Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CEASORNICARIE
Note de Capitol.
1. - Capitolul nu cuprinde:
a) geamurile de ceasornicarie si greutatile pentru pendule (clasificate dupa materialul din care sunt realizate);
b) lanturile de ceasuri (pozitiile nr. 71.13 sau 71.17 in functie de caz):
c) furniturile de uz general, in sensul Notei 2 de la Sectiunea XV, din metale comune (Sectiunea XV) si articolele similare din material plastic (Capitolul 39) sau din metale pretioase sau placate sau suflate cu metale pretioase (in general pozitia nr. 71.15); arcurile pentru ceasuri (inclusiv spirale) sunt clasificate, totusi,
d) ca parti de ceasuri (pozitia nr. 91.14);
e) bilele de rulment (pozitiile nr. 73.26 sau 84.82, dupa caz);
f) articolele de la pozitia nr. 84.12 construite pentru a functiona fara dispozitivele care transmit impulsurile;
g) rulmentii cu bile (pozitia nr. 84.82);
h) articolele de la Capitolul 85, care nu au fost inca asamblate intre ele sau cu alte elemente asa incat sa formeze mecanisme de ceasornicarie sau cu parti destinate in exclusivitate sau in principal mecanismelor de ceasornicarie (Capitolul 85);
2. - Pozitia nr. 91.01 cuprinde numai ceasurile a caror carcasa este in intregime din metale pretioase sau din metale placate sau suflate cu metale pretioase, din aceste materiale asociate cu perle naturale sau de cultura, cu pietre pretioase sau semipretioase (naturale, sintetice sau artificiale) de la pozitiile nr. 71.01 la 71.04. Ceasurile a caror carcasa este din metal comun incrustat cu metale pretioase sunt clasificate la pozitia nr. 91.02.
3. - In acest Capitol, se considera ca mecanismele de ceasornicarie sunt dispozitivele a caror reglare este asigurata printr-un balansier spiral, un cuart sau orice alt sistem destinat determinarii intervalelor de timp, cu afisaj sau sistem care sa permita incorporarea unui afisaj mecanic. Grosimea acestor mecanisme trebuie sa fie de maximum 12 mm si latimea, lungimea sau diametrul lor nu trebuie sa depaseasca 50 mm.
4. - Sub rezerva prevederilor de la Nota 1, mecanismele si piesele susceptibile sa fie clasificate atat ca mecanisme sau piese de ceasornicarie cat si ca bunuri pentru alte utilizari, de exemplu pentru instrumentele de masura sau de precizie, trebuie clasificate in acest Capitol.
CONSIDERATII GENERALE
Capitolul inglobeaza aparatele de ceasornicarie, adica aparatele destinate in esenta sa masoare timpul sau sa efectueze o operatie in functie de timp. El cuprinde aparatele orare numite portabile (ceasuri si contoare de timp, de buzunar, cu bratara (de mana) si altele asemanatoare) sau fixe (ceasornice, pendule, pendule mici, ceasuri desteptatoare, cronometre numite de marina si asemanatoare, ceasuri pentru vehicule, contoare de timp), aparate de control si aparate de declansare, ca si, intr-un mod general, partile acestor aparate.
Aparatele de aceasta categorie pot sa fie realizate din orice materiale (inclusiv din metale pretioase); ele pot de asemenea sa fie decorate, ornamentate cu perle fine sau de cultura, cu pietre pretioase sau semipretioase (naturale, sintetice sau artificiale), etc. (vezi Notele explicative de la pozitiile nr. 91.11 si 91.12).
Clasificarea aparatelor de ceasornicarie combinate cu un alt obiect (mobila, lampa, masa de scris, prespapier, blocnotes cutie de tutun, bricheta, poseta, pudriera, tabachera, portmine, trestie etc.) se face conform Regulilor Generale pentru interpretarea Nomenclaturii. Cu toate acestea, aparatele de ceasornicarie cu iluminare interioara raman cuprinse in acest Capitol.
In afara excluderilor specificate in Notele explicative de la fiecare dintre pozitii, Capitolul exclude:
a) Cadranele solare si clepsidrele (regimul materiei constitutive).
b) Automatele de muzica (pasarile-cantatoare sau altele asemanatoare) si cutiile cu muzica fara cadran orar (pozitia nr. 92.08).
c) Articolele care constituie jucarii sau accesorii pentru pomul de Craciun, cum ar fi ceasurile si pendulele fara miscare de ceasornic (pozitiile nr. 91.03 sau 95.05).
d) Automatele si scenele animate pentru decorarea vitrinelor magazinelor (pozitia nr. 96.18).
e) Obiectele de arta, de colectie sau de antichitati (Capitolul 97).
Un aparat de ceasornicarie se compune din doua parti principale: mecanismul si locasul acestui mecanism (cutie, colivie, dulap etc.). La un mecanism de ceasornic se disting urmatoarele parti:
1) Batiul, care se compune in general din platina si punti. Platina este placa de baza a mecanismului, pe care sunt fixate puntile, cu ajutorul suruburilor si a acelor. Unele dintre batiuri au, in afara puntilor si a platinei propriu-zise, una sau mai multe platine suplimentare (numite contra platina, platina port-cadran, capac inferior al platinei de exemplu) destinate sa mentina unele piese ale mecanismului (minutar, mecanism desteptator etc.).
2) Dispozitivul de antrenare, care intretine miscarea. Este constituit in general din greutati sau din resorturi; energia este furnizata de asemenea de electricitate, variatiile de presiune atmosferica sau de temperatura etc.
3) Angrenajul, adica ansamblul de roti dintate si de pinioane (mobile) care sunt angrenate unele cu altele, destinate sa transmita energia furnizata de catre dispozitivul de antrenare si sa permita masurarea timpului.
4) Mecanismul de ceasornic care indica diviziunile orei care cuprinde ansamblul de organe ce au ca functie transmiterea miscarii acului minutar la acul pentru indicarea orei. In mecanismele care au o platina portcadran, acest mecanism este asezat intre aceasta platina si platina propriu-zisa.
5) Dispozitivul care transmite impulsurile, care are ca sarcina sa transmita la regulator forta de mentinere a miscarii sale si sa subordoneze miscarea angrenajului la comanda regulatorului.
Diferitele tipuri de dispozitiv care transmite impulsurile sunt: dispozitiv care transmite impulsurile cu ancora, cu nicovala, cu cilindru, cu detenta etc.
6) Regulatorul care foloseste la regularizarea miscarii produse de catre dispozitivul de antrenare.
El este constituit dintr-un pendul, un ansamblu balansier-spiral, un diapazon, un cuart piezoelectric sau din orice alt sistem corespunzator pentru a determina intervalele de timp.
7) Mecanismul de fixare a orei (cu impingere, cu tragere, cu bascula, etc.) si de intoarcere (tragere sau remontare) a ceasului.
Mecanismul asamblat, la care se adauga cadranul si acele, este montat in locas. Balansierul, partile mobile ale dispozitivului care transmite impulsurile si cele ale angrenajului sunt prevazute cu pivoti fini. La aparatele de ceasornicarie obisnuite, acesti pivoti se rotesc direct in metalul platinei si ale puntilor, dar articolele de calitate sunt prevazute cu lagare din pietre pretioase sau semipretioase (naturale, artificiale sau sintetice), pentru a reduce uzura.
