Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
CERINTE ESENTIALE DE SECURITATE din 15 aprilie 2004 ce se aplica echipamentelor sub presiune precum si ansamblurilor care prezinta un anumit pericol
OBSERVAŢII PRELIMINARE A. Cerinţele esenţiale de securitate se aplicã echipamentelor sub presiune precum şi ansamblurilor care prezintã un anumit pericol. B. Cerinţele esenţiale de securitate conţinute în prezenta hotãrâre sunt obligatorii. Cerinţele esenţiale se aplicã doar dacã existã anumite pericole pentru echipamentele sub presiune atunci când sunt utilizate în condiţii care sunt prevãzute, în mod rezonabil, de producãtor. C. Producãtorul are obligaţia sã efectueze o analizã de risc în vederea identificãrii acelor riscuri care corespund produselor sale din punct de vedere al presiunii, fiind obligat sã proiecteze şi sã construiascã produsele având în vedere aceastã analizã pe care a efectuat-o. D. Cerinţele esenţiale trebuie interpretate şi aplicate astfel încât la momentul proiectãrii şi fabricaţiei sã se ţinã seama de nivelul tehnic şi de practica curentã precum şi de aspectele tehnice şi economice pentru asigurarea unui grad ridicat de protecţie privind sãnãtatea şi securitatea.
1. GENERALITĂŢI 1.1. Echipamentele sub presiune trebuie proiectate, fabricate şi verificate, şi, dupã caz, echipate şi instalate astfel încât sã fie garantatã securitatea acestora atunci când sunt puse în funcţiune în conformitate cu instrucţiunile producãtorului, sau în condiţii previzibile în mod rezonabil. 1.2. La stabilirea soluţiilor cele mai adecvate producãtorul trebuie sã aplice urmãtoarele principii în ordinea indicatã: a) sã elimine sau sã reducã pericolele, în mãsura în care este posibil; b) sã aplice mãsuri adecvate de protecţie pentru pericolele care nu pot fi eliminate; c) dacã este cazul, sã informeze utilizatorul cu privire la pericolele care au rãmas şi sã indice, dacã este necesar, ca utilizatorul sã ia mãsuri speciale, adecvate pentru reducerea riscurilor la momentul instalãrii şi/sau utilizãrii. 1.3. Dacã se cunoaşte sau poate fi previzibilã în mod clar posibilitatea unei utilizãri necorespunzãtoare, echipamentele sub presiune trebuie proiectate astfel încât sã fie prevenit un posibil pericol datorat utilizãrii necorespunzãtoare sau, dacã nu este posibil, sã existe un avertisment cã echipamentele sub presiune nu trebuie folosite în acest mod.
2. PROIECTARE 2.1. Generalitãţi Echipamentele sub presiune trebuie corespunzãtor proiectate luând în considerare toţi factorii determinanţi pentru a se garanta cã echipamentele sunt sigure pe toatã durata lor de viaţã. La proiectare trebuie utilizaţi coeficienţi de siguranţã corespunzãtori care sã utilizeze metode clare despre care se ştie cã includ marje de securitate adecvate pentru prevenirea tuturor tipurilor de avarii, într-o manierã coerentã. 2.2. Proiectare pentru o rezistenţã adecvatã 2.2.1. Echipamentele sub presiune trebuie proiectate pentru încãrcãri corespunzãtoare destinaţiei acestora şi a altor condiţii de funcţionare previzibile în mod rezonabil, În mod special, urmãtorii factori trebuie luaţi în considerare: a) presiunea internã/externã; b) temperatura mediului ambiant şi temperatura de funcţionare; c) presiunea staticã şi masa conţinutului în condiţii de funcţionare şi încercare; d) încãrcãri datorate condiţiilor de trafic, vânt, cutremure; e) forţe şi momente de reacţiune rezultate din elemente de susţinere, elemente de prindere, conducte, etc.; f) coroziune şi eroziune, obosealã, etc.; g) descompunerea fluidelor instabile. Pentru diferite încãrcãri care pot sã aparã trebuie luatã în considerare posibilitatea apariţiei lor simultane. 2.2.2. Pentru o rezistenţã adecvatã, proiectarea trebuie sã se bazeze pe: a) o metodã de calcul conform prevederilor de la pct.2.2.3. ca regulã generalã, şi dacã este necesar, suplimentatã cu o metodã de proiectare experimentalã conform prevederilor de la pct. 2.2.4; sau b) o metodã de proiectare prin experimentare, fãrã calcule, conform prevederilor de la pct.2.2.4, dacã produsul între presiunea maxim admisibilã PS şi volumul V este mai mic de 6000 bar x litru, sau produsul PS x DN este mai mic de 3000 bar. 2.2.3.Metoda de calcul a) Incinta sub presiune şi alte aspecte legate de încãrcare Pentru echipamentele sub presiune eforturile admisibile trebuie sã fie limitate luând în considerare toate posibilitãţile de avarie previzibile în mod rezonabil, în condiţii de funcţionare. În acest scop se utilizeazã factori de securitate pentru a elimina complet orice nesiguranţã care rezultã din fabricaţie, din condiţii reale de ftmcţionare, eforturi, modele de calcul şi din proprietãţile şi comportarea materialelor. Aceste metode de calcul trebuie sã asigure o marjã de siguranţã suficientã