderatiune.
ART. 337
Presedintele va adresa urmatoriulu discursu juratiloru, cari voru sta in piciore si cu capulu descoperitu. "Jurati si legati-ve, inaintea lui Dumnedeu si a omeniloru, ca veti cereceta cu cea mai mare intinsa luare aminte faptele ce ce voru aduce in greutatea, lui N; ca nu veti trada nici interesile acusatului, nici ale societatii care ilu acusa; ca nu veti comunica cu nimini pina dupa declararea vostra; ca nu veti asculta nici ura sau reutatea, nici temerea sau afectiunea; ca in fatia fapteloru ingreunatore si a mijloceloru de aparare, veti otari in cugetu curatu si dupa intima convingere, cu nepartinirea si cu taria de omu onestu si liberu." Fia care din jurati, chiamatu pe nume de presedinte, va respunde redicandu mana: "Juru" Acesta formalitate este prescrisa sub pedepsa de nulitate.
ART. 338
Indata dupa acesta presedintele va invita pe acusatu sa fia cu luare aminte la cele ce are sa auda. Va ordona grefiarului sa citesca otarirea camerii de acusatiune si actulu de acusatiune. Grefiarulu va face acesta lectura, cu voce tare si raru.
ART. 339
Dupa acesta lectura presedintele va repeti pe scurtu acusatului cele ce se cuprindu in actulu de acusare si-i va dice: Eco faptulu de care esci acusatu, ai sa audi acum dovedile acestei acusari.
ART. 340
Ministeriulu publicu va espune subiectulu acusatiunii, va infatisa lista marturiloru cari voru trebui sa fia ascultati sau dupa a sa cerere, sau dupa a partii civili, sau dupa a acusatului. Acesta lista va fi citita cu voce tare de grefiaru. Ea nu va pute cuprinde de catu pe marturu ale caror nume, profesiune si locuinta voru fi fostu notificate, celu putinu cu patru-deci si optu de ore mai-nainte de cercetare, acusatului de catre ministeriulu publicu sau de catre partea civile, si ministeriului publicu de catre acusatu, fara ca aceste formalitati sa impedice intru ceva facultatea data presedintelui prin articolulu 302. Prin urmare acusatulu si ministeriulu publicu se voru pute opune la ascultarea unui marturu care nu va fi fostu aretatu in actulu de notificare, sau care nu va fi fostu desemnatu cu destula lamurire. Curtea va statui indata asupra acestei opositiuni.
ART. 341
Presedintele va ordona marturiloru sa se retraga in camera ce li se va destina. Nici unulu din el nu va esi de acolo pina in momentulu candu va fi chiamatu sa-si dea marturia. Presedintele a lua mesuri spre a opri pe marturi de a vorbi unii cu altii despre delictu si despre acusatu mai-nainte de a-si fsce depositiunile.
ART. 342
Marturii voru face aretarile fie care in osebi, dupa ordinea ce va stabili ministeriulu publicu. Mai-nainte de a loru depositiune, ei voru face, inaintea curtii, juramentu de a vorbi fara ura, fara frica si fara partinire, de a spune totu adeverulu si nimicu altu de catu adeverulu, iar la din contra, nejurandu, marturia loru va fi nula. Presedintele ii va intreba de numele, prenumele, etatea, profesiunea, domiciliulu sau resedinta loru, precumu asemene si daca cunoscea pe acusatu mai-nainte de faptulu mentionatu in actulu de acusatiune, daca sunt rude ori afini (cuscri) sau ai acusatului sau ai partii civili si in ce gradu; elu ii va mai intreba daca nu se afla in serviciulu acusatului sau alu partii civili; dupa acesta marturii voru depune verbale.
ART. 343
Presedintele va indatori pe grefiariu sa insemnere adausele, scambarile sau variatiunile ce aru pute fi intre depositiunea unui marturu si cele de mai-nainte declarari ale sale. Ministeriulu publicu si acusatulu voru pute cere acesta de la presedinte.
ART. 344
Dupa fiecare depositiune, presedintele va intreba pe marturu, daca, dandu-si marturia, a intelesu ca vorbesce chiaru despre acusatulu care e de fata; pe urma va intreba pe acusatu daca voesce sa respunda la cele ce s-au disu in contra sa. Marturulu na va pute sa fie intreruptu; acusatulu sau aparatorulu seu voru pute sa adreseze, prin organulu presedintelui, intrebari marturului, dupa ce acesta va fi terminatu aretarile sale; voru pute inca sa dica, atatu in contra marturului, catu si in contra marturiei totu ce aru crede de folosu la aperarea acusatului. Presedintele va pute sa cera de la marturi si de la acusatu tote lamuriule ce va judeca necesarie pentru desvelirea adeverului. Judecatorii, ministeriulu publicu si jurtatii voru ave aceeasi facultate, dupa ce mai anteiu voru cere cuventulu de la presedinte. Partea civile nu va pute sa faca intrebari marturiloru sau acusatului de catu prin organulu presedintelui.
ART. 345
Fia care marturu, dupa depositiunea sa, va remane in auditoriu, daca presedintele nu ordona altu feliu pena candu se voru redica juratii ca sa treca in camera de deliberatiune.
ART. 346
Dupa ascultarea marturiloru produsi de ministeriulu publicu si de partea civile, acusatulu va cere sa se asculte marturii sei, pe cari ii va fi notificatu prin lista mai dinainte; ei voru fi acultati sau asupra fapteloru mentionate in actulu de acusatiune, sau pentru a incredinta ca acusatulu este omul de onore, de probitate, si de o purtare neimputabile. Cheltuelele marturiloru voru fi in sarcina acusatiloru, afara daca marturii fiindu aretati de acusatu ministeriului publicu, si acesta judecandu ca declararea loru aru fi de folosu pentru desvelirea adeverului, aru cere elu insusi ca sa fie citati.
ART. 347
Nu voru pute fi primite depositiunile:
1. Tatalui, mamei, mosului (bunu), mosei (buna) sau ale veri-carui altu ascendente (ruda de susu) alu acusatului sau alu unui din acusatii presinti si supusi la aceeasi desbatere;
2. Ale fiiului, fiiei, nepotului de fiiu, nepotei de fiia, sau ale vre unui altu descendinte (ruda de josu);
3. Ale fratiloru si suroriloru;
4. Ale afiniloru (cuscri) de acelesi grade;
5. Ale barbatului si ale femeiei, nici chiar dupa desfacerea casatoriei pronuntiata dupa legi;
6. Ale denuntiatoriloru a caroru denuntare aru fi recompensata in bani prin vre o lege. Cu tote aceste, audirea personeloru mai susu aretate nu va fi o causa de nulitate, candu ministeriulu publicu, partea civile si acusatulu nu se voru fi opusu la a loru marturire.
ART. 348
Dentiatorulu, afara de cei a caroru denuntiare aru fi recompensata in bani prin vre o lege, voru pute fi ascultati ca marturi, dar juratii voru trebui sa fie informati de calitatea loru de denuntiatori.
ART. 349
Marturii produsi de ministeriulu publicu sau de acusatu voru fi ascultati la desbateri chiaru si fara sa fia facutu mai din-nainte aretarile loru inscrisu precumu asemene si fara sa fi fostu chiamati; este destulu in tote casurile ca acesti marturi sa fi fostu aretati in lista mentionata prin articolulu 340.
ART. 350
Marturii, de ver cine voru fi fostu produsi, nu voru pute nici o data sa se interpeleze unii pe altii.
ART. 351
Acusatulu va pute cere, dupa depunerea marturiloru, retragerea loru, din auditoriu sau a unoru dintr-ensii, introducerea si ascultarea loru din nou sau in parte, sau in presenta celoru-l-alti. Ministeriulu publicu va ave aceeasi facultate. Presedintele va pute ordona acesta si din oficiu.
ART. 352
Presedintele va pute mai-nainte, in cursulu sau in urma ascultarii unui marturu, sa ordone retragerea unui sau mai multoru acusati si sa-i cerceteze in osebi asupra ore-caroru circonstante ale procesului, dar va ave aminte ca sa nu reincepa urmarea desbateriloru generali de catu dupa ce va fi facutu cu cunoscutu fiecarui acusatu cele petrecute in lipsa sa si cele ce va fi resultatu din acesta.
ART. 353
In timpulu cercetarii, juratii, ministeriulu publicu si judecatorii voru pute lua note de ceea ce li se va pare importante sau in depositiunile marturiloru, sau in aperarea acusatului, fara insa ca discutiunea sa fia intrerupta din acesta causa.
ART. 354
In cursulu sau in urma depositiuniloru, presedintele va ordona sa se puna inaintea acusatului tote actele cari potu servi la vedirea delictului, si-lu va interpela sa declare elu insusi daca recunosce sau nu cele intr-insele coprinse.- Presedintele va ordona a se infatisa acelesi acte si, marturiloru, daca cere trebuinta.
ART. 355
Daca din desbateri ar resulta ca depositiunea unui marturu semena a fi falsa, presedintele va pute, sau dupa cererea ministeriului publicu, sau dupa a partii civili, sau dupa a acusatului, sau chiaru din oficiu, sa ordone indata punerea marturului la arestu; ministeriulu publicu si presedintele, sau unulu din judecatorii insarcinati de dinsulu voru implini, in privinta sa, celu d-inteiu functiuni de oficiaru de politia judeciara, celu de alu douile functiunile atribuite judecatoriloru de instructiune in celelalte casuri. Actele instrutiunii se vor transmite dupa acesta la curtea de apelu spre a se statui asupra punerii marturiloru sub acusatiune.
ART. 356
In casulu articolului precedinte ministeriulu publicu, partea civile sau acusatulu va pute cere amanarea procesului pentru alta di. Curtea va pute incuviinta acesta cerere. Ea va pute si din oficiu sa ordone o asemenea amanare.
ART. 357
Cand acusatulu, marturii sau vre unulu dintr-insii n-aru vorbi aceeasi limba, presedintele din oficiu va numi, sub pedepsa de nulitate, unu interprete, in etate celu putin de doue-deci si cinci de ani, si-lu va pune, tot sub pedepsa de nulitate, sa jure ca va traduce fidele cuvintele ce au a se scamba intre cei ce vorbescu limbe diferite. Acusatulu si ministeriulu publicu voru pute recusa pe interprete, dand motive de acea recusatiune. Curtea va pronuntia. Interpretele nu va pute, sub pedepsa de nulitate, nici chiar cu consimtimintulu acusatului si alu ministeriului publicu, sa fia luatu dintre marturi, judecatori, sau jurati. Daca acusatulu este surdo-mutu si nu scie sa scrie, presedintele va numi din oficiu dreptu interprete persona care va ave mai multa deprindere de a vorbi cu dinsulu. Totu asemene se va urma si in privinta marturulul surdo-mutu. Cele-alte dispositiuni ale articolului precedinte voru ave a loru esecutare si in acestu casu. In casu cand surdo-mutulu aru sei sa scria grefiarulu va scrie intrebarile si observarile ce i se voru adresa; ele voru fi puse sub ochii acusatului, sau ai marturului, care va da inscrisu respunsurile sau declaratiunile sale. Grefiarulu va da citire tutuloru acestoru.
ART. 358
Presedintele va determina pe celu dintre acusati care va trebui sa fia supusu la desbateri mai-nainte de ceialti, incepend de la acusatulu principale, daca este vre unu asemenea acusatu. Se va face dupa acesta o desbatere particularia asupra fiecarui dintre cei alti acusati.
ART. 359
In urma depositiuniloru marturiloru si a diselor respective la cari acelea voru fi datu locu, partea civile sau representatulu seu si ministeriulu publicu, voru fi ascultati in desvelirea mijloceloru sprijinitore acusatiunii. Acusatulu sau aperatorulu seu voru pute sa le respunda. Replica va fi permisa partii civili si ministeriului publicu, dara acusatulu sau aparatorulu seu va ave tota dauna cuventulu celu dupa urma. Presedintele va declara dupa acesta ca desbaterile sunt terminate.
ART. 360
Presedintele va resume causa, va atrage atentiunea juratiloru asupra principaliloru probe pentru sau contra acusatului. Le va reaminti functiunile ce sunt chiamati a implini. Va pune cestiunile asia precumu sa va specifica mai la vale.
ART. 361
Cestiunea ce resulta din actulu de acusatiune se va pune in terminii urmatori: Acusatulu este culpabile ca faptuitoru alu cutarui omoru, cutarui furtu, sau a ori carii alte crime, in tote circonstantele cuprinse in resumptulu actului de acusatiune?
ART. 362
Daca din desbateri resulta una sau mai multe circonstante ingreunatore, nementionate in actulu de acusatiune, presedintele va mai adaugi si cestiunea urmatore: Acusatulu sevartit-a crima cu cutare sau cutare circonstantia.
ART. 363
Cand acusatulu a propusu o scusa din cele admise de lege ca atare, presiedintele va trebui, sub pedepsa de nulitate, a pune cestiunea urmatore: Cutare faptu este bine constatatu?
ART. 364
Daca acusatulu are mai putin de sese-supra-dece ani, presedintele va pune, sub pedepsa de nulitate, urmatorea cestiune: Acusatulu lucrat-a cu precepere?
ART. 365
In veri ce materia criminale, chiar in casu de recidiva, presedintele, punendu cestiunile ce resulta din actulu de acusatiune si din desbateri, va insciinta pe jurati, sub pedepsa de nulitate, ca daca ar crede cu majoritate de voturi ca esistu niscari-va circonstantie usuratorie in favorea unui sau mai multoru acusati recunoscuti culpabili vor trebui sa declare acesta in terminii urmatori: "Comisiunea juratiloru declara cu majoritate de voturi, ca sunt circonstantie usuratorie in favorea cutarui acusatu." Dupa aceata presiedintele va da scrise in mana primului juratu cestiunile la cari juratii vor trebui sa respunda si, deosebit, actulu de acusatiune, procesele verbali cari constata delictulu si actele procesului afara de declaratiunile scrise ale marturiloru. Presedintele va insciinta pe jurati, ca ori ce votu trebue sa se dea prin scrutinu secretu. Presedintele va ordona sa se scota acusatulu din auditoriu.
