Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ANEXE din 2 decembrie 2009 la Ordinul ministrului sanatatii publice, interimar, si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului, interimar, nr. 1.398/6.042/2009 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii publice si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregatirii prin rezidentiat in specialitatile prevazute de Nomenclatorul specialitatilor medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala (Anexele nr. 1 si 2) Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ANEXE din 2 decembrie 2009 la Ordinul ministrului sanatatii publice, interimar, si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului, interimar, nr. 1.398/6.042/2009 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii publice si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregatirii prin rezidentiat in specialitatile prevazute de Nomenclatorul specialitatilor medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala (Anexele nr. 1 si 2)

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 18 bis din 11 ianuarie 2010
Comenteaza legea
ANEXE din 2 decembrie 2009
la Ordinul ministrului sãnãtãţii publice, interimar, şi al ministrului educaţiei, cercetãrii şi tineretului, interimar, <>nr. 1.398 /<>6.042/2009 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sãnãtãţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetãrii şi tineretului <>nr. 1.141 /<>1.386/2007 privind modul de efectuare a pregãtirii prin rezidenţiat în specialitãţile prevãzute de Nomenclatorul specialitãţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţã medicalã (Anexele nr. 1 si 2)
EMITENT: MINISTERUL SÃNÃTÃŢII
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETÃRII ŞI INOVÃRII
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 18 bis din 11 ianuarie 2010



ANEXA 1

MINISTERUL SÃNÃTÃŢII
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR
BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGÃTIRE
ÎN REZIDENŢIATUL DE
MEDICINÃ DE FAMILIE, CU TIMP PARŢIAL

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrãri aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti

CURRICULUM DE PREGÃTIRE
ÎN REZIDENŢIATUL DE
MEDICINÃ DE FAMILIE, CU TIMP PARŢIAL

1.1 DEFINIŢIE: Medicina de familie este specialitatea care asigurã asistenţa medicalã primarã şi continuã şi, prin acţiuni preventive, educaţionale, terapeutice şi de recuperare, contribuie la promovarea stãrii de sãnãtate a individului, a familiei şi colectivitãţii, având urmãtoarele funcţii:
● De asigurare a accesibilitãţii populaţiei la asistenţa medicalã
● De supraveghere a sãnãtãţii
● De prevenţie primarã, secundarã, terţiarã
● De prevenţie specificã
● De promovare a sãnãtãţii
● De asigurare a îngrijirilor medicale curente
● De selecţionarea pacienţilor care au nevoie de asistenţã de specialitate
● De coordonare a serviciilor medicale în funcţie de nevoile concrete ale bolnavului
● De sinteza diagnosticã şi terapeuticã
● De supraveghere medicalã continuã a individului, familiei şi a colectivitãţii
● De recuperare şi reabilitare a bolnavilor
● De asigurare a îngrijirilor paliative şi terminale
● De cercetare ştiinţificã specificã

1.2 DURATA REZIDENŢIATULUI - 5 ani
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, înafara cãrora sunt prevãzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.

1.3 OBIECTIVE GENERALE
Absolvenţii rezidenţiatului de medicinã generalã vor trebui sã fie capabili sã îndeplineascã urmãtoarele activitãţi:
1. Sã asigure asistenţa medicalã primarã, preventivã şi curativã, rezolvând cat mai bine problemele de sãnãtate cu care sunt confruntaţi.
2. Sã acorde asistenţã medicalã preventivã omului sãnãtos, familiei şi colectivitãţii.
3. Sã acorde tuturor pacienţilor asistenţã medicalã de prim contact, asumându-şi responsabilitatea deciziei iniţiale şi toate problemele medicale pe care le prezintã pacienţii lor şi sã apeleze în timp util la ceilalţi medici specialişti.
4. Sã acorde asistenţã medicalã de urgenţã adecvatã tuturor cazurilor în care vor fi solicitaţi ca medici de prim contact.
5. Sã asigure asistenţã medicalã continuã tuturor pacienţilor lor, luând în considerare dimensiunile bio-medicale, psihologice şi socio-culturale ale fiecãrui pacient.
6. Sã medieze în mod corect relaţiile pacientului cu sistemul de asistenţã medicalã şi sã poatã lucra şi echipa de asistenţã medicalã.
7. Sã elaboreze şi sã aplice programe de mãsuri preventive cu scopul menţinerii şi îmbunãtãţirii stãrii de sãnãtate a populaţiei.

1.4 STRUCTURA STAGIILOR

5 ANI DE PREGÃTIRE


 ┌────────┬─────────────────────────────────────┬───────┐
 │Stagiul │Denumirea stagiului                  │Durata │
 ├────────┼─────────────────────────────────────┼───────┤
 𗈕.4.1   │Medicinã de familie                  𗈝 luni │
 𗈕.4.2   │Medicinã internã                     𗈜 luni │
 𗈕.4.3   │Pediatrie                            𗈜 luni │
 𗈕.4.4   │Chirurgie generalã                   𗈘 luni │
 𗈕.4.5   │Obstetricã-ginecologie               𗈗 luni │
 𗈕.4.6   │Oncologie medicalã                   𗈗 luni │
 𗈕.4.7   │Boli infecţioase                     𗈖 luni │
 𗈕.4.8   │Psihiatrie                           𗈖 luni │
 𗈕.4.9   │Dermato-venerologice                 𗈖 luni │
 𗈕.4.10  │Neurologie                           𗈖 luni │
 𗈕.4.11  │Diabet                               𗈖 luni │
 𗈕.4.12  │Epidemiologie şi management sanitar  𗈖 luni │
 𗈕.4.13  │Bioeticã                             𗈕 lunã │
 𗈕.4.14  │Medicinã de familie                  󧓔 luni│
 └────────┴─────────────────────────────────────┴───────┘


ANUL I ŞI ANUL II

CONŢINUTUL STAGIILOR

1.4.1 STAGIUL DE MEDICINÃ DE FAMILIE

1.4.1.1 Tematica introductivã în M.F (100 ore)
1. Introducere în problematica M.F
2. Condiţiile de lucru ale M.F
3. Descrierea cabinetului
4. Echipa de lucru a M.F
5. Locul M.F în medicina modernã
6. Obiectul şi metodologia M.F
7. Principiile M.F
8. Funcţiile M.F
9. Definiţia şi conţinutul M.F
10. Rolul M.F în sistemul asigurãrilor medicale
11. Activitatea preventivã în M.F
12. Activitatea curativã în M.F
13. Asistenţa medicalã a familiei
14. Asistenţa medicalã a unei colectivitãţi
15. Relaţiile M.F cu celelalte specialitãţi

1.4.1.2 Baremul activitãţilor practice
1. Prezentarea cabinetului şi a echipei de lucru: 1
2. Participarea la consultaţiile curente: 30
3. Participarea la consultaţiile preventive: 20
4. Participarea la vizitele la domiciliu: 10
5. Acordarea primului ajutor medical: 10
6. Completarea unor documente: 10
7. Efectuarea unor sinteze diagnostice şi terapeutice: 10
8. Analiza unor probleme epidemiologice: 5
9. Monitorizarea unor bolnavi cronici: 20
10. Asistenţa medicalã a copilului: 20
11. Asistenţa medicalã a bãtrânului: 20

1.4.2 STAGIUL DE MEDICINÃ INTERNÃ

1.4.2.1 Tematica lecţiilor conferinţã adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (80 ore).
1. Traheobronşite acute
2. Bronhopneumonii
3. Pneumopatiile acute
4. Astm bronşic
5. Bronhopatii cronice obstructive
6. Bronşiectazii
7. Embolia pulmonarã
8. Edem pulmonar
9. Pneumotorax spontan
10. Cancer bronho-pulmonar
11. Pleureziile
12. Insuficienţa respiratorie
13. Tulburãri de ritm şi de conducere
14. Cardiopatia ischemicã
15. Pericarditele şi miocarditele
16. Afecţiuni valvulare
17. HTA şi criza hipertensivã
18. Insuficienţa cardiacã
19. Arteriopatii acute şi cronice
20. Insuficienţa venoasã, varice, hemoroizi
21. Lipotimia, sincopa, colapsul, şocul
22. Cefaleea şi migrena
23. Gastritele
24. Ulcerul gastro-duodenal
25. Cancerul gastric
26. Hepatitele acute şi cronice
27. Ciroza hepaticã
28. Bolile colecistului
29. Afecţiuni pancreatice
30. Icterul
31. Hemoragiile digestive
32. Constipaţia
33. Colonul iritabil şi colita ulcerativã
34. Cancerul colo-rectal
35. Infecţii urinare şi ale tractului urinar
36. Glomerulonefritele
37. Insuficienţa renalã
38. Sindromul nefrotic
39. Lupusul eritematos sistemic
40. Poliartrita reumatoidã
41. Artritele
42. Artrozele
43. Spondilozele şi lombalgiile
44. Guta
45. Piciorul dureros
46. Epicondilita, tenosinovite, bursite
47. Osteoporoza
48. Obezitatea
49. Diabetul zaharat
50. Sindromul hipoanabolic
51. Anemiile
52. Adenopatiile
53. Leucemiile
54. Limfoamele
55. Sindroame hemoragice
56. Intoxicaţii acute cu: alcool etilic, alcool metilic, substanţe organo-fosforice, substanţe organoclorurate, barbiturice, ciuperci, cianuri, droguri halucinogene
57. Intoxicaţiile cronice profesionale şi neprofesionale
58. Tuberculoza pulmonarã şi extrapulmonarã.

1.4.2.2 Baremul activitãţilor practice
1. Examinarea clinicã a bolnavului: 300
2. Interpretarea examenului radiologic şi afecţiunile prevãzute şi tematica pe aparate şi sisteme: 30
3. Interpretarea rezultatelor de la explorãrile respiratorii (spirometrie determinarea gazelor sanguine): 30
4. Interpretarea unei EKG: 30
5. Interpretarea principalelor date ecografice şi endoscopice pentru patologia prevãzutã şi programa: 30
6. Interpretarea oscilometriei: 10
7. Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 10
8. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic şi mãduvã: 10
9. Interpretarea rezultatelor obţinute prin tehnicile de explorare a secreţiei gastrice: 10
10. Sondajul şi spãlãtura gastricã: 5
11. Examenul de fund de ochi: 10
12. Interpretarea datelor de explorare funcţionalã renalã, hepaticã, pancreaticã: 30
13. Recoltarea şi interpretarea examenului coprologic: 5
14. Alimentaţia omului sãnãtos: 50
15. Regimul alimentar al omului bolnav pe principalele grupe de afecţiuni: cardiace, gastrointestinale, hepatice, biliare, pancreatice, renale, boli alergice, metabolice: 50
16. Puncţia pleuralã: 5

1.4.3 STAGIUL DE PEDIATRIE

1.4.3.2 Tematica lecţiilor conferinţã adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (80 ore)
1. Creşterea şi dezvoltarea copilului
2. Alimentaţia sugarului şi copilului sãnãtos
3. Malnutriţia protein-energeticã
4. Rahitismul
5. Diabetul copilului
6. Anemiile
7. Sindroame hemoragice
8. Leucemiile acute limfoblastice şi non-limfoblastice
9. Limfoamele maligne hodgkiniene şi non-hodgkiniene
10. Malformaţii congenitale
11. Principii de diagnostic şi tratament ale bolii atopice
12. RAA şi cardiopatia reumatismalã
13. Artritele cronice juvenile
14. Sindromul febril prelungit
15. Durerea toracicã la copil şi adolescent
16. Infecţiile tractului respirator superior
17. Amigdalitele
18. Sinuzitele
19. Otita medie acutã şi cronicã.
20. Bronşiolita acutã
21. Bronhopneumonia
22. Pneumoniile acute şi cronice
23. Miocarditele
24. Pericarditele
25. Endocarditele infecţioase
26. Tulburãri de ritm şi de conducere
27. Tuberculoza pulmonarã şi extrapulmonarã la copil
28. Stomatitele, glositele şi cheilitele
29. Hemoragiile digestive la un nou nãscut şi copil
30. Diareea cronicã şi sindromul de malabsorbţie
31. Parazitozele digestive
32. Hepatitele acute şi cronice
33. Sindromul nefrotic
34. Glomerulonefritele acute
35. Insuficienta renalã şi cronicã
36. Enurezisul şi encoprezisul
37. Urgenţe pediatrice majore:
● convulsiile
● intoxicaţiile acute
● înţepãturi de insecte veninoase
● muşcãturi de animale
● insolaţia
● şocul
● insuficienţa cardio-respiratorie
● sindroame de deshidratare acutã
● comele
38. Probleme medicale ale adolescentului: creşterea şi dezvoltarea pubertarã.
Aspecte de patologie specificã a adolescentului.

1.4.3.2. Baremul activitãţilor practice
1. Examinarea clinicã a copilului: 50
2. Mãsurãtori antroprometrice şi interpretarea lor la copilul de diferite vârste: 50
3. Aprecierea creşterii şi dezvoltãrii copilului: 50
4. Puncţii şi recoltãri venoase la sugar şi copil: 50
5. Instalarea unui cateter venos: 10
6. Cateterism vezical la copilul de ambele sexe şi la diferite vârste: 5
7. Interpretarea examenului de sânge periferic şi LCR: 20
8. Examen otoscopic la sugar şi copilul mare: 10
9. Examenul fundului de ochi: 10
10. Interpretarea EKG-ului la sugar şi copilul mare: 20
11. Interpretarea probelor funcţionale respiratorii: 10
12. Interpretarea probelor hepatice: 30
13. Interpretarea probelor renale: 30
14. Interpretarea probelor de digestie: 30
15. Interpretarea radiografiei toracice: 20
16. Interpretarea radiografiei schelet: 20
17. Interpretarea radiografiei craniene: 10
18. Interpretarea radiografiei gastro-intestinale: 20
19. Interpretarea urografiei: 5
20. Efectuarea bilanţului stãrii de sãnãtate a copilului 0-18 ani pe etape: 50
21. Urmãrirea epidemiologicã şi igienicã a colectivitãţilor de copii: 30
22. Prescrierea medicamentelor în funcţie de vârsta: 50
23. Stabilirea necesitaţilor nutriţionale la copii între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani şi adolescenţi:50
24. Alimentaţia nou-nãscutului, sugarului şi copilului pe etape de vârsta (alimentaţia naturalã, preparate dietetice): 50
25. Preluarea copilului la domiciliu: 10

1.4.4 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALÃ ŞI SPECIALITÃŢI CHIRURGICALE: ORL, OFTALMOLOGIE, UROLOGIE, TRAUMATOLOGIE.

1.4.4.1 Tematica lecţiilor conferinţã adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (40 ore)
1. Plãgile
2. Hemoragii posttraumatice
3. Arsurile
4. Degerãturile
5. Electrocutarea
6. Entorse
7. Luxaţii
8. Fracturi
9. Rinita acutã
10. Sinuzita acutã
11. Laringita acutã
12. Angine acute
13. Flegmon amigdalian
14. Epistaxis
15. Otita acutã
16. Traumatisme fizice, chimice şi termice ale ochiului
17. Ochiul roşu şi dureros
18. Cataractele
19. Glaucomul
20. Hemoragia digestivã superioarã
21. Hemoragia digestivã inferioarã
22. Complicaţiile ulcerului gastro-duodenal
23. Litiaza biliarã
24. Colecistita acutã
25. Pancreatita acutã
26. Cancerul de cap de pancreas
27. Abdomenul acut chirurgical
28. Apendicita acutã
29. Peritonitele
30. Ocluzia intestinalã
31. Icter mecanic
32. Cancer gastric
33. Cancer de colon
34. Cancer de rect
35. Litiaza renalã
36. Adenom de prostatã
37. Cancer de prostatã
38. Retenţia acutã de urinã
39. Boli inflamatorii ale organelor genitale masculine
40. Tumorile sânului

1.4.4.2 Baremul activitãţilor practice
1. Sutura plãgilor: 20
2. Hemostaza provizorie: 20
3. Tamponament nazal anterior şi posterior şi epistaxis: 10
4. Aspiraţia nazalã: 10
5. Extragerea corpilor strãini din canalul auditiv şi din fosele nazale: 10
6. Inhalaţii: 10
7. Pulverizãri: 10
8. Administraţiile de aerosoli: 10
9. Instilaţia şi spãlãtura auricularã: 10
10. Fundul de ochi: 20
11. Acuitatea vizualã: 30
12. Acuitatea cromaticã: 30
13. Spãlãtura ocularã: 20
14. Instilaţia ocularã: 20
15. Îndepãrtarea corpilor strãini oculari: 5
16. Reducerea luxaţiilor: 5
17. Imobilizarea cu pansamente compresive şi gipsate: 10
18. Incizia şi drenajul unor colecţii: 5
19. Denudare venoasã: 10
20. Perfuzii şi transfuzii: 30
21. Paracenteza evacuatoare: 10
22. Puncţie articularã: 5
23. Infiltraţii: scapulohumeralã, canal carpian, epicondilianã lombarã, suboccipitalã, genunchi, loco dolenţi: 20
24. Traheostomie
25. Spãlãtura gastricã şi intestinalã: 5
26. Puncţie vezicalã
27. Sondaj vezical: 5

1.4.5 STAGIUL DE OBSTETRICÃ-GINECOLOGIE

1.4.5.1 Tematica lecţiilor conferinţã adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (40 ore)
1. Noţiuni de planning familial
2. Diagnosticul de sarcinã
3. Sarcina normalã
4. Sarcina cu risc obstetrical crescut
5. Sarcina patologicã
6. Lãuzia
7. Iminenţa de avort
8. Placenta praevia
9. Eclampsia
10. Apoplexia utero-placentarã
11. Metroragiile
12. Sarcina extrauterinã
13. Vulvovaginita acutã
14. Boala inflamatorie pelvianã
15. Fibrom uterin
16. Cervicite acute şi cronice
17. Cancer genito-mamar

1.4.5.2 Baremul activitãţilor practice
1. Examenul clinic şi genital al femeii gravide: 50
2. Asistarea naşterii normale: 30
3. Naşterea patologicã: 5
4. Perineotomie şi perineorafie: 5
5. Colporafie
6. Tamponament şi hemoragiile genitale: 5
7. Recoltarea: 10
8. Indicarea metodelor contraceptive: 20
9. Montarea unui sterilet: 5

1.4.6 STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALÃ

A. Tematica cursurilor adaptatã obiectivelor şi funcţiilor medicinei de familie (40 ore)
1. Etiologia cancerului
- factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali)
- factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentaţie)
- factori de risc constituţionali (hormonali, genetici, imunologici)
2. Factori de pronostic în cancer
- factori legaţi de tumorã
- factori legaţi de gazdã
3. Principii şi metode de diagnostic în cancer
- diagnosticul clinic (semne directe şi indirecte)
- diagnosticul biologic
- diagnosticul imagistic (metode neinvazive şi invazive)
- particularitãţile diagnosticului în cancer. Dificultãţi şi erori.
4. Rolul chirurgiei în oncologie
- rolul chirurgiei în profilaxia cancerului
- rolul chirurgie în diagnosticul cancerului
- rolul chirurgiei în tratamentul cancerului
- principiile tratamentului chirurgical
5. Principiile radioterapiei în oncologie
- definiţia şi scopurile radioterapiei în oncologie
- tipuri şi surse de radiaţii utilizate
- mãrimi şi unitãţi de mãsurã în radioterapie
- bazele fizice şi biologice ale radioterapiei
- tipuri de iradiere
- incidentele şi complicaţiile radioterapiei
6. Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului
- date generale
- cinetica celulare
- mecanismul de acţiune al citostaticelor
- rezistenţa la citostatice
- cãi de administrare a citostaticelor
- indicaţiile şi contraindicaţiile chimioterapiei
- incidentele şi complicaţiile chimioterapiei
- tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor
- clasificarea citostaticelor
- evaluarea rãspunsului la chimioterapie
- principii generale privind cercetarea şi caracterizarea de noi medicamente antineoplazice
7. Principiile tratamentului hormonal în oncologie
- principalele efecte ale hormonilor în cancer
- principalele obiective ale tratamentului hormonal
- clasificarea hormonilor. Principalii agenţi terapeutici utilizaţi în hormonoterapia cancerului.
8. Urmãrirea bolnavului
9. Infecţiile în cancer
10. Complicaţiile cancerului
11. Urgenţele în oncologie
12. Durerea în cancer
- anatomia şi fiziologia durerii
- sindroame dureroase în cancer
- tratamentul durerii în cancer
13. Tratamentele paleative în cancer
14. Aspecte de psiho-oncologie
15. Alimentaţia în oncologie
16. Principii de screening. Prevenirea şi depistarea precoce a cancerului şi educarea sanitarã a populaţiei
17. Leziunile precursoare ale malignitãţii. Definiţie, clasificare, diagnostic, tratament
18. Cancerul pielii (epidemiologie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeuticã, principalele asocieri de chimioterapie)
19. Melanomul malign (epidemiologie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeuticã, principalele asocieri de chimioterapie)
20. Cancerul bronhopulmonar (epidemiologie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeuticã, principalele asocieri de chimioterapie)
21. Cancer ale sferei capului şi gâtului (epidemiologie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeuticã, principalele asocieri de chimioterapie)
22. Cancerul esofagului (epidemiologie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeuticã, principalele asocieri de chimioterapie)
23. Cancerul stomacului (epidemiologie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeuticã, principalele asocieri de chimioterapie)
24. Cancerul colonului (epidemiologie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeuticã, principalele asocieri de chimioterapie)
25. Cancerul rectului (epidemiologie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeuticã, principalele asocieri de chimioterapie)
26. Cancerul glandei mamare (epidemiologie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeuticã, principalele asocieri de chimioterapie)
27. Cancerul colului uterin (epidemiologie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeuticã, principalele asocieri de chimioterapie)
28. Cancerul corpului uterin (epidemiologie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeuticã, principalele asocieri de chimioterapie)
29. Cancerul ovarului (epidemiologie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeuticã, principalele asocieri de chimioterapie)
30. Cancerul prostratei (epidemiologie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeuticã, principalele asocieri de chimioterapie)
31. Cancerul la copii. Nefroblastomul. Neuroblastomul. Retinoblastomul. Tumorile de celule germinale (epidemiologie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeuticã, principalele asocieri de chimioterapie)
B. Baremul activitãţilor practice
1. Examen chimic general şi loco-regional al bolnavului oncologic
2. Examen al ariilor ganglionare superficiale
3. Examen general al tegumentelor şi mucoaselor
4. Examen al cavitãţii bucale
5. Examen al sânului
6. Examen ginecologic şi examen citologic cervico-vaginal
7. Tuşeu rectal şi examen al prostatei
8. Interpretarea explorãrilor biologice şi imagistice

1.4.7 STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE

1.4.7.1 Tematica lecţiilor conferinţã adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)
1. Rujeola
2. Rubeola
3. Varicela
4. Gripa
5. Parotidita
6. Infecţii cu protozoare şi metazoare
7. Boala diareicã acutã
8. Mononucleoza infecţioasã
9. Zona zoster
10. Scarlatina
11. Hepatitele virale acute
12. Febra tifoidã
13. Salmonelozele
14. Toxiinfecţiile alimentare
15. Tetanos
16. Meningite
17. Encefalite
18. Holera
19. Enterocolite
20. SIDA şi infecţia HIV la adult şi copil
21. Antibiotice

1.4.7.2 Baremul activitãţilor practice
1. Interpretarea rezultatelor obţinute la hemoculturã: 10
2. Interpretarea rezultatelor examenului coprologic: 10
3. Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 10
4. Ancheta epidemiologicã, recoltarea produselor biologice şi transportul lor: 20

1.4.8 STAGIUL DE PSIHIATRIE

1.4.8.1 Tematica lecţiilor conferinţã adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)
1. Normalitate, anormalitate şi boala psihicã
2. Tulburãri psihopatologice corelate bolilor somatice
3. Reacţii psihopatologice
4. Neurastenia şi tulburãrile de somatizare
5. Tulburãri psihopatologice ale alimentaţiei, somnului şi sexualitãţii
6. Psihozele endogene
7. Tulburãri determinate de consumul de alcool, droguri şi tutun
8. Delirium tremens
9. Demente
10. Anxietatea şi atacurile de panicã
11. Depresia
12. Personalitãţi particulare şi patologice

1.4.8.2 Baremul activitãţilor practice
1. Examinarea pacientului şi perspectiva psihopatologicã (observarea expresivitãţii şi comportamentului, dialogul): 30
2. Interviuri şi chestionare semistructurate şi structurate ale psihopatologiei generale: 20
3. Anamneza biografica. Foaia de observaţie standardizatã şi psihiatrie: 20
4. Scale de evaluare cantitativã a anxietãţii şi depresiei: 10
5. Scale de evaluare comportamentalã a deficitelor şi disabilitãţilor comportamentele şi psihice. Problema evaluãrii handicapului psihic din perspectiva exercitãrii rolurilor sociale: 10
6. Evaluarea reţelei de suport social şi rolul ei şi evoluţia tulburãrilor psihice: 10
7. Evaluarea interacţiunilor intrafamiliale şi relaţia cu familia ce are în componenţã un bolnav psihic: 10
8. Evaluarea riscului suicidar: 5
9. Modalitãţi de intervenţie şi situaţii de crizã psihologicã: 10
10. Tehnici de psihoterapie: 10

1.4.9 STAGIUL DERMATO-VENEROLOGIE

1.4.9.1 Tematica lecţiilor conferinţã adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)
1. Dermatozele
2. Dermatita de contact
3. Eczeme
4. Infecţii streptococice ale pielii
5. Infecţii stafilococice ale pielii
6. Urticaria şi angioedemul
7. Eczema sugarului şi a copilului mic
8. Boli de colagen
9. Boli buloase
10. Bolile arterelor şi venelor
11. Afecţiuni ale unghiilor, pãrului, glandelor sebacee şi sudoripare
12. Afecţiuni ale mucoasei bucale şi genitale
13. Boli cu transmitere sexualã
14. Psoriazis
15. Pemfigus
16. Lichenul plan şi erupţii lichenoide
17. Tumori cutanate benigne şi maligne
18. Scabia
19. Pediculoza

1.4.9.2 Baremul activitãţilor practice
1. Semne importante pentru diagnosticul clinic: 10
2. Interpretarea examenului micologic: 10
3. Interpretarea examenului bacteriologic: 10
4. Interpretarea examenului serologic şi ultramicroscopic: 5
5. Drenaj de colecţii şi evacuarea de hematoame: 5
6. Electrocauterizãri: 5
7. Prescrierea şi utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecţiunile menţionate: 10
8. Biopsia cutanatã: 5

1.4.10 STAGIUL DE NEUROLOGIE

1.4.10.1 Tematica lecţiilor conferinţã adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)
1. Cefaleea şi migrena
2. Vertijul
3 Tremurãturile
4. Boala Parkinson
5. Epilepsia
6. Scleroza multiplã
7. Polinevritele
8. Accidentele vasculare cerebrale
9. Comele

1.4.10.2 Baremul activitãţilor practice
1. Examinarea bolnavului neurologic: 20
2. Puncţia lombarã: 5
3. Interpretarea examenului LCR: 5

1.4.11 STAGIUL DE DIABET ŞI BOLI DE NUTRIŢIE

1.4.11.1 Tematica lecţiilor conferinţã adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)
1. DZ. Diagnostic, clasificare, patogenie
2. DZ aspecte clinice, factori de risc, investigaţii paraclinice
3.-4. DZ tratament-principii, tipuri de insulinã, tipuri de ADO (2 cursuri)
5. DZ complicaţii, evoluţie, prognostic
6. DZ rezistenţa la insulinã
7. DZ dispensarizare, ghiduri de practicã

1.4.11.2 Baremul activitãţilor practice
- prezentarea ghidurilor de practicã pentru medicii de familie
- prezentarea DZ tip II, metode de dispensarizare prin medicul de familie
- examinarea clinicã iniţialã a pacientului cu DZ
- investigaţii paraclinice la prima vizitã la medicul de familie
- realizarea monitorizãrii prin hemoglobina glicozilatã, microalbubinurie
- efectuarea fundului de ochi
- examinarea piciorului diabetic
- principii de întocmire a dietei pentru DZ Tip II
- realizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidraţi
- scheme terapeutice
- prevenirea complicaţiilor

1.4.12 STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE ŞI MANAGEMENT SANITAR

1.4.12.1.a Tematica lecţiilor conferinţã adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (10 ore)
1. - Epidemiologia definiţie, domenii de activitate, epidemiologia bolilor transmisibile şi epidemiologia bolilor netransmisibile
2. - Epidemiologia de teren
3. - Prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale
4. - Sãnãtate publicã, educaţia pentru sãnãtate
5. - Servicii de igiena alimentaţiei
6. - Servicii de igiena mediului, igiena şcolarã, colectivitãţilor
7. - Elemente de biostatisticã, indicatori statistici

1.4.12.1.b Tematica lecţiilor conferinţã adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (10 ore)
1. Sistemele de sãnãtate
2. Locul medicinii de familie şi sistemele de sãnãtate
3. Sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate
4. Relaţiile medicinii de familiei cu asigurãrile sociale de sãnãtate
5. Evaluarea stãrii de sãnãtate a unei colectivitãţi
6. Managementul cabinetului de medicina de familie

1.4.12.2.a Baremul activitãţilor practice de epidemiologie epidemiologia bolilor netransmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice
1. evaluarea riscului de îmbolnãvire
2. epidemiologia bolilor transmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice
3. prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale
4. noţiuni despre dezinfecţii, sterilizare, decontaminare, curãţare
5. produse biocide noi
6. aprecierea stãrii de sãnãtate a unei colectivitãţi
7. elaborarea de programe profilactice privind condiţiile de igienã din colectivitãţi
8. proiectarea şi realizarea programelor de vaccinãri
9. supravegherea şi controlul sterilizãrii şi unitãţilor sanitare
10. recoltarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern (apã, aer, sol)
11. interpretarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern
12. recoltarea de probe pentru analiza alimentelor
13. aprecierea dezvoltãrii fizice a şcolarilor
14. aprecierea dezvoltãrii psihice a şcolarilor
15. evaluarea regimului de activitate al şcolarilor
16. realizarea unui program de acţiuni privind educaţia pentru sãnãtate (individual, familial, pe grupe, colectivitãţi)

1.4.12.2.b Baremul activitãţilor practice de management sanitar
1. Discutarea legii asigurãrilor sociale de sãnãtate: 5
2. Calcularea indicatorilor de sãnãtate ai unei colectivitãţi: 5
3. Managementul unui cabinet de medicinã de familie: 5
4. Gestiunea unui cabinet de medicinã de familie: 5

1.4.13 MODULUL DE BIOETICÃ

TEMATICÃ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioeticã - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã
II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţã religioasã, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate
IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1. Consimţãmântul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3. Relaţia medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant
IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã

A.8.2 TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale
V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

1.4.14 STAGIUL DE MEDICINÃ DE FAMILIE - (180 ore)

INTRODUCERE: în anul III rezidenţii urmeazã o pregãtire specificã medicinii de familie.
Aceasta pregãtire constã din:
● Activitate practicã curentã la dispensarele de medicinã generalã sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicinã generalã
● Seminarii ţinute de medicii instructori de medicinã generalã
● Cursuri pe probleme specifice de medicinã de familie privind bazele Medicinii de familie, ţinute de cadre didactice de medicinã de familie sau instructori acreditaţi şi acest sens de Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar
● Elaborarea şi susţinerea de referate pe probleme specifice sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicinã de familie
● În general rezidenţii vor efectua stagiu practic de 4 zile pe sãptãmânã (o zi pe sãptãmânã vor efectua pregãtirea sub formã de curs şi seminarii, 4 ore curs şi 3 ore seminarii.
● Seminariile se vor ţine din tematica cursurilor sau din alte teme specifice care nu au putut fi cuprinse în tematica cursurilor de medicinã de familie
● Medicii instructori acreditaţi vor efectua evaluarea periodicã şi finalã privind modul în care au fost realizate obiectivele propuse.

1.4.14.1 Tematica cursurilor de medicinã de familie
1. Particularitãţile M.F
2. Caracterul interdisciplinar al M.F
3. Pacientul sãnãtos şi pacientul bolnav
4. Relaţia dintre normal şi patologic
5. Despre conceptul de sãnãtate
6. Problemele medicale ale omului sãnãtos
7. Etapele de dezvoltare ale fiinţei umane
8. Nevoile medicale ale fiecãrei etape
9. Activitatea preventivã în M.F
10. Importanta prevenţiei primare
11. Promovarea sãnãtãţii în M.F
12. Despre conceptul de boalã
13. Despre conceptul de bolnav
14. Trecerea de la sãnãtate la boalã
15. Patogenia psihosomaticã
16. Rolul stresului şi patologia umanã
17. Importanţa particularitãţilor individuale
18. Particularitãţile consultaţiilor în M.F
19. Sursele de informaţie şi M.F
20. Importanţa comunicãrii în M.F
21. Particularitãţile diagnosticului în M.F
22. Strategia investigaţiilor paraclinice
23. Particularitãţile tratamentului în M.F
24. Supravegherea tratamentului în M.F
25. Psihoterapia şi M.F
26. Terapiile alternative
27. Asistenţa medicalã la domiciliu
28. Îngrijirile paleative
29. Rolul familiei şi viaţa individului
30. Structura şi funcţiile familiei
31. Ciclurile familiei
32. Problemele medicale ale familiei
33. Asistenţa medicalã a unei colectivitãţi
34. Asistenţã de M.F şi mediul rural
35. Bolile sociale
36. Atitudinea M.F în faţa unui bolnav cu o simptomatologie comunã
37. Atitudinea M.F în faţa unei adenopatii
38. Atitudinea M.F în faţa unei astenii
39. Atitudinea M.F în faţa unei anxietãţi
40. Atitudinea M.F în faţa unei cianoze
41. Atitudinea M.F în faţa unei convulsii
42. Atitudinea M.F în faţa unei depresii
43. Atitudinea M.F în faţa unei cefalei
44. Atitudinea M.F în faţa unei diarei
45. Atitudinea M.F în fata dispneei
46. Atitudinea M.F în faţa unei dureri precordiale
47. Atitudinea M.F în faţa unei dureri lombare
48. Atitudinea M.F în faţa unei febre
49. Atitudinea M.F în faţa unei hemoragii digestive
50. Atitudinea M.F în faţa unei hemoragii genitale
51. Atitudinea M.F în faţa unei hematurii
52. Atitudinea M.F în faţa unei insomnii
53. Atitudinea M.F în faţa unui icter
54. Atitudinea M.F în faţa unei palpitaţii
55. Atitudinea M.F în faţa unui tremor
56. Atitudinea M.F în faţa unei stãri confuzionale
57. Diagnosticul diferenţial în M.F
58. Dificultãţile de diagnostic în M.F
59. Sinteza diagnosticã şi M.F
60. Îngrijirea bolnavului cu infecţii ale cãilor respiratorii superioare
61. Îngrijirea bolnavului cu astm bronşic
62. Îngrijirea bolnavului cu BPOC
63. Îngrijirea bolnavului cu HTA
64. Îngrijirea bolnavului cu boalã coronarianã
65. Îngrijirea bolnavului cu insuficienţã cardiacã
66. Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastric şi duodenal
67. Îngrijirea bolnavului cu boalã de reflux esofagian
68. Îngrijirea bolnavului cu hepatita cronicã
69. Îngrijirea bolnavului cu intestin iritabil
70. Îngrijirea bolnavului cu anemie feriprivã
71. Îngrijirea bolnavului cu diabet zaharat
72. Îngrijirea bolnavului cu dislipidemie
73. Îngrijirea bolnavului cu obezitate
74. Îngrijirea bolnavului cu infecţie urinarã
75. Îngrijirea bolnavului cu insuficienţã renalã
76. Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral
77. Îngrijirea bolnavului cu artroze
78. Îngrijirea bolnavului cu artritã reumatoidã
79. Îngrijirea bolnavului cu dureri lombare
80. Îngrijirea bolnavului cu spondilita anchilozantã
81. Îngrijirea bolnavului cu psihoza de involuţie
82. Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson
83. Managementul cabinetului de M.F
84. Drepturile pacientului
85. Obligaţiile M.F
86. Probleme de eticã şi deontologie
87. Rãspunderea M.F
88. Informatizarea activitãţii de M.F
89. Posibilitãţile şi limitele M.F

1.4.14.2 Tematica seminarilor
În tematica seminariilor vor putea fi incluse urmãtoarele grupe de probleme.
a. Istoria naturalã a bolilor (efectuare şi interpretare de cazuri)
b. Evaluarea riscului primar pentru diferite afecţiuni (analize de cazuri şi elaborare de modele de investigaţie)
c. Evaluarea riscului secundar pentru complicaţii şi agravãri ale unor afecţiuni (analize de cazuri şi elaborare de modele de investigaţie)
d. Evaluarea riscului pentru femeia gravidã şi noul nãscut (elaborare de riscograme)
e. Îngrijirea sugarului la domiciliu
f. Sindroame mai frecvente în MF
g. Abordarea consultaţiei primare de M.F (elaborare de modele pentru diverse situaţii - pacienţi cu acuze simptomatice minore, cu semne clinice izolate sau grupate, etc.)
h. Strategia de investigaţii paraclinice (analize de cazuri)
i. Elaborarea diagnosticului în condiţiile asistenţei primare de M.F(analizã de cazuri, rezolvãri de probleme)
j. Sinteza diagnosticã şi terapeuticã în M.F
k. Programul terapeutic în practica de M.F (analizã de caz, rezolvãri de probleme)
l. Supravegherea tratamentului în MF
m. Programul profilactic şi practica de M.F (analizã de caz, rezolvãri de probleme)
n. Managementul cabinetului de M.F (elaborarea de Programe manageriale pe teme date)
o. Cercetarea ştiinţificã şi M.F (elaborarea de planuri de studii în cercetãri pe teme date)
p. Comunicarea în M.F

1.4.14.3 Baremul activitãţilor practice şi dispensar
A. Activitatea în cabinetul de medicinã de familie va cuprinde:
● Participarea la consultaţiile efectuate de medicul primar sau instructor MF şi discuţia cazurilor: 300
● Efectuarea personalã de investigaţii paraclinice accesibile: 100
● Participarea la consultaţiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienţilor: 100
● Analiza unor cazuri interdisciplinare: 50
● Efectuarea unor sinteze diagnostice şi terapeutice: 50
● Analiza unor familii cu probleme medicale: 30
● Efectuarea monitorizãrii clinice a unor bolnavi cronici la domiciliu: 50
● Participarea la acordarea ajutorului de urgenţã şi toate condiţiile de necesitate: 50
● Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale: 50
● Participarea la activitãţile de asistenţã comunitarã în care este implicatã unitatea sanitarã respectivã: 50
● Participarea la activitãţile manageriale ale unitarii: 30
● Efectuarea nemijlocitã de acţiuni de educaţie pentru sãnãtate: 30
● Adunarea de date pentru efectuarea unui studiu pe o tema datã sau aleasã: 10
● Elaborarea de planuri terapeutice şi discutarea lor: 100
● Elaborarea de planuri profilactice şi discutarea lor: 50
● Efectuarea personalã/participarea la efectuarea actelor terapeutice care se executã în unitatea respectivã: 50
● Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stãrii de sãnãtate, a morbiditãţii etc.): 30
B. În decursul activitãţii efectuate în dispensar medicul primar sau instructor îl va îndruma pe rezident sa rezolve corect probleme caracteristice în toate domeniile de asistentã de MF adicã:
● Asistenţa medicalã a omului sãnãtos de diferite vârste.
● Asistenţa pacientului cu acuze simptomatice, semne izolate sau grupate
● Asistenţa de urgenţã
● Asistenţa gravidei şi a noului nãscut
● Asistenţa copilului şi adolescentului
● Asistenţa bolnavilor cronici
● Asistenţa bãtrânilor
● Asistenţa comunitarã
● Management sanitar(la nivelul asistenţei primare)
● Educaţia pentru sãnãtate
● Asistenţa şi îngrijirea bolnavilor la domiciliu, etc.
● Asistenţa familiei

MEDICINÃ DE FAMILIE
CU TIMP PARŢIAL DE PREGÃTIRE
5 ani

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢÃ



 ┌────────┬─────────────────────────────────────┬───────┐
 │Stagiul │Denumirea stagiului                  │durata │
 ├────────┼─────────────────────────────────────┼───────┤
 𗈕.4.1   │Medicinã de familie                  𗈝 luni │
 𗈕.4.2   │Medicinã internã                     𗈜 luni │
 𗈕.4.3   │Pediatrie                            𗈜 luni │
 𗈕.4.4   │Chirurgie generalã                   𗈘 luni │
 𗈕.4.5   │Obstetricã-ginecologie               𗈗 luni │
 𗈕.4.6   │Oncologie medicalã                   𗈗 luni │
 𗈕.4.7   │Boli infecţioase                     𗈖 luni │
 𗈕.4.8   │Psihiatrie                           𗈖 luni │
 𗈕.4.9   │Dermato-venerologice                 𗈖 luni │
 𗈕.4.10  │Neurologie                           𗈖 luni │
 𗈕.4.11  │Diabet                               𗈖 luni │
 𗈕.4.12  │Epidemiologie şi management sanitar  𗈖 luni │
 𗈕.4.13  │Bioeticã                             𗈕 lunã │
 𗈕.4.14  │Medicinã de familie                  󧓔 luni│
 └────────┴─────────────────────────────────────┴───────┘




MINISTERUL SĂ?NĂ?TĂ?ŢII
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL
SANITAR BUCUREŞTI


CURRICULUM DE PREGÃTIRE
ÎN SPECIALITATEA
ENDODONŢIE

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrãri aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare in Domeniul Sanitar Bucureşti

1. Definiţie
Endodonţia reprezintã ramura medicinii dentare care se ocupã cu morfologia, fiziologia şi patologia pulpei dentare şi a ţesuturilor perirapicale. Studiul şi practica endodonţiei cuprind cunoştinţele fundamentale şi clinice cu privire la biologia pulpei dentare, etiologia, diagnosticul, prevenirea şi tratamentul afecţiunilor şi traumelor acesteia şi starea ţesuturilor periapicale. Abordarea profilacticã, diagnosticã şi de tratament se referã la:
1. Evidenţierea si prevenirea factorilor etiologici ai patologiei pulpare şi apicale prin cunoaşterea morfofiziologiei pulpei dentare şi a anatomiei spaţiului endodontic şi a parodontiului apical;
2. Evaluarea preoperatorie a posibilitãţilor unui tratament endodontic corect prin stabilirea stadiului reversibil sau ireversibil al afecţiunii pulpare;
3. Cunoaşterea principiilor şi tehnicilor moderne de tratament endodontic conservator, prin aplicarea celor mai adecvate metode permiţând menţinerea totalã sau parţialã a pulpei vii în situaţia unei afecţiuni pulpare reversibile, ca şi a principiilor şi tehnicilor terapeutice aplicate în situaţia unei afecţiuni pulpare ireversibile;
5. Identificarea factorilor care pot afecta evoluţia şi prognosticul unui tratament endodontic ortograd, precum şi posibilitãţile existente în situaţia necesitãţii eventualei reluãri a acestuia;
6. Cunoaşterea metodelor de tratament chirurgical asociate tratamentului endodontic convenţional;
7. Cunoaşterea principiilor biomecanice ale realizãrii restaurãrilor morfo-funcţionale specifice dinţilor trataţi endodontic;
8. Principiile specifice din odonto-terapia restauratoare;
9. Corelaţiile endo-parodontale;
9. Chirurgia endodonticã şi dento-alveolarã;
5. Restaurãri protetice adaptate specificului dinţilor trataţi endodontic;
6. Principiile terapiei endodontice aplicate în pedodonţie;
6. Implicaţiile endodontice ale terapiei ortodontice;
7. Implantologia ca alternativã de tratament.

2. Durata rezidenţiatului: 3 ani
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, înafara cãrora sunt prevãzute şi 40 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.

La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.
3. Structura stagiilor de pregãtire în rezidenţiat
3.A.1. Etapa de angajare şi luare în evidenţã, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea medicului dentist la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat, alegerea îndrumãtorului şi fixarea planului de activitate: 2 sãptãmâni
3.A.1. Stagiul de Endodonţie: 20 luni
3.A.2. Stagiul de Odontoterapie Restauratoare: 2 luni
3.A.3. Stagiul de Parodontologie: 2 luni
3.A.4. Stagiul de Chirurgie dento-alveolarã: 2 luni
3.A.5. Stagiul de Proteticã: 2 luni
3.A.6. Stagiul de Pedodonţie: 4 luni
3.A.7. Stagiul de Ortodonţie: 2 luni
3.A.8. Stagiul de Bioeticã: 2 sãptãmâni
3.A.9. Stagiul de Sãnãtate publicã: 2 sãptãmâni
3.A.10. Stagiul de Farmacologie clinicã: 1 lunã

3.B. Ordinea de rotaţie a stagiilor în rezidenţiat


     Anul I:    endodonţie                                      12 luni
     Anul II:   endodonţie                                       8 luni
                odonto-terapie restauratoare                     2 luni
                parodontologie                                   2 luni
     Anul III:  chirurgie dento-alveolarã                        2 luni
                proteticã                                        2 luni
                pedodonţie                                       4 luni
                ortodonţie                                       2 luni
                bioeticã                                         2 sãptãmâni
                sãnãtate publicã                                 2 sãptãmâni
                farmacologie clinicã                             1 lunã


3.C. Barem de promovare:


 ┌─────────────────────────────┬───────────────────┬────────────────────────────┐
 │ Anul I:                     │Endodonţie         │      Examen scris          │
 │                             │                   │ Prezentare de caz          │
 │                             │                   │      Examen practic        │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────────┤
 │ Anul II:                    │   Endodonţie      │      Examen scris          │
 │                             │Odonto-terapie     │ Prezentare de caz          │
 │                             │restauratoare      │      Examen practic        │
 │                             │Parodontologie     │                            │
 ├─────────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────────┤
 │ Anul III:                   │Chirurgie dento-   │       Examen scris         │
 │                             │alveolarã          │ Prezentare de caz          │
 │                             │Proteticã          │       Examen practic       │
 │                             │Pedodonţie         │                            │
 │                             │Ortodonţie         │                            │
 │                             │Bioeticã           │       Examen scris         │
 │                             │Sãnãtate publicã   │                            │
 │                             │Farmacologie       │                            │
 │                             │clinicã            │                            │
 └─────────────────────────────┴───────────────────┴────────────────────────────┘


4. Programul de activitate teoreticã şi practicã pe ani de pregãtire
4.1. Anul I
4.1.1. Stagiul de ENDODONŢIE: 12 luni
4.1.1.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii: 24 ore

Cursuri
1. Introducere. Istoricul Endodonţiei. Obiectul Endodonţiei - ramurã medico-chirurgicalã a ştiinţelor medicinei dentare. Stadiul actual al cunoştinţelor de specialitate în Endodonţie. Terminologie.
2. Anatomia spaţiului endodontic.
3. Morfologia şi fiziologia pulpei dentare. Caracteristici morfologice şi funcţionale ale complexului pulpo-dentinar şi rolul acestora în reuşita unor metode terapeutice biostimulatoare.
4. Factorii etiologici ai patologiei pulpare. Elemente de profilaxie în endodonţie. Mijloace de diagnostic. Examenul radiologic. Raportul dinţilor cu structurile anatomice locale.
5. Manifestãri inflamatorii ale ţesutului pulpar şi periradicular. Simptomatologia patologiei pulpare. Evaluarea preoperatorie a posibilitãţilor unui tratament endodontic corect.
6. Caracterul reversibil şi ireversibil al inflamaţiilor pulpare. Indicaţii şi principii privind conservarea pulpei dentare prin tratament biologic conservator. Interpretarea clinicoradiologicã a leziunilor periradiculare.
7. Inflamaţia pulparã ireversibilã. Indicaţii şi principii ale extirpãrii parţiale sau totale a pulpei dentare.
8. Principii şi mijloace de determinare a lungimii canalelor radiculare. Consecinţele supra şi subevaluãrii lungimii de lucru.
9. Principii şi metode de realizare a tratamentului biomecanic de canal. Tehnici actuale, manuale şi rotative, de tratament biomecanic. Metode neconvenţionale de preparare a canalelor radiculare: tehnici sonice, ultrasonice şi bazate pe radiaţia laser.
10. Criterii de selecţie a soluţiilor de irigare a spaţiului endodontic, rolul antiseptic şi chelator al acestora. Interpretarea aspectelor de microscopie electronicã ale dentinei radiculare parietale în urma pregãtirii spaţiului endodontic.
11. Rolul medicaţiei endodontice, criterii de selecţie a substanţelor medicamentoase, posibilitãţile de potenţare a efectelor antiseptice şi biostimulatoare. Evaluarea clinicã şi microbiologicã a statusului endodontic.
12. Principiile obturaţiei de canal tridimensionale. Sigilanţi. Materiale şi metode actuale de realizare a obturaţiei de canal tridimensionale.
13. Morfologia şi fiziologia parodonţiului apical.
14. Identificarea factorilor etiologici ai necrozei şi gangrenei pulpare. Mijloace preventive.
15. Simptomatologia necrozei şi gangrenei pulpare. Mecanismele imune în etiologia osteitelor apicale cronice.
16. Evaluarea preoperatorie a posibilitãţilor unui tratament endodontic corect în gangrena pulparã simplã şi complicatã.
17. Procedurile terapeutice de urgenţã în parodontitele apicale acute.
18. Evoluţia şi prognosticul parodontitelor apicale cronice.

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.1.1.2. Barem de manevre, tehnici şi activitãţi practice în cadrul anului I a rezidenţiatului în endodonţie
1. Examenul clinic în endodonţie: foaia de observaţie, mijloace de izolare, teste de diagnostic complementare. Instrumentarul de consultaţie şi tratament în endodonţie - tehnici de utilizare.
2. Stabilirea planului de tratament în endodonţie. Valoarea examenului radiologic în diagnostic şi evaluarea tratamentului endodontic.
3. Stabilirea diagnosticului inflamaţiilor pulpare acute şi cronice şi a planului de tratament în inflamaţiile pulpare acute şi cronice.
4. Realizarea accesului în spaţiul endodontic - instrumentar, tehnici.
5. Odontometria canalului radicular - mijloace, tehnici.
6. Tehnici actuale manuale de tratament biomecanic de canal - step back şi crown down.
7. Tehnici actuale rotative de tratament biomecanic de canal.
8. Managementul parodontitelor apicale acute.
9. Managementul parodontitelor apicale cronice.
10. Tehnici actuale de obturare a canalelor radiculare.

4.2. Anul II
4.2.1. Stagiul de ENDODONŢIE: 8 luni
4.2.1.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii: 8 cursuri, 16 ore
1. Autoevaluarea tratamentelor endodontice. Criterii de apreciere succes/eşec în endodonţie.
2. Incidente, accidente şi eşecuri în tratamentul endodontic.
3. Monitorizarea tratamentelor endodontice. Combaterea recidivelor în tratamentele endodontice.
4. Limitele tratamentului endodontic convenţional. Metode de tratament chirurgical asociat tratamentului endodontic.
5. Principiile biomecanice ale restaurãrilor morfo-funcţionale pentru dinţii trataţi endodontic.
Metode de restaurare corono-radicularã a dinţilor trataţi endodontic.
6. Elemente de diagnostic ale patologiei endo-parodontale. Metode de tratament.
7. Cauzele durerii dento-parodontale şi cranio-faciale.
8. Tratamentul de urgenţã în traumatismele dento-parodontale cu implicaţii pulpare şi apicale.
9. Cunoaşterea şi prevenirea infecţiei de focar de origine dento-parodontalã.
10. Tratamentul endodontic la diverse grupe de pacienţi, inclusiv vârstnici şi pacienţi cu afecţiuni sistemice.
11. Materiale şi metode de rezolvare a discromiei dinţilor devitali.
12. Noţiuni de epidemiologie a pulpopatiilor şi a principiilor de sãnãtate publicã conexe.