avînd în vedere, dupã caz, cerinţele prevãzute la pct. 7. Cerinţele enunţate mai sus pot fi îndeplinite dacã se utilizeazã una din urmãtoarele metode, dupã caz, dacã este necesar fie ca o completare, fie în combinaţie cu altã metodã: - proiectare conform unor formule, - proiectare pe baza analizei, - proiectare pe baza unor metode din mecanica ruperii. b) Rezistenţã Pentru a stabili rezistenţa echipamentului sub presiune în cauzã, trebuie efectuate calcule de proiectare adecvate. În mod special se aplicã urmãtoarele reguli: i) presiunile de calcul nu trebuie sã fie mai mici decât presiunile maxim admisibile, şi trebuie luate în considerare presiunile statice şi dinamice ale fluidului, precum şi descompunerea fluidelor instabile. Dacã un recipient este împãrţit în mai multe compartimente cu presiuni diferite, peretele despãrţitor trebuie proiectat luând în considerare presiunea maxim posibilã dintr-un compartiment relativ la presiunea minim posibilã din compartimentul învecinat. ii) temperaturile de calcul trebuie sã ţinã seama de limitele de siguranţã corespunzãtoare. iii) proiectarea trebuie sã ţinã seama în mod corespunzãtor de toate combinaţiile posibile de temperaturã şi presiune care pot sã aparã în condiţii de funcţionare ale echipamentului rezonabil previzibile. iv) eforturile maxime şi concentratorii de eforturi trebuie menţinuţi în limite de siguranţã. v) calculul pentru incinta sub presiune trebuie sã utilizeze valori corespunzãtor cu proprietãţile materialelor, care se bazeazã pe date dovedite, având în vedere prevederile de la pct. 4. şi trebuie sã utilizeze factori de securitate adecvaţi. Caracteristicile materialelor de care se ţine seama, dupã caz, cuprind: - limita de curgere, 0,2% sau 1% limita de întindere corespunzãtoare temperaturii de calcul; - rezistenţa la rupere; - rezistenţa la fluaj, respectiv limita de curgere la fluaj; - date referitoare la obosealã; - Modulul Young (modulul de elasticitate); - capacitatea adecvatã de deformare plasticã; - rezilienţa; - rezistenţa la rupere. vi) trebuie aplicaţi coeficienţi de îmbinare adecvaţi cu caracteristicile materialelor care, depind, de exemplu, de tipul controlului nedistructiv, de proprietãţile materialelor îmbinate şi de condiţiile de funcţionare avute în vedere. vii) proiectarea trebuie sã ia în considerare toate tipurile posibile de uzurã, previzibile în mod rezonabil cum sunt coroziunea, fluajul, oboseala, în funcţie de utilizarea pentru care echipamentul este destinat, în instrucţiunile de funcţionare a echipamentului prevãzute la pct 3.4. trebuie acordatã o atenţie deosebitã caracteristicilor speciale de proiectare, care sunt reprezentative pentru durata de viaţã a echipamentului, ca de exemplu: - pentru fluaj: numãrul de ore de funcţionare rezultate din proiect la temperaturile specificate; - pentru obosealã: numãrul de cicluri rezultate din proiect la nivelurile de eforturi specificate; - pentru coroziune: adaosul de coroziune stabilit prin proiect. c) Stabilitate Atunci când grosimea calculatã nu permite o stabilitate structuralã adecvatã, trebuie luate mãsuri necesare pentru remedierea situaţiei având în vedere pericolele din timpul transportului şi manipulãrii. 2.2.4. Metode de proiectare experimentale Proiectul unui echipament sub presiune poate fi validat, total sau parţial, utilizând un program de încercãri care se efectueazã pe un exemplar reprezentativ al echipamentului sub presiune sau al categoriei de echipamente. Programul de încercãri trebuie definit în mod clar înaintea efectuãrii încercãrilor şi aprobat de un organism notificat responabil pentru modulul de evaluare a proiectãrii, d^cã existã un asfel de organism. Programul de încercãri trebuie sã cuprindã condiţiile de încercare, precum şi criteriile de acceptare şi de respingere. Valorile actuale ale dimensiunilor esenţiale şi caracteristicile materialelor utilizate pentru echipamentul sub presiune se mãsoarã înaintea efectuãrii încercãrilor. În timpul încercãrilor trebuie sã poatã fi observate toate zonele critice ale echipamentului sub presiune cu ajutorul unor instrumente adecvate, care sã permitã mãsurarea, cu precizia necesarã, a deformãrilor şi tensiunilor. Programul de încercãri trebuie sã cuprindã urmãtoarele: (a) O încercare de rezistenţã la presiune, prin care se verificã faptul cã la o presiune cu o limitã de siguranţã stabilitã funcţie de presiunea maximã admisibilã, echipamentul nu prezintã scurgeri sau deformaţii semnificative care depãşesc o valoare limitã stabilitã. Presiunea de încercare trebuie stabilitã ţinând seama de diferenţa dintre valorile mãrimilor geometrice şi ale caracteristicilor de material mãsurate în condiţii de încercare şi valorile utilizate la proiectare; de asemenea, trebuie sã se ţinã seama de diferenţele dintre temperaturile de încercare şi temperaturile de proiectare. (b) acolo unde existã pericol de fluaj sau de obosealã, încercãri adecvate stabilite funcţie de condiţiile de funcţionare a echipamentului, ca de exemplu, durata de menţinere la temperaturile specificate, numãrul de cicluri la nivelele de eforturi specificate etc. (c) atunci când este necesar, încercãri suplimentare privind alţi factori conform prevederilor de la pct. 2.2.1, cum ar fi coroziunea, deteriorãri din exterior. 