ART. 366
Juratii se vor retrage in alta camera sa delibereze. Primulu juratu este celu inteiu esitu la sorti, sau celu alesu, cu consimtimentulu seu, de cei alti jurati. Mai inainte de deliberatiunte, primulu juratu va citi colegilor sei urmatorea instructiune, care, deosebitu de acesta, va fi scrisa cu litere mari si va sta afipta in camera juratiloru la loculu celu mai in vedere. "Legea nu cere sema juratiloru de mijlocele prin cari s-au convinsu, nu le prescrie nici o regula pentru cumpanirea probeloru. Legea ii indatoreza sa se intrebe ei insii pe sine, in tacere si cu mintile adunate si sa caute in curatia de cugetu, ce intiparire au produsu asupra ratiunii loru probele aduse in contra acusatului si mijlocele apararii sale." "Legea nu dice juratiloru: luati dreptu adeveratu veri ce faptu este marturitu de atati sau atati marturi; nu le dice nici acesta: considerati ca neindestulatoria veri-ce proba care nu va consiste in cutare procesu verbale, in cutari acte, in marturia atatoru marturi sau in atate indicie (semne). Legea face juratiloru numai aceata intrebare, care coprinde, tota mesura datorieloru loru. Aveti intima convingere?" "Este de mare insemnatate a nu se perde nici unu momentu din vedere ca juratii sunt datori sa delibereze numai asupra actului de acusare; numai faptele cuprinse in acelu actu si cele ce depindu de dinsulu trebue sa-i ocupe, si-ar calca cea mai de capetenie datoria, daca, ducendu-se cu mintea la dispositiunile legiloru penali, aru considera urmarile ce va pute sa aiba pentru acusatu declaratiunea ce au sa faca: urmarirea si pedepsirea delicteloru, nu acestea sunt in a loru misiune; ei sunt chiamati numai spre a decide daca acusatulu este sau nu culpabile de crima ce i se imputa."
ART. 367
Juratii nu voru pute sa esa din a lor camera de catu numai dupa ce-si au formatu a loru declaratiune. Nimene nu va pute intra in camera loru in timpulu deliberatiunii, ori care aru fi causa, de catu numai cu voia in scrisu a presedintelui curtii. Presedintele este datoru a ordona in scrisu capului gendarmiloru de serviciu din acea di ca se pazesca esirile camerei, loru. In ordinea data de presedinte se va inscrie numele si calitatea capului gendarmiloru. Juratulu care va calca dispositiunile mai susu coprinse, va pute fi condemnatu de catre judecatorii curtii la o amena pina la cinci sute lei. Asemenea ori care altulu aru calca ordinea presedintelui, sau care nu o aru fi facutu a se esecuta, va pute fi pedepsitu cu inchisore de doue-deci si patru ore.
ART. 368
Juratii voru delibera asupra faptului principale si apoi asupra fiecarii din circonstantele acestui faptu.
ART. 369
Primulu juratu va citi pe randu fiecare din cestiunile puse cum s-a disu la art. 360 si votulu se va da apoi prin scrutinu secretu, atatu asupra faptului principale si asupra circonstanteloru ingreunatore, catu si asupra esistentei circonstanteloru usuratorie.
ART. 370
Se va procede tot asemenea prin scrutinu secretu asupra cestiuniloru ce s-aru pune in casurile prevedute prin articolele 363 si 364.
ART. 371
Decisiunea juratiloru in contra acusatului asupra faptului principale, precumu si declararea de circonstante usuratorie, se va forma, sub pedepsa de nulitate; prin majoritate de voturi. Declaratiunea juratiloru va constata, sub pedepsa de nulitate, acesta majoritate, fara a areta numerulu voturiloru. In casu de paritate de voturi asupra veri-carii cestiuni, afara de cestiunea pentru circonstante usuratorie, parerea cea mai favorabile acusatului va prevalida.
ART. 372
Juratii voru intra dupa aceea in auditoriulu curtii si-si voru relua lucurile. Presedintele ii va intreba care este resultatulu deliberatiunii loru. Primulu juratu se va redica si cu mana pe anima va dice; Pre consciitia si pre onorea mea, inaintea lui Dumnedeu si inaintea omeniloru, declaratiunea juratiloru este: Da, acusatulu, s.c.l. Nu, acusatulu s.c.l.
ART. 373
Declaratiunea juratiloru va fi subscrisa de primulu juratu si sa va da de catre dinsulu presedintelui. Tote aceste se voru face in presenta juratiloru. Presedintele o va subscrie si va pune si pe grefiaru a o subscrie.
ART. 374
Declaratiunea juratiloru nu va pute fi supusa nici odata la nici unu felu de recursu.
ART. 375
In casu candu acusatulu va fi recunoscutu culpabile, si daca curtea va fi convinsa ca juratii, de si au observat formele, s-au inselatu insa in fondu, curtea va declara ca judecata este suspensa, si va amana causa pentru sesiunea viitoria, spre a fi supusa la alti jurati, intre cari nu va pute fi nici unulu din juratii cari au luatu parte la declaratiunea ce s-a anulat. Nimene nu va ave dreptu de a provoca acesta mesura. Curtea numai din oficiu va pute sa ordone, si acesta indata ce se va fi pronutiatu in publicu declaratiunea juratiloru. Dupa declaratiunea acestoru dupa urma jurati, curtea va fi datore a pronuntia indata decisiunea, chiaru candu acesta declaratiune ar fi conforma cu a celor-alti jurati.
ART. 376
Cercetarea si desbaterile, odata fiindu incecepute, voru trebui sa fia continuite fara intrerupere si fara nici unu felu de comunicare in afara, pina dupa declaratiunea juratiloru. Presedintele nu va pute sa le suspenda de catu candu trebuinta va cere, ca sa se repauseze judecatorii, juratii, marturii si acusatii.
ART. 377
Candu ver-unu marturu care a fostu citatu nu se va infatisa, curtea, dupa cererea ministeriului publicu si mai inainte de a se deschide desbaterile prin depunerea celui dinteiu marturu iuscrisu pe lista, va pute amana procesulu pentru sesiunea viitore.
ART. 378
Daca din causa neinfatisarii marturului, procesulu se amana pentru sesiunea viitore, tote cheltuelele procesului voru fi puse, chiaru prin decisiunea de amanare, in sarcina marturului neurmatoru a veni, si dupa cererea ministeriului publicu se va pune la cale implinirea. Aceeasi decisiune va ordona inca ca acelu marturu sa fia adusu prin putere publica, inaintea curtii spre a fi ascultatu. Si cu tote astea, in tote casurile, marturulu care nu sa va intatisa, sau care va refusa oi de a jura, ori de a marturi, va fi condemnatu la pedepsa prescrisa prin articolulu 77.
ART. 379
Calea opositiunii va fi deschisa in contra acestoru condemnari, in terminu de dece dile, mai multu cate o di pentru fiecare distanta de doue miriametre, socotindu-se acestu terminu din diua primirii decisiunii condemnatorie, in copia, de marturulu condemnatu sau la domiciliulu seu. Opositiunea va fi primita atunci candu marturulu va proba ca a avutu legitime impedicari, sau ca amenda pronuntiata in contra sa trebue se fie micsiorata.
SECTIUNEA II: Despre judecare si esecutare
ART. 380
Presedintele va chiama din nuou pe acusatu in auditoriu, si grefiarulu va citi in alu seu audu declaratiuuea juratiloru.
ART. 381
Daca acusatulu este recunoscutu a nu fi culpabile, presedintele va pronuntia ca este aquitatu de acusatiune, si va ordona ca sa fia indata lasatu liberu, afara numai daca nu va fi retinutu pentru o alta causa. Curtea va decide dupa aceea asupra dauneloru-interese respectivu pretinse, dupa ce mai anteiu partile voru fi propusu apararile loru, si dupa ce ministeriulu publicu va fi fostu ascultatu. Curtea va pute cu tote astea, daca ar judeca de cuviinta, sa insarcineze pe unulu din judecatori a asculta pe parti, a lua cunoscinta de actele loru si a face reportu la audienta, unde partile voru pute sa mai faca inca observari si ministeriulu publicu sa fie ascultatu din nuou. Acusatulu aquitatu va pute asemene cere daune interese de la denuntiatorii sei, pentru faptulu de calomnia, fara insa ca membrii autoritatilor constituite sa pota fi si ei urmariti, cu modulu acesta pentru pirele ce sunt datori sa faca in privinta delicteloru ce au credutu ca au descoperitu in esercitiulu functiuniloru loru; ceea ce nu impedica de a se intenta in contra loru actiune recursoria civile. Ministeriulu publicu va fi datoru, dupa cererea acusatului, sa-i faca cunoscuti pe denuntiatorii sei.
ART. 382
Cererile pentru daune-interese, facute fie de catre acusatu contra denuntiatoriloru sei sau contra partii civili, fie de catre partea civile contra acusatului sau condemnatului, se voru adresa la judecatorii curtii juratiloru. Partea civile este datore sa formeze cererea sa de daune-interese mai inainte de darea decisiunii; mai tardiu o asemene cerere nu va mai fi primita. Totu asamene se va urma si in privinta acusatului, daca acesta a cunoscutu pe denuntiatorulu seu, sau catatimea dauneloru-interese. La casu contrariu, elu isi va indrepta cererea la tribunalele civili. Personele cari n-au figuratu ca parte in acelu procesu, nu voru pute adresa cereri de semenea natura de catu la tribunalulu civile.
ART. 383
Ori ce persona aquitata dupa lege, nu va mai pute fi apucata nici acusata pentru acelasu faptu.
ART. 384
Cand, in cursulu desbateriloru, acusatulu va fi fostu inculpatu pentru ver-unu altu faptu, sau prin nescari-va aste produse sau prin depositiuni de marturi, presedintele, dupa ce va rosti ordonanta de aquitare, va ordona sa fia urmaritu pentru faptulu celu nou: prin urmare ilu va tramite, sub mandatu de infatisare sau de aducere, dupa distinctiunile stabilite prin art. 93 si urmatorie, si chiaru sub mandatu de arestare, daca cere casulu, inaintea judecatorului de instructiuue competinte, spre a se procede la o noua instructiune. Acesta dispositiune nu se va esecuta cu tote astea de catu la casu candu ministeriulu publicu-si aru fi reservatu mai inainte de inchiderea desbateriloru dreptulu de urmarire.
ART. 385
Cand acusatulu va fi declaratu culpabile, ministeriulu publicu va cere de la curte aplicarea legii. Partea civile asemenea va face a sa cerere in privinta restitutiuniloru si a dauneloru-interese.
ART. 386
Presedintele va intreba pe acusatu daca numai are ceva de disu. Acusatulu sau aparatorulu seu nu voru mai pute plada sau vorbi asupra faptului sustiindu ce n-aru fi adeveratu, ci numai ca acestu faptu n-aru fi popritu de lege, sau ca n-aru fi calificatu de dinsa ca delictu, sau n-aru merita pedepsa a carii aplicatiune s-a cerutu de ministeriulu publicu, sau ca faptulu nu aru trage dupa sine daune-interese in favorea partii civili, sau ca in fine acesta cere o pre mare suma pentru daunele-interese ce i se cuvinu.
ART. 387
Curtea va pronuntia absolutiunea acusatului, daca faptulu de care elu este declaratu culpabile nu este opritu prin legea penale.
ART. 388
Daca acelu faptu este opritu, curtea va pronunta pedepsa stabilita prin lege, chiaru la casu candu dupa desbateri s-aru gasi ca elu numai este de competinta curtii juratiloru. La casu de a se vedi mai multe crime sau delicte imputabili acusatului, curtea va pronunta numai pedepsa cea mai grea care s-aru aplica, dupa lege, la unulu din acele delicte.
ART. 389
La casu de absolutiune, de condemnare sau de aquitare, curtea va hotari asupra dauneloru-interese pretinse de partea civile sau de acusatu; ea le va liquida prin aceeasi decisiune, sau va insarcina pe unulu din judecatori sa asculte pe parti, sa ia cunoscinta de acte si sa faca despre tote reportu, dupa cum se areta in art. 381. Curtea va ordona asemenea ca lucrurile ce s-au fostu luatu sa fia restituite proprietarului loru. Cu tote acestea daca curtea a pronuntiatu condemnarea, acesta restitutiune nu sa va face de catu candu proprietarulu va justifica ca nu a urmatu din partea condemnatului cerere de casatiune in terminulu legale, sau ca de si asemenea cerere a urmatu, insa causa este definitivu terminata.
ART. 390
Daca juratii voru fi declaratu ca acusatulu este scusabile, curtea va pronunta conformu codicelui penale.
ART. 391
Acusatulu sau partea civile care va perde causa, va fi condemnatu la cheltuele catre Statu si catre cea alta parte. In procese criminali, partea civile, care nu va perde causa, nu va fi nici odata indatorata la cheltuele, si daca in vre unu casu ea va fi depusu mai din inainte cheltuelile judecatii, i se voru restitui.
ART. 392
Judecatorii voru delibera si-si voru da parerile in secretu, sau in sala audientei, vorbindu-si incetu, sau retragendu-se in camera de consiliu. Decisiunea va fi pronuntata cu voce tare de presedinte in fata publicului si a acusatului. Presedintele mai inainte de a pronunta otarirea, este datoru a citi testulu legii, pe care este intemeiata. Grefiarulu va scrie decisiunea si va coprinde intr-insa testulu legii ce s-a aplicatu de curte sub pedepsa de o amenda de lei una suta.
ART. 393
Originalulu decisiunii va fi subsemnatu de catre judecatorii cari au dat-o chiaru in acea di sau celu multu dupa doue-deci si patru de ore, sub pedepsa de o amenda de una suta lei contra grefiarului si, daca cere casulu, de actiune recursoria civile atatu in contra grefiarului catu si in contra judecatoriloru.