Aparatele de ceasornicarie pot sa fie prevazute cu dispozitive sonore pentru ora (sonerie sau melodie). Fiecare dintre aceste dispozitive necesita un mecanism specific.
Remontarea aparatelor de ceasornicarie mecanice se efectueaza cu mana, electric sau automat.
Printre aparatele electrice de ceasornicarie (chiar electronice) care sunt clasificate la acest Capitol se deosebesc:
A) Aparatele independente cu pila uscata sau cu acumulator, cu rezerva mica de mers (de ordinul a catorva minute), prevazute cu un mecanism de ceasornicarie clasic cu balansier-spiral sau cu pendula, in care resortul este remontat periodic prin intermediul unui electromagnet.
B) Aparatele independente bransate la retea, cu rezerva mare de timp de functionare (mai multe ore), cu mecanism de ceasornicarie cu balansier-spiral sau cu pendula, cu resort sau cu greutati care este remontat periodic cu ajutorul unui motor electric (sincron, cu inductie etc.).
C) Aparatele independente cu pila uscata sau cu acumulator sau bransate la retea, cu mecanism cu pendula, oscilatiile acestuia din urma fiind intretinute printr-un dispozitiv electromagnetic.
D) Aparatele independente cu pila uscata sau cu acumulator, cu regulator (diapazon, cuart piezoelectric etc.) ale carui oscilatii sunt intretinute cu ajutorul unui circuit electronic.
E) Aparatele independente cu motor sincron, bransate la curent cu frecventa controlata, lipsite, in consecinta, de regulator si constituite simplu dintr-un motor si mecanism cu roti dintate.
Retelele electrice de distributie si de unificare a orei sunt prezentate mai specific in Nota explicativa de la pozitia nr. 91.05.
Aparatele de ceasornicarie electrica sunt uneori prevazute cu dispozitive care sa permita fixarea orei prin unde hertiene (telecomanda).
In sensul Notei 3 de la acest Capitol (care defineste mecanismul ceasurilor), sunt de aplicat urmatoarele metode de masura:
a) Masurarea grosimii
Grosimea unui mecanism se masoara pornind de la reazemul cadranului, sau de la suprafata vizibila a afisajului atunci cand acesta este inclus in mecanism, pana la planul opus cel mai indepartat, fara a tine seama de suruburi, piulite si alte piese fixe care depasesc acest plan.
b) Masurarea latimii, a lungimii sau a diametrului
Trebuie sa se masoare, in functie de caz, latimea, lungimea sau diametrul care sunt definite prin axa lor de simetrie fara a tine seama de tija de remontor sau de coroana.
91.01 - CEASURI DE MANA, CEASURI DE BUZUNAR SI ALTE CEASURI ASEMANATOARE (INCLUSIV CRONOMETRELE DE ACELASI TIP) CU CARCASE DIN METALE PRETIOASE SAU DIN METALE PLACATE SAU SUFLATE CU METALE PRETIOASE.
Ceasurile de mana, cu functionare electrica, cu sau fara cronometru incorporat:
9101.11 - - Numai cu afisaj mecanic
9101.12 - - Numai cu afisaj optoelectronic
9101.19 - - Altele
- Alte ceasuri de mana, cu sau fara cronometru incorporat:
9101.21 - - Cu remontare (intoarcere) automata
9101.29 - - Altele
- Altele:
9101.91 - - Actionate electric
9101.99 - - Altele
Dispozitiile de la Nota explicativa de la pozitia nr. 91.02 se aplica mutatis mutandis la lucrarile de la aceasta pozitie.
Conform Notei 2 de la acest Capitol, pozitia cuprinde numai ceasurile a caror carcasa este complet din metale pretioase sau placate sau suflate cu metale pretioase. Aceste ceasuri pot sa fie prevazute cu pietre pretioase sau semipretioase sau cu perle fine sau de cultura, sau prevazute cu un capac sau cu o bratara (chiar asociate cu pietre de ceasornicarie) in metale pretioase.
Conform cu Nota 7 de la Capitolul 71, se intelege prin placate sau suflate cu metale pretioase articolele care au un suport de metal si ale caror fete (una sau mai multe) sunt acoperite cu metale pretioase prin brazare, sudare, laminare la cald sau printr-un procedeu mecanic similar.
Ceasurile cu carcasa din metale pretioase sau placate sau suflate, cu metale pretioase, al caror fond este de otel, ca si cele a caror carcasa este din metal obisnuit incrustat cu metale pretioase, sunt clasificate la pozitia nr. 91.02.
91.02 - CEASURILE DE MANA, CEASURILE DE BUZUNAR SI CEASURILE ASEMANATOARE (INCLUSIV CONTOARELE DE TIMP DE ACELEASI TIPURI) ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 91.01.
Ceasurile de mana, cu functionare electrica, chiar incorporand un cronometru:
9102.11 - - Numai cu afisaj mecanic
9102.12 - - Numai cu afisaj optoelectronic
9102.19 - - Altele
- Alte ceasuri de mana, chiar incorporand un cronometru:
9102.21 - - Cu remontare automata
9102.29 - - Altele
- Altele:
9102.91 - Cu functionare electrica
9102.99 - Altele
Pozitia cuprinde instrumentele orare mecanice si instrumentele orare electrice, cel mai adesea electronice, cu carcasa si mecanism, de tipurile celor utilizate pentru a fi purtate de persoana, concepute pentru a functiona in toate pozitiile, care indica ora sau masoara intervale de timp, independent de grosimea mecanismului. Printre aceste instrumente, este cazul sa se citeze ceasurile de mana, ceasurile de buzunar, ceasurile de poseta, ceasurile pandantiv, ceasurile-brose, ceasurile-inele etc.
Totusi, ceasurile de buzunar care au un suport nu sunt considerate ceasuri de buzunar.
Sunt clasificate la aceasta pozitie ceasurile cu mecanism simplu ca si cele cu un sistem de functionare mai complicat, adica cele care au organe specializate, altele decat cele care dau simple indicatii ale orelor, minutelor si secundelor, in mod special cronografele, ceasurile desteptatoare, ceasurile cu repetitie si cu sonerie, ceasurile cu automate, ceasurile cu data sau cu calendar, ceasurile cu indicarea rezervei de mers, ceasurile cu mai multe functiuni complexe etc.
Toate aceste ceasuri pot sa prezinte caracter de fantezie sau de specializare, cum ar fi ceasurile etanse, antisoc sau antimagnetice, ceasurile opt zile, ceasurile cu remontare automata, ceasurile fara ace sau cu vizeta, ceasurile-sportive (de exemplu ceasuri pentru scufundatori care au un indicator de adancime), ceasurile pentru orbi etc.
Sunt numite cronometre ceasurile de precizie care au fost reglate la diferite pozitii si la temperaturi variabile. Grupa cuprinde cronometrele de bord (ceasurile-torpiloare) de buzunare, dar nu cronometrele numite de marina si asemanatoare de la pozitia nr. 91.05.
Cronografele folosesc pentru a indica ora si, in plus, pentru a masura intervalele de timp relativ scurte. Cele cu ace cuprind, in afara celor trei ace obisnuite (pentru ore, pentru minute, secunde) doua ace speciale: acul de cronograf, care face un tur per minut si poate sa fie, cu ajutorul unui buton, pus in functiune, oprit si readus la zero, si acul de contor care indica minutele. Cronografele cu compensare poseda un al doilea ac de cronograf (ac de compensare automata a cursei).