2.3. Mãsuri privind asigurarea manipulãrii şi funcţionãrii în condiţii de securitate Modul de funcţionare indicat pentru echipamentele sub presiune trebuie sã excludã orice risc previzibil în mod rezonabil, în funcţionarea echipamentelor. Acolo unde este cazul, trebuie acordatã o atenţie deosebitã urmãtoarelor: - dispozitive de închidere şi deschidere; - descãrcãri periculoase ale ventilelor de suprapresiune; - dispozitive de prevenire a accesului fizic atunci când existã suprapresiune sau vid; - temperatura suprafeţei având în vedere utilizarea pentru care echipamentul este destinat; - descompunerea fluidelor instabile. În mod special, echipamentele sub presiune prevãzute cu uşã de acces trebuie echipate cu un dispozitiv cu acţionare automatã sau manualã, prin care se garanteazã utilizatorulului cã deschiderea se face fãrã pericol. Suplimentar, atunci când deschiderea se poate face rapid, echipamentul sub presiune trebuie prevãzut cu un dispozitiv care sã previnã deschiderea în orice situaţie în care presiunea şi temperatura fluidului constituie un pericol. 2.4. Mijloace de examinare (a) Echipamentele sub presiune trebuie proiectate şi fabricate astfel încât sã poatã fi efectuate toate examinãrile necesare pentru a se garanta securitatea; (b) Atunci când este necesar sã se asigure securitatea permanentã a echipamentelor sub presiune, trebuie sã fie disponibile mijloace pentru examinarea interioarã a acestora, cum sunt gurile de vizitare care sã permitã accesul fizic în interiorul echipamentelor sub presiune, astfel încât sã se poatã efectua examinãri corespunzãtoare în condiţii sigure şi ergonomice. (c) Se pot utiliza şi alte mijloace pentru garantarea securitãţii echipamentului sub presiune în cazurile în care: - echipamentul sub presiune are dimensiuni prea reduse pentru a permite accesul fizic în interior, sau - deschiderea echipamentului sub presiune are o influenţã negativã asupra interiorului, sau - substanţa conţinutã în interior nu s-a dovedit a fi dãunãtoare pentru materialul din care este fabricat echipamentul sub presiune şi nici nu sunt previzibile în mod rezonabil alte procese interne de degradare. 2.5. Mijloace de golire şi aerisire Atunci când este necesar, trebuie prevãzute mijloace corespunzãtoare pentru golirea şi aerisirea echipamentelor sub presiune: - pentru prevenirea efectelor dãunãtoare, cum ar fi lovitura de berbec, implozii datorate vidului, coroziune şi reacţii chimice necontrolate; trebuie luate în considerare toate fazele de funcţionare şi încercare, în special proba de presiune; - pentru a permite curãţarea, inspecţia şi întreţinerea fãrã pericol. 2.6. Coroziunea sau altã formã de degradare chimicã Atunci când este necesar, trebuie prevãzute adaosuri sau protecţii împotriva coroziunii sau a altor forme de degradare chimicã, luând în considerare condiţiile de utilizare avute în vedere şi previzibile în mod rezonabil. 2.7. Uzurã Acolo unde pot sã aparã condiţii severe de eroziune sau abraziune trebuie luate mãsuri adecvate pentru : - a diminua aceste efecte printr-o proiectare adecvatã, de exemplu prin grosime suplimentarã a peretelui sau prin utilizarea de cãptuşiri sau materiale de protecţie; - a permite înlocuirea celor mai afectate pãrţi; - a atrage atenţia în instrucţiunile de funcţionare prevãzute la pct. 3.4. asupra acelor mãsuri care sunt necesare unei funcţionãri continue şi sigure. 2.8. Ansambluri Ansamblurile trebuie proiectate astfel încât: - componentele care se asambleazã împreunã sã fie adecvate şi sigure pentru rolul funcţional; - toate componentele sã fie corect integrate şi asamblate într-un mod adecvat. 2.9. Prevederi pentru umplere şi golire Echipamentele sub presiune trebuie proiectate şi prevãzute cu accesorii, sau trebuie sã existe instrucţiuni pentru montarea acestora, astfel încât sã se asigure umplerea şi golirea în condiţii de securitate; în acest sens trebuie sã se ţinã seamã de urmãtoarele pericole: a) la umplere: - supraumplerea sau suprapresiunea având în vedere în special raportul de umplere şi presiunea vaporilor la temperatura de referinţã; - instabilitatea echipamentului sub presiune; b) la golire: eliberarea necontrolatã a fluidului sub presiune; c) la umplere sau golire: cuplarea şi decuplarea nesigure. 