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.2.1.2. Barem de manevre, tehnici şi activitãţi practice în cadrul anului II a rezidenţiatului în endodonţie
1. Valoarea examenului radiologic în diagnosticul pozitiv şi diferenţial al diferitelor forme de parodontite apicale cronice. Evaluarea intrepretãrii radiologice în raport cu datele examenului clinic.
2. Corelarea rezultatelor tratamentului endodontic cu evoluţia simptomatologiei clinice şi cu evoluţia interpretatã radiologic a leziunilor periapicale.
3. Aprecierea şi managementul incidentelor şi accidentelor ce pot surveni în cursul diferitelor etape ale tratamentului endodontic: perforaţii radiculare, cãi false, fractura instrumentarului în spaţiul endodontic, etc.
4. Abordarea terapeuticã a rezorbţiilor radiculare interne şi externe.
5. Rezolvarea unor leziuni endo-parodontale complexe prin metode de tratament endodontic ortograd şi prin utilizarea tehnicilor de chirurgie endodonticã.
6. Reluarea tratamentului endodontic: motive, moment, instrumentar, tehnici şi metode.
7. Aplicarea de tehnici şi metode specifice de restaurare morfo-funcţionalã coronarã şi/sau corono-radicularã a dinţilor trataţi endodontic.

4.2.2. Stagiul de ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE: 2 luni
4.2.2.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii

Cursuri
1. Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare
2. Metode uzuale şi speciale de preparare a cavitãţilor în caria dentarã simplã, impuse de utilizarea materialelor de obturaţie coronarã bazate pe adeziune
3. Tratamentul actual al plãgii dentinare şi adeziunea la structurile dure dentare
4. Modalitãţi terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice
5. Metode de restaurare odontalã a dinţilor trataţi endodontic cu distrucţii coronare întinse
6. Tratamentul leziunilor coronare prin incrustaţii metalice şi nemetalice

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.2.2.2. Pregãtire practicã
4.2.3. Stagiul de PARODONTOLOGIE: 2 luni
4.2.3.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii

Cursuri
1. Modalitãţi conceptuale privind etapele examenului clinic obiectiv al parodonţiului marginal în condiţii de sãnãtate şi de îmbolnãvire. Indici de evaluare a igienei orale şi a stãrii de îmbolnãvire parodontalã.
2. Criterii moderne de diagnostic în gingivite şi parodontite.
3. Influenţe reciproce clinico-terapeutice în contextul relaţiei endo-parodontale.
4. Parodontita marginalã cronicã superficialã - entitate nosologicã rezultatã din evoluţia ontogeneticã a gingivitelor cronice - forme clinice şi simptomatologie.
5. Leziuni parodontale marginale favorizate de anomalii morfologice ale sistemului endodontic.
6. Semnificaţii actuale privind existenţa ca forme nosologice diferenţiate între parodontitele agresive şi parodontitele marginale cronice. Parodontitele marginale cronice profunde.
6. Consideraţii moderne privind clinica şi tratamentul retracţiilor gingivale. Corelaţii între patologia endodonticã şi a parodonţiului marginal:
- managementul leziunilor interradiculare cu punct de plecare endodontic;
- regenerarea tisularã ghidatã în cadrul patologiei endo-parodontale;
- implicaţiile iatrogeniilor endodontice asupra parodonţiului marginal.
7. Complicatiile parodontopatiilor marginale cronice.
8. Orientãri, direcţii şi etape principale ale tratamentului parodontal.

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
4.2.3.2. Pregãtire practicã

4.3. Anul III
4.3.1. Stagiul de CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARÃ: 2 luni
4.3.1.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii = 18 ore

Cursuri
1. Tratamentul accidentelor şi complicaţiilor extracţiilor dentare.
2. Metode chirurgicale ajutãtoare în tratamentul endodontic.
3. Accidente şi complicaţii de erupţie ale dinţilor temporari şi definitivi şi tratamentul acestora.
4. Tratamentul de urgenţã în traumatismele dento-parodontale.
5. Depistarea precoce a leziunilor maligne oro-maxilo-faciale.
6. Infecţii oro-maxilo-faciale.

4.3.2. Stagiul de PROTETICÃ DENTARÃ: 2 luni
4.3.2.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii

Cursuri
1. Diagnosticul şi tratamentul tulburãrilor cranio-mandibulare
2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)
3. Particularitãţi clinico-tehnice în protezarea fixã metalo-ceramicã
4. Restaurãri protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinarã
5. Tratamentul protetic al edentaţiei unidentare
6. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil

4.3.3. Stagiul de PEDODONŢIE: 4 luni
4.3.3.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii

Cursuri
1. Examinarea pacientului copil şi adolescent. Cronologia erupţiei dentare
2. Particularitãţi morfologice şi de structurã ale dinţilor temporari şi ale dinţilor permanenţi tineri
3. Caria precoce severã a dinţilor temporari. Caria complicatã la dinţii permanenţi tineri
4. Patologia molarului de şase ani - atitudinea terapeuticã în caria simplã profundã şi în distrucţia mare coronarã
5. Traumatismele la dinţii temporari şi permanenţi tineri
6. principii de tratament endodontic la dinţii temporari şi permanenţi tineri

4.3.4. Stagiul de ORTODONŢIE: 2 luni
4.3.4.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii

Cursuri
1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare
2. Dezvoltarea ocluziei
3. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
4. Principii şi metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare
5. Diagnosticul în ortodonţie
6. Principii de bazã în tratamentul ortodontic

4.3.5. Stagiul de BIOETICÃ: 2 sãptãmâni
4.3.5.1. TEMATICÃ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioeticã- 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã- definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã

II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii- 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţã religioasã, etnie, etc)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1. Consimţãmîntul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3. Relaţia medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic- pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicalã- 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã

VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore
1. Liberertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant

IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã- 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani- 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã- discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã

4.3.5.2. TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã- 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore

1. Jurãmântul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore

4.3.6. Stagiul de SÃNÃTATE PUBLICÃ: 2 sãptãmâni
4.3.6.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii

Cursuri

4.3.6. Stagiul de FARMACOLOGIE CLINICÃ: 1 lunã
4.3.6.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri

Cursuri
1. Anestezice locale
2. Analgezice, antiinflamatoare, antipiretice
3. Antiinflamatoare steroidiene
4. Analgezice opioide
5. Chimioterapice antibacteriene
6. Chimioterapice antifungice
7. Antiseptice si dezinfectante

8. Reacţii adverse stomatologice produse de medicamente

5.1. Competenţe generale
Rezidenţiatul în endodonţie are rolul de a permite aprofundarea de cãtre medicii dentişti a cunoştinţelor teoretice şi practice la nivelul actual de abordare pe plan mondial, oferind acestora posibilitatea atingerii unui înalt nivel de specializare în acest domeniu; se urmãreşte totodatã lãrgirea orizontului de cunoaştere în planul disciplinelor fundamentale, în scopul integrãrii în context holistic a endodonţiei şi orientãrii spre posibilitãţile de cercetare.

5.2. Competenţe profesionale
Obiectivul specific constã în formarea de specialişti în endodonţie, dotaţi cu înaltã calificare profesionalã, care sã poatã aborda în mod competent, din punct de vedere diagnostic şi terapeutic, cele mai variate şi complexe situaţii din cadrul patologiei pulpo-periapicale. Atingerea acestui deziderat necesitã atât cunoaşterea datelor teoretice din literatura de specialitate actualã, cât şi însuşirea şi aplicarea practicã a celor mai moderne metode, materiale şi tehnologii din sfera endodonţiei contemporane.
Rezidenţii vor stãpâni problemele legate de:
- Etiologia, diagnosticul şi patologia endodonticã;
- diagnosticul pozitiv şi diferenţial al afecţiunilor pulpo-periapicale;
- tehnicile de tratament biomecanic a spaţiului endodontic;
- materialele şi metodele actuale utilizate pentru obturarea tridimensionalã a spaţiului endodontic;
- managementul durerii în endodonţie;
- posibilitãţile de reluare a tratamentelui endodontic;
- materialele şi metodele moderne de restaurare coronarã şi/sau corono-radicularã a dinţilor trataţi endodontic.
Pregãtirea rezidenţilor va include tehnicile de chirurgie endodonticã, familiarizarea cu echipamentele radiologice digitale şi cu utilizarea microscopului operator.
Rezidenţii vor beneficia de un numãr semnificativ de ore de pregãtire teoreticã şi practicã, atât pe dinţi extraşi cât şi la pacient, în vederea verificãrii noţiunilor acumulate. Vor participa de asemenea la seminarii, conferinţe, colocvii şi alte manifestãri ştiinţifice în domeniul specific endodonţiei.
Absolvenţii rezidenţiatului de endodonţie vor putea asigura asistenţã de specialitate înalt calificatã în clinici de profil sau în cabinete de medicinã dentarã din teritoriu, intervenind totodatã la solicitarea colegilor de alte specialitãţi în vederea rezolvãrii unor cazuri mai dificile ce se înscriu în problematica endodonticã.


ENDODONŢIE
3 ani
STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢÃ



     ● ANUL I:    ENDODONŢIE (I.1)                                   12 luni
     ● ANUL II:   ENDODONŢIE (I.2)                                    8 luni
                  ODONTO-TERAPIE RESTAURATOARE (I.3)                  2 luni
                  PARODONTOLOGIE (I.4)                                2 luni
     ● ANUL III:  CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARÃ (I.5)                     2 luni
                  PROTETICÃ (I.6)                                     2 luni
                  PEDODONŢIE (I.7)                                    4 luni
                  ORTODONŢIE (I.8)                                    2 luni
                  BIOETICÃ (I.9)                                 2 sãptãmâni
                  SÃNÃTATE PUBLICÃ (I.10)                        2 sãptãmâni
                  FARMACOLOGIE CLINICÃ (I.11)                         1 lunã
 
 ┌─────────┬────────┬───────────┬─────────────────────────────┐
 │         │ ANUL I │  ANUL II  │        ANUL III             │
 ├─────────┼────────┼───┬───┬───┼───┬───┬───┬───┬───┬────┬────┤
 │ STAGIUL │ I.1    │I.2│I.3│I.4│I.5│I.6│I.7│I.8│I.9│I.10│I.11│
 └─────────┴────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┘




MINISTERUL SĂ?NĂ?TĂ?ŢII
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL
SANITAR BUCUREŞTI


CURRICULUM DE PREGÃTIRE
ÎN SPECIALITATEA
PARODONTOLOGIE


Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrãri aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare in Domeniul Sanitar Bucureşti

1. Definiţie
Parodontologia este ramura medicinii dentare ce se ocupã cu profilaxia, diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor parodonţiului marginal, în contextul afecţiunilor buco-dentare şi sistemice. Manoperele de profilaxie, diagnosticare şi tratament se referã la:
1. Evidenţierea şi îndepãrtarea factorilor cauzali ai imbolnãvirilor parodonţiului marginal;
2. Manopere de igienizare, debridare gingivalã, tratament antimicrobian
3. Chirurgie parodontalã;
4. Restaurare proteticã în parodontopatii

2. Durata rezidenţiatului: 3 ani
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, înafara cãrora sunt prevãzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.

3.A. Structura stagiilor de pregãtire în rezidenţiat Parodontologie/alte discipline:2/3 (24 luni din 36 luni)


     3.A.1. Stagiul de Chirurgie dento-alveolarã şi
            Chirurgie Oralã si Maxilo-Facialã                        1+1 luni
     3.A.2. Stagiul de Endodonţie şi
            Odontoterapie restauratoare                              1,5 luni
     3.A.3. Stagiul de Proteticã dentarã                             1,5 luni
     3.A.4. Stagiul de Ortodonţie, Pedodonţie                        1,5 lunã
     3.A.5. Stagiul de Implantologie                                   2 luni
     3.A.6. Stagiul de Parodontologie                                 24 luni
     3.A.7. Stagiul de Microbiologie                                   1 lunã
     3.A.8. Stagiul de Imunologie                                    1/2 lunã
     3.A.9. Stagiul de Bioeticã                                      1/2 lunã
     3.A.10. Stagiul de Medicinã internã                               1 lunã
             (Diabetologie, Cardiologie, Hematologie,
             Neurologie, Psihiatrie, Endocrinologie)
     3.A.11. Stagiul de Prevenţie şi Management
             sanitar                                                 1/2 lunã
 
     3.B. Ordinea de rotaţie a stagiilor:
     Anul I Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolarã şi
            Chirurgie Oralã si Maxilo-Facialã                        1+1 luni
            Stagiul de Microbiologie                                   1 lunã
            Stagiul de Imunologie                                    1/2 luni
            Stagiul de Parodontologie                                  8 luni
            Stagiul de Bioeticã                                      1/2 luni
 
     Anul II Stagiul de Parodontologie                               8,5 luni
            Stagiul de Endodonţie şi Odontoterapie
            Restauratoare                                            1,5 luni
            Stagiul de Proteticã                                     1,5 luni
            Stagiul de Prevenţie şi Management
            Sanitar                                                  1/2 lunã
 
     Anul III Stagiul de Parodontologie                                7 luni
              Stagiul de Implantologie                                 2 luni
              Stagiul de Ortodonţie, Pedodonţie                        2 luni
              Stagiul de Medicinã Internã                              1 lunã



3.C. Barem de promovare la finalul fiecãrui stagiu

Anul I
Examen scris
Prezentare caz
Examen practic
din:
a. Chirurgie dento-alveolarã. Chirurgie Oralã şi Maxilo-Facialã
b. Imunologie
c. Microbiologie
d. Parodontologie
e. Bioeticã

Anul II
Examen scris
Prezentare caz
Examen practic din:
a. Parodontologie
b. Endodonţie, Odontoterapie Restauratoare
c. Proteticã
d. Prevenţie şi Management Sanitar

Anul III
Examen scris
Prezentare caz
Examen practic
din:
a. Parodontologie
b. Ortodonţie, Pedodonţie
c. Implantologie
d. Medicinã Internã

4. Programul de activitate teoreticã şi practicã a fiecãrui stagiu
Stagiul de PARODONTOLOGIE: 24 luni
Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii
1. Introducere. Istoricul Parodontologiei. Obiectul Parodontologiei - ramurã medico-chirurgicalã a ştiinţelor stomatologice. Stadiul actual al cunoştinţelor de specialitate în
Parodontologie.
Terminologie.
2. Evoluţia filogeneticã a sistemului de fixare a dinţilor de structurile maxilare.
Dezvoltarea embrionarã a dinţilor şi a parodonţiului marginal. Consideraţii privind structurarea funcţionalã a cementului, desmodonţiului şi osului alveolar
3. Structura funcţionalã a parodonţiului de înveliş. Comportamentul funcţional al componentelor gingivale: epiteliu, corion şi sistemul ligamentelor suprlveolare
Structura funcţionalã a parodonţiului de susţinere. Comportamentul funcţional al componentelor profunde: cement radicular, desmodonţiu şi os alveolar.
4. Epidemiologia bolii parodontale.Particularitãţi şi semnificaţii ale anchetei epidemiologice la bolnavi parodontopaţi cu afecţiuni sistemice. Rolul plãcii bacteriene în producerea parodontopatiilor marginale cronice (P.M.C.)
Rolul factorilor locali favorizanţi în producerea P.M.C.
Rolul factorilor generali în producerea PMC.
5. Concepţii moderne asupra mecanismelor de patogenitate microbianã şi al altor mecanisme implicate în perioada actualã în producerea bolii parodontale
6. Modalitãţi conceptuale privind etapele examenului clinic obiectiv al parodonţiului marginal în condiţii de sãnãtate şi de îmbolnãvire.
Indici de evaluare a igienei bucale şi a stãrii de îmbolnãvire parodontalã.
7. Criterii moderne de diagnostic în gingivite şi parodontite.
Teste moderne de identificare a patogenilor parodontali pentru un diagnostic corect şi un tratament antimicrobian specific.
Concepţia actualã privind ierarhizarea nosologicã a diferitelor forme clinice de îmbolnãvire a parodonţiului marginal.
8. Particularitãţi nosologice ale formelor clinice şi a simptomatologie gingivitelor cronice în contextul recunoaşterii etiologiei microbiene şi a altor factori locali şi generali asociaţi.
9. Parodontita marginalã cronicã superficialã entitate nosologicã rezultatã din evoluţia ontogeneticã a gingivitelor cronice - forme clinice şi simptomatologie.
Modificãri morfopatologice în parodontita marginalã cronicã superficialã.
10. Semnificaţii actuale privind existenţa ca forme nosologice diferenţiate între parodontitele agresive şi parodontitele marginale cronice.
Modificãri morfopatologice în parodontitele marginale profunfe.
11. Consideraţii moderne privind clinica şi tratamentul retracţiilor gingivale.
Corelaţii între patologia endodonticã şi a parodonţiului marginal.
Complicatiile parodontopatiilor marginale cornice.
12. Orientãri, direcţii şi etape principale ale tratamentului parodontal.
Profilaxia prin igienizare în inflamaţiile parodonţiului marginal.Importanţa debridãrii gingivo-parodontale în prevenirea îmbolnãvirilor parodonţiului marginal şi pentru pregãtirea unei stãri morfofuncţionale susceptibile unui eficient rãspuns regenerativ.
13. Particularitãţi ale tratamentului medicamentos antimicrobian şi antiinflamator în gingivitele cronice şi al parodontopatiile marginale cronice şi agresive.
14. Modalitãţi de aplicare a substanţelor medicamentoase în tratamentul antimicrobian şi antiinflamator al gingivitelor şi parodontitelor marginale cronice şi agresive.
15 Modalitãţi terapeutice moderne de rezolvare chirurgicalã a parodontopatiilor marginale.Metode fundamentale de rezolvare chirurgicalã a îmbolnãvirilor parodonţiului marginal: chiuretajul gingival, chiuretajul subgingival: indicaţii, contraindicaţii, tehnicã.
16. Gingivectomia gingivoplasticã: indicaţii, contraindicaţii, tehnicã.
17.Prioritãţi de tratament chirurgical în vederea regenerãrii parodontale prin operaţiile cu lambou: indicaţii, contraindicaţii, tehnicã.
18. Tehnici de adiţie în tratamentul chirurgical al parodontitelor marginale.
19. Regenerarea tisularã parodontalã - principii şi tehnici de tratament.Regenerarea tisularã ghidatã - metodã particularã de restaurare morfofuncţionalã a prodonţiului marginal.
20. Procedee specifice şi modalitãţi particulare de echilibrare ocluzalã şi funcţionalã în parodontopatiile margimale.
21. Metode de imobilizare temporarã a dinţilor mobili parodontotici
Metode de imobilizare permanentã a dinţilor mobili parodontotici
22. Terapia de bioreactivare parodontalã.
23. Orientãri terapeutice principale şi scheme de tratament în boala parodontalã.

Pregãtire practicã
1.Evidenţierea prin metode şi tehnici specifice a plãcii bacteriene
2. Determinarea statusului dento-parodontal şi a indicilor de îmbolnãvire gingivo-parodontalã
3. Însuşirea tehnicilor moderne de detartraj supra şi subgingival - manual şi cu ultrasunete
4. Însuşirea şi efectuarea tehnicilor de debridare gingivalã
5. Metode şi tehnici de aplicare a substanţelor medicamentoase în gingivite şi parodontite marginale
6. Anestezia în parodontologie
7. Extracţia dinţilor parodontotici, amputaţia radicularã şi premolarizarea dinţilor cu pungi parodontale nerecuperabile prin tratament chirurgical specific parodontal
8. Tratamentul de urgenţã al abcesului parodontal marginal
9. Tratamentul de urgenţã al gingivitelor şi gingivitostomatitelor acute
10. Tratamentul hiperesteziei dentinare
11. Chiuretajul gingival
12. Chiuretajul subgingival în câmp închis
13. Chiuretajul subgingival în câmp deschis
14. Gingivectomie şi gingivectomie gingivo-plasticã
15. Însuşirea unor metode diferite de suturã: sutura întreruptã, în lasou, continuã şi orizontalã bidirecţionalã
16. Operaţii cu lambou total reflectat
17. Operaţii cu lambou parţial reflectat
18. Intervenţii chirurgicale gingivo şi muco-plastice
19. Intervenţii chirurgicale de adiţie
20. Intervenţii chirurgicale de regenerare tisularã şi osoasã ghidatã

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate

Stagiu de Chirurgie Dento-Alveolarã şi Chirurgie Oralã şi Maxilo-Facialã: 1 lunã + 1 lunã
Pregãtire teoreticã şi practicã prin Cursuri/seminarii: 30 ore
1. Tratamentul chirugical preprotetic
2. Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale
3. Tratamentul chirurgical perimplantar
4. Supuraţii periosoase
5. Traumatologie oro-maxilo-facialã
6. Supuraţii ale lojelor superficiale, profunde şi supuraţii difuze
7. Adenitele specifice şi nespecifice
8. Sinuzita maxilarã de cauzã dentarã
9. Tumori benigne ale pãrţilor moi oro-maxilo-faciale
10. Tumori benigne ale oaselor maxilare
11. Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
12. Forme clinice de debut şi în perioada de stare a tumorilor maligne de pãrţi moi şi osoase oro-maxilo-faciale
13. Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale
14. Patologia glandelor salivare

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Pregãtire practicã

Stagiul de Microbiologie: 1 lunã
Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii
Cursuri
1. Caracteristicile celulelor procariote: structurale şi funcţionale.
Tehnici de colorare si examinare microscopicã.
Structura, funcţia, evoluţia si rolul microbiocenozei orale, noţiunea de ecosistem.
Tehnici de recoltare si studiul microbiocenozei orale.
2. Caracteristicile morfotinctoriale, culturale, biochimice, antigenice si de patogenitate ale bacteriilor implicate in patologia oralã.
Placa bacterianã: etape de formare, structurã, evoluţie şi rol în patologia oralã.
Caracteristicile plãcii bacteriene supragingivale şi subgingivale.
Tartrul dentar: structurã şi rol.
Tehnici de evidenţiere şi studiu a plãcii bacteriene.
3. Bacterii implicate în producerea gingivitelor: izolarea şi identificarea acestora.
Testarea sensibilitãţii la antibiotice.
Teorii etiopatogenice în producerea diverselor forme clinice de parodontopatii. Rolul plãcii bacteriene subgingivale.
Tehnici de recoltare a probelor din parodontopatii, examinare microscopicã, tehnici de izolare şi identificare.
Testarea sensibilitãţii la antibiotice şi antiseptice a bacteriilor izolate din parodontopatii.
4. Rolul agenţilor bacterieni în producerea cariei şi a infecţiilor endodontice.
Caracteristici bacteriene, mecanisme etiopatogene.
Periimplantite: etiologie bacterianã, tehnici de recoltare şi testare a probelor din periimplantite.
Afecţiuni orale determinate de alte microorganisme - virusuri, fungi şi paraziţi.
Tehnici de studiu pentru evidenţierea şi izolarea acestora.

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Pregãtire practicã

Stagiu de Imunologie 1/2 lunã
Cursuri
1. Antigenul. Rãspunsul imun umoral
Antigenul. Celulele APC. Populaţiile limfocitare. Imunoglobulinele. Sistemul complement
Rãspunsul imun celular Reacţiile de hipersensibilitate.
Celulele implicate în RIC. Mecanismele de distrugere a celulelor ţintã.
Hipersensibilitatea de tip I. Şocul anafilactic. Hipersensibilitatea de tip II citotoxicã.
Hipersensibilitatea de tip III prin complexe imune. Hipersensibilitatea de tip IV

2. Bolile autoimmune. Limfoproliferãrile
Poliartrita reumatoidã. Lupusul eritematos sistemic. Sindromul Sjogren.
Sclerodermia. Leucemiile limfoide. Limfoamele hodgkiniene şi non-hodgkiniene.
Mielomul multiplu
Mecanismele de apãrare specificã şi nespecificã la nivelul cavitãţii bucale.
Manifestãri orale ale sindroamelor de imunodeficienţã. Imunopatologia parodonţiului marginal
Mucoasa bucalã. Saliva. Organizarea ţesutului limfoid la nivelul cavitãţii bucale
Lichidul gingival. Imunoglobulinele salivare. Manifestãri orale ale imunodeficienţelor
(SIDA, sindroame limfoproliferative). Rolul rãspunsului imun în etiopatogenia şi evoluţia afecţiunilor parodonţiului marginal

Pregatire practicã

Stagiul de Bioeticã
Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii
Recenzii ale articolelor de specialitate

TEMATICÃ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioeticã- 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã- definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã

II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii- 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţã religioasã, etnie, etc)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1. Consimţãmîntul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3. Relaţia medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic- pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicalã- 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã

VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore
1. Liberertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant

IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã- 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani- 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã- discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã

TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã- 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmântul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore

Stagiul de Endodonţie + Odontoterapie restauratoare: 1,5 luni
Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii
Cursuri
1. Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare
2. Metode uzuale şi speciale de preparare a cavitãţilor în caria dentarã simplã, impuse de utilizarea materialelor de obturaţie coronarã bazate pe adeziune
3. Tratamentul actual al plãgii dentinare şi adeziunea la structurile dure dentare
4. Modalitãţi terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice
5. Tratamentul cariei simple cu distrucţii coronare întinse
6. Tratamentul cariei simple prin incrustaţii metalice şi nemetalice
7. Metode de tratament în pulpita acutã şi cronicã
8. Metode de tratament în gangrena pulparã
9. Extirparea vitalã cu obturaţie de canal
10. Obturaţia de canal - metode şi tehnici moderne
11. Tratamentul parodontitelor apicale acute şi cronice

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Pregãtire practicã

Stagiul de Proteticã dentarã: 1,5 luni
Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii
1. Diagnosticul şi tratamentul tulburãrilor cranio-mandibulare
2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)
3. Particularitãţi clinico-tehnice în protezarea fixã metalo-ceramicã
4. Restaurãri protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinarã
5. Tratamentul protetic al edentaţiei unidentare
6. Tratamentul protetic în terapia complexã a parodontitelor marginale cronice
7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil
8. Variante de protezare a edentaţiilor terminale

Pregãtire practicã
Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate

Stagiul de Prevenţie şi Management sanitar 1/2 luni
Pregãtire practicã

Stagiul de implantologie oralã: 2 luni
Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii
Cursuri
1. Anatomia clinicã a aparatului dento-maxilar - oferta osoasã în terapia implanto-proteticã - aspecte privind selecţia şi poziţionarea implanturilor pe creasta alveolarã.
2. Evaluarea câmpului protetic şi a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserãrii implanturilor dentare - diagnostic preoperator, bilanţ preprotetic, analiza şi planificarea secvenţialã a cazului, indicaţii şi contraindicaţii
3. Biomateriale utilizate în practica implantologicã - titanul, masele ceramice, materiale şi membrane biologice utilizate în tehnicile de augmentare osoasã
4. Protezarea preimplantarã fiziologicã, autoechilibratã - etapã de bazã a terapiei implanto-protetice
5. Reconstrucţia crestelor edentate cu deficit osos utilizând metode de augmentare osoasã autogenã cu grefe recoltate din creasta iliacã, neurocraniu, tibie şi mandibulã, materiale sintetice pe bazã de hidroxiapatitã, fosfat tricalcic sau materiale omologe, susţinute în principal de membrane biologice.
6. Distracţia osoasã în vederea creãrii ofertei implantare
7. Sisteme şi tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-proteticã
8. Inserţia imediat postextracţionalã a implanturilor orale
9. Inserţia implanturilor în crestele alveolare cu diferite forme şi oferte osoase.
10. Restaurãri protetice pe implanturi - biomecanica aparatului dento-maxilar. Tehnici de amprentare şi realizare a lucrãrilor protetice
11. Accidente şi incidenea în practica medicinei dentare
12. Dispensarizarea pacienţilor purtãtori de implanturi

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate

Pregãtire practicã

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Stagiul de Ortodonţie+ Pedodonţie, 2 luni
Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii
Cursuri
1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare
2. Dezvoltarea ocluziei
3. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
4. Principii şi metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare
5. Diagnosticul în ortodonţie
6. Principii de bazã în tratamentul ortodontic
7. Patologia molarului de şase ani- atitudinea terapeuticã în caria simplã profundã şi în distrucţia mare coronarã
8. Periodontita juvenilã - diagnostic, principii de tratament

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate

Pregãtire practicã
Stagiu de Medicinã Internã: 1 lunã
Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii
Pregãtire practicã.


PARODONTOLOGIE
3 ANI
STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢÃ


     Anul I Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolarã şi               1+1 luni
            Chirurgie Oralã si Maxilo-Facialã (I.1)
            Stagiul de Microbiologie (I.2)                          1 lunã
            Stagiul de Imunologie (I.3)                           1/2 lunã
            Stagiul de Parodontologie (I.4)                         8 luni
            Stagiul de Bioeticã (I.5)                             1/2 lunã
 
     Anul II Stagiul de Parodontologie (I.6)                      8,5 luni
             Stagiul de Endodonţie şi Odontoterapie
             Restauratoare (I.7)                                  1,5 luni
             Stagiul de Proteticã (I.8)                           1,5 luni
             Stagiul de Prevenţie şi Management Sanitar (I.9)     1/2 lunã
 
     Anul III Stagiul de Parodontologie (I.10)                      7 luni
              Stagiul de Implantologie (I.11)                       2 luni
              Stagiul de Ortodonţie, Pedodonţie (I.12)              2 luni
              Stagiul de Medicinã Internã (I.13)                    1 lunã
 
 ┌─────────┬───────────────────┬────────────────┬───────────────────┐
 │         │ ANUL I            │  ANUL II       │        ANUL III   │
 ├─────────┼───┬───┬───┬───┬───┼───┬───┬────────┼────┬────┬────┬────┤
 │ STAGIUL │I.1│I.2│I.3│I.4│I.5│I.6│I.7│I.8│I.9 │I.10│I.11│I.12│I.13│
 └─────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┘



MINISTERUL SĂ?NĂ?TĂ?ŢII
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR
BUCUREŞTI


CURRICULUM DE PREGÃTIRE
ÎN SPECIALITATEA
PROTETICÃ DENTARÃ

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrãri aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti


1. Definiţie
În sensul medicinei dentare, protetica trateazã metodele de restaurare morfo-funcţionalã şi esteticã a aparatului dento-maxilar (ADM) cu ajutorul unor proteze biocompatibile. Tipul structurilor restaurate determinã delimitarea a douã sub-domenii distincte: protetica dentarã şi protetica maxilo-facialã; prima abordeazã restaurarea arcadelor dento-alveolare, iar cea de-a doua protezarea altor structuri maxilo-faciale. La rândul sãu, protetica dentarã este divizatã didactic şi metodologic, în trei domenii: protetica dentarã fixã, protezarea mobilizabilã a edentaţiilor parţiale şi protezarea mobilizabilã a edentaţiilor totale.
Între acestea existã zone de interferenţã determinate pe de o parte de împrumutarea unor caracteristici constructive între diferite tipuri de proteze dentare şi pe de altã parte de rãspândirea tot mai largã a implanturilor dentare - care prezintã adesea suprastructuri protetice cu caracteristici "hibride". Specificul şi extinderea pe care au cãpãtat-o implanturile dentare au dus chiar la descrierea unei a patra subdiviziuni a proteticii dentare - protetica pe implanturi. Protezele dentare sunt în general piese rigide, realizate în afara cavitãţii bucale, cu ajutorul laboratorului de tehnicã dentarã.
De asemenea, studiul raporturilor (mandibulo-maxilare) de ocluzie, al funcţionalitãţii şi patologiei acestora este abordat într-o formã sistematicã tot în cadrul proteticii dentare, întrucât:
● tratamentele protetice, prin definiţie ireversibile şi deseori, costisitoare - trebuie aplicate numai dupã o temeinicã analizã ocluzalã care sã depisteze eventualele abateri de la normal, funcţional, în vederea eliminãrii lor;
● orice tratament dentar şi în primul rând cel protetic modificã morfologia ocluzalã, relaţiile ocluzale funcţionale putând fi şi ele modificate negativ; simptomele ce pot apãrea în aceste cazuri sunt situate de multe ori la distanţã de locul unde s-a aplicat piesa proteticã, iar rezolvarea lor terapeuticã devine, în timp, din ce în ce mai dificilã;
● fiabilitatea tratamentului protetic poate fi deficitarã tocmai din cauza nerespectãrii cerinţelor funcţionale ocluzale.
Existã, pe de alta parte, o strânsã interdependenţã între proteticã şi celelalte discipline clinice ale medicinei dentare:
● patologia oralã şi radiologia dentarã oferã instrumente fundamentale pentru diagnostic şi evaluare a lucrãrilor protetice;
● parodontologia oferã mijloacele terapeutice care se adreseazã suportului majoritãţii protezelor dentare. Interacţiunea dintre protezele dentare şi parodonţiul dinţilor restanţi reprezintã un domeniu "de graniţã" de mare interes pentru ambele specialitãţi
● odonto-stomatologia restauratoare, endodonţia şi protetica dentarã trebuie sã rãspundã, împreunã, la douã întrebãri fundamentale din punct de vedere practic:
- care este limita de conservabilitate pe arcade a dinţilor cu distrucţii coronare/radiculare severe?
- care este graniţa terapeuticã dintre restaurãrile prin obturaţii - prin tehnici directe intraorale, cu materiale introduse în general în stare plasticã la nivelul dinţilor afectaţi şi protezele fixe unitare?
● ortodonţia oferã pe de o parte alternative terapeutice pentru protetica dentarã cât şi soluţii de optimizare a suportului, esteticii, fiabilitãţii etc., ale protezelor dentare. În sens invers, protezele dentare pot rezolva unele anomalii de poziţie ale dinţilor sau pot stabiliza uneori rezultatele tratamentului ortodontic.
● chirurgia dento-alveolarã şi parodontalã oferã la rândul sãu, în afara agregãrilor protetice pe implante de care aminteam mai sus, din ce în ce mai larg indicate şi mijloace terapeutice pentru ameliorarea funcţionalã şi esteticã a restaurãrilor protetice.
● chirurgia maxilo-facialã şi ortognaticã utilizeazã adesea mijloace protetice pentru restaurarea defectelor şi/sau stabilizare postoperatorie.
Pregãtirea medicilor dentişti în specialitatea proteticã dentarã se desfãşoarã în cadrul unitãţilor de învãţãmânt superior acreditate de Ministerul Sãnãtãţii şi Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Inovãrii pentru pregãtirea medicilor rezidenţi.
Pregãtirea teoreticã şi practicã se va desfãşura sub îndrumarea directã a profesorului/şefului de catedrã (director de program), cu ajutorul unei echipe de cadre didactice normate în acest sens, prin statul de funcţiuni.
La încheierea fiecãrui an de stagiu se vor verifica cunoştinţele acumulate printr-un examen.
Accesul în examen este condiţionat de activitatea practicã depusã şi documentatã, precum şi de participarea la cursuri şi seminarii.
La finalul celor 3 ani de stagiu pregãtirea se va încheia printr-un examen final constând in 4 probe distincte care sã dovedeascã pregãtirea teoreticã, pregãtirea practicã şi activitatea clinicã. În urma acestui examen, medicul rezident primeşte titlul de medic specialist.
Fiecare an de rezidenţiat cuprinde 225 de ore didactice (curs şi seminarii) sub îndrumarea cadrelor didactice din şcolile de medicinã dentarã acreditate de Ministerul Sãnãtãţii şi Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Inovãrii, sub conducerea unui profesor/şef de catedrã (director de program).

2. Durata rezidenţiatului: 3 ani
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, înafara cãrora sunt prevãzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.
Cursuri teoretice şi seminarii obligatorii care se vor desfãşura în paralel cu stagiul clinic:
Programul academic se bazeazã pe un timp de 48 sãptãmâni/an şi 35 ore/sãptãmânã, în total 5040 de ore in 3 ani.
Împãrţirea celor 5040 de ore se face astfel:


 ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │      Activitãţi realizate sub îndrumare (63 %)                              │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┤
 │Ore de activitate clinicã/practicã                           │     2160 ore  │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
 │Planificarea tratamentelor                                   │      150 ore  │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
 │Evaluarea intermediarã şi postterapeuticã a cazurilor tratate│      150 ore  │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
 │Cursuri şi seminarii, pe grupe de lucru                      │      675 ore  │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
 │Participarea alãturi de medicii rezidenţi la demonstraţii    │               │
 │clinice/practice                                             │      150 ore  │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
 │Consultaţii individuale, recomandãri de cercetare            │      150 ore  │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
 │Timp suplimentar pentru efectuarea lucrãrii de cercetare     │     1095 ore  │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
 │Total                                                        │     4530 ore  │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────┤
 │Studiu individual (37%)                                                      │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┤
 │Analiza datelor pacienţilor necesare tratamentului           │     240 ore   │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
 │Activitãţi de cercetare, documentare din literatura de       │               │
 │specialitate, pregãtirea prezentãrii cazurilor, referatelor  │               │
 │şi a lucrãrilor ştiinţifice                                  │     270 ore   │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
 │Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru      │               │
 │cercetare teoreticã individualã                              │     770 ore   │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
 │Total                                                        │    1280 ore   │
 ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
 │TOTAL GENERAL                                                │    5040 ore   │
 └─────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────┘



Programul propriuzis va ocupa 85% din totalul de 5040 ore obligatorii, restul de 15% sunt prevãzute pentru materii facultative (770 de ore):
● cursuri extrauniversitare la sediul facultãţii sau în alte centre universitare
● acumularea unor cunoştinţe clinice suplimentare prin cursuri practice girate de facultãţi acreditate
● participarea la congrese şi conferinţe de specialitate, din specialitãţi înrudite sau din specialitãţi de suport diagnostic şi/sau terapeutic
La sfârşitul fiecãrei etape de pregãtire (cel puţin o data pe an), va avea loc o evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor practice acumulate, iar toate activitãţile realizate vor fi înregistrate în carnetul de stagiu (log book)
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite (CFU).

3 Structura stagiilor de pregãtire în rezidenţiat
Etapa iniţialã include angajarea şi luarea în evidenţã, rezolvarea problemelor social-administrative şi fixarea planului de activitate.
Stagiul clinic de proteticã dentarã se desfãşoarã pe parcursul întregii perioade de 3 ani, de pregãtire în rezidenţiat şi se desfãşoarã în cadrul catedrei de Proteticã Dentarã.
Stagiile practice şi cursurile-conferinţã sunt grupate astfel:
■ Proteticã dentarã 20.5 luni, format din 3 module: în anul I - 9 luni, în anul al II-lea, de 3 luni şi în anul al III-lea, de 8.5 luni
■ Endodonţie 1 lunã
■ Parodontologie 1 lunã
■ Tehnologia protezelor şi materiale dentare 3 luni, format din 2 module: în anul I - de o lunã şi în anul al II-lea - de 2 luni
■ Ortodonţie 1 lunã
■ Pedodonţie 1 lunã
■ Odontoterapie restauratoare 2 luni
■ Chirurgie dento-aleveolarã 3 luni
■ Patologie oralã 1 lunã
■ Reabilitare oralã 2 luni
■ Bioeticã 0.5 luni

Ordinea de rotaţie a stagiilor în rezidenţiat
Anul I
1. Endodonţie 1 lunã
2. Parodontologie 1 lunã
3. Proteticã dentarã (I) 9 luni
4. Tehnologia protezelor şi materiale dentare (I) 1 lunã

Anul II
5. Ortodonţie 1 lunã
6. Pedodonţie 1 lunã
7. Odontoterapie restauratoare 2 luni
8. Chirurgie dento-aleveolarã 3 luni
9. Proteticã dentarã (II) 3 luni
10. Tehnologia protezelor şi materiale dentare (II) 2 luni

Anul III
11. Patologie oralã 1 lunã
12. Proteticã dentarã (III) 8.5 luni
13. Reabilitare oralã 2 luni
14. Bioeticã 0.5 luni

Disciplinele în cadrul cãrora se desfãşoarã orele didactice obligatorii sunt cele de mai jos:



  An               Modul              Catedra/Disciplina            Luni    Ore
 
  I   1. Endodonţie                 Endodonţie                         1     19
      2. Parodontologie             Parodontologie                     1     19
      3. Proteticã dentarã (I)      Proteticã dentarã                  9    169
      4. Tehnologia protezelor      Tehnologia protezelor
         şi materiale dentare (I)   şi materiale dentare               1     18
      5. Ortodonţie                 Ortodonţie şi ortopedie
                                    dento-facialã                      1     19
      6. Pedodonţie                 Pedodonţie                         1     19
      7. Odontoterapie              Odontoterapie
         restauratoare              restauratoare                      2     37
  II                                Chirurgie oralã şi maxilo-
                                    facialã, anesteziologie şi
                                    sedare în medicina
      8. Chirurgie dento-           dentarã                            3     56
         aleveolarã
      9. Proteticã dentarã (II)     Proteticã dentarã                  3     56
     10. Tehnologia protezelor      Tehnologia protezelor
         şi materiale               şi materiale dentare               2     38
         dentare (II)
     11. Patologie oralã            Patologie oralã                    1     19
 III 12. Proteticã dentarã (III)    Proteticã dentarã                8,5    158
     13. Reabilitare oralã          Reabilitare oralã                  2     38
     14. Noţiuni de bioeticã şi     Medicinã legalã                  0,5     10
         legislaţie
                                    TOTAL                             36    675



Barem de promovare


 ┌────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────────────────┐
 │   Anul I           │   Endodonţie           │          Examen scris          │
 │                    ├────────────────────────┤     Prezentare de caz          │
 │                    │Parodontologie          │          Examen practic        │
 │                    ├────────────────────────┼────────────────────────────────┤
 │                    │ Proteticã dentarã      │          Examen scris          │
 │                    ├────────────────────────┤     Prezentare de caz          │
 │                    │Tehnologia protezelor şi│          Examen practic        │
 │                    │materiale dentare       │          Barem practic         │
 ├────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────────────────┤
 │   Anul II          │       Ortodonţie       │          Examen scris          │
 │                    ├────────────────────────┤     Prezentare de caz          │
 │                    │    Pedodonţie          │          Examen practic        │
 │                    ├────────────────────────┼────────────────────────────────┤
 │                    │Odontoterapie           │          Examen scris          │
 │                    │restauratoare           │     Prezentare de caz          │
 │                    ├────────────────────────┤          Examen practic        │
 │                    │Chirurgie dento-        │          Barem practic         │
 │                    │alveolarã               │                                │
 │                    ├────────────────────────┤                                │
 │                    │Proteticã dentarã       │                                │
 │                    ├────────────────────────┤                                │
 │                    │Tehnologia protezelor şi│                                │
 │                    │materiale dentare       │                                │
 ├────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────────────────┤
 │  Anul III          │Patologie oralã         │          Examen scris          │
 │                    │                        │      Prezentare de caz         │
 │                    │                        │          Examen practic        │
 │                    ├────────────────────────┼────────────────────────────────┤
 │                    │Proteticã dentarã       │          Examen scris          │
 │                    ├────────────────────────┤      Prezentare de caz         │
 │                    │Reabilitare oralã       │          Examen practic        │
 │                    │                        │          Barem practic         │
 │                    ├────────────────────────┼────────────────────────────────┤
 │                    │Bioeticã                │          Examen scris          │
 └────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────────────────┘



4 Programul de activitate, teoreticã şi practicã pe ani de pregãtire:

se vor desfãşura în paralel cu stagiul clinic
Anul I
4.1.1.1. Endodonţie, 1 lunã, 19 ore didactice
cursuri
1. concepte curente în endodonţie 6 ore
2. restaurarea dinţilor cu tratament endodontic 2 ore
activitate practicã/seminar
prezentãri de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore
4.1.1.2. Parodontologie, 1 lunã, 19 ore didactice
cursuri
1. Distribuţia, ecologia şi potenţialul patogen al florei microbiene orale, patogenitatea plãcii microbiene 2 ore
2. concepte curente în parodontologie 4 ore
3. interacţiunea dintre parodonţiu şi restaurãrile protetice 2 ore
activitate practicã/seminar
prezentãri de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore
4.1.1.3. Proteticã dentarã (I), 9 luni, 169 de ore didactice

Protezare fixã pe dinţi naturali şi implanturi dentare, 4 luni, 75 de
ore didactice
cursuri
1. examinarea pacientului în protetica fixã, pentru cazuri complexe 2 ore
2. examene paraclinice uzuale în protezarea fixã, pentru cazuri complexe 2 ore
3. principii ocluzale în protezarea fixã, pentru cazuri complexe 2 ore
4. planul de tratament în protetica fixã, pentru cazuri complexe 2 ore
5. tratamentul preparator în protetica fixã, pentru cazuri complexe 2 ore
6. principii generale ale preparaţiilor pentru protezarea fixã, pentru cazuri complexe 2 ore
7. coroana de acoperire total metalicã 2 ore
8. tipuri particulare de coroane dentare, pentru cazuri complexe 6 ore
9. restaurarea dinţilor cu tratament endodontic 2 ore
10. amprentarea în protezarea fixã, pentru cazuri complexe 2 ore
11. protezarea provizorie, pentru cazuri complexe 2 ore
12. proba, adaptarea şi fixarea protezelor fixe, în cazuri clinice complexe 2 ore
13. tehnici clinice uzuale în protezarea agregatã pe implanturi. 4 ore
14. metode statistice bio-medicale, valoarea studiilor epidemiologice pentru decizia terapeuticã în protetica dentarã 4 ore
15. Aspecte ale motivãrii pacienţilor şi influenţa acestora asupra tratamentului protetic 2 ore
activitate practicã/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea şi documentarea completã a etapelor clinice în cel puţin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixã; transferul relaţiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie sã se facã utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie sã se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil
● realizarea şi documentarea completã a etapelor clinice în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregatã pe implanturi
● un referat din literatura de specialitate

Protezare totalã, 2 luni, 38 de ore didactice
cursuri
1. tehnici clinice de realizare a protezelor totale, în cazuri complexe 18 ore
activitate practicã/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea şi documentarea completã a etapelor clinice în cel puţin 5 cazuri clinice diferite de protezare totalã printre care trebuie sã existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediatã şi un caz de cãptuşire/rebazare
● un referat din literatura de specialitate
Protezare parţialã mobilizabilã, 3 luni, 56 de ore didactice
cursuri
1. edentaţia parţialã - epidemiologie, fiziopatologie, terminologie - pentru cazuri complexe 2 ore
2. proteza parţialã mobilizabilã - caracteristici generale, pentru cazuri complexe 2 ore
3. biomecanica protezelor parţiale, pentru cazuri complexe 2 ore
4. design-ul protezei parţiale scheletate, pentru cazuri complexe 6 ore
5. diagnosticul şi elaborarea planului de tratament pentru proteze parţiale mobilizabile, în cazuri complexe 2 ore
6. tratamentul preparator pentru proteze parţiale mobilizabile, pentru cazuri complexe 2 ore
7. prepararea dinţilor stâlpi 2 ore
8. amprentarea pentru proteze parţiale mobilizabile 2 ore
9. inserţia şi adaptarea protezelor parţiale mobilizabile 2 ore
10. cãptuşirea şi rebazarea protezelor parţiale mobilizabile, reparaţia şi completarea protezelor parţiale mobilizabile 2 ore
11. proteze parţiale mobilizabile provizorii 2 ore
activitate practicã/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea şi documentarea completã a etapelor clinice în cel puţin 4 cazuri clinice diferite de protezare parţialã mobilizabilã, dintre care unul sã reprezinte un caz de cãptuşire/rebazare
● un referat din literatura de specialitate
4.1.1.4. Tehnologia protezelor şi materiale dentare, 1 lunã, 18 ore didactice
cursuri
1. Proceduri de laborator uzuale în protezarea fixã. 4 ore
2. Tehnici de laborator uzuale pentru realizarea protezelor totale. 2 ore
3. Etape de laborator uzuale pentru realizarea protezelor parţiale mobilizabile 2 ore
4. Tehnici de laborator uzuale în protezarea agregatã pe implanturi. 2 ore
activitate practicã/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea şi documentarea completã a majoritãţii etapelor de laborator pentru cel puţin 2 coroane dentare; transferul relaţiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie sã se facã utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie sã se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil
● realizarea şi documentarea completã a majoritãţii etapelor de laborator în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare totalã printre care trebuie sã existe un caz de supraprotezare
● realizarea şi documentarea completã a majoritãţii etapelor de laborator într-un caz de protezare parţialã mobilizabilã scheletatã
● medicul rezident trebuie sã realizeze personal şi sã documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecţionarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fix-mobilizabil
● realizarea şi documentarea completã a majoritãţii etapelor de laborator într-un caz de protezare agregatã pe implanturi
● un referat din literatura de specialitate

