Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
La prezentul aranjament stand-by*2) se anexeazã o scrisoare din partea ministrului finanţelor publice şi guvernatorului Bãncii Naţionale a României din data de 17 octombrie 2001 (scrisoarea), având ca anexe Memorandumul cu privire la politicile economice şi financiare ale Guvernului României în perioada 2001-2002 (memorandumul) şi Memorandumul tehnic de înţelegere (MTI), prin care se solicita un aranjament stand-by din partea Fondului Monetar Internaţional (Fondul), şi care prevãd: a) obiectivele şi politicile pe care autoritãţile romane intenţioneazã sa le aplice pe perioada acestui aranjament stand-by; şi b) înţelegerile dintre România şi Fond cu privire la analizele care vor fi efectuate asupra progresului înregistrat în realizarea obiectivelor programului şi al politicilor şi mãsurilor care vor fi adoptate de autoritãţile romane pe perioada rãmasã a acestui aranjament stand-by. Pentru a susţine aceste obiective şi politici Fondul acorda acest aranjament stand-by în conformitate cu urmãtoarele prevederi: 1. Pentru o perioada de 18 luni începând cu 31 octombrie 2001 România va avea dreptul sa efectueze cumpãrãri de la Fond în echivalentul sumei de 300 milioane DST, în condiţiile paragrafelor 2, 3, 4 şi 5 de mai jos, fãrã o analiza ulterioara din partea Fondului. 2. a) Cumpãrãrile efectuate în cadrul acestui aranjament stand-by nu vor depãşi, fãrã acordul Fondului, echivalentul a 52 milioane DST pana la 15 februarie 2002, echivalentul a 93,333 milioane DST pana la 15 mai 2002, echivalentul a 134,666 milioane DST pana la 15 august 2002, echivalentul a 175,999 milioane DST pana la 15 noiembrie 2002, echivalentul a 217,332 milioane DST pana la 15 februarie 2003 şi echivalentul a 258,665 milioane DST pana la 15 aprilie 2003. b) Nici una dintre limitele stabilite la lit. a) de mai sus nu se va aplica unor cumpãrãri în cadrul acestui aranjament stand-by care nu ar creste disponibilitãţile Fondului în moneda nationala a României, care fac obiectul rãscumpãrãrii peste cota de 25%. 3. România nu va efectua cumpãrãri în cadrul acestui aranjament stand-by, care ar creste disponibilitãţile Fondului în moneda nationala a României, care fac obiectul rãscumpãrãrii peste cota de 25%: a) pe parcursul oricãrei perioade în care datele de la sfârşitul perioadei precedente arata ca: (i) plafonul pentru activele interne nete medii ale Bãncii Naţionale a României; sau (ii) nivelul minim al activelor externe nete ale Bãncii Naţionale a României; sau (iii) plafonul privind deficitul bugetului general consolidat; sau (iv) plafonul privind fondul agregat de salarii al întreprinderilor de stat monitorizate; sau (v) pragul pentru ratele încasãrilor agregate, cumulate ale DISTRIGAZ SUD şi DISTRIGAZ NORD; sau (vi) pragul pentru ratele încasãrilor cumulate ale TERMOELECTRICA; sau (vii) plafonul privind preluarea datoriilor întreprinderilor cãtre bãnci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale pentru împrumuturile bancare acordate întreprinderilor; sau (viii) plafonul privind contractarea sau garantarea datoriei externe cu scadenta de un an sau mai mica de un an de cãtre bugetul general consolidat; sau (ix) plafonul privind contractarea sau garantarea datoriei externe cu scadenta mai mare de un an de cãtre bugetul general consolidat; sau (x) plafonul privind contractarea sau garantarea datoriei externe cu scadenta mai mare de un an şi pana la 3 ani de cãtre bugetul general consolidat, indicate în tabelul 1 din anexa A la memorandum şi în MTI, nu s-au respectat; sau b) dacã: (i) dupã 31 decembrie 2001 România nu va aproba bugetele regiilor autonome şi societãţilor comerciale cu capital de stat, în conformitate cu obiectivele politicii salariale pentru anul 2002, dupã cum se prevede în paragraful 21 din memorandum; sau (ii) dupã 28 februarie 2002 România nu va anunta o licitaţie pentru Banca Comercialã Romana - S.A. (B.C.R.) conform prevederilor paragrafului 30 din memorandum; sau (iii) dupã 31 decembrie 2002 România nu va finaliza privatizarea B.C.R. conform prevederilor paragrafului 30 din memorandum; sau (iv) conform datelor specificate în tabelul 1 din anexa B la memorandum, România nu creste preţurile la electricitate la consumatorii finali, preţul de producãtor pentru energie termica la TERMOELECTRICA şi preţul naţional de referinta la energie termica, astfel cum se arata în respectivul tabel: c) dacã, oricând pe perioada aranjamentului stand-by, bugetul general consolidat acumuleaza orice noi arierate la plãţile externe, dupã cum se specifica în tabelul 1 din anexa A la memorandum şi în MTI; sau d) dupã 14 februarie 2002, 14 mai 2002, 14 august 2002, 14 noiembrie 2002, 14 februarie 2003 şi pana la încheierea analizelor menţionate în paragraful al doilea din scrisoare; sau e) dacã, în orice moment pe parcursul derulãrii aranjamentului stand-by, România: (i) impune sau intensifica restrictii privind efectuarea plãţilor şi transferurilor aferente tranzacţiilor internaţionale curente; sau (ii) introduce sau modifica practici valutare multiple; sau (iii) încheie acorduri de plati bilaterale care contravin art. VIII; sau (iv) impune sau intensifica restrictii la import pentru motive de balanţa de plati. În situaţia în care România nu mai poate efectua cumpãrãri în cadrul acestui aranjament stand-by din unul dintre motivele enumerate în prezentul paragraf, acestea pot fi reluate numai dupã noi consultãri între Fond şi România şi dupã încheierea de noi înţelegeri cu privire la condiţiile în care asemenea cumpãrãri pot fi reluate. 4. România nu va efectua cumpãrãri în cadrul acestui aranjament stand-by în perioadele în care: (i) are o obligaţie financiarã restanta cãtre Fond sau nu şi-a îndeplinit o obligaţie de rãscumpãrare programata: a) în cazul unei cumpãrãri neconforme cu prevederile Deciziei nr. 7.842-(84/165) din Ghidul privind acţiunile corective; sau b) în cazul unei cumpãrãri destinate sustinerii operaţiunilor de reducere a datoriei şi a serviciului datoriei în baza Deciziei nr. 9.331-(89/167); sau c) în conformitate cu paragrafele 17 şi 31 din Decizia nr. 8.955-(88/126) privind facilitãţile de finanţare compensatorie; sau d) în cazul unei cumpãrãri în baza Deciziei nr. 11.627-(97/123) SRF privind Facilitatea de rezerva suplimentarã şi liniile de credit contingentate; sau e) în baza paragrafului 1(b) din Decizia nr. 5.703-(78/39) sau a paragrafului 10(a) din Decizia nr. 4.377-(74/114); sau (ii) nu îndeplineşte obligaţiile de plata aferente Fondului Facilitatii de creştere şi de reducere a saraciei (PRGF), înfiinţat prin Decizia nr. 8.759-(87/176) PRGF, sau o plata preconizata cãtre Fondul PRGF în baza prevederilor apendixului I la Mecanismul Fondului PRGF. 5. Dreptul României de a se angaja în tranzacţii finanţate prin acest aranjament stand-by poate fi suspendat numai în baza solicitãrilor primite de Fond dupã: a) declararea oficialã a neeligibilitatii; sau b) decizia Consiliului directorilor executivi de a suspenda tranzacţiile, fie cu titlu general, fie pentru a lua în considerare propunerea unui director executiv sau a directorului general pentru suspendarea sau limitarea eligibilitãţii României. Dacã decizia oficialã de neeligibilitate sau decizia de a lua în considerare o propunere are la baza prevederile acestui paragraf, cumpãrãrile în cadrul acestui aranjament stand-by vor fi reluate doar dupã ce vor avea loc consultãri între Fond şi România şi dupã ce se vor încheia înţelegeri cu privire la condiţiile în care asemenea cumpãrãri pot fi reluate. 6. Cumpãrãrile în cadrul acestui aranjament stand-by vor fi efectuate în monedele altor membri, selectate în conformitate cu politicile şi procedurile Fondului, cu excepţia cazului în care Fondul, la cererea României, este de acord sa punã la dispoziţie DST la momentul cumpãrãrii. 7. România va plati un comision pentru acest aranjament stand-by în conformitate cu deciziile Fondului. 8. a) România rascumpara moneda proprie, care rezulta dintr-o cumpãrare în cadrul acestui aranjament stand-by, în conformitate cu prevederile Statutului şi deciziilor Fondului, inclusiv cele referitoare la rascumparari, pe mãsura ce soldul balanţei de plati şi situaţia rezervelor valutare ale României se imbunatatesc. b) Orice diminuare a sumei în moneda nationala a României, detinuta de Fond, va reduce sumele supuse rãscumpãrãrii în condiţiile lit. a) de mai sus, în conformitate cu principiile aplicate de Fond în acest scop la momentul reducerii. 9. Pe perioada aranjamentului stand-by România va pãstra strânse consultãri cu Fondul. Aceste consultãri pot include corespondenta şi vizite ale oficialilor Fondului în România sau ale reprezentanţilor României la Fond. România va pune la dispoziţie Fondului, prin rapoarte la intervale sau la date solicitate de Fond, informaţiile solicitate de Fond cu privire la progresele fãcute de România pentru atingerea obiectivelor şi politicilor economice stabilite în scrisoare şi în memorandum. 10. În conformitate cu paragraful al doilea din scrisoare România va consulta Fondul cu privire la adoptarea oricãrei mãsuri ce poate fi adecvatã, la initiativa Guvernului sau ori de câte ori directorul general al Fondului solicita consultarea din cauza nerespectãrii oricãruia dintre criteriile menţionate la paragraful 3 de mai sus sau dacã directorul general considera ca este necesarã o consultare cu privire la program. În plus, dupã încheierea perioadei aranjamentului stand-by, atât timp cat România are cumpãrãri rãmase în tranşele superioare de credit, Guvernul se va consulta cu Fondul la anumite intervale, la initiativa Guvernului sau la cererea directorului general al Fondului, referitor la politicile României privind balanţa de plati.