Se clasifica aici cronometrele de buzunar etc. (numite uneori de sport) din care cele cu ace difera de cronografele descrise mai sus prin aceea ca nu contin indicatori de timp obisnuiti (ace orare, de minute si de secunde) ci numai acul de cronografie (cu sau fara compensare), si acul de cronometru. Totusi, cronometrele de buzunar, electronice au dispozitive pentru a indica timpul.
Cronografele si cronometrele marcheaza o cincime, o zecime, o sutime sau o miime de secunda. Sunt uneori prevazute cu dispozitive speciale care sa permita sa se determine fara calcul viteza celui care alearga, a vehiculului, a sunetului etc., pulsul unui bolnav, productia unei masini etc. Unele instrumente pot sa prezinte dispozitive pentru a marca timpul.
Bratarile prezentate, chiar nemontate, cu ceasurile lor sunt clasificate in aceasta pozitie.
Prezentate singure, carcasele de ceasuri de la aceasta pozitie si partile lor sunt clasificate la pozitia nr. 91.11, mecanismele de ceasuri la pozitiile nr. 91.08 sau 91.10, bratarile la pozitia nr. 91.13 si partile de mecanism la pozitiile nr. 91.10 sau 91.14 in general.
Pozitia nu cuprinde:
a) Podometrele sau contoarele de pasi (pozitia nr. 90.29).
b) Ceasurile desteptatoare si pendulele mici cu mecanism de ceas (pozitia nr. 91.03).
c) Ceasurile pentru vehicule (pozitia nr. 91.04).
91.03 - CEASURI DESTEPTATOARE SI PENDULE MICI, CU MECANISM DE CEAS.
9103.10 - Actionate electric
9103.90 - Altele
Pozitia cuprinde ceasurile desteptatoare si pendulele mici (aparate al caror rol esential este de a indica ora) prevazute cu un mecanism de ceasornic (numit de volum mic), adica, conform cu Nota 3 de la Capitol, cu un dispozitiv a carei reglare este asigurata printr-un balansier-spiral, un cuart sau orice alt sistem propriu pentru a determina intervalele de timp, cu afisaj sau un sistem care permite sa se incorporeze un afisaj mecanic. Grosimea acestui mecanism trebuie sa fie de maximum 12 mm iar latimea, lungimea sau diametrul nu trebuie sa depaseasca 50 mm.
Ceasurile desteptatoare si pendulele mici nu indeplinesc aceste conditii. In mod special cele cu pendula, cele care au un sistem regulator propriu pentru determinarea intervalelor de timp si a carui grosime este de peste 12 mm, sau o latime, o lungime sau un diametru care sa depaseasca 50 mm sau este lipsit de regulator (cu motor sincron etc.) sunt clasificate la pozitia nr. 91.05.
Ceasurile desteptatoare si pendulele mici-desteptatoare sunt prevazute cu o sonerie, care actioneaza in general pe cutia care da timbrul soneriei, care se declanseaza la o ora determinata, marcata dinainte cu ajutorul unui ac special. Soneria este inlocuita uneori cu un dispozitiv muzical.
Cu conditia de a contine un mecanism de ceasornic, sunt clasificate, intre altele, in aceasta pozitie:
1●) Ceasurile-desteptatoare si pendulele mici de apartament sau de birou (cu picioare, cu sevalet, pe soclu etc.).
2●) Ceasurile desteptatoare si pendulele de calatorie cu toc.
3●) Ceasurile desteptatoare si pendulele cu data sau cu calendar.
4●) Ceasurile desteptatoare si pendulele mici de opt zile.
5●) Ceasurile desteptatoare si pendulele mici cu dispozitiv de marcare a orelor.
6●) Ceasurile desteptatoare si pendulele mici cu cadran, cu ace luminoase, cu secunde, cu intoarcere automata etc.
Prezentate separat, cutiile de la ceasurile desteptatoare sau de la pendulele mici sunt clasificate la pozitia nr. 91.12, mecanismele la pozitiile nr. 91.08 sau 91.10 si partile de mecanism la pozitiile nr. 91.10 sau 91.14 in general.
91.04 - CEASURI DE BORD SI CEASURI ASEMANATOARE, PENTRU AUTOMOBILE, VEHICULE AERIENE, VAPOARE SAU ALTE VEHICULE.
Pozitia cuprinde toate ceasornicele cu cutie si mecanism special construite pentru a fi montate pe tabloul de bord, volantul, oglinda retrovizoare etc., vehiculele (automobile, motociclete, avioane, nave etc.) fara referire la natura si la grosimea mecanismului. Este vorba despre ceasurile electrice in general, cel mai adesea electronice, ceasuri cu remontare automata sau ceasuri mecanice opt zile.
Sunt clasificate la aceasta pozitie cronografele pentru vehicule, care contin in afara acelor obisnuite, acul de cronograf, un totalizator de minute si un inregistrator al timpului de functionare.
Prezentate izolat, mecanismele sunt clasificate la pozitiile nr. 91.08 pana la 91.10, cutiile sau cutiutele la pozitia nr. 91.12 si partile de mecanism la pozitiile nr. 91.10 sau 91.14 in general.
91.05 - CEASURI DESTEPTATOARE, PENDULE, CEASURI SI APARATE DE CEASORNICARIE ASEMANATOARE, CU MECANISM, ALTUL DECAT CEL DE CEAS DE MANA.
- Ceasuri desteptatoare:
9105.11 - - Cu functionare electrica
9105.19 - - Altele
- Pendulele si ceasurile, de perete:
9105.21 - - Cu functionare electrica
9105.29 - - Altele
- Altele:
9105.91 - - Cu functionare electrica
9105.99 - - Altele
Se clasifica aici ceasurile, regulatoarele, pendulele, pendulele mici, ceasurile desteptatoare si aparatele de ceasornicarie asemanatoare care nu sunt reluate in alta parte in acest Capitol, al carui rol esential este de a indica ora. Printre pendulele mici si ceasurile desteptatoare, sunt clasificate singure la aceasta pozitie articolele cu mecanism altul decat cel de ceasornic. Pendulele mici si ceasurile desteptatoare cu mecanism de ceas (numit de asemenea de volum mic), asa cum este definit la nota 3 de la Capitol, sunt clasificate la pozitia nr. 91.03.
Aparatele de la aceasta pozitie pot sa fie cu greutati, cu resort, electrice sau electronice si au in general ca organ regulator o pendula, un balansier spiral, un diapazon sau un cuart piezoelectric. Sunt adesea prevazute cu o sonerie (ore, jumatati de ora, sferturi de ora) pe clopot si pe gong sau cu clopotel cu mai multe gonguri.
Printre aceste aparate, se pot enumera:
Ceasurile publice, ceasurile de apartament, de magazine etc. ceasurile de stil, speciale (pendulele de Neuchatele, pendulele de Paris, ceasurile de calcul, ceasuri cu cuc de Forat-Noire, ceasuri cu clopotel Westminster etc.) pendulele cu remontare automata, pendulele cu piese de monede, ceasurile si regulatoarele astronomice sau pentru observatoare, ceasurile cu remontare automata (in mod special prin variatiile de temperatura sau de presiune atmosferica), ceasurile desteptatoare, ceasurile cu secundar central, ceasurile electronice, ceasurile cu cuart piezoelectric.