Anul II
4.1.1.5. Ortodonţie, 1 lunã, 19 ore didactice
cursuri
1. concepte curente în ortodonţia adultului 4 ore
2. legãtura dintre anomaliile dento-maxilare şi tulburãrile cranio-mandibulare 2 ore
3. aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în cadrul tratamentului combinat ortodontic - restaurator 2 ore
activitate practicã/seminar
prezentãri de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 10 ore
4.1.1.6. Pedodonţie, 1 lunã, 19 ore didactice
cursuri
1. concepte curente în tratamentul restaurator dentar la copil şi adolescent 6 ore
2. particularitãţi ale tratamentului protetic la copil şi adolescent 2 ore
activitate practicã/seminar
prezentãri de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore
4.1.1.7. Odontoterapie restauratoare, 2 luni, 37 de ore didactice
cursuri
1. Metode indirecte de restaurare a leziunilor odontale coronare: coroane parţiale, inlay, onlay 8 ore
2. Metode indirecte de restaurare a leziunilor odontale coronare. 8 ore
activitate practicã/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea şi documentarea completã a etapelor clinice şi a majoritãţii etapelor de laborator în cel puţin 3 cazuri clinice diferite de coroane parţiale sau incrustaţii
● un referat din literatura de specialitate
4.1.1.8. Chirurgie dento-aleveolarã, 3 luni, 56 de ore didactice
cursuri
1. Importanţa afecţiunilor asociate pentru tratamentul restaurator dentar. 6 ore
2. fiziopatologia durerii, tehnici de anestezie şi sedare 6 ore
3. Metode chirurgicale în tratamentul protetic. 6 ore
4. Refacerea chirurgicalã a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar. 2 ore
activitate practicã/seminar
prezentãri de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 36 ore
barem practic
● realizarea şi documentarea etapelor clinice ale urmãtoarelor intervenţii:
- Extracţii alveoloplastice cu protezare imediatã 2
- Gingivectomie/gingivoplastie: 4
- Intervenţii chirurgicale proprotetice: 3
■ mucoasa subţire
■ creasta gingivalã balantã
■ fibromatozã tuberozitarã
■ hiperplazie epitelio-conjunctivã
■ deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale
■ bride vestibulare şi paralinguale
■ îngustarea zonei de mucoasã fixã (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale)
■ regularizãri de creastã
■ plastii de adiţie în atrofii de creastã cu materiale osteoinductoare
● referat din literatura de specialitate
4.1.1.9. Proteticã dentarã (II), 3 luni, 56 de ore didactice
Gnatologie clinicã
cursuri
1. concepte ocluzale utilizate în protetica dentarã. 26 de ore
activitate practicã/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea şi documentarea completã a etapelor analizei ocluzale iniţiale şi postterapeutice în cel puţin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixã şi 2 cazuri de protezare combinatã, în care a fost necesarã reconstrucţia stopurilor ocluzale şi modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz)
● un referat din literatura de specialitate
4.1.1.10. Tehnologia protezelor şi materiale dentare (II), 2 luni, 37 de ore didactice
Tehnici de laborator pentru modelarea ocluzalã funcţionalã a
restarurãrilor protetice, 1 lunã, 18 ore didactice
cursuri
1. modelajul ocluzal al lucrãrilor protetice 4 ore
2. utilizarea articulatoarelor semi- şi total - adaptabile în cadrul etapelor tehnice de realizare
a protezelor dentare. 4 ore
activitate practicã/seminar
stagiu clinic
barem practic
● documentarea etapelor tehnice de realizare a modelajului ocluzal în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare fixã, folosind un articulator semi - sau total - adaptabil
● un referat din literatura de specialitate
Biomateriale, 1 lunã, 19 ore didactice
cursuri
1. biomateriale şi tehnologii restauratorii contemporane 8 ore
activitate practicã/seminar
demonstraţii practice, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore
Anul III
4.1.1.11. Patologie oralã, 1 lunã, 19 ore didactice
cursuri
1. Mecanisme de apãrare faţã de factori exogeni, ale sistemului imunitar. 2 ore
2. Potenţialul autodistructiv al sistemului imunitar. 2 ore
3. Afecţiuni cu potenţial de malignizare şi afecţiuni premaligne orale 2 ore
4. Alergii nespecifice ale cavitãţii orale 2 ore
5. Metode de diagnostic precoce în tumorile maligne orale 2 ore
activitate practicã/seminar
prezentãri de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 9 ore
4.1.1.12. Proteticã dentarã (III), 8.5 luni, 158 de ore didactice
Principii estetice în protetica dentarã, 2 luni, 37 de ore didactice
cursuri
1. principii estetice în protezarea fixã şi restaurãri protetice ancorate pe implanturi, faţete vestibulare. 12 ore
2. principii estetice în protezarea mobilizabilã 4 ore
activitate practicã/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea şi documentarea problemelor şi rezultatului estetic în cel puţin 4 cazuri diferite de protezare fixã în zona frontalã, dintre care cel puţin douã cazuri de faţete ceramice
● realizarea şi documentarea clincã a cel puţin 2 cazuri diferite de protezare pe implanturi în zona frontalã
Principii diagnostice şi terapeutice la pacienţii cu tulburãri temporo-mandibulare şi sindroame algice oro-faciale, 2 luni, 37 de ore didactice
cursuri
1. noţiuni de embriologie a structurilor aparatului dento-maxilar şi importanţa clinico-terapeuticã 2 ore
2. noţiuni de anatomie clinicã a determinanţilor ocluziei dentare, în raport cu funcţia normalã şi patologicã a aparatului dento-maxilar 2 ore
3. funcţia neuro-motorie a sistemului stomatognat 2 ore
4. deglutiţia, fonaţia, funcţia gustativã. 2 ore
5. examinarea clinicã şi paraclinicã a pacienţilor cu tulburãri temporo-mandibulare şi sindroame algice oro-faciale. 2 ore
6. diagnosticul tulburãrilor temporo-mandibulare şi algiilor oro-faciale. 2 ore
7. principii de control terapeutic al pacienţilor cu tulburãri temporo-mandibulare şi algii oro-faciale 2 ore
8. Concepte curente privind caracteristicile psihologice pe grupe de vârstã, aplicabile în protetica dentarã şi pentru controlul terapeutic al tulburãrilor temporo-mandibulare şi sindroamelor algice oro-faciale 2 ore
activitate practicã/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea şi documentarea etapelor diagnostice şi terapeutice în cel puţin 2 cazuri clinice de tulburãri temporo-mandibulare sau sindroame algice oro-faciale
● un referat din literatura de specialitate
Supraproteze, 2 luni, 38 de ore didactice
cursuri
1. supraproteze totale pe dinţi naturali şi implanturi dentare 16 ore
activitate practicã/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea şi documentarea în cel puţin 4 cazuri diferite de supraprotezare totalã, dintre care cel puţin unul, de supraprotezare agregatã pe implanturi
● un referat din literatura de specialitate
Protezare parţialã mobilizabilã cu sisteme speciale şi proteze
maxilo-faciale 2 1/2 luni, 46 de ore didactice
cursuri
1. Principiile protezãrii parţiale mobilizabile cu sisteme speciale. 16 ore
2. Proteze maxilo-faciale 10 ore
activitate practicã/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea şi documentarea completã în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare parţialã mobilizabilã cu sisteme speciale
● un referat din literatura de specialitate
4.1.1.13. Reabilitare oralã, 2 luni, 38 de ore didactice
cursuri
1. abordarea multidisciplinarã a reabilitãrilor orale complexe 16 ore
activitate practicã/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea şi documentarea completã a etapelor de lucru în cel puţin 2 cazuri clinice diferite, complexe, conform indexului de complexitate proteticã
● un referat din literatura de specialitate
4.1.1.14. Bioeticã, 2 sãptãmâni

TEMATICÃ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioeticã- 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã- definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã

II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii- 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţã religioasã, etnie, etc)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1. Consimţãmîntul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3. Relaţia medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic- pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicalã- 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã

VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore
1. Liberertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant

IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã- 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani- 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã- discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã

TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã- 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmântul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale
V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore

5. Limitele de responsabilitate
La sfârşitul anului I de rezidenţiat
■ aplicarea procedurilor clinice şi de laborator uzuale, utilizate în protezarea fixã
■ aplicarea procedurilor clinice şi de laborator uzuale, utilizate pentru realizarea protezelor totale
■ familiarizarea cu conceptele ocluzale aplicate la realizarea protezelor totale.
■ aplicarea procedurilor clinice şi de laborator uzuale, utilizate pentru realizarea protezelor parţiale mobilizabile
■ familiarizarea cu structura şi funcţionalitatea diferitelor componente ale protezelor parţiale mobilizabile
■ familiarizarea cu tehnicile de supraprotezare
■ familiarizarea cu tehnicile de protezare mobilizabilã imediatã
■ familiarizarea cu tehnicile de cãptuşire/rebazare a protezelor mobilizabile
■ sã poatã realiza tehnici de modelare în cearã
■ sã poatã realiza prepararea şi realizarea coroanelor izolate din cadrul unor tratamente combinate fixe-mobilizabile
■ familiarizarea cu utilizarea articulatorului semi-adaptabil, arcurilor faciale şi cu conceptele ocluziei şi articulatoarelor semi - şi total adaptabile
■ familiarizarea cu tehnicile uzuale de realizare a restaurãrilor protetice agregate pe implanturi dentare
■ identificarea şi elaborarea protocolului de lucru al unei teme de cercetare

Barem practic
■ realizarea şi documentarea completã a etapelor clinice în cel puţin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixã; transferul relaţiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie sã se facã utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie sã se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil
■ realizarea şi documentarea completã a etapelor clinice în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregatã pe implanturi
■ realizarea şi documentarea completã a etapelor clinice în cel puţin 5 cazuri clinice diferite de protezare totalã printre care trebuie sã existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediatã şi un caz de cãptuşire/rebazare
■ realizarea şi documentarea completã a etapelor clinice în cel puţin 4 cazuri clinice diferite de protezare parţialã mobilizabilã, dintre care unul sã reprezinte un caz de cãptuşire/rebazare
■ realizarea şi documentarea completã a majoritãţii etapelor de laborator pentru cel puţin 2 coroane dentare; transferul relaţiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie sã se facã utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie sã se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil
■ realizarea şi documentarea completã a majoritãţii etapelor de laborator în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare totalã printre care trebuie sã existe un caz de supraprotezare
■ realizarea şi documentarea completã a majoritãţii etapelor de laborator într-un caz de protezare parţialã mobilizabilã scheletatã
■ medicul rezident trebuie sã realizeze personal şi sã documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecţionarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fixmobilizabil
■ realizarea şi documentarea completã a majoritãţii etapelor de laborator într-un caz de protezare agregatã pe implanturi
■ realizarea şi documentarea completã a etapelor clinice în cel puţin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixã
■ realizarea şi documentarea completã a majoritãţii etapelor de laborator pentru cel puţin 2 coroane dentare; transferul relaţiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie sã se facã utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie sã se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil
■ realizarea şi documentarea completã a etapelor clinice în cel puţin 5 cazuri clinice diferite de protezare totalã printre care trebuie sã existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediatã şi un caz de cãptuşire/rebazare
■ realizarea şi documentarea completã a majoritãţii etapelor de laborator în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare totalã printre care trebuie sã existe un caz de supraprotezare
■ realizarea şi documentarea completã a etapelor clinice în cel puţin 4 cazuri clinice diferite de protezare parţialã mobilizabilã, dintre care unul sã reprezinte un caz de cãptuşire/rebazare
■ realizarea şi documentarea completã a majoritãţii etapelor de laborator într-un caz de protezare parţialã mobilizabilã scheletatã
■ medicul rezident trebuie sã realizeze personal şi sã documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecţionarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fixmobilizabil
■ realizarea şi documentarea completã a etapelor clinice în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregatã pe implanturi
■ realizarea şi documentarea completã a majoritãţii etapelor de laborator într-un caz de protezare agregatã pe implanturi

La sfârşitul anului II de rezidenţiat
■ realizarea examinãrii, diagnosticului şi elaborarea planului de tratament integrat, interdisciplinar
■ tratamentul prin protezãri combinate, care includ restaurãri protetice fixe, mobilizabile şi agregate pe implanturi
■ aplicarea unor concepte ocluzale diferite atât la protezarea fixã cât şi cea mobilizabilã, sã fie capabil sã utilizeze înregistrãrile ocluzale pantografice şi stereografice, a articulatoarelor semi- şi total adaptabile
■ familiarizarea cu publicaţiile ştiinţifice din protetica dentarã şi utilizarea acestora pentru a rãspunde la probleme clinice/practice
■ realizarea şi prezentarea unei lucrãri ştiinţifice

Barem practic
■ realizarea şi documentarea completã a etapelor clinice şi a majoritãţii etapelor de laborator în cel puţin 3 cazuri clinice diferite de coroane parţiale sau incrustaţii
■ realizarea şi documentarea etapelor clinice ale urmãtoarelor intervenţii:
- Extracţii alveoloplastice cu protezare imediatã 2
- Gingivectomie/gingivoplastie: 4
- Intervenţii chirurgicale proprotetice: 3
■ mucoasa subţire
■ creasta gingivalã balantã
■ fibromatozã tuberozitarã
■ hiperplazie epitelio-conjunctivã
■ deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale
■ bride vestibulare şi paralinguale
■ îngustarea zonei de mucoasã fixã (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale)
■ regularizãri de creastã
■ plastii de adiţie în atrofii de creastã cu materiale osteoinductoare
■ realizarea şi documentarea completã a etapelor analizei ocluzale iniţiale şi postterapeutice în cel puţin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixã şi 2 cazuri de protezare combinatã, în care a fost necesarã reconstrucţia stopurilor ocluzale şi modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz)
■ realizarea şi documentarea completã a etapelor clinice şi a majoritãţii etapelor de laborator în cel puţin 3 cazuri clinice diferite de coroane parţiale sau incrustaţii
■ realizarea şi documentarea completã a etapelor analizei ocluzale iniţiale şi postterapeutice în cel puţin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixã şi 2 cazuri de protezare combinatã, în care a fost necesarã reconstrucţia stopurilor ocluzale şi modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz)
■ documentarea etapelor tehnice de realizare a modelajului ocluzal în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare fixã, folosind un articulator semi - sau total - adaptabil

La sfârşitul anului III de rezidenţiat
■ familiarizarea cu publicaţiile ştiinţifice din protetica maxilo-facialã şi cu tratamentul pacienţilor cu defecte maxilo-faciale de dezvoltare sau congenitale
■ realizarea restaurãrilor protetice ancorate pe implanturi
■ tratamentul protetic al pacienţilor cu patologie complexã, asociatã şi multidisciplinarã
■ familiarizarea cu principiile diagnostice şi terapeutice ale pacienţilor cu tulburãri temporomandibulare şi sindroame algice oro-faciale

Barem practic
● realizarea şi documentarea problemelor şi rezultatului estetic în cel puţin 4 cazuri diferite de protezare fixã în zona frontalã, dintre care cel puţin douã cazuri de faţete ceramice
● realizarea şi documentarea clincã a cel puţin 2 cazuri diferite de protezare pe implanturi în zona frontalã
● realizarea şi documentarea etapelor diagnostice şi terapeutice în cel puţin 2 cazuri clinice de tulburãri temporo-mandibulare sau sindroame algice oro-faciale
● realizarea şi documentarea în cel puţin 4 cazuri diferite de supraprotezare totalã, dintre care cel puţin unul, de supraprotezare agregatã pe implanturi
● realizarea şi documentarea completã în cel puţin 2 cazuri clinice diferite de protezare parţialã mobilizabilã cu sisteme speciale
● realizarea şi documentarea completã a etapelor de lucru în cel puţin 2 cazuri clinice diferite, complexe, conform indexului de complexitate proteticã

Evaluarea finalã pentru obţinerea titlului de medic specialist în specialitatea proteticã dentarã
La finalul celor 3 ani de stagiu pregãtirea se va încheia printr-un examen final constând in 4 probe distincte care sã dovedeascã pregãtirea teoreticã, pregãtirea practicã, activitatea clinicã şi o lucrare de cercetare realizatã în timpul perioadei de pregãtire a rezidenţiatului. În urma acestui examen, medicul rezident primeşte titlul de medic specialist.

Documentarea baremului practic
Documentarea cazurilor va cuprinde:
■ documentarea iniţialã: modele, bilanţ radiologic (serie completã de radiografii retro alveolare sau ortopantomograma),fotografii intraorale frontal/lateral/lateral/max/mand; fotografii extraorale faţã repaus, faţã zâmbet şi profil), fotografii ale modelelor (frontal anterior/frontal posterior/lateral/lateral)
■ fotografii ale etapelor intermediare clinice şi de laborator, care sã ilustreze şi sã susţinã prezentarea de caz
■ documentarea finalã: aceeaşi cu cea iniţialã; fotografiile intraorale trebuie realizate cel mai devreme la 2 luni de la aplicarea finalã a restaurãrilor protetice
Fotografiile digitale pentru documentarea cazurilor trebuie realizate personal de cãtre medicul rezident
Descriere detaliatã a cazurilor:
Diagnosticului şi comentariului asupra cazurilor li se acorda o mare importanţã în cadrul discuţiei finale. De asemenea, o mare importanţã se acordã descrierii funcţiilor, esteticii faciale şi modificãrilor apãrute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea sã exprime opinia sa, planurile pe care le-a fãcut, soluţiile alternative şi aprecierea rezultatului obţinut. Se aşteaptã de la acesta o limitare la esenţial, la o prezentare concisã şi clarã.
Descrierea cazului va fi prezentatã în 3 exemplare (original + 2 copii, cu excepţia modelelor): în mãsura posibilului, este recomandabilã şi documentarea dispensarizãrilor bianuale ulterioare
Toate cazurile trebuie sã prezinte un bun rezultat funcţional şi estetic. Excepţii sunt permise atâta timp cât pot fi suficient motivate, mai ales pe baza situaţiei de început a cazului şi a posibilitãţilor terapeutice.
Toate cazurile trebuie sã fi fost planificate şi tratate de cãtre medicul rezident candidat la examenul de obţinere a titlului de medic specialist de proteticã dentarã

Probã de prezentare de caz clinic
Probã practicã
Examen teoretic

Limitele de responsabilitate ale medicului specialist în proteticã dentarã
● Medicul specialist în proteticã dentarã trebuie sã fie capabil sã creeze, sã organizeze şi sã conducã o echipã formatã din personal medical şi auxiliar, pentru rezolvarea problemelor diagnostice şi terapeutice ale pacienţilor cu patologie restauratorie complexã.
● Medicul specialist în proteticã dentarã trebuie sã poatã conduce cu profesionalism etapa de examinare, clinicã şi paraclinicã a pacienţilor cu patologie restauratorie complexã.
● Medicul specialist în proteticã dentarã trebuie sã poatã identifica aşteptãrile pacientului în cazul unei patologii restauratorii complexe, ţinând totodatã cont de factorii psiho-sociali care influenţeazã aceste aşteptãri.
● Medicul specialist în proteticã dentarã trebuie sã poatã stabili o ordine a prioritãţilor pentru opţiunile de tratament protetic, care rãspunde nevoilor individuale ale fiecãrui pacient, compatibile cu mijloacele restauratorii contemporane şi cu o perspectivã integratoare asupra sãnãtãţii orale şi generale.
● Medicul specialist în proteticã dentarã trebuie sã cunoascã importanţa afecţiunilor asociate sistemice asupra intervenţiilor şi rezultatelor tratamentului restaurator protetic complex.
● Medicul specialist în proteticã dentarã trebuie sã menţinã şi sã administreze un mediu de lucru sigur în tratamentul pacienţilor cu patologie restauratorie complexã.
● Medicul specialist în proteticã dentarã trebuie sã cunoascã ştiinţele biomaterialelor restauratorii dentare, posibilitãţile şi limitele de utilizare ale acestora.
● Medicul specialist în proteticã dentarã trebuie sã poatã realiza restaurãri protetice fixe, proteze parţiale mobilizabile, proteze totale, restaurãri protetice agregate pe implanturi endoosoase şi proteze maxilo-faciale pentru pacienţi cu grad de complexitate mare a patologiei restauratorii.
● Medicul specialist în proteticã dentarã trebuie sã urmãreascã o dezvoltare profesionalã continuã în scopul menţinerii unui nivel înalt de competenţã clinicã în domeniul proteticii dentare.
● Medicul specialist în proteticã dentarã trebuie sã-şi cunoascã şi sã-şi recunoascã propriile limitãri în tratamentul protetic complex, sã poatã evalua raportul beneficiu - risc prezentat de opţiunile terapeutice restauratorii.
● Medicul specialist în proteticã dentarã trebuie sã fie competent în evaluarea lucrãrilor ştiinţifice de specialitate, în formularea unor probleme pertinente din punct de vedere ştiinţific, în formularea unor ipoteze de cercetare, în proiectarea unui experiment ştiinţific, în realizarea şi comunicarea unei lucrãri ştiinţifice de proteticã dentarã.


PROTETICÃ DENTARÃ
3 ANI
STAGII PRACTICE SI CURSURI CONFERINŢÃ



     An                 Modul                                    Luni
     I   1. Endodonţie                                             1
         2. Parodontologie                                         1
         3. Proteticã dentarã (I)                                  9
         4. Tehnologia protezelor şi materiale dentare (I)         1
         5. Ortodonţie                                             1
         6. Pedodonţie                                             1
    II   7. Odontoterapie restauratoare                            2
         8. Chirurgie dento-aleveolarã                             3
         9. Proteticã dentarã (II)                                 3
        10. Tehnologia protezelor şi materiale dentare (II)        2
        11. Patologie oralã                                        1
   III  12. Proteticã dentarã (III)                              8,5
        13. Reabilitare oralã                                      2
        14. Bioeticã                                             0,5
 
 ┌───────┬─────────────┬───────────────────────┬───────────────────┐
 │       │   Anul I    │      Anul II          │      Anul III     │
 ├───────┼───┬──┬──┬───┼──┬───┬───┬───┬───┬────┼────┬────┬────┬────┤
 │Stagiul│ 1.𗈖.𗈗.𗈘. 𗈙.│ 6.│ 7.│ 8.│ 9.│ 10.│ 11.│ 12.│ 13.│ 14.│
 └───────┴───┴──┴──┴───┴──┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┘




ANEXA 2



MINISTERUL SĂ?NĂ?TĂ?ŢII
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL
SANITAR BUCUREŞTI


CURRICULUM DE PREGÃTIRE
ÎN SPECIALITATEA

DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI
METABOLICE

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrãri aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti


CURRICULUM DE PREGÃTIRE
ÎN SPECIALITATEA

DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE

Ordinea sugeratã pentru desfãşurarea stagiilor de pregãtire în specialitatea diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice

DEFINIŢIE: Specialitatea Diabet Nutriţie şi Boli Metabolice implicã însuşirea abilitãţilor privind screeningul, diagnosticul, mãsurile de prevenţie şi managementul clinic general al tuturor aspectelor diabetului zaharat şi al complicaţiilor sale (acute şi cronice), cât şi al altor boli metabolice.
In plus, abordeazã atât nutriţia individului sãnãtos cat şi evaluarea stãrii de nutriţie, managementul nutriţional şi dietoterapia în patologia clinica.
Specialiştii vor fi capabili sa diagnosticheze, sa evalueze şi sa acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat necomplicat sau în condiţiile unei patologii multiple asociate.
Deasemenea, vor fi abilitaţi sã evalueze mecanismele şi sã aplice mijloacele adecvate pentru a preveni şi controla obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterialã, ateroscleroza, hiperuricemiile şi alte boli cu implicaţii metabolice şi nutriţionale cât şi sã conducã educaţia medicalã terapeuticã şi activitatea de cercetare în domeniu.

DURATA: 5 ani

Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, în afara cãrora sunt prevãzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.

STRUCTURA STAGIILOR

1. DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE: 17,5 luni
2. ENDOCRINOLOGIE: 6 LUNI
3. MEDICINA INTERNÃ: 15 LUNI (Cuprinde stagiile: Pneumologie 2 luni; Cardiologie 6 luni; Gastroenterologie 3 luni; Nefrologie 3 luni; Hematologie 1 lunã)
4. BOLI INFECŢIOASE: 2 LUNI
5. NEUROLOGIE: 3 LUNI
6. TERAPIE INTENSIVÃ: 3 LUNI
7. BIOSTATISTICA MEDICALÃ: 1 LUNÃ
8. BIOETICÃ: 2 SAPTAMÂNI
9. DIABET ZAHARAT,NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE: 12 LUNI
N.B. În cadrul stagiului de DIABET, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE DE 17,5
LUNI vor fi încorporate urmãtoarele 2 stagii:
- OCHIUL DIABETIC: 1 LUNÃ
- RINICHIUL DIABETIC: 2 LUNI
Aceste stagii se vor desfãşura în cadrul serviciilor de specialitate (Oftalmologie şi Nefrologie - Dializa renalã), care funcţioneazã în Centrul de Diabet din Centrul Universitar respectiv. În centrele universitare în care nu existã departament separat pentru rinichiul diabetic (Nefrologie-dializã renalã) acest stagiu se va efectua în clinica de profil Nefrologie.
TOTAL: 5 ANI

STAGIUL DE DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE
(29,5 luni)

1. Tematica cursurilor

1. Metabolismul intermediar şi energetic al glucidelor, lipidelor şi proteinelor
2. Tulburãrile echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic
3. Insulina, biosinteza, secreţie, mecanism de acţiune
4. Istoria naturalã şi stadializarea diabetului zaharat
5. Diabetul zaharat - diagnostic şi clasificare
6. Diabetul zaharat - epidemiologie, forme clinice
7. Diabetul tip I şi tip 2- etiopatogeneza
8. Abordarea diabetului zaharat în practica medicalã - principii şi strategia generalã
9. Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat
10. Educatia în diabetul zaharat - principii, obiective, evaluare
11. Tratamentul cu insulina în diabetul zaharat
12. Tratamentul cu preparate orale în diabetul zaharat
13. Cetoacidoza diabeticã
14. Coma diabetica hiperosmolara şi acidoza lacticã
15. Hipoglicemiile
16. Retinopatia diabeticã-screening, diagnostic, management
17. Nefropatia diabeticã-screening, diagnostic, management
18. Neuropatia diabeticã-screening, diagnostic, management
19. Piciorul diabetic-screening, diagnostic management
20. Riscul şi patologia cardiovascularã în diabetul zaharat
21. Diabetul zaharat la grupe speciale (gravide,copii,vârstnici)
22. Managementul clinic al diabetului zaharat pre-,intra- şi postoperator
23. Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie
24. Obezitatea - etiopatogeneza
25. Managementul obezitãţii
26. Obezitatea - factor de risc în patologie
27. Dislipidemiile - nozologie, screening, diagnostic
28. Dislipidemiile - etiopatogeneza
29. Managementul dislipidemiilor
30. Sindromul metabolic
31. Evaluarea şi managementul riscului cardiovascular
32. Hiperuricemiile - diagnostic, tratament
33. Hemocromatoza - diagnostic, tratament
34. Boala Wilson - diagnostic, tratament
35. Porfiriile - diagnostic, tratament
36. Erorile înnãscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament
37. Leziunile cutanate în diabetul zaharat
38. Principiile alimentaţiei sãnãtoase, comportament alimentar
39. Principii de dietoterapie
15. Hipoglicemiile
16. Retinopatia diabeticã - screening, diagnostic, management
17. Nefropatia diabeticã - screening, diagnostic, management
18. Neuropatia diabeticã - screening, diagnostic, management
19. Piciorul diabetic - screening, diagnostic management
20. Riscul şi patologia cardiovascularã în diabetul zaharat
21. Diabetul zaharat la grupe speciale (gravide,copii,vârstnici)
22. Managementul clinic al diabetului zaharat pre-, intra- şi postoperator
23. Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie
24. Obezitatea - etiopatogeneza
25. Managementul obezitãţii
26. Obezitatea - factor de risc în patologie
27. Dislipidemiile - nozologie, screening, diagnostic
28. Dislipidemiile - etiopatogeneza
29. Managementul dislipidemiilor
30. Sindromul metabolic
31. Evaluarea şi managementul riscului cardiovascular
32. Hiperuricemiile - diagnostic,tratament
33. Hemocromatoza - diagnostic,tratament
34. Boala Wilson - diagnostic, tratament
35. Porfiriile - diagnostic, tratament
36. Erorile înnãscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament
37. Leziunile cutanate în diabetul zaharat
38. Principiile alimentaţiei sãnãtoase, comportament alimentar
39. Principii de dietoterapie
40. Tulburãri de nutriţie, tulburãri de comportament alimentar
41. Alimentaţia parenteralã
42. Principii de gastrotehnie
43. Principiile studiului epidemiologic
44. Grupele alimentare
45. Principiile nutritive

II. Activitãţi practice, manevre şi tehnici

Diagnosticul şi managementul diferitelor tipuri de decompensãri metabolice ale pacientului diabetic
1. Evaluarea stãrii de nutriţie, antropometrie, perimetre
2. Elaborarea planurilor de intervenţie nutriţionalã (in diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriţie şi hipovitaminoze, hiperuricemii)
3. Evaluarea riscului cardiovascular
4. Determinarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei
5. Profilul glicemic - tehnicã şi interpretare
6. Spectrul lipidic plasmatic - tehnicã şi interpretare
7. Explorarea funcţionalã renalã (proteinurie, microalbuminurie, clearence, creatininic)
8. Oftalmoscopia directã - tehnicã şi interpretare
9. Explorarea echilibrului acido bazic şi hidro-electrolitic - tehnicã şi interpretare
10. Teste de evaluare semicantitativã a sensibilitãţii(diapazon, monofilamente)
11. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare
12. Tehnica şedinţelor de educaţie individualã şi de grup
13. Principii de gastrotehnie
14. Ancheta alimentarã
15. Metodologia testului de toleranţã la glucozã oral
16. Screeningul familial în bolile metabolice
17. Metodologia cercetãrii epidemiologice
18. Diagnosticul şi managementul diabetului gestaţional
19. Sfãtuirea pacientelor diabetice cu privire la riscurile sarcinii - Planning Familial
20. Managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienţilor cu risc.
21. Tehnica anchetei alimentare
22. Efectuarea anchetei alimentare: minim 30 de cazuri.

STAGIUL DE OFTALMOLOGIE (1 lunã)

1. Diagnosticul retinopatiei diabetice şi a altor complicaţii ale ochiului diabetic
2. Interpretarea fotografiei cu patologie retinianã
3. Determinarea acuitãţii vizuale
4. Tratamentul chirurgical al ochiului diabetic
5. Urgenţe oftalmologice

Activitãţi practice OFTALMOLOGIE/DIABET

1. Diagnosticul retinopatiei diabetice şi cataractei cu ajutorul oftalmoscopului;
2. Interpretarea fotografiei cu patologie retinianã;
3. Determinarea acuitãţii vizuale.

Baremul activitãţilor practice
1. Oftalmoscopie: 20
2. Interpretarea fotografiei cu patologie retinianã: 10
3. Determinarea acuitãţii vizuale: 10

COMENTARIU:
ACTIVITATEA PE PARCURSUL PERIOADEI DE REZIDENŢIAT

Rezidentul va menţiona atât pe durata trunchiului comun cât şi a celui de specialitate intr-un caiet/agenda de lucru atât cursurile, conferinţele şi alte forme de pregãtire teoreticã la care participã cât şi activitãţile practice pe care le desfãşoarã individual.
Vor fi menţionate, de asemenea, activitãţile de cercetare la care participã medicii aflaţi în pregãtire.
Pentru evaluarea activitãţii practice se va ţine cont de urmãtoarele principii:
- pregãtirea teoreticã sã nu depãşeascã 25% din timpul efectiv de lucru
- sã participe la gãrzi şi consultaţii în ambulator
- sã urmãreascã individual minimum 80 pacienţi cu diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie.

MODALITATEA DE EVALUARE
1. La intrarea în programul de pregãtire (examenul de rezidenţiat)
2. La finalizarea trunchiului comun
- evaluare teoreticã
- evaluare pe baza portofoliului/agendei de lucru (activitãţi practice din timpul stagiului)
3. Evaluare la sfârşitul stagiului de diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie
- evaluare teoreticã
- evaluare practicã (prezentare de caz)
- evaluarea portofoliului
4. Evaluare la sfârşitul programului de pregãtire în diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie
- evaluare teoreticã
- evaluare practicã (prezentare de caz, proba de laborator)
- evaluarea portofoliului

Barem de deprinderi practice în clinicã şi laborator:
1. Diagnosticul şi tratamentul diabetului zaharat şi a principalelor afecţiuni metabolice şi de nutriţie
2. Manevre practice specifice
a. Evaluarea stãrii de nutriţie, antropometrie, perimetrie
b. Prescrierea dietei în diabetul zaharat, boli metabolice şi de nutriţie
c. Evaluarea semicantitativã a sensibilitãţii (diapazon, monofilamente)
d. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare.
e. Examinarea fundului de ochi şi utilizarea oftalmoscopului
f. Evaluarea riscului cardiovascular
g. Ancheta alimentarã
2. Abilitãţi de comunicare:
a. identificarea problemelor şi aşteptãrilor pacientului
b. comunicarea comprehensibilã a informaţiei medicale
c. înţelegerea impactului bolii asupra pacientului
d. formularea şi implementarea managementului bolilor cronice
e. educaţia pacienţilor
3. Însuşirea metodologiei cercetãrii moderne:
a. folosirea tehnologiilor informatice în accesarea de publicaţii medicale recente, ghiduri de practicã şi consensuri medicale;
b. înţelegerea metodologiei de cercetare prin prezentarea de referate cu analiza cercetãrii unor articole publicate
c. participarea la studii locale
d. prezentãri de cazuri
4. Efectuarea unui numãr de ore în serviciul de urgenţã diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie (minim 1 gardã/lunã) şi îngrijirea cazurilor cronice (conform tematicii)

STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE (6 luni)

II. Tematica lecţiilor conferinţã
1. Hormonii. Natura chimicã. Mod de acţiune
2. Sistemul endocrin - rolul şi funcţiile sale
3. Adenohipofiza - fiziologie, secreţia hormonalã şi efectele sale biologice
4. Acromegalia
5. Insuficienţa antehipofizarã la adult şi copii
6. Neurohipofiza - secreţie hormonalã şi efectele sale biologice
7. Diabetul insipid
8. Tiroida - fiziologie, secreţie hormonalã şi efectele sale biologice
9. Hipertiroidia
10. Hipotiroidia
11. Guşa (simplã, endemicã, multinodularã, noduli tiroidieni)
12. Paratiroidele - secreţie hormonalã şi efectele sale biologice
13. Hiperparatiroidia - hipercalcemi secundare
14. Insuficienţa paratiroidianã
15. Corticosuprarenale - fiziologie, secreţie hormonalã şi efectele sale biologice
16. Sindroame de hiperfuncţie corticosuprarenalã
17. Sindroame de hipofuncţie corticosupranalã
18. Medulosuprarenale - secreţie hormonalã şi efectele sale biologice
19. Gonadele - secreţie hormonalã şi efectele sale biologice. Pubertatea
20. Menopauza

I1. Activitãţi practice, manevre şi tehnici
1. Principalele dozãri hormonale.
2. Tehnici dinamice de apreciere a secreţiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene şi ale gonadelor
3. Scintigrafia şi iodocaptarea tiroidianã
4. Reflexograma achilianã
5. Interpretarea radiografiilor
- şa turceascã
- pumn (vârsta osoasã)
6. Managementul disfuncţiei erectile
7. Explorarea funcţionalã a pancreasului endocrin

Baremul activitãţilor practice
1. Palparea glandei tiroide şi concordanţa cu explorarea ecograficã a tiroidei: 30 cazuri
2. Interpretarea scintigramei şi iodocaptãrii tiroidiene: 20 buletine
3. Reflexograma achilianã: 20 buletine
4. Interpretarea radiografiilor şa turceascã (20), pumn (10)
5. Efectuarea şi interpretarea testelor dinamice de apreciere a secreţiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene şi ale gonadelor: 50

STAGIUL DE PNEUMOLOGIE (2 luni)

Tematica lecţiilor conferinţã
1. Bronşita cronicã. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronicã obstructivã
2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia
3. Astmul bronşic
4. Supuraţiile bronho-pulmonare
5. Cancerul bronho-pulmonar
6. Pleureziile
7. Tuberculoza primarã
8. Tuberculoza adultului
9. Metode moderne în explorarea aparatului respirator
10. Pneumonii în condiţii speciale (cu anaerobi, la imunodeprimaţi, de aspiraţie)
11. Alveolitele fibrozante
12. Sindroame de detresã respiratorie acutã şi cronicã
13. Insuficienţa respiratorie acutã şi cronicã
14. Sarcoidoza
15. Pneumoconiozele
16. Determinãri pulmonare în boli sistemice şi colagen vasculare
17. Patologia mediastinului

Baremul activitãţilor practice
1. Radiografia pulmonarã (interpretare): 300
2. Computer tomograf (interpretare): 50
3. Puncţie - biopsie pleuralã: 5-10 efectuat
4. Efectuare şi interpretare IDR: 25

STAGIUL DE CARDIOLOGIE (6 luni)

I. Tematica lecţiilor conferinţã
1. Electrocardiografia
2. Hipertensiunea arterialã primarã şi secundarã
3. Sincope: fiziopatologie, diagnostic,tratament
4. Moarte subitã: cauze şi mecanisme, clinica morţii subite, diagnostic, prevenirea morţii subite, evoluţie şi prognostic
5. Reanimarea cardio - respiratorie: organizarea, personal, dotare, metodologia reanimãrii cardio - respiratorii, evaluarea reanimãrii, tratamentul postreanimare
6. Metodologia determinãrii riscului cardiovascular
7. Ateroscleroza: etiopatogenia şi factorii de risc, evoluţia şi istoria naturala, profilaxia
8. Cardiopatia ischemicã
- fiziopatologia ischemiei miocardice
- angina pectoralã stabilã
- angina pectoralã instabilã
- varianta anginei
- infarctul miocardic
- ischemia miocardicã acutã
- boala coronarianã neateroscleroticã
- tratamentul chirurgical în cardiopatia ischemicã
9. Tulburãrile ritmului cardiac
9. Insuficienţa cardiacã
10. Arteriopatia obliterantã a membrelor inferioare
11. Cost - eficienţa în cardiologie

II. Activitãţi practice, manevre şi tehnici

Evaluarea factorilor de risc cardiovascular
1. Program practic: ECG, ECHO, Rx, cateterism
2. Însuşire de tehnici:
- înregistrarea ECG
- tehnica de reanimare cardio-respiratorie
- conversia electricã

Baremul activitãţilor practice
1. Interpretarea unei electrocardiograme: 300 ecg
Stabilirea axului electric şi modificãrile patologice ale axului
Hipertrofiiie atriale şi ventriculare
Modificãrile electrocardiogramei în cardiopatia ischemicã, cardiomiopatii
Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut şi cronic
Tulburãri de ritm cardiac
2. tulburãri de conducere
3. indicaţiile, tehnica şi interpretarea probei de efort
4. Interpretarea principalelor date eocardiografice pentru patologia prevãzutã în tematica: 200 ecografii
5. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin
6. Defibrilarea şi cardioversia: 5 manevre
7. Resuscitare cardiacã: 5 cazuri

STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE (3 luni)

Tematica lecţiilor conferinţã
1. Ulcerul gastric şi duodenal; esofagita de reflux
2. Suferinţele stomacului operat
3. Hemoragiile digestive superioare
4. Hepatita cronicã
5. Cirozele hepatice
6. Icterele
7. Pancreatite acute şi cronic
8. Litiaza biliarã
9. Cancerul gastric
10. Cancerul de pancreas
11. Cancerul colonului
12. Cancerul de rect
13. Sindromul de malabsorbţie
14. Rectocolita hemoragicã
15. Boala Crohn
16. Noţiuni de endoscopie digestivã

Baremul activitãţilor practice
1. Radiografia gastro-intestinalã (interpretare): 100
2. Tehnici de explorare a secreţiei gastrice, interpretare: 20 buletine
3. Test Adler: 5
4. Proba de digestie (interpretare): 20
5. Puncţie biopsie hepaticã (asistat şi interpretare): 10
6. Paracenteza: 20 paracenteze
6. Ecografie abdominalã (interpretare): 200

STAGIUL DE NEFROLOGIE (3 luni)

I. Tematica lecţiilor conferinţã
1. Explorarea funcţionalã a rinichilor
2. Nefropatiile glomerulare
3. Nefropatiile tubulare
4. Nefropatiile interstiţiale
5. Insuficienţa renalã acutã
6. Insuficienţa renalã cronicã
7. Diabetul zaharat, nutriţia, boli metabolice şi patologia nefrologicã

II. Activitãţi practice, manevre şi tehnici
1. Explorarea funcţionalã a funcţiei excretorii
2. Hemodializa acutã
3. Dializa peritonealã
4. Managementul pacientului diabetic cu complicaţii renale

Baremul activitãţilor practice
1. Interpretarea testelor renale uzuale: 100 buletine
2. Teste funcţionale glomerulare(clearance-uri): 30 buletine
3. Teste funcţionale tubulare (proba concentraţiei/diluţie, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri
4. Evaluarea pacientului dializabil şi bilanţ al dializei: 30 cazuri
5. Scintigrafia renalã (interpretare): 10 teste
6. Buletin biopuncţie renalã (interpretare): 20 buletine

STAGIUL DE HEMATOLOGIE (1 lunã)
1. Anemiile
2. Leucemiile acute şi cronice
3. Sindroamele mieloproliferative

Baremul activitãţilor practice
1. Interpretarea rezultatelor de sânge: 200 buletine de sânge periferic

STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE (2 luni)

Tematica lecţiilor conferinţã
1. Hepatita cronicã
2. Enterocolita acutã
3. Infecţia streptococicã
4. Tetanosul
5. Infecţia stafilococicã
6. Gripa
7. Herpes Zoster
8. Holera
9. Antibiotice
10. Sindromul meningeal
11. Septicemiile
12. Infecţia HIV

Baremul activitãţilor practice
1. Recoltarea hemoculturilor pentru germeni aerobi şi anaerobi: 20 determinãri
2. Frotiu, produse patologice: 20 determinãri
3. Recoltare şi însãmânţare uroculturã: 20 determinãri
4. Puncţia rahidianã, însãmânţãri şi colorãri: 10 determinãri
5. Interpretarea antibiogramei şi concentraţie minimã inhibitorie a antibioticelor: 50 determinãri
6. Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 200 determinãri
7. Interpretarea testelor de diagnostic serologic al principalelor boli infecţioase (pentru fiecare boalã): 10 determinãri

STAGIUL DE NEUROLOGIE (3 luni)

I. Tematica lecţiilor conferinţã
1. Examenul neurologic
2. Principalele metode de investigare paraclinicã a sistemului nervos
3. Principalele sindroame neurologice
4. Patologia nervilor rahidieni
5. Accidentele vasculare cerebrale
6. Tumorile sistemului nervos
7. Traumatismele sistemului nervos
8. Epilepsia
9. Comele
10. Manifestãri neurologice ale bolilor de nutriţie şi metabolism

II. Activitãţi practice, manevre şi tehnici
1. Evaluarea vascularizaţiei şi inervaţia membrelor inferioare
4. Determinarea sensibilitãţilor tactilã, termicã, vibratorie şi dureroasã
5. Diagnosticul şi managementul diferitelor forme de neuropatie diabeticã

Baremul activitãţilor practice
1. Examinarea fundului de ochi: 20
2. Efectuarea şi interpretarea puncţiei rahidiene: 5
3. Determinarea sensibilitãţii termice, vibratorii, dureroase: 50 cazuri

STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVÃ (3 luni)

I. Tematica lecţiilor conferinţã
1. Echilibrul nutritiv - energetic şi tulburarea lui
2. Echilibrul respirator şi tulburarea lui
3. Echilibrul circulator şi tulburarea lui
4. Echilibrul excretor şi tulburarea lui
5. Durerea şi combaterea ei
6. Terapia intensivã a principalelor sindroame acute din medicina internã
7. Terapia intensivã a bolilor infecţioase
8. Terapia intensivã a intoxicaţiilor acute
9. Coma depãşitã
10. Tehnici şi aparaturã specifice terapiei intensive

II. Activitãţi practice, manevre şi tehnici
1. Tehnica anesteziei locale (pentru biopsie cutanatã, incizii, debridãri)
2. Tehnica de aspiraţie a cãilor respiratorii
3. Introducerea unei sonde gastrice
4. Sondajul vezical
5. Tehnica respiraţiei asistate
6. Tehnica defibrilãrii şi cardioversiei
7. Tehnica puncţiei lombare
8. Alimentaţia parenteralã(preparate, indicaţii)

Baremul activitãţilor practice de anestezie
● Instalarea de linii venoase periferice -50
● Instalarea de sondã gastricã -50
● Instalarea de sondã uretrovezicalã -20
● Monitorizarea temperaturii centrale şi periferice -50
● Menţinerea libertãţii cãilor aeriene la bolnavii neintubaţi, inconştienţi, paralizaţi -10
● Utilizarea aparatelor de ventilaţie mecanicã -10
● Oxigenoterapie -10
● Puncţie lombarã -10

BIOSTATISTICÃ (1 luna)
1. Designul şi obiectivele unui studiu
2. Tipuri de studii (longitudinale, cros-secţionale)
3. Metodele randomizãrii
4. Tipuri de date (tipuri dde variabile, distribuţii)
5. Conceptele ipotezei nule, semnificaţia statisticã
6. Date continui (Distribuţia Student, testul t-pereche şi nepereche
7. Teste ne-parametrice
8. Corelaţia şi regresia liniarã
9. Regresia logisticã
10. Studii randomizate controlate
11. Studii observaţionale
12. Greşeli comune în utilizarea metodelor statistice

Baremul activitãţilor practice
Utilizarea modulelor din pachetul de programe EPI INFO
Realizarea unei baze de date şi executarea de aplicaţii grafice utilizând Microsoft Excel

MODULUL DE BIOETICÃ - 2 sãptãmâni

TEMATICÃ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioeticã - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2. Contextul apariţiei bioeticii.
3. Definirea bioeticii.
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5. Teorii şi metode în bioeticã.

II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã.
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţã religioasã, etnie, etc.).

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic-pacient.
2. Paternalism versus autonomie.
3. Modele ale relaţiei medic-pacient.
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate.

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
1. Consimţãmântul informat.
2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
3. Relaţia medic-pacient minor.
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic-pacient.

V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare.
2. Culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1. Libertatea procreaţiei.
2. Dileme etice în avort.
3. Etica reproducerii umane asistate medical.
4. Probleme etice în clonarea reproductivã.

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã.
2. Probleme etice în stãrile terminale.
3. Tratamente inutile în practica medicalã.
4. Eutanasia şi suicidul asistat.
5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru.
2. Donarea de organe de la persoana vie.
3. Etica alocãrii de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã.
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5. Terapia genicã.
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani.
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani.
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale.
5. Comitetele de eticã a cercetãrii.
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã.

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore

1. Jurãmântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate.
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã.
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã.
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri.
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã.
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis.
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE
5 ani
STAGII PRACTICE şi CURSURI CONFERINŢÃ


     DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE (I.1)*                17,5 luni
     ENDOCRINOLOGIE (1.2)                                                 6 luni
     MEDICINÃ INTERNÃ (1.3)                                              15 luni
     (In cadrul medicinii interne sunt prevãzute 5 stagii:
     Pneumologie I.3.1 (2 luni), Cardiologie I.3.2 (6 luni),
     Gastroenterologie I.3.3 (3 luni), Nefrologie I.3.4 (3 luni)
     şi Hematologie I.3.5 (1 luna)
     BOLI INFECŢIOASE (1.4)                                               2 luni
     NEUROLOGIE (I.5)                                                     3 luni
     TERAPIE INTENSIVÃ (I.6)                                              3 luni
     Biostatisticã medicalã (I.7)                                         1 lunã
     Bioeticã (I.8)                                                   2 sãptãmâni


DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE (I.9) 12 luni

*N.B. În cadrul stagiului de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice de 17,5 luni vor fi încorporate urmãtoarele 2 stagii:
- OCHIUL DIABETIC (I.1.1): 1 lunã
- RINICHIUL DIABETIC (I.1.2): 2 luni


 ┌───────┬──────┬──────────────────┬────────────────┬─────────────────┬─────────┐
 │       │ANUL I│   ANUL II        │    ANUL III    │   ANUL IV       │  ANUL V │
 ├───────┼──────┼──────────────────┼────────────────┼─────────────────┼─────────┤
 │STAGIUL│ I.1  │I.1; I.1.1; I.1.2;│I.3.1; I.3.2;   │I.3.4;I.3.5; I.4;│ I.9     │
 │       │      │I.2; I.3.1        │I.3.3; I.3.4    │I.5; I.6; I.7;   │         │
 │       │      │                  │                │I.8              │         │
 └───────┴──────┴──────────────────┴────────────────┴─────────────────┴─────────┘




MINISTERUL SĂ?NĂ?TĂ?ŢII
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR
BUCUREŞTI


CURRICULUM DE PREGÃTIRE
ÎN SPECIALITATEA

EPIDEMIOLOGIE

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrãri aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti


CURRICULUM DE PREGÃTIRE

ÎN SPECIALITATEA
EPIDEMIOLOGIE

Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, în afara cãrora sunt prevãzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.

A. Elemente fundamentale de Sãnãtate publicã şi management sanitar IA (6 luni) + Bioetica (1 B- 2 sãpt)) Informaticã medicalã IC (2 luni)

I. A.MODULUL DE PREGÃTIRE FUNDAMENTALÃ ÎN SÃNÃTATE PUBLICÃ ŞI MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SÃNÃTATE (6 luni) - 120 ore
1.1. Introducere în sãnãtatea publicã. Starea de sãnãtate şi caracteristicile ei. (1 lunã)
1.2. Metode de cercetare a serviciilor de sãnãtate. (2 luni)
1.3. Educaţia pentru sãnãtate şi promovarea sãnãtãţii: concepte, organizare, funcţionare, evaluare. (1 lunã)
1.4. Managementul serviciilor de sãnãtate şi sociale. Managementul resurselor umane şi materiale. Principiile conceptuale şi modalitãţile de organizare şi funcţionare a sistemului de asistenţã preventivã şi curativã a sãnãtãţii în România. Sistemul de sãnãtate naţional.
Integrarea structuralã şi funcţionalã în sistemele şi organizaţiile de sãnãtate regionale şi mondiale. Introducere în economia sanitarã. 3 luni)

1.1. INTRODUCERE ÎN SÃNÃTATEA PUBLICÃ (1 LUNÃ)
1. Sãnãtatea individului şi sãnãtatea populaţiilor. Definirea domeniului sãnãtãţii publice.
Principiile metodei ştiinţifice. Evoluţia concepţiilor în sãnãtate publicã. Mãsurarea stãrii de sãnãtate a populaţiei.
2. Demografie: Statica populaţiei. Mişcarea mecanicã (mobilitate, migraţie) şi naturalã (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate.
3. Morbiditatea.
4. Calitatea vieţii.
5. Modele de determinanţi ai stãrii de sãnãtate a unei populaţii:
● Factori biologici
● Factori de mediu
● Factori de stil de viaţã (comportamentali)
● Serviciile de sãnãtate
6. Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în mãsurarea stãrii de sãnãtate şi a factorilor care o influenţeazã.
● Criterii de alegere a metodelor de cercetare.
● Metode cantitative: proiectarea şi evaluarea validitãţii şi fiabilitãţii chestionarelor.
● Metode calitative: interviul, observaţia, prelucrarea datelor calitative.

Tematica activitãţilor practice
1. Starea de sãnãtate:
● Surse oficiale - naţionale şi internaţionale - accesibile de informare ştiinţificã şi de date de bazã în sãnãtatea publicã.
2. Demografie:
● Interpretarea medicalã a informaţiilor din domeniul staticii populaţiei.
● Mãsurarea şi interpretarea medicalã a informaţiilor referitoare la mişcarea naturalã a populaţiei (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.).
● Analiza fertilitãţii într-o populaţie definitã, pe baza datelor disponibile.
● Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici şi din alte domenii ale studiului stãrii de sãnãtate.
3 şi 4. Morbiditate. Calitatea vieţii.
● Obţinerea de date referitoare la incidenţa unor boli sau grupe de boli.
● Proiectarea unui studiu de prevalenţã de moment pentru o boalã datã sau pentru un grup de boli.
● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea incapacitãţii într-o populaţie.
5. Factori care condiţioneazã starea de sãnãtate a unei populaţii.
● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea actorilor care influenţeazã starea de sãnãtate a unei populaţii.
● Obţinerea de informaţii din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influenţeazã starea de sãnãtate a populaţiei.
● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor comportamentali asociaţi sãnãtãţii.
● Analiza impactului unor servicii de sãnãtate asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei.
6. Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în mãsurarea stãrii de sãnãtate şi a factorilor care o influenţeazã.
● Realizarea şi testarea unui chestionar.

1.2. METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SÃNÃTATE (2 luni)
1. Identificarea problemelor.
2. Analiza şi prezentarea problemei.
3. Ierarhizarea prioritãţilor.
4. Analiza şi evaluarea variantelor de intervenţie.
5. Formularea obiectivelor.
6. Metodologia cercetãrii serviciilor de sãnãtate în cercetarea serviciilor de sãnãtate; planul de prelucrare şi analizã a datelor.
7. Pretestarea metodologiei.
8. Planul de lucru.
9. Administrarea şi monitorizarea proiectului şi utilizarea rezultatelor.
10. Bugetarea acţiunilor.
11. Implementarea proiectului.
12. Prezentarea rezultatelor.