2.10. Protecţie împotriva depãşirii limitelor admisibile ale echipamentului sub presiune În cazurile în care, în condiţii previzibile în mod rezonabil limitele admisibile ar putea fi depãşite, echipamentele sub presiune trebuie dotate cu dispozitive de securitate adecvate sau trebuie sã existe instrucţiuni pentru montarea acestora, cu accesorii de protecţie adecvate, dacã echipamentul nu este protejat de alte dispozitive de protecţie din cadrul unui ansamblu. În foncţie de caracteristicile specifice ale echipamentului sub presiune sau ansamblului se alege dispozitivul adecvat sau combinaţii de astfel de dispozitive adecvate. Dispozitivele de protecţie, respectiv combinaţii ale acestora, cuprind: a) accesorii de securitate conform art.2, alin.(l) lit. d); b) dupã caz, dispozitive de supraveghere adecvate, cum ar fi indicatoare şi/sau alarme, care permit sã fie luate mãsuri adecvate fie automat, fie manual, pentru a menţine echipamentele sub presiune în limitele admisibile. 2.11. Accesorii de securitate 2.11.1. Accesoriile de securitate trebuie: - sã fie proiectate şi construite astfel încât, sã fie adecvate şi sigure pentru rolul funcţional şi dupã caz, sã fie respectate cerinţele de întreţinere şi încercare a dispozitivelor; - sã nu îndeplineascã alte funcţii, cu excepţia cazului în care funcţia lor de securitate nu poate fi afectatã de aceste alte funcţii; - sã corespundã unor principii de proiectare adecvate pentru a se obţine o protecţie adecvatã şi sigurã. Aceste principii cuprind în special modurile de oprire în condiţii de siguranţã la avarie, redundanţã, diversitate şi auto-diagnosticare. 2.11.2. Dispozitive pentru limitarea presiunii Dispozitivele pentru limitarea presiunii trebuie proiectate astfel încît presiunea sã nu poatã depãşi în permanenţã presiunea maxim admisibilã PS; totuşi este permisã o depãşire de moment a presiunii, în conformitate cu prevederile de la pct. 7.3, acolo unde este cazul. 2.11.3. Dispozitive de supraveghere a temperaturii Dispozitivele de supraveghere a temperaturii trebuie sã aibã un timp de reacţie adecvat, din motive de securitate, corespunzãtor funcţiei de mãsurare. 2.12. Incendiu extern Atunci când este necesar, echipamentele sub presiune trebuie proiectate şi dupã caz echipate cu accesorii adecvate, sau trebuie sã existe instrucţiuni pentru montarea acestora, astfel încât în eventualitatea unui incendiu extern sã poatã fi limitate pagubele, având în vedere îh special utilizarea pentru care echipamentul este destinat.
3. FABRICAŢIA 3.1. Proceduri de fabricaţie Producãtorul trebuie sã asigure realizarea în mod competent a prevederilor din faza de proiectare, aplicând tehnici adecvate şi proceduri corespunzãtoare mai ales în ceea ce priveşte urmãtoarele aspecte: 3.1.1 Pregãtirea pãrţilor componente Pregãtirea pãrţilor componente, cum sunt prelucrarea marginilor pentru sudare şi formarea, nu trebuie sã conducã la apariţia defectelor, fisurilor sau modificarea caracteristicilor mecanice, care ar putea afecta securitatea echipamentelor sub presiune. 3.1.2. Îmbinãri nedemontabile Îmbinãrile nedemontabile şi zonele adiacente acestora nu trebuie sã prezinte defecte de suprafaţã sau interne care ar afecta securitatea echipamentelor sub presiune. Proprietãţile îmbinãrilor nedemontabile trebuie sã respecte proprietãţile minime specificate pentru materialele care se îmbinã, cu excepţia cazului în care alte valori ale proprietãţilor reprezentative au fost în mod special luate în considerare la calculul de proiectare. La echipamentele sub presiune, îmbinãrile nedemontabile ale componentelor care contribuie la rezistenţa la presiune a echipamentului şi ale componentelor care sunt direct fixate pe acestea, trebuie efectuate de personal calificat corespunzãtor în conformitate cu procedee de lucru adecvate. Pentru echipamentele sub presiune din categoriile II, III şi IV, procedeele de lucru şi personalul trebuie aprobate de cãtre un organism de terţã parte competent, care, la alegerea producãtorului, poate fi: - un organism notificat, - o organizaţie de terţã parte recunoscutã în conformitate cu prevederile art.16. Pentru a acorda aceste aprobãri, organizaţia de terţã parte trebuie sã efectueze examinãrile şi încercãrile corespunzãtoare din standardele prevãzute la art.5.alin.(2) sau alte încercãri cu efect echivalent, sau dispune efectuarea acestora. 3.1.3. Încercãri nedisiructive La echipamentele sub presiune, încercãrile nedistructive pe îmbinãri nedemontabile se efectueazã de cãtre personal calificat corespunzãtor. Pentru echipamentele sub presiune din categoriile III şi IV, calificarea personalului trebuie autorizatã de o organizaţie de, terţã parte recunoscutã în conformitate cu prevederile art. 16. 