------------- *1) Traducere; aranjamentul stand-by reprezintã rãspunsul Fondului Monetar Internaţional din data de 31 octombrie 2001. *2) A se vedea Documentul Fondului Monetar Internaţional EBS/01/175 din 17 octombrie 2001. 17 octombrie 2001 Domnului Horst Kohler, director general Fondul Monetar Internaţional 20431, Washington D.C. Stimate domnule Kohler, În ciuda progresului important în stabilizare şi reforma din ultimii 2 ani, România trebuie încã sa realizeze stabilitatea macroeconomica şi sa aducã inflatia la un nivel scãzut şi stabil. Mai mult, continuam sa ne confruntuam cu o agenda provocatoare în vederea accelerarii procesului de aderare la Uniunea Europeanã şi va trebui sa abordam slabiciunile structurale din economie pentru a accelera procesul de creştere, care ne va ajuta sa reducem diferenţa relativã de dezvoltare fata de Uniunea Europeanã. Astfel, am formulat şi am început sa implementam un program cuprinzator de stabilizare şi reforma, care este descris în Memorandumul cu privire la politicile economice şi financiare ale Guvernului României în perioada 2001-2002, anexat. În sprijinul acestui program, în numele Guvernului României, solicitam prin prezenta scrisoare acordarea unui aranjament stand-by în suma de 300 milioane DST, pentru 18 luni, pe perioada programului: octombrie 2001-martie 2003. Suntem hotarati sa indeplinim toate angajamentele asumate prin program şi credem ca politicile şi mãsurile descrise în memorandumul anexat sunt suficiente pentru a realiza obiectivele programului, dar suntem gata sa intreprindem mãsuri suplimentare şi sa ajungem la noi înţelegeri cu FMI dacã este necesar pentru a respecta programul. Guvernul României va rãmâne în strânsã consultare cu FMI, în conformitate cu politicile acestuia privind astfel de consultãri, şi îi va furniza toate informaţiile solicitate pentru a evalua implementarea programului. Programul va fi analizat de FMI trimestrial pe durata aranjamentului stand-by. Cu stima, Ministerul Finanţelor Publice Mihai Nicolae Tanasescu, ministrul finanţelor publice Banca Nationala a României Mugur Isarescu, guvernator ANEXA 1 MEMORANDUM cu privire la politicile economice şi financiare ale Guvernului României în perioada 2001-2002 I. Introducere 1. Acest memorandum stabileşte principalele obiective şi politici economice şi financiare ale Guvernului şi Bãncii Naţionale a României (B.N.R.) în perioada 2001-2002. Programul descris mai jos reflecta angajamentul nostru ferm de a realiza pe deplin stabilitatea macroeconomica şi de a aborda problemele structurale din sectorul bancar şi cel al întreprinderilor, în vederea plasarii economiei noastre pe calea unei cresteri rapide şi sustenabile şi accelerarii procesului de aderare la Uniunea Europeanã (UE). II. Cadru general 2. Ca rezultat al implementarii programului de stabilizare în anii 1999 şi 2000, am imbunatatit într-o mare mãsura poziţia noastrã externa şi am pus bazele pentru revenirea la creşterea pozitiva a producţiei în anul 2000, dupã 3 ani de producţie în declin. Pe seama competitivitatii întãrite, realizatã prin combinarea deprecierii cu o restrictionare fiscalã în anul 1999, exporturile de bunuri şi servicii au crescut cu 24% în termeni de volum în anul 2000, iar produsul intern brut (PIB) real, cu 1,6%, în ciuda declinului mare din producţia agricolã, datorat secetei. Ponderea deficitului contului curent în PIB s-a imbunatatit în continuare cu aproape 0,4 puncte procentuale în anul 2000, ajungând la un deficit de 3,7%, în timp ce rezervele oficiale au crescut cu aproape 1 miliard USD, ajungând la 3,4 miliarde USD la sfârşitul anului 2000. Aceasta performanta externa imbunatatita a fãcut ca ţara noastrã sa reintre pe piata internationala de capital în ultima parte a anului 2000 şi a fost, de asemenea, reflectatã în îmbunãtãţirea din acest an a ratingului împrumuturilor suverane ale României. 3. Producţia a crescut puternic în prima jumãtate a anului 2001, dar deficitul comercial s-a mãrit. Exporturile au continuat sa aibã o evoluţie buna, dupã cum o demonstreaza creşterea exporturilor de bunuri de aproape 15,5%, în USD, în perioada ianuarie-iulie. Totuşi importurile au continuat sa depãşeascã ritmul exporturilor, crescand în aceeaşi perioada cu 27%, în timp ce deficitul comercial a ajuns la 1.452 milioane USD, comparativ cu 586 milioane USD în aceeaşi perioada a anului 2000. În plus fata de factorii tranzitorii legaţi de seceta, creşterea importurilor reflecta o creştere în cererea interna. În particular, ca urmare a cresterilor mari de salarii din sectorul public în ultima parte a anului 2000 şi în prima parte a anului 2001 şi a slabirii performantei financiare a întreprinderilor de stat (evidenţiatã de creşterea mare a arieratelor lor şi de utilizarea finanţãrii prin credite), cererea interna a crescut cu 10% în termeni reali în trimestrul I 2001, un nivel care, dacã persista, ar pune în pericol obiectivele noastre de dezinflatie şi viabilitate externa. Aceste tendinte au continuat în trimestrul II al anului 2001, deşi cu o intensitate ceva mai mica. 4. În ciuda progresului important în stabilizare şi în reforma din ultimii 2 ani, România continua sa se confrunte cu o agenda provocatoare pentru accelerarea procesului de aderare la UE. Este necesar sa inregistram progrese suplimentare în realizarea stabilitatii macroeconomice, dat fiind faptul ca rata inflaţiei este încã printre cele mai mari din Europa. Mai mult slabiciunile structurale în sectorul larg al întreprinderilor de stat urmeazã sa fie abordate în perioada urmãtoare în vederea creãrii unei economii de piata eficiente şi pe deplin functionale. De asemenea, România trebuie încã sa dezvolte investiţiile private la un nivel necesar pentru realizarea unei rate de creştere înalte şi sustenabile şi sa atragã investiţiile strãine directe, care au rãmas modeste în comparatie cu alte economii în tranzitie din regiune. III. Politici macroeconomice şi financiare A. Strategia de baza şi obiectivele 5. Principalele obiective macroeconomice ale programului nostru pe perioada 2001-2002 sunt: reducerea inflaţiei la 22% pana la sfârşitul anului 2002, realizarea unei cresteri a producţiei de aproape 5%, limitarea deficitului contului curent la sub 6% din PIB şi creşterea rezervelor oficiale la aproape 3 luni de importuri. Politicile macroeconomice pentru atingerea acestor obiective se vor concentra pe o poziţie fiscalã de sprijin, o politica salariala prudenta în sectorul bugetar şi al întreprinderilor de stat, pe mãsurile de reducere a cheltuielilor şi pierderilor cvasifiscale din sectorul energetic şi al altor întreprinderi de stat, inclusiv prin accelerarea privatizãrii, şi pe o politica monetara restrictiva. Strategia noastrã de dezinflatie nu se va sprijini pe amânarea ajustarilor necesare în preţurile administrate şi vom continua sa evitam orice intervenţie directa în ceea ce priveşte preţurile liberalizate. 6. Principalele noastre obiective macroeconomice pe termen mediu 2001-2005 sunt urmãtoarele: deşi rezultatul inflaţiei în 2000 şi în prima parte a anului 2001 a fost mai mare decât cel avut în vedere în Strategia economicã pe termen mediu, intentionam sa facem progrese constante pentru a ajunge la o rata a inflaţiei de o singura cifra pana în anul 2004 sau cel mai târziu în 2005. Ţinând seama de intrãrile substanţiale estimate pentru investiţiile strãine directe şi de ajutorul de preaderare primit de la UE, ne asteptam ca deficitul contului curent, dupã ce va atinge aproximativ 6% din PIB în anul 2001, sa se reducã la aproximativ 5% din PIB pana în anul 2005, un nivel care va asigura ca ponderea datoriei noastre externe totale în PIB sa creascã doar moderat, în timp ce ponderea datoriei externe nete în PIB sa înceapã sa scada deja în anul 2002. Ne asteptam ca economia sa creascã în aceasta perioada în medie cu 5-6%, ajutand la reducerea diferenţei în nivelul de dezvoltare fata de UE. B. Politica fiscalã 7. Politica fiscalã în anii 2001 şi 2002 va sprijini puternic obiectivul de dezinflatie şi va ajuta la limitarea deficitului contului curent extern. În lumina unui deficit al contului curent mai mare decât se aştepta la începutul anului 2001 şi a unei inflatii într-o anumitã mãsura mai mare decât cea proiectata, am decis sa restrictionam tinta fiscalã pentru 2001 şi sa limitam deficitul bugetului general consolidat la 3,5% din PIB. Pentru anul 2002 vom limita deficitul la 3,0% din PIB, în conformitate cu Strategia economicã pe termen mediu prezentatã la UE şi reflectand asteptarile noastre privind creşterea economicã de aproape 5%. Mai mult, pentru a îmbunãtãţi coordonarea politicilor macroeconomice, am decis sa prezentam Parlamentului bugetul pe anul 2002 încã din luna octombrie 2001. Ne asteptam ca reducerea tintita a deficitului bugetar şi mãsurile de control al creşterii salariale în întreprinderile de stat şi de imbunatatire a performantei lor financiare sa limiteze creşterea puternica recenta a cererii interne şi sa aibã ca efect o imbunatatire a deficitului contului curent extern în a doua jumãtate a anului 2001 şi în 2002. Totuşi, în caz contrar, suntem gata sa implementam mãsuri corective, inclusiv restrictionarea în continuare a politicii fiscale, în prima parte a anului 2002, în special în cazul în care mediul extern se degradeaza mai mult decât se estimeaza în prezent. 