Pozitia cuprinde aparatele de ceasornicarie pentru retelele electrice de distributie si de unificare a orei in orase, uzine, centrale electrice, telefonice sau telegrafice, gari, aerodromuri, porturi, banci, hoteluri, scoli, spitale etc. Aceste aparate constau dintr-un orologiu central director reglat cu precizie (orologiu marna) si ceasurile receptoare comandate la distanta prin orologiul mama (ceasurile secundare). Orologiul mama cuprinde in general un mecanism mecanic sau electric si un dispozitiv de contact care are ca scop sa transmita periodic ceasurilor secundare impulsuri de curent emise prin pendula la fiecare oscilatie. Ceasurile secundare care indica orele si minutele primesc impulsuri de comanda la terminarea fiecarui minut sau la fiecare treizeci de secunde. Ele sunt prevazute cu un electromagnet a carui armatura, rotativa sau oscilanta, antreneaza mecanismul de roti si de ceasornic; fiecare impuls de curent emis de catre orologiul mama face sa avanseze cu un pas (minut sau semiminut) acul minutar. Mecanismul cu roti dintate poate sa fie actionat prin intermediul unui resort cu remontare electrica sau cu un motor electric direct. Ceasurile secundare cu secundar au, in afara acelor orare si a minutarelor, acul secundar central. In acest caz, orologiul mama trebuie sa fie prevazut, in plus fata de contactul pentru minute, cu un dispozitiv special care emite impulsuri la fiecare secunda. Exista de asemenea ceasuri secundare care marcheaza minutele si secundele sau secundele numai (pentru reglarea ceasornicelor in mod special); aceste ceasuri sunt clasificate la pozitia nr. 91.06.
Ceasurile cu secundar pot sa fie interioare, exterioare, cu doua sau mai multe fete, de masa etc.
Ceasurile mama comanda uneori diferite aparate electrice cum ar fi inregistratoarele de prezenta, controlorii de ronduri, ceasurile de comutare, inregistratoarele, semnalele acustice sau optice (sonerii, clopote, sirene, lampi), faruri, balize etc.
Se utilizeaza de asemenea pentru distributia si unificarea orei, grupuri de ceasuri sincrone bransate la retea sau instalatiile pneumatice. In acest din urma caz, curentul electric este inlocuit cu aerul comprimat.
Pozitia cuprinde de asemenea la cronometrele numite de marina si similare, aparate de ceasornicarie de precizie foarte inalta, special destinate pentru masurarea timpului pe nave. Se utilizeaza, de asemenea, pentru lucrarile stiintifice. Aceste aparate, cu un format, in general, mai mare decat al cronometrelor de buzunar, sunt asezate in casete prevazute sau nu cu un dispozitiv de tip Cardan. Au in general o durata de functionare de doua sau opt zile si au cel mai adesea un dispozitiv cu detenta, un dispozitiv cu fuzeta care regleaza forta resortului motor, ca si un indicator de rezerva de mers.
Prezentate separat, cutiile, coliviile si dulapurile de aparate de la aceasta pozitie sunt clasificate, in general, la pozitia nr. 91.12, mecanismele la pozitia nr. 91.09 sau 91.10 si partile de mecanism la pozitiile nr. 91.10 sau 91.14.
Pozitia exclude:
a) Cronometrele de bord (ceasuri de punte) de buzunar (pozitiile nr. 91.01 sau 91.02).
b) Ceasurile pentru vehicule (pozitia nr. 91.04).
91.06 - APARATE PENTRU CONTROLUL TIMPULUI SI CRONOMETRE, CU MECANISM DE CEASORNIC SAU CU MOTOR SINCRON (DE EXEMPLU CEASURI DE PONTARE, CEASURI CU DATA, CEASURI CONTOARE).
9106.10 - Ceasuri de pontaj; cronografe
9106.20 - Marcatoare de pontaj
9106.90 - Altele
Pozitia cuprinde, cu conditia ca toate aceste aparate sa fie actionate printr-o miscare de ceasornicarie (chiar daca este vorba de o miscare de ceasornicarie secundara sau de ceasornicarie sincrona) sau cu un simplu motor sincron cu sau fara angrenaje reductoare:
1●) Un ansamblu de aparate care permit inscrierea momentului la care un act sau o operatie a fost realizata si toate celelalte aparate de control care nu sunt reluate in alta parte.
2●) Contoarele, altele decat cele de la pozitiile nr. 91.01 sau 91.02 care folosesc pentru masurarea intervalelor de timp mai mult sau mai putin scurte.
Pentru a fi clasificate aici, aparatele de aceasta categorie trebuie, in principiu, sa aibe un cadran care sa indice orele, minutele sau secundele. Cu toate acestea, unele aparate, cum ar fi inregistratoarele de prezenta, controlorii de ronduri, constatatori-imprimatori pentru porumbeii voiajori etc., care sunt construite uneori fara cadran orar, se clasifica la aceasta pozitie.
Printre aparatele de la aceasta pozitie, sunt mentionate:
1) Inregistratoarele de prezenta sau ceasurile de pontaj, care permit sa se controleze intrarile si iesirile persoanelor in uzine, ateliere etc. Aceste aparate se prezinta sub forma unei colivii sau a unei cutii care contine ca organe principale un ceas, un inregistrator al datei, actionat prin mecanismul de ceasornicarie, un ciocan si o panglica impregnata cu cerneala. Lucratorul insereaza cartela sa personala in aparat, actioneaza ciocanul mecanic sau electric, ceea ce are ca efect imprimarea pe cartela a zilei, orei si minutului trecerii. Cartelele permit sa se calculeze numarul de ore de prezenta. Se utilizeaza cel mai adesea ceasurile electrice sau ceasurile mecanice opt zile. Ele pot sa fie independente, racordate la un orologiu central sau sa faca ele insele oficiul de ceasuri mama; in acest din urma caz, ele actioneaza uneori ca o sonerie sau ca o sirena (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 91.05).
2) Ceasurile cu data si ceasurile contoare, aparate asemanatoare cu inregistratoarele de prezenta, dar care marcheaza de asemenea luna, anul, numarul de ordine sau alte inscriptii, si uneori prevazute in plus cu un totalizator de ore de lucru (din zi sau din saptamana, de exemplu). Unele dintre aceste aparate sunt intre altele utilizate pentru timbrarea corespondentei sau a actelor contabile, pontarea fiselor de pret, de venit etc.
3) Controlorii de ronduri, aparate in general portabile, prevazute cu un mecanism de ceasornicarie care actioneaza un cadran de hartie sau un inregistrator de date. Cu ajutorul unei chei speciale, omul care face rondul (supraveghetor de noapte, de exemplu) marcheaza trecerea sa (ore, minutul, numarul de post) la posturile de control prin perforarea sau timbrarea cadranului rotativ sau imprimarea cu ajutorul unei benzi impregnate cu cerneala pe o banda de hartie.
4) Constatatorii-imprimatori pentru pontarea sosirii porumbeilor zburatori in concursuri. Acestea se prezinta sub forma cutiilor portabile care contin un ceas, un tambur pentru inele si un dispozitiv care sa permita sa se marcheze ziua, ora, minutul si secunda de sosire, fie prin imprimare pe o banda, fie prin perforarea unui disc sau a unei benzi de hartie.