3.1.4. Tratament termic În cazul în care existã riscul ca procesul de fabricaţie sã modifice caracteristicile materialelor în asemenea mãsurã încât securitatea echipamentului sub presiune ar putea fi afectatã, trebuie efectuat un tratament termic corespunzãtor într-o fazã de fabricaţie adecvatã. 3.1.5. Trasabilitate Trebuie adoptate şi menţinute proceduri corespunzãtoare pentru identificarea materialelor din care au fost executate pãrţi componente ale echipamentului sub presiune care contribuie la rezistenţa la presiune, prin mijloace adecvate începînd cu faza de recepţie, pe durata fabricaţiei pînã la încercarea finalã a echipamentului sub presiune fabricat. 3.2. Evaluarea finalã Evaluarea finalã a echipamentelor sub presiune se face respectând urmãtoarele etape. 3.2.1 Inspecţia finalã Echipamentele sub presiune trebuie supuse unei inspecţii finale în cadrul cãreia se evalueazã conformitatea cu cerinţele prezentei hotãrâri prin control vizual şi examinarea documentelor, în cadrul acestei inspecţii se pot lua în considerare încercãrile efectuate în timpul fabricaţiei, în mãsura în care este necesar pentru securitatea echipamentelor sub presiune, inspecţia finalã trebuie efectuatã atât în interior cât şi la exterior pe fiecare parte de echipament, dupã caz, în timpul fazei de fabricaţie, de exemplu când nu mai este posibilã examinarea în timpul inspecţiei finale. 3.2.2. Verificarea la presiune Evaluarea finalã a echipamentelor sub presiune trebuie sã cuprindã o încercare a incintei sub presiune, care în mod normal îmbracã forma unei încercãri la presiune hidrostaticã cu o presiune de încercare care este cel puţin egalã, dupã caz, cu valoarea prevãzutã la pct. 7.4. Pentru echipamente sub presiune din categoria I, produse în serie, aceastã încercare poate fi efectuatã pe bazã statisticã. Dacã verificarea la presiune hidrostaticã este dãunãtoare sau nu poate fi efectuatã, se pot efectua alte încercãri, care s-au dovedit a fi eficiente. Pentru alte încercãri decât încercarea la presiune hidrostaticã, trebuie luate alte mãsuri suplimentare înainte de efectuarea acelor încercãri, cum sunt încercãri nedistructive sau alte metode cu efect echivalent. 3.2.3. Inspecţia dispozitivelor de securitate Pentru ansambluri, evaluarea finalã trebuie sã includã şi controlul dispozitivelor de securitate pentru a se verifica conformitatea totalã cu cerinţele prevãzute la pct. 2.10. 3.3. Marcare şi etichetare Suplimentar faţã de marcajul CE prevãzut la art. 18 mai trebuie furnizate şi urmãtoarele informaţii: a) Pentru toate echipamentele sub presiune: - denumirea şi adresa sau alte date pentru identificarea producãtorului şi unde este cazul, a reprezentantului autorizat al acestuia, stabilit în România sau pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene; - anul de fabricaţie; - date care sã permitã identificarea echipamentului sub presiune în funcţie de felul acestuia, cum ar fi tipul, identificarea seriei sau a lotului, seria numãrului de fabricaţie; - limitele maxim/minim admisibile esenţiale. b) În funcţie de tipul echipamentului sub presiune trebuie prezentate şi alte informaţii care sunt necesare pentru asigurarea securitãţii la instalare, în funcţionare sau utilizare şi dupã caz, pentru întreţinere şi cu ocazia inspecţiilor periodice. Aceste informaţii cuprind: - volumul echipamentului sub presiune V, în litri; - diametrul nominal DN pentru conducte; - presiunea de încercare PT în bar şi data verificãrii; - presiunea de reglare a dispozitivelor de securitate, în bar; - puterea echipamentului, în kW; - tensiunea reţelei, în V - volţi; - scopul utilizãrii; - raportul de umplere, în kg/litru; - masa de umplere maximã, în kg; - masa proprie, în kg; - grupa produsului. c) În mãsura în care este necesar, pe echipamentele sub presiune se aplicã semne de avertizare prin care se atrage atenţia asupra cazurilor de utilizãri necorespunzãtoare dovedite din experienţã cã pot sã aparã. Pe echipamentul sub presiune sau pe placa de timbru care se fizeazã în mod nedetaşabil, se aplicã marcajul CE şi se inscripţioneazã celelalte informaţii solicitate, cu urmãtoarele excepţii: - pentru evitarea marcãrii repetate a pãrţilor individuale cum sunt conductele componente destinate aceluiaşi ansamblu, dupã caz, se poate utiliza o documentaţie corespunzãtoare. Aceasta este valabil pentru marcajul CE şi pentru alte marcaje şi etichetãri prevãzute în prezenta anexã; - în cazul în care echipamentul sub presiune este prea mic, de exemplu accesorii, informaţiile prevãzute la lit.b) pot fi inscripţionate pe o etichetã fixatã pe echipamentul sub presiune; - etichetarea sau alte mijloace adecvate se pot utiliza pentru inscripţionarea masei de umplere şi pentru însemnele de avertizare prevãzute la lit. c), cu condiţia ca acestea sã rãmânã lizibile pe o perioadã de timp adecvatã. 