ART. 394
Dupa pronuntarea hotaririi, presedintele va pute, dupa circumstante, sa indemne pe acusatu ca sa-si tie coragiulu, sa se supuna aplicatiunei pedepsei cu resemnatiune si sa-si reforme purtarea in viitoru. Elu ii va face cunoscutu ca legea ii da facultatea de a face recursu pentru casare, si-i va spune terminulu ce are pentru acesta.
ART. 395
Grefiarulu va face unu procesu verbale despre sedinta pentru a constata ca formalitatile presscrise au fostu observate. Nu se va mentiona iuna in acestu procesu verbale nici despre respunsurile acusatiloru, nici despre coprinsulu depositiuniloru, dar se voru areta intr-insulu scambarile, variatiunile si contradicerile marturiloru conformu articolului 343. Procesulu verbale va fi subscrisu de presedinte si de grefiaru, si nu va pute fi tiparitu de mai inainte. Dispositiunile acestui articolu voru fi esecutate sub pedepsa de nulitate. Lipsa acestui procesu verbale sau neesecutarea dispositiuniloru paragrafului alu treilea precedente, voru fi pedepsite cu amenda de lei doue sute in contra grefiarului.
ART. 396
Condemnatulu va ave unu terminu de trei dile libere din diua candu s-a pronuntatu decisiunea, ca sa declare la grefa daca face recursu pentru casatiune sau nu. Ministeriulu publicu va pute in acelasu terminu sa declare la grela ca cere casarea decisiunei. Partea civile va ave si ea acelasu terminu, dar nu va pute face recursu de catu in contra dispositiuniloru relative la interesele sale civili. In cursulu acestoru trei dile, si daca s-a facutu recursu pontru casatiune, pina la primirea decisiunii curtii de casatiune, esecutarea decisiunii curtii juratiloru va fi suspensa.
ART. 397
In casurile prevedute prin art. 407 si 408 din acestu codice, ministeriulu publicu sau partea civile vor ave numai doue-deci si patru de ore spre a face recursu pentru casatiune.
ART. 398
Condemnatiunea se va esecuta, in termimi de doue-deci si patru ore, dupa espirarea termineloru mentionate in art. 396, daca nu s-a facutu recursu pentru casatiune, iar in casu de recursu, in doue-deci si patru de ore de la primirea decisiunei de respingerea recursului.
ART. 399
Condemnarea se va esecuta dupa ordinele ministeriului publicu; elu va ave facultate de a cere de a dreptulu asistenta puterii publice, pentru acestu sfirsitu.
ART. 400
Daca condemnatulu voesce sa faca vr-o declaratiune, aceea va fi primita de unulu dintre judecatorii locului, unde se face esecutarea, asistatu de grefiaru.
ART. 401
Procesulu verbale despre esecutare se va face de grefiaru, sub pedepsa de o amenda de una suta lei si sa va transcrie de dinsulu in terminu de doue-deci si patru ore in josulu originalului decisiunii. Grefiarulu va subsemna acesta transcriptiune, si va face mentiune de tote pe marginea procesului verbale, sub aceasi pedepsa. Acesta mentiune va fi asemenea subsemnata si transcriptiunea va pute face proba ca si insusi procesulu verbale.
ART. 402
Candu in cursulu desbateriloru facute cu ocasiunea otaririi de condemnare, acusatulu va fi fostu inculpatu sau prin acte, sau prin depositiuni de marturi, de niscari-va alte crime de catu cele de cari era acusatu, daca acele crime in urma descoperite merita o pedepsa mai grea de catu cea d-anteiu, sau daca acusatulu are complici cari se afla la casa de arestu, curtea va ordona urmarirea sa pentru aceste fapte noue, dupa formele prescrise in acestu Codice. In ambe aceste casuri ministeriulu publicu va suspende esesutarea otaririi care a pronuntatu cea d-anteiu condemnare, pina candu se va statui asupra celui de alu douile procesu.
ART. 403
Tote procesele criminali in stare de a fi judecate, in diua punerii in lucrare a acestui Codice de procedura criminale, se voru judeca de jurati, fara a trece prin camera de acusatiune.
TITLULU III
DESPRE DIFERITELE RECURSURI iN CONTRA DECISIUNILORU SI SENTINTIELORU
Despre anulareainstructiunii si a judecatei
ART. 404
Decisiunile curtiloru, sentintele tribunaleloru, date in materia criminale, corectionale si politianeaca, si in contra caroru nu mai esiste nici o cale ordinaria de reformare, precumu si instructiunea si urmaririle dupa cari au intervenitu acele decisiuni si sentinte, voru pute fi, anulate in urmatorele casuri si dupa recursurile facute conformu dispositiuniloru mai josu aretate.
§ I Materia criminali
ART. 405
Daca, in casu de condemnarea acusatului, se va fi facutu, sau in decisiunea camerei de punere sub acusatiune, sau in instructiunea si in procedura urmate inaintea curtii juratiloru, sau chiar in decisiunea de condemnare, vre o calcare sau vre o omisiune de niscari-va din formalitatile pentru a caroru neobservare acestu Codice de procedura pronunta nulitatea, o asemenea omisiune sau violatiune va da locu, in urmarea recursului partii condemnate sau alu ministeriului publicu, la anularea decisiunii si a tutoru lucrariloru precedenti, incependu de la celu mai vechiu actu nulu.
ART. 406
Totu asa se va urma, in casu de necompetinta si in casu candu se va fi omisu sau se va fi refusatu de a pronunta asupra veri-unei sau mai multoru cereri ale acusatului, sau asupra veri-unei sau mai multoru requisitiuni ale ministeriului publicu, candu acea cerere sau requisitiune va fi fostu facuta pentru a reclama vre o facultate sau veri unu dreptu ce da legea, de si pedepsa de nulitate nu ar fi pronuntata prin veri unu testu de lege pentru neobservarea formalitatii cerute de acusatu sau de ministeriulu publicu.
ART. 407
In casu de aquitarea acusatului, anularea ordonantei presedentiali care a pronuntat-o si a acteloru cari au procesu, nu se va pute urmari de ministeriulu publicu de catu in interesulu legii.
ART. 408
Candu curtea va condemna pe acusatu, aplicandu o alta pedepsa de catu cea prescrisa prin lege, anularea decisiunii va pute fi urmarita atatu de ministeriulu publicu catu si de partea condemnata. Aceeasi actiune de anulare va ave mininteriulu publicu in contra decisiunii absolutorie.
ART. 409
Recursulu ministeriului publicu, in casu de aquitare, nu pote vetema nici odata pe acusatulu aquitatu; este din contra in casu de absolutiune.
ART. 410
Candu pedepsa cea pronuntata de curte va fi totu aceesi cu pedepsa ce legea aplica crimei, nimeni nu pote cere anularea decisiunii sub cuventu ca este o erore in citarea testului legii.
ART. 411
Partea civile nu va pute in nici unu casu, sa cera anularea unei decisiuni de aquitare sau de absolutiune. Daru daca decisiunea a pronuntatu in contra sa condemnari civili mai mari de catu cele cerute de catre partea aquitata sau absolvita, acesta dispositiune a decisiunii va pute fi anulata dupa cererea partii civili.
§ II Materie corectionali si politianesci
ART. 412
In materia corectionale si politianesca, caile de anulare aretate in art. 405, sunt deschise partii urmarite, ministeriului publicu si partii civili, in ceea ce privesce pe fie care, in contra decisiuniloru date in ultima instanta, fara a dinstinge pe cele condemnatorie de cele liberatorie. Cu tote aceste, liberarea partii urmarite fiindu pronuntata, numeni nu va pute invoca in contra ei calcarea sau omiterea formeloru tintitore la asigurarea aperarii sale.
ART. 413
Dispositiunea art. 410 este aplicabile la decisiunile date, in ultima instanta, in materia corectionale si politienesca.
§ III Dispositiuni comune la cele doue paragrafuri precedinti
ART. 414
In casulu candu sau curtea de casatiune sau o curte de apelu va anula o instructiune, ea va pute ordona ca spesele celei d-alu douile proceduri sa fia in sarcina oficiarului, sau a judecatorului de instructiune care a comisu nulitatea in cea d-anteiu procedura.
ART. 415
Cu tote aceste dispositiunea din art. precedente nu se va aplica de catu pentru greseli pre grave si numai la nulitatile, ce voru fi comise dupa unu anu de la punerea in lucrare a acestui Codice.
CAP. II
DESPRE CERERILE DE CASATIUNE
ART. 416
Recursulu de casatiune, facuta in contra decisiuniloru si sentinteloru preparatorie si de instructiune, nu va fi deschisu, de catu dupa darea celei definitive decisiuni sau sentinte, fara ca, celu ce voesce a face unu asemene recursu sa fia impedicatu sau respinsu prin aceea ca s-ar si supusu de buna voia la esecutarea unoru asemenea decisiuni sau sentinte preparatorie, pe cari le ataca. Dar decisiunile si sentintele date asupra, competentei potu fi atacate la curtea de casatiune indata ce voru fi date si fara a se ascepta esirea celei definitive decisiuni.
ART. 417
Candu recursulu se va face de catre partea cea condemnata, acesta va trebui, sau in persona sau prin alu seu imputemicitu, sa faca, la grefa instantei judecatoresci a carii decisiune voesce a ataca declarare verbale cumca voesce a merge inaintea curtii de casatiune. Grefiarulu va constata acesta declarare in scrisu, si va ingriji ca sa fia subscrisa atatu de recurente catu si de sine insusi. Daca recurentele nu va pute sau nu va voi s-o subscrie, grefiarulu va face mentiune de acesta. Declararea va fi inscrisa intr-unu registru destinatu la acesta, si care va fi publicu, in catu veri-cine va ave dreptulu sa cera a i se da estracte dintr-insulu. Fiindu facutu prin imputernicitu, actulu de imputernicire va remane anesatu la declaratiune.
ART. 418
Partea civile, care va face recursu de casatiune, este datore sa alature, pe linga cererea sa de casare, si o copia adeverita de grefiaru a decisiunii sau sentintei in contra carii recurge la curtea de casatiune. Ea este datore sa depuna o amenda de galbeni dece, sau, daca decisiunea ce ataca este data in lipsa ei, de galbeni cinci.
ART. 419
Indatorirea de a depune o amenda, dupa distinctiunile stabilite in art. 418, cade si asupra celoru condemnati in materia corectionale si politianesca, candu acestia voru face recursu pentru casatiunea sentintei prin care au fostu condemnati.
ART. 420
Persoanele supuse la consemnare de amenda, voru fi scutite de a depune amenda, in casu candu voru alatura la cererea loru de casatiune unu certificatu de scapataciune, conformu art. 46 din legea curtii de casatiune.
ART. 421
Amenda se va perde de celu ce a depus-o candiu recursulu seu va fi respinsu, si i se va restitui in casulu contrariu.
ART. 422
Cei condemnati chiar in materie corectionali sau politienesci, la o pedepsa privata de a loru libertate nu voru fi admisi a face recursu pentru casatiune de catu candu voru fi in stare de inchisore sau liberati pe cautiune. Actulu de inchisore sau de liberare pe chezasia va fi alaturatu la recursulu loru.
ART. 423
Cu tote aceste, cand recursulu va fi motivatu de necompetinta, va fi destulu, pentru admisiunea sa, ca recurentulu sa justifice ca a intratu de buna voia in inchisorea de la resedinta curtii de casatiune. Spre acesta directorulu inchisorii ilu va pute primi pe simpla infatisare a cererii sale adresate catre ministeriulu publicu alu curtii de casatiune si visate de acestu magistratu.
ART. 424
Condemnatulu sau partea civile, si dupa ce a facutu recursu pentru casare, va pute, in terminu de dece dile, sa depuna la grefa instantei a cui otarire voesce a ataca, unu memoriu coprindetoru de mijlocele sale de casatiune.
ART. 425
Grefiarulu, dandu recurentelui o adeverinta de primirea cererii sale de casatiune, o va inainta indata ministeriului publicu, impreuna cu celelalte documente relative la recursulu de care e vorba.
ART. 426
Ministeriulu publicu locale va transmite indata tote chartiile primite de la grefiaru la ministeriulu justitiei si acesta le va adresa, in doue-deci si patru ore, la curtea de casatiune si va informa de acesta pe magistratulu care i le va fi tramisu.
ART. 427
Condemnatulu si partea civile voru pute sa transmita si de dreptulu la grefa curtii de casatiune cererile loru de casare.
ART. 428
Curtea de casatiune va trebui sa dea decisiunea sa asupra recursului, celu mai tardiu intr-o luna de dile dupa implinirea celui de pe urma din termenile marginite in acestu capu.
ART. 429
Cererea de casatiune fiindu respinsa, partea care o va fi formatu nu va mai pute sa o reinoesca sub nici unu pretestu si in nici unu modu.
ART. 430
Decisiunea de respingere va fi, in terminu de trei dile, impartasita ministeriului publicu de langa curtea de casatiune de catre grefiaru, in forma de estractu sub semnatura acestuia. Ministeriulu publicu va indrepta acelu estractu la ministeriulu publicu alu instantiei a cui decisiune va fi fostu atacata.
ART. 431
Candu curtea de casatiune va anula o sentinta sau o decisiune; fie in materia corectionale, fie in materia de politia, ea va tramite procesulu si pe parti inaintea unei curti sau tribunalu de aceeasi calitate cu instanta a cui sentinta sau decisiune va fi anulata.
ART. 432
Candu curtea de casatiune va anula o decisiune data in materia criminale, se va procede intocmai precumu se areta in cele septe article urmatore.
ART. 433
Curtea de casatiune va pronunta tramiterea procesului: la o alta curte de apelu de cea care a regulatu competintia, sau care o pronuntatu punerea sub acusatiune, daca decisiunea s-a anulatu pentru vre una din causele cuprinse in articolulu 324; La o alta curte de jurati de cea care va fi datu decisiunea, daca decisiunea si instructiunea s-a anulatu pentru causa de nulitati comise de curtea de jurati; La unu altu tribunalu de celu in care se va fi aflatu judecatorulu de instructiune, daca decisiunea si instructiunea, sunt anulate numai in ceea ce privesce interesele civili.