8. Se intenţioneazã ca urmãtoarele mãsuri suplimentare sa imbunatateasca performanta veniturilor în anul 2001. Am simplificat impozitarea microintreprinderilor prin introducerea unui impozit de 1,5% pe cifra de afaceri de la 1 septembrie 2001. Mai mult am revizuit reglementãrile pentru reesalonarea arieratelor fiscale şi anularea penalitatilor, în vederea limitãrii accesului la aceste facilitãţi pentru un numãr mic de companii în curs de restructurare şi am eliminat autoritatea respectiva de la nivelul unitãţilor administraţiei fiscale teritoriale. În ceea ce priveşte reesalonarea arieratelor fiscale care depãşesc 500 miliarde lei sau anularea majorãrilor de întârziere care depãşesc 50 miliarde lei, fiecare caz trebuie sa fie aprobat de Guvern. Pentru a întãri disciplina financiarã vom limita strict conversia creanţelor din contul garanţiilor executate în acţiuni (datorie contra acţiuni) la legi speciale referitoare la pregãtirea pentru privatizare a societãţilor individuale şi vom abroga <>Ordonanta de urgenta nr. 62/2001 , care permitea o aplicare substanţial mai mare a acestui instrument (preconditie). În schimb vom analiza opţiunea de a vinde creanţele în contul garanţiilor executate cãtre sectorul privat. <>Ordonanta de urgenta nr. 195/2000 , care acorda scutiri de la plata T.V.A. şi a taxelor vamale pentru anumite importuri ale societãţilor de stat, va fi anulatã pana la sfârşitul lunii septembrie 2001 (pentru TERMOELECTRICA anularea va intra în vigoare la 1 martie 2002); aceasta va fi o preconditie pentru prezentarea programului în Consiliul directorilor executivi. Vom revizui ordonanta cu privire la impozitarea microintreprinderilor, în vederea eliminãrii facilitãţilor fiscale distorsionante, pana la sfârşitul anului 2001. 9. Pentru a asigura ca putem atinge tinta de deficit bugetar în anul 2001 am implementat câteva mãsuri pe partea cheltuielilor. În primul rând, cheltuielile cumulate ale bugetului de stat la sfârşitul trimestrului III al anului 2001 au fost limitate la 73,0% din cheltuielile anuale totale ale bugetului de stat rectificat. În al doilea rând, am aprobat o ordonanta care a blocat 50% din cheltuielile de capital pe trimestrul IV al anului 2001 (2.580 miliarde lei) pentru bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, care pot fi eliberate doar dacã tintele de venituri pentru septembrie şi lunile urmãtoare au fost îndeplinite (a se vedea Memorandumul tehnic de înţelegere). În al treilea rând, Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, poate aproba plafoane de cheltuieli ale bugetului de stat pentru lunile noiembrie şi decembrie 2001, care pot fi mai mici decât cele aprobate. 10. Ramanem ferm angajaţi sa menţinem creşterea salariilor din sectorul bugetar şi a pensiilor, dupã cum a fost aprobatã în bugetul iniţial pe anul 2001. Intentionam în mod ferm sa nu acordam nici o creştere salariala în sectorul bugetar în anul 2001 în plus fata de ceea ce a fost stipulat în Ordonanta de urgenta nr. 33/2001. Premiul anual, care urmeazã sa fie plãtit în luna ianuarie 2002, va fi limitat la echivalentul unui salariu lunar din anul 2001. Luând în considerare necesitatea de a consolida fondul de pensii, ne angajãm sa nu depasim creşterea programata a pensiilor din luna decembrie. 11. Bugetul pe anul 2002 se va baza pe venituri estimate ale bugetului general consolidat de 458,3 mii miliarde lei, pe o tinta de deficit al bugetului general consolidat de 43,2 mii miliarde lei, implicând un plafon de cheltuieli de 501,5 mii miliarde lei. Pentru a realiza acesta tinta de deficit, în legea bugetului pe anul 2002 vom include posibilitatea ca Guvernul sa aprobe plafoane de cheltuieli lunare pentru bugetul de stat în a doua jumãtate a anului, care pot fi mai mici decât cheltuielile din buget, dacã este necesar. Prezentarea bugetului pe anul 2002 la Parlament, astfel cum a fost convenit cu reprezentanţii FMI, va fi o preconditie pentru prezentarea programului în Consiliul directorilor executivi al FMI. În plus adoptarea de cãtre Parlament a bugetului pe anul 2002, în concordanta cu acest program, va fi o condiţie pentru finalizarea primei analize a programului. 12. Politica fiscalã în anul 2002 se va concentra pe reducerea contribuţiilor salariale, eliminarea facilitãţilor fiscale distorsionante şi modernizarea sistemului de impozite. ● Pentru a compensa creşterea cotelor contribuţiilor la asigurãrile sociale, determinata de noua lege a pensiilor, vom elimina contribuţia salariala de 2% (utilizata anterior pentru finanţarea Fondului special pentru învãţãmânt) şi vom reduce cu 1 punct procentual contribuţia salariala pentru fostul fond special de solidaritate cu persoanele cu handicap, care a fost deja incorporat în bugetul de stat. ● Ne angajãm sa aprobam o noua lege a impozitului pe profit pana la sfârşitul anului 2001, care va unifica reglementãrile existente în anumite legi şi va elimina facilitãţile fiscale distorsionante (între altele, prin înlocuirea reducerilor şi exceptarilor de la impozitul pe profit, prevãzute în <>Legea nr. 133/1999 , şi a reducerii impozitului pe profit, prevãzutã în Legea nr. 189/2001, cu deducerea unei cote de 20% din valoarea investiţiei). Mai mult, ne angajãm ferm sa nu introducem scutiri fiscale sau alte noi facilitãţi fiscale discretionare. Noua lege a impozitului pe profit va creste, de asemenea, în mod gradual, cota de impozit pe profit aferentã activitãţilor de export, extrem de redusã, cãtre cota standard, cu o prima ajustare de la 5% la 6% în anul 2002. ● Vom elimina scutirile de T.V.A. şi de taxe vamale pentru materiile prime importate de întreprinderile mici şi mijlocii, prevãzute de <>Legea nr. 133/1999 , pana la sfârşitul lunii decembrie 2001. De acum înainte toate exceptarile de taxe vamale vor fi în mod exclusiv reglementate prin tariful vamal şi vor fi uniforme pentru toţi agenţii economici. ● Noua lege a T.V.A., care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2002, va reduce substanţial numãrul scutirilor şi articolelor pentru care se aplica cota zero de T.V.A. şi va elimina legatura automatã dintre scutirea de taxe vamale şi scutirea de T.V.A., cu excepţia bunurilor şi serviciilor importate de sectorul bugetar şi pentru programe de sãnãtate şi alte programe sociale. În acelaşi timp noua lege va asigura cadrul institutional necesar pentru reducerea intarzierilor în rambursarile T.V.A. la nu mai mult de 30 de zile. Ca o mãsura tranzitorie vom introduce un sistem uniform de amânare a plãţii T.V.A. pentru bunurile de investiţii, care va înlocui scutirile şi exceptarile de T.V.A. pentru bunurile de investiţii prevãzute de anumite legi. ● Noua lege a accizelor, prevãzutã sa între în vigoare la 1 ianuarie 2002, va codifica impozitarea prin accize şi va creste cotele în mod gradual cãtre standardele UE. ● Datoritã angajamentelor importante privind cheltuielile, va trebui sa amanam reforma impozitului pe venit (inclusiv reducerea cotelor de impozitare şi modificarea transelor de venituri) şi o posibila reducere în cotele de T.V.A. pana în anii 2003-2004. ● Pentru a consolida administraţia fiscalã vom creste cu 500 numãrul inspectorilor fiscali în anul 2002. ● Pentru a întãri performanta veniturilor la fondurile de asigurãri sociale vom integra departamentele de control financiar ale fondului de pensii şi Fondului pentru plata ajutorului de şomaj pana la sfârşitul lunii decembrie 2001. Mai mult, vom aproba şi vom implementa pana la data de 1 noiembrie 2001 un ordin comun emis de Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale şi Ministerul Finanţelor Publice, stabilind echipe comune de control pentru colectarea veniturilor fondului de pensii şi Fondului pentru plata ajutorului de şomaj. Mai mult, vom aproba pana la sfârşitul lunii martie 2002 un program pentru optimizarea organizãrii colectãrii şi controlului veniturilor fondului de pensii, Fondului pentru plata ajutorului de şomaj şi Fondului de asigurãri de sãnãtate. Acest sistem va intra în vigoare pana la sfârşitul anului 2002. 13. Suntem în proces de finalizare a partii de cheltuieli din bugetul pe anul 2002. Am decis deja sa menţinem salariile medii din sectorul bugetar constante în termeni reali în anul 2002. Pentru acest scop vom aproba, înainte de sfârşitul anului 2001, un act normativ care sa prevadã programul de creştere a salariilor din sectorul bugetar în anul 2002, pe baza creşterii prognozate a indicelui preţurilor de consum. Nu vom distribui tichete de masa angajaţilor din instituţii publice finanţate integral sau pe baza de subvenţii de la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale. În urma reducerii substanţiale a numãrului de salariaţi din sectorul civil al bugetului de stat pe anul 2001, avem în vedere reducerea personalului din sectorul bugetar cu cel puţin 6.150 angajaţi. Pentru a îmbunãtãţi stimularea societãţilor private, precum şi a celor de stat sa devinã mai competitive, vom continua politica de reducere graduala a subvenţiilor de la bugetul general consolidat, prin limitarea creşterii acestora în anul 2002 la 11,6% în termeni nominali. Reformele din sectorul energiei termice ne vor permite sa reducem subvenţiile de la bugetele locale în termeni reali şi, concomitent, sumele respective defalcate din impozitul pe venit de la bugetul de stat la bugetele locale. 