5) Instrumentele de control a frecventei de referinta, pentru centrale interconectate, retele de ceasuri sincrone, ceasuri de contact, intrerupatoare orare etc. Aceste ceasuri sunt prevazute cu un cadran care indica ora astronomica, ora sincrona si timpul dintre doua batai (avansul). Ele cuprind un mecanism indicator al timpului dintre doua batai, un mecanism de orologiu secundar comandat printr-un orologiu mama care indica timpul astronomic, un mecanism de orologiu sincron si diferite dispozitive de contact, de semnalizare sau de reglare.
6) Cronometrele stiintifice, numite uneori "cronoscoape", pentru a masura durata fenomenelor scurte prin inchiderea si deschiderea contactelor electrice. Se utilizeaza aceste cronometre pentru controlul si etalonarea contoarelor electrice, pentru a masura timpul de reactie al subiectului in timpul examenelor psihotehnice etc. Ele cuprind ca organe principale un motor sincron, un cuplaj electromagnetic si un contor cu cadran cu diviziuni de 1/100 dintr-o secunda, totul continut intr-o cutie. In timpul utilizarii aparatelor, motorul sincron se roteste in permanenta si este cuplat cu contorul pe durata fenomenului.
Cronoscoapele electrice sau electronice care nu au mecanism de ceasornicarie sau de motor sincron sunt clasificate la pozitia nr. 90.31.
7) Cronometrele sportive de masa si cronometrele de stadion care indica in minute si secunde timpii de sosire sau de joc.
Ceasurile de stadion cu cadran orar sunt clasificate la pozitia nr. 91.05.
8) Cronometrele sau alte ceasuri electronice, care folosesc pentru controlarea duratei unei operatii. Ele sunt prevazute cu un cadran divizat in secunde, cu un cadran totalizator de minute si cu o maneta pentru oprirea si punerea in functiune.
9) Contoarele de durata a conversatiilor telefonice, care functioneaza asemeni cronometrelor si care sunt prevazute uneori cu o sonerie.
10) Inregistratoarele de timp pentru sport, cu mecanism de orologiu sincron comandat printr-un oscilator cu cuart. Aceste aparate permit sa se inregistreze timpii de 1/100 din secunda, in acelasi timp cu numerele de ordine, fie fotografic, fie prin imprimare sau perforarea unei benzi de hartie care se deplaseaza cu viteza constanta.
Aparatele auxiliare de cronometraj sportiv (cutii si banci de cronometrare, contactoare de piste, porticuri, dispozitive cu celula fotoelectrica, organe de transmitere acustica, electrice sau radiotelegrafice etc.) urmeaza regimul lor propriu.
11) Aparatele de comanda a timpului pentru perioade scurte. Acestea fac sa se auda o sonerie dupa un numar de minute determinat (pana la 60 in general). Sunt prevazute cu un mecanism de desteptare si cu un cadran numerotat in mod obisnuit de la 0 la 10, de la 0 la 30 sau de la 0 la 60. Sunt utilizate in toate domeniile in care durata operatiei trebuie sa fie controlata.
Cu toate acestea, intrerupatoarele de timp, care difera de contoarele de timp prin faptul ca in loc de a actiona o sonerie la un moment dat, ele intrerup sau stabilesc un circuit electric, sunt excluse de la aceasta pozitie si sunt clasificate la pozitia nr. 91.07.
12) Ceasurile secundare (comandate printr-un orologiu mama) care marcheaza minutele si secundele sau secundele numai (pentru reglarea ceasurilor in mod special).
13) Contoarele de biliard, cu mecanism de ceasornicarie, care indica fie timpul de joc, fie direct suma care trebuie sa fie platita in functie de acest timp.
14) Cronometrele pentru jucatorii de sah, constituite din doua mecanisme de ceasornic cu ace care indica timpul in ore si in minute, ca si doua butoane sau manete care permit declansarea sau oprirea cronometrului.
Prezentate separat, cutiile, coliviile si dulapurile de aparate de la aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 91.02 sau urmeaza regimul lor propriu, urmand dispozitiile de la Nota explicativa de la aceasta din urma pozitie, in timp ce mecanismele de ceasornicarie sunt clasificate la pozitiile nr. 91.08 pana la 91.10 si partile de mecanism la pozitiile nr. 91.10 sau 91.14 in general.
Pozitia exclude:
a) Aparatele de la Capitolul 90, chiar daca contin un mecanism de ceasornic, dar fara cadran orar, si in mod special: maregrafele si seismografele (pozitia nr. 90.15), barografele, termografele (pozitia nr. 90.25), manometrele (pozitia nr. 90.26) contoarele de gaze, de lichide, sau de electricitate (pozitia nr. 90.28), contoarele de turatii, de productie, indicatoarele de viteza si tahimetrele, aparatele de taxare, podometrele si contoarele de fractii sau de intervale de timp numite contoare de timp scurt (pozitia nr. 90.29) ca si curbimetrele (pozitia nr. 90.31).
b) Cronometrele, cronografele si cronometrele de buzunar etc. (pozitiile nr. 91.01 sau 91.02).
c) Metronoamele (pozitia nr. 92.09).
91.07 - INTRERUPATOARE ORARE SI ALTE APARATE CARE PERMIT DECLANSAREA UNUI MECANISM DUPA UN INTERVAL DE TIMP PRESTABILIT, PREVAZUTE CU UN MECANISM DE CEASORNIC SAU CU UN MOTOR SINCRON.
Pozitia cuprinde aparatele de ceasornicarie care nu au caracterul de ceasuri sau de pendule de la pozitia nr. 91.05 si a caror functiune este de a declansa si a anclansa automat circuitele electrice dupa un interval de timp prestabilit, adica la ore determinate, in general in functie de un program zilnic sau saptamanal prestabilit. Pentru a fi clasificate aici, aceste aparate trebuie sa aibe un mecanism de ceasornic (chiar daca este vorba de un mecanism de ceasornic secundar sau de orologiu sincron) sau un simplu motor sincron.
Se numesc in general intrerupatoare orare aparatele pentru comanda circuitelor de iluminat (iluminat public, vitrine, magazine, casa scarilor, firme luminoase etc.), circuite de incalzire (incalzirea apei, incalzirea bailor etc.) instalatii frigorifice, statii de pompare etc. si ceasuri de schimbare a tarifului, a contactului, de comutare sau de tarifare, aparatele pentru comanda releelor de contoare de tarif, de conjuctoare-disjunctoare, de inregistratoare etc. Cu toate acestea, terminologia depinde mai curand de intensitatea curentului de utilizare. Aceste diferite aparate cuprind in esenta un mecanism de ceasornic mecanic sau electric sau un simplu motor sincron, si au in general un cadran cu sau fara ac, un dispozitiv de reglare a orelor de comanda (manete, leviere sau stifturi) ca si sistemele de relee de comanda, de intrerupatoare si de comutatoare. Totul este continut intr-o cutie care contine o cutie cu borne. Cadranul este simplu sau astronomic; el poarta la periferia sa manete, leviere sau stifturi, care actioneaza la orele dorite dispozitivele de contact.
Aparatele de mai sus sunt uneori comandate prin termostate, regulatoare de presiune, de nivel al apei etc.
Pozitia cuprinde de asemenea intrerupatoarele pentru inchiderea si deschiderea circuitului de alimentare al aparatelor electrice (receptoare de televiziune, fiare de calcat, masini de spalat, iluminatul biliardelor etc.) a caror declansare este provocata prin introducerea pieselor de monede si declansarea printr-un motor sincron, durata de timp care se scurge intre aceste doua operatii fiind determinata prin numarul de piese de moneda introduse de catre utilizator.