ART. 434
Daca decisiunea si procedura sunt anulate pentru causa de necompetinta, curtea de casatiune va desemna tribunalulu sau curtea care trebue a cerceta procesulu. Cu tote aceste, daca competenta aru fi a tribunalului pe linga care se afla jadecatorulu care va fi facutu cea d-anteiu instructiune, curtea va tramite procesulu la unu altu tribunalu.
ART. 435
Daca decisiunea a fostu anulata pentru causa ca faptulu condemnatu se gasesce a nu fi delictu calificatu prin lege, curtea nu va pronunta tramiterea procesului de catu daca se afla o parte civile; in casulu acesta tramiterea se va face la unu altu tribunalu de celu la care se va fi aflatu judecatorulu de instructiune.
ART. 436
In tote casurile candu curtea de csasatiune este autorisata a alege o curte sau unu tribunalu pentru judecarea procesului de densa tramisu ea va trebui sa faca acesta alegere, dapa o deliberatiune speciale in camera de consiliu, indata dupa pronuntarea decisiunii de casatiune, in care sa va si face mentiune de acesta.
ART. 437
Candu tramiterea s-a facutu la o curte de apelu, acesta dupa ce va indrepta, in ceea ce o privesce instructiunea, va tramite procesulu inaintea curtii juratiloru care va trebui sa judece procesulu.
ART. 438
Candu procesulu se va tramite inaintea curtii juratiloru, si se voru afla complici cari nu voru fi in stare de acusatiune, unu judecatoru de instructiune, insarcinatu de acesta curte, si ministeriulu publicu voru face, fiecare in ceea ce-lu privesce instructiunea. Actele acestei instructiuni se voru adresa dupa aceea la curtea de apelu, a carii camera de punerea sub acusatiune va pronunta de este sau de nu este locu de punere sub acusatiune.
ART. 439
Daca decisiunea a fostu anulata pentru motivu ca a pronuntiatu o alta pedepsa de catu cea dupa legi aplicabile la natura crimei, judecatorii curtii juratiloru, la cari se va fi tramisu procesulu, voru trebui sa se marginesca numai in a pronuntia decisiunea, aplicandu pedepsa legiuita in urmarea declaratiunii de mai-nainte a juratiloru. Daca decisiunea va fi anulata pentru alta causa, sa va procede la noue desbateri inaintea curtii juratiloru la care s-a tramisu procesulu. Curtea de casatiune va anula decisiunea numai in parte, daca nulitatile comise atingu numai unele din dispositiunile sale.
ART. 440
Acusatulu, a cui condemnatiune va fi fostu anulata si care va trebui sa se supuna la noua judecata criminale, va fi tradusu fara a fi liberatu de la inchisore, inaintea curtii de apelu sau a curtii juratiloru la care s-a tramisu procesulu.
ART. 441
Partea civile alu carii recursu va fi respinsu in materia criminale, corectionale sau politianesca, va fi condemnata a plati celei-l-alte parti o desdaunare de lei una suta cinci-deci si cheltuelele judecatii. Partea civile va fi inca condemnata catre statu a perde amenda depusa in virtutea articolului 418. Administratiunile sau regiele Statului si agentii publici nu voru fi nici odata condemnati la amenda catre statu, in casu candu recursula loru aru fi respinsu, ci numai la desdaunari si cheltuele.
ART. 442
Dupa respingerea unei cereri de casatiune, partea ce o va fi formatu nu va mai pute face recusu in contra aceleiasi decisiuni sau sentinte sub nici unu pretestu si pentru nici unu mijlocu.
ART. 443
Candu, dupa o ordine formale a ministeriulul justitiei catre ministeriulu publicu alu curtii de casatiune, acesta va denunta la sectiunea criminale acte judecatoresci, decisiuni sau sentinte contrarie legii, ele voru pute fi anulate si atorii loru urmariti, daca cere casulu dupa capu III, de la titlu IV alu acestei carti.
ART. 444
Candu se va fi datu vre o decisiune sau sentinta supusa la casatiune si nici una din parti nu va fi facutu recursu in terminulu legiuitu, ministeriulu publicu de langa curtea de casatiune va pute face recursu din oficiu chiar dupa espirarea terminului. Daca in aseminea casu, decisiunea sau sentinta va fi casata, partile nu voru pute sa se intemeeze pe acesta, spre a se opune la esecutarea ei.
CAP. III
Despre cererile de revisiune
ART. 445
Candu unu acusatu va fi fostu condemnatu pentru o crima, si unu altu acusatu va fi fostu, printr-o alta decisiune, condemnatu ca autoru alu aceleiasi crime, daca aceste doue decisiuni nu se potu concilia, in catu a loru coesistentia probeza ca unulu sau altulu dintre condemnati este inocinte, esecutarea ambor decisiuniloru se va suspende, chiaru si daca recursulu facutu pentru casarea loru sau a unei dintr-insele, va fi fostu respinsu, sau chiaru daca in lipsa de vre unu recursu, decisiunile voru fi dobanditu autoritate nerevocabile. Ministeriulu Justitiei, sau din officiu, sau dupa cererea ministeriului publicu, sau dupa reclamatiunea unui sau amboru condemnatiloru va insarcina pe ministeriulu publicu alu curtii de casatiuue sa denunte la area curte ambe decisiunile. Curtea de casatiuue sectiunea criminale, dupa ce va verifica ca cele doue condemnatiuni nu se potu concilia, le va casa, si va tramite pe acusati inaintea unei curti alta de cele ce au pronuntiatu decisiunile casate.
ART. 446
Cand, in urma unei condemnatiuni pentru omucidu, se voru adresa, din ordinea espresa a Ministeriului Justitiei, catre curtea de casatiune, sectiunea criminale, acte presentate in urma condemnarii si de natura a produce indicie indestulatore despre esistenta personei a carii morte presupusa a datu locu la condemnatiune, curte de casatiune va pute insarcina o curte de apelu a face o cercetare pregatitore spre a recunosce esistenta si identitatea personei presupuse ucisa, si a constata acesta prin interogatoriulu ce va face acelei persone, prin ascultare de marturi, si prin tote mijlocele proprie de a pune in evidenta faptulu prin care s-aru desfiinta condemnarea. Esecutarea condemnatiunii va fi de dreptu suspensa, prin ordinea Ministeriului Justitiei, pina ce va pronuntia curtea de casatiune, iar in urma, de se va cuveni, prin decisiunea preparatoria a acestei curti. Curtea de apelu pronuntiandu simplu asupra cestiunii de identitatea personei, va tramite decisiunea si actele cercetarii sale la curtea de casatiune, care va pute sa caseze decisiunea condemnatoria, si chiaru, cerendu casulu, sa tramita procesulu in cercetarea unei alte curti de jurati de cea care va fi pronuntiatu mai-nainte condemnarea.
ART. 447
Candu dupa condemnarea unui acusatu, unulu sau mai multi din marturii ce au depusu in contra sa voru fi urmariti ca marturi mincinosi, in acelu procesu, daca acusatiunea de marturia mincinosa este primita in contra loru sau chiar daca s-au datu in contra loru mandate de arestare, esecutarea condemnatiunii se va suspinde, chiaru si candu curtea de casatiune ar fi respinsu recursulu celui condemnatu. Daca marturii voru fi dupa acesta condemnati ca marturi mincinosi in contra acusatului, Ministeriulu Justitiei, sau din oficiu, sau dupa cererea ministeriului publicu, sau dupa reclamarea individului condemnatu prin cea d-anteiu decisiune, va insarcina pe ministeriulu publicu alu curtii de casatiune sa denuntia curtii acelu faptu. Curtea de casatiune, verificandu declaratiunea juratiloru in urmarea carii s-a pronuntatu cea d-alu doile decisiune, va aunla pe cea d-inteiu, daca prin aceia declaratiune s-au doveditu mincinose marturiele aduse in contra celui d-inteiu condemnatu; iaru spre a se procede in contra acusatului pe basa actului de acusatiune in fiinta, curtea de casatiune ilu va tramite inaintea unei curti de jurati care nu va pute fi nici cea care a judecatu pe condemnatu nici cea care a judecatu pe marturi. Daca cei acusati ca marturi mincinosi sunt aquitati, suspensiunea decisiunii condemnatorie va inceta de dreptu si condemnarea se va esecuta.
ART. 448
Marturii cei condemnati pentru marturie mincinose, un voru pute sa mai faca nici o depositiune la cea de a doua cercetare a procesului.
ART. 449
In casu de revisiunea nuei condemnatiuni pentru causa indicata in art. 445, daca condemnatulu va fi muritu, curtea de casatiune va numi unu curatoru memoriei sale, si acesta va esercita drepturile condemnatului. Daca in urma acestei noue procedure se va descoperi ca cea d-antiiu condemnatiune a fostu pronuntiata pe nedreptu, noua decisiune a curtii va usura memoria condemnatului de acusarea ce i s-a fostu adusu.
TITLU IV
Despre cate-va procedure particularie
CAP. I
DESPRE FALSU
ART. 450
Falsulu in scripturi se pote defaima sau prin actiune principale sau incidinte, si, in acestu dupa urma casu, sau pe cale criminale sau pe cale civile.
ART. 451
In tote procesele pentru falsu, inscrisulu atacatu, indata ce se va produce, se va depune la grefa, subsemnatu pe tote paginele de grefiiaru, si de persona care l-a depusu, daca va sci sa subscrie. Grefiarulu va face unu procesu verbale detaiatu de starea materiale a inscrisului, si in care va mentiona, fiindu casu, de neputinta sau nesciinta personei ce a infatisatu inscrisulu de a-lu subsemna. Grefiarulu care va priimi asemenea inscrisu fara indeplinirea susu diseloru formalitati, se va supune la o amenda de lei cinci-deci.
ART. 452
Daca inscrisulu atacatu se va lua din vre unu locu publicu, functionarulu, care-lu va da, ilu va subsemna si elu precum s-a disu mai susu, iaru de nu, se va pedepsi cu aceeasi amenda de lei cinci-deci.
ART. 453
Inscrisulu atacatu de falsu se va subsemna inca de oficiarulu politiei judiciarie si de partea civile, daca acesta se infatiseza; asemene se va subsemna si de prevenitu in momentulu infatisarii. Daca aceste persone sau unele dintr-insele nu potu sau nu voru a subsemna, se va face mentiune in procesulu verbale; in casu de negligenta sau de omisiune, grefiarulu se va pedepsi cu amenda de cinci-deci lei.
ART. 454
Veri-care depositariu publicu ori particulariu alu unui scrisu atacatu ca falsu este datoru sa-lu predea in urma ordonantei ce aru priimi pentru acesta, sau de la ministeriulu publivu sau de la judecatoriulu de instructiune, iar nevoindu va fi silitu prin constringere corporale. Acea ordonanta si actulu ce se va da depositariului despre predarea inscrisului fi voru servi de aparare catre cei interesati de acelu inscrisu.
ART. 455
Inscrisurile ce se voru aduce spre a servi de comparatiune voru fi subsemnate, precum s-a disu in articolele 450, 451 si 452, si sub aceleasi pedepse.
ART. 456
Veri ce depositariu publicu de inscrisuri cari potu servi de comparatiune, este datoru sa le produca sub pedepsa de constringere corporale. Ordonanta si actulu ce voru priimi pentru a loru predare, le voru servi de aperare catre cei ce aru pute sa aiba interesu de acele inscrisuri.
ART. 457
Daca trebuinta aru cere sa se stramute unu actu autenticu, se va lasa depositariului o copia dupe dinsulu verificata si adeverita de presedintele tribunalului care va face procesu verbale de acesta. Daca depositariulu este publicu, acesta copia o va pune in loculu originalului ca sa serve dreptu originalu si va pute libera alte copie dupe acea copia, facendu mentiune despre procesulu verbale care constata luarea originalului, pina candu acela i se va inapoia. Cu tote aceste, daca acelu inscrisu face parte dintr-unu registru, in catu nu pote fi scosu de acolo, tribunalulu va pute, ordonandu a i se aduce registrulu, sa dispenseze de formalitatea stabilita in acestu articolu.
ART. 458
Scripturile private potu servi si ele ca inscrisuri de comparatiune, daca partile le recunoscu. Cu tote aceste, particularii, cari voru marturi insii ca posedu asemeni inscrisuri, nu voru pute fi indata constrinsi prin inchisoria ca sa le produca, dar daca, dupa ce voru fi fostu chiamati inaintea tribunalului, care se afla in cercetarea procesului, pentru a preda acele inscrisuri sau a areta motivele refusului loru, nu li se voru incuviinta acele motive, decisiunea sau sentinta va pute pronunta in contra loru constringerea corporale.
ART. 459
Candu marturii se voru esplica asupra unui actu alu procesului, ci ilu voru parafa si subsemna sau, neputendu, se va constata acesta prin procesulu verbale.
ART. 460
Daca, in cursulu unei instructiuni sau procedure, unu actu produsu se va defaima ca falsu de una din parti, acesta va interpela pe cea lalta sa declare, daca voesce sa se servesca de actu.
ART. 461
Daca adversarulu va declara ca nu voesce a se servi de acelu inscrisu, sau, daca, in terminu de optu dile libere de candu a fostu interpelatu, nu va face nici o declarare, va inceta orice cercetare si judecata asupra acelui inscrisu, care se va scote din procesu. Daca acelu adversariu va declara ca voesce a se servi de acelu inscrisu, iustructiunea asupra falsului se va urma in modu incidente dinaintea curtii sau tribunalului care se afla in cercetarea procesului principale.
ART. 462
Daca partea care a defaimatu inscrisulu de falsu, sustiue ca celu ce l-a produsu este autorulu sau complicele falsului, sau daca resulta din procedura ca autorulu sau complicele falsului este viu si actiunea crimei inca nu e stinsa prin prescriptiune, acusatiunea se va urma pe cale criminale, dupa formele mai susu prescrise.