3.4. Instrucţiuni de funcţionare a) La introducerea pe piaţã a echipamentelor sub presiune, acestea trebuie sã fie însoţite, în mãsura în care se considerã necesar, de instrucţiuni de funcţionare pentru utilizator, care conţin toate informaţiile necesare privind securitatea referitoare la urmãtoarele aspecte: - montajul, inclusiv asamblarea mai multor echipamente sub presiune diferite; - punerea în funcţiune; - utilizarea; - întreţinerea, inclusiv verificãrile care se efectueazã de cãtre utilizator. b) Instrucţiunile de funcţionare trebuie sã cuprindã şi informaţiile inscripţionate pe echipamentul sub presiune conform pct. 3.3, cu excepţia seriei de identificare şi trebuie sã fie însoţite, dupã caz, de documente tehnice, desene şi diagrame necesare pentru înţelegerea completã a acestor instrucţiuni. c) Dupã caz, în instrucţiunile de funcţionare trebuie sã se facã referire la posibilele pericole care pot apãrea în cazul unei utilizãri necorespunzãtoare conform prevederilor de la pct. l.3 şi la caracteristicile particulare de proiectare conform prevederilor de la pct. 2.2.3.
4. MATERIALE Materialele utilizate pentru fabricarea echipamentelor sub presiune trebuie sã fie corespunzãtoare pentru o astfel de utilizare pe întreaga duratã de viaţã planificatã, cu excepţia cazurilor când este prevãzutã înlocuirea lor. Materialele de adaos pentru sudare şi alte materiale de îmbinare consumabile trebuie sã satisfacã numai cerinţele relevante prevãzute la pct. 4.1, la pct. 4.2 lit. a) şi la pct. 4.3. primul paragraf, în mod adecvat, atât individual cât şi ca structurã îmbinatã. 4.1. Materialele pentru pãrţile solicitate la presiune trebuie: a) sã aibã caracteristici adecvate pentru toate condiţiile de funcţionare previzibile în mod rezonabil şi pentru toate condiţiile de încercare, şi în mod special trebuie sã fie suficient de ductile şi tenace. Caracteristicile materialelor trebuie sã fie în conformitate cu cerinţele prevãzute la pct. 7.5, atunci când este cazul. Suplimentar, materialele trebuie alese cu atenţie deosebitã pentru a se preveni ruperi fragile, dacã este necesar iar, dacã din anumite motive se impune utilizarea unui material fragil, trebuie sã fie luate mãsuri adecvate. b) sã fie suficient de rezistente din punct de vedere chimic la acţiunea fluidului conţinut în echipamentul sub presiune astfel încât, proprietãţile chimice şi fizice ale materialelor necesare pentru o funcţionare sigurã a echipamentului sub presiune sã nu se modifice esenţial pe durata de viaţã prevãzutã. c) sã nu fie afectate de îmbãtrânire în mod semnificativ; d) sã fie adecvat alese pentru procedeele de prelucrare prevãzute; e) sã fie alese astfel încât sã se evite apariţia efectelor nedorite atunci când sunt îmbinate materiale diferite. 4.2. a) Producãtorul echipamentelor sub presiune trebuie sã defineascã în mod clar valorile necesare utilizate la calculele de proiectare conform prevederilor de la pct. 2.2.3 şi caracteristicile esenţiale ale materialelor precum şi modul de tratare al acestora conform prevederilor de la pct. 4.1; b) în dosarul tehnic de fabricaţie producãtorul trebuie sã furnizeze date cu privire la conformitatea cu specificaţiile de materiale din prezenta hotãrâre, în unul din urmãtoarele moduri: - prin utilizarea materialelor care sunt conform standardelor prevãzute la art. 5. alin(2).; - prin utilizarea materialelor pentru care existã o aprobare europeanã de material pentru echipamente sub presiune conform prevederilor din art. 14; - prin utilizarea materialelor care au aprobare specialã. c) Pentru echipamentele sub presiune din categoriiile III şi IV aprobãrile speciale de materiale, prevãzute la pct. b) al treilea alineat, se acordã de cãtre organismul notificat responsabil cu efectarea procedurilor pentru evaluarea conformitãţii echipamentelor sub presiune. 4.3. Producãtorul echipamentelor sub presiune trebuie sã ia mãsurile adecvate pentru a asigura cã materialul utilizat corespunde cu specificaţiile impuse acestora, în special, trebuie sã obţinã pentru toate materialele documente întocmite de producãtorul de materiale din care rezultã conformitatea cu o specificaţie impusã. Pentru pãrţile cele mai importante solicitate la presiune ale echipamentelor sub presiune din categoriile II, III şi IV documentele întocmite de producãtorul de materiale trebuie sã fie sub forma unui certificat de control specific al produsului. În cazul în care producãtorul de materiale aplicã un sistem de asigurare a calitãţii corespunzãtor, certificat de un organism competent, care a efectuat şi o evaluare specificã pentru materiale, se presupune cã certificatele emise de producãtor atestã conformitatea cu cerinţele prevãzute la acest punct.