14. Pentru a îmbunãtãţi sistemul de protecţie socialã, în contextul restructurãrii economiei, vom implementa un nou set de politici pentru a promova stabilitatea socialã şi a reduce saracia. Un instrument de sprijin în funcţie de posibilitãţile financiare (venitul minim garantat) va intra în efectivitate la data de 1 ianuarie 2002 pentru cele mai sarace categorii ale populaţiei României, finanţarea necesarã fiind asigurata prin sume defalcate din impozitul pe venit de la bugetul de stat la autoritãţile locale. Cum noul program va înlocui parţial programele existente, cheltuielile suplimentare nu vor depãşi 0,4% din PIB în anul 2002. În acelaşi timp va intra în vigoare şi noua lege cu privire la prevenirea şi lupta impotriva marginalizarii sociale, care intareste responsabilitãţile instituţiilor implicate în asigurarea ajutoarelor şi serviciilor sociale. Eforturile de a reduce somajul se vor concentra pe constrângeri salariale şi politici de mãsuri active pe piata forţei de munca. În ceea ce priveşte ajutorul pentru copii, în urma dublarii alocaţiei de stat pentru copii în luna noiembrie 2000, aceasta alocatie va creste cu 15% în luna ianuarie 2002 şi cu 20% în luna iulie 2002, în acelaşi timp fiind incorporata în impozitul pe venitul global începând cu data de 1 ianuarie 2002. Creşterile alocaţiei de stat pentru copii ne permit sa pastram alocaţia suplimentarã pentru copii neschimbata în termeni nominali. 15. Ne angajãm sa recorelam pensiile pensionarilor cu limita de varsta şi vechime completa în munca şi urmaşilor lor, care s-au pensionat înainte de anul 1999. Recorelarea va fi implementata în 6 etape în perioada 2002-2004, prima etapa având loc la 1 ianuarie 2002. În vederea asigurãrii unei cresteri tangibile pentru pensionãrii cu cele mai mici drepturi de pensii cat de curând posibil, distribuţia în timp a sumelor destinate recorelarii va fi concentrata în prima parte a perioadei pentru pensiile mici şi în ultima parte a perioadei pentru pensiile mai mari, pensiile peste 3 puncte procentuale nebeneficiind de recorelare. Luând în considerare resursele financiare substanţiale necesare pentru recorelare, precum şi deficitul mare al fondului de pensii, recorelarea pensiilor poate fi realizatã doar prin limitarea indexãrii generale a pensiilor la 85% din inflatia prognozata în 2002, 88% în 2003 şi 90% în 2004, în timp ce pensiile agricultorilor vor beneficia de indexare totalã. Aceasta ne va permite sa limitam creşterea cheltuielilor totale cu pensiile din bugetul asigurãrilor sociale de stat la 7,3% în termeni reali în anul 2002 şi sa o menţinem la un nivel prudential în anii urmãtori. Mai mult, pentru a restabili sustenabilitatea sistemului public de pensii, ne angajãm sa implementam reforme suplimentare care vor întãri criteriile de eligibilitate pentru drepturile de pensii şi sa implementam în mod strict criteriile pentru pensiile de invaliditate. Pentru a limita cheltuielile bugetului asigurãrilor sociale de stat de alta natura decât plata pensiilor ne angajãm sa intarim mecanismele de control în domeniul emiterii certificatelor medicale şi plãţii concediilor medicale. 16. Vom implementa o serie de mãsuri pentru a consolida transparenta fiscalã şi a limita cheltuielile extrabugetare. Toate veniturile din privatizare şi din recuperarea creditelor neperformante, de la Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (A.P.A.P.S.) sau alţi ordonatori principali de credite şi, respectiv, de la Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare (A.V.A.B.), vor fi transferate la trezorerie pentru rãscumpãrarea datoriei publice, cu excepţia sumelor necesare pentru acoperirea costurilor operationale ale celor doua agenţii şi a costurilor legate direct de privatizare ale respectivelor ministere. Mai mult, vom inceta imediat utilizarea de cãtre A.P.A.P.S. a veniturilor din privatizare în calitate de garanţie colateralã pentru împrumuturile întreprinderilor de stat. Utilizarea veniturilor din privatizare, rezultate din vânzarea fermelor de stat, de cãtre Fondul extrabugetar pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, pentru acordarea de subvenţii, va inceta la sfârşitul lunii decembrie 2002, iar fondul va fi incorporat în bugetul de stat. Vom stabili un registru cu împrumuturile externe ale autoritãţilor locale, care va completa sistemul nostru de monitorizare pentru datoria interna şi externa publica şi public garantatã (preconditie). Plafonul global pentru garanţiile guvernamentale interne, astfel cum este stabilit în tabelul VII din anexa C, va fi un criteriu de performanta cantitativã în cadrul programului. Pentru a aborda problema arieriatelor de la bugetul de stat şi bugetele locale, precum şi de la bugetele fondurilor speciale, am stabilit un sistem de raportare trimestriala începând cu sfârşitul lunii iunie 2001 şi am aprobat o ordonanta pentru a reduce arieratele spitalelor care deţin cea mai mare pondere în totalul arieratelor sectorului bugetar. 17. Vom finanta deficitul bugetar pe anul 2002 printr-o combinatie echilibrata de finanţare interna şi externa. Vom limita finanţarea externa neta a bugetului la 1,8% din PIB în anul 2002, comparativ cu 2,4% din PIB în anul 2001, care ne va ajuta sa limitam creşterea datoriei externe contractate şi garantate de stat şi sa evitam presiunea nesustenabila de creştere pe cursul de schimb. C. Deficitele cvasifiscale în sectorul energetic şi al altor întreprinderi de stat 18. Suntem constienti ca performanta întreprinderilor de stat din sectorul energetic este cruciala pentru îmbunãtãţirea disciplinei financiare de ansamblu în sectorul public şi pentru realizarea unei reduceri a deficitului cvasifiscal. Ca o prima etapa am crescut preţul la electricitate cu 15% din 11 iulie, preţul de producţie al energiei termice pentru TERMOELECTRICA cu 50% din 17 iulie, preţul energiei termice la utilizatorul final (preţul naţional de referinta) cu 57% din 9 august şi preţul gazelor naturale pentru consumatorii casnici cu 90% din 10 august. Mai mult, am permis autoritãţilor locale sa creascã preţul energiei termice la utilizatorul final peste nivelul preţului naţional de referinta, care va crea posibilitatea pentru o reducere în continuare în subvenţia totalã. Pentru a diminua impactul acestor ajustari de preţuri asupra familiilor cu venituri reduse am consolidat sistemul transferurilor directionate, în funcţie de venituri, cãtre familiile sarace în cadrul noii scheme a venitului minim garantat. 19. Vor fi necesare totuşi şi alte etape în vederea creşterii preţurilor la electricitate şi energie termica la nivelul recuperãrii costurilor, eliminãrii pierderilor datorate încasãrilor slabe şi aducerii preţurilor gazelor naturale la nivelul paritatii de import. În mod specific: ● Dupã cum s-a convenit în strânsã cooperare cu Banca Mondialã, vom ajusta preţurile la electricitate şi energie termica dupã cum urmeazã: (i) preţul electricitatii la utilizatorul final va creste cu 3,6% la începutul fiecãrei luni în perioada octombrie 2001-martie 2002 (creşterea din octombrie este o preconditie); din 1 aprilie 2002 vom implementa o alta ajustare, corespunzãtoare unei cresteri a preţului de producãtor al societãţii TERMOELECTRICA la 40 USD/MWh; (ii) preţul de producãtor al energiei termice la TERMOELECTRICA va creste la 15 USD/gigacalorie (Gcal) din 1 octombrie 2001 (preconditie), va fi menţinut la acest nivel în USD prin ajustari suplimentare la 1 ianuarie şi 1 aprilie 2002 şi va fi majorat mai departe la echivalentul a 20 USD/Gcal de la 1 iulie 2002; (iii) preţul naţional de referinta pentru energia termica va fi majorat la echivalentul a 20 USD/Gcal din 1 iulie 2002. Între timp preţul va fi ajustat la 1 ianuarie şi 1 aprilie pentru a-l menţine la nivelul actual de 15,4 USD/Gcal. Ajustarile de preţ la electricitate şi energie termica vor fi criterii de performanta structuralã. ● Referitor la gazele naturale, la începutul fiecãrui trimestru, începând cu 1 octombrie 2001, vom ajusta preţul uniform la utilizatorul final, astfel încât sa îl pastram la nivelul de 82,5 USD/mie mc, stabilit în luna august 2001. Vom permite ca acest preţ sa creascã la cel puţin 90 USD/mie mc din 1 ianuarie 2003, pentru a-l aduce mai aproape de nivelul paritatii de import, în prezent de aproape 130 USD. Pentru a retine ceva din profiturile excepţionale ale producãtorilor interni intentionam sa utilizam asistenta tehnica finanţatã printr-un împrumut al Bãncii Mondiale în vederea amendãrii sistemului de impozitare în sectorul petrolier şi al gazelor naturale pana la jumãtatea anului 2002. Vom continua demersurile tehnice pentru metodologia noului tarif care va conduce la diferentierea preţurilor pentru consumatorii casnici şi utilizatorii industriali, în vederea implementarii sale înainte de sfârşitul anului 2002. ● Pentru a îmbunãtãţi gradul de colectare la TERMOELECTRICA şi la cele doua societãţi de distribuţie a gazelor naturale (DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD), ca urmare a recomandãrilor experţilor Bãncii Mondiale, vom implementa urmãtoarele mãsuri: (i) pana