Tematica activitãţilor practice
1. Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituţii de sãnãtate.
2. Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare şi secundare.
3. Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
4. Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
5. Proiectarea şi testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).
6. Dezvoltarea unui instrument pentru mãsurarea calitãţii serviciilor.
7. Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT şi metodei PERT.
8. Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sãnãtate.
9. Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea şi monitorizarea proiectelor.
10. Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sãnãtate:
● Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice.
● Identificarea principalilor factori motivaţionali pentru personalul care lucreazã în sistemul de sãnãtate.
● Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro-management în condiţiile practicii de grup.
● Evaluarea gradului de satisfacţie a pacienţilor în legãturã cu serviciile unei instituţii de sãnãtate: spital, CDT, cabinet medical, etc.
● Cercetarea calitativã a comportamentului şi motivaţiilor diferitelor grupuri de actori implicaţi în reforma sistemului de sãnãtate.

1.3. EDUCAŢIA PENTRU SÃNÃTATE ŞI PROMOVAREA SÃNÃTÃŢII (1 lunã)
1. Concepte de promovare a sãnãtãţii şi educaţiei pentru sãnãtate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.
2. Societatea civilã, drepturile omului şi promovarea sãnãtãţii. Politici sãnãtoase şi alianţe pentru sãnãtate. Strategii de implicare a comunitãţii în educaţia pentru sãnãtate şi promovarea sãnãtãţii.
3. Stilul de viaţã, comportamentele şi educaţia pentru sãnãtate.
4. Mortalitatea feto-infantilã şi juvenilã şi ocrotirea sãnãtãţii copilului.
5. Problematica medico-socialã a cuplului, sãnãtatea reproducerii şi educaţia sexualã.
6. Problematica medico-socialã a populaţiei vârstnice.
7. Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri.
8. Marketing social.

Tematica activitãţilor practice
1. Conceptele de promovare a sãnãtãţii şi educaţiei pentru sãnãtate. Strategii preventive.
> Proiectarea schiţei unui program de intervenţie bazat pe strategia ecologicã.
> Formularea unui program integrat de mãsuri preventive pentru o populaţie data.
2. Societatea civilã, drepturile omului şi promovarea sãnãtãţii. Strategii de implicare a comunitãţii în educaţia pentru sãnãtate şi promovarea sãnãtãţii.
> Proiectarea schiţei unui program de intervenţie comunitarã în colaborare cu o organizaţie non-guvernamentalã.
3. Stilul de viaţã, comportamentele şi educaţia pentru sãnãtate.
> Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor legate de sãnãtate.
> Susţinerea unei prelegeri pe tema legãturii între factorii comportamentali şi sãnãtate pentru un public nespecializat.
> Mortalitatea feto-infantilã şi juvenilã şi ocrotirea sãnãtãţii copilului:
> Proiectarea şi efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalitãţii infantile şi juvenile.
> Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalitãţii infantile şi juvenile.
> Problematica medico-socialã a cuplului, sãnãtatea reproducerii şi educaţia sexualã.
> Proiectarea şi efectuare unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile legate de planificarea familialã şi educaţia sexualã a unei populaţii.
> Realizarea unui material de educaţie pentru sãnãtate destinat mediilor de informare în masã (articol, material audio sau video).
> Problematica medico-socialã a populaţiei vârstnice:
> Proiectarea şi efectuarea unei cercetãri privind morbiditatea populaţiei vârstnice dintr-un teritoriu.
> Proiectarea şi efectuarea unei cercetãri privind problemele sociale ale vârstnicilor instituţionalizaţi.
> Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri.
> Proiectarea şi realizarea unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele unei populaţii de adolescenţi în legãturã cu consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri.
> Elaborarea şi testarea unor mesaje adresate adolescenţilor în scopul influenţãrii atitudinilor şi comportamentelor.

1.4. MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SÃNÃTATE ŞI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ŞI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ŞI MODALITÃŢILE DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENŢÃ PREVENTIVÃ ŞI CURATIVÃ A SÃNÃTÃŢII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SÃNÃTATE NAŢIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALÃ ŞI FUNCŢIONALÃ ÎN SISTEMELE ŞI ORGANIZAŢIILE DE SÃNÃTATE REGIONALE ŞI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARÃ - 3 luni

1. Planificare şi programare.
2. Comunicare în organizaţie
3. Sisteme de sãnãtate: descriere, analizã comparatã şi modalitãţi de finanţare a serviciilor de sãnãtate.
4. Organizarea serviciilor de sãnãtate - macro şi microsistem de sãnãtate, nivele de asistenţã medicalã - primarã, spitaliceascã, ambulatorie, etc.
5. Politici de sãnãtate - elaborare, evaluare impact, aplicare.
6. Principiile şi funcţiile managementului:
● Procesul de luare a deciziei
● Conflict şi negociere
7. Management organizaţional - structurã, culturã, managementul schimbãrii.
8. Managementul şi evaluarea proiectelor şi programelor din domeniul sanitar.
9. Economia sanitarã (caracteristicile pieţei şi ale competiţiei în sãnãtate, metode şi tehnici de evaluare economicã, asigurãri de sãnãtate publice şi private).
10. Managementul financiar (alternative de finanţare ale sistemelor de sãnãtate, metode de platã a furnizorilor).
11. Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.
12. Managementul şi evaluarea calitãţii îngrijirilor şi serviciilor de sãnãtate.
13. Noţiuni de legislaţie medicalã s
14. Integrare in UE: instituţii, legislaţie, programe.

Tematica activitãţilor practice
1. Analiza şi interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sãnãtate.
2. Identificarea, analiza şi interpretarea datelor cu privire la distribuţia resurselor fizice, umane, financiare şi de timp în serviciile de sãnãtate.
3. Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sãnãtate (primar, secundar, terţiar - curativ şi profilactic).
4. Identificarea surselor de informaţii pentru mãsurarea costurilor.
5. Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu.
6. Evaluarea economicã a unor servicii şi programe de sãnãtate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu şi cost/utilitate.
7. Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituţii de la diferite nivele din sectorul sãnãtãţii (primar, secundar, terţiar - curativ şi profilactic).
8. Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizaţie (primar, secundar, terţiar - curativ şi profilactic).
9. Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare şi selecţie a personalului.
10. Evaluarea unui program de dezvoltare de personal.
11. Evaluarea rolurilor şi posibilitãţilor individuale în cadrul lucrului în echipã.
12. Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sãnãtate destinate unor populaţii vulnerabile.
13. Evaluarea sistemului informaţional dintr-o organizaţie.
14. Proiectarea unui sistem de informaţii necesar monitorizãrii şi evaluãrii unui program de sãnãtate.
15. Proiectarea unui sistem de asigurare şi îmbunãtãţire ale calitãţii serviciilor într-o unitate sanitarã.
16. Descrierea sistemului serviciilor de sãnãtate al unei ţãri (UE şi non-UE).
17. Dobândirea unor deprinderi de bazã de administraţie şi secretariat: redactarea corespondenţei, evidenţa şi arhivarea documentelor.

I.B. MODULUL DE BIOETICÃ 2 sãpt

TEMATICÃ CURS (20 ore)
TEMATICÃ CURS (20 ore)
2.1) Definirea bioeticii, concepte, evoluţie, teorii şi metode în bioeticã. domenii prioritare de studiu in bioeticã.
2.2) Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii, influenta credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor
2.3) Relaţia medic - pacient, modele ale relaţiei medic - pacient, dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate.
2.4) Relaţia medic - pacient: consimţãmântul informat, confidenţialitatea, relaţia medic - pacient minor: acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient.
2.5) Greşeli şi erori în practica medicalã: definirea noţiunilor, culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice, management.
2.6) Probleme etice ale începutului vieţii: libertatea procreaţiei., dileme etice în avort, reproducerea umana asistata medical, clonarea reproductivã.
2.7) Probleme etice la finalul vieţii: Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã, probleme etice în stãrile terminale: tratamente inutile în practica medicala: eutanasia şi suicidul asistat; Îngrijirile paliative.
2.8) Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane
2.9) Probleme etice în geneticã şi genomicã: eugenia şi discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion Terapia genicã.
2.10) Etica cercetãrii pe subiecţi umani, principii etice, coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecţi umani; comitetele de eticã a cercetãrii; conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã.

TEMATICA ACTIVITÃŢILOR PRACTICE
- Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã
- Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã; Jurãmântul lui Hipocrate, alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent.
- Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice
- Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
- Rolul comunicãrii în relaţia medic - pacient.
- Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice
- Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri.
- Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã.
- Rolul comitetelor de eticã din spitale.
- Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.
- Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis.
- Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale.
- Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieţii, finalului vieţii, transplantul de ţesuturi şi organe, geneticã şi genomicã, cercetarea pe subiecţi umani.

I.C. BIOSTATISTICA ŞI INFORMATICA- 2 luni

Tematica lecţiilor conferinţã - 30 ore
- Prelucrarea automatã a datelor: Pachete de statisticã utilizate în Sãnãtate Publicã: EpiInfo, SPSS, SAS, etc.
- Editarea de documente (text şi graficã)
- Baza de date
- Documentarea asistatã de calculator
- Programe de comunicaţii
- Biostatisticã:
- Indicatori de tendinţã centralã şi dispersie
- Eşantionaj şi inferenţã statisticã
- Tipuri de distribuţii şi compararea statisticã (teste parametrice şi neparametrice)
- Regresia logisticã
- Corelaţia şi regresia liniarã
- Pachete de programe de calculator pentru prelucrãri statistice; compatibilizare cu cerinţele U.E.
- Statisticã superioarã

Tematica activitãţilor practice
Introducere în informaticã:
- Realizarea operaţiunilor elementare cu fişiere (creare, copiere, redenumire, ştergere, etc.) în mediile de operare uzuale
- Utilizarea unui editor de text şi a unui program de graficã
- Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date
- Utilizarea unui program de calcul tabelar
- Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator
- Utilizarea poştei electronice
- Utilizarea mijloacelor multimedia
Biostatisticã:
- Aplicarea metodelor de statisticã descriptivã şi analiticã în prelucrarea cu ajutorul computerului şi a datelor dintr-un studiu
- Interpretarea rezultatelor prelucrãrilor statistice efectuate cu programe de statisticã uzuale şi redactarea concluziilor
- Proiectarea unui studiu pe eşantion
- Interpretarea şi evaluarea criticã a rezultatelor statistice cuprinse în articole ştiinţifice

B. Trunchiul de specialitatea "Medicinã preventivã -Epidemiologie"
● Epidemiologie fundamentalã = 11,5 luni
● Boli infecţioase = 5 luni
● Igienã = 5 luni
● Laborator clinic şi Microbiologie = 6 luni
i. Microbiologie = 4 luni
ii. Laborator clinic = 2 luni
● Epidemiologie specialã = 12 luni

I. EPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALÃ

I.a. MODUL DE EPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALÃ (11 luni la Catedrã) - 200 ore
Pregãtire teoreticã:
1. Definirea noţiunii de sãnãtate individualã şi comunitarã, factori condiţionali.
2. Epidemiologia - definiţie, scopuri, utilizare şi domenii de aplicare.
3. Metoda epidemiologicã şi metoda clinicã: utilizarea şi interpretarea lor în cunoaşterea problemelor sãnãtãţii comunitare, pentru luarea deciziei în sãnãtatea comunitarã.
4. Raţionamentul epidemiologic.
5. Supravegherea stãrii de sãnãtate a populaţiei la nivel local, naţional, regional şi internaţional.
6. Investigarea epidemiologicã.
7. Analiza epidemiologicã.
8. Evaluarea epidemiologicã şi analiza deciziei.
9. Proces morbid, focar epidemiologic, proces epidemiologic. Cunoaşterea structurii şi condiţionãrii fenomenelor de sãnãtate - infecţioase şi neinfecţioase - (factori determinanţi, factori condiţionanţi primari şi secundari), a regulilor care guverneazã apariţia şi manifestarea fenomenelor de sãnãtate la nivel individual şi populaţional.
10. Elemente fundamentale ale epidemiologiei bolilor infecţioase. Caracterizarea epidemiologicã a microorganismelor ca agenţi etiologici ai bolilor infecţioase.
Condiţionarea fenomenologiei epidemiologice a bolilor infecţioase: proces infecţios, focar epidemiologic, proces epidemiologic. Focalitatea naturalã.
11. Studiul cauzalitãţii stãrilor de sãnãtate.
12. Epidemiologie clinicã.
13. Prevenirea şi controlul îmbolnãvirilor (profilaxie primordialã, primarã, secundarã şi terţiarã).
14. Conceptul de asistenţã primarã a stãrii de sãnãtate în supravegherea, prevenirea şi controlul stãrilor de sãnãtate şi boalã la nivel comunitar.
15. Etica activitãţilor epidemiologice.

Aplicaţii practice
1. Indicatori epidemiologici ai stãrii de sãnãtate (definiţii, prelucrare statisticã, reprezentare graficã, interpretare, utilitate).
a. Definirea şi caracterizarea evenimentelor legate de starea de sãnãtate - factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boalã, deces, handicap etc.). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologicã a stãrii de sãnãtate - tipuri de variabile, sursele de informaţie pentru culegerea datelor şi înregistrarea lor. Identificarea şi culegerea datelor pentru analiza epidemiologicã a stãrii de sãnãtate privind patologia infecţioasã şi neinfecţioasã. 8
b. Mãsurãtori pe baza variabilelor calitative - rate, rapoarte, proporţii, indici -
i. Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidenţã, prevalenţã, relaţiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate. 10
ii. Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate. 10
iii. Comparaţii pe baza ratelor brute. 5
c. Mãsurarea stãrii de sãnãtate pe baza variabilelor cantitative: tendinţã centralã şi dispersie etc. Analiza pentru patologie infecţioasã şi neinfecţioasã. 10
2. Standardizarea ratelor (directã, indirectã, raportul de mortalitate proporţionalã): exemplificare, interpretarea şi justificarea standardizãrii. 3.
3. Studii epidemiologice.
a. Tipurile de studii epidemiologice, alcãtuirea protocolului (design) de studiu şi aplicarea lor în funcţie de efectul mãsurat. Exerciţii de alegere a studiului adecvat problemei şi obiectivului enunţat. 5.
b. Studii epidemiologice descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eşantionare, avantaje, limite şi utilitatea fiecãrui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu. 3.
c. Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortã) - selectarea subiecţilor, culegerea datelor, mãsurarea asocierii prin riscuri relative şi absolute. Mãsurarea impactului pentru sãnãtatea publicã - riscurile populaţionale. Elaborarea unor proiecte de studiu. 4.
d. Studii intervenţionale (experimentale) - mãsurarea rezultatelor intervenţiei. Elaborarea unor proiecte de studiu. 2
4. Erorile în studiile epidemiologice: întâmplarea, erorile sistematice (bias), confuzia, interacţiunea. Validitatea unui studiu epidemiologic, tipuri de erori, identificarea şi controlul erorilor. Evaluarea erorilor în studiile epidemiologice 5.
5. Definiţia de caz în investigarea epidemiologicã - importanţã, limitele şi alegerea definiţiei de caz funcţie de obiective. Aplicare în boli infecţioase şi neinfecţioase. 5
6. Investigarea unei epidemii. Justificarea investigãrii, etape de realizare a investigaţiei, modalitatea comunicãrii rezultatelor. Studiu de caz sub formã de exerciţii pe calculator: 5.
7. Metode de screening. Definiţie, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanţa testelor de screening şi aplicabilitatea populaţionalã. Evaluarea programelor de screening. Mãsurarea practicã a performanţelor testelor screening. 3.
8. Teste diagnostice: tipuri de teste diagnostice, metode de stabilire a valorilor normale şi patologice, evaluarea validitãţii testului diagnostic. Evaluarea practicã a validitãţii testului diagnostic 1.
9. Analiza criticã a literaturii medicale. Motivaţia şi criterii de selecţie a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcţie de design-ul studiului, limitele şi validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practicã a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale. 5
10. Metanaliza - etape de realizare, criterii de selectare a articolelor, metode de agregare a datelor, interpretarea rezultatelor. Efectuarea metanalizei. 1

II. MODULUL DE BOLI INFECŢIOASE = 5 luni

Pregãtire teoreticã (75 ore):

PARTEA GENERALÃ:
1. Agenţi etiologici - clasificare, structurã, caracteristici biologice.
2. Procesul infecţios: relaţia agent infecţios - gazda; dinamica procesului infecţios.
3. Clasificarea infecţiilor dupã: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate.
4. Mecanisme de apãrare antiinfecţioasã: rezistenţa antiinfecţioasã nespecificã şi specificã.
5. Patogeneza bolilor infecţioase.
6. Manifestãri clinice locale şi generale ale procesului infecţios.
7. Elemente clinice de recunoaştere în unele sindroame infecţioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean.
8. Examene complementare în patologia infecţioasã: diagnosticul etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic şi imagistic, teste nespecifice.
9. Tratamentul unor sindroame infecţioase: date generale, clasificare, tipuri de produse, proprietãţi, mecanisme de acţiune şi farmacodinamie, indicaţii, contraindicaţii, limite de utilizare, reacţii adverse, rezistenţã - sensibilitate (cu testare) a substanţelor şi produselor utilizate în tratamentul infecţiilor cu produse biologice, antibiotice şi chimioterapice, antiinflamatorii (cortizonice şi nesteroidiene), imunomodulatori.

PARTEA SPECIALÃ:
Definiţie, etiologie, patogenezã, semne clinice de recunoaştere, diagnostic (pozitiv şi diferenţial) clinic şi de laborator, evoluţie, tratament în:
1. Boli determinate de virusuri: gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemicã, infecţii cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecţioasã, infecţia cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele virale, poliomielita şi infecţiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecţii cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecţia cu virusul Papilloma uman, encefalite şi meningoencefalite determinate de agenţi etiologici transmişi prin insecte hematofage (infecţia cu virusul West Nile);
2. Boli determinate de Chlamydii: psittacoza, limfogranulomatoza venerianã.
3. Boli determinate de rickettsii: tifosul exantematic, febra butonoasã, febra Q.
4. Boli determinate de bacterii: infecţii cu stafilococi, infecţii cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecţii determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidã şi alte salmoneloze, infecţii determinate de Shigella, infectii cu H.influenzae, bruceloza, pesta, tusea convulsivã, legionelozele, tetanos, botulism, tuberculoza, lepra.
5. Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospirozele, boala Lyme.
6. Boli determinate de protozoare: malaria, toxoplasmoza, giardioza.
7. Boli determinate de fungi: candidiaza, aspergilioza, criptococoza, penumocistoza.
8. Boli determinate de helminţi: ascaridioza, trichineloza, teniazele, echinococoza.
9. Boli determinate de asocieri microbiene: infecţii nosocomiale, boala diareicã acutã, infecţiile cãlãtorilor.

Baremul activitãţilor practice
1. Recunoaşterea semnelor clinice şi precizarea diagnosticului în boli eruptive: rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecţioase eruptive: 12
2. Recoltarea produselor patologice şi interpretarea rezultatelor: 10
3. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii şi interpretarea rezultatelor: 5
4. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii şi interpretarea rezultatelor: 5
5. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian şi interpretarea rezultatelor: 10
6. Interpretarea examenului LCR: 3
7. Interpretarea rezultatelor hemoculturii: 5
8. Interpretarea antibiogramei: 25
9. Efectuarea a 8 gãrzi la serviciul de consultaţii
Bibliografia: la recomandarea coordonatorului de specialitate

III. MODULUL DE IGIENÃ = 5 luni

Pregãtire teoreticã (90 ore):
MEDIUL ÎN RELAŢIE CU SÃNÃTATEA UMANÃ - 1 lunã
1. Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnãvirilor umane. Mediul înconjurãtor în concepţia Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii. Cerinţe de bazã pentru un mediu sãnãtos. Noţiuni de drept privind mediul înconjurãtor. Obstacole şi oportunitãţi în rezolvarea problemelor de sãnãtate care implicã mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sãnãtoase pentru un mediu sãnãtos.
2. Riscul de mediu: definiţie; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului.
3. Evaluarea riscului de mediu pentru sãnãtate. Natura şi caracterizarea pericolelor din mediul înconjurãtor care pot afecta sãnãtatea (fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), cãi de expunere, efecte asupra sãnãtãţii. Principii şi metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relaţiei dozã-rãspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului).
4. Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicãrii, implicarea comunitãţii, parteneriat cu liderii comunitãţii şi cu alte instituţii, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicãrii.

IGIENA HABITATULUI UMAN- 1 1/2 luni
1. Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici şi influenţa lor asupra sãnãtãţii. Surse de poluare a aerului, natura agenţilor poluanţi. Efectele poluãrii aerului atmosferic asupra stãrii de sãnãtate, riscuri generate de principalii poluanţi şi evaluarea lor. Monitorizarea poluãrii aerului şi a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.
2. Igiena solului: relaţia între structura fizicã, compoziţia chimicã şi biologicã şi sãnãtatea umanã; patologia biogeochimicã; poluarea chimicã şi biologicã a solului şi efectele asupra stãrii de sãnãtate; mãsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.
3. Igiena apei: nevoile de apã ale individului şi colectivitãţilor, şi modalitãţi de acoperire; caracterizarea sanitarã a surselor de apã; autopurificare apelor.
4. Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizãrii. Criterii sanitare de apreciere a eficienţei tratãrii apei.
5. Apele recreaţionale: criterii de calitate, riscuri pentru sãnãtate. Mãsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.
6. Reziduurile: surse, clasificãri, compoziţia chimicã şi biologicã, riscurile pentru sãnãtate. Mãsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.
7. Cerinţe de igienã în unitãţile medico-sanitare.
8. Catastrofele naturale, accidentele industriale şi nucleare, conflictele armate: impact asupra aşezãrilor umane şi a sãnãtãţii; mãsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.

IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI NUTRIŢIEI- 1 1/2 luni
1. Bazele conceptuale ale alimentaţiei şi nutriţiei: definirea termenilor, relaţia dintre alimentaţie - nutriţie-sãnãtate, trebuinţe nutriţionale, aporturi recomandate.
2. Calitatea nutriţionalã a alimentelor (lapte şi preparate din lapte; carne, peşte, preparate; ouã; legume, fructe; cereale şi leguminoase uscate; produse zaharoase; grãsimi; bãuturi alcoolice şi nealcoolice): compoziţia şi valoarea nutritivã, cantitãţi recomandate pentru diferitele categorii de populaţie, efectele consumului neadecvat.
3. Calitatea igienicã a alimentelor, riscuri alimentare şi nutriţionale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenţi biologici (bacterii, virusuri, paraziţi), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curãţare şi dezinfecţie, aditivi chimici, micotoxine, biotoxine marin) şi neconvenţionali (prioni); degradarea şi alterarea alimentelor; principii şi metode de conservare a alimentelor, influenţele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor şi riscul asupra stãrii de nutriţie şi sãnãtate a consumatorilor.
4. Igiena unitãţilor cu profil alimentar.

IGIENA COPIILOR ŞI TINERILOR - 1 lunã
1. Dezvoltarea umanã: nivelurile de organizare ale compoziţiei corpului uman, principiile generale ale dezvoltãrii umane, maturizarea pubertarã şi anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umanã, acceleraţia creşterii sau tendinţa secularã.
2. Prevenirea şi combaterea comportamentelor cu risc în colectivitãţile de copii şi tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de bãuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente şi distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentarã, handicapul fizic şi psihic. Se precizeazã cauzele, riscurile pentru sãnãtate, mãsurile de prevenire şi combatere.
3. Cerinţe igienice privind instituţiile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea şi organizarea clãdirii, dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea, echipamentul de protecţie sanitarã a personalului, asistenţa medicalã, menţinerea stãrii de igienã, alimentaţia colectivã. Norme specifice.

Baremul activitãţilor practice
1. Metodologia cercetãrii sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer.
Interpretarea şi discutarea rezultatelor.
2. Metodologia de supraveghere a stãrii de sãnãtate în relaţie cu poluarea aerului atmosferic.
3. Metodologia cercetãrii sanitare a apei (potabilã, recreaţionalã, rezidualã). Recoltarea probelor de apã. Interpretarea şi discutarea rezultatelor.
4. Evaluarea eficienţei dezinfecţiei apei. Analiza bacteriologicã a apei.
5. Metodologia de supraveghere a stãrii de sãnãtate în relaţie cu apa potabilã.
6. Metodologia cercetãrii sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluãrii solului. Interpretarea şi discutarea rezultatelor.
7. Metodologia cercetãrii condiţiilor de igienã din unitãţile medico-sanitare (cabinet medical de familie, cabinet de policlinicã, spitale).
8. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Interpretarea şi discutarea rezultatelor.
9. Evaluarea stãrii de nutriţie, metode de apreciere, indicatori statistici.
10. Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc.
Bibliografia: la recomandarea coordonatorului de specialitate

IV. MODULUL DE LABORATOR CLINIC ŞI MICROBIOLOGIE-6 LUNI

MICROBIOLOGIE (4 luni) - 75 ore

Pregãtire teoreticã:
1. Microscopie, frotiuri, metode de colorare, examen microscopic.
2. Medii de culturã controlul mediilor.
3. Recoltarea şi transportul produselor patologice.
4. Testarea sensibilitãţii la chimioterapice (mecanisme de acţiune, rezistenţã, antibiograma, CMI, CMB, interpretare).
5. Rãspunsul imun (umoral, celular, mixt) în infecţii.

BACTERIOLOGIE
1. Morfologia şi structura celulei bacteriene.
2. Fiziologie bacterianã, proces infecţios, factori de patogenitate
3. Bacteriofagi, lizotipie.
4. Diagnostic de laborator în infecţiile cu: stafilococ; streptococ (Streptoccus pneumoniae, Streptococcus pyogenes); meningococ; gonococ (Neisseria ghonorrheae); Mycobacterium tuberculosis şi alte mycobacterii; Haemophilus influenzae; Bordetella pertussis; Corynebacterium diphteriae; Enterobacteriaceae (E.coli, Shigella, Salmonella, Proteus, Klebsiella, Yersinia); V. cholerae 0:1 şi non-0:1; Campylobacter; Pseudomonas; Bacillus anthracis, Bacillus cereus; Bacterii anaerobe; Listeria monocytogenes; Legionella; Brucella; Pasteurella; Rickettsii; Mycoplasme; Chlamydii; Leptospire.

VIRUSOLOGIE
1. Proprietãţi generale ale virusurilor, structurã, compoziţie, clasificare.
2. Multiplicarea virusurilor.
3. Patogeneza infecţiilor virale, infecţii virale persistente.
4. Rãspunsul imun în infecţiile virale.
5. Diagnostic de laborator în:
a. Poliomielitã.
b. Gripã.
c. Rujeolã.
d. Hepatitele virale acute.
e. Infecţia cu HIV/SIDA.

PARAZITOLOGIE
Diagnosticul de laborator în:
1. Amoebiaza intestinalã şi extraintestinalã
2. Giardiozã
3. Malarie
4. Toxoplasmozã
5. Ascaridiozã
6. Trichinelozã
7. Teniaze
8. Echinococoza

MICOLOGIE
Diagnosticul de laborator în micoze.

Baremul activitãţilor practice
1. Testarea eficienţei mãsurilor de dezinfecţie şi sterilizare:
2. Tehnici de laborator pentru evaluarea rãspunsului imun (principii, aplicaţii practice): simpla difuzie, dubla difuzie, imunoelectroforeza, contraimunoelectroforeza, testul ELISA, RIA, Western blot.
3. Examenul citologic al sputei şi fecalelor.
4. Diagnosticul în infecţii stafilococice. Citire, identificare, interpretare:
5. Diagnosticul în infecţii streptococice. Citire, identificare, interpretare:
5. Diagnosticul în infecţii streptococice şi pneumococice. Citire, identificare, interpretare:
6. Diagnosticul în infecţii meningococice. Citire, identificare, interpretare:
7. Diagnosticul în infecţii gonococice. Citire, identificare, interpretare:
8. Diagnosticul în tuberculozã (coloraţia Ziehl). Citire şi interpretare:
9. Diagnosticul în infecţii cu Haemophilus. Citire, identificare, interpretare:
10. Diagnosticul în infecţii cu E. coli. Citire, identificare, interpretare:
11. Diagnosticul în infecţii cu Shigella. Citire, identificare, interpretare:
12. Diagnosticul în infecţii cu Yersinia. Citire, identificare, interpretare:
13. Diagnosticul în infecţii cu Salmonella. Citire, identificare, interpretare:
14. Diagnosticul în infecţii cu Campylobacter. Citire, identificare, interpretare:
15. Diagnosticul în infecţii cu Pseudomonas. Citire, identificare, interpretare:
16. Diagnosticul în infecţii cu anaerobi. Citire şi interpretare:
17. Diagnosticul în infecţii cu Treponema pallidum. Citire şi interpretare:
18. Diagnosticul în infecţii cu leptospire. Serologie. Citire şi interpretare:
19. Diagnosticul în bruceloza. Serologie. Citire şi interpretare:
20. Sputa (recoltare, conservare, examen citologic):
21. Coprocultura: recoltare, conservare, transport:
22. Diagnosticul în HIV (ELISA), interpretare:
23. Diagnosticul hepatitei virale B şi C (ELISA) interpretare:
24. Diagnosticul serologic al gripei (HA şi HAI) interpretare:

BIOCHIMIE, CITOLOGIE, GENETICÃ ŞI IMUNOLOGIE/LABORATOR CLINIC (2 luni) - 40 ore

Pregãtire teoreticã: teste de laborator pentru screening şi diagnostic (principiul metodei, recoltarea produsului biologic, erori, interpretare):
1. Teste de evaluare a metabolismului glucidic, lipidic şi proteic, în boli cardio-vasculare şi boli metabolice (diabet zaharat, obezitate, fenilcetonurie etc.).
2. Teste de screening şi diagnostic în boli genetice.
3. Teste de screening în neoplazii: cancer de col uterin, bronhopulmonar, colorectal.
4. Teste de screening şi diagnostic în boli cu mecanism imuno-alergic: astm bronşic, boli autoimune (hepatopatii, nefropatii, lupusul eritematos diseminat etc.).

Baremul activitãţilor practice: participarea la efectuarea şi interpretarea testelor de laborator.
1. Supravegherea cu laboratorul a bolnavului diabetic:
2. Supravegherea cu laboratorul a bolnavului cardiovascular:
3. Screening în neoplazii: testul Papanicolau:
4. Screening în boli genetice:
Bibliografia: la recomandarea coordonatorului de specialitate

V. MODUL DE EPIDEMIOLOGIE SPECIALÃ - 12 luni

Pregãtire teoreticã (200 ore):
1. Epidemiologia, prevenirea şi combaterea bolilor infecţioase
a. Boli infecţioase cu transmitere aerianã: infecţii bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivã, tuberculoza), virale (gripa, infecţia urlianã, rujeola, rubeola, varicela - herpes zoster, alte infecţii herpetice), parazitare (pneumocistoza).
b. Boli infecţioase cu transmitere digestivã: bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze, diareea cu E. coli, diareea cu Yersinia, diareea cu Campilobacter, botulism), virale (enteroviroze, hepatita acutã tip A şi tip E), parazitare (lambliaza, trichineloza). Toxiinfecţii alimentare.
c. Boli infecţioase cu transmitere preponderent parenteralã:
1. hepatite acute virale tip B, D, C;
2. infecţia cu HIV/SIDA.
d. Boli infecţioase cu transmitere prin mod de viaţã: bacteriene (tetanos; antrax; leptospiroze; brucelozã; listeriozã; boli venerice - sifilis, infecţii gonococice), virale (papilloma, rabia), parazitare (scabia, toxoplasmoza).
e. Boli infecţioase cu transmitere prin vectori: rickettsioze (tifos exantematic, febra Q, febra butonoasã), boala Lyme, meningo-encefalite acute primare.
f. Boli infecţioase produse la gazde imunocompromise (particularitãţi epidemiologice).
g. Boli infecţioase produse de microorganisme oportuniste (septicemii etc.).
h. Infecţii nosocomiale.
2. Imunoprofilaxia activã şi pasivã a bolilor infecţioase şi neinfecţioase. Bazele strategice şi tactice de elaborare a unor programe de imunizare în variate circumstanţe epidemiologice.
3. Chimioprofilaxia bolilor infecţioase.
4. Epidemiologia, prevenirea şi controlul bolilor neinfecţioase.
a. Boli cardio-vasculare: boala hipertensivã, cardiopatia ischemicã, accidentele vasculare cerebrale
b. Boli neoplazice: cancerul mamar, cancerul de col uterin, cancerul bronho-pulmonar, cancerul gastric.
c. Traumatisme, accidente, intoxicaţii, suicidul.
d. Boli psihice.
e. Boli comportamentale: alcoolismul, tabagismul, utilizarea de droguri ilicite.
f. Boli de nutriţie: diabetul zaharat, supraponderea şi obezitatea.
g. Boli cronice respiratorii: BPCO, astm bronşic.
h. Boli cronice digestive: boala ulceroasã, hepatitele cronice.
i. Epidemiologia patologiei vârstnicului.
j. Farmacoepidemiologie (noţiuni de bazã).
k. Epidemiologia patologiei transfuzionale.
l. Epidemiologie molecularã (noţiuni de bazã).

Aplicaţii practice (6 luni la Compartimentul Epidemiologie al ASP judeţeanã):
1. Activitatea antiepidemicã preventivã.
2. Activitatea antiepidemicã combativã (lupta în focar).
a. Intervenţia în focar de boli infecţioase cu transmitere aerianã, digestivã, parenteralã, prin vectori, prin mod de viaţã, produse de microorganisme oportuniste, infecţii nosocomiale (în unitãţi medicale de diverse profiluri - spitaliceşti şi ambulatorii).
b. Tipurile, etapele şi obiectivele anchetei epidemiologice; întocmirea şi interpretarea unei fişe de anchetã epidemiologicã în circumstanţe epidemiologice variate.
c. Prelucrarea sanitarã a focarului. Dezinfecţia (decontaminarea), dezinsecţia şi deratizarea: metode, mijloace şi organizarea acţiunilor de decontaminare şi sterilizare în variate circumstanţe epidemiologice.
d. Recoltarea, conservarea şi transportul din focarul epidemiologic a produselor patologice şi din mediu.
3. Supravegherea în medicina comunitarã:
a. Definiţie, obiective, categorii, atribute, evaluarea rezultatelor şi a sistemului de supraveghere.
b. Metode şi mijloace de realizare a supravegherii, profilaxiei şi dispensarizãrii bolilor.
c. Prezentarea structurii, obiectivelor şi prestaţiilor incluse într-un program de supraveghere sero-epidemiologicã în boli cu etiologie diferitã.
d. Evaluarea epidemiologicã a Programelor Naţionale de Supraveghere a bolilor infecţioase.
4. Supravegherea şi controlul purtãtorilor de germeni patogeni.
5. Supravegherea bolilor neinfecţioase: principii, metode, mod de realizare şi controlul eficienţei acestora.
6. Activitãţi specifice ale Sistemului de alertã rapidã.
7. Programul Naţional de Imunizãri: structurã, organizare, pãstrarea vaccinurilor - lanţul de frig, evaluarea eficienţei, supravegherea şi controlul reacţiilor postvaccinale.
8. Circuitul informaţional al datelor epidemiologice.
9. Legislaţia în activitatea antiepidemicã.

Baremul activitãţilor practice

1. Insuşirea sistemului informaţional sanitar în bolile infecţioase (evidenţã, raportare):
2. Metode de culegere, prelucrare statistico-epidemiologicã şi interpretare a datelor, utile în evaluarea aspectelor de frecvenţã, gravitate, potenţial epidemiologic, factori de risc şi calculare a riscurilor în bolile infecţioase şi neinfecţioase:
- Efectuarea unor anchete epidemiologice descriptive în boli infecţioase (7) şi neinfecţioase (3)
- Efectuarea unor anchete epidemiologice analitice (caz - martor sau de cohortã) în boli infecţioase (7) şi neinfecţioase (3)
- Prognoze epidemiologice privind evoluţia unor boli infecţioase prin aplicarea principiilor modelãrii (studiu de caz în boli prevenibile prin vaccinare şi boli infecţioase cu evoluţie naturalã): 7* (*=boli prevenibile prin vaccinãri incluse în PNI din România)
3. Alcãtuirea unui program de screening pentru evaluarea riscului de: boalã infecţioasã (prevenibilã prin vaccinare sau cu evoluţie naturalã), cancer (sân, col uterin, colon, pulmonar), anomalii genetice, boli cardiovasculare, boli de nutriţie şi diabet, boli psihice - în diverse categorii de populaţie:
4. Organizarea, efectuarea şi evaluarea eficacitãţii şi acceptabilitãţii diferitelor activitãţi epidemiologice de profilaxie şi combatere:
- Efectuarea triajului epidemiologic profilactic:
- Alcãtuirea unui program de supraveghere epidemiologicã activã a personalului din sectoare speciale de activitate (alimentaţie, apã, copii, medical) prin control periodic şi la angajare:
- Elaborarea unui program de supraveghere activã a purtãtorilor de germeni:
5. Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de produse destinate depistãrii prin examene de laborator a surselor de agent cauzal, în cadrul activitãţii de supraveghere a infecţiilor cu streptococ, meningococ, Salmonella, Shigella, hepatitã viralã A, B, C, neurovirozã paraliticã, meningoencefalitã acutã:
6. Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de probe de aer, apã, sol, alimente, probe de sanitaţie (de pe obiecte, suprafeţe, instrumentar) în scopul identificãrii cãilor de transmitere în boli bacteriene, virale şi parazitare cu importanţã epidemiologicã deosebitã:
7. Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator obţinute în diverse situaţii epidemiologice în vederea orientãrii diferenţiate a mãsurilor antiepidemice:
8. Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator obţinute în diverse situaţii epidemiologice pentru orientarea diferenţiatã a mãsurilor care se adreseazã cãilor de transmitere:
9. Planificarea, organizarea şi desfãşurarea tehnicã a mãsurilor de dezinfecţie în raport cu diverse situaţii epidemiologice şi obiective din teren:.
10. Controlul eficienţei acţiunilor de dezinfecţie prin metode fizice, chimice şi bacteriologice:
11. Efectuarea unui plan de mãsuri pentru realizarea sterilizãrii instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienţei sterilizãrii):
12. Tehnici şi metode de dezinsecţie în raport cu tipul de vector, microorganismul vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanţã epidemiologicã:
13. Tehnici şi metode de deratizare în raport cu specia de vector şi agent patogen vehiculat:
14. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boalã infecţioasã:
- tehnica întocmirii anchetei epidemiologice: preliminarã şi definitivã:
- mãsuri pentru limitarea şi/sau lichidarea focarului epidemiologic declarat:
- supravegherea focarului epidemic pânã la declararea lichidãrii acestuia:
15. Organizarea acţiunilor specifice Sistemului Naţional de Supraveghere pentru unele boli infecţioase: paralizia acutã flascã (PAF), rubeola, rujeola, gripa, hepatitele virale, infecţiile nosocomiale:
16. Desfãşurarea planului de supraveghere a infecţiilor nosocomiale într-o unitate spitaliceascã cu profil specific: chirurgie generalã, obstetricã, ginecologie, ortopedie, urologie, dializã, terapie intensivã, neonatologie, pediatrie, oncologie - hematologie, alte specialitãţi:
17. Tehnica întocmirii protocolului de prevenire a infecţiilor nosocomiale în circumstanţe date (studiu de caz la alegere):
18. Alcãtuirea unui protocol de antibioticoterapie în circumstanţele circulaţiei unor tulpini de spital cu rezistenţã dobânditã (studiu de caz la alegere):
19. Stabilirea algoritmului de prevenire şi combatere a unor infecţii nosocomiale la personalul medical şi de îngrijire din unitãţi sanitare cu risc/hazard crescut (secţii de ftiziologie, dializã, terapie intensivã, laboratoare, boli infecţioase etc.):
20. Aplicarea acţiunilor specifice Sistemului de alertã rapidã pentru situaţii cu risc epidemiologic crescut:
22. Planificarea şi desfãşurarea activitãţilor de imunoprofilaxie a populaţiei.
a. Imunoprofilaxia artificialã activã - vaccinoprofilaxia: tipuri de vaccinuri utilizate în Programul Naţional de Imunizare şi alte vaccinuri utilizate în profilaxie; condiţiile de pãstrare şi transport al vaccinurilor; indicaţii, contraindicaţii, tehnici de administrare, reacţii postvaccinale, calendarul vaccinãrilor obligatorii în România:
- pregãtirea şi desfãşurarea acţiunilor de vaccinoprofilaxie în comunitãţi urbane sau rurale (catagrafierea, baza materialã, verificarea "lanţului de frig", planificarea etapelor de desfãşurare, efectuarea, înregistrarea şi raportarea vaccinãrilor):
- alcãtuirea unui program de imunizãri în cazuri particulare: cãlãtorii în zone endemice pentru unele boli infecţioase, persoane din categorii de risc
- alcãtuirea unui program de imunizãri în situaţii epidemiologice deosebite cauzate de calamitãţi naturale (inundaţie, cutremur):
- metode de evaluare a eficacitãţii vaccinurilor şi acţiunilor de vaccinoprofilaxie (metode epidemiologice şi de laborator):
- testarea susceptibilitãţii populaţiei la infecţie.
b. Imunoprofilaxia artificialã pasivã:
- alcãtuirea unor scheme de sero- şi imunoglobulinoprofilaxie în situaţii particulare: contacţii din focar de boala infecţioasã (hepatitã A şi B, rujeolã, tetanos, rabie), contaminare accidentalã în momente diferite (preexpunere/postexpunere):
21. Legislaţia sanitarã (legi, regulamente, norme, instrucţiuni referitoare la activitatea antiepidemicã şi de igienã), prevederi privind patologia infecţioasã de import, participarea la convenţiile sanitaro-antiepidemice internaţionale:
22. Alcãtuirea protocolului pentru: culegerea, prelucrarea şi interpretarea informaţiilor de epidemiologie descriptivã (studii transversale) sau analiticã (studii caz-martor, cohortã) pentru evaluarea unor fenomene legate de patologia neinfecţioasã (boli cardiovasculare, boli neoplazice, boli digestive şi respiratorii cronice, boli de nutriţie, boli psihice, boli determinate de comportamente cu risc):
23. Alcãtuirea protocolului de trial clinic pentru evaluarea eficienţei unor intervenţii (preventive, medicamentoase, educaţionale):


CURRICULUM DE PREGÃTIRE ÎN SPECIALITATEA
EPIDEMIOLOGIE

4 ani

Elemente fundamentale de Sãnãtate publicã şi management sanitar + Bioetica + Informaticã medicalã


     ● Modulul de pregãtire fundamentalã în sãnãtate publicã şi
       managementul serviciilor de sãnãtate                         6 luni
 
     o Bioeticã                                                     2 sãpt
     ● Modulul de informaticã medicalã                              2 luni
 
     Medicinã preventivã -Epidemiologie
     ● Epidemiologie fundamentalã                                11,5 luni
     ● Boli infecţioase                                             5 luni
     ● Igienã                                                       5 luni
     ● Laborator clinic şi Microbiologie                            6 luni
       i. Microbiologie 4 luni
       ii. Laborator clinic = 2 luni
     ● Epidemiologie specialã                                      12 luni



MINISTERUL SĂ?NĂ?TĂ?ŢII
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR
BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGÃTIRE
ÎN SPECIALITATEA

IGIENÃ

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrãri aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti

CURRICULUM DE PREGÃTIRE ÎN SPECIALITATEA IGIENÃ

DEFINIŢIE
IGIENA este ramurã a medicinei preventive, specialitate care studiazã acţiunea factorilor de mediu asupra sãnãtãţii populaţiei, în vederea prevenirii îmbolnãvirilor, a ţinerii sub control a riscurilor de mediu, a scãderii expunerii la factorii de risc a populaţiei prin eforturi concertate ale societãţii şi utilizarea eficientã a resurselor.

DURATA: 4 ani

Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, în afara cãrora sunt prevãzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.

STRUCTURA STAGIILOR
1. Mediul în relaţie cu sãnãtatea umanã (1,5 luni)
2. Epidemiologie (6 luni)
3. Sãnãtate publicã (6 luni)
4. Bioeticã (2 sãptãmâni)
5. Biostatistica si informatica medicala (2 luni)
6. Medicinã ocupaţionalã (2 luni)
7. Igiena mediului (10 luni)
8. Igiena alimentaţiei şi nutriţiei (10 luni)
9. Igiena copiilor, adolescenţilor şi tinerilor (10 luni).

CONŢINUTUL STAGIILOR
1. MEDIUL ÎN RELAŢIE CU SÃNÃTATEA UMANÃ - 1,5 luni
1.1. Tematica lecţiilor conferinţã
● Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnãvirilor umane. Mediul înconjurãtor în concepţia Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii. Cerinţe de bazã pentru un mediu sãnãtos. Noţiuni de drept privind mediul înconjurãtor. Obstacole şi oportunitãţi în rezolvarea problemelor de sãnãtate care implicã mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sãnãtoase pentru un mediu sãnãtos.
● Riscul de mediu: definiţie; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului.
● Toxicologie de mediu: principii generale; absorbţie, distribuţie, excreţie, bio-transformare; efecte toxice pe organe şi sisteme, efecte cancerigene şi genetice.
● Evaluarea riscului de mediu pentru sãnãtate. Tipuri de pericole din mediul înconjurãtor care pot afecta sãnãtatea (naturale şi antropogene; fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), cãi de expunere, efecte asupra sãnãtãţii. Principii şi metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relaţiei dozã-rãspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului).
● Managementul riscului de mediu: compararea riscului estimat cu standarde şi norme, compararea riscului estimat actual cu estimãri anterioare, monitorizarea expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea participanţilor la procesul de luare a deciziilor.
● Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicãrii, implicarea comunitãţii, parteneriat cu liderii comunitãţii şi cu alte instituţii, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicãrii.

2. EPIDEMIOLOGIE - 6 luni

2.1. EPIDEMIOLOGIE GENERALÃ - 3 luni

2.1.1. Tematica lecţiilor conferinţã
● Introducere în epidemiologie: definiţie, scop, domenii de utilizare; istoric; concepte utilizate în epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiţii de caz, prevenţie, control, etc.); istoria naturalã a bolii; nivele de prevenire (profilaxie primarã, secundarã şi terţiarã); cauzalitatea multiplã a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologicã).
● Epidemiologie descriptivã: persoana (definire variabile, utilizare); loc, timp (definire, utilizare).
● Studii analitice: ciclul studiilor epidemiologice; conceptul cauzalitãţii şi etape ale stabilirii relaţiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducţie, criterii); studii observaţionale versus studii experimentale (definire, utilizare); studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri si controale, comparabilitatea informaţiilor, pseudo-rate şi Odds Ratio, avantaje şi dezavantaje); studii analitice tip cohortã (definire cohorte şi grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje); studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare); studii experimentale - trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice).
● Screeningul în depistarea bolilor (definiţie, principii, caracteristici, evaluare).
● Supravegherea epidemiologicã: istoric, definiţie, utilizare; obiective; tipuri de supraveghere (supraveghere activã, pasivã, santinelã, de laborator); elementele unui sistem de supraveghere; analiza, interpretarea şi prezentarea datelor de supraveghere; evaluarea unui sistem de supraveghere; atributele supravegherii.

2.2. EPIDEMIOLOGIE SPECIALÃ - 3 luni

2.2.1. Tematica lecţiilor conferinţã

2.2.1.1. Epidemiologia bolilor infecţioase - 2 luni
● Procesul infecţios (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare).
● Focar epidemiologic (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare).
● Procesul epidemiologic (definiţie, factori şi forme de manifestare).
● Investigarea si controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie).
● Decontaminarea (dezinfecţia, sterilizarea).
● Epidemiologia, prevenirea şi controlul principalelor boli infecţioase.
- Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemicã, difteria, tetanos, tuse convulsivã, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococicã, Haemophilus Influenze B.
- Boli cu transmitere digestivã: hepatita A, E, salmoneloze, infecţii cu Shigella, toxiinfecţii alimentare, boala diareicã acutã, holerã, Rottavirus.
- Boli cu transmitere pe cale aerianã: tuberculoza, scarlatina.
- Boli cu transmitere predominant parenteralã: infecţia cu HIV/SIDA, infecţia cu virus hepatitic C.
- Boli cu transmitere prin vectori: malaria şi alte zoonoze cu transmitere vectorialã.
- Boli cu transmitere sexualã: sifilis, gonoree, infecţiile cu Chlamydia.
- Zoonoze: antrax, leptospirozã, rabie, brucellozã.
- Parazitoze.
- Infecţii nosocomiale.

2.2.1.2. Epidemiologia bolilor netransmisibile - 1 lunã
● Utilizarea principiilor şi metodelor epidemiologice în prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, geneticã, a bolilor cardiovasculare, oncologicã, metabolism şi nutriţie).
● Epidemiologie ocupaţionalã (tipuri de studii, supravegherea epidemiologicã).
● Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului).

2.2.2. Tematica activitãţilor practice epidemiologie generalã şi specialã
● Sistemul informaţional în bolile transmisibile
● Aplicaţii practice privind evaluarea frecvenţei, gravitãţii, potenţialului epidemiologic şi al factorilor de risc în bolile infecţioase
● Organizarea, efectuarea şi evaluarea eficacitãţii şi acceptabilitãţii diferitelor activitãţi epidemiologice, de profilaxie şi combatere: metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active şi diferenţiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic şi la angajare, metodologia supravegherii active a purtãtorilor de germeni.
● Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de produse biologice şi de mediu: tehnici de recoltare, interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situaţii epidemiologice pentru implementarea mãsurilor antiepidemice şi privind cãile de transmitere.
● Planificarea, organizarea şi desfãşurarea tehnicã a mãsurilor DDD în raport cu diverse situaţii epidemiologice şi obiective din teren, testarea eficienţei acţiunilor DDD: tehnici şi metode de dezinfecţie în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienţei unei acţiuni de dezinfecţie - activitatea şi tehnica sterilizãrii instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienţei sterilizãrii); tehnici şi metode de dezinsecţie în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanţã epidemiologicã, biologicã şi ecologia lor; tehnici şi metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozãtoare, cu importanţã epidemiologicã, biologicã şi ecologia lor.
● Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boalã transmisibilã: tehnica întocmirii anchetei epidemiologie preliminarã şi definitivã; mãsuri pentru îngrãdirea şi lichidarea focarului epidemiologic declarat; urmãrirea focarului epidemic pânã la lichidare.
● Planificarea şi desfãşurarea activitãţilor de imunoprofilaxie a populaţiei - imunoprofilaxia profilacticã activã şi pasivã.
● Legislaţie sanitarã (legi, regulamente, norme, instrucţiuni referitoare la activitatea antiepidemicã şi de igienã, apãrarea sanitarã a graniţelor, participare la convenţiile sanitaro-antiepidemice internaţionale, sondaje).
● Diagnostic şi evaluare a potenţialului epidemiologic, elaborarea planului de acţiuni profilactice şi de combatere în principalele boli infecţioase.
● Program plan de mãsuri de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile în situaţii neaşteptate (calamitãţi naturale şi mişcare migraţionalã nereglementatã) şi bioterorism.
● Aplicaţii practice privind evaluarea frecvenţei, gravitãţii, potenţialului epidemiologic şi al factorilor de risc în bolile netransmisibile.