Prezentate separat, cutiile aparatelor de la prezenta pozitie sunt clasate la pozitia nr. 91.12 sau mai curand ele urmeaza regimul lor propriu, urmand dispozitiile de la Nota explicativa de la aceasta din urma pozitie, in timp ce mecanismele de ceasornicarie se clasifica la pozitiile nr. 91.08 pana la 91.10 si partile de mecanisme de la pozitiile nr. 91.10 sau 91.14 in general.
91.08 - MECANISME DE CEASORNIC, COMPLETE SI ASAMBLATE (+).
- Actionate electric:
9108.11 - - Numai cu afisaj mecanic sau cu un dispozitiv care permite incorporarea unui afisaj mecanic
9108.12 - - Numai cu afisaj optoelectronic
9108.19 - - Altele
9108.20 - - Cu remontare automata
- Altele:
9108.91 - - Care masoara 33,8 mm sau mai putin
9108.99 - - Altele
Sunt cuprinse aici mecanismele de ceasuri, neincarcasate, terminate, adica complete, montate, in stare de functionare. Aceste mecanisme pot sa fie grupate in cinci tipuri principale:
1) Mecanisme mecanice.
2) Mecanisme electronice cu balansier-spiral
3) Mecanisme electronice cu rezonator de flexiune (diapazon).
4) Mecanisme cu cuart cu afisaj analogic (ac indicator).
5) Mecanisme cu cuart cu afisaj electronic numeric (diode emitatoare) luminos (LED) sau afisaje cu cristale lichide (LCD).
Mecanismele mecanice sau electronice cu afisaj analogic pot sa fie prezentate fara cadran sau fara ace. Din contra, pentru mecanismele electronice cu afisaj numeric, celula de afisaj facand corp cu mecanismul, imediat ce este indepartata, mecanismul nu mai este in stare de functionare si nu poate sa mai fie considerat ca fiind complet si asamblat, in sensul acestei pozitii.
Prin mecanismul de ceas (numite de volum mic) trebuie sa se inteleaga, conform Notei 3 de Capitol, toate dispozitivele a caror reglare este asigurata printr-un balansier spiral, un cuart sau orice alt sistem propriu pentru determinarea intervalelor de timp, cu un afisaj sau un sistem care sa permita sa se incorporeze un afisaj mecanic. Grosimea acestor mecanisme trebuie sa fie de maximum 12 mm si latimea, lungimea sau diametrul lor nu trebuie sa depaseasca 50 mm. Mecanismele din aceasta categorie sunt in principal destinate ceasurilor, pendulelor mici si ceasurilor desteptatoare de la pozitiile nr. 91.01 pana la 91.03, dar ele raman clasificate aici daca trebuie sa fie incorporate in alte aparate de ceasornicarie de la acest capitol, sau chiar in aparate care sunt clasificate la alte Capitole (instrumente de masura sau de precizie, podometre, motoare cu explozie etc.).
Mecanismele de ceasornicarie care nu raspund la conditiile de mai sus sunt clasificate la pozitiile nr. 91.09 sau 91.10; la fel, motoarele simple cu resort se clasifica, in regula generala, la pozitia nr. 84.12.
Mecanismele de la aceasta pozitie pot sa fie brute, lustruite, nichelate, acoperite cu rodiu, argintate, aurite, lacuite etc.
Mecanismele de ceasornic cu baterie sau cu acumulator raman clasificate in aceasta pozitie, chiar daca sunt lipsite de bateria sau de acumulatorul lor.
Note explicative de subpozitii.
Subpozitia nr. 9108.91
Vezi Consideratiile generale ale acestui Capitol, ultimul paragraf, alineatul b).
91.09 - MECANISMELE DE CEASORNICARIE, COMPLETE SI ASAMBLATE, ALTELE DECAT CEASURILE.
- Actionate electric:
9109.11 - - De ceasuri desteptatoare
9109.19 - - Altele
9109.90 - Altele
Pozitia cuprinde toate mecanismele de ceasornicarie altele decat ceasurile, terminate, adica complete, montate, in stare de functionare; cele cu afisaj analogic (ace) pot sa fie prezentate fara cadran sau ace.
Mecanismele de la aceasta pozitie sunt in principal destinate aparatelor de la pozitiile nr. 91.04 pana la 91.07, dar ele raman clasificate aici, chiar daca trebuie sa echipeze aparate care sunt clasificate la alte Capitole (instrumente de masura sau de precizie, contoare, motoare cu explozie etc.).
Pozitia exclude:
a) Mecanismele mecanice (cu resort, cu contra-greutate etc.) fara dispozitiv de transmitere a impulsurilor, clasificate la pozitia nr. 84.12, cum ar fi cele care folosesc pentru actionarea cutiilor muzicale.
b) Mecanismele de ceasornic de mana (numite de volum mic) definite la Nota 3 de la Capitol (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 91.08).
Pozitia cuprinde mecanismele mecanice cu dispozitiv de transmitere a impulsurilor care nu raspund la aceste conditii, in mod special cele cu balansier-spiral sau orice alt organ reglor propriu pentru a determina intervalele de timp, cu o grosime care sa depaseasca 12 mm sau cu o latime, cu o lungime sau cu un diametru care sa depaseasca 50 mm, cele cu pendul, apoi toate mecanismele de ceasornicarie electrice, altele decat cele care sunt clasificate la pozitiile nr. 91.08 sau 91.10, chiar daca nu au regulator (mecanisme de ceasornicarie secundare, sincrone etc.).
Pentru a fi cuprinse aici, mecanismele de ceasornicarie sincrone si mecanismele de ceasornicarie secundare trebuie sa aibe in afara motorului sincron sau electromagnetului, un mecanism de roti dintate de ceasornicarie, adica un mecanism cu roti care sa cuprinda rotile de centru, de mijloc, de secunda, de minute, de ore etc. Prezentate izolat, motoarele sincrone, chiar prevazute cu angrenaje reductoare care conditioneaza o viteza determinata a axei de utilizare, ca si electromagnetii, urmeaza regimul lor propriu.
Mecanismele pot sa fie facute din piese brute, lustruite, nichelate, rodiate, argintate, aurite, lacuite etc.
91.10 - MECANISME DE CEASORNIC, COMPLETE, NEASAMBLATE SAU PARTIAL ASAMBLATE (SETURI DE MECANISME); MECANISME INCOMPLETE DE CEASORNIC, ASAMBLATE; EBOSE PENTRU MECANISME DE CEASORNIC.
- De ceasuri de mana:
9110.11 - - Mecanisme complete, neasamblate sau partial asamblate (seturi)
9110.12 - - Mecanisme incomplete, asamblate
9110.19 - - Ebose pentru mecanisme de ceasornic
9110.90 - Altele
Prin set de mecanisme, se intelege ansamblul complet al componentelor unui mecanism de ceasornicarie neasamblat sau partial asamblat (comercializat sub aceasta forma). In cazul mecanismelor cu afisaj mecanic, cadranul si acele pot sa fie cuprinse sau nu.
Prin mecanism de ceasornicarie mecanic incomplet, se intelege un mecanism montat la care lipsesc unele parti, in afara de cadran, de ace si de tija remontorului (de exemplu, dispozitivul care transmite impulsurile sau puntea casetei arcului).