la 1 octombrie 2001 vom stabili, ca o preconditie, un sistem de conturi escrow, în care se vor vira plãţile consumatorilor pentru energie termica şi subvenţiile şi se vor distribui încasãrile între furnizori (TERMOELECTRICA şi societãţile de distribuţie a gazelor naturale) şi companiile termice locale. (Putem excepta de la aceasta reglementare companiile termice locale, care nu au datorii curente.); (ii) gradul de colectare pentru livrãrile de la TERMOELECTRICA la societatea comercialã de distribuţie ELECTRICA va creste la 100% pana la 30 octombrie 2001 şi va fi menţinut la acest nivel în fiecare luna urmãtoare; (iii) vom forma imediat grupuri de lucru speciale în cele doua societãţi de distribuţie a gazelor naturale, conduse de reprezentanţi ai managementului de vârf, care vor fi însãrcinaţi cu îmbunãtãţirea încasãrilor şi reducerea arieratelor de la cei mai mari 20 de rau platnici. Pana la sfârşitul primei sãptãmâni a lunii urmãtoare Ministerul Industriei şi Resurselor va pregati un raport lunar, care va fi prezentat reprezentanţilor FMI şi Bãncii Mondiale, cu privire la implementarea mãsurilor de imbunatatire a încasãrilor. Prezentarea raportului pentru luna septembrie va fi o preconditie pentru Consiliul directorilor executivi; şi (iv) vom elabora instrucţiuni clare pentru managementul societãţilor de stat care furnizeazã servicii publice, de a folosi plata la livrare, acreditivul, conturile escrow şi deconectarile ca mãsuri de imbunatatire a încasãrilor, şi vom interzice intervenţii politice în favoarea societãţilor rau platnice. Ratele de încasãri totale pentru TERMOELECTRICA şi cele doua societãţi de distribuţie a gazelor naturale vor fi criterii de performanta cantitative în cadrul programului. ● Ca o soluţie pe termen lung pentru problema neplatilor, vom accelera privatizarea societãţilor de distribuţie a gazelor naturale, DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD. (Am decis ca divizarea celor doua societãţi în 8 ar întârzia necorespunzãtor procesul şi ar reduce interesul potenţialilor investitori.) Pentru a realiza acest obiectiv intentionam sa angajãm un consultant de privatizare pentru ambele societãţi pana la sfârşitul lunii februarie 2002, sa aprobam strategia de privatizare pentru ambele societãţi pana la sfârşitul lunii iunie 2002 şi sa anuntam o licitaţie internationala pentru vânzarea cãtre un investitor strategic pana la sfârşitul lunii septembrie 2002. ● În sectorul electricitatii vom încheia privatizarea a doua companii distribuitoare pana la sfârşitul anului 2002. Pentru a realiza acest obiectiv vom conveni cu Banca Mondialã şi cu UE asupra strategiei de privatizare pentru aceste doua companii pana la sfârşitul anului 2001 şi vom proceda la o licitaţie internationala pentru vânzarea cãtre un investitor strategic pe parcursul anului 2002. 20. Vom implementa, de asemenea, alte mãsuri de intarire a disciplinei financiare în întreprinderile de stat. Am aprobat deja o ordonanta (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2001) care conditioneaza salariile managerilor din aceste întreprinderi de indicatori de performantacheie, inclusiv reducerea arieratelor şi creanţelor şi respectarea plafoanelor pentru fondurile de salarii. Aceasta ordonanta va fi aplicatã la toate întreprinderile de stat şi instituţii, începând cu aprobarea bugetelor întreprinderilor pe anul 2001, iar Ministerul Finanţelor Publice va monitoriza pe baze lunare performanta a aproximativ 86 de întreprinderi mari de stat. Avem drept obiectiv reducerea arieratelor şi creanţelor în termeni nominali pana la sfârşitul anului 2001 comparativ cu sfârşitul lunii iunie 2001, excluzând efectele reesalonarii. În plus, am stabilit un sistem de monitorizare pentru arieratele fiscale în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Acest sistem acoperã în prezent aproximativ 1.000 de entitãţi, 2.600 de conturi, reprezentând aproximativ 70% din totalul arieratelor la buget, şi va fi folosit în scopul intaririi eficientei în colectarea impozitelor. D. Politica salariala în întreprinderile de stat 21. Disciplina salariala în sectorul public este esenţialã pentru performanta financiarã a întreprinderilor de stat şi, prin semnalul pe care îl oferã pentru stabilirea salariilor în sectorul privat, pentru reducerea inflaţiei şi menţinerea competitivitatii externe. Datoritã efectului de propagare a cresterilor din ultima parte a anului 2000 şi coordonãrii insuficiente în aprobarea contractelor colective de munca, bugetelor societãţilor de stat şi reglementãrilor privind salariul minim la începutul anului 2001, creşterile salariale din societãţile de stat vor fi mai mari în acest an decât am considerat noi a fi prudent şi în concordanta cu obiectivul nostru de a îmbunãtãţi disciplina financiarã la nivelul întreprinderilor din sectorul public. Deşi am avut doar mijloace limitate de a aborda aceasta problema mai târziu în anul 2001, am decis sa concediem în perioada rãmasã a anului 2001 aproximativ 5.213 salariaţi din 8 societãţi producãtoare de pierderi din sectorul industrial, sa externalizam alte 3.724 de poziţii şi sa eliminam aproape 500 de poziţii ca rezultat al schimbãrii locului de munca şi al pensionãrii. Mai mult, în 11 societãţi cu aproape 116.000 de angajaţi vor fi plãtite doar jumãtate din primele aferente lunii decembrie 2001. Am decis, de asemenea, sa rezistam ferm oricãror presiuni din partea întreprinderilor pentru cresteri salariale suplimentare în perioada rãmasã din anul 2001. Pentru anul 2002 am decis sa implementam un control mult mai puternic asupra salariilor din întreprinderile de stat. În mod specific: ● Vom aproba bugetele pe anul 2002 ale regiilor autonome, companiilor naţionale şi societãţilor comerciale de stat pana la sfârşitul anului 2001 (criteriu de performanta structuralã) şi vom asigura ca acestea sa prevadã economii ale costurilor salariale agregate. Creşterea fondului de salarii agregat va fi limitatã la 22% comparativ cu fondul de salarii din anul 2001 sau proporţional mai puţin, dacã externalizarea este mai mare de 1%. În cadrul acesteia vom impune limite mai strânse pentru societãţile cu cresteri salariale excesive în anul 2001 şi pentru cele care opereazã cu pierderi. Fondul de salarii total cumulat pentru întreprinderile din sectorul public va fi un criteriu de performanta cantitativ în cadrul programului. ● Vom începe imediat pregãtirea unui program de reducere a personalului şi de limitare a cresterilor salariale în cele 86 de întreprinderi de stat monitorizate prin program. Acest program va include o blocare parţialã în angajari la cel puţin 75% din întreprinderile de stat din sectorul industrial (în funcţie de numãrul de salariaţi ai acestora), care va limita angajarile la 50% din posturile vacante în cadrul fiecãrei societãţi. De asemenea, programul va include plafoane pentru fondurile de salarii pe anul 2002 şi tinte pentru reducerile de personal pentru fiecare societate, în concordanta cu tinta privind fondul de salarii nominal agregat. Aprobarea de cãtre Guvern a programului de limitare a salariilor şi de reducere a personalului (inclusiv inghetarea parţialã a angajarilor) în aceste companii de stat va fi o preconditie pentru luarea în discuţie a programului de cãtre Consiliul directorilor executivi FMI. Pe baza programului aprobat de Guvern Ministerul Finanţelor Publice va aproba norme pentru elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale societãţilor de stat, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I (componenta a preconditiei). Mãsura de inghetare parţialã a angajarilor va fi, de asemenea, inclusã în bugetele societãţilor de stat, care vor fi aprobate înainte de sfârşitul anului 2001. De asemenea, vom asigura ca pactul social pe care intentionam sa îl semnam cu sindicatele şi cu alţi parteneri sa fie în concordanta cu acest program de limitare a salariilor şi de reducere a personalului în întreprinderile de stat. ● Vom decide (preconditie) ca salariul minim pe economie, în prezent de 1,4 milioane lei, sa creascã la 1,75 milioane lei la 1 martie 2002, fãrã alte ajustari în perioada rãmasã a anului. Consideram aceasta mãsura ca fiind importanta pentru sprijinirea politicii noastre salariale, date fiind legãturile dintre salariul minim şi grilele de salarizare din unele contracte colective de munca. ● Vom asigura semnarea contractelor colective de munca doar dupã aprobarea bugetelor societãţilor de stat şi ca viitoarele contracte sa nu stabileascã grila de salarizare în funcţie de salariul minim. E. Politica monetara şi a cursului de schimb şi supravegherea bancarã 22. Politica monetara va continua sa fie condusã în cadrul actual al flotarii administrate. O data stabilitã credibilitatea politicilor fiscale şi salariale Banca Nationala a României (B.N.R.) va acorda o importanta mai mare obiectivului de reducere a inflaţiei, fãrã a expune riscului viabilitatea conturilor externe. B.N.R. va asigura, de asemenea, o posibilitate de manevra mai mare pentru flotarea cursului de schimb, pentru a descuraja astfel intrãrile de capital pe termen scurt. În decizia sa privind intervenţiile asupra cursului de schimb B.N.R. va creste treptat ponderea euro în cosul naţional folosit drept pilon şi va reduce rolul USD. În contextul creşterii recente a cererii interne şi a creditului vom intensifica eforturile de sterilizare şi