CERINŢE PENTRU ECHIPAMENTE SUB PRESIUNE SPECIALE
Suplimentar faţã de cerinţele de la pct. l - 4, echipamentele sub presiune prevãzute la pct. 5 şi la pct. 6 trebuie sã respecte şi cerinţele prevãzute pentru fiecare din acestea.
5. ECHIPAMENTE SUB PRESIUNE CU ARZĂTOR SAU ÎNCĂLZITE ÎN ALT MOD CARE PREZINTĂ RISCUL DE SUPRAÎNCĂLZIRE CONFORM PREVEDERILOR DE LA ART. 8.
Aceste echipamente sub presiune includ: - Instalaţii de producere a aburului şi a apei fierbinţi conform celor prevãzute la art.8. alin.(3) cum sunt de exemplu cazane de abur şi apã fierbinte cu arzãtor, supraîncãlzitoare şi supraîncãlzitoare intermediare, cazane recuperatoare, cazane pentru arderea deşeurilor, cazane încãlzite electric şi oale de gãtit sub presiune împreunã cu accesoriile lor şi dupã caz, cu sistemele aferente.de tratare a apei de alimentare şi de alimentare cu combustibil, şi - Echipamentele utilizate în procesele de încãlzire, altele decât cele pentru generarea aburului şi apei fierbinţi, conform celor prevãzute la art. 8. alin.(2), ca de exemplu încãlzitoare pentru procese chimice şi alte procese similare, precum şi echipamente sub presiune pentru industria alimentarã. Aceste echipamente sub presiune trebuie calculate, proiectate şi construite, astfel încât sã reducã la minim riscul unei avarieri a incintei sub presiune ca urmare a supraîncãlzirii, în mod special trebuie sã se asigure, acolo unde este cazul, cã sunt respectate urmãtoarele: a) sunt prevãzute mijloace adecvate de protecţie pentru a limita parametrii de funcţionare, cum sunt aportul de cãldurã, transferul de cãldurã şi dupã caz, nivelul fluidului, astfel încât sã se evite orice risc de supraîncãlzire localã sau generalã; b) sunt prevãzute dacã este necesar, puncte de prelevare probe pentru a permite verificarea proprietãţilor fluidului astfel încât sã se evite riscurile datorate depunerilor şi/sau coroziunii; c) existã prevederi adecvate pentru eliminarea riscului avariilor datorate depunerilor; d) existã posibilitãţi de degajare în siguranţã a cãldurii suplimentare dupã oprire; e) sunt luate mãsuri pentru prevenirea acumulãrilor periculoase de amestecuri inflamabile de substanţe combustibile şi aer, precum şi pentru evitarea întoarcerii flãcãrii.
6. CONDUCTE CONFORM PREVEDERILOR DE LA ART. 8, ALIN.(4). Pentru conducte, prin proiectare şi construcţie trebuie sã se asigure cã: a) riscul unei suprasolicitãri a flanşelor, legãturilor, compensatoarelor sau furtunelor, datorat unei mişcãri libere nepermise sau producerii unor forţe excesiv de mari, trebuie controlat în mod adecvat prin mijloace de sprijinire, rigidizare, ancorare, aliniere sau pretensionare; b) acolo unde existã posibilitatea producerii condensului în interiorul conductelor pentru fluide gazoase, trebuie prevãzute mijloace pentru drenarea şi îndepãrtarea lichidelor din zonele mai joase, pentru evitarea producerii avariilor datorate loviturilor de berbec sau coroziunii; c) este acordatã o atenţie deosebitã posibilitãţii de producere a unor avarii datorite turbulenţei şi a vârtejurilor, caz în care se aplicã prevederile de la pct. 2.7.; d) este acordatã o atenţie deosebitã riscului de producere a oboselii datoritã vibraţiilor în conducte; e) în cazul în care conductele conţin fluide din grupa l, au fost luate mãsurile corespunzãtoare de izolare a ramificaţiilor cu grad ridicat de risc; f) riscul descãrcãrii accidentale este redus la minim, punctele de ramificaţie trebuie clar marcate pe conducta de bazã cu indicarea fluidului conţinut; g) pentru facilitarea lucrãrilor de întreţinere, inspecţii sau reparaţii, poziţia şi traseul conductelor subterane trebuie indicate cel puţin în dosarul tehnic de fabricaţie.