3. SÃNÃTATE PUBLICÃ - 6 LUNI

3.1. INTRODUCERE ÎN SÃNÃTATEA PUBLICÃ (1 LUNA)
1. Sãnãtatea individului şi sãnãtatea populaţiilor. Definirea domeniului sãnãtãţii publice.
Principiile metodei ştiinţifice. Evoluţia concepţiilor în sãnãtate publicã. Mãsurarea stãrii de sãnãtate a populaţiei.
2. Demografie: Statica populaţiei. Mişcarea mecanicã (mobilitate, migraţie) şi naturalã (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate.
3. Morbiditatea.
4. Calitatea vieţii.
5. Modele de determinanţi ai stãrii de sãnãtate a unei populaţii:
● Factori biologici
● Factori de mediu
● Factori de stil de viaţã (comportamentali)
● Serviciile de sãnãtate
6. Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în mãsurarea stãrii de sãnãtate şi a factorilor care o influenţeazã.
● Criterii de alegere a metodelor de cercetare.
● Metode cantitative: proiectarea şi evaluarea validitãţii şi fiabilitãţii chestionarelor.
● Metode calitative: interviul, observaţia, prelucrarea datelor calitative.

Tematica activitãţilor practice
1. Starea de sãnãtate:
● Surse oficiale - naţionale şi internaţionale - accesibile de informare ştiinţificã şi de date de bazã în sãnãtatea publicã.
2. Demografie:
● Interpretarea medicalã a informaţiilor din domeniul staticii populaţiei.
● Mãsurarea şi interpretarea medicalã a informaţiilor referitoare la mişcarea naturalã a populaţiei (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.).
● Analiza fertilitãţii într-o populaţie definitã, pe baza datelor disponibile.
● Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici şi din alte domenii ale studiului stãrii de sãnãtate.
3 şi 4. Morbiditate. Calitatea vieţii.
● Obţinerea de date referitoare la incidenţa unor boli sau grupe de boli.
● Proiectarea unui studiu de prevalenţã de moment pentru o boalã datã sau pentru un grup de boli.
● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea incapacitãţii într-o populaţie.
5. Factori care condiţioneazã starea de sãnãtate a unei populaţii.
● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea actorilor care influenţeazã starea de sãnãtate a unei populaţii.
● Obţinerea de informaţii din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influenţeazã starea de sãnãtate a populaţiei.
● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor comportamentali asociaţi sãnãtãţii.
● Analiza impactului unor servicii de sãnãtate asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei.
6. Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în mãsurarea stãrii de sãnãtate şi a factorilor care o influenţeazã.
● Realizarea şi testarea unui chestionar.
3.2. METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SÃNÃTATE (2 luni)
1. Identificarea problemelor.
2. Analiza şi prezentarea problemei.
3. Ierarhizarea prioritãţilor.
4. Analiza şi evaluarea variantelor de intervenţie.
5. Formularea obiectivelor.
6. Metodologia cercetãrii serviciilor de sãnãtate în cercetarea serviciilor de sãnãtate; planul de prelucrare şi analizã a datelor.
7. Pretestarea metodologiei.
8. Planul de lucru.
9. Administrarea şi monitorizarea proiectului şi utilizarea rezultatelor.
10. Bugetarea acţiunilor.
11. Implementarea proiectului.
12. Prezentarea rezultatelor.

Tematica activitãţilor practice
1. Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituţii de sãnãtate.
2. Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare şi secundare.
3. Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
4. Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
5. Proiectarea şi testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).
6. Dezvoltarea unui instrument pentru mãsurarea calitãţii serviciilor.
7. Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT şi metodei PERT.
8. Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sãnãtate.
9. Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea şi monitorizarea proiectelor.
10. Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sãnãtate:
● Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice.
● Identificarea principalilor factori motivaţionali pentru personalul care lucreazã în sistemul de sãnãtate.
● Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micromanagement în condiţiile practicii de grup.
● Evaluarea gradului de satisfacţie a pacienţilor în legãturã cu serviciile unei instituţii de sãnãtate: spital, CDT, cabinet medical, etc.
● Cercetarea calitativã a comportamentului şi motivaţiilor diferitelor grupuri de actori implicaţi în reforma sistemului de sãnãtate.

3.3. EDUCAŢIA PENTRU SÃNÃTATE ŞI PROMOVAREA SÃNÃTÃŢII (1 luna)
1. Concepte de promovare a sãnãtãţii şi educaţiei pentru sãnãtate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.
2. Societatea civilã, drepturile omului şi promovarea sãnãtãţii. Politici sãnãtoase şi alianţe pentru sãnãtate. Strategii de implicare a comunitãţii în educaţia pentru sãnãtate şi promovarea sãnãtãţii.
3. Stilul de viaţã, comportamentele şi educaţia pentru sãnãtate.
4. Mortalitatea feto-infantilã şi juvenilã şi ocrotirea sãnãtãţii copilului.
5. Problematica medico-socialã a cuplului, sãnãtatea reproducerii şi educaţia sexualã.
6. Problematica medico-socialã a populaţiei vârstnice.
7. Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri.
8. Marketing social.

Tematica activitãţilor practice
1. Conceptele de promovare a sãnãtãţii şi educaţiei pentru sãnãtate. Strategii preventive.
> Proiectarea schiţei unui program de intervenţie bazat pe strategia ecologicã.
> Formularea unui program integrat de mãsuri preventive pentru o populaţie data.
2. Societatea civilã, drepturile omului şi promovarea sãnãtãţii. Strategii de implicare a comunitãţii în educaţia pentru sãnãtate şi promovarea sãnãtãţii.
> Proiectarea schiţei unui program de intervenţie comunitarã în colaborare cu o organizaţie non-guvernamentalã.
3. Stilul de viaţã, comportamentele şi educaţia pentru sãnãtate.
> Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor legate de sãnãtate.
> Susţinerea unei prelegeri pe tema legãturii între factorii comportamentali şi sãnãtate pentru un public nespecializat.
> Mortalitatea feto-infantilã şi juvenilã şi ocrotirea sãnãtãţii copilului:
> Proiectarea şi efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalitãţii infantile şi juvenile.
> Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalitãţii infantile şi juvenile.
> Problematica medico-socialã a cuplului, sãnãtatea reproducerii şi educaţia sexualã.
> Proiectarea şi efectuare unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile legate de planificarea familialã şi educaţia sexualã a unei populaţii.
> Realizarea unui material de educaţie pentru sãnãtate destinat mediilor de informare în masã (articol, material audio sau video).
> Problematica medico-socialã a populaţiei vârstnice:
> Proiectarea şi efectuarea unei cercetãri privind morbiditatea populaţiei vârstnice dintr-un teritoriu.
> Proiectarea şi efectuarea unei cercetãri privind problemele sociale ale vârstnicilor instituţionalizaţi.
> Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri.
> Proiectarea şi realizarea unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele unei populaţii de adolescenţi în legãturã cu consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri.
> Elaborarea şi testarea unor mesaje adresate adolescenţilor în scopul influenţãrii atitudinilor şi comportamentelor.

3.4. MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SÃNÃTATE ŞI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ŞI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ŞI MODALITÃŢILE DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENŢÃ PREVENTIVÃ ŞI CURATIVÃ A SÃNÃTÃŢII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SÃNÃTATE NAŢIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALÃ ŞI FUNCŢIONALÃ ÎN SISTEMELE ŞI ORGANIZAŢIILE DE SÃNÃTATE REGIONALE ŞI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARÃ - 3 luni

1. Planificare şi programare.
2. Comunicare în organizaţie 3. Sisteme de sãnãtate: descriere, analizã comparatã şi modalitãţi de finanţare a serviciilor de sãnãtate.
4. Organizarea serviciilor de sãnãtate - macro şi microsistem de sãnãtate, nivele de asistenţã medicalã - primarã, spitaliceascã, ambulatorie, etc.
5. Politici de sãnãtate - elaborare, evaluare impact, aplicare.
6. Principiile şi funcţiile managementului:
● Procesul de luare a deciziei
● Conflict şi negociere
7. Management organizaţional - structurã, culturã, managementul schimbãrii.
8. Managementul şi evaluarea proiectelor şi programelor din domeniul sanitar.
9. Economia sanitarã (caracteristicile pieţei şi ale competiţiei în sãnãtate, metode şi tehnici de evaluare economicã, asigurãri de sãnãtate publice şi private).
10. Managementul financiar (alternative de finanţare ale sistemelor de sãnãtate, metode de platã a furnizorilor).
11. Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.
12. Managementul şi evaluarea calitãţii îngrijirilor şi serviciilor de sãnãtate.
13. Noţiuni de legislaţie medicalã
14. Integrare in UE: instituţii, legislaţie, programe.

Tematica activitãţilor practice
1. Analiza şi interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sãnãtate.
2. Identificarea, analiza şi interpretarea datelor cu privire la distribuţia resurselor fizice, umane, financiare şi de timp în serviciile de sãnãtate.
3. Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sãnãtate (primar, secundar, terţiar curativ şi profilactic).
4. Identificarea surselor de informaţii pentru mãsurarea costurilor.
5. Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu.
6. Evaluarea economicã a unor servicii şi programe de sãnãtate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu şi cost/utilitate.
7. Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituţii de la diferite nivele din sectorul sãnãtãţii (primar, secundar, terţiar - curativ şi profilactic).
8. Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizaţie (primar, secundar, terţiar curativ şi profilactic).
9. Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare şi selecţie a personalului.
10. Evaluarea unui program de dezvoltare de personal.
11. Evaluarea rolurilor şi posibilitãţilor individuale în cadrul lucrului în echipã.
12. Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sãnãtate destinate unor populaţii vulnerabile.
13. Evaluarea sistemului informaţional dintr-o organizaţie.
14. Proiectarea unui sistem de informaţii necesar monitorizãrii şi evaluãrii unui program de sãnãtate.
15. Proiectarea unui sistem de asigurare şi îmbunãtãţire ale calitãţii serviciilor într-o unitate sanitarã.
16. Descrierea sistemului serviciilor de sãnãtate al unei ţãri (UE şi non-UE).
17. Dobândirea unor deprinderi de bazã de administraţie şi secretariat: redactarea corespondenţei, evidenţa şi arhivarea documentelor.

4. MODULUL DE BIOETICÃ - 2 sãptãmâni

TEMATICÃ CURS (20 ore)

● Definirea bioeticii, concepte, evoluţie, teorii şi metode în bioeticã. domenii prioritare de studiu in bioeticã.
● Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii, influenta credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor
● Relaţia medic - pacient, modele ale relaţiei medic - pacient, dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate.
● Relaţia medic - pacient: consimţãmântul informat, confidenţialitatea, relaţia medic - pacient minor: acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient.
● Greşeli şi erori în practica medicalã: definirea noţiunilor, culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice, management.
● Probleme etice ale începutului vieţii: libertatea procreaţiei, dileme etice în avort, reproducerea umana asistata medical, clonarea reproductivã.
● Probleme etice la finalul vieţii: Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã, probleme etice în stãrile terminale: tratamente inutile în practica medicala: eutanasia şi suicidul asistat; Îngrijirile paliative.
● Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane
● Probleme etice în geneticã şi genomicã: eugenia şi discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion Terapia genicã.
● Etica cercetãrii pe subiecţi umani, principii etice, coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecţi umani; comitetele de eticã a cercetãrii; conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã.

TEMATICA ACTIVITÃŢILOR PRACTICE
- Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã
- Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã; Jurãmântul lui Hipocrate, alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent.
- Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice
- Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
- Rolul comunicãrii în relaţia medic - pacient.
- Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice
- Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri.
- Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã.
- Rolul comitetelor de eticã din spitale.
- Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.
- Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis.
- Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale.
- Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieţii, finalului vieţii, transplantul de ţesuturi şi organe, geneticã şi genomicã, cercetarea pe subiecţi umani.

5. BIOSTATISTICA SI INFORMATICA MEDICALA (2 luni)

Tematica lecţiilor conferinţã - 30 ore
- Prelucrarea automatã a datelor: Pachete de statisticã utilizate în Sãnãtate Publicã: EpiInfo, SPSS, SAS, etc.
- Editarea de documente (text şi graficã)
- Baza de date
- Documentarea asistatã de calculator
- Programe de comunicaţii
- Biostatisticã:
- Indicatori de tendinţã centralã şi dispersie
- Eşantionaj şi inferenţã statisticã
- Tipuri de distribuţii şi compararea statisticã (teste parametrice şi neparametrice)
- Regresia logisticã
- Corelaţia şi regresia liniarã
- Pachete de programe de calculator pentru prelucrãri statistice; compatibilizare cu cerinţele U.E.
- Statisticã superioarã

Tematica activitãţilor practice
Introducere în informaticã:
- Realizarea operaţiunilor elementare cu fişiere (creare, copiere, redenumire, ştergere, etc.) în mediile de operare uzuale
- Utilizarea unui editor de text şi a unui program de graficã
- Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date
- Utilizarea unui program de calcul tabelar
- Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator
- Utilizarea poştei electronice
- Utilizarea mijloacelor multimedia
Biostatisticã:
- Aplicarea metodelor de statisticã descriptivã şi analiticã în prelucrarea cu ajutorul computerului şi a datelor dintr-un studiu
- Interpretarea rezultatelor prelucrãrilor statistice efectuate cu programe de statisticã uzuale şi redactarea concluziilor
- Proiectarea unui studiu pe eşantion
- Interpretarea şi evaluarea criticã a rezultatelor statistice cuprinse în articole ştiinţifice

6. MEDICINÃ OCUPAŢIONALÃ -2 luni
6.1. Tematica lecţiilor conferinţã
● Introducere în medicina muncii: definiţie, atribuţiile serviciului de medicina muncii.
● Legislaţie, organizarea medicinei muncii, sistemul informaţional în domeniu.
● Riscul profesional.
● Adaptarea organismului la solicitãrile mediului de muncã. Particularitãţile efortului fizic şi psihic în funcţie de sex, vârstã şi stare fiziologicã.
● Noţiuni de toxicologie profesionalã.
● Noxele biologice din sectoarele de activitate cu risc de transmitere a bolilor infecţioase, direct sau indirect, prin alimente, apã, reziduuri, etc.
● Stresul profesional.
● Patologia profesionalã declaratã şi cea nedepistatã - influenţe asupra morbiditãţii generale.
● Patologia profesionalã cu latenţã mare: rolul colaborãrii diferitelor instituţii în profilaxie şi control.
6.2. Tematica activitãţilor practice
● Formularele de semnalizare şi declarare a bolilor profesionale.
● Analiza morbiditãţii cu incapacitate temporarã de muncã într-o întreprindere.
● Mãsuri de protecţia muncii, depistarea şi declararea bolilor profesionale şi a accidentelor în unitãţile medico-sanitare.

7. IGIENA MEDIULUI - 10 luni
7.1. Tematica lecţiilor conferinţã
● Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici şi influenţa lor asupra sãnãtãţii. Surse de poluare a aerului, natura agenţilor poluanţi. Efectele poluãrii aerului atmosferic asupra stãrii de sãnãtate, riscuri generate de principalii poluanţi şi evaluarea lor. Monitorizarea poluãrii aerului şi a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.
● Radiaţii ionizante: iradierea naturalã/natural modificatã tehnologic/antropicã, mecanisme de acţiune, surse, efecte asupra sãnãtãţii, mãsuri de prevenire şi de combatere a expunerii umane.
● Radiaţii neionizante: radiofrecvenţe, infraroşii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acţiune, efecte sanogene/patogene asupra sãnãtãţii umane, mãsuri de prevenire şi de combatere a efectelor nocive.
● Igiena solului: relaţia între structura fizicã, compoziţia chimicã şi biologicã şi sãnãtatea umanã; patologia biogeochimicã; poluarea chimicã şi biologicã a solului şi efectele asupra stãrii de sãnãtate; mãsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.
● Igiena apei: nevoile de apã ale individului şi colectivitãţilor, şi modalitãţi de acoperire; caracterizarea sanitarã a surselor de apã; autopurificare apelor.
● Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizãrii. Criterii sanitare de apreciere a eficienţei tratãrii apei.
● Compoziţia mineralã a apei în relaţie cu sãnãtatea. Poluarea chimicã a apei şi efecte asupra sãnãtãţii: patologia hidricã neinfecţioasã. Mãsuri de prevenire şi combatere.
● Poluarea biologicã a apei şi efectele asupra sãnãtãţii: patologia hidricã infecţioasã. Mãsuri de prevenire şi combatere.
● Apele recreaţionale: criterii de calitate, riscuri pentru sãnãtate. Mãsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.
● Reziduurile: surse, clasificãri, compoziţia chimicã şi biologicã, riscurile pentru sãnãtate. Mãsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.
● Aşezãrile urbane şi efectele asupra sãnãtãţii date de urbanizare. Conceptul de "oraş sãnãtos". Dezvoltarea socio-economicã a mediului rural.
● Spaţiul de locuit în relaţie cu sãnãtatea umanã: condiţiile fundamentale ale igienei spaţiului de locuit; evitarea suprasolicitãrilor fiziologice (ambianţa termicã, vicierea aerului, iluminatul natural şi artificial, zgomotul şi vibraţiile); prevenirea infecţiilor, intoxicaţiilor şi accidentelor din spaţiul de locuit; poluarea aerului interior, mãsuri de prevenire şi combatere.
● Mediul ocupaţional medico-sanitar în relaţie cu sãnãtatea umanã.
● Zgomotul şi vibraţiile: surse, poluarea sonorã, efecte asupra sãnãtãţii, mãsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive.
● Catastrofele naturale, accidentele industriale şi nucleare, conflictele armate: impact asupra aşezãrilor umane şi a sãnãtãţii; mãsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.
● Poluarea transfrontalierã şi probleme globale de impact asupra mediului şi sãnãtãţii umane: reducerea stratului de ozon, modificãrile climatice şi efectul de serã, ploile acide, reducerea biodiversitãţii speciilor, despãduririle, deşertificãrile, transportul transfrontalier al deşeurilor periculoase.
7.2. Tematica activitãţilor practice
● Metodologia cercetãrii sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziţiei normale şi a poluanţilor din aer. Interpretarea şi discutarea rezultatelor.
● Evaluarea expunerii populaţiei la poluanţii din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect.
● Metodologia de supraveghere a stãrii de sãnãtate în relaţie cu poluarea aerului atmosferic.
● Metodologia cercetãrii sanitare a apei (potabilã, recreaţionalã, rezidualã). Recoltarea probelor de apã. Determinarea proprietãţilor organoleptice, fizice, chimice ale apei.
Interpretarea şi discutarea rezultatelor.
● Evaluarea eficienţei dezinfecţiei apei. Analiza bacteriologicã a apei.
● Cerinţe igienico-sanitare ale aprovizionãrii centrale şi locale cu apã potabilã.
● Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionãrii cu apã potabilã a populaţiei.
● Metodologia de supraveghere a stãrii de sãnãtate în relaţie cu apa potabilã.
● Metodologia cercetãrii sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluãrii solului. Interpretarea şi discutarea rezultatelor.
● Metodologia de cercetare a impactului condiţiilor necorespunzãtoare de locuit asupra sãnãtãţii (microclimat, iluminat, ventilaţie, poluare interioarã).
● Metodologia cercetãrii sanitare a poluãrii sonore.
● Metodologia cercetãrii expunerii populaţiei la radiaţii ionizante.
● Metodologia cercetãrii condiţiilor de igienã din unitãţile medico-sanitare.
● Evaluarea riscului pentru sãnãtate generat de mediul ocupaţional medico-sanitar.
● Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu şi de sãnãtate într-o comunitate cu poluare industrialã datã. Alcãtuirea planului de intervenţie operativã în cazul unei calamitãţi sau catastrofe.
● Evaluarea riscului pentru sãnãtate generat de mediu într-o situaţie datã. Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate datã.

8. IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI NUTRIŢIEI - 10luni
8.1. Tematica lecţiilor conferinţã
● Bazele conceptuale ale alimentaţiei şi nutriţiei: definirea termenilor, relaţia dintre alimentaţie-nutriţie-sãnãtate, trebuinţe nutriţionale, aporturi recomandate.
● Bazele fiziologice ale nutriţiei şi sãnãtatea umanã: contextul fiziologic al nutriţiei, de la alimente la nutrimente, şi funcţiile organismului; necesarul de energie, de macro- şi micronutrienţi (rol în nutriţie, surse alimentare, raţia zilnicã, efectele consumului neadecvat).
● Etiopatogenia bolilor carenţiale: hipovitaminoze, carenţa în elemente minerale, malnutriţia protein-caloricã, anemii nutriţionale.
● Etiopatogenia bolilor prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, aterosclerozã, diabet zaharat, gutã, alcoolism cronic.
● Bazele fiziologice şi psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanţi şi funcţii ale comportamentului alimentar, tulburãrile comportamentului alimentar.
● Aspecte populaţionale în relaţie cu alimentaţia: tipuri de diete.
● Calitatea nutriţionalã a alimentelor (lapte şi preparate din lapte; carne, peşte, preparate; ouã; legume, fructe; cereale şi leguminoase uscate; produse zaharoase; grãsimi; bãuturi alcoolice şi nealcoolice): modul de obţinere, formele de comercializare şi consum, compoziţia şi valoarea nutritivã, cantitãţi recomandate pentru diferitele categorii de populaţie, efectele consumului neadecvat.
● Calitatea igienicã a alimentelor, riscuri alimentare şi nutriţionale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenţi biologici (bacterii, virusuri, paraziţi), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curãţare şi dezinfecţie, micotoxine, biotoxine marine, etc.) şi neconvenţionali (prioni); degradarea şi alterarea alimentelor; principii şi metode de conservare a alimentelor, influenţele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor şi riscul asupra stãrii de nutriţie şi sãnãtate a consumatorilor; ambalaje folosite în sectorul alimentar.
● Alimente funcţionale, alimente modificate genetic, alimente cu destinaţie nutriţionalã specialã, suplimente alimentare, nutrigenomica. Relaţia cu starea de sãnãtate.
● Aditivii alimentari. Efecte asupra alimentelor şi relaţia cu starea de sãnãtate.
● Principii de gastrotehnie.
● Programe de supraveghere şi control a bolilor transmise prin consum de alimente.
● Igiena unitãţilor cu profil alimentar.
8.2. Tematica activitãţilor practice
● Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calitãţii igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor şi a etichetãrii. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare. Interpretarea şi discutarea rezultatelor.
● Strategii de control a securitãţii sanitare a alimentelor în unitãţi alimentare. Principii de evaluare a riscului în unitãţi alimentare, sistemul de analizã a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points).
● Evaluarea stãrii de nutriţie, metode de apreciere, indicatori statistici.
● Metode de evaluare a consumului alimentar şi a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete.
● Noţiuni practice de nutriţie în diferite etape fiziologice şi tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidã, sportiv.
● Principii generale de dietoterapie.
● Analiza riscului legat de consumul de alimente.
● Educaţie şi intervenţii nutriţionale de teren: politici şi programe de supraveghere şi educaţie nutriţionalã, intervenţie nutriţionalã în teren (şcoalã, colectivitãţi locale, parteneriat public/privat).
● Strategie şi comunicare nutriţionalã: mediile şi actorii comunicãrii, structurile de comunicare, strategie de marketing - lansarea unui produs alimentar nou - de la reglementãri pânã la comunicare.

9. IGIENA COPIILOR, ADOLESCENŢILOR ŞI TINERILOR - 10 luni
9.1. Tematica lecţiilor conferinţã
● Dezvoltarea umanã: nivelurile de organizare ale compoziţiei corpului uman, principiile generale ale dezvoltãrii umane, maturizarea pubertarã şi anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umanã, acceleraţia creşterii sau tendinţa secularã.
● Dezvoltarea fizicã: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporţiilor corporale, trãsãturi evolutive ale aparatelor şi sistemelor cu vârsta.
● Dezvoltarea neuropsihicã abordatã prin prisma principalelor legi care o guverneazã.
● Dezvoltarea neuropsihicã şi factorii care o influenţeazã: ereditatea, mediul, educaţia.
● Etapele de dezvoltare neuropsihicã a organismului uman: criterii de stadializare, dezvoltarea intrauterinã şi dupã naştere.
● Dezvoltarea neuropsihicã în relaţie cu activitatea intelectualã: condiţionare reciprocã; eşecul şcolar: dezadaptarea şcolarã, tulburãrile de învãţare; problematica instruirii şi educãrii copilului cu deficienţe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice şi de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat.
● Dezvoltarea neuropsihicã şi relaţiile interpersonale în colectivitãţi: grupul de elevi, de adolescenţi, de studenţi.
● Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv-educativ, la antepreşcolari (0 - 3 ani): particularitãţi igienice pe grupe de vârstã, jocurile şi jucãriile, creşterea rezistenţei nespecifice prin cãlirea organismului, somnul, programul instituţionalizat din creşele de copii.
● Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv-educativ la preşcolari (3 - 7 ani): creşterea rezistenţei nespecifice prin cãlirea organismului şi educaţie fizicã, odihna şi somnul, deprinderea de a munci, programul instituţionalizat din grãdiniţele de copii.
● Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv-educativ la elevi şi studenţi: capacitatea de lucru şi curbele fiziologice zilnice, sãptãmânale, anuale, programul instituţionalizat din şcoli şi facultãţi, orarul şcolar, reuşita şcolarã, orientarea şcolarã şi profesionalã, creşterea rezistenţei nespecifice prin cãlirea organismului şi educaţia fizicã, odihna şi somnul.
● Prevenirea şi combaterea comportamentelor cu risc în colectivitãţile de copii, adolescenţi şi tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de bãuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente şi distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentarã, handicapul fizic şi psihic. Se precizeazã cauzele, riscurile pentru sãnãtate, mãsurile de prevenire şi combatere.
● Cerinţe igienice privind instituţiile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor, adolescenţilor şi tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea şi organizarea clãdirii, dotarea cu mobilier, noţiuni de ergonomie şcolarã, asigurarea microclimatului optim, jucãriile şi materialele didactice, dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea, echipamentul de protecţie sanitarã a personalului, asistenţa medicalã, menţinerea stãrii de igienã, alimentaţia colectivã. Norme specifice pentru creşe, leagãne de copii, grãdiniţe, şcoli, universitãţi.
● Prevenirea şi combaterea îmbolnãvirilor acute în colectivitãţile de copii, adolescenţi şi tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, noţiuni despre patologia acutã transmisibilã, factorii incriminaţi în patologia acutã transmisibilã, boli acute transmisibile cu frecvenţã crescutã, mãsuri de prevenire şi combatere a bolilor acute transmisibile.
● Prevenirea şi combaterea îmbolnãvirilor cronice în colectivitãţile de copii, adolescenţi şi tineri: boli cronice şi forme cronice ale unor boli acute, dispensarizarea bolnavilor cronici, eficienţa mãsurilor medicale în morbiditatea cronicã.
9.2. Tematica activitãţilor practice
● Metodologia aprecierii dezvoltãrii fizice: antropometria, indicatorii dezvoltãrii fizice definitori pe grupe de vârstã, diagnosticul individual al dezvoltãrii fizice în sistem sigmal şi de percentile.
● Metodologia aprecierii nivelului de dezvoltare neuro-psihicã: strategii şi metode de cercetare, psihodiagnozã.
● Metodologia aprecierii programului de activitate şi odihnã în creşe, grãdiniţe, şcoli şi universitãţi. Aprecierea reuşitei şcolare.
● Metode de lucru ale medicului în orientarea şcolarã şi profesionalã.
● Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc.
● Metodologia aprecierii alimentaţiei: calcularea raţiei alimentare pe grupe de vârstã, ancheta alimentarã în colectivitãţi, aprecierea stãrii de nutriţie.
● Metodologia aprecierii condiţiilor igienico-sanitare din instituţiile de copii, adolescenţi şi tineri.
● Expertiza unui proiect de construcţie sau a unei construcţii reprezentând o instituţie de copii, adolescenţi şi tineri.
● Organizarea şi funcţionarea cabinetelor de medicinã şcolarã.

IGIENÃ

4 ANI


     > MEDIUL IN RELAŢIE CU SÃNÃTATEA UMANÃ(I.1)                   - 1,5 LUNI
 
     > EPIDEMIOLOGIE -                                               - 6 LUNI
 
     ● EPIDEMIOLOGIE GENERALÃ(I.2) - 3 luni
     ● EPIDEMIOLOGIE SPECIALÃ din care:
     - EPIDEMIOLOGIA BOLILOR INFECŢIOASE (I.3)
     - EPIDEMIOLOGIA BOLILOR NETRANSMISIBILE(I.4)
 
     > SÃNÃTATE PUBLICÃ -                                            - 6 LUNI
     ● MÃSURAREA ŞI EVALUAREA STÃRII DE SÃNÃTATE ŞI A
       DETERMINANŢILOR EI(I.5)
     ● PROMOVAREA SÃNÃTÃŢII ŞI STRATEGII PREVENTIVE(I.6)
 
     > BIOETICÃ (I.8) - 2 sãptãmâni
 
     > BISTATISTICÃ ŞI INFORMATICÃ MEDICALÃ (I.9)                    - 2 LUNI
 
     > MEDICINA OCUPAŢIONALÃ (I.10)                                  - 2 LUNI
 
     > IGIENA MEDIULUI (I.11)                                       - 10 LUNI
 
     > IGIENA ALIMENTAŢIEI SI NUTRIŢIEI(I.12)                       - 10 LUNI
 
     > IGIENA COPIILOR, ADOLESCENŢILOR SI TINERILOR(I.13)           - 10 LUNI
 
 ┌─────────────────────────────┬────────────────────┬──────────┬───────────┐
 │       AN I                  │        AN II       │ AN III   │   AN IV   │
 ├─────────────────────────────┼────────────────────┼──────────┼───────────┤
 │I.1, I.2, I.3, I.4, I.5, I.6,│I.7, I.8, I.9, I.10,│I.11, I.12│I.12, I 13 │
 │                             │I.11,               │          │           │
 └─────────────────────────────┴────────────────────┴──────────┴───────────┘




MINISTERUL SĂ?NĂ?TĂ?ŢII
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR
BUCUREŞTI


CURRICULUM DE PREGÃTIRE
ÎN SPECIALITATEA

PSIHIATRIE PEDIATRICÃ

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrãri aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare in Domeniul Sanitar Bucureşti


CURRICULUM DE PREGÃTIRE
ÎN SPECIALITATEA
PSIHIATRIE PEDIATRICÃ

1.1. Definiţie.
Psihiatria şi psihoterapia copilului şi adolescentului se defineşte ca o practicã medicalã specializatã în diagnosticarea, tratamentul, prevenirea şi (re)abilitarea tulburãrilor psihice, psiho somatice, psiho-organice şi a celor psihologice, de etiologie mono sau multifactorialã, apãrute în perioada dezvoltãrii, pânã la vârsta de 18 ani.
2.2. Durata pregãtirii
Durata stagiilor de pregãtire în specialitatea psihiatria copilului şi adolescentului este de 5 ani, fiind în concordanţã cu normele europene.
Numãrul de ore de pregãtire teoreticã include 1000 ore de învãţãmânt.
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, înafara cãrora sunt prevãzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.
În cei 5 ani de studii postuniversitare, structura stagiilor va cuprinde 3 module:
Modulul I: cunoaşterea domeniului prin stagiu în specialitate
Anul I: cursuri-conferinţe formative
Modulul II: domenii medicale complementare,
Anul II: servicii medicale de legãturã
Modulul III: aprofundarea informaţiilor de specialitate
Anul III, IV şi V: orientare spre domenii preferenţiale de competenţã
2.3. Structura stagiilor de pregãtire pe ani de studiu
anul I clinica de psihiatrie a copilului şi adolescentului -12 luni
cursul informativ în specialitate -10 luni
psihologia dezvoltãrii -2 luni

anul II neurologie pediatricã --------------- 3 luni
psihiatrie adulţi-------------------- 6 luni
pediatrie---------------------------- 3 luni

anul III, IV şi V: stagiu de specialitate psihiatria copilului şi adolescentului în serviciul clinic, LSM, spital zi, ambulator comunitar, psihoterapie şi bioeticã şi stagiu opţional. 6 luni (de ex. Geneticã psihiatricã, epidemiologie psihiatricã, psihiatrie comunitarã, expertizã medicolegalã psihiatricã, psihoterapie).
Stagiile constau în:examinare clinicã, completarea foii de observaţie şi a evoluţiei, investigaţii, prezentãri de cazuri, dublarea gãrzilor, gãrzi plãtite, activitãţi în ambulatoriu şi comunitate, cercetare ştiinţificã şi elaborare de lucrãri individual sau sub coordonare, informare prin mijloace moderne (Medline, Internet, etc.)

3. CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC AL MODULELOR
3.1. modulul I................12 luni
3.1.1. Informaţia teoreticã trebuie sã cuprindã un numãr de 720 ore structurate de-a lungul celor 4 ani, din care primul an cursul.....10luni a 3 ore-saptãmânã=120 ore
3.1.2. Tematica va cuprinde noţiuni de:
- dezvoltarea copilului şi adolescentului(neuro-psihicã, psiho-socialã)
- simptome şi sindroame specifice
- clasificarea internaţionala(ICD, DSM) şi diagnosticul
- funcţionalitatea familialã
- principii de terapie(farmacologicã, abilitare, recuperare, familialã, socializare, resocializare, comunitarã)
Cursul se finalizeazã prin examen, probã scrisã şi oral

3.1.3. Activitãţile practice în clinicile universitare de specialitate
constau din examinarea cazului, completarea fişei, introducerea datelor în computer, urmãrirea evoluţiei, prezentãri de cazuri, referate,, familiarizarea cu examinarea psihologicã, utilizarea de scale, interviuri, însoţirea pacienţilor la diferite explorãri speciale, dublarea gãrzilor, interviul familiei.

MODULUL DE BIOETICÃ - 2 sãptãmâni

TEMATICÃ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioeticã- 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã

II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii- 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţã religioasã, etnie, etc.)
III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1. Consimţãmântul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3. Relaţia medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant

IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã

TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

3.2. modulul II ..............12 luni
3.2.1. Domenii medicale complementare şi de legãturã
3.2.1.1. Neurologie pediatricã..................3 luni (50 ore)
Va familiariza medicul rezident cu acele afecţiuni neurologie ce determinã modificãri în dezvoltarea funcţiilor psihice pe perioada dezvoltãrii:
- Paraliziile cerebrale
- Tumorile cerebrale
- Epilepsiile şi sindroamele convulsive
- Traumatismele cerebrale
- Afecţiuni neurologice cu transmitere geneticã
Activitãţile practice se vor axa pe examinarea neurologicã clinicã şi paraclinicã (EEG, EMG, VCN, imagisticã cerebralã TC, RMN,)
3.2.1.2. Psihiatrie adulţi...........................6 luni (100 ore)
Va avea ca obiective recunoaşterea şi diagnosticarea bolilor psihice ale adultului, ce pot fi întâlnite la pãrinţii copiilor ce sunt examinaţi.
3.2.1.3. Pediatrie......................................3 luni (50 ore)
Completeazã cunoştinţele cu referire la:urgenţe în pediatrie, neonatologie, Boli cronice:SIDA, TBC, neoplazii, diabet, Boli infecţioase: neuroviroze
3.2.1.4. Stagiu opţional...........................6 luni (100 ore)
La alegere pot fi domenii complementare
Stagiul poate fi de 6 luni sau divizat în cel mult 3 stagii a 2 luni aplicaţii EEG, Ex Psihologic, neuroimagisticã, abilitare, reabilitare, recuperare, servicii speciale (forensic, probaţiune, autism, etc.)

4.1. modulul III......................30 luni
4.1.1. CUNOŞTIINŢE EXTINSE IN PSIHIATRIA ŞI PSIHOTERAPIA COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI ........... 24 luni (400 ore)
4.1.1.2.Informaţii teoretice
Obţinute prin traduceri, lecturarea şi consultarea unor tratate de specialitate consacrate internaţional, reviste de specialitate interne şi internaţionale,
Documentare prin Internet In aceastã etapã medicul rezident va desfãşura activitãţi de cercetare ştiinţificã sub îndrumare, va elabora în colaborare lucrãri ştiinţifice şi va avea colaborãri la reviste de specialitate, va participa la conferinţe naţionale şi internaţionale cu lucrãri. Va aprofunda studiile privind psihologia şi psihopatologia familiei.
4.1.1.3. Instruirea în psihoterapie.
Se va face prin participãri la cursuri susţinute de cadre universitare sau prin înscrierea la o formã de psihoterapii:individualã, de grup, familialã,
Este recomandatã formarea cu precãdere in psihoterapie familialã.
4.1.2 Activitãţi practice
4.1.2.1. Activitate în ambulatoriu Se vor desfãşura în special consultaţii, activitãţi de prevenţie, participarea la diferite comisii (expertizã, orientare) programe de sãnãtate mentalã, psihoprofilaxie
4.1.2.2. Activitate în serviciile de recuperare-resocializare, abilitare
4.1.2.3. Gãrzi în serviciul clinic, programe terapeutice, activitate clinicã cu supervizare

5.1. STAGIU OPŢIONAL DE STUDII APROFUNDATE..............6 luni (100 ore)
Medicul rezident în ultimul an de studiu poate opta pentru un domeniu de interes specific în care sã se instruiascã ca de exemplu:
- sãnãtate mentalã, psihoigienã, psihoprofilaxie
- management în psihiatrie
- psihiatrie comunitarã
- psihoterapii
- urgenţe în psihiatria copilului şi adolescentului
- psihiatria şi psihoterapia adolescentului
- psihiatria de legãturã
6.1. Recunoaşterea specialitãţii se face în urma examenului de specialitate, organizat în conformitate cu normele M.S.P

PSIHIATRIE PEDIATRICÃ

5 ANI


 ┌─────┬──────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
 │Anul │Psihiatria copilului şi adolescentului                    󧓔 luni      │
 │ I   │                                                          │             │
 ├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │     │Pediatrie                                                 𗈗 luni       │
 │Anul ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │ II  │Neurologie pediatricã şi EEG                              𗈗 luni       │
 │     ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │     │Psihiatrie adulţi                                         𗈚 luni       │
 ├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │     │Bioeticã                                                  𗈖 sãptãmâni  │
 │Anul ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │ III │Psihiatrie comunitarã                                     𗈚 luni       │
 │     ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │     │Psihiatria de urgenţã                                     𗈖 luni       │
 │     ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │     │Psihiatria de legãturã                                    𗈚 sãptãmâni  │
 │     ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │     │Psihiatrie forensicã                                      𗈕 lunã       │
 │     ├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │     │Management sanitar                                        𗈕 lunã       │
 ├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │Anul │Psihiatria si psihoterapia copilului si adolescentului    󧓔 luni      │
 │ IV  │                                                          │             │
 ├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │Anul │Psihiatria copilului şi adolescentului                    󧓔 luni      │
 │  V  │                                                          │             │
 └─────┴──────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘




MINISTERUL SĂ?NĂ?TĂ?ŢII
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR
BUCUREŞTI


CURRICULUM DE PREGÃTIRE
ÎN SPECIALITATEA

MEDICINÃ DE LABORATOR


Toate dreturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrãri aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti


CURRICULUM DE PREGÃTIRE
ÎN SPECIALITATEA
MEDICINÃ DE LABORATOR

Specializarea în specialitatea Medicinã de Laborator se realizeazã prin studiul urmãtoarelor discipline medicale: Biochimie, Biologie molecularã, Geneticã, Hematologie, Imunologie, Bacteriologie, Virusologie, Micologie, Parazitologie (criteriul organizatoric funcţional actual al laboratorului de analize medicale din unitãţile sanitare) la care se adaugã studiul într-o serie de domenii nemedicale dar necesare pentru o formare profesionalã completã (management, biosiguranţã, calitate, etc.)

2. DURATA STAGIILOR - 5 ANI
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, înafara cãrora sunt prevãzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.


 ┌──────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┐
 │ Modulul                                                  │ Durata            │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │Biochimie                                                 │I.1 - 8 luni       │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │Biologie molecularã                                       │I.2 - 3 luni       │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │Geneticã                                                  │I.3 - 3 luni       │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │Imunologie                                                │I.4 - 4 luni       │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │Hematologie (10 l) şi hematologie transfuzionalã (2 l)    │I.5 - 12 luni      │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │Bacteriologie                                             │I.6 - 8 luni       │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │Micologie                                                 │I.7 - 1 lunã       │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │Virusologie                                               │I.8 - 4 luni       │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │Parazitologie                                             │I.9 - 3 luni       │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │Managementul laboratorului                                │I.10- 2 luni       │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │Bioeticã                                                  │I.11- 2 sãptãmâni  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┤
 │Perfecţionare aplicativã într-un domeniu curricular       │                   │
 │opţional şi cu acordul coordonatorului de program         │II.1 - 11 1/2 luni │
 └──────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────┘



I.1. STAGIUL DE BIOCHIMIE - 8 LUNI
Tematica lecţiilor conferinţã/200 ore

(1). METABOLISMUL PROTEIC
- Peptide biologic active.
- Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primarã, secundarã, suprasecundarã, terţiarã, supraterţiarã şi quaternarã a proteinelor).
- Biosinteza proteicã
- Degradarea aminoacizilor: reacţiile de transaminare şi reacţia de dezaminare oxidativã, degradarea scheletului de atomi de carbon.
- Biosinteza ureei.
(2). ENZIME
- Structura şi caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice.
Izoenzime.
- Funcţia cataliticã a ARN.
- Noţiuni de cineticã enzimaticã.
(3). METABOLISMUL GLUCIDIC
- Glicoliza.
- Gluconeogeneza.
- Ciclul acizilor carboxilici.
(4). METABOLISMUL LIPIDIC
- Biosinteza acizilor graşi.
- Degradarea acizilor graşi.
- Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursã de energie.
- Derivaţi ai acizilor graşi: prostaglandine, tromboxani, leukotriene.
- Biosinteza colesterolului.
- Acizii biliari.
- Lipoproteinele serice (structurã, hiperlipoproteinemiile primare şi secundare).
(5). VITAMINE şi HORMONI
(6). APA şi ELECTROLIŢI
(7). MODIFICÃRI BIOCHIMICE ÎN:
- Patologia renalã.
- Patologia hepaticã.
- Patologia cardiacã şi vascularã.
- Maladii metabolice şi endocrine.
(8). MARKERI TUMORALI
(9) BIOCHIMIE ONCOLOGICÃ
(10) BIOCHIMIA INFLAMAŢIEI
(11) BIOCHIMIE GERIATRICÃ
(12) BIOCHIMIE PEDIATRICÃ
(13) TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT
(14) ORGANIZAREA şi MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE BIOCHIMIE, CONTROLUL CALITÃŢII ANALIZELOR
(15) METODOLOGIA CERCETÃRII CLINICE

Stagiul practic/900 ore
În cadrul acestui stagiul se vor desfãşura 2 tipuri principale de activitãţi:
- prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate;
- efectuarea practicã a testului respectiv.
1 Cunoaşterea principalelor tehnici, metode şi aparate cu aplicaţii în Laboratorul Clinic de Biochimie.
- metode de mãsurã (spectrometrice, optice, etc)
- tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)
- tehnici chimice, enzimatice şi imunologice de recunoaştere şi dozare
- sisteme analitice automatizate, mono şi multiparametrice
- tehnici de bazã în Biologia Molecularã: extracţie de acizi nucleici, PCR, Microarray
2 Principalele teste de laborator. Principii, metode şi tehnici de determinare şi interpretarea rezultatelor; baremul activitãţilor practice
EXAMENUL DE URINÃ
1. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densitãţii, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sãrurilor biliare şi pigmenţilor biliari. - barem 100 determinãri
2. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucozã, uree, acid uric, creatininã, amoniac, amilaza. - barem 50 determinãri
3. Examenul microscopic al sedimentului urinar - barem 100 determinãri
4. Examenul chimic al calculilor urinari - barem 25 determinãri
B. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI
1. Substanţele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu - barem 100 determinãri
2. Electroforeza proteinelor - metode; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinãri
3. Compuşi azotaţi non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinãri
4. Glucoza: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinãri
5. Hiperglicemia provocatã, insulinemia, hemoglobina glicozilatã; metode de dozare şi interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat şi parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. - barem 50 determinãri.
6. Corpii cetonici: metode de dozare; variaţii fiziopatologice; explorarea biochimicã a comelor diabetice - barem 100 determinãri.
7. Lipidelor totale, colesterolului total şi trigliceridelor: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinãri.
8. Lipoproteinele plasmatice, fracţiunile apo: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - 50 determinãri.
9. Enzimele serice: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinãri
- transaminazele (TGP, TGO),
- creatinkinaza (CK), izoenzime;
- lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime;
- fosfataza acidã şi alcalinã;
- gamma glutamil transpeptidaza (GGT)
- amilaza;
- lipaza.
C. EXAMENUL BIOCHIMIC L.C.R. metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 25 determinãri.
D. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 50 determinãri.

I.2. MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARÃ - 3 luni
OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARÃ
● Conferirea unor baze de înţelegere a tehnicilor şi aplicaţiilor de biologie molecularã în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical.
● Medicii rezidenţi trebuie sã cunoascã şi sã aplice condiţiile de prelevare/pregãtire a probelor biologice garantând securitatea pacienţilor şi calitatea probelor biologice de analizat, precum şi conservarea acestora; cunoaşterea condiţiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauţiilor legate de contaminarea probelor biologice şi a laboratorului.
● Înţelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie molecularã, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie molecularã care stau la baza diagnosticului (şi urmãririi evoluţiei) unor boli.
● În cursul stagiului de biologie molecularã, medicii rezidenţi trebuie sã-şi însuşeascã aspectele teoretice şi practice legate de tehnicile de biologie molecularã (inclusiv a principiilor de funcţionare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie molecularã); sã poatã exprima o abordare criticã asupra coerenţei rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acţiunile lor trebuie sã ţinã cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.
● De asemenea, medicii rezidenţi trebuie sã ţinã cont de respectarea controlului de calitate intern şi extern conforme cu legislaţia în vigoare.

A. PARTEA TEORETICÃ (50 ore)
I. Dogma centralã a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale.
Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare.
Materialul genetic şi esenţa replicãrii ADN-ului.
Implicaţii şi aplicaţii medicale din studiul replicãrii ADN-ului.
Esenţa transcrierii şi aplicaţii medicale.
Esenţa traducerii şi aplicaţii medicale.
Amendamente la dogma centralã a biologiei moleculare.
II. Tehnici de analizã a acizilor nucleici.
Extracţia ADN-ului.
Extracţia ARN-ului.
Bazele tehnologiei ADN-ului şi importanţa clonãrii ADN-ului.
Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR, "polymerase chain reaction"). Variante ale PCR, avantaje şi dezavantaje. Aplicaţii clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice şi al predispoziţiei ereditare la bolile comune, detectarea infecţiilor criptice virale şi bacteriene, depistarea mutaţiilor rãspunzãtoare de apariţia cancerelor.
Hibridizarea acizilor nucleici. Definiţie şi principii. Variante de hibridizare: tehnicile "dot-blot", "Southern-blot", "Northern-blot", hibridizarea în situ cromosomialã şi tisularã, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia "microarray" ("DNA chips").
Aplicaţii clinice ale hibridizãrii:
a) în diagnosticul prenatal al unor afecţiuni produse de mutaţii punctiforme (ex. anemia drepanocitarã, etc);
b) tehnicile FISH ("fluorescence în situ hybridization") - cu detectarea microdeleţiilor cromosomiale şi stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial, etc) sau a unor neoplazii;
c) detectarea anomaliilor cromosomiale numerice şi structurale în celulele interfazice, evidenţierea prezenţei în celule a genomurilor virale, etc.
Enzimele modificatoare ale ADN-ului şi digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricţie (RFLP; "restriction fragment length polymorphism") cu aplicaţii medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinicã se utilizeazã analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlãnţuirii genetice; importanţa înlãnţuirii dezechilibrate în distribuţia haplotipurilor HLA şi asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidã, psoriazis-ul, spondilita anchilozantã, ş.a.). Analiza înlãnţuirii genetice în diagnosticul purtãtorilor heterozigoţi ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia muscularã Duchenne), sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasã familialã, polichistoza renalã, ş.a.).
Electroforeza ADN-ului în gel de agarozã şi în gel de poliacrilamidã.
Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformaţiei ADN monocatenar (SSCP, "single strand conformation polymorphysm"), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, "denaturing gradient gel electrophoresis") cu aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chisticã, fenilcetonuria, ş.a.).
Secvenţierea ADN-ului cu diferite aplicatii clinice in Imunologia Transplantului,
Virusologie, Oncologie.
Studiul structurii, expresiei şi funcţiei genelor: analiza diferenţialã a ARN mesager, analiza serialã a expresiei genice (SAGE "serial analysis of gene expression"), tehnologia "microarray" ("DNA chips") aplicatã la studiul expresiei genelor şi în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice şi genetice.
III. Tehnici de analizã a proteinelor
Purificarea proteinelor.
Electroforeza proteinelor în sistem denaturant şi nedenaturant şi focalizarea izoelectricã.
Cromatografia proteinelor.
Difracţia razelor X.
Secvenţierea proteinelor şi cartografierea peptidelor.
Dozarea proteinelor.
Electroeluţia.
Electro-transferul.
Identificarea cu anticorpi.
Aplicaţii medicale ale tehnicilor de analizã a proteinelor în diagnosticul molecular al unor boli: hemoglobinopatii, anemii hemolitice congenitale prin defect de citoschelet (sferocitozã ereditarã, boala Minkowski - Chauffard, eliptocitoza ereditarã, piropoikilocitoza, stomatocitoza ereditarã), distrofii musculare, leucemii.
IV. Noţiuni de glicobiologie: definiţie şi tehnici de analizã a glucidelor celulare. Aplicaţii medicale legate de diagnosticul bolilor congenitale de glicozilare.

B. PARTEA PRACTICÃ
1. Analiza proteinelor prin electroforezã pe gelul de poliacrilamidã cu sau farã denaturare, focalizarea izoelectricã pe geluri plate şi cilindrice de poliacrilamidã, electroforeza bidimensionalã.
2. Colorarea, interpretarea şi uscarea gelurilor de poliacrilamidã.
3. Electrotransferul proteinelor de pe gelul de poliacrilamidã pe hârtia de nitrocelulozã, identificarea cu anticorpi a proteinelor transferate pe membrana de nitrocelulozã, electroeluţia proteinelor pe gelul de poliacrilamidã.
4. Extracţia ADN- ului din ţesuturi (ficat).
5. Extracţia ADN-ului din sânge (leucocite).
6. Tehnica PCR aplicatã pentru detectarea mutaţiilor în fibroza chisticã, fenilcetonurie.
7. Digestia ADN-ului cu enzime de restricţie.
8. Electroforeza ADN-ului în gel de agarozã.

EXAMEN
1. Test scris din tematica teoreticã.
2. Proba practicã (tehnicile de laborator utilizate în biologia molecularã).