creştere a ratelor dobânzii, care s-au redus recent datoritã volumului înalt al intrãrilor, pana când asteptarile inflationiste vor fi fost reduse în mod credibil. Ministerul Finanţelor Publice va continua sa sprijine B.N.R. în îndeplinirea acestui obiectiv prin reţinerea unei pãrţi a încasãrilor din recentele plasamente de euro-obligaţiuni în contul în valuta deschis la B.N.R. În cazul în care se vor manifesta presiuni substanţiale asupra poziţiei externe, B.N.R. va creste ratele dobânzii pentru îndeplinirea obiectivului legat de inflaţie şi cursul de schimb; intervenţiile pe piata valutarã vor fi limitate în scopul protejãrii rezervelor oficiale. Acest obiectiv va fi sprijinit prin criterii de performanta stabilite în program pentru nivelurile trimestriale privind activele externe nete ale B.N.R. şi plafoanele privind activele sale interne nete. B.N.R. va aplica, de asemenea, cu stricteţe criteriile privind supravegherea, în vederea prevenirii extinderii nesanatoare a creditului, în special pentru întreprinderile de stat. 23. Pentru diminuarea costurilor de intermediere B.N.R. a decis reducerea rezervelor minime obligatorii. Rezervele minime obligatorii la depozitele în lei au fost reduse de la 30% la 27% de la 1 iulie 2001 şi în continuare la 25% de la 1 octombrie 2001, ceea ce ar trebui sa contribuie la diminuarea marjei semnificative dintre dobânzile la credite şi dobânzile la depozite, ajutand bãncile comerciale sa menţinã dobânzi pozitive în termeni reali la depozite, în conformitate cu obiectivul de reducere a inflaţiei. Efectele monetare ale acestei mãsuri vor fi sterilizate prin operaţiunile de open market. Deciziile B.N.R. privind politica monetara şi în special operaţiunile de sterilizare nu vor fi afectate de efectele acestora asupra contului de profit şi pierderi, chiar dacã determina o pierdere operationala. Vom consulta reprezentanţii FMI cu privire la o reducere suplimentarã a rezervelor obligatorii, în vederea unei eventuale unificari a rezervelor minime obligatorii în lei şi în valuta. 24. Vom întãri în continuare cadrul legislativ şi de reglementare în sectorul financiar şi vom finaliza "curatarea" sistemului bancar. În particular, vom implementa urmãtoarele mãsuri: ● Vom emite, ca o preconditie, noi ordonanţe de amendare şi completare a legislaţiei bancare în urmãtoarele 3 domenii prioritare: (i) B.N.R. va fi investitã cu puteri suplimentare în monitorizarea tuturor transferurilor de proprietate bancarã, inclusiv a celor realizate de grupuri de persoane fizice, în scopul evitãrii pragului de actionariat de 5%, astfel încât sa se poatã realiza alinierea efectivã la Principiul de baza al Comitetului de la Basel (BCP 4); (ii) supraveghetorilor bancari li se vor asigura imunitate şi protecţie juridicã conform prevederilor BCP 1(5); şi (iii) vor fi definite criterii mai stricte pentru testul de compatibilitate (şi competenta) aplicabil atât actionarilor, cat şi directorilor de bãnci, conform BCP 3, iar criteriile noi se vor aplica actionarilor şi directorilor tuturor bãncilor existente pana la sfârşitul lunii iunie 2002. ● Mai mult, deoarece numeroase incidente au arãtat slabiciunea mecanismului de ieşire din sistemul bancar, Guvernul va aproba un nou proiect de lege referitoare la falimentul în industria bancarã, pregãtit de B.N.R. pana la sfârşitul lunii octombrie 2001, în conformitate cu BCP 22, şi va lua mãsuri ca aceasta sa fie aplicabilã pana la sfârşitul lunii noiembrie 2001 fie prin aprobare în Parlament, fie ca ordonanta a Guvernului. ● Regulamentul privind clasificarea şi provizionarea împrumuturilor, bazat în prezent în mod exclusiv pe experienta privind rambursarile şi pe existenta acţiunii în justiţie intentate împrumutatului, va fi consolidat conform BCP 8 şi celor mai bune practici internaţionale pana la sfârşitul lunii octombrie 2001 şi va intra în vigoare începând cu data de 1 iulie 2002. Regulamentul modificat, care va fi elaborat în strânsã colaborare cu comunitatea bancarã, va introduce criterii suplimentare pentru retrogradarea evaluãrii capacitãţii de rambursare a imprumutatilor, pe baza situaţiei lor financiare şi a bonitaţii. Revizuirile criteriilor de clasificare prudentiala a creditelor şi de provizionare vor fi, de asemenea, încorporate în cadrul legislaţiei fiscale pentru deductibilitatea fiscalã (obiectiv structural). ● Un nou regulament care limiteazã expunerea bãncilor la poziţii valutare deschise, atât pentru valute individuale, cat şi pe total, este în curs de finalizare şi va fi emis pana la data de 31 octombrie 2001 pentru a intra în vigoare la 1 ianuarie 2002. ● Un nou regulament care implementeaza principiul "Cunoaşte-ti clientul", prin intermediul cãruia se vor promova înalte standarde etice şi profesionale, în conformitate cu BCP 15, este, de asemenea, în curs de finalizare de cãtre B.N.R. Acesta va fi emis pana la data de 31 octombrie 2001 şi va fi implementat imediat. ● În scopul îmbunãtãţirii acuratetei raportarilor financiare introducem în România Standardele Internaţionale de Contabilitate (SIC) în sectorul bancar. Un astfel de regulament este în curs de finalizare la B.N.R. Va fi emis pana la sfârşitul lunii octombrie 2001 şi va intra în vigoare la 1 ianuarie 2002. Legislaţia fiscalã şi alte legislaţii relevante vor fi ajustate corespunzãtor. ● Pentru îmbunãtãţirea stabilitatii sistemului financiar şi a credibilitatii intermediarilor financiari consideram ca sunt esenţiale implementarea deplina a tuturor legilor aplicabile şi urmãrirea sistematica în justiţie a celor responsabili de scandalurile financiare, inclusiv în cazul FNI. ● Cooperarea cu organele de supraveghere interna din sectorul financiar şi cu cele de supraveghere internationala din sectorul bancar va fi consolidata conform BCP 1, 24 şi 25. În acest scop legislaţia adecvatã cu privire la confidenţialitate şi schimb de informaţii va fi adoptatã pana la sfârşitul lunii octombrie 2001. Pe lângã acordul de cooperare cu Moldova, semnat în luna iulie 2001, alte acorduri similare internaţionale, precum şi acordul dintre autoritãţile de supraveghere interna din sectorul financiar vor fi finalizate în lunile urmãtoare. ● Vom adopta şi vom implementa conform programului reformele din sectorul financiar, convenite cu Banca Mondialã, privind întãrirea supravegherii şi abordarea problemelor structurale ale sectorului financiar nebancar, în special pentru industria asigurãrilor şi pieţele de capital. 25. B.N.R. va realiza un audit financiar anual al operaţiunilor şi poziţiei sale financiare conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate. În luna noiembrie 2000 FMI a finalizat analiza mecanismului de audit extern din România, conform politicii FMI de evaluare a protejãrii. Pe baza acestei analize B.N.R. a numit o firma de contabilitate din sectorul privat sa realizeze un audit al raportarilor financiare ale B.N.R., în conformitate cu standardele acceptate pe plan internaţional. Se asteapta ca auditul iniţial sa fie finalizat pana la jumãtatea lunii octombrie 2001, iar publicarea raportarilor financiare auditate sa se facã imediat dupã aceea; vom coopera pe deplin cu reprezentanţii FMI în privinta tuturor aspectelor referitoare la evaluarea protejãrii. F. Balanţa de plati şi managementul datoriei externe 26. Se estimeaza ca deficitul contului curent va creste de la 3,7% din PIB în anul 2000 la 6,0% din PIB în anul 2001, datoritã menţinerii efectelor secetei, precum şi consolidãrii în continuare a cererii interne. Rezervele oficiale sunt prognozate sa creascã cu aproape 1 miliard USD la echivalentul a 3 luni de importuri. Suntem increzatori ca pe baza finanţãrii excepţionale programate de la Banca Mondialã, UE şi FMI, care va acoperi golul de finanţare estimat, vom putea sa atingem aceasta tinta. Nu vom iniţia nici o alta emisiune de obligaţiuni cu garanţia statului pe piata internationala în anul 2001. În anul 2002, deşi impactul secetei a trecut, deficitul contului curent este proiectat sa scada doar modest, datoritã cererii pentru importuri care se menţine în continuare, determinata în principal de investiţiile sectorului privat. Investiţiile strãine directe sunt proiectate sa creascã datoritã privatizarilor accelerate şi investiţiilor "pe loc gol", dar finanţarea deficitelor contului curent şi acumularea rezervelor, dupã cum s-a programat, vor depinde, de asemenea, de continuarea finanţãrii externe a sectorului public, precum şi de accesul pe pieţele internaţionale de capital. 