ART. 463
Daca procesulu, in cursulu carui s-a nascutu incidentele de falsu criminale, este unu procesu civile, se va amana procedura sa pina candu instantele criminali voru da decisiuuea loru asupra falsului. Iar daca procesulu principale este de natura criminale, corectionale sau politianesca, curtea sau tribunalulu ce se afla in cercetarea sa este datoru sa decida mai inteiu dupa ce va ascuta pe ministeriulu publicu, daca trebuinta procesului principale cere a se amana sau nu judecata pana la cercetarea si judicata falsului.
ART. 464
Prevenitulu sau acusatulu se va pute indatora a produce o scriere a sa, si a scrie cu mana sa propria inaintea judecatii. In casu de refusu sau tacere din parte-i, procesulu verbale va face mentiune de acesta.
ART. 465
Daca o curte sau unu tribunalu afla, in cercetarea unui procesu chiaru civile, niscari-va indicie asupra vre-unui falsu, si asupra personei care-lu va fi facutu, ministeriulu publicu sau presedintele ori judecatorulu va transmite actele ministeriului publicu de linga judecatorulu de instructiune din circonscriptiunea unde se va pare ca s-ar fi facutu delictulu sau unde celu prevenitu aru pute fi prinsu, si va pute sa si dea in contra lui unu mandatu de aducere.
ART. 466
Candu acte publice se voru declara false, in totu sau in parte, curtea sau tribunalulu care va fi judecatu falsulu va ordona sa se indrepteze acele acte, stergendu-se sau adaogindu-se, si despre tote acestea se va face procesu verbale.
ART. 467
Inscrisurile de comparatiune se voru tramite inapoi la locurile de unde s-au luatu sau se voru intorce la acele persone cari le voru fi comunicatu. Acesta tramitere se va face in terminu de cinci-spre-dece dile de la data decisiunii sau a sentintei, supunendu-se grefiarulu la o amenda de lei cinci-deci pentru neobservarea acestei formalitati.
ART. 468
In tote celelalte, instructiunea falsului se va face ca a tutoru celoru-alte delicte afara de urmatorea dispositiune, care este speciale la falsu. Presedintii curtiloru de jurati, ministeriulu publicu ale acelorasi curti si judecatorii de instructiune, pentru indeplinirea unei instructiuni incepute in circonscriptiunea loru, voru pute pasi si afara din acea circumscriptiune, spre continuirea cercetariloru necesarie la personele prepuse ca aru fi fabricatu, introdusu, impartitu moneda mincinosa, fie de metalu, fie de hartia, sau ca aru fi contrafacutu sigiluilu Statului.
ART. 469
Plangerea si denuntarea pentru falsulu unei scripturi va pute ave urmare, chiaru si daca inscrisulu in contra carui este adusu va fi servitu de temeiu la niscari-va acte publice sau private.
CAP. II
DESPRE CONTUMACI
ART. 470
Candu, in urma unei decisiuni de punere sub acusatiune, acusatulu nu se va fi pututu prinde sau nu se va infatisa la judecata, in terminu de dece dile libere, dupa notificarea facuta la domiciliulu seu, sau candu, dupa ce s-au infatisatu ori s-a prinsu, se va fi facutu nevedutu, presedintele curtii juratiloru, sau, in lipsa lui, judecatorulu care ii tine loculu, va da o ordonanta in care se va coprinde: ca acusatulu e datoru sa se intatiseze intr-unu altu terminu de dece dile de la dina pablicarii acelei ordonantie, iar de nu, ca va fi declaratu rebelu legii, ca va fi suspensu din esercitiulu drepturiloru cetatianesci, ca averea sa va fi sequestrata in cursulu instructiunii contumaciei, ca ver-ce actiune catre judecatorii ii va fi oprita in curgerea aceluiasu timpu, ca se va procede in contra lui, si ca ver-cine este daturu sa arete loculu unde se afla. Acea ordonanta va face inca mentiune despre crima si despre ordonanta pentru punerea la poprela a acusatului.
ART. 471
Acea ordonanta va fi publicata prin toba in cea d-inteiu duminica urmatore, si afipta la porta locuintei acusatului, la a primariei, si la porta auditorului curtii juratiloru. Ministeriulu publicu va tramite aceeasi ordonanta la tribunalulu in a carui circonscriptiune se afla averea ce urmeza a se sequestra.
ART. 472
Dupa dece dile de la publicare se va procede la judecata contumacelui.
ART. 473
Nici unu advocatu nu se va pute infatisa spre a apera pe acusatulu contumace. Daca acusatulu se va fi aflandu afara din Romania, sau in absoluta neputinta de a veni, rudele sau amicii sei voru pute sa arete impedicarea in care se afla de a veni si sa sustina legitimitatea ei.
ART. 474
Daca curtea va judeca impedicarea legitima, va face sa se amane judecata acusatului si sequestrarea averii sale, pentru unu terminu ce va gasi cu cale, dupa natura impedicarii si distanta locuriloru.
ART. 475
Afara de casulu precedinte, curtea va pasi de indata la judecarea causei prin citirea decisiunei de tramitere la curtea juratiloru, a ordonantei prescrise prin art. 227, si a proceseloru verbali facute pentru constatarea publicarii si afigerii acelei ordonante. Dupa acesta lectura, curtea, asupra conclusiuniloru ministeriului publicu, va pronunta despre contumace. Daca instructiunea contumaciei nu este conformu reguleloru mai susu aretate, curtea o va declara nula si va ordona sa se reincepa din nou de la celu mai vechiu actu nelegale. Daca instructiunea este regulata, curtea va pronunta asupra acusatului si va decide si asupra desdaunarii reclamantelui. Tote acestea insa se voru face fara asistenta sau intervenirea juratiloru.
ART. 476
Daca contumacele este condemnatu, averea sa va fi, din diua esecutarii decisiunii, considerata si administrata ca averea de absente. Atatu despre dinsa catu si de a sa administrare se va da sema cui se va cuveni, dupa ce condemnatiunea va fi devenitu irevocabile prin espirarea terminului de purgatiunea contumaciei.
ART. 477
In terminu de optu dile dupa darea decisiunii, unu estractu dintr-insa va fi inseratu, dupa staruinta ministeriului publicu, in foia oficiale si afiptu: 1. la porta celui dupa urma domiciliu alu condemnatului; 2-lea la porta primariei locului unde s-a comisu crima; 3-lea in sala auditorului curtii cu jurati. Asemenea estractu se va tramite in acelasu terminu la tribunalulu in a carui circonscriptiune se afla averea contumacelui. Efectele legali ale esecutarii unei decisiuni date in contumacia, se voru produce de la data dilei celui mai dupa urma procesu verbale, constatatoriu de formalitatea afigerii prescrise prin acestu articolu.
ART. 478
Recursulu de casatiune in contra decisiunii date in contumacia, nu va fi deschisu de catu ministeriului publicu si partii civili, in ceea ce se atinge de interesulu ei.
ART. 479
In nici unu casu contumacia unui acusatu nu va suspinde nici intardia, prin sine insasi, instructiunea in privinta coacusatiloru sei presinti; curtea va pute ordona, dupa judecata acestora, ca lucrarile depuse la greta dreptu acte inculpatorie sa se intorca, cand se voru cere, proprietariloru loru, sau celui in dreptu a le lua. Curtea va pute ordona asemenea intorcerea aceloru acte, sub conditiune de a fi din nou infatisate, daca va cere trebuinta. La intorcerea loru se va face de grefiaru unu procesu verbale descriptivu de starea loru materiale, sub pedepsa, contra grefiarului pentru neurmare, de o amenda de lei cinci-deci.
ART. 480
In cursulu sequestrului, se voru intretine, din starea sequestrata, sotia, copiii, tatalu si mama contumacelui, daca nu au mijloce proprie indestule. Autoritatea judeciara va regula acesta.
ART. 481
Daca acusatulu se da prinsu, ori daca se va aresta mai inainte de stingerea pedepsei prin prescriptiune, decisiunea data in contumacia si procedurele facute in contra lui, incependu de la ordonanta de iachisore sau de reinfatisare, voru fi de sine nimicite si se va procede in privinta lui dupa formele ordinarie.
ART. 482
In casulu prevedutu prin articolulu precedinte, daca marturii nu potu fi produsi inaintea judecatii din vre o causa ore-care, incredintarile loru scrise, precumu si respunsurile scrise ale celoru-alti acusati de acelasu delictu, voru fi citite l-a infatisare. Asemene se va urma si cu cate alte acte se voru socoti de presedinte de natura a lumina pe judecatori asupra crimei si asupra celoru culpabili.
ART. 483
Contumacele care, dupa ce se va fi reinfatisatu, va questiga aquitarea sau absolvirea sa, va fi condemnatu la plata cheltueliloru ocasionate prin contumacia sa.
CAP. III
DESPRE RECUNOASCEREA IDENTITATII INDIVIDILORU CONDAMNATI, SCAPATI SI RESPINSI
ART. 484
Recunoscerea identitatii unui individu care, dupa ce a fostu condemnatu, a scapatu, si apoi s-a reprinsu, va fi facutu totu de acea judecatoria sau curte care va fi pronuntatu condemnarea sa. Acea judecatoria sau curte, pronuntandu identitatea, va otari totu-de-o-data si pedepsa legiuita pentru fuga lui, daca legea o cere.
ART. 485
Curtea sau tribunalulu va asculta pe marturii, adusi sau dupa cererea ministeriului publicu, sau dupa cererea individului reprinsu, daca acesta va fi aretatu ca are marturi. Cercetarea identitatii se va face in audienta publica, si prinsulu va trebui sa fia fata, iar la din contra urmare, voru fi nule tote cate se voru lucra. Decisiunile curtii in asemene materia se voru da fara asistenta juratiloru.
ART. 486
Ministeriulu publicu si reprinsulu voru pute face recursu la curtea de casatiune in forma si in terminii aretati in acestu Codice in contra otaririi date asupra urmaririi pentru recunoacerea identitatii.
CAP. IV
MODUL DE PROCEDERE IN CASUL DE DESTRUCTIUNEA SAU RAPIREA ACTELORU SAU A OTARARII UNUI PROCESU
ART. 487
Candu in urmarea unui incendiu, a unei inundatiuni sau a ori carii alte cause estraordinare, niscari-va originale de otariri date in materia corectionale sau criminale si inca ne esecutate, sau niscari-va procedure inca neindeplinite, se vor fi stricatu, se voru fi rapitu sau voru fi peritu, si nu va fi fostu cu putinta ca sa se restabilesca, se va procede asa precum urmeza.
ART. 488
Daca esiste vre o copia autentica a decisiunii, acea va fi considersta ca originalu si prin urmare va fi data la depositulu destinatu pentru conservarea decisiuniloru. Spre acestu, scopu, ori cine, fia particulariu fia fonctionariu, aru fi depositariu alu unei copie autentice a decisiunii, este datoru sa o depuna la grefa curtii care o va fi datu, in urmarea ordinii ce i se va da pentru acesta de presedintele acelei curti; iar nefiind urmatoriu, va pute fi supusu chiar la constringere corporale. Acea ordine a presedintelui ii va servi de aperare catre cei ce voru ave interesu de acelu documentu. Depositariulu disei copie autentice va pute dand-o la depositariulu publicu, sa cera a i se da dupe dansa o copia legalisata.
ART. 489
Candu, in materia criminale, nici originalulu, nici vre-o copia autentica a decisiunii nu va esiste, iar originalulu sau vre o copia autentica a declaratiunii juratiloru va esiste, se va procede dupa acea declaratiune la alta din nou judecata.
ART. 490
Iar daca declaratiunea juratiloru nu se va mai pute intatisa sau daca causa s-a fostu judecatu fara jurati, si nu se va mai fi aflandu nici un actu scrisu, instructiunea procesului se va reincepe de la celu din urma actu in fiinta originale sau in copia autentica.
CAP. V
DESPRE DAREA SUB JUDECATA A FUNCTIONARILORU
ART. 491
Functionarii de ori ce ramu, pentru crime si delicte comise de dinsii afara din functiunile loru, se voru urmari si judeca dupa legea comuna, dandu-se mai antaiu in cunoscinta ministeriului respectivu.
ART. 492
Agentii administrativi ai guvernului, afara de ministrii, de consiliarii de statu, de membrii si procuratorulu curtii de compturi, nu voru pute fi urmariti pentru delicte relative la functiunile loru, decatu dupa o decisiune incuviintatoria a consiliului de statu. In acestu casu urmarirea se va face inaintea tribunaleloru ordinarie. Nu se prejudeca prin acesta dispositiunile art. 46 si 47, din legea consiliului de statu.
ART. 493
Candu unu oficiaru de politia judiciara, unu judecatoriu politianescu sau unu judecatoru de tribunalu comerciale ori judetianu, unu membru alu ministerului publicu de pe linga vre-una din aceste autoritati, va fi prevenitu ca faptuitoru, in esercitiulu functiuniloru sale, de unu delictu care trage dupa sine o pedepsa corectionale, ministeriulu publicu de pe linga curtea de apelu ilu va cita inaintea acestei curti care va pronunta fara apelu.
ART. 494
Candu fontionarii aretati in art. precedinte voru fi preveniti ca faptuitori, in esercitiulu functiunii loru, de o crima care trage dupa sine pedepsa destitutiunii sau alta, mai mare, insarcinarile cari, in casuri ordinarie, cadu esupra judecatorului de instructiune si asupra ministeriului publicu de pe linga tribunalu, voru fi indeplinite de presedintele curtii de apelu si de ministeriulu publicu de linga acesta curte, de fiecare din acestia in ceea ce-lu privesce, ele voru pute fi indeplinite si de ori cari alti oficiari a nume numiti pentru acesta, unulu de catre presedinte si altulu de ministeriulu publicu ai curtii apelative. Pina sa se faca acesta delegare si in casu candu aru esiste unu corpu de delictu, aceata va pute fi constatatu de ori ce oficiaru alu politei judeciare, iar pentru restulu procedurei se voru urma dispositiunile generali ale acestui codice.