I.3. MODULUL DE GENETICÃ MEDICALÃ (3 LUNI)
A. PARTEA TEORETICÃ (50 ore)
1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor.
a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor.
b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetica.
c. Mutaţiile: cauza majorã de boalã.
d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe).
e. Abordarea geneticã în relaţia medic-pacient.
2. Bolile cromozomiale.
3. Bolile monogenice.
4. Bolile multifactoriale.

a. Anomaliile congenitale; tulburãrile de sexualizare.
b. Bolile comune ale adultului: boala coronarianã, HTA, DZ, astmul bronşic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea.
5. Retardul mental.
6. Patologia geneticã a sistemului imun.
7. Genetica bolii canceroase.
8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.
9. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.
10. Probleme şi dileme etice în genetica medicalã.

B. PARTEA PRACTICÃ
9. Consultul genetic.
10. Explorarile genetice.
a. Cromozomiale.
b. Moleculare.
11. Sfatul genetic.
12. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populaţional).
13. Diagnosticul prenatal.

EXAMEN
3. Test scris din tematica teoreticã.
4. Proba practicã (indicaţiile consultului genetic, indicaţiile, interpretarea şi valoarea diagnosticã a testãrii genetice prenatale şi postnatale, indicaţiile şi utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic).

I.4. Modulul de Imunologie (4 luni)
Tematica lecţiilor conferinţã (60 ore)
A. Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar
1. Organele limfoide: anatomie şi funcţie.
2. Celulele relevante ale rãspunsului imun, trãsãturile lor unice de identificare, selecţia pozitivã şi negativã în cursul ontogenezei.

B. Mecanismele imunologice
1. Imunitatea înnãscutã şi dobânditã.
2. Complexul major de histocompatibilitate - structura molecularã şi funcţia.
3. Antigenele - structurã, clasificare, procesare şi prezentare.
4. Alergenele - structurã, epitopi.
5. Imunogenetica.
6. Imunitatea mediatã prin celulele T.
a) Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului.
b) Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T.
c) Rãspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante.
7. Imunitatea mediatã prin celule B.
a) Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului.
b) Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor.
c) Izotipuri de anticorpi şi maturarea rãspunsului umoral.
d) Procese biologice iniţiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediatã celular anticorp - dependentã.
e) IgE - structurã, funcţie, sintezã, reglare, receptori.
f) Reacţia IgE - mediatã imediatã şi de fazã tardivã.
g) Complexele imune - proprietãţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance.
8. Alte mecanisme imunologice, care implicã:
a) Celulele "natural killer".
b) Celulele killer activate de limfokine.
c) Bazofile activate.
9. Interacţiuni receptor - ligand în funcţionarea imunã - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologicã.

C. Modularea rãspunsului imun.
1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere.
2. Inflamaţia şi modularea ei.
a) Mediatori - preformaţi şi neoformaţi.
b) Celule efectoare în inflamaţie (alergicã şi altele).
c) Mastocitele şi bazofilele - structurã, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.
d) Eozinofilele - structurã, activare, mediatori.

D. Imunitatea mucoaselor.
1. Non-imunologicã - enzime, acizi glicosali, flora normalã.
2. Imunologicã - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celularã şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing".
3. Imunosupresia post transplant

E. Imunologia transplantului.
1. Mecanismele de rejet.
2. Reacţia grefã contra gazdã şi gazdã contra grefã.

F. Imunologia tumoralã.
1. Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate.
2. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale.
3. Mecanismele imunosupravegherii.

G. Mecanisme imunoreglatoare.
1. Mecanismele de toleranţã.
2. Reţele idiotipice.
3. Apoptoza.

II. Tematica activitãţilor practice
Programul de pregãtire are la bazã programa propusã de Comisia de Imunologie a Secţiunii de Biopatologie Medicalã a Uniunii Europene ce cuprinde urmãtoarele tematici:
1. Estimarea cantitativã a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice.
2. Tehnici şi metode de imunochimie: fracţionare şi purificare de proteine serice.
3. Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor.
4. Detectarea calitativã şi cantitativã a paraproteinelor.
5. Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.
6. Mãsurarea proteinelor de fazã acutã.
7. Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasicã şi alternativã.
8. Analize funcţionale ale activitãţii hemolitice a complementului.
9. Evidenţierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc).
10. Mãsurarea IgE total şi specific.
11. Evaluarea statusului imun în boli neoplazice.
12. Detectarea markerilor de suprafaţã şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate).
13. Teste de funcţionalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare dupã stimulare cu mitogene şi antigene.
14. Testarea funcţionalitãţii neutrofilelor şi macrofagelor (chemotaxie, fagocitozã, eliberare radicali liberi de oxigen).
15. Mãsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.
16. Tipizarea HLA prin metode moleculare şi serologice.
17. Apoptozã.
18. Tehnici şi metode de imunohistopatologie.
19. Tehnici de izolare şi purificare a populaţiilor celulare, cultivare şi crioprezervare.
20. Hibridoame şi anticorpi monoclonali.
21. Citometrie în flux.
22. PCR.
23. Dobândirea cunoştinţelor necesare asigurãrii controlului unei practici de laborator corespunzãtoare (Good Laboratory Practice).

IV. Demonstrarea abilitãţilor de comunicare şi cercetare
1. Referate generale - cel puţin 1 prezentare.
2. Referat specific de validare a importanţei şi valorii unei anume metode de investigaţie imunologicã în diagnosticul clinic - 1 prezentare.
Participarea la o temã de cercetare în domeniul Imunologiei - la latidudinea îndrumãtorului de stagiu.

1.5. STAGIUL DE HEMATOLOGIE (10 luni) şi HEMATOLOGIE TRANSFUZIONALÃ (2 luni)
1.5.1. Tematica lecţiilor conferinţã (200 ore)
● Laborator clinic
● Hematologie
(1). Hematopoeza
- generalitãţi
- celula stem
(2). Structura mãduvei osoase - (noţiuni de embriologie)
(3). Seria eritrocitarã (morfologie, citochimie, geneticã, funcţii)
(4). Seria granulocitarã (morfologie, citochimie, geneticã, funcţii)
(5). Seria megacariocitarã (morfologie, citochimie, geneticã, funcţii)
(6). Seria monocit - (morfologie, citochimie, geneticã, funcţii)
(7). Seria limfaticã: organe limfatice centrale; populaţii limfocitare (funcţia imunã; citochimia; genetica)
(8). Algoritmul unei anemii; clasificãri; anemii hipocrome.
(9). Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic şi vitamina B12.
(10). Anemii macrocitare şi megaloblastice (diagnostic de laborator)
(11). Anemii hemolitice.
- generalitãţi
- clasificare
(12). Anemii hemolitice dobândite (schema de investigaţii în laborator).
(13). Imunoserologia unei anemii hemolitice.
(14). Anemii hemolitice congenitale.
Anemii cu defect de membranã, enzimopatii, hemoglobinopatii.
(15). Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale.
(16). Leucemii acute (citogeneticã, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomiale).
(17). Sindromul mielodisplazic.
(18). Sindromul mieloproliferativ cronic.
(19). Sindromul limfoproliferativ cronic.
- Leucemie limfaticã cronicã.
- Boli proliferative limfatice de graniţã.
- Generalitãţi limfoame.
(20). Limfoame non-Hodgkiniene (citogeneticã, diagnostic laborator, clasificare).
(21). Boala Hodgkin - (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator).
(22). Gamopatii monoclonale maligne.
(23). Gamopatii monoclonale benigne.
(24). Hemostaza (generalitãţi).
(25). Exploatarea unui sindrom hemoragipar.
(26). Purpura trombocitopenicã.
(27). Coagulare intravascularã diseminatã.
(28). Boala tromboembolicã şi fibrinoliza.
(29). Porfirii - clasificare, diagnostic.

1.5.2. Baremul activitãţilor practice
1. Recoltare: 10
2. Colonare: 10
3. V.S.H.; Hematocrit: 10
4. Indici eritrocitari: 10
5. Reticulocite: 20
6. Citochimie - F.A.L.; P.A.S.; Sideroblaşti; peroxidaze: 20
7. Test Hamm: 5
8. Test Coombs - anti Ig G, -anti C: -5
9. Celule lupice: 10
10. Determinãri F.A.N.: 5
11. Imunograma: 5
12. Determinãri complement seric, proteina C reactivã: 10
13. Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici: 10
14. Grupe sanguine şi RH: 5
15. Electroforeza - imunoelectroforeza: 10
16. Timpii de hemostazã: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 10
17. Examinare frotiu sânge periferic cu formulã leucocitarã: 50
18. Examinare frotiu medular: 25

I.6. MODULUL BACTERIOLOGIE - 8 luni
Tematica lecţiilor conferinţã (160 ore)
Bacteriologie generalã
1. Microbiologia medicalã - importanţa în diagnosticul, tratamentul şi prevenirea bolilor infecţioase. Aplicaţii în managementul cazurilor clinice şi al situaţiilor epidemice naturale şi induse (2 conferinţe).
2. Morfologia şi structura celulei bacteriene (2 conferinţe).
- Peretele celular şi membrana citoplasmaticã.
- Citoplasma - factori citoplamastici (Plasmidele).
- Nucleul - cromosomul şi variabilitatea geneticã la bacterii.
2. Noţiuni de microbiologie molecularã (2 conferinţe).
3. Fiziologia bacterianã (2 conferinţe).
- Nutriţia
- Respiraţia
- Creşterea - multiplicarea
- Aplicaţii - cultivarea, principii de izolare şi identificare, caracterizare fenotipicã
4. Comportamentul bacteriilor faţã de agenţi fizici, chimici şi biologici (5 conferinţe).
- Agenţi fizici: desicaţie, cãldurã, radiaţii, sterilizare.
- Agenţi chimici: dezinfectante, antiseptice, acizi, baze, coloranţi.
- Agenţi biologici.
- Bacteriocine.
- Bacteriofagi.
- Antibiotice.
5. Interacţiunea bacterie - gazdã (5 conferinţe).
● Patogenitatea bacteriilor.
- Mecanisme de patogenitate.
- Bacterii patogene şi condiţionat patogene.
● Rezistenţa naturalã.
- Factori nespecifici de rezistenţã antiinfecţioasã.
● Rezistenţa dobânditã.
- Antigenele bacteriene.
- Factori de apãrare specificã: umorali, celulari.
● Particularitãţi ale imunitãţii antimicrobiene: bacterianã, viralã, parazitarã.
6. Clasificarea şi nomenclatura bacteriilor în grupe bacteriene cu importanţã în patologia umanã. Conservarea tulpinilor. Colectii de tulpini microbiene (1 conferinţã).
7. Controlul infecţiilor în spital şi în comunitate (1 conferinţã).

Bacteriologie specialã
8. Grupe bacteriene cu importanţã în patologia umanã *)
--------
*) Pentru fiecare familie/gen/specie se vor trece în revistã: definiţie/descriere, habitat, microscopie, cultivare, patogenie, sindroame clinice, diagnostic de laborator (produse patologice, microscopie, cultivare, identificare, antibiogramã), tratament, elemente de epidemiologie.

Bacili gram negativ glucozo-fermentativi.
● Familia Enterobacteriaceae (7 conferinţe).
- Genul: Escherichia, Shigella, Edwarsiella, Salmonella, Citrobacter, Klebsiella, Enterobacter, Hafnia, Serratia, Proteus, Morganella, Providencia, Yersinia, altele descrise în patologie.
● Familia Vibrionaceae (2 conferinţe).
- Genul: Vibrio, Plesiomonas, Aeromonas

Bacili gram negativ glucozo-oxidativi (1 conferinţã).
- Familia Pseudomonadaceae. Genul Pseudomonas.

Bacili gram negativ glucozo-nefermentativi (1 conferinţã).
- Genul: Acinetobacter, Moraxella, Kingella, Branhamella, Alcaligenes.

Bacili gram negativ aerobi (3 conferinţe).
- Genul: Brucella, Bordetella, Legionella, Francisella Bacili gram negativ aerobi/facultativ anaerobi (2 conferinţe).
- Genul: Haemophilus, Flavobacterium, Streptobacillus.

Bacili gram negativ anaerobi (1 conferinţã).
- Genul: Bacteroides, Fusobacterium, Leptotrichia.

Bacterii gram negative încurbate/helicoidale (1 conferinţã).
- Genul: Campylobacter, Vibrio.

Bacili gram pozitiv nesporulaţi (1 conferinţã).
- Genul: Lysteria, Erysipelotrix, Lactobacillus.

Bacili gram pozitiv sporulaţi (3 conferinţe).
- Genul: Bacillus, Clostridium.

Bacili gram pozitiv la limitã (coryneformi) (1 conferinţã).
- Genul: Corynebacterium, Propionibacterium, Eubacterium.

Coci gram pozitivi (3 conferinţe).
● Familia Micrococcaceae.
- Genurile: Staphylococcus, Micrococcus.
● Familia Streptococcaceae.
- Genul: Streptococcus.

Coci gram negativ (1 conferinţã).
- Genul: Neisseria.

Bacili alcoolo-acido-rezistenţi (2 conferinţe).
- Genul: Mycobacterium.

Bacteriile spiralate (3 conferinţe).
- Genul: Treponema, Borellia, Leptospira.

Bacterii simbiotice (2 conferinţe).
● Familia Rickettsiaceae.
- Genul: Rickettsia.
● Familia Chlamydiaceae.
Genul: Chlamydia.

Bacterii cu perete celular deficient (1 conferinţã).
- Genul: Mycoplasma, Ureaplasma, Achoplasma, Spiraplasma.

Total conferinţe: 54

Baremul activitãţilor practice (lp - lucrare practicã, d = demonstraţie)
1. Microscopia
- optica: directã, contrast de faza (lp)
- în imunofluorescenţã (d)
2. Coloranţii în microbiologie
- gram (lp)
- albastru de metilen (lp)
- Ziehl-Neelsen (lp)
- Giemsa(lp)
- speciale (Spori, Rickettsia etc.)
3. Medii de culturã
- nutritive, de conservare şi transport (lp)
- de izolare - îmbunãtãţire, selective (lp)
4. Teste de identificare: sisteme convenţionale, sisteme rapide: sisteme microtest, sisteme automate(d);
5. Controlul sterilizãrii prin:
- agenţi fizici (d)
- agenţi chimici (lp, d)
6. Testarea sensibilitãţii la antibiotice şi chimioterapie
- metoda difuzimetricã (lp)
- metoda diluţiilor (d)
- E - test
7. Tipizãri bacteriene prin agenţi biologici
- antibiotipia (lp)
- fagotipia (lizotipia) (lp)
- bacteriocino/geno/tipia (d)
8. Toxinogeneza: metode de evaluare/Titrare - în vitro (lp) - în vivo (d)
9. Virulenţa: metode de evidenţiere
- în vitro (enzimatic, culturi de celule) (d)
- în vivo (d)
10. Tehnici de evaluare a rãspunsului imun specific antibacterian:
- umoral: diagnosticul serologic (lp)
- în vitro
- metode convenţionale: aglutinare, precipitare (în lichid, în gel), fixarea complementului, inhibarea hemaglutinãrii, imunofluorescenţa (lp şi d)
- metode moderne (Latex aglutinarea, coaglutinarea, imunodifuzia radialã, imuno-bloting, ELISA, RIA, etc.) (lp şi d)
- în vivo
- reacţii imunodiagnostice (DICK, Shik, Schultz-Charlton) (d)
- teste de imunoprotecţie pe animal (d)
11. Testarea stãrii de hipersensibilitate în vivo la tuberculinã (d)
12. Izolarea bacteriilor din:
● Materii fecale - Coprocultura (lp)
● Sânge - Hemocultura (d)
● Urinã - Urocultura (lp)
● L.c.r. (d)
● Exsudat faringian (lp)
● Exsudat nazal (lp)
● Exsudat otic (d)
● Exsudat conjunctival (d)
● Sputã (lp)
● Exsudat pleural (d)
● Exsudat peritoneal (d)
● Secreţie uretralã (d)
● Secreţie vaginalã (d)
● Secreţie col uterin (d
● Lichid articular (d)
● Exsudat abcese pãrţi moi (d)
● Alimente
● Apã
13. Identificarea bacteriilor de interes medical (lp şi d)
● Enterobacteriaceae
● Vibrio
● Campylobacter, Helicobacter
● Pseudomonas
● Bacili gram negativ nefermentativi: Acinetobacter, Moraxella, Kingella, Alcaligenes
● Bacili gram negativ anaerobi (d)
● Brucella
● Bordetella
● Legionella
● Haemophilus
● Lysteria
● Bacillus
● Clostridium
● Corynebacterium
● Staphylococcus
● Streptococcus
● Neisseria
● Mycobacterium
● Treponema
● Borellia
● Leptospira
● Rickettsia
● Chlamydia
● Mycoplasma, Ureaplasma

I.7. MODULUL MICOLOGIE - 1 luna
Tematica lecţiilor conferinţã (20 ore)
1. Biologia şi morfologia fungilor. Clasificare. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei şi fiziologiei fungilor.
2. Genul Candida. Infecţiile candidomicotice.
3. Genul Cryptococus. Criptococoza.
Genul Histoplasma. Histoplasmoza.
4. Infecţii produse de ciuperci "oportuniste" din genul Aspergillus (aspergiloza) şi
Geotrichum (geotricoza).
5. Fungii dermatofiţi: genul Microsporum, genul Trichophyton, genul Epidermophyton.
6. Agenti antifungici. Antifungigrama.

Baremul activitãţilor practice.
1. Diagnosticul de laborator al candidomicozelor. lp
2. Diagnosticul de laborator al criptococozei. d
3. Diagnosticul de laborator al histoplasmozei. d
4. Diagnosticul de laborator al aspergilozei. d
5. Diagnosticul de laborator al infecţiilor produse de dermatofiţi. d
6. Antifungigrama. lp

I.8. MODULUL VIRUSOLOGIE - 4 luni
Tematica lecţiilor conferinţã
Virusologie generalã - 40 ore
1. Generalitãţi despre virusuri. Taxonomie viralã. Structura virusurilor. 2 ore
2. Diferenţe virusuri - prioni. Encefalopatii spongiforme transmisibile. 2 ore
3. Replicarea virusurilor. 2 ore
4. Geneticã viralã. 1 orã
5. Funcţionarea celulei parazitate viral. 1 orã
6. Patogenia infecţiei virale. Persistenţa viralã. 2 ore
7. Imunitatea în viroze. Efectorii imunitãţii naturale. Interferoni. Efectorii imunitãţii dobândite. 8 ore
8. Chimioterapie antiviralã. Rezistenţa la antivirale - 3 ore
9. Noţiuni de epidemiologie a virozelor. 2 ore
10. Diagnostic de laborator în virusologie. Izolarea şi cultivarea virusurilor. Diagnosticul rãspunsului imun celular şi umoral în viroze. Diagnostic prin evidenţierea genomului viral. 2 ore
11. Evoluţia virusurilor. Zoonoze. 4 ore
12. Vaccinuri virale. 4 ore
13. Principalele sindroame de etiologie viralã. 5 ore
14. Co-infecţii bacterii-virusuri şi virusuri-virusuri. 2 ore

Virusologie specialã - 63 ore
1. Picornaviridae. Clasificare. Structurã, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinuri anti polio. Medicamente antivirale - 4 ore
2. Gastroenterite virale. Agenţi etiologici virali impilicaţi în GEV. Structurã, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de prevenţie - 4 ore
3. Arbovirusuri. Clasificare. Structurã, eplicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie şi tratament - 4 ore
4. Rhabdoviridae. Structurã, sensibilitate la agenţi fizico-chimici, habitat, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinarea antirabicã - 3 ore
5. Ortomixoviridae. Structurã, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Gripa Aviarã. Vaccinuri antigripale. Medicamente active pe virusurile gripale - 4 ore
6. Paramyxoviridae. Clasificare. Structurã, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie - vaccinarea MMR - 4 ore
7. Retroviridae. Clasificare. Structurã, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 3 ore
8. HIV-SIDA. Structurã, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Infecţia HIV versus SIDA, diferenţiere prin argumente clinice şi de laborator. Terapia antiretroviralã - 5 ore
9. Parvoviridae. Clasificare. Structurã, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 2 ore
10. Virusuri hepatitice cu transmitere fecal-oralã. Definiţii. Clasificare. Structurã, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie şi tratament - 3 ore
11. Virusuri hepatitice cu transmitere parenteralã. Definiţii. Clasificare. Structurã, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie şi tratament - 4 ore
12. Adenoviridae. Clasificare. Structurã, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 3 ore
13. Herpesviridae. Clasificare. Structurã, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Medicamente active pe herpesvirusuri - 3 ore
14. Papovaviridae. Structurã, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Implicarea papilomavirusurilor umane în carcinomul de col uterin - 4 ore
15. Poxviridae. Clasificare. Structurã, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinare - 2 ore
16. Virusuri şi cancer. Oncogene şi antioncogene. Celule transformate viral. Virusuri ADN şi ARN implicate în carcinogenezã - 5 ore
17. Virusuri emergente. Filovirusuri. Arbovirusuri. Coronavirusul SARS - 3 ore
18. Diagnosticul şi prevenirea infecţiilor virale cu potenţial bioterorist - 3 ore

Activitãţi practice (20 sãptãmâni)
1. Principii generale de diagnostic virusologic. Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Stocarea tulpinilor. Etichetare şi evidenţã (traseibilitate). Organizarea unei colecţii de tulpini virale. Situri pe internet. Siguranţa activitãţii în laborator. Tehnicile de decontaminare şi sterilizare. Întreţinerea şi controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. Controlul de calitate. Standardizare şi acreditare. Cunoştinţe necesare unui management corect al datelor. 1 sãptãmâna
2. Culturi de celule. Criterii de clasificare. Dotarea şi menţinerea laboratorului de culturi de celule. Menţinerea aparaturii aferente. Surse de obţinere a unor culturi de celule. Prepararea şi controlul mediilor de culturã. Metode de obţinere a culturilor celulare primare şi a liniilor celulare. Variante de cultivare: roller, culturi pe suport, culturi în suspensie. Alte utilizãri ale culturilor de celule (citotoxicitate, izolãri de bacterii, micoplasme, chlamidii etc). Aplicaţii practice în diagnosticul virusologic; producţia de vaccinuri virale; producţia de anticorpi monoclonali. 2 sãptãmâni
3. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Efecte citopatice. Tehnici histologice aplicate la culturi de celule. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Titrarea infectivitãţii pe culturi celulare [DIC(50) PFU]. 2 sãptãmâni
4. Diagnosticul serologic viral (I). Tehnici clasice de serologie. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul serologic viral. Reacţia de hemaglutinare şi reacţia de hemaglutinoinhibare. Virusuri hemaglutinante şi hemadsorbante. Seroneutralizarea. Principiu. Tehnicã. Interpretare. 1 sãptãmânã
5. Diagnosticul serologic viral (II). Tehnici imunoenzimatice. ELISA indirectã, de competiţie, de capturã. Westen Blot. RIBA. Dot blot. Principiu. Tehnicã. Interpretare 1 sãptãmânã
6. Evidenţierea genomului viral. Mod de funcţionare şi întreţinere a aparaturii. Prepararea reagenţilor. Recoltarea probelor. Izolare/purificare ARN/ADN. Reacţia de hibridizare genicã. PCR şi RT-PCR. Real time PCR. Electroforezã. Evidenţierea ampliconilor. Tehnici colorimetrice de evidenţiere pentru proteine şi pentru acizi nucleici. 1 sãptãmânã
7. Diagnosticul rapid în viroze respiratorii. Agenţi etiologici posibili: v.gripale, paragripale, virusul respirator sinciţial, adenovirusuri. Algoritmul diagnosticului în caz de epidemii/pandemii. Izolarea agentului viral. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Izolare în culturi de celule. Reacţii imunofluorescentã directã/indirectã. Kituri imunoenzimatice pentru detecţia antigenelor virale. Diagnostic molecular prin evidenţierea genomului viral. Serologie. 1 sãptãmânã
8. Diagnosticul de laborator al bolii diareice de etiologie nonbacterianã. Agenţi etiologici posibili: rotavirusuri, calicivirusuri. Recoltarea produselor patologice. Reacţii imunoenzimatice. Reacţii de latex aglutinare. Diagnostic molecular prin evidenţierea genomului viral 1 sãptãmânã
9. Diagnosticul de laborator al virozelor cutanate şi infecţiior oculare. Agenţi etiologici posibili: virusurile herpetice (HSV 1, HSV 2, varicela zoster, CMV, Epstein Barr); adenovirusurile, v. rujeolos, v.rubeolos. Izolarea agentului viral. Metoda shell vial. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Imunoflurescenţa. Serologie. Evidenţierea genomului viral. 1 sãptãmânã
10. Diagnosticul de laborator al infecţiilor virale ale sistemului nervos central. Agenţi etiologici posibili: enterovirusuri (v. Polio; v. Coxsackie; v. ECHO); v. urlian; v. rujeolei; v. herpetice; v. rabic, arbovirusuri. Metode de izolare viralã. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Identificarea viralã - reacţia de virusneutralizare. Serologie. Evidenţierea acizilor nucleici virali. 1 sãptãmânã
11. Diagnosticul de laborator al bolilor cu transmitere sexualã de etiologie viralã. Agenţi etiologici posibili: herpesvirusuri, papilomavirusuri. Izolare viralã pe culturi de celule, detecţia antigenelor virale prin imunofluorescenţã/EIA. Diagnostic serologic. PCR pentru ADN papilomavirusuri umane şi genotipare pentru evidenţierea genotipurilor cu risc oncogen crescut. Diagnosticul BTS determinate de chalmidii şi mycoplasme. 1 sãptãmânã
12. Diagnosticul de laborator în infecţiile virale congenitale şi perinatale. Agenţi etiologici posibili. (v. rubeolos, HSV2, v. Citomegalic, v. Epstein Barr etc). Detecţia antigenelor virale (herpes simplex, CMV) prin imunofluorescenţã. Diagnostic serologic. Detecţia genomului viral (PCR pentru ADN CMV şi ADN EBV). Diagnosticul virozelor ce beneficiazã de profilaxie prin vaccinare (rujeolã, rubeolã, oreion, varicelã etc) 1 sãptãmânã
13. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale acute. Diagnostic serologic. Detecţia genomului viral-tehnici calitative 1 sãptãmânã
14. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale cronice. Diagnostic serologic. Detecţia genomului viral - tehnici cantitative. Genotipare. Markeri predictivi ai evoluţiei infecţiei. 2 sãptãmâni
15. Diagnosticul de laborator al infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane dobândite (HIV) şi a altor agenţi virali cu transmitere parenteralã. Risc profesional şi al infecţiilor iatrogene. Izolarea agenţilor virali. Serologie - screening ELISA. Criterii de pozitivitate. Diagnosticul de confirmare în infecţia cu HIV. Western Blot. Principii. Tehnica. Interpretare. Imunofluorescenţa. 1 sãptãmânã
16. Markeri predictivi ai evoluţiei infecţiei HIV. Antigenemia p24. Tehnici de determinare a încãrcãrii virale. Genotipare. Determinarea rezistenţei la antivirale 2 sãptãmâni

Barem activitãţi obligatorii:
1. Prepararea şi controlul mediilor de culturã - 10 activitãţi
2. Menţinerea culturilor de celule în 10 pasaje succesive - 10 activitãţi.
3. Determinarea viabilitatii celulare - 10 activitãţi
4. Izolarea virusurilor citopatogene pe culturi de celule - 20 activitãţi
5. Recunoaşterea efectelor citopatice pe frotiuri colorate - 20 activitãţi
6. Titrarea infectivitãţii pe culturi celulare - 5 activitãţi
7. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul virusologic - câte 10 probe
8. Reacţia de hemaglutinare şi reacţia de hemaglutinoinhibare - câte 20 reacţii
9. Seroneutralizarea - câte 10 reacţii
10. Detecţia antigenelor virale prin imunofluorescenţã (v. respiratorii, herpesvirusuri) - 30 probe
11. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru detecţia markerilor infecţiilor cu virusuri hepatitice (VHA; VHB; VHC; VHD) - câte 50 reacţii
12. Tehnici RIBA/Western Blot pentru confirmarea infecţiei VHC - câte 20 reacţii
13. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru diagnosticul de triaj al infecţiei HIV - câte 30 reacţii
14. Tehnica Western Blot pentru confirmarea infectiei HIV - câte 20 reacţii
15. Izolare/purificare ARN/ADN viral din diferite produse patologice- câte 20 reacţii
16. PCR şi RT-PCR calitativ pentru amplificarea acizilor nucleici virali- câte 20 de reacţii
17. PCR şi RT-PCR cantitativ pentru determinarea încãrcãrii virale în infecţia cu VHB, VHC şi HIV - câte 20 reacţii
18. Detecţia ampliconilor dupã electroforezã - 20 de reacţii
19. Reacţia de hibridizare (Southern/Northern) - 20 reacţii
20. Genotipare HPV - 20 reacţii

I.9. MODULUL PARAZITOLOGIE - 3 luni
Tematica lecţiilor conferinţa (I - IX), 50 ore
Baremul activitãţilor practice (Tehnici de diagnostic)

I. Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare digestivã
A. Infecţii determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza,
B. Infecţii determinate de helminţi: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinalã), nematodoze (ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, hoockworms)
Tehnici de diagnostic:
1. Examenul coproparazitologic direct între lamã şi lamela, în ser fiziologic şi Lugol.
2. Examenul coproparazitologic prin concentrarea probelor: metodele Willis, Tellemann - Langeron, Kato - Miura.
3. Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler, coprocultura pe cãrbune, amprenta analã, coloraţia Ziehl - Nielsen modif. Hendricson
4. Tehnici pentru depistarea coproantigenelor: metoda imunoenzimaticã, reacţia de imunofluorescenţã cu anticorpi monoclonali marcaţi.

II. Examenul parazitologic al sângelui
A. Diagnosticul hematologic al malariei.
B. Diagnosticul hematologic al babesiozei.
C. Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelor.
D. Diagnosticul hematologic al filariozelor hemolimfatice.
Tehnici de diagnostic:
1. Tehnica frotiului.
2. Tehnica picãturii groase.

III. Examenul parazitologic al sputei şi al secreţiei laringo - traheale:
A. Diagnosticul pneumocistozei.
B. Sindromul Loeffler.
Tehnici de diagnostic:
1. Coloraţia Giemsa.
2. Coloraţia cu albastru de toluidinã.
3. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare.

IV. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisularã (cutanatã şi visceralã):
A. Diagnosticul leishmaniozei cutanate şi viscerale.
B. Diagnosticul cisticercozei.
C. Diagnosticul hidatidozei.
D. Diagnosticul trichinelozei.
E. Diagnosticul filariozelor cutaneodermice.
F. Diagnosticul sindromului de "Larva migrans visceralã".
G. Diagnosticul sindromului de "Larva migrans cutanatã".
Tehnici de diagnostic:
1. Coloraţia Giemsa.
2. Cultivarea formelor promastigote de Leishmania pe mediul NNN.
3. Teste serologice imonoenzimatice.

V. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii:
A. Diagnosticul toxoplasmozei congenitale.
Tehnici de diagnostic:
1. Izolarea parazitului din produsele patologice.
2. Teste serologice imunoenzimatice şi imunoflorescenţã indirectã.
3. Teste de tip PCR.
4. Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcaţi.
Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital:
A. Diagnosticul trichomonozei urogenitale,
B. Diagnosticul schistosomiozei cu S. haematobium.
Tehnici de diagnostic:
1. Examenul secreţiei vaginale.
2. Examenul secreţiei uretrale.
3. Examenul secreţiei prostatice.
4. Examenul sedimentului urinar.
5. Tehnici de cultivare.

VII. Diagnosticul afecţiunilor SNC produse de amoebele libere potenţial patogene aparţinând genurilor Naegleria şi Acanthamoeba
Tehnici de diagnostic:
1. Tehnici de izolare a amoebelor.
2. Tennici de cultivare a amoebelor.
3. Examinarea L.C.R. ului.

VIII. Eozinofilia şi infecţiile parazitare

IX. Ectoparaziţi
A. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Ixodes
B. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Sarcoptes
C. Clasa Insecta, Familia Pediculidae: genurile Pediculus şi Ptirius

I.10. MODULUL MANAGEMENT - 2 luni
Tematica lecţiilor conferinţã (30 ore)

1. Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferinţe)
a. planificarea activitãţilor;
b. amenajarea şi organizarea spaţiului laboratorului, utilitãţi, mobilier şi echipamente;
c. managementul personalului, evaluarea personalului;
d. aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente şi servicii (ex. întreţinere, service, etalonãri, eliminare deşeuri etc), gestiunea stocurilor, etc;
e. întocmirea bugetului laboratorului. Finanţarea serviciilor laboratorului;
2. Normele de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferinţã).
3. Biosiguranţa şi biosecuritatea laboratorului de analize medicale. (1 conferinţã).
4. Sistemul de management al calitãţii:
a. Noţiuni fundamentale şi vocabular (1 conferinţã)
b. Cerinţe de management (2 conferinţe)
c. Cerinţe tehnice (1 conferinţã)
d. Auditul intern (1 conferinţã)
e. Asigurarea calitãţii rezultatelor. Controlul intern al calitãţii. Scheme de comparare interlaboratoare. (2 conferinţe)
f. Controlul echipamentelor de analizã (1 conferinţã)
g. Trasabilitatea mãsurãrii. Materiale de referinţã. (1 conferinţã)
h. Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. (1 conferinţã)
5. Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica şi confidenţialitatea în laboratorul de analize medicale. (1 conferinţã)

Baremul activitãţilor practice
Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d
Evaluarea riscului microbiologic. 1 lp
Fişa de siguranţã (substanţe chimice, agenţi infecţioşi) 1 d
Întocmirea unei organigrame şi a unei fişe de post 1 lp
Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp
Elaborarea documentaţiei sistemului de management. Manualul de management. Proceduri şi înregistrãri. 2 lp
Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit şi a raportului de audit. 1 lp
Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard. 1 lp
Validarea metodelor de analizã. Estimarea incertitudinii de mãsurare. 2 lp
Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analizã. 1 lp

I.11. MODULUL DE BIOETICÃ - 2 sãptãmâni
TEMATICÃ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioeticã - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu.
2. Contextul apariţiei bioeticii.
3. Definirea bioeticii.
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
5. Teorii şi metode în bioeticã.

II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã.
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţã religioasã, etnie, etc.).

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic-pacient.
2. Paternalism versus autonomie.
3. Modele ale relaţiei medic-pacient.
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate.

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
1. Consimţãmântul informat.
2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.
3. Relaţia medic-pacient minor.
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic-pacient.

V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare.
2. Culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1. Libertatea procreaţiei.
2. Dileme etice în avort.
3. Etica reproducerii umane asistate medical.
4. Probleme etice în clonarea reproductivã.

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã.
2. Probleme etice în stãrile terminale.
3. Tratamente inutile în practica medicalã.
4. Eutanasia şi suicidul asistat.
5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru.
2. Donarea de organe de la persoana vie.
3. Etica alocãrii de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman.
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã.
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
5. Terapia genicã.
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani.
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani.
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale.
5. Comitetele de eticã a cercetãrii.
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã.

TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate.
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã.
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã.
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri.
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã.
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis.
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore


PERFECŢIONAREA APLICATIVÃ ÎNTR-UN DOMENIU OPŢIONAL
DIN I.1-I.9 11 1/2 Luni

BIOCHIMIE, BIOLOGIE MOLECULARÃ

BACTERIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE, MICOLOGIE

Tematica lecţiilor conferinţã (180 ore)
(1). Diagnosticul etiologic al infecţiilor acute şi cronice ale tractului respirator: virale, bacteriene, micotice (8 cursuri)
- Rinosinuzite: 1 curs
- Angine: 2 cursuri
- Bronşite: 1 curs
- Pneumonii: 2 cursuri
- Infecţii bronho-pulmonare cronice (TBC, micoze): 2 cursuri
(2). Diagnosticul etiologic al infecţiilor gastro-intestinale infecţioase: virale, bacteriene, micotice şi parazitare: 16 cursuri
- Virale: 1 curs
- Bacteriene: 8 cursuri
- Micotice: 1 curs
- Parazitare: 6 cursuri
(3). Toxiinfecţiile alimentare - caracteristici etiologice, clinice şi epidemiologice: 2 cursuri.
(4). Infecţii urogenitale - particularitãţi etiologice şi de laborator: 2 cursuri
(5). Sindromul meningeal - diagnostic etiologic: 2 cursuri
(6). Septicemiile/bacteriemiile - conduita examenului bacteriologic: 2 curs
(7). Diagnosticul etiologic al exudatelor purulente ale cavitãţilor şi pãrţilor moi: 1 curs
(8). Particularitãţi etiologice şi epidemiologice ale infecţiilor nosocomiale: 2 cursuri
(9). Investigaţia bacteriologicã a mediului înconjurãtor: 1 curs
(10). Investigaţia bacteriologicã a apelor potabile şi reziduale: 2 cursuri şi 2 demonstraţii.
(11). Investigaţia bacteriologicã a alimentelor: 5 cursuri şi demonstraţii
- Norme de control microbiologic al alimentelor: 1 curs
- Controlul parazitologic al produselor alimentare: 1 curs
- Controlul bacteriologic al cãrnii şi produselor din carne: 1 curs (inclusiv al produselor conservate)
- Controlul bacteriologic al laptelui şi produselor lactate: 1 curs
- Controlul bacteriologic al ouãlelor şi derivatelor de ou: 1 curs
- Controlul bacteriologic al altor produse alimentare (dulciuri, produse vegetale, etc.): 1 curs
(12). Metode convenţionale şi moderne în diagnosticul bolilor virale, bacteriene, micotice şi parazitare: 2 cursuri
(13). Hepatitele virale - determinãri ale markerilor etiologici: 2 cursuri
(14). Infecţia cu HIV - cerinţe ale diagnosticului etiologic: 2 cursuri

1. Baremul activitãţilor practice
1. Metodologia diagnosticului microbiologic al prelevatelor patologice în infecţii acute şi cronice ale tractului respirator.
1.1. Secreţii rinosinusale - 1 l.p.
1.2. Exudate faringo-amigdaliene - 1 d. + 2 l.p.
1.3. Sputa 1 d. + 3 l.p.
2. Diagnosticul etiologic al infecţiilor gastro-intestinale.
2.1. Izolarea şi identificarea de virusuri enterice (2 d + 4 l.p.)
2.2. Coprocultura (2 d + 9 l.p.)
2.3. Examenul microscopic al scaunului (Bacteriologic-Parazitologic) (5 l.p.)
3. Examenul microbiologic al infecţiilor urogenitale-parazitologic, bacteriologic, micologic (1 d + 2 l.p.)
4. Examenul l.c.r.: citologic, microbiologic (1 d + 1 l.p.)
5. Hemocultura (1 d.)
6. Examenul bacteriologic al exudatelor purulente (abcese, exudate, plãgi chirurgicale, exudate pleurale, peritoneale, articulare) (1 d.)
7. Particularitãţi şi cerinţe ale investigaţiei microbiologice în infecţiile nosocomiale (1 d.)
8. Investigaţia bacteriologicã a mediului înconjurãtor (1 d.)
9. Investigaţia bacteriologicã a apelor potabile reziduale (2 l.p.)
10. Norme şi metodologii de control microbiologic al alimentului (1 d. + 7 l.p.)
11. Metode convenţionale şi moderne în diagnosticul etiologic al bolilor infecţioase (4 d.)
12. Hepatitele virale - markeri etiologici cu valoare epidemiologicã (2 d.)
13. Infecţia cu HIV. Cerinţe ale diagnosticului etiologic (2 d.)
14. Metode serologice de investigare în microbiologie. 1d.


MEDICINÃ DE LABORATOR

5 ANI


     ● Biochimie                                                I.1 - 8 luni
     ● Biologie molecularã                                      I.2 - 3 luni
     ● Geneticã                                                 I.3 - 3 luni
     ● Imunologie                                               I.4 - 4 luni
     ● Hematologie (10 l) şi hematologie transfuzionalã (2 l)   I.5 - 12 luni
     ● Bacteriologie                                            I.6 - 8 luni
     ● Micologie                                                I.7 - 1 lunã
     ● Virusologie                                              I.8 - 4 luni
     ● Parazitologie                                            I.9 - 3 luni
     ● Managementul şi asigurarea calitãţii                     I.10 - 2 luni
     ● Bioeticã                                                 I.11- 2 sãptãmâni



II. Perfecţionare aplicativã într-un domeniu curricular opţional şi cu acordul directorului de program - 11 1/2 luni



 ┌────────┬──────────────┬───────────────┬──────────┬────────────────┬────────┐
 │        │     ANUL I   │     ANUL II   │ ANUL III │    ANUL IV     │ ANUL V │
 ├────────┼──────────────┼───────────────┼──────────┼────────────────┼────────┤
 │STAGIUL │I.1, I.2, I.3 │ I.3, I.4, I.5 │ I.5, I.6 │ I.6, I.7, I.8, │  II    │
 │        │              │               │          │I.9, I.10, I.11 │        │
 └────────┴──────────────┴───────────────┴──────────┴────────────────┴────────┘






MINISTERUL SĂ?NĂ?TĂ?ŢII
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR
BUCUREŞTI


CURRICULUM DE PREGÃTIRE
ÎN SPECIALITATEA

SÃNÃTATE PUBLICÃ ŞI MANAGEMENT


Toate dreturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrãri aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti


CURRICULUM DE PREGÃTIRE ÎN SPECIALITATEA
SÃNÃTATE PUBLICÃ ŞI MANAGEMENT


DEFINIŢIE:
Sãnãtatea Publicã este ramura medicinii care se ocupã de supravegherea sãnãtãţii populaţiei, de identificarea nevoilor sanitare ale acesteia, de cultivarea strategiilor care promoveazã sãnãtatea şi de evaluarea serviciilor de sãnãtate.
"Noua Sãnãtate Publicã se ocupã cu identificarea nevoilor de sãnãtate şi organizarea de servicii de sãnãtate comprehensive la nivel populaţional, incluzând astfel procesul de informare în vederea caracterizãrii stãrii de sãnãtate a populaţiei şi mobilizarea resurselor necesare pentru a interveni asupra acestei stãri. Deoarece esenţa sãnãtãţii publice este starea de sãnãtate a populaţiei aceasta include organizarea personalului şi a unitãţilor medicale în vederea furnizãrii tuturor serviciilor de sãnãtate necesare pentru promovarea sãnãtãţii, prevenirea bolilor, diagnosticare şi tratamentul bolilor, precum şi reabilitarea fizicã, socialã şi profesionalã".
DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, în afara cãrora sunt prevãzute şi 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.
Etapa de angajare, luare în evidenţã, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la unitatea sanitarã repartizatã, alegerea îndrumãtorului şi fixarea planului de activitate

STRUCTURA STAGIILOR


           Stagii de bazã (modulele 1-5)
  1 Mãsurarea şi evaluarea stãrii de sãnãtate şi a
    determinanţilor sãi                                               5 1/2 luni
  2 Bioeticã                                                          2 sãpt
  3 Metode de cercetare a serviciilor de sãnãtate                     3 luni
  4 Biostatistica şi informaticã                                      2 luni
  5 Epidemiologie generalã                                            4 luni
 
           Stagii complementare (modulele 6-10)
  6 Sãnãtatea ocupaţionalã                                            1 lunã
  7 Igiena mediului în relaţie cu Sãnãtatea Publicã                   2 luni
  8 Igiena alimentaţiei şi nutriţiei în relaţie cu sãnãtatea umanã    2 luni
  9 Igiena copiilor şi tinerilor                                      1 lunã
 10 Epidemiologie specialã                                            4 luni
 
          Stagii de profil (11-14)
 11 Bolile cronice ca problemã de Sãnãtate Publicã                    2 luni
 12 Promovarea sãnãtãţii şi strategii preventive                      3 luni
 13 Managementul serviciilor de sãnãtate şi sociale                   6 luni
 14 Stagii practice de Sãnãtate Publicã şi Management - se vor
    efectua activitãţi metodologice şi de conducere în unitãţi
    sanitare, institute, Autoritãţi de Sãnãtate Publicã Judeţene,
    Case Judeţene de Asigurãri de Sãnãtate                            12 luni



CONŢINUTUL STAGIILOR
1) MÃSURAREA ŞI EVALUAREA STÃRII DE SÃNÃTATE ŞI A DETERMINANŢILOR EI - 5 1/2 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 90 ore
1.1) Introducere în sãnãtatea publicã:
Sãnãtatea individului şi sãnãtatea populaţiilor
Definirea domeniului sãnãtãţii publice
Principiile metodei ştiinţifice
Evoluţia conceptelor în sãnãtate publicã
Mãsurarea stãrii de sãnãtate a populaţiei
1.2) Demografie:
Statica populaţiei
Mişcarea mecanicã şi naturalã: natalitatea şi mortalitatea
Metode de standardizare
Tabele de mortalitate
1.3) Evaluarea poverii bolilor:
Ani de viaţã potenţial pierduţi
Morbiditate, incidenţa, prevalenţa
1.4) Calitatea vieţii
1.5) Modele de determinanţi ai stãrii de sãnãtate a unei populaţii:
Factori biologici
Factori de mediu
Factori de stil de viaţã (comportamentali)
Serviciile de sãnãtate
1.6) Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în mãsurarea stãrii de sãnãtate şi a factorilor care o influenţeazã:
Criterii de alegere a metodelor de cercetare
Metode cantitative: proiectarea şi evaluarea validitãţii şi fiabilitãţii chestionarelor
Metode calitative: interviul, observaţia, prelucrarea datelor calitative
Tematica activitãţilor practice
Introducere în sãnãtatea publicã:
- Identificarea surselor de informare ştiinţificã şi de date statistice relevante pentru sãnãtatea publicã
- Citirea şi evaluarea criticã a rezultatelor din publicaţii ştiinţifice
- Prezentarea şi diseminarea rezultatelor cercetãrii; redactarea şi susţinerea unei comunicãri, redactarea unui articol ştiinţific
Demografie:
- Interpretarea medicalã a informaţiilor din domeniul staticii populaţiei
- Mãsurarea şi interpretarea medicalã a informaţiilor referitoare la mişcarea naturalã a populaţiei (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.)
- Analiza fertilitãţii într-o populaţie definitã, pe baza datelor disponibile
- Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici şi din alte domenii ale studiului stãrii de sãnãtate
Morbiditate:
- Obţinerea de date referitoare la incidenţa unor boli sau grupe de boli
- Proiectarea unui studiu de prevalenţã de moment pentru o boalã datã sau pentru un grup de boli
- Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea incapacitãţii într-o populaţie
Factori care condiţioneazã starea de sãnãtate a unei populaţii:
- Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor care influenţeazã starea de sãnãtate a unei populaţii
- Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în mãsurarea stãrii de sãnãtate şi a factorilor care influenţeazã:
- Realizarea şi testarea unui chestionar
- Proiectarea şi realizarea unei anchete de tip calitativ
- Obţinerea de informaţii din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influenţeazã starea de sãnãtate a populaţiei
- Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor comportamentali asociaţi sãnãtãţii
- Analiza impactului unor servicii de sãnãtate asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei

2. BIOETICA - 2 sãptãmâni
Tematica lecţiilor conferinţã -20 ore
2.1) Definirea bioeticii, concepte, evoluţie, teorii şi metode în bioeticã. domenii prioritare de studiu in bioeticã.
2.2) Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii, influenţa credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor
2.3) Relaţia medic - pacient, modele ale relaţiei medic - pacient, dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate.
2.4) Relaţia medic - pacient: consimţãmântul informat, confidenţialitatea, relaţia medic - pacient minor: acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient.
2.5) Greşeli şi erori în practica medicalã: definirea noţiunilor, culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice, management.
2.6) Probleme etice ale începutului vieţii: libertatea procreaţiei, dileme etice în avort, reproducerea umana asistata medical, clonarea reproductivã.
2.7) Probleme etice la finalul vieţii: Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã, probleme etice în stãrile terminale: tratamente inutile în practica medicala: eutanasia şi suicidul asistat; Îngrijirile paliative.
2.8) Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane
2.9) Probleme etice în geneticã şi genomicã: eugenia şi discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion Terapia genicã.
2.10) Etica cercetãrii pe subiecţi umani, principii etice, coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecţi umani; comitetele de eticã a cercetãrii; conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã.

Tematica activitãţilor practice
- Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã
- Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã; Jurãmântul lui Hipocrate, alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent.
- Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice
- Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
- Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice
- Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri.
- Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã.
- Rolul comitetelor de eticã din spitale.
- Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete
Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.
- Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis.
- Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale.
- Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieţii, finalului vieţii, transplantul de ţesuturi şi organe, geneticã şi genomicã, cercetarea pe subiecţi umani.

3. METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SÃNÃTATE - 3 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 60 ore
3.1. Identificarea problemelor
Analiza şi prezentarea problemei
Ierarhizarea prioritãţilor
Analiza şi evaluarea variantelor de intervenţie
Formularea obiectivelor
3.2. Metodologia cercetãrii serviciilor de sãnãtate. Tipuri de studii, tehnici de colectare a datelor, utilizarea eşantionajului în cercetarea serviciilor de sãnãtate; planul de prelucrare şi analizã a datelor: Pretestarea metodologiei:Planul de lucru
3.3. Administrarea şi monitorizarea proiectului şi utilizarea rezultatelor: Bugetarea acţiunilor
3.4. Implementarea proiectului
Prezentarea rezultatelor
Tematica activitãţilor practice
Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituţii de sãnãtate
Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare şi secundare
Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare
Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date
Proiectarea şi testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu)
Dezvoltarea unui instrument pentru mãsurarea calitãţii serviciilor
Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT şi metodei PERT
Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sãnãtate
Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea şi monitorizarea proiectelor
Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sãnãtate:
Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice
- Identificarea principalilor factori motivaţionali pentru personalul care lucreazã în sistemul de sãnãtate
- Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micromanagement în condiţiile practicii de grup
- Evaluarea gradului de satisfacţie al pacienţilor în legãturã cu serviciile unei instituţii de sãnãtate: spital, CDT, cabinet medical, etc.
- Cercetarea calitativã a comportamentului şi motivaţiilor diferitelor grupuri de actori implicaţi în reforma sistemului de sãnãtate

4. BIOSTATISTICA ŞI INFORMATICA - 2 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 30 ore
4.1. Prelucrarea automatã a datelor: Pachete de statisticã utilizate în Sãnãtate Publicã: EpiInfo, SPSS, SAS, etc.
4.2. Editarea de documente (text şi graficã)
4.3. Baza de date
4.4. Documentarea asistatã de calculator
4.5. Programe de comunicaţii
4.6. Biostatisticã:
- Indicatori de tendinţã centralã şi dispersie
- Eşantionaj şi inferenţã statisticã
- Tipuri de distribuţii şi compararea statisticã (teste parametrice şi neparametrice)
- Regresia logisticã
- Corelaţia şi regresia liniarã
- Pachete de programe de calculator pentru prelucrãri statistice; compatibilizare cu cerinţele U.E.
4.7. Statisticã superioarã

Tematica activitãţilor practice
Introducere în informaticã:
- Realizarea operaţiunilor elementare cu fişiere (creare, copiere, redenumire, ştergere, etc.) în mediile de operare uzuale
- Utilizarea unui editor de text şi a unui program de graficã
- Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date
- Utilizarea unui program de calcul tabelar
- Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator
- Utilizarea poştei electronice
- Utilizarea mijloacelor multimedia
Biostatisticã:
- Aplicarea metodelor de statisticã descriptivã şi analiticã în prelucrarea cu ajutorul computerului şi a datelor dintr-un studiu
- Interpretarea rezultatelor prelucrãrilor statistice efectuate cu programe de statisticã uzuale şi redactarea concluziilor
- Proiectarea unui studiu pe eşantion
- Interpretarea şi evaluarea criticã a rezultatelor statistice cuprinse în articole ştiinţifice

5. EPIDEMIOLOGIE GENERALÃ - 4 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 100 ore
5.1. Introducere în Epidemiologie:
- Definiţie, scop, domenii de utilizare
- Istoric
- Concepte utilizate în epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiţii de caz, prevenţie, control, etc.)
- Istoria naturalã a bolii
- Nivele de prevenire (profilaxie primarã, secundarã şi terţiarã)
Cauzalitatea multiplã a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologicã)
5.2) Epidemiologie descriptivã:
- Tipuri de studii (populaţionale, clinice - individuale)
5.3) Studii analitice:
- Conceptul cauzalitãţii şi etape ale stabilirii relaţiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducţie, criterii)
- Studii observaţionale versus studii experimentale (definire, utilizare)
- Studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri şi controale, comparabilitatea informaţiilor, pseudo-rate şi Odds Ratio, avantaje şi dezavantaje)
- Studii analitice tip cohortã (definire cohorte şi grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje).
- Studii experimentale - trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice)
5.4 Epidemiologie ocupaţionalã (tipuri de studii, supravegherea epidemiologicã)
5.5 Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului)
5.6 Screeningul în depistarea bolilor (definiţie, principii, caracteristici, evaluare)
5.7 Supravegherea epidemiologicã în sãnãtatea publicã:
- Istoric, definiţie, utilizare
- Obiective
- Tipuri de supraveghere (supraveghere activã, pasivã, sentinelã, de laborator)
- Elementele unui sistem de supraveghere
- Analiza, interpretarea şi prezentarea datelor de supraveghere
- Evaluarea unui sistem de supraveghere
- Atributele supravegherii

Tematica activitãţilor practice
- Sistemul informaţional în bolile transmisibile
- Aplicaţii practice privind evaluarea frecvenţei, gravitãţii, potenţialului epidemiologic şi al factorilor de risc în bolile infecţioase

6. SÃNÃTATEA OCUPAŢIONALÃ: 1 lunã
Tematica lecţiilor conferinţã - 30 ore
6.1. Metodologia de cercetare în medicina muncii
6.2. Metodologia de diagnostic, tratament şi profilaxie în bolile profesionale
6.3. Principalele boli profesionale; aspecte clinice, tratament, profilaxie
6.4. Legislaţia curentã în medicina muncii

7. IGIENA MEDIULUI ÎN RELAŢIE CU SÃNÃTATEA PUBLICÃ - 2 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 60 ore
7.1. SÃNÃTATEA MEDIULUI:
7.2. Factorii meteoroclimatici şi influenţa lor asupra organismului
7.3. Poluarea aerului; sursele şi elementele de poluare; profilaxie
7.4. Radiaţiile neionizante şi relaţia lor cu sãnãtatea umanã
7.5. Radiaţiile ionizante şi mãsuri de profilaxie
7.6. Nevoile de apã ale individului şi colectivitãţilor; poluarea biologicã şi chimicã a apei; criterii de calitate a apei
7.7. Poluarea biologicã şi chimicã a solului; efecte asupra sãnãtãţii; mijloace de prevenire şi combatere
7.8. Poluarea sonorã; acţiunea asupra organismului; prevenire şi combatere
7.9. Locuinţa şi relaţia cu sãnãtatea

Tematica activitãţilor practice
- Metodologia cercetãrii sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziţiei normale şi a poluanţilor din aer. Interpretarea şi discutarea rezultatelor
- Evaluarea expunerii populaţiei la poluanţii din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect
- Metodologia de supraveghere a stãrii de sãnãtate în relaţie cu poluarea aerului atmosferic
- Metodologia cercetãrii sanitare a apei (potabilã, recreaţionalã, rezidualã). Recoltarea probelor de apã. Determinarea proprietãţilor organoleptice, fizice, chimice ale apei.
Interpretarea şi discutarea rezultatelor
- Evaluarea eficienţei dezinfecţiei apei. Analiza bacteriologicã a apei
- Cerinţe igienico-sanitare ale aprovizionãrii centrale şi locale cu apã potabilã
- Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionãrii cu apã potabilã a populaţiei
- Metodologia de supraveghere a stãrii de sãnãtate în relaţie cu apa potabilã
- Metodologia cercetãrii sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluãrii solului. Interpretarea şi discutarea rezultatelor
- Metodologia de cercetare a impactului condiţiilor necorespunzãtoare de locuit asupra sãnãtãţii (microclimat, iluminat, ventilaţie, poluare interioarã)
- Metodologia cercetãrii sanitare a poluãrii sonore
- Metodologia cercetãrii expunerii populaţiei la radiaţii ionizante
- Metodologia cercetãrii condiţiilor de igienã din unitãţile medico-sanitare
- Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu şi de sãnãtate într-o comunitate cu poluare industrialã datã. Alcãtuirea planului de intervenţie operativã în cazul unei calamitãţi sau catastrofe
- Evaluarea riscului pentru sãnãtate generat de mediu într-o situaţie datã. Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate datã
- Evaluarea riscului pentru sãnãtate generat de mediu ocupaţional

8. IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI NUTRIŢIEI ÎN RELAŢIE CU SÃNÃTATEA UMANÃ - 2 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 60 ore
8.1. Substanţele nutritive calorigene: protide, lipide, glucide: rol în nutriţie; raţii; efectele consumului neadecvat
8.2. Vitaminele (liposolubile şi hidrosolubile) şi elementele minerale (macro- şi microelemente): rol în nutriţie; raţii,; surse; efectele consumului neadecvat
8.3. Valoarea nutritivã şi condiţiile de igienã pentru: lapte şi produse lactate, carne şi produse din carne, ouã, legume, fructe, derivate din cereale, produse zaharoase, bãuturi alcoolice şi nealcoolice
8.4. Poluarea chimicã a alimentelor; efecte asupra alimentelor şi consumatorilor; mãsuri de profilaxie
8.5. Toxiinfecţiile alimentare; profilaxie
8.6. Boli de nutriţie (carenţiale şi prin hiperconsum alimentar): etiopatologie; epidemiologie; profilaxie
8.7. Igiena unitãţilor cu profil alimentar
8.8. Legislaţia privind igiena alimentaţiei

Tematica activitãţilor practice
- Stagiu şi demonstraţii organizate sub conducerea specialistului în "Sãnãtatea nutriţionalã".

9. IGIENA COPIILOR ŞI TINERILOR - 1 lunã
Tematica lecţiilor conferinţã - 30 ore
9.1. Dezvoltarea umanã: nivelurile de organizare ale compoziţiei corpului uman, principiile generale ale dezvoltãrii umane, maturizarea pubertarã şi anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umanã, acceleraţia creşterii sau tendinţa secularã
9.2. Dezvoltarea neuropsihicã şi relaţiile interpersonale în colectivitãţi: grupul de elevi, de adolescenţi, de studenţi
9.3. Adaptarea organismului în creştere şi dezvoltare la procesul instructiv-educativ, la antepreşcolari (0 - 3 ani), la preşcolari (3-7 ani): creşterea rezistenţei nespecifice prin cãlirea organismului şi educaţie fizicã, odihna şi somnul, deprinderea de a munci, programul instituţionalizat din grãdiniţele de copii, la elevi şi studenţi
9.3. Prevenirea şi combaterea comportamentelor cu risc în colectivitãţile de copii şi tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de bãuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente şi distructive.

Tematica activitãţilor practice
- Metodologia aprecierii dezvoltãrii fizice: antropometria, indicatorii dezvoltãrii fizice definitori pe grupe de vârstã, diagnosticul individual al dezvoltãrii fizice în sistem sigmal şi de percentile
- Metodologia aprecierii nivelului de dezvoltare neuro-psihicã: strategii şi metode de cercetare, psihodiagnozã
- Metodologia aprecierii programului de activitate şi odihnã în creşe, grãdiniţe, şcoli şi universitãţi. Aprecierea reuşitei şcolare
- Metode de lucru ale medicului în orientarea şcolarã şi profesionalã
- Metodologia aprecierii condiţiilor igienico-sanitare din instituţiile de copii şi tineri
- Organizarea şi funcţionarea cabinetelor de medicinã şcolarã

10. EPIDEMIOLOGIE SPECIALÃ - 4 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 100 ore

I. Epidemiologia bolilor infecţioase
Procesul infecţios (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare)
Focar epidemiologic (definiţie, factori condiţionali, forme de manifestare)
Procesul epidemiologic (definiţie, factori şi forme de manifestare)
Investigarea şi controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie)
Decontaminarea (dezinfecţia, sterilizarea)
10.1 Epidemiologia, prevenirea şi controlul principalelor boli infecţioase
10.2. Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemicã, difteria, tetanos, tuse convulsivã, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococicã, Haemophilus Influenze B
10.3. Boli cu transmitere digestivã: hepatita A, E, salmoneloze, infecţii cu Shigella, toxiinfecţii alimentare, boala diareicã acutã, holerã, Rottavirus.
10.4 Boli cu transmitere pe cale aerianã: tuberculoza, scarlatina Curriculum în Sãnãtate publicã şi Management 14
10.5. Boli cu transmitere predominant parenteralã: infecţia cu HIV/SIDA, infecţia cu virus hepatitic C
10.6. Boli cu transmitere prin vectori: malaria şi alte zoonoze cu transmitere vectorialã
10.7 Boli cu transmitere sexualã: sifilis, gonoree, infecţiile cu Chlamydia.
10.8. Zoonoze: antrax, leptospiroza, rabie, bruceloza
10.9. Parazitoze.
10.10. Infecţii nosocomiale.

Tematica activitãţilor practice
- Sistemul informaţional în bolile transmisibile
- Aplicaţii practice privind evaluarea frecvenţei, gravitãţii, potenţialului epidemiologic şi al factorilor de risc în bolile infecţioase
- Organizarea, efectuarea şi evaluarea eficacitãţii şi acceptabilitãţii diferitelor activitãţi epidemiologice, de profilaxie şi combatere:
- Metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active şi diferenţiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic şi la angajare, metodologia supravegherii active a purtãtorilor de germeni
- Organizarea şi efectuarea unor acţiuni de recoltare, conservare şi transport de produse biologice şi de mediu: Tehnici de recoltare, Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situaţii epidemiologice pentru implementarea mãsurilor antiepidemice şi privind cãile de transmitere
- Planificarea, organizarea şi desfãşurarea tehnicã a mãsurilor DDD în raport cu diverse situaţii epidemiologice şi obiective din teren, testarea eficienţei acţiunilor DDD:
- Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boalã transmisibilã:
- Tehnica întocmirii anchetei epidemiologie: preliminarã şi definitivã
- Mãsuri pentru îngrãdirea şi lichidarea focarului epidemiologic declarat
- Urmãrirea focarului epidemic pânã la lichidare
- Planificarea şi desfãşurarea activitãţilor de imunoprofilaxie a populaţiei imunoprofilaxia profilacticã activã şi pasivã
- Legislaţie sanitarã (legi, regulamente, norme, instrucţiuni referitoare la activitatea antiepidemicã şi de igienã, apãrarea sanitarã a graniţelor, participare la convenţiile sanitaro-antiepidemice internaţionale, sondaje)
- Diagnostic şi evaluare a potenţialului epidemiologic, elaborarea planului de acţiuni profilactice şi de combatere în principalele boli infecţioase
- Program plan de mãsuri de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile în situaţii neaşteptate (calamitãţile naturale şi mişcare migraţionalã nereglementatã) şi bioterorism

11. BOLILE CRONICE CA PROBLEMÃ DE SÃNÃTATE PUBLICÃ - 2 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 50 ore
Epidemiologia bolilor neinfecţioase
11.1. Utilizarea principiilor şi metodelor epidemiologice în prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, geneticã, a bolilor cardiovasculare, oncologicã, metabolism şi nutriţie)
11.2. Epidemiologie ocupaţionalã (tipuri de studii, supravegherea epidemiologicã)
11.3. Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului)
11.4. - Utilizarea principiilor şi metodelor epidemiologice în prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, geneticã, a bolilor cardiovasculare, oncologicã, metabolism şi nutriţie)
11.5. Profilaxie, morbiditate, mortalitate, educaţie pentru sãnãtate, programe de sãnãtate, organizarea şi funcţionarea serviciilor de supraveghere şi control în:
- Boli cardiovasculare
- Tumori maligne
- Accidente
- Boli respiratorii cronice
- Boli digestive cronice
- Boli reumatismale
- Boli de nutriţie
- Boli psihice

Tematica activitãţilor practice
- Proiectarea unor anchete epidemiologice (scop, obiective, metode, rezultate parţiale şi/sau finale), privind bolile cronice

12. PROMOVAREA SÃNÃTÃŢII ŞI STRATEGII PREVENTIVE - 3 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 50 ore
12.1) Strategii preventive. Concepte de promovare a sãnãtãţii şi educaţiei pentru sãnãtate. Carta de la Otawa
12.2) Societatea civilã, drepturile omului şi promovarea sãnãtãţii. Politici sãnãtoase şi alianţe pentru sãnãtate. Strategii de implicare a comunitãţii în educaţia pentru sãnãtate şi promovarea sãnãtãţii
12.3) Stilul de viaţã, comportamentele şi educaţia pentru sãnãtate
12.4) Mortalitatea feto-infantilã şi juvenilã şi ocrotirea sãnãtãţii copilului
12.5) Problematica medico-socialã a cuplului, sãnãtatea reproducerii şi educaţia sexualã
12.6) Problematica medico-socialã a populaţiei vârstnice
12.7) Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri
12.8) Marketing social
12.9) Bioeticã

Tematica activitãţilor practice
- Strategii preventive. Conceptele de promovare a sãnãtãţii şi educaţiei pentru sãnãtate
- Proiectarea schiţei unui program de intervenţie bazat pe strategia ecologicã
- Formularea unui program integrat de mãsuri preventive pentru o populaţie datã
- Societatea civilã, drepturile omului şi promovarea sãnãtãţii. Strategii de implicare a comunitãţii în educaţia pentru sãnãtate şi promovarea sãnãtãţii
- Proiectarea schiţei unui program de intervenţie comunitarã în colaborare cu o organizaţie nonguvernamentalã
- Stilul de viaţã, comportamentele şi educaţia pentru sãnãtate
- Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor legate de sãnãtate
- Susţinerea unei prelegeri pe tema legãturii între factorii comportamentali şi sãnãtate pentru un public nespecializat
- Mortalitatea feto-infantilã şi juvenilã şi ocrotirea sãnãtãţii copilului:
- Proiectarea şi efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalitãţii infantile şi juvenile
- Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalitãţii infantile şi juvenile
- Problematica medico-socialã a cuplului, sãnãtatea reproducerii şi educaţia sexualã:
- Proiectarea şi efectuare unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile legate de planificarea familialã şi educaţia sexualã a unei populaţii
- Realizarea unui material de educaţie pentru sãnãtate destinat mediilor de informare în masã (articol, material audio sau video)
- Problematica medico-socialã a populaţiei vârstnice
- Proiectarea şi efectuarea unei cercetãri privind morbiditatea populaţiei vârstnice dintr-un teritoriu
- Proiectarea şi efectuarea unei cercetãri privind problemele sociale ale vârstnicilor instituţionalizaţi
- Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri

13) MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SÃNÃTATE ŞI SOCIALE - 6 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 120 ore
13.1) Planificare şi programare
13.2) Comunicare (în organizaţie, cu pacientul)
13.3) Sisteme de sãnãtate: descriere, analizã comparatã şi modalitãţi de finanţare a serviciilor de sãnãtate
13.4) Organizarea serviciilor de sãnãtate - macro şi microsistem de sãnãtate, nivele de asistenţã medicalã - primarã, spitaliceascã, ambulatorie, etc.
13.5) Politici de sãnãtate - elaborare, evaluare impact, aplicare
13.6) Principiile şi funcţiile managementului:
- Procesul de luare a deciziei
- Conflict şi negociere
13.7) Management organizaţional - structurã, culturã, managementul schimbãrii
13.8) Managementul şi evaluarea proiectelor şi programelor din domeniul sanitar
13.9) Economia sanitarã (caracteristicile pieţei şi ale competiţiei în sãnãtate, metode şi tehnici de evaluare economicã, asigurãri de sãnãtate publice şi private)
13.10) Managementul financiar (alternative de finanţare ale sistemelor de sãnãtate, metode de platã a furnizorilor)
13.11) Managementul resurselor umane în domeniul sanitar
13.12) Managementul şi evaluarea calitãţii îngrijirilor şi serviciilor de sãnãtate
13.13) Evaluarea tehnologiilor medicale (metode, principii, instrumente)
13.14) Noţiuni de legislaţie medicalã
13.16) Integrarea în Uniunea Europeanã (instituţii, programe, reguli şi recomandãri)
Tematica activitãţilor practice
13.17) Analiza şi interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sãnãtate
13.18) Identificarea, analiza şi interpretarea datelor cu privire la distribuţia resurselor fizice, umane, financiare şi de timp în serviciile de sãnãtate
13.19) Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sãnãtate
13.20) Identificarea surselor de informaţii pentru mãsurarea costurilor
13.21) Analiza fluxurilor financiare în sisteme de asigurare sociale şi private de sãnãtate şi în sisteme naţionale de sãnãtate
13.22) Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu
13.23) Elaborarea unui proiect de buget şi analiza execuţiei bugetului pentru o instituţie de sãnãtate
13.24) Evaluarea economicã a unor servicii şi programe de sãnãtate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu şi cost/utilitate
13.25) Mãsurarea inflaţiei specifice sectorului de sãnãtate
13.26) Evaluarea impactului politicilor macroeconomice asupra stãrii de sãnãtate şi sistemului serviciilor de sãnãtate
13.27) Evaluarea activitãţilor de planificare în instituţii de la diferite nivele din sectorul sãnãtãţii
13.28) Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituţii de la diferite nivele din sectorul sãnãtãţii
13.29) Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autoritãţi de Sãnãtate Publicã Judeţene sau a unui spital
13.30) Evaluarea structurii şi culturii organizaţionale într-o instituţie din sistemul de sãnãtate: spital, Autoritate de Sãnãtate Publicã Judeţeanã, Casa de Asigurãri de Sãnãtate
13.31) Evaluarea stilului de conducere şi a rolurilor manageriale ale unor directori de instituţii
13.32) Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizaţie
13.33) Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare şi selecţie a personalului
13.34) Evaluarea unui program de dezvoltare de personal
13.35) Evaluarea rolurilor şi posibilitãţilor individuale în cadrul lucrului în echipã
13.36) Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sãnãtate destinate unor populaţii vulnerabile
13.37) Evaluarea sistemului informaţional dintr-o organizaţie
13.38) Proiectarea unui sistem de informaţii necesar monitorizãrii şi evaluãrii unui program de sãnãtate
13.39) Analiza fluxurilor de informaţii între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sãnãtate din România şi a schimbãrilor legate de reformã
13.40) Proiectarea unui sistem de asigurare şi îmbunãtãţire a calitãţii serviciilor într-o unitate sanitarã
13.41) Compararea unor instituţii de sãnãtate publice şi private din punct de vedere al strategiei instituţionale, managementului financiar şi al resurselor umane
13.42) Analiza procesului de implementare a mãsurilor de reformã a serviciilor de sãnãtate la nivelul unei unitãţi sanitare sau al unui judeţ
13.43) Analiza procesului de negociere între actori ai principiilor şi reglementãrilor care se doresc a fi implementate în cadrul reformei sistemului de sãnãtate
13.44) Descrierea sistemului serviciilor de sãnãtate al unei ţãri
13.45) Dobândirea unor deprinderi de bazã de administraţie şi secretariat: redactarea corespondenţei, evidenţa şi arhivarea documentelor

14. STAGII PRACTICE:
Stagii practice de Sãnãtate Publicã şi Management (12 luni) - se vor efectua activitãţi metodologice şi de conducere în unitãţi sanitare, institute, Autoritãţi de Sãnãtate Publicã Judeţene, Case Judeţene de Asigurãri de Sãnãtate

Notã:
* În cadrul fiecãrui stagiu, rezidentul va avea de realizat şi prezentat un referat personal sau un proiect pe o temã aleasã (din tematica abordatã în stagiul respectiv) în urma consultãrii îndrumãtorului de stagiu.
Examenul final pentru obţinerea specialitãţii, va consta din trei (3) probe:
1. probã scrisã.
2. probã practicã.
3. susţinerea unei lucrãri personale (de disertaţie).
** Comisia propune elaborarea unei bibliografii unice pentru susţinerea examenului de specialitate, cu implicarea tuturor catedrelor în elaborarea listelor de materiale bibliografice şi publicarea manualelor unice pe specialitãţi.


SÃNÃTATE PUBLICÃ ŞI MANAGEMENT

4 ANI

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢÃ



                Stagii de bazã (modulele 1-5)
  1  Mãsurarea şi evaluarea stãrii de sãnãtate şi a
     determinanţilor sãi                                               5 1/2 luni
  2  Bioeticã                                                           2 sãpt.
  3  Metode de cercetare a serviciilor de sãnãtate                      3 luni
  4  Biostatistica şi informaticã                                       2 luni
  5  Epidemiologie generalã                                             4 luni
 
            Stagii complementare (modulele 6-10)
  6  Sãnãtatea ocupaţionalã                                             1 lunã
  7  Igiena mediului în relaţie cu Sãnãtatea Publicã                    2 luni
  8  Igiena alimentaţiei şi nutriţiei în relaţie cu sãnãtatea umanã     2 luni
  9  Igiena copiilor şi tinerilor                                       1 lunã
 10  Epidemiologie specialã                                             4 luni
 
                  Stagii de profil (11-14)
 11  Bolile cronice ca problemã de Sãnãtate Publicã                     2 luni
 12  Promovarea sãnãtãţii şi strategii preventive                       3 luni
 13  Managementul serviciilor de sãnãtate şi sociale                    6 luni
 14  Stagii practice de Sãnãtate Publicã şi Management - se vor
     efectua activitãţi metodologice şi de conducere în unitãţi
     sanitare, institute, Autoritãţi de Sãnãtate Publicã Judeţene,
     Case Judeţene de Asigurãri de Sãnãtate                            12 luni




MINISTERUL SĂ?NĂ?TĂ?ŢII
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR
BUCUREŞTI

ORTODONŢIE ŞI ORTOPEDIE DENTO-FACIALÃ

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrãri aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare in Domeniul Sanitar Bucureşti

ORTODONŢIE Şl ORTOPEDIE DENTO-FACIALÃ

Curriculã de pregãtire


1.1. DEFINIŢIE. Ortodonţia şi ortopedia dento-facialã alcãtuiesc specialitatea de medicinã dentarã care are ca obiect de studiu supravegherea, ghidarea creşterii şi a dezvoltãrii structurilor dento-faciale, patologia acestora, precum şi terapia anomaliilor dento-maxilare.
1.1.1 Pregãtirea medicilor dentişti în specialitatea ortodonţie şi ortopedie dento-facialã se va desfãşura în cadrul unitãţilor de învãţãmânt superior acreditate de Ministerul Sãnãtãţii şi Ministerul Educaţiei pentru pregãtirea medicilor rezidenţi.
1.1.2 Pregãtirea Teoreticã şi practicã se va desfãşura sub îndrumarea directã a profesorului - şef de clinicã şi cu ajutorul unui colectiv de cadre didactice de predare normat prin statul de funcţiuni.
1.1.3 La încheierea fiecãrui an de stagiu se vor verifica cunoştinţele acumulate printr-un examen. Accesul în examen este condiţionat atât de activitatea practicã depusã cât şi de participarea la cursuri, seminarii şi realizarea de minimum 2 referate/an. La finalul celor 3 ani de stagiu pregãtirea se va încheia printr-un examen final constând în 3-4 probe distincte care sã dovedeascã atât pregãtirea teoreticã, practicã cât şi activitatea clinicã depusã în timpul stagiului. În urma acestui examen medicul rezident primeşte titlul de medic specialist.
1.1.4 Fiecare an de specializare cuprinde 311 ore de pregãtire teoreticã (curs seminarii şi studiu individual) sub îndrumarea cadrelor didactice din şcolile de medicinã dentarã acreditate de Ministerul Sãnãtãţii şi Ministerul Educaţiei sub conducerea unui profesor/şef de catedrã.

1.2. DURATA: 3 ani
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, în afara cãrora sunt prevãzute şi minim 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.

1.3. STRUCTURA CELOR TREI ANI DE REZIDENŢIAT
1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţã, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spitalul clinic şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumãtorului şi fixarea planului de activitate: 1 sãptãmânã.
1.3.2. Pregãtirea în ortodonţie:
1.3.2.1. Stagiul clinic de ortodonţie: 3 ani
1.3.2.2. Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfãşura în paralel cu stagiul clinic:
- Discipline biologice şi medicale generale: 4 1/2 luni
- Sãnãtate publicã dentarã: 2 luni
- Subiecte ortodontice de bazã: 8 luni
- Subiecte ortodontice generale: 9 luni
- Tehnici ortodontice: 5 luni
- Proceduri de tratament ortodonţie inter disciplinare: 3 luni
- Tehnici speciale de tratament ortodonţie: 2 luni
- Managementul sãnãtãţii: 1 lunã
- Management în cabinetul de ortodonţie: 1 lunã
- Bioetica: 1/2 lunã

1.4. CONŢINUTUL PREGÃTIRII
1.4.1. STAGIUL CLINIC DE ORTODONŢIE: durata 3 ani
Cuprinde:
● Ore de practicã clinicã şi preclinicã
BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITÃŢII DE PREGÃTIRE
Baremul activitãţii practice va fi reprezentat de documentaţia completã a 10 cazuri tratate de cãtre medicul rezident (vezi 1.5. anexa privind baremul minimal al activitãţii de pragãtire).
● Pe lângã cele 10 cazuri, medicul rezident trebuie sã urmãreascã evoluţia a cel puţin 50 de cazuri, preluând o parte din ele de la colegii care terminã rezidenţiatul şi o altã parte, începute de acesta, ce vor fi predate într-o fazã terapeuticã intermediarã rezidenţilor ce vor începe la terminarea stagiului sãu.
● Planificarea tratamentelor, planuri de tratament pentru cazuri selectate
● Seminarii privind evaluarea tratamentelor
- evaluarea cazurilor dupã tratament
- reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluãrii acestora de la rezidenţii aflaţi la sfârşitul studiului
● activitãţi de cercetare, documentare în literatura de specialitate.
1.4.2. CURSURI TEORETICE OBLIGATORII CARE SE VOR DESFÃŞURA ÎN PARALEL CU STAGIUL CLINIC:
1.4.2.1. DISCIPLINE BIOLOGICE Şl MEDICALE GENERALE: durata 4 1/2 luni
1.4.2.1.1. Creşterea şi dezvoltarea corpului omenesc (20 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Creşterea somaticã şi variantele ei anormale
● Puseul de creştere pubertar şi relaţia sa cu creşterea viscero-neurocraniului
● Factori genetici şi dobândiţi ce pot influenţa creşterea somaticã
● Conceptul de vârstã biologicã şi stabilirea vârstei scheletale, a vârstei dentare, precum şi a maturitãţii sexuale.
Activitãţi practice: 10 ore
Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.2.1.2. Anatomia extremitãţii cefalice (30 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Caracteristici anatomice ale sistemelor tisulare şi anatomia funcţionalã, cu importanţã esenţialã pentru înţelegerea:
- creşterii viscero-neurocraniului,
- apariţiei malformaţiilor scheletale
- ortopediei dento-faciale,
- corectãrii prin chirurgie ortognaticã a malformaţiilor cranio-faciale, a disgnaţiilor şi a anomaliilor de ocluzie
Activitãţi practice: 20 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.2.1.3.Geneticã (10 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Principii genetice esenţiale pentru înţelegerea dezvoltãrii cranio-faciale
● Principii genetice esenţiale pentru înţelegerea malformaţiilor cranio-faciale
1.4.2.1.4. Embriologia capului (20 ore)
Cursuri conferinţã: 8 ore
Creşterea şi dezvoltarea normalã a feţei, maxilarelor şi dinţilor
● Teratogeneza
● Apariţia despicãturilor şi a altor malformaţii congenitale faciale.
Activitãţi practice: 12 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.2.1.5. Biologie celularã (20 ore)
Cursuri conferinţã: 5 ore
- Aspecte citologice şi histochimice esenţiale pentru înţelegerea:
- Metabolismului celular în condiţii normale şi anormale
- Formãrii şi proliferãrii tisulare, dezvoltãrii oaselor, cartilajelor, dinţilor şi muşchilor
- Creşterii faciale
- ATM
- Deplasãrii dentare şi reacţiei ţesuturilor de susţinere
- Ortopediei dento-faciale
- Mecanismelor resorbţiei radiculare.
Activitãţi practice: 15 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.2.1.6. Fiziologia respiraţiei,fonaţiei,deglutiţiei şi masticaţiei (15 ore)
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Aspecte oro-nazale ale diferitelor tipuri de respiraţie
● Vorbirea normalã şi anormalã
● Diverse tipuri de deglutiţie
● Ciclul masticator.
Activitãţi practice: 10 ore
● studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.2.1.7. Sindroame în care este implicatã extremitatea cefalicã (15 ore)
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Principii de clasificare a sindroamelor în relaţie cu etiologia, prognosticul şi reacţia la tratamentul ortodontic şi chirurgical ortognatic.
Activitãţi practice: 10 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate.
1.4.2.1.8. Psihologia copilului, adolescentului şi a adultului (20 ore)
Cursuri conferinţã: 8 ore
Concepte şi principii de dezvoltare psihologicã Posibilitãţi şi limite ale modificãrilor de comportament
Aspecte ale motivãrii pacienţilor şi influenţa acestora asupra cooperãrii Aspecte psihologice ale pubertãţii şi adolescenţei Impactul aspectului facial asupra autoevaluãrii Aspecte psihologice ale chirurgiei ortognatice.
Activitãţi practice: 12 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.2.1.9. Biostatistica (30 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Metodologie statisticã
● Folosirea curentã a metodelor statistice
● Proceduri de prelucrare a datelor
Activitãţi practice: 20 ore
● Prelucrarea aspectelor statistice din literatura actualã
● Analizarea metodologiei statistice şi a interpretãrii publicaţiilor din literatura clinicã şi ştiinţificã, relevantã pentru ortodonţie.
1.4.2.1.10. Epidemiologie (10 ore)
Cursuri conferinţã: 4 ore
● Elementele de baza ale studiilor epidemiologice
● Direcţii de cercetare şi metodicã
● Compoziţia grupelor de cercetare şi condiţii pentru grupele de control
Activitãţi practice: 6 ore
● Analiza şi interpretarea datelor unor studii epidemiologice de specialitate
1.4.2.1.11. Metodologia cercetãri (30 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Filozofia ştiinţificã
● Aspecte etice în experimentele pe animale şi pe oameni
● Diverse metode de planificare a cercetãrii
Activitãţi practice: 20 ore
● Realizarea unui raport analitic al unor publicaţii din domeniul cercetãrii biomedicale şi clinice
● Elaborarea unui protocol al unui proiect de cercetare
● Interpretarea propriilor rezultate ale cercetãrii
● Evaluarea unor concluzii din publicaţiile ştiinţifice
● Prezentarea rezultatelor cercetãrii într-o comunicare sau articol scris.
1.4.2.1.12 SÃNÃTATE PUBLICÃ DENTARÃ (85 ore)
1. Starea de sãnãtate/noţiuni generale şi instrumente de reglementare
Cursuri conferinţã: 25 ore
● Definiţia stãrii de sãnãtate
● Determinarea stãrii de sãnãtate
● Indicatori de mãsurare a stãrii de sãnãtate
● Instrumente de reglementare/actul normativ
● Tipuri de acte normative din sistemul de drept românesc
● Principalele acte normative din sistemul de sãnãtate românesc
2. Demografia
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Statistica populaţiei/Definiţie, caracteristici la nivel mondial şi în România
● Dinamica populaţiei: natalitate, fertilitate, planificare familialã.
3. Dinamica populaţiei/Componente negative
Cursuri conferinţã: 25 ore
● Mortalitatea generalã - definiţie, abordare transversalã, abordare longitudinalã, tendinţe la nivel mondial, european şi în România
● Mortalitatea infantilã - definiţie, modalitaţi de abordare, tendinţe la nivel mondial, european şi în România.
4. Epidemiologia bolii şi a sãnãtãţii
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Definiţie
● Domenii de aplicare
● Morbiditate - incidenţã, prevalenţã
5. Anchetele epidemiologice observaţionale
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Anchete descriptive - scop, caracteristici de persoane, de timp, de loc
● Anchete analitice - scop, tipuri, modalitãţi de proiectare, calculul riscurilor
6. Anchete epidemiologice experimentale
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Definiţie, scop, tipuri
7. Promovarea sãnãtãţii. Strategii preventive
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Definiţia conceptului de prevenire şi a nivelurilor de prevenire
● Tipuri de strategii preventive - avantaje şi limite
● Screening
1.4.2.2. SUBIECTE ORTODONTICE DE BAZÃ
1.4.2.2.1. Dezvoltarea dentiţiei (normal şi anormal) (60 ore)
Cursuri conferinţã: 20 ore
● Dezvoltarea ocluziei de la naştere pânã la vârsta adultã
● Variaţii ale acestei dezvoltãri
● Anomalii dentare de numãr, mãrime, formã şi poziţie
● Factori genetici şi de mediu care influenţeazã dezvoltarea dentiţiei
● Diverse malocluzii cauzate de dezvoltarea dentarã şi gradul lor de gravitate
● Efecte ale anodonţiilor şi ale dinţilor supranumererari precum şi ale pierderii sau extracţiei premature a dinţilor temporari sau permanenţi asupra dezvoltãrii dentiţiei.
Activitãţi practice: 40 ore
● Recunoaşterea şi identificarea unor stãri ale dentiţiei privind:
- normalitatea şi anormalitatea
- stadiul de dezvoltare atins
- aprecierea dezvoltãrii viitoare
- posibilitãţi pentru mãsuri interceptive cu scopul îmbunãtãţirii situaţiei finale.
1.4.2.2.2. Creşterea feţei (50 ore)
Cursuri conferinţã: 18 ore
● Creşterea cartilajelor, oaselor, muşchilor
● Centre de creştere în scheletul cranio-facial
● Modificãri postnatale ale creşterii zonei cranio-faciale, inclusiv a pãrţilor moi
● Variaţii funcţionale ale componentelor zonei cranio-faciale cu importanţã pentru creşterea feţei
● Variaţii individuale în configuraţia feţei
● Influenţa factorilor de mediu asupra creşterii feţei.
Activitãţi practice: 32 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.2.2.3. Fiziologia şi fiziopatologia sistemului stomatognat (35 ore)
Cursuri conferinţã: 12 ore
● Ocluzia funcţionalã normalã şi anormalã
● Comportamentul structurilor moi tisulare în condiţii normale şi anormale
● Funcţii normale şi anormale ale ATM
● Proceduri diagnostice pentru ATM
● Posibilitãţi de tratament în cazul disfuncţiilor ATM.
Activitãţi practice: 23 ore
● Studiul ocluziei funcţionale, al structurilor moi tisulare şi al funcţiilor ATM la pacienţii aflaţi în tratament
● Efectuarea de manopere terapeutice specifice la pacienţii cu disfuncţii ATM aflaţi în tratament
1.4.2.2.4. Aspecte ale deplasãrilor dentare şi ale ortopedici dento-faciale (35 ore)
Cursuri conferinţã: 12 ore
● Procesul erupţiei dentare şi al deplasãrii dentare spontane
● Efectele diverselor forţe asupra celulelor şi ţesuturilor
● Efectul sistemelor de forţe şi al mãrimii forţelor
● Modificãri post-traumatice
● Aspecte celulare ale creşterii encondrale în septul nazal, condili şi epifize, precum şi ale creşterii osoase la nivelul suturilor şi suprafeţelor osoase
● Efecte ale tratamentelor ortopedice dento-faciale asupra sistemelor tisulare
● Relaţia între adaptabilitatea ţesuturilor şi rezultatele tratamentelor ortopedice dento-faciale
Activitãţi practice: 23 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.2.2.5. Radiologie şi alte mijloace imagistice (30 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Anomalii şi stãri patologice care pot fi diagnosticate pe radiografii
● Metode radiologice folosite în ortodonţie şi riscurile acestora
● Radiografia digitalã şi alte tehnici imagistice.
Activitãţi practice: 20 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
● Identificarea unor anomalii şi stãri patologice pe radiografii
1.4.2.2.6. Cefalometrie (inclusiv realizarea traseelor cefalometrice pe radiografii) (45 ore)
Cursuri conferinţã: 15 ore
● Identificarea structurilor anatomice pe radiografii
● Limitele cefalometriei şi metodelor cefalometrice
Activitãţi practice: 30 ore
● Identificarea structurilor anatomice pe radiografii
● Descrierea morfologiei capului pe baza cefalogramei
● Realizarea pe radiografii a traseelor cefalometrice din normã lateralã şi frontalã ale structurilor anatomice esenţiale
1.4.2.2.7. Materiale folosite în ortodonţie (25 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Proprietãţile şi compoziţia materialelor ortodontice
● Reguli pentru alegerea corectã a materialelor şi substanţelor necesare în diverse tehnici ortodontice
● Manipularea şi folosirea materialelor şi substanţelor ortodontice.
Activitãţi practice: 15 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.2.2.8. Biomecanica ortodonticã (35 ore)
Cursuri conferinţã: 13 ore
● Folosirea principiilor de bazã ale staticii şi biomecanicii
● Stabilirea unei relaţii între biomecanica şi problemele clinice şi de cercetare
● Rezolvarea problemelor privind forţele rezultante şi echivalenţa forţelor
Activitãţi practice: 22 ore
Evaluarea forţelor produse de diverse aparate
Evaluarea forţelor produse în zona dento-facialã prin aparate ortopedice
1.4.1.3. SUBIECTE ORTODONTICE GENERALE
1.4.1.3.1 Etiologia anomaliilor dento-maxilare (25 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Factori generali şi de mediu care influenţeazã dezvoltarea postnatalã a dentiţiei şi creşterea masivului facial
● Influenţa nefavorabilã a factorilor de mediu şi metodele interceptive indicate.
Activitãţi practice: 15 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.1.3.2. Proceduri de diagnostic (85 ore)
Cursuri conferinţã: 28 ore
● Obţinerea unei anamneze relevante
● Realizarea unui examen clinic complet
● Determinarea ocluziei habituale şi a diferitelor relaţii intermaxilare, precum şi evaluarea ocluziei funcţionale
● Evaluarea influenţei componentelor funcţionale ale pãrţilor moi asupra morfologiei
● dento-faciale
● Amprenta exactã cu o înregistrare maximalã a proceselor alveolare
● înregistrarea cu arcul facial şi montarea modelelor în articulator
● Realizarea fotografiilor extra- şi intraorale
● Realizarea unor radiografii necesare tratamentelor ortodontice
Activitãţi practice: 57 ore
● Efectuarea manoperelor enumerate anterior la pacienţii pe care medicul rezident îi are în tratament.
1.4.1.3.3. Diagnosticul în ortodonţie, stabilirea planului de tratament şi a obiectivelor acestuia (60 ore)
Cursuri conferinţã: 20 ore
● Stabilirea diagnosticului prezumtiv şi încadrarea ocluziei într-o clasificare pe baza examenului clinic
● Consilierea pacienţilor, dupã un examen clinic superficial, asupra posibilitãţilor unui tratament, asupra efectuãrii unor analize mai aprofundate sau consultãrii unor medici din alte specialitãţi, în vederea stabilirii unui plan de tratament
● Stabilirea unui diagnostic pe baza datelor anamnestice, examen clinic, modele, radiografii, fotografii, cefalograme şi alte date
● Previziunea dezvoltãrii posibile a feţei şi dentiţiei în condiţiile în care nu s-ar începe nici un tratament
● Stabilirea planului de tratament pentru diverse tipuri de anomalii ortodontice şi dento-faciale, inclusiv evoluţia etapelor de tratament, previziunea rezultatelor, a duratei tratamentului şi a contenţiei.
Activitãţi practice: 40 ore.
● Consilierea pacienţilor, dupã un examen clinic superficial, asupra posibilitãţilor unui tratament, asupra efectuãrii unor analize mai aprofundate sau a consultãrii unor medici din alte specialitãţi, în vederea stabilirii unui plan de tratament
● Evaluarea în vederea stabilirii diagnosticului, a planului de tratament şi a obiectivelor acestuia, precum şi a previziunii duratei tratamentului şi contenţiei, pentru pacienţi cu diverse anomalii dento-maxilare.
1.4.1.3.4. Analiza creşterii şi corelarea cu planul de tratament (35 ore)
Cursuri conferinţã: 12 ore:
● Posibilitãţi şi limite ale analizelor cefalometrice pe timp îndelungat
● Limitele analizelor creşterii şi modificãrile terapeutice ale acesteia
● Validitatea şi limitele previziunilor de creştere (inclusiv a celor computerizate)
Activitãţi practice: 23 ore
● Realizarea de analize ale creşterii dupã cefalograme în serie
● Constatarea modificãrilor terapeutice pe baza cefalogramelor efectuate în fazele critice ale tratamentului
1.4.1.3.5. Efectul în timp al tratamentului ortodontic (30 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Recidiva asociatã cu diferite anomalii şi metodele de tratament
● Modificãri ce pot apare în perioada de contenţie
● Modificãri ce pot apare dupã încheierea perioadei de contenţie
Activitãţi practice: 20 ore
● Previziuni asupra posibilelor efecte pe timp îndelungat ale tratamentului ortodontic la pacienţi cu diferite tipuri de anomalii.
1.4.1.3.6. Efecte iatrogene ale tratamentului (30 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Riscul diferitelor metode de tratament şi de contenţie
● Influenţa diferitelor condiţii şi a vârstei asupra efectelor iatrogene
● Influenţa tratamentului ortodontic asupra ATM
● Efectul în timp al diverselor metode de tratament asupra parodonţiului
● Factori cu rol în resorbţia radicularã
● Efectul posibil al unui tratament asupra fizionomiei
● Influenţa posibilã a tratamentului asupra aspectului dento-facial şi esteticii faciale
Activitãţi practice: 20 ore
Previziuni asupra posibilelor efecte ale tratamentului ortodontic asupra rãdãcinilor dentare, parodonţiului, ATM, precum asupra aspectului dento-facial şi esteticii faciale la pacienţi cu diferite tipuri de anomalii dento-maxilare.
1.4.1.3.7. Epidemiologia în cercetarea ortodonticã (35 ore)
Cursuri conferinţã: 12 ore
● Principiile de bazã ale epidemiologiei
● Prevalenta şi incidenţa anomaliilor dento-maxilare
● Validitatea indicilor în estimarea necesitãţii de tratament
● Metode pentru stabilirea necesitãţii de tratament
● Influenţa societãţii asupra solicitãrii tratamentului
● Aspecte subiective asupra necesitãţii de tratament
● Rolul ortodontului în legãturã cu necesitatea tratamentului
● Factori implicaţi în estimarea necesitãţii obiective de tratament.
Activitãţi practice: 23 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate.
1.4.1.3.8. Literatura ortodonticã (120 ore)
Cursuri conferinţã: 40 ore
● Cursuri speciale de prelucrare a literaturii în vederea determinãrii ideilor esenţiale din literatura curentã
● Prezentarea diverselor publicaţii ortodontice
Activitãţi de pregãtire practicã: 80 ore
● Determinarea ideilor esenţiale din literatura curentã referitoare la o temã datã
● realizare de referate
● Prezentarea concisã şi analiticã a unui articol - prezentare de referate.
1.4.1.4. TEHNICI ORTODONTICE
1.4.1.4.1. Aparate mobilizabile (30 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Indicaţie, design şi utilizare
● Posibilitãţi şi limite
● Realizarea şi repararea acestor aparate
Activitãţi practice: 20 ore
● Aplicarea, conducerea tratamentului şi reparaţia acestor tipuri de aparate (minimum 50 aparate).
1.4.1.4.2. Aparate funcţionale (40 ore)
Cursuri conferinţã: 15 ore
● Indicaţie, design şi utilizare
● Prezentarea diferitelor tipuri de astfel de aparate
● Realizare şi reparaţie
Activitãţi practice: 25 ore
● Aplicarea, conducerea tratamentului şi reparaţia acestor tipuri de aparate (minimum 20 aparate).
1.4.1.4.3. Aparate extraorale (25 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Indicaţie, design, utilizare a diverselor tipuri de Headgear, mãşti faciale, bãrbiţe şi capeline, precum şi diverse combinaţii de aparate extraorale cu aparate funcţionale
● Posibilitãţi şi limite
Activitãţi practice: 15 ore
● Aplicarea şi conducerea tratamentului cu aceste tipuri de aparate(minimum 20 aparate).
1.4.1.4.4. Aparate fixe parţiale (25 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Indicaţie, utilizare (arcuri palatinale, linguale şi vestibulare, disjunctoare şi arcuri parţiale fixate pe inele sau braketuri)
● Posibilitãţi şi limite
Activitãţi practice: 15 ore
● Aplicarea şi conducerea tratamentului cu aceste tipuri de aparate(minimum 10 aparate).
1.4.1.4.5. Aparate fixe (60 ore)
Cursuri conferinţã: 20 ore
● Indicaţii, aplicare
● Diverse concepte şi metode de tratament precum şi principiile biomecanice ale terapiei cu aceste aparate
● Posibilitãţi şi limite
Activitãţi practice: 40 ore
● Aplicarea şi conducerea tratamentului cu cel puţin un tip de aparat fix multiband (minimum 20 aparate).
1.4.1.4.6. Aparate de contenţie (15 ore)
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Indicaţii, contraindicaţii, design şi utilizare
● Posibilitãţi şi limite
● Durata necesarã pentru contenţie
Activitãţi practice: 10 ore
Aplicarea aparatelor de contenţie si urmãrirea pacienţilor pe durata necesarã acesteia (minimum 20 aparate).
1.4.1.5. PROCEDURI DE TRATAMENT INTERDISCIPLINAR
1.4.1.5.1. Tratamentul despicãturilor LMP (10 ore)
Cursuri conferinţã: 4 ore
● Metode de tratament
● Indicaţia, stabilirea momentului tratamentului şi abordarea multidisciplinarã a acestuia
● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic al acestor pacienţi
Activitãţi practice: 6 ore
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii cu despicãturi LMP (abordare multidisciplinarã)
1.4.1.5.2. Tratamentul ortodontico-chirurgical (10 ore)
Cursuri conferinţã: 4 ore
● Indicaţia şi realizarea procedurilor ortodontico-chirurgicale
● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienţi care necesitã şi tratament chirurgical
Activitãţi practice: 6 ore
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii care necesitã şi tratament chirurgical (colaborare interdisciplinarã)
1.4.1.5.3. Tratamentul ortodontico-parodontal (6 ore)
Cursuri conferinţã: 2 ore
● Indicaţii şi contraindicaţii ale tratamentului ortodontic în parodontopatii
● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în parodontopatii
● Influenţa tratamentului ortodontic asupra stãrii parodonţiului
Activitãţi practice: 4 ore
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii aflaţi în tratament ortodontic (colaborare interdisciplinarã)
● Evaluarea efectelor tratamentului ortodontic asupra stãrii parodonţiului la pacienţii aflaţi în tratament.
1.4.1.5.4. Tratamentul ortodontic restaurativ (5 ore)
Cursuri conferinţã: 2 ore
● Indicaţia şi utilizarea tratamentului combinat ortodontico-restaurativ
● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în cadrul tratamentului combinat ortodontico-restaurativ
Activitãţi practice: 3 ore
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii aflaţi în tratament ortodontic (colaborare interdisciplinarã)
1.4.1.5.5. Tratamentul ortodontico-pedodontic (39 ore)
Cursuri conferinţã: 16 ore
● Formarea şi evoluţia sistemului dentar (formare şi dezvoltare, erupţie, cronologie, etc.)
● Indicaţii terapeutice specifice dentiţiei temporare şi mixte
● Abordarea terapeuticã a leziunilor carioase la copii şi tineri
● Importanţa tratamentului zonei de sprijin a ocluziei (Korkhaus)
Activitãţi practice: 23 ore
● Aplicarea metodelor terapeutice specifice pentru preîntâmpinarea destrucţiilor/pierderilor precoce ale dinţilor temporari
● Evaluarea statusului buco-dentar şi a relaţiilor interarcadice la diferite vârste pentru prevenirea şi/sau interceptarea anomaliilor dento-maxilare
● Posibilitãţi ortodontico-pedodontice pentru prevenirea şi tratarea leziunilor carioase la copii şi tinerii purtãtori de aparate ortodontice
1.4.1.6. TEHNICI SPECIALE DE TRATAMENT
1.4.1.6.1. Ghidarea dezvoltãrii ocluzale (10 ore)
Cursuri conferinţã: 4 ore
(Pãrţi importante ale acestui curs se regãsesc în 1.4.1.2.1. Dezvoltarea dentiţiei)
● Indicaţii şi contraindicaţii ale metodelor interceptive
Activitãţi practice: 6 ore
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii aflaţi în tratament ortodontic
1.4.1.6.2. Tratamentul ortodontic la adult (15 ore)
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Indicaţii şi aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la adult
● Colaborarea cu medicul de stomatologie generalã în tratamentul adultului
Activitãţi practice: 10 ore
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii adulţi aflaţi în tratament ortodontic
1.4.1.6.3. Disfuncţia cranio-mandibularã (15 ore)
Cursuri conferinţã: 7 ore
● Etiologia disfuncţiei cranio-mandibulare
● Metode generale pentru îmbunãtãţirea funcţionalitãţii cranio-mandibulare
● Diverse metode terapeutice pentru îmbunãtãţirea funcţionalitãţii cranio-mandibulare
● Indicaţii, containdicaţii ale procedurilor ortodontice la pacienţi cu disfuncţii cranio-mandibulare
● Efecte posibile ale tratamentului ortodontic la pacienţi cu perturbãri cranio-mandibulare
● Proceduri şi tehnici de conlucrare interdisciplinarã în tratamentul pacienţilor cu perturbãri cranio-mandibulare
Activitãţi practice: 10 ore
● Aplicarea metodelor terapeutice pentru îmbunãtãţirea funcţionalitãţii cranio-mandibulare la pacienţi cu disfuncţii cranio-mandibulare aflaţi în tratament ortodontic (proceduri şi tehnici de conlucrare interdisciplinarã)
● Evaluarea efectelor tratamentului ortodontic la pacienţi cu perturbãri cranio-mandibulare 1.4.1.6.4. Proceduri terapeutice specifice ortodontico-pedodontice la copii cu nevoi speciale (23 ore)
Cursuri conferinţã: 8 ore
● Specificitatea sistemului dentar la copilul cu nevoi speciale
● Posibilitãţi şi intervenţii terapeutice pentru prevenirea şi/sau reducerea consecinţelor anomaliilor dento-maxilare
● Particularitãţile tratamentului ortodontico-pedodontic la copii cu nevoi speciale
Activitãţi practice: 15 ore
● Indicaţii şi aspecte specifice ale tratamentului pedodontic
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii cu nevoi speciale aflaţi în tratament ortodontic sau care urmeazã a purta aparate ortodontice
1.4.1.7. MANAGEMENTUL SÃNÃTÃŢII Şl SECURITÃŢII
1.4.1.7.1. Managementul sãnãtãţii cavitãţii bucale (15 ore)
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Factori etiologici specifici ce apar în practica ortodonticã în relaţie cu cariogeneza, parodontopatia şi modificãrile pãrţilor moi
● Posibilitãţi pentru descoperirea şi evaluarea riscului la carie
● Posibilitãţi pentru descoperirea şi evaluarea riscului la parodontopatii
Activitãţi practice: 10 ore
● Instruirea pacienţilor asupra importanţei igienei bucale ca mãsurã preventivã împotriva cariilor şi parodontopatiilor.
1.4.1.7.2. Mãsuri de prevenţie în cabinetul de ortodonţie (5 ore)
Cursuri conferinţã: 2 ore
Prevenirea infecţiilor, posibilitãţi de dezinfecţie şi sterilizare pentru instrumente
Supravegherea şi controlul substanţelor nocive
Activitãţi practice: 3 ore
Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.1.8. MODUL DE BIOETICÃ - 2 saptãmâni
1.4.1.8.1. TEMATICÃ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioeticã - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã

II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţã religioasã, etnie, etc)

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
1. Consimţãmîntul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3. Relaţia medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic- pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1. Liberertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant

IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã

1.4.1.8.2. TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmîntul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurãmîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmîntului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmîntului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate- discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
1.4.1.9. MANAGEMENT ÎN CABINET, ADMINISTRAŢIE Şl ETICÃ PROFESIONALÃ
1.4.1.9.1. Management în cabinet (15 ore)
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Design-ul cabinetului de ortodonţie
● Mobilierul şi instrumentarul necesare cabinetului ortodonţie
● Pregãtirea personalului auxiliar şi dovada competenţei acestuia
● Finanţare şi administraţie
● Relaţii cu publicul
Activitãţi practice: 10 ore
● Conceperea planului unui cabinet de ortodonţie (design, mobilier, instrumentar, finanţare, administraţie)
1.4.1.9.2. Folosirea computerelor (10 ore)
(cursanţii vor trebui sã fie dotaţi cu un computer compatibil cu al institutului de învãţãmânt)
Cursuri conferinţã: 4 ore
● Folosirea computerelor în clinica ortodonticã şi în îngrijirea pacienţilor
Activitãţi practice: 6 ore
● Aplicaţii practice privind folosirea computerelor în monitorizarea cazurilor pacienţilor aflaţi în tratament
1.4.1.9.3. Modul de lucru (ergonomia) (5 ore)
Cursuri conferinţã: 2 ore
● Poziţia optimã a pacientului, a terapeutului şi a asistentei, precum şi plasarea instrumentarului în vederea manipulãrii clinice specifice
● Ordinea cea mai eficientã a etapelor de tratament (ergonomia)
Activitãţi practice: 3 ore
● Demonstraţii practice privind poziţia optimã a pacientului, a terapeutului şi a asistentei, precum şi plasarea instrumentarului pentru manipularea clinicã specificã în vederea folosirii ergonomice a timpului afectat tratamentului.
1.4.1.9.4. Probleme juridice (10 ore)
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Reguli şi legi obligatorii pentru cabinetul ortodontic
● Responsabilitate şi probleme legate de procese de mal praxis
● Necesarul de acoperire de risc prin asigurãri
Activitãţi practice: 5 ore
● Comportamentul în cazul unui conflict juridic
1.4.1.9.5. Eticã profesionalã (5 ore)
Cursuri conferinţã: 2 ore
● Comportamentul ortodontului ca apartenent al sistemului de sãnãtate
● Standardul etic în cooperarea cu personalul, cu pacienţii şi cu colegii.
Activitãţi practice: 3 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate.