27. Vom limita contractarea şi garantarea de cãtre stat a noi împrumuturi externe neconcesionale pe termen mediu şi lung la 2.800 milioane USD pentru anul 2001, din care nu mai mult de 300 milioane USD cu scadente între 1 şi 3 ani (excluzând noile împrumuturi pentru TERMOELECTRICA). În cadrul acestor plafoane (care vor fi criterii de performanta cantitative) vom limita noile garanţii din afarã bugetului de la creditori privati la 165 milioane USD pentru anul 2001 (excluzând împrumuturile pentru TERMOELECTRICA, DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD). Împrumuturile contractate de sau pentru TERMOELECTRICA în plus fata de sumele împrumutate pana la sfârşitul lunii mai 2001 vor fi limitate la 400 milioane USD. În urma plasarii emisiunii de euro-obligaţiuni pentru PETROM, întreprinderile de stat nu vor contracta direct nici un alt împrumut în anul 2001. Pentru anul 2002 vom limita contractarea şi garantarea de cãtre stat a noi împrumuturi pe termen mediu şi lung la 3.400 milioane USD, din care nu mai mult de 100 milioane USD reprezentând garanţii pentru unitãţi nebugetare. În cadrul acestor plafoane împrumuturile cu scadente de 1 pana la 3 ani vor fi limitate la 600 milioane USD, din care nu mai mult de 20 milioane USD pentru unitãţi nebugetare (exclusiv TERMOELECTRICA, DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD). Ca o problema de buna practica a managementului datoriei publice, nu vom contracta/garanta noi instrumente de indatorare care au încorporate clauze de "put option" şi vom cauta sa asiguram un grafic relativ constant pentru serviciul datoriei publice în viitor. Pentru a evita ca tragerile din credite externe ale ordonatorilor principali de credite sa depãşeascã plafoanele de cheltuieli din legea bugetului, ne angajãm sa intarim mecanismul de control preventiv din Ministerul Finanţelor Publice şi sa imbunatatim sistemul de raportare a tragerilor din credite externe pe baza raportarilor de la creditori. 28. Ne angajãm sa nu introducem restrictii de curs de schimb noi sau sa le intensificam pe cele existente, sa nu permitem practica cursurilor de schimb multiple, sa nu impunem sau sa intensificam restrictii la import în scopul sustinerii balanţei de plati/scopuri fiscale. În acest sens, în conformitate cu programul convenit cu Organizaţia Mondialã a Comerţului, am eliminat suprataxa de import de 2% la începutul anului 2001. Vom elimina pana la sfârşitul anului 2001 restrictia la export pentru busteni şi deşeuri metalice şi ne vom abţine de la reintroducerea taxelor preferenţiale la import pentru bunuri selectate atunci când oferta interna este redusã. Vom modifica Ordonanta de urgenta nr. 93/2001 cu privire la fondul pentru mediul înconjurãtor pentru a elimina taxele la exporturi. Pana la amendare ordonanta de urgenta nu se va aplica. Mai mult, am ajuns la un acord cu Suedia cu privire la soluţionarea arieratelor externe în disputa, prin care am convenit sa plãtim Suediei 120 milioane USD pentru a stinge aceasta datorie. IV. Reforma structuralã 29. Suntem angajaţi pe deplin în procesul de privatizare a sectorului de stat, încã de dimensiuni foarte mari, deoarece aceasta este o cerinta cruciala pentru crearea unei economii de piata viabile, atragerea investiţiilor strãine directe şi ajungerea din urma a altor tari candidate la aderarea la UE. În acest scop ne asteptam sa finalizam în curând negocierile cu Banca Mondialã cu privire la reformele structurale şi la o strategie de privatizare în cadrul Împrumutului de ajustare structuralã a sectorului privat (PSAL II). Principalele elemente ale strategiei de privatizare pentru anul 2001 vor fi urmãtoarele: 30. Pentru a continua reducerea rolului Guvernului în industria bancarã vom acorda privatizãrii B.C.R. cea mai mare atentie. Deşi cu întârziere, consultanţii pentru privatizare şi-au reluat acum activitatea pentru a actualiza documentele necesare în vederea privatizãrii B.C.R. Ca o preconditie pentru program, la începutul lunii octombrie 2001 Guvernul va aproba o strategie de privatizare pentru B.C.R., implicând vânzarea completa a acţiunilor statului la capitalul bãncii şi transferul controlului asupra bãncii cãtre un investitor strategic (fie o banca, fie un consortiu) pana la sfârşitul anului 2002. Pana la sfârşitul lunii februarie 2002 vom anunta o licitaţie cu invitaţia de prezentare a expresiilor de interes (criteriu de performanta structuralã). Pana la sfârşitul lunii iunie vom obţine o oferta ferma din partea unui investitor strategic cu privire la vânzarea B.C.R., evidenţiatã printr-o "garanţie de participare la licitaţie". Ne asteptam sa finalizam privatizarea integrala a capitalului B.C.R. deţinut de stat pana la sfârşitul lunii decembrie 2002 (criteriu de performanta structuralã). 31. De asemenea, vom implementa mãsuri de reforma şi pentru alte doua bãnci de stat, C.E.C. şi EXIMBANK. Vom respecta programul convenit cu UE pentru implementarea planului de restructurare a C.E.C. în vederea pregãtirii bãncii pentru privatizare şi vom elabora un studiu de fezabilitate pentru a concentra din nou activitatea EXIMBANK pe promovarea exporturilor şi importurilor, cu încheierea activitãţilor sale bancar-comerciale. 32. În sectorul întreprinderilor, ca urmare a ritmului foarte lent din a doua jumãtate a anului 2000 şi din prima jumãtate a anului 2001, vom accelera procesul de privatizare şi ne vom concentra pe finalizarea catorva proiecte mari pentru a putea transmite un semnal puternic. În mod specific: ● Vom lua toate mãsurile necesare pentru a finaliza transferul SIDEX cãtre investitor pana la sfârşitul lunii octombrie 2001. ● Vom privatiza ALRO şi ALPROM pana în luna martie 2002, într-o maniera convenitã cu Banca Mondialã. ● Vom privatiza cel puţin 4 societãţi cu mai mult de 1.000 de salariaţi pana la sfârşitul lunii octombrie 2001, alte 4 pana la sfârşitul lunii decembrie 2001 şi alte 4 pana la sfârşitul lunii martie 2002 (obiectiv structural). ● Pentru societãţile care urmau sa fie restructurate/lichidate prin PSAL I vom finaliza vânzarea a 50% din activele CLUJANA, iar pentru IUG Craiova vom iniţia un proiect de acord de vânzare-cumpãrare cu un cumpãrãtor pana la sfârşitul anului 2001. Pentru ROMAN, SIDERURGICA şi NITRAMONIA vom începe implementarea planului de restructurare (divizarea în entitãţi viabile şi neviabile) pana la sfârşitul anului 2001. În prima jumãtate a anului 2002 vom începe lichidarea entitatilor neviabile şi vom oferi spre vânzare entitatile viabile. Pana la sfârşitul anului 2002 vom începe lichidarea entitatilor viabile care nu au fost încã vândute. ● Pentru a sprijini reducerea semnificativã a acumularii în continuare de pierderi în cadrul societãţilor de stat vom începe procedurile legale de lichidare a cel puţin 15 societãţi neviabile (cu arierate mai mari de 50% din active) pana la sfârşitul lunii octombrie şi alte 20 pana la sfârşitul anului 2001 (obiectiv structural). ● Ne angajãm sa depasim tintele convenite cu Banca Mondialã prin PSAL II, în special în lumina importantei procesului de privatizare în controlarea costurilor cvasifiscale. Toate privatizarile vor fi realizate într-o maniera transparenta şi în conformitate cu standardele internaţionale, pentru a îmbunãtãţi credibilitatea Guvernului de buna guvernanta. Progresul în realizarea tintelor de privatizare va fi evaluat în contextul analizelor aranjamentului stand-by. ● Pentru a accelera procesul de privatizare Guvernul va decide, pentru societãţile care urmeazã sa fie privatizate, suma datoriilor cãtre buget, inclusiv penalitãţi, ce va fi stearsa la momentul în care societatea este privatizata şi transferata cãtre investitori. Aceasta suma va fi anunţatã anticipat şi va fi inclusã în documentele de licitaţie. V. Monitorizarea programului 33. Programul va fi monitorizat pe baza criteriilor de performanta şi a tintelor indicative, dupã cum se specifica în paragrafele urmãtoare. Programul va fi analizat de Fond trimestrial pe perioada aranjamentului stand-by (septembrie 2001-martie 2003). În plus fata de principalii indicatori de performanta financiarã analizele vor fi dedicate evaluãrii progreselor în implementarea elementelor structurale ale programului, în special a celor referitoare la ajustarile preţurilor la energie, disciplina salariala şi etapele în privatizarea B.C.R. Un subiect suplimentar pentru prima analiza va fi bugetul pe anul 2002, astfel cum a fost aprobat de Parlament. Acordul asupra bugetului pe anul 2003 va fi, de asemenea, o condiţie pentru finalizarea unei analize. 34. Criteriile de performanta cantitative sunt urmãtoarele: (i) plafoane trimestriale pentru activele interne nete ale B.N.R.; (ii) limite trimestriale pentru activele valutare nete ale B.N.R.; (iii) plafoane trimestriale pentru deficitul bugetului general consolidat, cu un factor de ajustare în sensul reducerii, în cazul unor venituri din privatizare mai mici decât cele estimate; (iv) plafoane trimestriale pentru fondurile de salarii nominale cumulate pentru întreprinderi de stat selectate (regii autonome şi întreprinderi de stat mari producãtoare de pierderi); (v) limite trimestriale privind ratele de încasare la 3 utilitãţi; (vi) plafoane trimestriale privind garanţiile interne ale bugetului general consolidat, conform Legii datoriei publice şi altor legi, excluzând garanţiile de promovare a exporturilor; (vii) plafoane trimestriale privind contractarea sau garantarea de cãtre stat a datoriei externe neconcesionale; şi (viii) de asemenea, se va aplica un criteriu de performanta permanent cu privire la neacumularea arieratelor la plati externe. 35. Tintele indicative din cadrul programului sunt urmãtoarele: (i) plafoane trimestriale privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate cãtre bugetul general consolidat; (ii) plafoane trimestriale pentru baza monetara medie; (iii) plafoane trimestriale pentru masa monetara; şi (iv) expunerea bãncilor comerciale cãtre societãţile de stat. 36. Toate criteriile de performanta cantitative sunt specificate în tabelul 1 din anexa A; lista cuprinzând preconditiile, criteriile de performanta structuralã şi obiectivele structurale este prevãzutã în anexa B. Principalele definiţii sunt prevãzute în Memorandumul tehnic de înţelegere, cuprins în anexa C.