Prin mecanism de ceasornicarie in intregime electronic, incomplet se intelege un mecanism montat de la care lipsesc unele piese, in afara bateriei (de exemplu afisajul, o parte a circuitului electronic sau componente ale acestuia).
Prin mecanism de ceasornicarie electronic cu afisaj mecanic incomplet, se intelege un mecanism montat de la care lipsesc unele piese, in afara de cadran, ace, tija de fixare a orei si baterie (de exemplu, circuitul electronic sau componentele acestuia, motorul).
Prin mecanisme neterminate, se intelege ansamblul nemontat de piese componente ale unui mecanism de ceasornicarie care cuprinde platina si, eventual platinele suplimentare, puntile, angrenajul, mecanismele de ceasornic, mecanismul de remontare si de fixare a orei, ca si mecanisme suplimentare (de exemplu, dispozitivul automat, mecanismele de calendar, cronometrul, desteptatorul, etc.) dar fara dispozitivul de transmitere a impulsurilor, balansierul-spiral sau alt organ regulator, resortul-motor, cadranul si acele. Mecanismele neterminate pot sau nu sa contina caseta arcului.
91.11 - CARCASE DE CEASURI DE MANA DE LA POZITIILE NR. 91.01 SAU 91.02 SI PARTILE LOR.
9111.10 - Carcase din metale pretioase sau placate sau suflate cu metale pretioase
9111.20 - Carcase din metale comune, chiar aurite sau argintate
9111.80 - Alte carcase
9111.90 - Parti
Pozitia cuprinde:
A) Carcasele de ceasuri de la pozitiile nr. 91.01 sau 91.02 (ceasuri de buzunar, ceasuri bratara, cronometre etc.). cu sau fara sticla, prezentate fara mecanismele lor.
B) Partile acestor carcase, sunt:
1) Mijlocul carcasei, care reprezinta carcasa fara capac si fara rama de geam; uneori (la ceasurile de buzunar) poate avea o mica balama pentru capacul interior si pentru rama de geam (luneta).
2) Pandantivul, cu un anou sudat de carcasa, (ceasuri de buzunar) si lagarele.
3) Capacul interior al ceasornicului de buzunar, care protejeaza mecanismul (este suprimat la ceasurile de mana obisnuite si la ceasurile plate).
4) Luneta, (rama geamului) partea pe care se fixeaza geamul, numita si sant sau umar.
5) Capacul, care inchide ceasul pe partea opusa geamului. Ceasurile obisnuite au un singur capac; exista ceasuri care au un capac suplimentar pentru protejarea geamului.
Carcasele pentru ceasurile cu bratara nu au capac sau anou, dar sunt prevazute cu toarte pentru a pune bratara. Toartele sunt formate din mai multe bucati, din care axul telescopic care poate sa fie fix sau cu resort. Uneori, ceasurile-bratara de dama nu au toarte, dar au extremitati prelucrate pentru curea.
Carcasele de ceasuri-bratara se compun adesea doar din doua parti. Aceasta este carcasa calota in care corpul carcasei si fundul sunt dintr-o singura bucata. Pot exista ca parti distincte luneta si o parte din carcasa sau luneta, carcasa si capac. La ceasurile de calitate, mecanismul este anterior introdus intr-o caseta de protectie, numita protectie la praf.
Carcasele de ceasuri de mana si partile lor pot fi din orice material. Ele se fac in principal din metale obisnuite (otel obisnuit sau otel special, nichel etc., lustruite, cromate, argintate, aurite, placate sau suflate cu metale pretioase) sau din metale pretioase, uneori din materiale plastice, fildes, agat, sidef, sau scoica. Ele pot sa fie decorate (ghiosate, gravate, cizelate, ornamentate cu perle fine sau de cultura, cu pietre pretioase sau semipretioase naturale, sintetice sau reconstituite, etc.).
Pozitia exclude:
a) Cutiile protectoare ale ceasurilor de mana si sticlele de ceasuri, care urmeaza regimul lor propriu.
b) Furniturile de folosire generala in sensul Notei 2 de la Sectiunea XV (inclusiv resorturile de la cutiile de ceasuri), din metale comune (Sectiunea XV) sau din material plastic (Capitolul 39).
c) Carcasele, coliviile si dulapurile pentru aparatele de ceasornicarie de la pozitiile nr. 91.03 pana la 91.07 (pozitia nr. 91.12).
91.12 - CARCASE SI CUTII PROTECTOARE PENTRU APARATE DE CEASORNICARIE SI PARTILE LOR.
9112.10 - Carcase si cutii protectoare de metal
9112.80 - Alte carcase si cutii
9112.90 - Parti
Sunt cuprinse aici, sub rezerva de mai jos, habitaclurile (colivii, casete protectoare si cutii) de ceasuri, regulatoare, pendule, pendule mici, ceasuri desteptatoare, cronometre de marina si asemanatoare, ceasuri pentru vehicule, inregistratoare de prezenta, aparate pentru inscrierea datei si a orei, contoare orare, controlori de ronduri, contoare de timp si alte aparate de ceasornicarie de la prezentul Capitol cu exceptia celor de la pozitiile nr. 91.01 sau 91.02. Aceste habitacluri pot sa fie prezentate cu sau fara sticla, terminate sau nu. Cu toate acestea, cutiile care nu sunt de tipul celor utilizate in mod obisnuit in ceasornicarie si care sunt mai degraba de tipul carcaselor aparatelor stiintifice, contoarelor de electricitate etc. cum ar fi cele destinate pentru cronometre stiintifice sau inregistratoare, cu intrerupatoare orare, cu dispozitive de schimbare a tarifului sau altele, nu sunt clasificate la aceasta pozitie, dar urmeaza regimul lor propriu.
Articolele de la aceasta pozitie prezinta formele cele mai diferite si sunt in general din metale (inclusiv metale pretioase) lemn, material plastic, piele, scoici, sidef, marmura, alabastru, materiale ceramice, onyx, agat cu fildes. Ele pot fi decorate, ornamentate cu perle fine sau de cultura, cu pietre pretioase sau semipretioase naturale, sintetice sau artificiale, ori combinate cu motive, sculpturi, statuete, figuri de animale etc.
Pozitia cuprinde partile de colivie, cutii protectoare, sau casete, cum ar fi lunete, rame, socluri si picioare.
Pozitia exclude:
a) Globurile de protectie pentru pendule, pendule mici etc., din sticla in general, prezentate izolat (pozitia nr. 70.20).
b) Partile si furniturile de uz general in sensul Notei 2 de la Sectiunea XV (inclusiv resorturile de colivii, cutii protectoare si cutii de ceasornicarie), din metale comune (Sectiunea XV), ca si articolele asemanatoare din material plastic (Capitolul 39).
c) Cutiile de ceasuri (pozitia nr. 91.11.
91.13 - BRATARI DE CEASURI SI PARTILE LOR.
9113.10 - Din metale pretioase sau placate sau dublate cu metale pretioase
9113.20 - Din metale comune chiar aurite sau argintate
9113.90 - Altele
Pozitia cuprinde bratarile de ceas de toate tipurile. Sunt clasificate aici toate dispozitivele care permit fixarea ceasului la mana.