ART. 495
Candu crima comisa in esercitiulu functiuniloru, si care aru trage dupa sine pedepsa destituirii sau alta mai mare, va fi imputata sau unui tribunalu intregu, sau individuale unui sau mai multoru membri de curte, sau unui membru alu ministeriului publicu de pe linga o curte, se va procede precum urmeza.
ART. 496
Crima va fi denuntiata ministeriului justitiei care va da ordine ministeriului publicu de pe langa curtea de casatiune a urmari dupa denuntiare. Crima va pute asemene fi denuntiata de dreptulu curtii de casatiune de catre personele cari se voru pretinde vetemate, dar acesta numai atunci candu ele voru cere a esercita actiune recursoria civile in contra acelui tribunalu sau judecatoru, ori candu denuntiarea va fi incidente intr-unu procesu pendinte la curtea de casatiune.
ART. 497
Ministerulu publicu de la curtea de casatiune, ori dupa ordinile ce va priimi de la ministrulu justitiei, ori dupa denuntiarea facuta de parti, va face lucrarile cuvenite spre urmarire. Primulu presedinte va numi pe unulu din membrii curtii ca sa proceda la ascultarea marturiloru si la facerea tutuloru acteloru de instructiune, cari potu fi trebuinciose a se face in orasulu unde este curte de casatiune.
ART. 498
Candu voru fi marturi de ascultatu sau acte de instructiune de facutu afara din orasulu unde este resedinta curtii de acusatiune, primulu presedinte alu acestei curti va face pentru acesta tote delegatiunile necesarie la unu judecatoru de instructiune luatu chiaru si afara din judetulu unde se afla tribunalulu sau judecatoriulu prevenitu.
ART. 499
Dupa ce va fi ascultatu pe marturi, si va fi terminatu instructiunea, care i s-a fostu delegatu, judecatorulu de instructiune mentionatu in articolulu precedente va tramite procesele verbali si celelalte acte inchise si sigiliate la primulu presedinte alu curtii de casatiune.
ART. 500
Asupra acteloru tramise de ministeriulu justitiei sau produse de parti, sau asupra informariloru anteriori ce-si va fi procuratu, primulu presedinte va da mandatu de depunere, daca cere casulu. Acestu mandatu va areta casa de arestu in care prevenitulu va trebui sa fi depusu.
ART. 501
Primulu presedinte alu curtii de casatiune va ordona indata sa se comunice procedura ministeriului publicu, care in cele cinci dile urmatore va adresa sectiunii civili requisitoriulu seu coprindetoru de denuntarea prevenitului.
ART. 502
Fie preceduta sau nu de unu mandatu de depunere denuntiarea adresata la sectiunea civile, in puterea articolului precedente, numita sectiune, transformata in camera de punere in acasatiune, pronutia asupra acestei cestiuni mai inainte de ori ce alta. Daca respinge denuntiarea, va ordona liberarea prevenitului. Daca o admite, va tramite pe tribunalu sau pe judecatorulu prevenitu inaintea sectiuniIoru unite.
ART. 503
Denuntiarea incidente intr-unu procesu pendinte la curtea, de casatiune, se va face inaintea sectiunii care se afla in cercetarea acelui procesu; daca este admisa, ea va fi tramisa la cea alta sectiune, care va procede precumu se areta la articolulu precedente.
ART. 504
Curtea de casatiune, sectiuni unite, transformata in inalta curte de justitia, va infatisa pe acusatu sau pe acusati, va da citirea in audulu publicului decisiunii prin care s-a pronuntiatu punerea sub acusatiune, precumu si actului de acusatiune alu ministerului publicu, va asculta pe marturi, conclusiunile ministeriului publicu, aperarea, si va pronuntia decisiunea cu majoritatea voturiloru.
ART. 505
Candu asupra cercetarii unui procesu ore care, sau in urmarea unei cereri de actiune recursoria civile, una din sectiunile curtii de casatiune va da, fara denuntare nici directa nici incidente, peste vre unu delictu de natura a atrage dupa sine urmarire criminale in contra unui tribunalu sau unui judecatoru dintre cei enumerati in art. 493, ea va pute din oficiu, sa ordone tramiterea sa in cercetarea celei alte sectiuni, care va pronuntia asupra punerii sub acusatiune, conform art. 503.
ART. 506
Procesulu care se afla in cercetarea sectiuniloru unite, se va tramite, la casulu prevedutu in precedentele articolu, inaintea sectiunii civili.
ART. 507
In tote casurile, sectiunea la care s-a tramisu o causa, sau dupa denuntiare sau din oficiu, va pronuntia asupra punerii sub acusatiune. Presedintele seu va face functiuni de judecatoru de instructiune.
ART. 508
Acestu presedinte va pute delega ascultarea marturiloru si interogatoriulu prevenitiloru la unu altu judecatoru de instructiune, luatu chiar si afara din judetulu in care se va afla prevenitulu.
ART. 509
Mandatulu de arestare ce va da presedintele va areta casa de arestare in care prevenitulu va trebui sa fia condusu.
ART. 510
Sedinta sectiunii nu va fi publica; judecatorii voru fi in numeru fara sotiu. Daca majoritatea nu afla casu de punere sub acusatiune, denuntiarea va fi respinsa printr-o decisiune, si ministeriulu publicu va ordona liberarea prevenitului.
ART. 511
Daca majoritatea judecatoriloru este pentru punerea sub acusatiune, acesta va fi pronunitiata printr-o decisiune, care va coprinde si ordinea de arestarea prevenitului. Tramiterea in judecata se va face sau la curtea juratiloru, sau la curtea de casatiune transformata in curte de justitia, conformu discinctiuniloru facute in acestu capu.
ART. 512
Instructiunea fiindu facuta cu modulu acesta inaintea curtii de casatiune, ea nu va pute fi atacata in catu pentru forma. Ea se va aplica si la complicii tribunalului sau judecatorului, chiar si candu aceia nu voru fi in functiuni judiciare.
ART. 513
Voru ave asemenea aplicare tote acele dispositiuni ale acestui codice cate nu voru fi contrarie formeloru de procedura prescrise in acestu capu.
ART. 514
In casu de recursu contra decisiunii curtii juratiloru, in a carii corcetare s-a fostu tramisu unu procesu de sectiunea curtii de casatiune care a pronuntiatu punerea sub acusatiune, daca in sectiunea criminale, competinte pentru acelu recursu, s-aru afla judecatori, cari voru fi luatu parte la judecata in care s-a pronuntiata punerea sub acusatiune, acei judecatori nu voru lua parte la cercetarea recursului, ci voru fi inlocuiti prin altii. Cu tote acestea in casulu unui alu douile recursu care va da locu la impreunarea sectiuniloru curtii, toti judecatorii voru pute lua parte la judecata acelui recursu.
CAP. VI
DESPRE DELICTE CONTRA RESPECTULUI CUVENITU DREGATORIELORU CONSTITUlTE
ART. 515
Daca, in sala sedinteloru tribunalului sau in ori care altu locu unde se face publice o instructiune judecatoresca, unulu sau mai multi asistenti voru da semne publice sau de aprobare sau de desaprobare, sau voru face sgomotu in ori ce modu, presedintele sau judecatorulu le va ordona respectulu cuvenitu, si daca desordinea se va continui, elu va ordona aprodiloru sa-lu scota afara, si daca dupa acesta se opune de a esi, sau daca dupa ce a esitu intra iarasi, presedintele sau judecatoriulu va ordona sa puna la oprela pe turburatoru; se va face mentiune de acesta ordine in procesulu verbale, si dupa infatisarea acestui procesu verbale la directorulu inchisorii, turburatorii voru fi primiti la casa de arestu si retinuti doue-deci si patru ore.
ART. 516
Candu sgomotulu va fi fostu insotitu de injurii sau de porniri de faptu, cari aru fi de natura a da locu la aplicare de pedepse corectionali sau politianesci, judecata se va pute face chiar in acea sedinta, si indata, ce acele fapte voru fi fostu constatate. Insa, fiindu casu de pedepsa politianesca, o va pronuntia fara apelu ori care altu tribunalu sau ori care judecatoriu; iar fiindu casu de pedepsa corectionale, nu o pote pronuntia de catu cu dreptu de apelu unu tribunalu de prima instanta sau unu singuru judecatoriu.
ART. 517
Daca se va fi comisu o crima la audienta unui singuru judecatoriu sau a unui tribunalu ale cui sentinte sunt supuse apelului, judecatoriulu sau tribunalulu, dupa ce voru aresta pe culpabile si voru face procesu verbale de faptele petrecute, voru tramite chartiele si pe prevenitu inaintea judecatoriloru competinti.
ART. 518
In privirea porniriloru de faptu cari voru fi degeneratu in crime, sau a ori caroru altoru crime comise la audienta curtii de casatiune sau a unei curti apelative, curtea va procede indata si fara intrerupere la judecata. Ea va asculta pe marturi, pe delinquente si pe advocatulu ce-si va fi alesu, sau care i se va fi datu de presedinte, si dupa ce va fi constatatu faptele si va fi ascultatu pe ministeriulu publicu, in sedinta publica, va aplica pedepsa printr-o decisiune motivata.
ART. 519
Crimele comise, in circonstantele prevedute prin articolulu precedinte, dinaintea unei curti de jurati, le va judeca sectiunea curtii de apelu din care facu parte judecatorii curtii juratiloru.
ART. 520
In casulu articlului 518, condemnarea nu se va pute pronuntia decatu cu unanimitate de voturi; iar la din contra, se voru incepe urmariri comformu dreptului comunu.
ART. 521
Prefectii, sub-prefectii, primarii comunali si oficiarii de polita administrativa sau judiciara precumu asemenea si presedintele de dreptu sau prin alegere alu unei adunari publice ce s-a intrunitu ca sa eserciteze dupa legi prin votu unu dreptu politicu, candu se voru afla intru indeplinirea publica de niscari-va acte ale functiunii loru, voru ave tote acele caderi legiuite prin art. 514, si dupa ce voru ordona sa se puna mana pe turburatori, daca faptulu acestora va fi datu nascere la unu delictu, voru face procesu verbale si-lu voru tramite, precumu si pe preveniti, inaintea judecaturiloru competinti.
TITLUL V
Despre Competinta in ore cari casuri esceptionali
CAP. I
DESPRE REGULAMENTELE DE COMPETINTIA
ART. 522
Candu doue tribunale politianesci, veri cari se voru afla in cercetarea aceleasi contraventiuni, sau a doue conese (inclinate) contraventiuni, partile voru pute cere regularea competintei de la tribunalulu de prima instanta sub a carii jurisdictiune stau ambe tribunalile politianesci. Daca cele doue tribunale politianesci stau sub jurisdictiunea a diferite tribunale de prima instanta, partile se voru adresa la curtea apelativa sub a carii jurisdictiune stau acele tribunale de prima instanta, si voru ave dreptu de recursu de casatiune. Daca si cele doue tribunale politianesci intre cari s-a ivitu conflictulu stau sub jurisdictiunea a diferite tribunale de prima instanta, si aceste dupa urma, sub jurisdictiunea a diterite curti apelative, partile se voru adresa de dreptulu la curtea de casatiune spre a cere regularea competintei.
ART. 523
Candu doui judecatori de instructiune, sau doue tribunale de prima instanta, stabilite in circonscriptiunea aceleiasi curti apelative, se voru afla in cercetarea aceluia-si delictu sau a diverse dar conese (inclinate) delicte, partile se voru adresa la acea curte spre a cere unu regulamentu de competinta, si voru ave dreptu de recursu de casatiune.
ART. 524
Candu prevenitulu sau acusatulu, ministeriulu publicu sau partea civile va fi propusu necompetinta tribunalului de prima instanta sau a judecatorului de instructiune, primita sau respinsa de aru fi acesta esceptiune, nimeni nu va pute recurge la curtea de casatiune spre a cere regularea de competinta; dar se va pute apela in contra sentintei tribunalului sau a judecatorului de instructiune la curtea apelativa si a se face recursu la curtea de casatiune in contra decisiunii acestei curti, daca cere casulu.
ART. 525
Curtea de casatiune este de dreptalu chiamata a pronunta in casu de conflicte in materia criminale, corectionale si politianesca regulamente de competinta:
a. candu mai multe triburale ordinarie de ori ce gradu, nesupuse la jurisdictiunea vre-unei instante ordinare sau supuse la jurisdictiunea a deferite instante ordinare, se voru afla in cercetarea aceluiasu delictu sau a delicte conese ori a aceleiasi contraventiuni;
b. candu unu tribunalu militaru, eclesiasticu sau ori care altu tribunalu esceptionale de o parte, si o curte apelativa sau una tribunalu corectionale sau unu tribunalu politianescu sau unu judecatoriu de instructiune de alta parte, se voru afla in cercetarea aceluiasiu delictu sau a delicte conese ori a aceleiasi contraventiuni.
ART. 526
Tote cererile pentru regulamente de competinta voru fi instruite si judecate in modu sumariu, si dupa simple memorie, intocmai precum mai josu se reguleda pentru curtea de casatiune.
ART. 527
Priimindu cererea si actele, curtea de casatiune sectunea criminale, va pute sau a decide indata definitivu, lasandu dreptulu de opositiune partii interesate, sau, nefiindu indestulu de lumiuata, a ordona sa se faca partiloru comunicare de actele ce i s-au pusu inainte asupra conflictului.
ART. 528
Recursulu pentru conflictu fiindu facutu, de prevenitu, acusatu sau de partea civile, decisiunea, prin care curtea va fi ordonatu comunicatiunea, va pune indatorire functionariloru insarcinati cu ministeriulu publicu pe langa autoritatile intre cari se pretinde ca esiste conflictulu, sa transmita tote chartiele procesului si parerea loru motivata asupra conflictului.
ART. 529
Candu comunicatiunea va fi fostu ordonata in urma recursului vre unui din acesti functionari, decisiunea curtii va pune indatorire celui altu sa transmita chartiele si parerea sa motivata.