ANEXA A
Tabelul 1. România: Criteriile cantitative de performanta şi tinte
indicative pentru 2001-2002*1/
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sfârşitul Sfârşitul Sfârşitul Sfârşitul Sfârşitul
lunii lunii lunii lunii lunii
decembrie martie iunie septembrie decembrie
2001 2002 2002 2002 2002
Program Program Program Program Program
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(în mii miliarde lei)
1. Plafoane pentru -48,1 -56,2 -61,4 -67,0 -73,3
activele interne
nete medii ale
B.N.R. (în milioane
dolari S.U.A)
2. Tinte pentru 3.527 3.601 3.816 3.924 4.094
nivelul activelor
externe nete
ale B.N.R (în mii
miliarde lei)
3. Plafoane pentru 38,754 9,940 19,872 31,104 43,200
deficitul bugetului
de stat
4. Plafoane pentru 40,7 9,4 21,3 34,9 49,5
fondurile de
salarii agregate
ale întreprinderilor
de stat monitorizate
5. Tinte indicative 52,5 51,7 51,0 50,2 49,4
pentru plafoanele (în procente)
privind arieratele
întreprinderilor de
stat monitorizate
cãtre bugetul general
consolidat
6. Limite pentru ratele
de încasare agregate
cumulate pentru:
a) DISTRIGAZ NORD şi 95 97,5 97,5 97,5 97,5
DISTRIGAZ SUD
(agregat)
b) TERMOELECTRICA 95 97,5 97,5 97,5 97,5
(în mii
miliarde lei)
7. Plafoane privind 469 1.110 1.110 1.110 1.110
garanţiile interne (în milioane
acordate de Guvern dolari S.U.A.)
8. Plafoane privind
contractarea sau
garantarea datoriei
externe*2/:
a) scadenta mai mica 0 0 0 0
sau egala cu 1 an
b) scadenta între 1 300 300 400 450 600
şi 3 ani, din
care: în afarã
bugetului 165 10 15 20 20
c) scadenta mai 2.800 1.000 1.200 1.800 3.400
mare de 1 an,
din care:
în afarã bugetului 165 50 75 100 100
(în mii
miliarde lei)
9. Tinte indicative 63,1 62,2 69,4 73,3 79,4
pentru plafoanele
privind baza
monetara medie
10. Tinte indicative 252,2 258,9 280,0 293,5 323,7
pentru plafoanele
masei monetare
11. Tinte indicative 29,1 30,7 32,5 34,6 36,3
privind expunerea
totalã a sectorului
bancar cãtre
întreprinderile de
stat,
din care:
împrumuturi acordate
de B.C.R. 14,5 15,3 16,2 17,2 18,0
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tabelul 1. Planul autoritãţilor de ajustare a preţurilor la electricitate,
energie termica şi gaze naturale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Preţul la energie Ajustari
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Preţul electricitatii la utilizatorul final Creştere
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
*1/ Preconditie.
*2/ Criterii de performanta structuralã.
*3/ Tintele indicative vor fi transformate în criterii de performanta
structuralã la prima analiza.
I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Bãncii Naţionale a României
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon Realizat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(în miliarde lei)
Stoc la:
30 iunie 2001 -21.544
30 septembrie 2001 -40.594
31 decembrie 2001 (criteriu de performanta) -48.099
31 martie 2002 (criteriu de performanta) -56.180
30 iunie 2002 (tinta indicativa) -61.444
30 septembrie 2002 (tinta indicativa) -67.015
31 decembrie 2002 (tinta indicativa) -73.271
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
II. Tinte pentru nivelul activelor externe nete ale Bãncii Naţionale a României
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon Realizat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(în milioane dolari S.U.A.)
Stoc la:
30 iunie 2001 3.285
30 septembrie 2001 3.336
31 decembrie 2001 (criteriu de performanta) 3.527
31 martie 2002 (criteriu de performanta) 3.601
30 iunie 2002 (tinta indicativa) 3.816
30 septembrie 2002 (tinta indicativa) 3.924
31 decembrie 2002 (tinta indicativa) 4.094
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon Realizat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(în miliarde lei)
Deficit la:
30 martie 2001 (efectiv) 9.108
30 iunie 2001 (efectiv) 17.852
30 septembrie 2001 (tinta indicativa) 28.445
31 decembrie 2001 (criteriu de performanta) 38.754
31 martie 2002 (criteriu de performanta) 9.940
30 iunie 2002 (tinta indicativa) 19.872
30 septembrie 2002 (tinta indicativa) 31.104
31 decembrie 2002 (tinta indicativa) 43.200
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Limita Realizat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(în miliarde lei)
Sumele trimestriale cumulate obţinute din privatizare
la bugetul general consolidat în anul 2002:
31 martie 2002 (tinta minima) 1.000
30 iunie 2002 (tinta minima) 2.000
30 septembrie 2002 (tinta minima) 3.000
31 decembrie 2002 (tinta minima) 4.000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tinta convenitã
pentru venituri Realizat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(în miliarde lei)
Bugetul general consolidat (venituri
cumulate totale, inclusiv granturi):
31 martie 2001 (realizat) 74.370
30 iunie 2001 (realizat) 160.893
30 septembrie 2001 (tinta convenitã pentru
venituri) 253.857
31 octombrie 2001 (tinta convenitã pentru
venituri) 288.816
30 noiembrie 2001 (tinta convenitã pentru
venituri) 321.563
31 decembrie 2001 (tinta convenitã pentru
venituri) 359.442
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor
de stat monitorizate cãtre bugetul general consolidat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon Realizat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(în mii miliarde lei)
Stocul de arierate la:
31 decembrie 2000 47,2
31 iulie 2001 60,8
31 decembrie 2001 (criteriu de performanta) 52,5
31 martie 2002 (criteriu de performanta) 51,7
30 iunie 2002 (tinta indicativa) 51,0
30 septembrie 2002 (tinta indicativa) 50,2
31 decembrie 2002 (tinta indicativa) 49,4
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Limita Realizat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(în procente)
DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD:
30 septembrie 2001 92,0
31 decembrie 2001 (criteriu de performanta) 95,0
31 martie 2002 (criteriu de performanta) 97,5
30 iunie 2002 (tinta indicativa) 97,5
30 septembrie 2002 (tinta indicativa) 97,5
31 decembrie 2002 (tinta indicativa) 97,5
TERMOELECTRICA:
30 septembrie 2001 92,0
31 decembrie 2001 (criteriu de performanta) 95,0
31 martie 2002 (criteriu de performanta) 97,5
30 iunie 2002 (tinta indicativa) 97,5
30 septembrie 2002 (tinta indicativa) 97,5
31 decembrie 2002 (tinta indicativa) 97,5
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Garanţii interne emise de Guvern Plafon Realizat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(în miliarde lei)
30 iunie 2001*3) 320
30 septembrie 2001 469
31 decembrie 2001 (criteriu de performanta) 469
31 martie 2002 (criteriu de performanta) 1.110
30 iunie 2002 (tinta indicativa) 1.110
30 septembrie 2002 (tinta indicativa) 1.110
31 decembrie 2002 (tinta indicativa) 1.110
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
VIII. Plafoanele privind contractarea sau garantarea datoriei externe
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Scadenta mai mica Scadenta între Scadenta mai mare
sau egala cu un an un an şi 3 ani de un an
Plafon Realizat Plafon Realizat Plafon Realizat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(în milioane dolari S.U.A.)
30 iunie 2001, 0 196 1.194
din care în afarã bugetului 0 0 83
30 septembrie 2001, 0 300 2.500
din care în afarã bugetului 0 165 165
31 decembrie 2001*1/, 0 300 2.800
din care în afarã bugetului 0 165 165
31 martie 2002*1/, 0 300 1.000
din care în afarã bugetului 0 10 50
30 iunie 2002*2/, 0 400 1.200
din care în afarã bugetului 0 15 75
30 septembrie 2002*2/, 0 450 1.800
din care în afarã bugetului 0 20 100
31 decembrie 2002*2/, 0 600 3.400
din care în afarã bugetului 0 20 100
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
IX. Tinte indicative privind plafoanele referitoare la baza monetara medie
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon Realizat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(în miliarde lei)
Stoc la:
30 iunie 2001 57.530
30 septembrie 2001*4) 59.647
31 decembrie 2001 63.096
31 martie 2002 62.202
30 iunie 2002 69.403
30 septembrie 2002 73.292
31 decembrie 2002 79.392
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetara
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon Realizat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(în miliarde lei)
Stoc la:
30 iunie 2001 208.498
30 septembrie 2001 225.353
31 decembrie 2001 252.237
31 martie 2002 258.921
30 iunie 2002 280.015
30 septembrie 2002 293.547
31 decembrie 2002 323.658
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totalã a
sectorului bancar cãtre întreprinderile de stat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon Realizat
Total din care: B.C.R. Total din care: B.C.R.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(în miliarde lei)
Stocul împrumuturilor la:
30 iunie 2001 24.799 13.182
30 septembrie 2001 27.548 13.756
31 decembrie 2001 29.143 14.532
31 martie 2002 30.672 15.273
30 iunie 2002 32.473 16.163
30 septembrie 2002 34.551 17.212
31 decembrie 2002 36.250 18.021
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