1.5.ANEXÃ PRIVIND BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITÃŢII DE PREGÃTIRE
Documentaţia celor 10 cazuri tratate integral de cãtre medicul rezident trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
1. Documentaţia cazuisticã cuprinde 10 cazuri. Ea poate sã cuprindã doar 8 cazuri atunci când se prezintã o lucrare ştiinţificã originalã în domeniul ortodonţiei (dizertaţie exclusivã)
2. Cazurile vor trebui sã demonstreze un spectru larg de anomalii de poziţie şi de ocluzie:
- prin diagnosticul, planificarea şi conducerea tratamentului, medicul rezident va trebui sã dovedeascã cunoştinţe de specialitate adecvate
- medicul rezident va trebui sã dovedeascã cunoaşterea posibilitãţilor de a folosi mijloacele şi aparatura necesare tratamentului ortodontic în mãsura în care se impune
- mãsurile aplicate vor trebui sã fie adaptate problematicii cazului.
3. Documentaţia cazuisticã va trebui, pentru o excelentã notare, sã cuprindã:
● Documentaţia de început: Modele, status radiologie (cel puţin 6 radiografii retro alveolare sau ortopantomograma), teleradiografia,fotografii (în cavitatea bucalã: frontal/lateral/lateral/max/mand; faţã şi profil), fotografii ale modelelor (frontal/lateral/lateral)
● Documentaţia de sfârşit: Aceeaşi cu cea iniţialã. Pachetul de date finale trebuie sã prezinte rezultatul cel mai devreme dupã 2 luni de la terminarea tratamentului activ (cu excepţia datelor radiologice).
4. Descriere amãnunţitã a cazului:
Diagnosticului şi comentariului asupra cazurilor li se acorda o mare importanţã în cadrul discuţiei finale. De asemenea, o mare importanţã se acordã descrierii funcţiilor, esteticii faciale şi modificãrilor apãrute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea sã exprime opinia sa, planurile pe care le-a fãcut, soluţiile alternative şi aprecierea rezultatului obţinut. Se aşteaptã de la acesta o limitare la ceea ce este mai important, la o prezentare concisã şi clarã. Medicul rezident va depune de la sine alte date acolo unde considerã necesar pentru notarea de cãtre comisie (mai ales atunci când acesta a condus tratamentul personal doar în fazele esenţiale). Mai departe, cazurile combinate de ortodonţie cu chirurgie vor trebui sã conţinã un plan operativ succint cu teleradiografia/set up. Pasul chirurgical va fi document prin suprapunerea teleradiografiilor pre- şi postoperatorii.
Descrierea cazului va fi prezentatã în 3 exemplare:
- originalul pentru preşedintele comisiei: conţine toate documentele originale
- 2 exemplare suplimentare (pentru 2 referenţi suplimentari): conţin descrierea completã a cazului şi copii ale documentaţiei finale amintite mai sus, exceptând modelele.
In documentaţia finalã trebuie sã fie erupţi toţi dinţii definitivi, cu excepţia molarului de minte. Sunt acceptate excepţii pentru care existã o motivaţie suficientã.
4. Stabilirea timpului de contenţie şi/sau controalele ulterioare sunt de dorit însã nu reprezintã o regulã.
5. Toate cazurile trebuie sã prezinte un bun rezultat funcţional şi estetic. Excepţii sunt permise atâta timp cât pot fi suficient motivate, mai ales pe baza situaţiei de început a cazului şi a posibilitãţilor terapeutice.
6. Toate cazurile trebuie sã fi fost planificate şi tratate de cãtre medicul rezident candidat la examenul de obţinere a titlului de medic specialist ortodont. Cu aceastã condiţie, cazurile pot fi preluate din colectivul de pacienţi al unei Facultãţi de Medicinã Dentarã, al unei Clinici de Stomatologie, al cabinetului unei şcoli, sau dintr-un cabinet privat.

1.6 PROGRAMUL DE STUDIU
Programul academic se bazeazã pe un timp minim de 42 sãptãmâni/an şi 40 ore/sãptãmânã, în total 5040 ore in 3 ani.
Împãrţirea celor 5040 ore se face astfel:

1.6.1. Activitãţi de îndrumare - Cursuri, seminarii (63 %)



 ┌──────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
 𗈕.6.1.1 Ore de practicã clinicã şi preclinicã                 │   2100 ore  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 𗈕.6.1.2 Planificarea tratamentelor                            │    120 ore  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 𗈕.6.1.3 Seminarii privind evaluarea tratamentelor             │    100 ore  │
 │                                                              │             │
 │    5. Evaluarea cazurilor dupã tratament                     │             │
 │    6. Reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia   │             │
 │       preluãrii acestora de la rezidenţi aflaţi la           │             │
 │       sfârşitul stagiului                                    │             │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 𗈕.6.1.4 Cursuri si seminarii pe grupe de lucru                │    674 ore  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 𗈕.6.1.5 Participarea alãturi de studenţi la cursuri,          │             │
 │        seminarii, demonstraţii practice                      │    260 ore  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 𗈕.6.1.6 Colaborarea cu corpul profesoral pentru consultaţii   │             │
 │        individuale, indicaţii de cercetare în afara          │             │
 │        activitãţii obişnuite                                 │    180 ore  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 𗈕.6.1.7 Materii facultative (timp suplimentar pentru cercetare│             │
 │        şi pentru efectuarea tezei)                           │   1096 ore  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │Total                                                         │   4530 ore  │
 └──────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘



1.6.2. Studiu individual (37%)



 ┌──────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
 𗈕.6.2.1 Analiza datelor pacienţilor necesare tratamentului    │    230 ore  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 𗈕.6.2.2 Activitãţi de cercetare, documentare în literatura de │             │
 │        specialitate în vederea susţinerii de referate -      │             │
 │        pregãtire cazuisticã                                  │    280 ore  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 𗈕.6.2.3 Materii facultative inclusiv timpii suplimentari      │             │
 │        pentru cercetare teoreticã individualã                │    770 ore  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │Total                                                         │   1280 ore  │
 ├──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
 │TOTAL                                                         │   5040 ore  │
 └──────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘



Programul central va ocupa 78% din totalul de 5040 ore obligatorii, restul de 22% sunt prevãzute pentru materii facultative (1096 ore):
- cursuri extrauniversitare la sediul facultãţii sau în alte centre universitare
- acumularea unor cunoştinţe clinice suplimentare prin cursuri practice girate de facultãţi acreditate
- participarea la congrese şi conferinţe de specialitate sau de stomatologie generalã.
Pe lângã acestea, se aşteaptã de la participant sa foloseascã pentru studiu o cantitate considerabila din timpul care îi sta privat la dispoziţie. Astfel, sunt necesare, de exemplu, pentru fiecare orã obligatorie de curs aproximativ 2 ore de studiu individual.
Dupã încheierea studiilor şi obţinerea titlului de medic specialist in cadrul pregãtirii continue medicii ortodonţi vor acumula puncte de pregãtire conform legislaţiei aprobate de Ministerul Sãnãtãţii, Ministerul Educaţiei şi de Colegiul Medicilor dentişti din România.

ORTODONŢIE Şl ORTOPEDIE DENTO-FACIALÃ: 3 ani

I. Stagiul clinic de ortodonţie: 3 ani
II. Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfãşura în paralel cu stagiul clinic:

II.1. Discipline biologice şi medicale generale: 4 1/2 luni
II.2. Sãnãtate publicã dentarã: 2 luni
II.3. Subiecte ortodontice de bazã: 8 luni
II.4. Subiecte ortodontice generale: 9 luni
II.5. Tehnici ortodontice: 5 luni
II.6. Proceduri de tratament ortodontic interdisciplinare: 3 luni
II.7. Tehnici speciale de tratament ortodontic: 2 luni
II.8. Managementul sãnãtãţii: 1 lunã
II.9. Management în cabinetul de ortodonţie: 1 lunã
II.10. Bioetica: 1/2 lunã



 ┌───────────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────────┐
 │        Anul I         │        Anul II       │          Anul III         │
 ├───────────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────┤
 │                       │                      │                           │
 │ I.+II.1.+II.4.+II.10  │ I.+II.2.+II.5.+II.7. │ I.+II.3.+II.6.+II.8.+II.9.│
 │                       │                      │                           │
 └───────────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────────┘




MINISTERUL SĂ?NĂ?TĂ?ŢII
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL
SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGÃTIRE
ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARÃ


Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrãri aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti

1. Definiţie
Chirurgia dento-alveolarã este o specialitate a medicinei dentare ce se practicã în ambulatoriu şi care se ocupã cu studiul, prevenirea şi tratamentul inclusiv chirurgical al afecţiunilor dento-parodontale, care de regulã sunt complicaţii ale cariilor dentare. Metodele chirurgicale de ambulatoriu se referã la:
1. chirurgia endodonticã
2. chirurgia preproteticã
3. chirurgia parodontalã
4. accidentele de erupţie ale dinţilor
5. incluziile dentare
6. traumatisme dento-parodontale
7. tratamentul edentaţiilor prin implanturi dentare
2. Durata rezidenţiatului: 3 ani
Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, inafara carora sunt prevazute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregatirii în vederea echivalarii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregatirii, activitatea didactica acopera 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicata activitatilor practice şi studiului individual.
La sfarsitul fiecarui modul de pregatire (cel putin o data pe an), are loc o evaluare de etapa, facuta în unitatea de pregatire de catre responsabilul de stagiu şi indrumator.
Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de credite CFU.
Intreaga activitate de pregatire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapa în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestari ştiinţifice şi de educaţie continuã.
3A. Structura stagiilor de pregãtire în rezidenţiat
3A.1. Etapa de angajare şi luare în evidenţã, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat, alegerea îndrumãtorului şi fixarea planului de activitate: 2 sãptãmâni
3A.2. Stagiul de Chirurgie oralã şi maxilo-facialã: 3 luni
3A.3. Stagiul de Chirurgie dento - alveolarã: 15 luni + 2 sãptãmâni
3A.4. Stagiul de Implantologie: 5 luni
3.A5. Stagiul de Bioeticã: 2 sãptãmâni
3.A6. Stagiul de Parodontologie 2 luni
3.A7. Stagiul de Stagiul de Patologie oralã: 2 luni
3.A8. Stagiul de Endodonţie 2 luni
3.A9. Stagiul de Ortodonţie-Pedodonţie 2 luni
3.A10.Stagiul de Proteticã 2 luni
3.A11.Stagiul de Odontoterapie restauratoare 1 lunã
3.A12.Stagiul de Managementul cabinetului dentar 1 lunã

* Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolarã se desfãşoarã în Secţiile Clinice Universitare de Chirurgie Oralã şi Maxilo-Facialã.

3B. Ordinea de rotaţie a stagiilor în rezidenţiat

Anul I: Chirurgie oralã şi maxilo-facialã 3 luni
Chirurgie Dento-Alveolarã 9 luni

Anul II: Chirurgie dento-alveolarã 6 luni + 2 sãptãmâni
Implantologie 5 luni
Bioeticã 2 sãptãmâni

Anul III: Parodontologie 2 luni
Patologie oralã 2 luni
Endodonţie 2 luni
Ortodonţie-Pedodonţie 2 luni
Proteticã 2 luni
Odonterapie restauaratoare 1 lunã
Managementul cabinetului dentar 1 lunã

3C. Barem de promovare:

Anul I
Examen scris
Prezentare caz
Examen practic
din:
a. Chirurgie oralã şi maxilo-facialã
b. Chirurgie Dento-Alveolarã

Anul II
Examen scris
Prezentare caz
Examen practic
din:
a. Chirurgie Dento-Alveolarã
b. Implantologie

Anul III
Examen scris
Prezentare caz
Examen practic
din
a. Patologie oralã
b. Endodonţie
c. Parodontologie

4. Programul de activitate teoreticã şi practicã pe ani de pregãtire
4.1. Anul I
4.1.1. Stagiul de Chirurgie Oralã şi Maxilo-Facialã: 3 luni
4.1.1.1 Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii: 20
Cursuri
1. Traumatologie oralã şi maxilo-facialã
2. Supuraţii periosoase
3. Supuraţii ale lojilor superficiale, profunde şi supuraţii difuze
4. Adenitele specifice şi nespecifice
5. Sinuzita maxilarã de cauzã dentarã
6. Tumori benigne ale pãrţilor moi orale şi maxilo-faciale
7. Tumori benigne ale oaselor maxilare
8. Depistarea precoce a tumorilor maligne orale şi maxilo-faciale
9. Forme clinice de debut şi în perioada de stare a tumorilor maligne de pãrţi moi orale şi maxilo-faciale
10. Forme de debut şi în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare
11. Principii de tratament complex în tumorile maligne orale şi maxilo-faciale
12. Patologia glandelor salivare
13. Patologia articulaţiei temporo-mandibulare
14. Anomalii cranio-maxilo-faciale
15. Despicãturi labio-maxilo-palatine

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate

4.1.1.2. Pregãtire practicã
4.1.2. şi 4.2.1. Stagiul de chirurgie dento-alveolarã: 15 1/2 luni
4.1.2.1. şi 4.2.1.1 Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii: 40 ore

Cursuri
1. Anestezice locale utilizate în stomatologie, doze, proprietãţi
2. Tehnici de anestezie loco-regionalã
3. Accidente şi complicaţii în anestezia loco-regionalã
4. Anestezia generalã în stomatologie
5. Extracţia dentarã. Indicaţii, contraindicaţii, tehnici generale
6. Tehnica extracţiei dentare pe grupe de dinţi, tehnici speciale
7. Extracţii dentare la copii, indicaţii, tehnici
8. Extracţia dinţilor incluşi
9. Accidentele extracţiei dentare, cauze, prevenţie, tratament
10. Complicaţiile extracţiei dentare, etiologie, tratament
11. Metode chirurgicale ajutãtoare în tratamentul endodontic
12. Metode chirurgicale în tratamentul protetic
13. Tratamentul chirurgical al incluziei dentare
14. Accidente ale erupţiei dentare şi tratamentul lor chirurgical
15. Refacerea chirurgicalã a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar
16. Antibioterapia în leziunile traumatice şi inflamatorii ale cavitãţii orale
17. Urgenţe şi afecţiuni medicale în cabinetul stomatologic

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate

4.1.2.2. şi 4.2.1.2. Pregãtire practicã:
1. Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 5
2. Extracţii dentare: 5
3. Extracţii alveoloplastice cu protezare imediatã: 2
4. Decapuşonãri în tratamentul accidentelor de erupţie: 5
5. Odontectomii molari de minte inferiori: 5
6. Odontectomii canini superiori: 5
7. Odontectomii, alţi dinţi incluşi: 1
8. Evidenţierea caninilor incluşi cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodonticã: 1
9. Rezecţii apicale: 10
10. Replantãri de dinţi (post-traumatic sau intenţional): 1
11. Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 1
12. Gingivectomie: 2
13. Gingivoplastii: 2
14. Intervenţii chirurgicale proprotetice în: 3
- mucoasa subţire
- creasta gingivalã balantã
- fibromatozã tuberozitarã
- hiperplazie epitelio-conjunctivã
- deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale
- bride vestibulare şi paralinguale
- îngustarea zonei de mucoasã fixã (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale)
- regularizãri de creastã
- plastii de adiţie în atrofii de creastã cu materiale osteoinductoare
15. Deschiderea de supuraţii periosoase: 5

4.2.2. Stagiul de Implantologie oralã: 5 luni
4.2.2.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii: 34 ore

Cursuri
1. Rolul şi locul terapiei implanto-protetice în medicina dentarã modernã; interrelaţia dintre implantologia oralã şi celelalte discipline dentare
2. Anatomia clinicã a aparatului dento-maxilar - oferta osoasã în terapia implanto-proteticã - aspecte privind selecţia şi poziţionarea implanturilor pe creasta alveolarã.
3. Clasificarea edentaţiilor în terapia implanto-proteticã, edentaţii şi modalitãţi de soluţionare a acestora prin intermediul complexului terapeutic implanto-protetic.
4. Evaluarea câmpului protetic şi a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserãrii implanturilor dentare - diagnostic preoperator, bilanţ preprotetic, analiza şi planificarea secvenţialã a cazului, indicaţii şi contraindicaţii
5. Biomecanica A.D.M. şi rolul acesteia în terapia implanto-proteticã
6. Biomateriale utilizate în practica implantologicã - titanul, masele ceramice, materiale şi membrane biologice utilizate în tehnicile de augmentare osoasã
7. Fiziologia osteogenezei, a osteointegrãrii şi patologia osteodezintegrãrii, raportãrii la modele biologice
8. Optimizarea câmpului protetic în vederea inserãrii implanturilor dentare - asanarea cavitãţii orale, chirurgia mucoasei patologice şi a leziunilor parodontale
9. Protezarea preimplantarã fiziologicã, autoechilibratã - etapã de bazã a terapiei implanto-protetice
10. Reconstrucţia crestelor edentate cu deficit osos utilizând metode de augmentare osoasã autogenã cu grefe recoltate din creasta iliacã, neurocraniu, tibie şi mandibulã, materiale sintetice pe bazã de hidroxiapatitã, fosfat tricalcic sau materiale omologe, susţinute în principal de membrane biologice.
11. Distracţia osoasã în vederea creãrii ofertei implantare
12. Sisteme şi tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-proteticã
13. Inserţia imediat postextracţionalã a implanturilor orale
14. Inserţia implanturilor în crestele alveolare cu diferite forme şi oferte osoase.
15. Restaurãri protetice pe implanturi - biomecanica aparatului dento-maxilar. Tehnici de amprentare şi realizare a lucrãrilor protetice
16. Accidente şi incidenea în practica medicinei dentare
17. Dispensarizarea pacienţilor purtãtori de implanturi

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate

4.2.2.2. Pregãtire practicã
4.2.3. Stagiul de Bioeticã - 2 sãptãmâni
4.2.3.1. Tematicã curs (20 ore)

I. Introducere în Bioeticã- 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã- definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã

II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii- 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţã religioasã, etnie, etc)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1. Consimţãmîntul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3. Relaţia medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic-pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicalã- 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã

VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore
1. Liberertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant

IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã- 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani- 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã- discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã

4.2.3.2.Tematica seminariilor
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã- 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmântul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale
V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore

4.3. Anul III
4.3.1. Stagiul de Parodontologie: 2 luni
4.3.1.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii: 10 ore
Cursuri
1. Etiopatogenia bolilor parodontale
2. Metode de investigaţie în bolile parodontale
3. Forme clinice ale bolii parodontale
4. Tratamentul complex al bolilor parodontale
5. Rolul şi locul profilaxiei în bolile parodontale

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate

4.3.1.2. Pregãtire practicã

4.3.2. Stagiul de Patologie oralã: 2 luni
4.3.2.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii: 15 ore
Cursuri
1. Completarea foii de observaţie în patologia oralã
2. Sistemul imunitar al cavitãţii orale
3. Afecţiuni cu potenţial de malignizare şi afecţiuni premaligne orale
4. Lichenul plan oral şi lupusul oral
5. Stomatitele buloase şi ulcerative
6. Hiperplazii gingivale
7. Alergii nespecifice ale cavitãţii orale
8. Examene complementare în patologia oralã
9. Metode de diagnostic precoce în tumorile maligne orale

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate

4.3.2.2. Pregãtire practicã

4.3.3. Stagiul de Endodonţie: 2 luni
4.3.3.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii: 10
1. Metode de tratament în pulpita acutã şi cronicã
2. Metode de tratament în gangrena pulparã
3. Extirparea vitalã cu obturaţie de canal
14. Obturaţia de canal - metode şi tehnici moderne
15. Tratamentul parodontitelor apicale acute şi cronice

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate

4.3.3.2. Pregãtire practicã

4.3.4. Stagiul de Ortodonţie, Pedodonţie: 1+1 luni = 2 luni
4.3.4.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii: 29 ore

Cursuri
1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare
2. Formarea, creşterea şi dezvoltarea masivului facial
3. Dezvoltarea ocluziei
4. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
5. Principii şi metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare
6. Diagnosticul în ortodonţie
7. Principii de bazã în tratamentul ortodontic
8. Examinarea pacientului copil şi adolescent. Foaia de observaţie. Cronologia formãrii dinţilor
9. Particularitãţi morfologice şi de structurã ale dinţilor temporari şi implicaţiile în patologia odontalã. Particularitãţi morfologice şi de structurã ale dinţilor permanenţi tineri şi implicaţiile în patologia odontalã
10. Caria precoce severã a dinţilor temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgenţã
11. Caria complicatã la dinţii permanenţi tineri - tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgenţã
12. Patologia molarului de şase ani- atitudinea terapeuticã în caria simplã profundã şi în destrucţia mare coronarã
13. Traumatismele la dinţii temporari şi permanenţi tineri - forme clinice, diagnostice, tratament de urgenţã
14. Periodontita juvenilã - diagnostic, principii de tratament
15. Metode de prevenire a cariei şi bolii parodontale la copil şi adolescent

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate

4.3.4.2. Pregãtire practicã

4.3.5. Stagiul de Proteticã dentarã: 2 luni
4.3.5.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii: 10 ore

Cursuri
1. Diagnosticul şi tratamentul tulburãrilor cranio-mandibulare
2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)
3. Particularitãţi clinico-tehnice în protezarea fixã metalo-ceramicã
4. Restaurãri protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinarã
5. Tratamentul protetic al edentaţiei unidentare
6. Tratamentul protetic în terapia complexã a parodontitelor marginale cronice
7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil
8. Variante de protezare a edentaţiilor terminale
9. Metode şi tehnici de amprentare pentru protezarea fixã/mobilizabilã/a edentaţiei totale
10. Metode şi tehnici de înregistrare şi transfer al rapoartelor de ocluzie

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate

4.3.5.2. Pregãtire practicã

4.3.6. Stagiul de Odontoterapie restauratoare: 1 lunã
4.3.6.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii: 10

Cursuri
1. Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare
2. Metode uzuale şi speciale de preparare a cavitãţilor în caria dentarã simplã, impuse de utilizarea materialelor de obturaţie coronarã bazate pe adeziune
3. Tratamentul actual al plãgii dentinare şi adeziunea la structurile dure dentare
4. Modalitãţi terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice
5. Tratamentul cariei simple cu destrucţii coronare întinse
6. Tratamentul cariei simple prin incrustaţii metalice şi nemetalice

Prezentãri de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate

4.3.6.2. Pregãtire practicã

4.3.7. Stagiul de Managementul cabinetului dentar

Pregãtire practicã
Prezentãri de caz



CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARÃ

3 ani

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢÃ

● CHIRURGIE ORALÃ ŞI MAXILO-FACIALÃ (I.2) 3 luni
● CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARÃ (I.1 şi II.1) 15 şi 1/2 luni
● IMPLANTOLOGIE (II.2) 5 luni
● BIOETICÃ (II.3) 2 saptamani
● PARODONTOLOGIE (III.1) 2 luni
● PATOLOGIE ORALÃ (III.2) 2 luni
● ENDODONŢIE (III.3) 2 luni
● ORTODONŢIE, PEDODONŢIE (III.4) 2 luni
● PROTETICÃ (III.5) 2 luni
● ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE (III.6) 1 lunã
● MANAGEMENTUL CABINETULUI DENTAR (III.7) 1 lunã


 ┌───────┬────────┬──────────────┬─────────────────────────────────────────┐
 │Stagiul│ Anul I │    Anul II   │                Anul III                 │
 ├───┬───┼───┬────┼────┬────┬────┼─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
 │   │   │I.1│I.II│II.1│II.2│II.3│III.1│III.2│III.3│III.4│III.5│III.6│III.7│
 └───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘






MINISTERUL SĂ?NĂ?TĂ?ŢII

CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL
SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGÃTIRE
ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE ORALÃ ŞI MAXILO-FACIALÃ


Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrãri aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti

1. Definiţie
Chirurgia oralã şi maxilo-facialã cuprinde tratamentul chirurgical al pãrţilor moi cervico-faciale, al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulaţiei temporomandibulare, diformitãţilor şi malformaţiilor cranio-faciale, plastia reconstructivã în sfera oralã şi maxilo-facialã şi tratamentul chirurgical al afecţiunilor dento-parodontale.
Specialitatea cuprinde 2 pãrţi:
a. chirurgia oralã, care se preocupã de studiul, prevenirea şi tratamentul chirurgical al afecţiunilor dento-parodontale:
● chirurgia endodonticã
● chirurgia preproteticã
● accidente de erupţie ale dinţilor şi incluziile dentare
● traumatisme dento-parodontale
● chirurgia parodontalã
● inserarea implanturilor dentare
b. chirurgia maxilo-facialã cuprinde patologia şi tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare şi ale pãrţilor moi cervico-faciale, infecţii oro-maxilo-faciale, tumori benigne ale pãrţilor moi şi osoase oro-maxilo-faciale, tumori maligne ale pãrţilor moi şi osoase oro-maxilo-faciale, bolile glandelor salivare şi ale articulaţiei temporo-mandibulare, diformitãţi şi malformaţii congenitale ale feţei şi maxilarelor, durerea în sfera oro-maxilo-facialã, plastia reconstructivã dupã defecte oro-maxilo-faciale etc.

2. Durata: 5 ani (cu dublã licenţã:Medicinã Generalã/Medicinã Dentarã)
În conformitate cu recomandãrile organismelor de specialitate ale Comunitãţii Europene, specialiştii în chirurgia oralã şi maxilo-facialã trebuie sã posede o dublã licenţã, cea de absolvent al Facultãţii de Medicinã Dentarã şi de absolvent al Facultãţii de Medicinã Generalã.
În acest context, pot fi acceptaţi la specializare în chirurgia oralã şi maxilo-facialã absolvenţi ai Facultãţii de Medicinã Dentarã (care îşi completeazã studiile de Medicinã Generalã) şi absolvenţi ai Facultãţii de Medicinã (care îşi completeazã studiile de medicinã dentarã).
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, în afara cãrora sunt prevãzute si 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizata prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie medicalã continuã în specialitate.

3A. Structura stagiilor de pregãtire în rezidenţiat
3A.1. Etapa de angajare, luare în evidenţã, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital şi clinicã repartizatã, fixarea planului de activitate.
3A.2. Stagiul de Chirurgie generalã: 1 an
3A.3. Stagiul de chirurgie oralã şi maxilo-facialã: 3 ani 5 luni şi 2 sãptãmâni (anii II, III, IV, V).
În secţiile clinice acreditate de Ministerul Sãnãtãţii, sub îndrumarea medicilor şefi secţie/clinicã, medicii rezidenţi se vor familiariza cu activitãţile practice de chirurgie oralã şi maxilo-facialã, completându-şi în acelaşi timp şi cunoştinţele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialitãţii.
3A.4. Stagiul de O.R.L.: 2 luni
3A.5. Stagiul de Chirurgie plasticã şi reconstructivã: 3 luni
3A.6. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lunã
3A.7.Stagiul de Bioeticã 2 sãptãmâni

3B. Ordinea de rotaţie a stagiilor în rezidenţiat
Anul I: Chirurgie generalã 12 luni
Anul II: Chirurgie oralã şi maxilo-facialã 12 luni
Anul III: Chirurgie oralã şi maxilo-facialã 12 luni
Anul IV: Chirurgie oralã şi maxilo-facialã 12 luni
Anul V: Chirurgie oralã şi maxilo-facialã 5 1/2 luni
O.R.L.: 2 luni
Chirurgie plasticã şi reconstructivã: 3 luni
Neurochirurgie: 1 lunã
Bioeticã 2 sãptãmâni

4. Programul de activitate teoreticã şi practicã pe ani de pregãtire

4.1. Anul I
Cuprinde stagiu de Chirurgie generalã: 12 luni

4.1.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii: total 200 ore
Cursuri: 70 ore
1. Tehnici de asepsie şi antisepsie în chirurgia generalã: 4 ore
2. Instrumentarul de chirurgie generalã şi folosirea lui: 2 ore
3. Tehnici de drenaj: 2 ore
4. Tehnici de suturã: 2 ore
5. Tehnica pansamentului: 2 ore
6. Tratamentul plãgilor. Profilaxia infecţiei tetanice: 4 ore
7. Tratamentul infecţiei acute localizate (abces cald, furuncul): 2 ore
8. Tehnici de anestezie loco-regionalã: 2 ore
9. Resuscitarea cardiorespiratorie: 4 ore
10. Tehnici de hemostazã medicalã şi chirurgicalã: 4 ore
11. Transfuzia (indicaţii, contraindicaţii, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenţi de sânge: 2 ore
12. Reechilibrarea hidroelectricã şi echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine şi urinare, modificãri patologice ale echilibrului acido-bazic): 4 ore
13. Arsurile, degerãturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduitã terapeuticã în urgenţe): 2 ore
14. Tehnica pleurotomiei: 2 ore
15. Tehnica gastrostomiei: 2 ore
16. Tubajul şi spãlãtura gastricã: 2 ore
17. Sondajul vezical: 2 ore
18. Examenul unui bolnav politraumatizat: 4 ore
19. Şocul (criterii de diagnostic, principii de tratament): 4 ore
20. Principii de tratament în politraumatisme: 4 ore
21. Patologia hemostazei în practica chirurgicalã: 2 ore
22. Traumatisme toracice (diagnostic, conduitã terapeuticã): 4 ore
23. Patologia esofagului (corp strãin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale): 4 ore
24. Urgenţe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduitã terapeuticã): 4 ore
25. Patologia chirurgicalã a glandei tiroide: 2 ore

Prezentãri de caz: 80 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore

4.1.2. Pregãtire practicã:
1. Participare la:
- tiroidectomii subtotale: 2
- tiroidectomii totale: 2
- tratamentul chirurgical al megaesofagului: 2
- gastrostomii: 5
- pleurotomii: 2
- apendicectomii: 10
- colecistoctemii: 10
2. Asistare la intervenţii sau manopere chirurgicale:
- chirurgia reconstructivã vascularã
- urgenţe (camera de gardã) la:
- politraumatizaţi:10
- traumatisme toracice:10
- traumatisme abdominale:10
3. Manopere:
- abord venos periferic: 40
- aspiraţii şi spãlãturi gastrice:10
- cateterism venos (humeralã, subclavie, jugularã, safenã): 10
- tratamentul infecţiilor mâinii şi degetelor: 5

4.1.3. Barem de promovare a anului I de rezidenţiat:
1. Participare la cursuri şi seminarii
2. Participare la activitatea practicã
3. Promovarea examenului scris
4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice
5. Recenzie a minimum 3 articole

4.2. Anul II
Cuprinde stagiu de chirurgie oralã şi maxilo-facialã: 12 luni

4.2.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii: total 210 ore
Cursuri: 80 ore
1. Anatomia capului şi gâtului: 10 ore
2. Probleme generale ale chirurgiei orale şi maxilo-faciale: 4 ore
- particularitãţile chirurgiei orale şi maxilo-faciale
- examenul clinic oral şi maxilo-facial
3. Probleme de anestezie-reanimare în chirurgia oralã şi maxilo-facialã: 4 ore
- anestezia generalã în chirurgia oralã şi maxilo-facialã
- reanimare şi reechilibrare funcţionalã în chirurgia oralã şi maxilo-facialã
- anestezia loco-regionalã şi localã: substanţe, tehnici, accidente şi complicaţii
4. Extracţia dentarã: indicaţii, tehnici, accidente, complicaţii: 4 ore
5. Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice şi terapeutice: 4 ore
5. Chirurgie endodonticã: 4 ore
6. Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice: 4 ore
7. Chirurgia proproteticã: 4 ore
8. Incluzia dentarã şi patologia erupţiei dentare: 6 ore
9. Infecţiile pãrţilor moi orale şi maxilo-faciale: 4 ore
- generalitãţi, etiopatogenie, microbiologie, anatomie patologicã
- supuraţii periosoase
10. Implantologie oralã: 10 ore
11. Atitudinea terapeuticã faţã de pacienţii cu afecţiuni generale asociate: 20 ore
12. Antibioterapia în leziunile traumatice şi supurative din sfera oro-maxilo-facialã: 2 ore

Prezentãri de caz: 80 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore

4.2.2. Pregãtire practicã:
Intervenţii de micã dificultate:
1. Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 150
2. Extracţii chirurgicale: 150
3. Extracţii alveoloplastice cu protezare imediatã: 4
4. Decapuşonãri în tratamentul accidentelor de erupţie: 15
5. Odontectomii molari de minte inferiori: 30
6. Odontectomii canini superiori: 5
7. Odontectomii, alţi dinţi incluşi: 3
8. Evidenţierea caninilor incluşi cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodonticã: 2
9. Rezecţii apicale: 30
10. Replantãri de dinţi (post-traumatic sau intenţional): 2
11. Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 5
12. Gingivectomie: 2
13. Operaţii parodontale cu lambou: 3
14. Gingivoplastii: 3
16. Intervenţii chirurgicale proprotetice în:
- mucoasa subţire: 2
- creasta gingivalã balantã: 2
- fibromatozã tuberozitarã: 1
- hiperplazie epitelio-conjunctivã: 6
- deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale: 6
- bride vestibulare şi paralinguale: 4
- îngustarea zonei de mucoasã fixã (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale): 2
- regularizãri de creastã: 3
- plastii de adiţie în atrofii de creastã cu materiale osteoinductoare: 2
17. Deschiderea de supuraţii periosoase: 20

4.2.3. Barem de promovare a anului II de rezidenţiat:
1. Participare la cursuri şi seminarii
2. Participare la activitatea practicã
3. Promovarea examenului scris
4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice
5. Recenzie a minimum 3 articole
6. Examen practic din baremul operator

4.3. Anul III
Cuprinde stagiu de chirurgie oralã şi maxilo-facialã: 12 luni

4.3.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii: total 194 ore
Cursuri: 64 ore
1. Traumatologie oro-maxilo-facialã: 10 ore
- plãgile pãrţilor moi orale şi maxilo-faciale: particularitãţi anatomo-clinice, tratament de urgenţã şi definitiv
- şocul şi reanimarea în traumatismele orale şi maxilo-faciale
- fracturile mandibulei
- fracturile maxilarului
- fracturile orbito-zigomatice
- fracturile asociate
2. Infecţiile orale şi maxilo-faciale: 10 ore
- supuraţiile lojilor superficiale
- supuraţiile lojilor profunde şi supuraţiile difuze
- particularitãţile proceselor infecţioase orale şi maxilo-faciale la copii
- osteita şi osteomielita maxilarului şi mandibulei
- necroza maxilarelor
- infecţiile specifice orale şi maxilo-faciale, luesul, TBC-ul, actinomicoza
- limfadenite acute şi cronice
3. Afecţiuni de cauzã dentarã ale sinusurilor maxilare: 4 ore
4. Tumorile benigne ale pãrţilor moi: 10 ore
- pseudotumori
- tumori benigne epiteliale
- tumori benigne mezenchimale
- chisturile pãrţilor moi
- chisturi şi fistule
5. Tumorile benigne osoase: 6 ore
- tumori neodontogene: osteogene, non-osteogene
- tumori odontogene: epiteliale, mezenchimale
- chisturile oaselor maxilare: odontogene, neodontogene
6. Patologia glandelor salivare: 10 ore
- infecţiile glandelor salivare
- traumatismele glandelor salivare
- litiaza salivarã
- tumorile benigne şi maligne ale glandelor salivare
- sialozele
7. Patologia articulaţiei temporo-mandibulare: 6 ore
- sindroame disfuncţionale temporo-mandibulare
- artropatiile acute şi cronice temporo-mandibulare
- traumatismele articulaţiei temporo-mandibulare
- luxaţiile articulaţiei temporo-mandibulare
- constricţia mandibulei
- anchiloza temporo-mandibularã
8. Osteodistrofiile maxilarelor: 2 ore
- osteita fibroasã
- boala Recklinghausen
- boala Paget
- Leontiasis ossea
9. Osteopatii în bolile de sistem cu localizare oralã şi maxilo-facialã: 2 ore
10. Durerea în teritoriul maxilo-facial: 4 ore

Prezentãri de caz: 80 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore

4.3.2. Pregãtire practicã:
Intervenţii de micã dificultate:
1. Rezecţii apicale: 30
2. Deschiderea de supuraţii periosoase: 10
3. Imobilizarea de urgenţã a fracturilor dentare la copii şi adulţi: 10
4. Imobilizarea de urgenţã şi definitivã în fracturile de mandibulã: 10
5. Imobilizarea de urgenţã şi definitivã a fracturilor etajului mijlociu al feţei: 10
6. Prelevare de biopsii în tumorile cu localizare oralã şi maxilo-facialã: 10
7. Cura radicalã a chisturilor de maxilar cu sau fãrã conservarea dinţilor: 6
8. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planşeului oral şi ale gingiei: 5
9. Extirparea tumorilor endoosoase sau mandibulare cu pãstrarea continuitãţii osoase:2
10. Extirpare de calculi salivari din canalul Warthon sau Stenon: 2
11. Extirpare de tumori ale glanedlor salivare mici din vãlul moale, boltã, obraz şi planşeu oral: 2
12. Reducerea nechirurgicalã a luxaţiei de articulaţie temporo-mandibularã: 2

Intervenţii de dificultate medie:
1. Deschidere de abcese ale lojilor superficiale: 10
2. Deschidere de supuraţii ale lojilor profunde ale feţei şi gâtului (fosa infratemporalã, spaţiul laterofaringian, loja marilor vase): 10
3. Deschidere de supuraţii difuze ale planşeului oral sau feţei: 3
4. Deschiderea supuraţiilor limfonodulilor feţei şi gâtului: 10
5. Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare: 5
6. Tratamentul supuraţiilor cronice perimaxilare (actinomicozã, TBC): 3
7. Cura radicalã în sinuzita maxilarã de cauzã dentarã: 3
8. Plastia comunicãrii oro-sinuzale: 3
9. Sechestrectomia în osteomielita sau radionecroza maxilarelor: 2
10. Corticotomia în osteomielita maxilarelor: 2
11. Tratamentul primar şi secundar al plãgilor orale şi cervicofaciale: 20
12. Reducerea fracturilor orbito-sinuzale şi ale arcadei temporo-zigomatice: 5
13. Osteosinteza cu sârmã sau plãcuţe în fracturi de mandibulã, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale: 5
14. Ligatura arterei carotide externe: 3
15. Traheotomie: 3

4.3.3. Barem de promovare a anului III de rezidenţiat:
1. Participare la cursuri şi seminarii
2. Participare la activitatea practicã
3. Promovarea examenului scris
4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice
5. Recenzie a minimum 3 articole
6. Examen practic din baremul operator

4.4. Anul IV
- chirurgie oralã şi maxilo-facialã: 12 luni

4.4.1. Stagiul de chirurgie oralã şi maxilo-facialã: 12 luni
4.4.1.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii: total 105 ore
Cursuri: 40 ore
1. Tumori maligne orale şi maxilo-faciale: 40 ore
- Noţiuni de biologie a procesului neoplazic
- Etiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-facialã
- Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
- Adenopatia metastaticã cervicalã
- Diagnosticul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
- Principii de tratament multimodal în tumorile maligne oro-maxilo-faciale (I)
- Tumorile maligne ale buzelor
- Tumorile maligne ale limbii şi planşeului bucal
- Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur şi vãlului palatin
- Tumorile maligne ale maxilarului şi mandibulei
- Tumorile maligne ale tegumentelor cervico-faciale
- Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facialã
- Tumorile maligne ale glandelor salivare
- Accidente şi complicaţii ale tratamentului multimodal (RT+CT)

Prezentãri de caz: 40 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 25 ore

4.4.1.2. Pregãtire practicã
Intervenţii de dificultate medie:
1. Submaxilectomie: 3
Intervenţii de dificultate mare:
1. Rezecţie de platou palato-alveolar: 2
2. Hemirezecţii de maxilar cu amprentare şi aplicare de obturator: 4
3. Hemirezecţii de mandibulã (participare): 2
4. Extirpare de tumorã de buzã inferioarã cu plastie imediatã: 5
5. Hemiglosectomie (participare): 5
6. Hemipelvectomie (participare): 5
7. Hemiglosopelvectomie (participare):5
8. Evidare cervicalã supraomohioidianã: 2
9. Extirpare de tumorã laterocervicalã: 2

4.4.3. Barem de promovare a anului IV de rezidenţiat:
1. Participare la cursuri şi seminarii
2. Participare la activitatea practicã
3. Promovarea examenului scris
4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice
5. Recenzie a minimum 3 articole
6. Examen practic din baremul operator

4.5. Anul V
Cuprinde stagii de:
- Chirurgie oralã şi maxilo-facialã: 5 1/2 luni
- O.R.L: 2 luni
- Chirurgie plasticã şi reconstructivã: 3 luni
- Neurochirurgie: 1 lunã
- Bioeticã: 1/2 lunã

4.5.1. Pregãtire teoreticã: total 205 ore
Cursuri: 35 ore
1. Plastia reconstructivã în chirurgia oralã şi maxilo-facialã: 20 ore
- fiziopatologia lambourilor
- clasificarea metodelor de plastie reconstructivã
- tipuri de închidere primarã
- grefe de piele
- lambouri locale
- lambouri loco-regionale pediculate
- lambouri liber vascularizate
- grefe osoase nevascularizate
- tratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic
2. Anomalii dento-faciale şi tratamentul complex ortodontic-chirurgical al acestora: 10 ore
- prognatismul şi retrognatismul mandibular
- prognatismul şi retrognatismul maxilar
- proalveolia şi proalveolodentia
- ocluzia deschisã
- laterodeviaţiile mandibulare
- anomalii asociate
3. Malformaţiile congenitale orale şi maxilo-faciale: 5 ore
- despicãturile labio-maxilo-palatine
- malformaţii cranio-faciale

Prezentãri de caz: 20 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 10 ore
Pregãtire individualã pentru examenul de medic specialist: 140 ore

4.5.2. Pregãtire practicã
Intervenţii de dificultate mare:
1. Hemiglosopelvimandibulectomii (participare): 2
2. Extirpare de tumori superficiale ale feţei şi gâtului cu plastie imediatã cu lambouri locale: 2
3. Evidare cervicalã radicalã: 2
4. Evidare cervicalã radicalã modificatã: 2
5. Parotidectomia totalã sau segmentarã: 2
6. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibularã (participare): 2
7. Plastii de boltã, vãl moale şi luetã, în despicãturi congenitale ale maxilarelor: 2
8. Plastii labio-narinare în despicãturi congenitale: 2
9. Faringoplastii în insuficienţe velare: 2
10. Osteotomii ale mandibulei şi maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii: 2
11. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecţie: 2
12. Plastia reconstructivã a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber vascularizate şi anastomozate microchirurgical (participare): 2

4.5.2. Stagiul de O.R.L: 2 luni
4.5.2.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii: total 36 ore

1. Metode de explorare rino-sinuzalã
2. Traumatismele nazo-sinuso-faciale
3. Epistaxisul
4. Sinuzite acute şi cronice
5. Complicaţiile sinuzitelor
6. Alergia rino-sinuzalã
7. Amigdalita şi adenoidita acutã
8. Tumorile benigne ale faringelui
9. Tumorile maligne laringiene
10. Tumorile parafaringiene
11. Insuficienţa respiratorie acutã de cauzã laringianã
12. Tumorile benigne laringiene
13. Tumorile maligne laringiene
14. Corpii strãini traheo-bronşici
15. Metode de explorare traheo-bronşicã
16. Afecţiunile urechii externe
17. Tumorile benigne şi maligne ale urechii
18. Traumatismele urechii

4.5.2.2. Pregãtire practicã (participare):
1. Tamponament nazal anterior: 10
2. Tamponament nazal posterior: 10
3. Puncţii sinuzale maxilare: 10
4. Reducere fracturi piramidã nazalã: 2
5. Incizie flegmon periamigdalian: 5
6. Chirurgia sinuzitei maxilare: 5
7. Chirurgia sinuzitei etmoidale: 5
8. Traheotomia: 2
9. Traheotomii în condiţii dificile: 1
10. Asistenţã la intervenţii cu lasser în sfera ORL: 5

4.5.3. Stagiul de Chirurgie plasticã şi reconstructivã: 3 luni
4.5.3.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii: total 50 ore
1. Arsurile (fiziopatologie, clinicã, tratament)
2. Chirurgia arsului
3. Arsuri asociate cu traumatisme
4. Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale)

4.5.3.2. Pregãtire practicã (participare):
1. Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluţiei: 2
2. Excizia primarã a arsurilor profunde şi limitate: 1
3. Incizii de decompresiune circumvolare: 2
4. Grefarea plãgilor granulare: 2
5. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale: 2
6. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele: 2
7. Plastii pediculate cu lambouri locale: 1
8. Neurorafii: 1
9. Plastia cu lambouri loco-regionale: 1
10. Plastia cu lambouri de la distanţã: 1
11. Plastia de transpoziţie de la nivelul scalpului: 1
12. Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical: 1

4.5.4. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lunã
4.5.4.1. Pregãtire teoreticã prin cursuri/seminarii: total 20 ore
1. Examen clinic neuro-chirurgical
2. Traumatisme craniocerebrale
3. Diagnosticul şi tratamentul comelor
4. Politraumatisme cu interesare cranio-cerebralã şi vertebro-medularã

4.5.4.2. Pregãtire practicã
1. Examene clinice neurochirurgicale: 10
2. Puncţii rahidiene lombare: 2 (patricipare):
3. Puncţii rahidiene suboccipitale: 2 (participare)
4. Neurorafie: 2 (participare)

4.5.5 Stagiul de Bioeticã: 1/2 lunã
Tematicã curs (20 ore)

I. Introducere în Bioeticã- 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã- definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã

II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii- 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţã religioasã, etnie, etc)

III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate

IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore
1. Consimţãmîntul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
3. Relaţia medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic- pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicalã- 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã

VI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore
1. Liberertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant

IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã- 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani- 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã

4.5.2. TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã- 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmântul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale
V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore

4.5.6. Barem de promovare a anului V de rezidenţiat:
1. Participare la cursuri şi seminarii
2. Participare la activitatea practicã
3. Promovarea examenului scris
4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice
5. Recenzie a minimum 3 articole
6. Examen practic din baremul operator


CHIRURGIE ORALÃ ŞI MAXILO-FACIALÃ

5 ani

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢÃ

● ANUL I: CHIRURGIE GENERALÃ (I.1) 12 luni
● ANUL II: CHIRURGIE ORALÃ ŞI MAXILO-FACIALÃ (I.2) 12 luni
● ANUL III: CHIRURGIE ORALÃ ŞI MAXILO-FACIALÃ (I.3) 12 luni
● ANUL IV: CHIRURGIE ORALÃ ŞI MAXILO-FACIALÃ (I.4) 12 luni
● ANUL V: CHIRURGIE ORALÃ ŞI MAXILO-FACIALÃ (I.5) 5 1/2 luni
OTORINOLARINGOLOGIE (I.6) 2 luni
CHIRURGIE PLASTICÃ ŞI RECONSTRUCTIVÃ (I.7) 3 luni
NEUROCHIRURGIE (I.8) 1 lunã
BIOETICÃ (I.9) 2 sãptãmâni






 ┌───────┬──────┬───────┬────────┬───────┬───────────────────┐
 │       │ANUL I│ANUL II│ANUL III│ANUL IV│       ANUL V      │
 ├───────┼──────┼───────┼────────┼───────┼───┬───┬───┬───┬───┤
 │STAGIUL│  I.1 │  I.2  │  I.3   │  I.4  │I.5│I.6│I.7│I.8│I.9│
 └───────┴──────┴───────┴────────┴───────┴───┴───┴───┴───┴───┘



---------------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Anexa, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, ANEXE din 2 decembrie 2009

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016