ART. 530
Decisiunea de comunicare va areta pe scurtu actele din cari se nasce conflictulu si va otari, dupa distanta locurilloru, terminulu in care voru trebui sa fie aduse la grefa chartiele procesului si parerile motivate. Notificarea ce se va face partiloru de acesta decisiune va suspeude de dreptu judecata procesului, si, in materia criminale, punerea sub acusatiune, sau, daca acesta este pronuntata, compunerea comisiunii juratiloru. Nu se voru suspinde insa actele si procedurele conservatorie sau de instructiune. Prevenitulu sau acusatulu si partea civile voru pute presenta temeiurile loru asupra conflictului dupa forma si regulele de la Capu II: Titlulu III. din acestu codice, pentru recursulu de casare.
ART. 531
Candu, dupa o simpla cerere, se va fi datu decisiune asupra regularii de competinta, acea decisiune, dupa staruinta ministeriului publicu alu curtii de casatiune si prin ministrulu justitiei, va fi notificata functionarului insarcinatu cu ministerulu publicu pe linga curtea, sau tribunalulu, sau magistratulu care trebue sa inceteze cercetarea procesului in care intrase. Se va notifica acesta decisiune si prevenitului sau acusatului, precumu si partii civili.
ART. 532
Prevenitulu sau acusatulu si partea civile voru pute face opositiune la decisiunea data, in terminu de trei dile de la notificarea ei si dupa formele prescrise la Capu II. Titlu III. din acestu codice, pentru recursulu de casare.
ART. 533
Opositiunea de care se vorbesce in articlulu precedente are putere de a suspende judecarea procesului, precumu se dice in articolulu 529.
ART. 534
Prevenitulu care nu se va gasi arestatu, acusatulu care nu se va fi pusu la proprela si partea civile nu voru fi admisi a face opositiune, daca nu si-au alesu sau mai inainte sau in terminulu otaritu prin art. 532, domiciliu la loculu resedentei unei din autoritatile judecatoresci in conflictu. Nefiindu facuta acesta alegere de domiciliu din partea celoru susu aretati, promotorulu conflictului va fi si elu scutitu de ori ce comunicare in privinta loru, asia in catu numitii nu voru pute sa se prevalideze de neindeplinirea acestei forme.
ART. 535
Curtea de casatiune, judecandu conflictulu, va decide asupra tutuloru acteloru ce aru pute sa fi fostu facute de curtea, tribunalulu sau magistratulu pe care ea va gasi necompetente.
ART. 536
Decisiunile date asupra conflicteloru nu voru pute fi atacate prin opositiune, candu, mai-nainte de densele, va fi intervenitu o decisiune de comunicare care se va fi esecutatu intocmai precumu mai susu se areta.
ART. 537
Decisiunea ce se va da, sau in urma celei de comunicare; sau dupa opositiune, va fi notificata acelorasi parti si in aceeasi forma ca si decisiunea ce o va fi precedutu.
ART. 538
Partea civile, prevenitulu sau acusatulu, care nu va reusi in cererea ce va fi introdusu pentru regularea competintei, va pute fi condemnatu la o amenda, care nu va trece peste trei sute lei, si din care jumetate va fi pentru adversariulu seu.
CAP. II
DESPRE STRAMUTAREA UNUI PROCESU DE LA UN TRIBUNALU LA ALTULU
ART. 539
In materia criminale, corectianale si politianesca, curtea de casatiune pote, dupa requisitiunea ministerului publica de linga acesta curte, sa stramute cercetarea unui procesu de la o curte apelativa sau de jurati la alta, de la unu tribunalu corectionale sau politianescu la altulu de aceeasi qualitate, de la unu judicatoru de instructiune la unu altu judicatoru de instructiune pentru cuvinte de siguranta publica sau de legitima suspiciune. Acesta stramutare pote fi ordonata si dupa requisitiunea partiloru interesate, insa numai pentru causa de legitima suspiciune.
ART. 540
Partea interesata care va fi procesu de buna voia inaintea unei curti, a unui tribunale sau a unui judicatoru de instructiune, nu va fi priimita sa cera stramutarea procesului, de catu pentru circumstante intemplate in urma, daca ele voru fi de natura a da nascere la o legitima suspiciune.
ART. 541
Functionarii insarcinati cu ministeriulu publicu voru pute face recursu de dreptulu la curtea de casatiune, spre a cere stramutarea procesului pentru causa de legitima suspiciune, dar candu cererea de stramutare va ave de causa sicuranta publica, ei voru fi datori sa o adreseze, impreuna cu cuvintele si dovedile ce voru ave, la ministrulu justitiei, care le va transmite daca cere casulu, la curtea de asatiune.
ART. 542
Curtea de casatiune, sectiunea criminale pete sa decida definitive dupa cerere si dupa acte si sa lase dreptu de o opositiune celui interesatu; ea pote asemene sa ordone ca sa se comunice mai inteiu celu interesatu cererea de stramutare si temeiurile pentru cari este facuta, asa precum se areta in articlele urmatore.
ART. 543
Cand trammutarea va fi ceruta de prevenitu de acusatu sau de partea civile, si curtea de casatiune nu va judica de cuviinta nici sa priimesca acea cerere nici sa o respinga indata, decisiunea va ordona comunicarea acestei cereri la oficiarulu insarcinatu cu ministeriulu publicu pe linga judicatorulu de instructiune insarcinatu cu cercetarea delictului, si-lu va indatora sa tramita actele impreuna cu parerea sa motivata asupra cererii de stramutare. Decisiunea va ordona inca, daca cere trebuinta, ca comunicarea sa se faca si celei-l-alte parti.
ART. 544
Candu cererea de stramutare va fi facuta de catre ministeriulu publicu, curtea de casatiune, daca nu va decide definitive asupra ei indata, va ordona, cerendu casulu, ca acea cerere sa se comunice partiloru sau va pronuntia oru ce alta dispositiune preparatoria aru judica trebuinciosa.
ART. 545
Ori ce decisiune a curtii de casatiune, prin care in nefiinta partii interesate si numai dupa cerere si acte, se va fi statuitu definitive asupra unei cereri de stramutare, va fi, prin staruinta ministerului publicu de la curtea de casatiune si prin ministeriulu justitiei, notificata sau ministeriulu publicu de Iinga curtea, tribunalulu ori judecatorulu de instructiune celu desarcinatu, sau partii civili, prevenitului ori acusatului in persona sau la domiciliulu alesu.
ART. 546
Opositiunea nu va fi priimita daca nu e facuta in terminulu si dupa regulele prescrise la capu. I alu acestui titlu.
ART. 547
Opositiunea priimita suspinde de dreptu cursulu judecatii, precumu s-a disu la articolulu 529.
ART. 548
Articolele 526, 529, 530, 533, 534, 535, 536, 537, si 538, voru fi aplicabili si la cererile de stramutarea unui procesu de la unu tribunalu la altulu.
ART. 549
Decisiunea care va fi respinsu o cerere de stramutare, nu va esclude o noua cerere de stramutare fundata pe fapte intimplate in urma.
CAP. III
DESPRE RECUSATIUNE
ART. 550
Ver-ce judicatoru pote fi recusatu pentru urmatorele cause:
1) Daca judicatorulu este consangenu sau afinu (cuscru) cu partile sau cu una dintr-insele pina la alu patrule gradu inclusivu.
2) Daca sotia judicatorului este consangena sau afina cu una dintre parti, sau daca judicatorulu este consangenu sara afinu cu sotia unei dintre parti, pina la gradulu mai susu aretetu, in casu candu acea femeia este In vieta sau candu, fiindu morta, sunt copii dintr-insa. In casu candu acea femeia este morte si nu sunt copii dintr-insa, socrulu, ginerele si cumnatulu nu voru pute fi judicatori. Dispositiunea relativa la femeia cea morta se va aplica si la femeia despartita, daca sunt copii din casatoria ei.
3) Daca judicatorulu este consangenu sau afinu pina la a doua spita inclusivu cu advocatii partiloru sau alu unei dintr-insele.
4) Daca judicatorulu, sotia sa, ascedentii, descedentii sau afinii sei in aceeasi linia, au vre o prigonire asemenata cu ceea ce urmeza intre parti.
5) Daca cei mai susu numiti au vre unu procesu alu loru propriu la tribunalulu unde vre una din parti este judicatoru.
6) Daca in cursu de cinci ani inaintea recusatiunii a mijlocitu procesu criminale intre ei si vre una din parti, sotia, consangenii sau afinii aceleia in linia drepta;
7) Daca intre judicatoru, sotia, ascedentii, descedentii sau afinii sei in aceeasi linia si una dintre parti se urmeza sau s-a urmatu in cele sese luni mai-nainte de recusatiune vr-unu procesu civile. In casu de asemenea procesu intentatu de una din parti in contra judicatorului, nu va fi admisibile recusatiunea propusa de acea parte, fara numai daca procesulu civile va fi inceputu mai-nainte de instanta in care se propune recusatiunea.
8) Daca judicatorulu este tutoru sau curatoru; sau mostenitoru presumptivu, sau donataru, sau stapenu alu unei dintre parti; daca mananca obicinuitu la masa unei din parti sau una din parti la a sa; daca este administratoru alu vre unui stabilimentu, societati sau directiuni care este parte in procesu; daca una din parti este mostenitorea sa presumptiva.
9) Daca judecatorulu a aperatu in judecata acelasi procesu, numai daca a scrisu sau a datu consultatiune asupra prigonirii; daca a participatu la acelu procesu mai-nainte, ca judicatoru, ca arbitru sau ca marturu; daca de la inceputulu procesului a priimitu daruri de la vre-una din parti.
10) Daca este inimicitia capitale intre judicatoru si una din partile litiganti; daca din partea judicatorului a urmatu in contra vre unei din parti, in cele sesse luni din-aintea recusatiunii, agresiuni, injurie sau amenintari, verbale sau inscrisu.
ART. 551
Nu va fi casu de recusatiune candu judicatorulu aru fi consangenu alu tutorului sau curatorului vre unei din parti sau alu membriloru oru administratoriloru unui stabilimentu, societati, directiuni sau uniuni, care aru fi parte in procesu, afara numai daca disii tutori, administratori sau interesati n-aru ave unu interesu distinctu si personale.
ART. 552
Ver care judicatoru va cunosce in persona sa o causa in recusatiune va fi datoru s-o declare catre judecatoria din care face parte, si care va otari daca trebue sa se abstina.
ART. 553
Causele de recusatiune relative la judecatori, sunt aplicabili la ministerulu publicu candu acesta figureza in calitate de parte alaturata; dar nu este recusabile candu figureza ca parte principale.
ART. 554
Celu ce va voi se recuse va trebui sa eserciteze acestu dreptu mai-nainte de inceputulu desbateriloru contradictorie la audienta, afara numai candu causa de recusatiune s-a ivitu in urma.
ART. 555
Recusatiunea in contra judecatoriloru insarcinati cu cercetari in fata locului, instructiuni sau alte asemeni lucrari, nu va pute fi propusa de catu in terminu de trei dile, incepute:
1. Din diua otaririi preparatorie, in casu candu judecata a fostu contradictoria.
2. Din diua espirarii terminului de opositiune, in casu candu judecata s-a facutu in lipsa si opositiune din partea celui in dreptu nu a urmatu.
3. Din diua respingerii opositiunei, chiaru in lipsa de aru fi pronuntiatu acea respingere, in casu candu judecata s-a facutu in lipsa, si opositiunea facuta de celu in dreptu nu s-a admisu.
ART. 556
Recusatiunea va fi propusa in scrisu; impreuna cu mijlocele sale, de catre chiar partea litigante sau de unu alu seu imputemicitu prin procuratiune speciale, care va remane alaturata la actu.
ART. 557
Veri ce propunere de recusatiune va trebui sa fia facuta in forma ce se areta in articolulu precedinte, cu sese dile mai inainte de diua infatisarii; la din contra, si in lipsa de vre unu cuventu impedicatoru admisibile, o asemenea propunere nu va pute fi primita.
ART. 558
Indata ce o va primi, sau celu multu la urmatorea audienta, tribunalulu sau curtea, judecandu admisibilitatea cererii, va otari, dupa ce va asculta conclusiunile ministerului publicu, sau respingerea sa candu nu o aru judeca admisibile, sau, la casulu contrariu, comunicarea sa:
1. la judecatorulu recusatu, spre a se esplica asupra fapteloru in terminu scurtu, defiptu in otarirea de admisiune;
2. la minisreriulu publicu.
ART. 559
Judecatorulu recusatu va face declararea sa in josulu actului de recusatiune.
ART. 560
Daca judecatorulu recusatu recunosce faptele cari au motivatu recusatiunea sa, sau daca acele fapte sunt probate, tribunalulu sau curtea va ordona prin otarire ca sa se abstina.
ART. 561
Daca recusantele n-aduce proba in scrisu sau unu inceputu de proba despre causele recusatiunii, va remane la prudinta tribunalului, sau sa ordone proba testimoniale, sau sa respinga recusatiunea, pe simpla declarare a judicatorului.
ART. 562
Tote formalitatile prescrise prin cele cinci articole precedinti voru trebui sa fia terminate in cele sese dile urmatorie dupa propunerea recusatiunii.
ART. 563
Daca recusantele, aflandu-se in casulu esceptionale de impedicare mentionatu la art. 557, aru propune recusatiunea tocmai asupra infatisarii procesului, tribunalulu sau curtea va delibera indata si va otari, ascultandu conclusiunile ministeriului publicu, asupra admisibilitatii propunerii de recusare, si in casu de admisiune, va statui asupra recusatiunii sau chiaru in acea di sau la una din urmatorele audiente, dupa imprejurari.
ART. 564
In tote casurile, cercetarea procesului principale nu va pute incepe de catu dupa ce se va statui asupra propunerii de recusare. Nici o propunere de recusare nu va fi admisibile dupa inceperea aperariloru in fondu la audienta ale partiloru litiganti.
ART. 565
Asupra unei propuneri de recusare, judicatorulu recusatu nu va pute sa asiste nici la audienta nici in camera de consiliu, pina candu se va statui definitive asupra acestui incidente.
ART. 566
Recusantele care nu va reusi sa faca a se admite recusatiunea, va fi condemnatu la o amenda de lei una suta.