7. CERINŢE CANTITATIVE SPECIALE PENTRU ANUMITE ECHIPAMENTE SUB PRESIUNE. De regulã se aplicã prevederile enunţate mai jos. în cazul în care însã acestea nu se aplicã, inclusiv cazurile în care materialele nu sunt special menţionate şi standardele prevãzute la art. 5, alin.(2). nu se aplicã, atunci producãtorul trebuie sã facã dovada cã a luat mãsuri corespunzãtoare care asigurã un nivel de securitate general echivalent. Prevederile acestui punct completeazã cerinţele esenţiale prevãzute la pct. l - 6 pentru echipamentele sub presiune cãrora li se aplicã. 7.1 Eforturi admisibile 7.1.1 Simboluri R(e/t) limita de elasticitate, reprezintã dupã caz valoarea la temperatura de calcul pentru: - limita de curgere superioarã pentru un material care are o limitã de curgere inferioarã şi superioarã; - l ,0% limita de întindere pentru oţeluri austenitice şi aluminiu nealiat; - 0,2% limita de întindere pentru celelalte cazuri. R(m/20) reprezintã valoarea minimã a rezistenţei de rupere la 20°C R(m/t) reprezintã rezistenţa de rupere la temperatura de calcul. 7.1.2. Efortul general admisibil în membranã, în cazul unor solicitãri preponderent statice şi la temperaturi în afara intervalului în care fenomenele de fluaj sunt semnificative, nu trebuie sã depãşeascã în funcţie de materialul utilizat, cea mai micã dintre urmãtoarele valori: - Pentru oţel feritic, inclusiv oţel normalizat cu excepţia oţelului cu granulaţie finã şi a oţelului cu un tratament termic special: 2/3 R(e/t) şi 5/12 R(m/20); - Pentru oţel austenitic: - dacã alungirea dupã rupere depãşeşte 30%, 2/3 R(e/t); - sau, ca alternativã, dacã alungirea acestuia dupã rupere depãşeşte 35%,1/6 R(e/t) şi 1/3 R(m/t); - Pentru oţel turnat nealiat sau slab aliat, 10/19 R(e/t) şi 1/3 R(m/20); - Pentru aluminiu, 2/3 Re/t; - Pentru aliaje de aluminiu cu excepţia aliajelor durificate prin precipitare, 2/3 R(e/t) şi 5/12 R(m/20). 7.2. Coeficienţi de îmbinare Pentru îmbinãri sudate coeficienţii de îmbinare nu pot depãşi urmãtoarele valori: - Pentru echipamentele sub presiune care sunt supuse la încercãri distructive şi nedistructive care confirmã cã întreaga serie de îmbinãri nu prezintã defecte importante: 1; - Pentru echipamentele sub presiune care sunt supuse la încercãri nedistructive la intervale neregulate: 0,85; - Pentru echipamentele sub presiune care sunt supuse numai examinãrii vizuale, fãrã a se efectua alte încercãri nedistructive: 0,7. Dacã este necesar trebuie avute în vedere totodatã şi tipul eforturilor precum şi proprietãţile mecanice şi tehnologice ale îmbinãrilor. 7.3. Dispozitive de limitare a presiunii, în special pentru recipiente sub presiune Depãşirea de moment a presiunii, conform prevederilor de la pct. 2.11.2, trebuie limitatã la 10% din presiunea maxim admisibilã. 7.4. încercarea la presiunea hidrostaticã Pentru recipiente sub presiune, presiunea hidrostaticã la care se face încercarea conform prevederilor de la pct. 3.2.2 nu trebuie sã fie mai micã decât cea mai mare dintre urmãtoarele douã valori posibile: - valoarea corespunzãtoare solicitãrii maxime la care este supus echipamentul sub presiune în funcţionare, luând în considerare presiunea maxim admisibilã şi temperatura maxim admisibilã, multiplicat cu coeficientul 1,25, sau - valoarea presiunii maxim admisibile multiplicat cu coeficientul 1,43. 7.5. Caracteristicile materialelor Cu excepţia cazurilor în care sunt impuse alte valori conform altor criterii ce trebuie luate în considerare, un oţel este considerat suficient de ductil pentru a satisface cerinţele prevãzute la pct. 4.1. lit. a), dacã în cadrul încercãrii de alungire la rupere efectuatã conform unei proceduri standard alungirea acestuia dupã rupere nu este mai micã decât 14% şi valoarea energiei de rupere mãsuratã pe o epruvetã tip "ISO V", nu este mai micã de 27 J, la o temperaturã de maxim 20°C dar, nu mai mare decât cea mai micã temperatura de funcţionare planificatã.
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