ART. 567
Otaririle date asupra recusatiunii voru fi supuse apelului, in terminu de cinci dile, de la data loru.
ART. 568
Otarirea asupra recusatiunii in contra carii s-a facutu apelu, va deveni esecutoria dupa doue-deci si cinci de dile de la data sa, daca in terminulu acesta recusantele nu presenta copia dupa otarirea instantei de apelu care o va fi reformatu.
ART. 569
In cacu candu recusatiunea s-a priimitu sau de instantia inaintea carii a fostu propusa sau de instantia de apelu in terminulu celoru doue-deci si cinci de dile prescrise in art. precedinte, judicatorulu recusatu se va inlocui, pentru acelu procesu, printr-un altu judicator sau printr-unu suplentu dintr-o sectiune a aceleiasi instantie.
ART. 570
Apelulu se va face printr-unu actu subscrisu de parte sau de unu imputemicitu alu seu prin procuratiune speciale, si depusu la instantia in contra otaririi carii se apeleda.
ART. 571
Apelulu se va priimi fara plata de taxa. Grefiarulu va transmite chiaru in acea di la instanta catre care s-a facutu apelu, actulu de recusare si procuratiunile de voru fi, declaratiunea judecatorului, otaririle pronuntiate si ver ce alte acte relative. La din contra urmare grefiarulu va fi pasibile de o amenda de una suta lei, si va pute fi supusu si la actiune recursoria civile.
ART. 572
Apelulu va trebui sa fia judicatu in cursu de cinci-spre-dece dile de la a sa priimire, sub pedepsa de actiune recursoria civile in contra judicatoriloru.
TITLU VI
Despre cate-va obiecte de interesu publicu si de securitate generale
CAP. I
DESPRE DEPOSITULU GENERALE ALU NOTITIELORU OTARIRILORU
ART. 573
Grefiarii tribunaleloru corectionali si ai curtiloru de jurati voru fi datori a inscrie, pe ordine alfabetica, intr-unu registru speciale, numele, profesiunea, etatea si locuinta celoru condemnati la o inchisore corectionale sau la o pedepsa mai mare. Acestu registru va cuprinde o notitia sumaria despre procesu si despre condemnare; grefiarulu se va supune la o amenda de lei cinci-deci pentru fiecare procesu netrecutu.
ART. 574
La fie care trimestru grafiarulu va tramite o copia de pe acestu registru la ministrulu justitiei si o alta la ministrulu din intru: urmarea din contra supune pe grefiaru la o amenda de lei cinci-deci.
ART. 575
Acesti doui ministrii voru tine, dupa forma mai susu aretata, unu registru generale compusu de aceste copie primite de la grefiari.
CAP. II
DESPRE INCHISORI SI DESPRE CASE DE OPREALA
ART. 576
Afara de inchisorile intocmite pentru pedepse, va fi linga fiecare tribunalu cate o casa de arestu, unde se voru tine prevenitii, si linga fiecare curte de jurati cate o casa de oprela unde se voru inchide acei in contra caroru se va fi datu o ordonanta de punere la oprela.
ART. 577
Aceste doue locuri de inchisore voru fi cu totulu distinse de casele de inchisore pentru pedepse.
ART. 578
Prefectii voru veghia ca aceste diferite case sa fia nu numai sicure, dar inca sanetose si curate.
ART. 579
Directorii acestoru diferite case voru fi datori sa tina unu registru. Acestu registru va fi subsemnatu si parafatu pe tote paginele de judecatorulu de instructiune, pentru casele de arestu; de presedintele curtii de jurati pentru casele de oprela, si de prefectu pentru inchisorile pedepsitorie.
ART. 580
Ori ce esecutatoru alu unui mandatu de arestare, alu unei ordonante de oprela sau alu unei decisiuni ori sentinte de condemnatiune, este datoru, mai-nainte de a da in mana directorelui inchisorii persona ce conduce, sa staruiasca a se inscrie in registru actulu in virtutea carui se face inchiderea; actulu de darea acelei persone se va inscrie inaintea lui. Aceste inscrieri voru fi subsemnate atatu de elu catu si de directore.
ART. 581
Nici unu directoru nu va pute sa primesca, nici sa retina la inchisore o persona de catu in virtutea sau a unui mandatu de depunere sau a unui mandatu de arestare, datu dupa formele prescrise prin lege, sau a unei decisiuni de tramitere inaintea curtii de jurati, sau a unei decisiuni ori sentinte de condemnare la o pedepsa de inchisore criminale ori corectionale, si numai dupa ce va transcrie in registrulu seu actulu care ordona inchisorea. La din contra urmare, elu va fi urmaritu si pedepsitu ca culpabile de detentiune arbitraria.
ART. 582
Registrulu directorului va cuprinde asemine, pe marginea actului de darea in mana sa a personei inchise, data esirei arestatului, precumu si ordonanta, decisiunea sau sentinta in puterea carii arestatulu a esitu de la inchisore.
ART. 583
Judicatorulu de instructiune e datoru sa visiteze celu putinu odata pe luna pe arestatii din casa de arestu a tribunalului; presedintele curtii de jurati e datoru sa visiteze pe arestatii din casa de poprela a acelei curti celu putinu odata in curgerea unei sesiuni; prefectulu e datoru sa visitere celu putinu de doue ori pe anu atatu casa de oprela catu si casa de arestu si tote inchisorile din judetulu seu.
ART. 584
Primariulu fiecarii comune si politaiulu ori comisarulu sunt datori asemenea sa visiteze tote inchisorile ce se voru afla in acea comuna, spre a se asicura de buna observare a reguleloru prescrise in acele case, precumu si de buna intretinere a arestatiloru.
ART. 585
Primariulu, politaiulu sau comisarulu de politia voru ave privighiarea ca hrana arestatiloru sa fia suficiente si sanetosa; ei voru ave politia acestoru case de oprela sau de arestu. Cu tote acestea judecatorulu de instructiune si presedintele curtii de jurati voru pute da, fiecare in ceea ce-lu privesce, ordinele ce voru trebui a se esecuta in aceste case, si pe cari le voru crede ei necesarie sau pentru instructiunea sau pentru judecata procesului.
ART. 586
Daca vre-unulu dintre arestati intrebuinteza amenintari, injurie sau violente fie in contra directorului ori a subalterniloru sei, fie in contra celoru-alti arestati, elu va fi dupa ordinile cui se va cuveni, pusu in mai mare strimtorare, inchisu singuru si chiaru aruncatu in fere in casu de furore sau violenta grava, deosebitu de urmarirea, judecatoresca, la care aru pute sa dea locu purtarea sa.
CAP. III
DESPRE MIJLOACELE DE A ASICURA LIBERTATEA INDIVIDUALE IN CONTRA INCHIDERILORU NELEGALI SAU ALTORU ACTE ARBITRARIE
ART. 587
Pentru ca unu actu, care ordona arestarea sau punerea la oprela a unei persone, sa pota fi esecutatu, trebue:
a. ca acelu actu sa arete formale motivulu arestarii si legea in puterea carii este ordonata arestarea;
b. ca elu sa fia esitu de la unu functionaru, carui legea a datu formale acea putere;
c. ca elu sa fia notificatu personei arestate si sa i se lase copia dupa dinsulu.
ART. 588
Toti cei cari, neavendu data de lege puterea de a aresta, voru ordona, voru subscrie, voru esecuta arestatiunea unei persone; toti cei cari chiaru in casurile cand arestatiunea este autorisata prin lege, voru priimi sau voru retine o persona areatata intr-unu altu locu de cele destinate prin lege pentru acesta, se voru supune la pedepsa legiuita pentru crima de arestatiune arbitraria.
ART. 589
Ori cine va ave cunoscinta ca o persona se afla arestata intr-unu altu locu de cele destinate prin lege pentru acesta, este datoru sa insciinteze pe ministeriulu publicu, sau pe sub-prefectu, politaiu, ori pe primaru, sau pe judecatorulu de instructiune, sau pe ministeriulu publicu de linga curtea de apelu.
ART. 590
Ori care din functionaru enumerati in art. precedinte este datoru, de oficiu, sau dupa incunosciintarea ce va fi primitu, sa se duca indata la casa unde se afla arestatulu, si sa-lu libereze, sau in casu candu aru intimpina o alegatiune de ori ce causa legale de arestare sa-lu tramita, fara intardiare, la magistratulu competinte. La din contra urmare, numitii functionari voru fi urmariti si pedepsiti ca complici de detentiune arbitraria. De tote acestea sunt datori a face procesu verbale.
ART. 591
Daca va cere casulu, functionaru mai susu numiti potu sa dea mandate de infatisare, de aducere sau de arestare. Numitii functionari voru pute cere asistenta puterii publice, si ori ce persona chiamata este datore sa dea atutoru, in casu de resistenta sau din partea personei detinute de a merge la magistratulu competinte, sau din partea autorloru acestei arestari nelegali ori a compliciloru loru.
ART. 592
Ori ce custode sau directoru, care va re fusa de a areta pe persona inchisa acelui care are ordinea unui functionaru insarcinatu cu politia inchisorii sau a casei de oprela, sau daca nu va intemeia refusulu seu pe aretarea unui ordinu care-lu opresce de a presenta pe inchisu, sau daca nu va areta unui oficiaru politienescu, ministeriului publicu sau judecatorilui de instructiune registrele ce i se voru cere, ori daca nu va lasa pe acestia sa ia copia dupa o parte din aceste registre se va urmari ca culpabile sau complice de arestare arbitraria.
CAP. IV
DESPRE PRESCRIPTlUNE
ART. 593
Actiunea publica si actiunea privata cari resulta dintr-o crima se voru prescrie prin dece ani impliniti, socotindu-se acestu terminu din diua candu crima a fostu comisa, daca in acestu intervalu nu s-a facutu nici unu actu de instructiune nici de urmarire. Dar daca in intervalulu acesta se voru fi facutu niscari-va acte de instructiune sau de urmarire, fara sa fi fostu urmate de o decisiune, cei dece ani de prescriptiune se voru numera incependu de la celu dupa urma actu si acesta chiar in privinta personeloru cari nu voru fi fostu implicate in acelu actu de instructiune sau de urmarire.
ART. 594
In ambe casurile articolului precedente si dupa deosebirile de epoce acolo stabilite, curgerea prescriptiunii se marginesce la trei ani pentru delictele cari se pedepsescu cu pedepse corectionali.
ART. 595
Actiunea publica si actiunea privata pentru o contraventiune politianesca se voru prescrie printr-unu anu implinitu din diua in care s-a comisu, chiar si daca se va fi urmatu in acestu decursu de timpu vre o cercetare sau lucrare fara sa fi mijlocitu sentinta de condemnare.
ART. 596
Pedepsele pronuntate printr-o decisiune in materia criminale se voru prescrie prin doue-deci de ani impliniti de la data decisiunii care le a pronuntatu, ori daca s-a facutu sau nu recursu pentru casare in contra aceleia. Cu tote acestea condemnatulu nu va pute sa-si aiba locuinta in judetulu unde locuesce sau celu asupra carui ori in contra proprietatii carui s-a facutu crima sau mostenitoru sei in linia drepta. Gubernulu va pute otari condemnatului loculu domicuiului seu.
ART. 597
Pedepsele pronuntiate printr-o decisiune sau sentinta, in materia corectionale, se voru prescrie prin cinci ani impliniti de la data decisiunii sau a sentintiei care le a pronuntatu in ultima instanta. Pentru pedepsele pronuntate de tribunale in prima instanta termenulu de cinci ani va incepe a curge din diua in care sentinta nu se va mai pute ataca pe calea apelului.
ART. 598
Pedepsele pronuntate pentru contraventiuni politianesci se voru prescrie dupa doui ani impliniti, insa: pentru cele pronuntate in ultima instanta, din diua sentintiei; iar pentru cele pronuntate in prima instanta, din diua candu sentintia nu se va mai pute ataca pe calea apelului.
ART. 599
Condemnatiunile civili coprinse in decisiunile date in materia criminale, corectionale sau politianesca si devenite nerevocabili, se voru prescrie dupa regulele codicelui civile.
ART. 600
In nici unu casu condemnatii in contumacia, sau in lipsa, nu voru pute fi primiti a se infatisa ca sa se descarce de condemnarea ce a fostu pronuntata in contra loru.
Dispositiuni transitorie
ART. 601
In terminu de trei luni de la promulgarea acestui codice, se voru determina, prin regulamente de administratiune publica, diversele specie de cheltueli de justitia in materia criminale, corectionale si politianeaca, tarifulu loru, locurile de unde si modulu cumu trebue sa se faca a loru implinire, fia provisoria, fia definitiva. Acele regulamente se voru tipari la finele acestui codice.
ART. 602
Acestu codice de procedura criminale nu se va pune in lucrare de catu dupa sese luni din diua promulgarii codicelui penale. Prin urmare tote procesele ce se voru intenta dupa espirarea aceloru sese luni se voru instrui si se voru judeca dupa dispositiunile acestui codice.
Dispositiuni generali
ART. 603
Tote dispositiunile legiloru de procedura penale anteriori, tote ordonantele domnesci, tote instructiunile ministeriali si tote datinele ce se aplica in trecutu sunt si remanu abrogate, intru totu ce aru coprinde contrariu dispositiuniloru acestui codice. Facemu cunoscutu si ordonamu ca cele de fata, investite cu sigiliulu Statului si trecute in Monitorulu Oficiale, sa fia adresate curtiloru, tribunaleloru si autoritatiloru administrative, ca sa le inscrie in registrele loru, sa le observe si sa faca a le observa, si Ministrulu Nostru Secretaru de Statu la Departamentulu Justitiei, Culteloru si Instructiunii Publice, este insarcinatu a priveghia publicarea loru. Datu in Bucuresci la unu-spra-dece Noembre, anulu una miia optu sute sese-deci si patru.
ALECSANDRU IOAN
L.S.
Ministru Secretaru de Statu
la Departamentulu Justitiei, Culteloru
si Instructiunii Publice,
N. Cretulescu
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