Bratarile de ceas pot fi din orice material, cum ar fi: metalele comune, metalele pretioase, pielea, material plastic sau textil. Pot prezenta un caracter decorativ evident fara ca acesta sa modifice incadrarea lor.
Pozitia cuprinde partile de la bratarile pentru ceas, care pot fi recunoscute ca atare, din orice material.
Pozitia exclude:
a) Alte dispozitive de prindere, lanturi, inele, brose etc. care sunt de clasificat in functie de natura lor proprie.
b) Inchizatorile si monturile inchizatoare din metale pretioase, placate sau suflate cu metale pretioase (pozitia nr. 71.15). sau din metale comune (pozitia nr. 83.08).
c) Bratarile prezentate cu ceasurile lor dar care nu sunt fixate la acestea (pozitiile nr. 91.01 sau 91.02).
91.14 - ALTE FURNITURI DE CEASORNICARIE.
9114.10 - Resorturi, inclusiv spirale
9114.20 - Rubine
9114.30 - Cadrane
9114.40 - Platine si punti
9114.90 - Altele
Pozitia cuprinde toate partile aparatelor de ceasornicarie de la acest Capitol, cu exceptia:
a) Partilor si furniturilor vizate la Nota 1 de la acest Capitol, fie:
1) Greutatile de ceasornicarie, sticlele de ceasornicarie, lanturile de ceasuri, bilele de rulmenti (pentru ceasuri cu remontare automata, de exemplu) si rulmentii cu bile.
2) Partile si furniturile de folosire generala in sensul Notei 2 de la Sectiunea XV, cum ar fi suruburile (de punti, de coroana, de cadran, de roata, de clichet, de croset, de bascula, de agatator, etc.), stifturi, lanturi, cifre pentru cadrane (de ceasuri, de pendule etc.). din metale comune (Sectiunea XV) ca si articolele asemanatoare din material plastic (Capitolul 39) sau din metal pretios sau placate sau suflate cu metal pretios (in general de la pozitia nr. 71.15).
Aceste articole urmeaza regimul lor propriu. Cu toate acestea, resorturile de ceasornicarie (resorturi-motoare, spirale etc.) raman cuprinse in aceasta pozitie.
b) Partile reluate in mod expres in alte pozitii de la acest Capitol, cum ar fi mecanismele complete si asamblate de la pozitiile nr. 91.08 sau 91.09, sabloane, ebose si mecanisme incomplete, de la pozitia nr. 91.10, cutiile, coliviile si cutiile de protectie de la pozitiile nr. 91.11 sau 91.12 si bratarile de la pozitia nr. 91.13.
Sub rezerva dispozitiilor paragrafelor a) sau b) de mai sus, piesele susceptibile de a fi utilizate in acelasi timp in ceasornicarie si pentru alte utilizari, in mod special in calculatoare, jucarii si instrumente de masura sau de precizie (resorturi, mecanisme cu roti, pietre, ace etc.) sunt clasificate in aceasta pozitie. Din contra, nu sunt clasificate la aceasta piesele care nu sunt tipic de domeniul ceasornicariei, cum ar fi cele care echipeaza unele aparate de la pozitiile nr. 91.06 sau 91.07 (de exemplu, dispozitive imprimante ale ceasornicelor de pontare, totalizatoare etc.).
Ebosele urmeaza in principiu acelasi regim ca si piesele finisate. Cu toate acestea, piesele brute pentru debitare, ca si piesele stantate (pentru platine si punti, de exemplu), fara gauri sau crestaturi, care nu sunt posibil de recunoscut ca piese de ceasornicarie, sunt clasificate in pozitiile aferente materiei constitutive.
Furniturile de ceasornicarie pot sa fie brute, lustruite, nichelate, rodiate, argintate, aurite, lacuite etc. sau cu pietre.
Tinand cont de cele de mai sus, principalele furnituri de ceasornicarie clasificate la aceasta pozitie sunt urmatoarele:
A. - PIESELE DE MECANISME DE CEASURI (indiferent de complexitatea sistemului)
Printre acestea, se pot enumera:
1) Colivia: platina, platine suplimentare, eventual, punte pentru caseta arcului, roata centrala sau mijlocie, roata secundar, coroane, punte de balansier, de dispozitivul care transmite impulsurile, roata de transmisie etc.
2) Organul-motor: arc de caseta sau arc motor, parti ale casetei arcului (tambur, capac, arbore) clichet sau greutati, arc de clichet sau pentru greutati.
3) Angrenajul: roata centrala sau mijlocie, roata secundar, coroane, roata de transmisie, roti si pinioane intermediare.
4) Mecanism de ceasornic (angrenajul de sub cadran): pinionul si roata minutarului, pinionul si roata secundara, roata orara.
5) Dispozitivul care transmite impulsurile (cu ancora, stift, cilindru, declansator etc.): roata si pinion de dispozitivul care transmite impulsurile, ancora, tija de ancora, placi, manete, stift de platou balansier (elipsa), cilindru.
6) Regulator: balansier, ax de balansier, spiral (plat, cotit sau Breguet, cilindric), piton, diapazon, virola, compasul de reglare al spiralului, port-rubin pentru balansier, cheie si arc de compas, placa de contrapivot, inclusiv piesele speciale pentru dispozitive antisoc.
7) Mecanismul de remontor si punere la ora: coroana, tija si pinion de remontor, pinion alunecator al remontorului, dispozitive de transmisie, clichet de coroana, miez de coroana, bascula, parghie de punere la ora, arcuri de parghie si de bascula.
8) Partile de mecanisme electronice: circuite pentru ceasuri formate, de exemplu, dintr-un suport izolant pe care sunt imprimate conexiunile si dispuse componentele discrete obtinute altfel decat prin imprimare (de exemplu, bobine, condensatori, rezistente, diode si tranzistori) ca si, eventual un circuit integrat.
9) Port-esapamentele, care cuprind platina, puntile, dispozitivul care transmite impulsurile, balansierul spiral si compasul de reglare a spiralului unui mecanism de ceasornic cu sau fara mecanism cu roti dintate, raman cuprinse in aceasta pozitie, indiferent ca sunt sau nu asamblate (brute) sau terminate, adica montate (in stare de functionare, cu dispozitivul care transmite impulsurile reglat).
Port-esapamentele montate sunt destinate adesea sa fie incorporate in aparatele cu mecanism de ceasornic (aparate inregistratoare, intrerupatoare orare, ceasornice de comutare etc.) uneori la pendule, pendule mici sau ceasuri desteptatoare.
B. - PIESE DE MECANISME DE CEASURI DESTEPTATOARE, PENDULE MICI, PENDULE, CEASURI SI ALTE APARATE DE CEASORNICARIE
Un numar mare de piese constitutive ale acestor mecanisme sunt in principiu analoge cu cele ale mecanismelor de ceasornic, dar sunt de dimensiuni mai mari.
Printre piesele caracteristice ale mecanismelor de pendule sau de ceasuri, se afla: tamburii pentru greutati, pendulele, inclusiv pendulele compensatoare (cu mercur, cu tija de invar etc.), furcile, vergelele, rotile cu vergea, dispozitivele care transmite impulsurile cu recul sau cu roata de intalnire, de repaus (al lui Graham) etc., cheile de remontare independente, si cele ale ceasurilor desteptatoare sau ale pendulelor mici, cheile fixe de remontare si butoanele de punere la ora.
C. - PIESE DE SONERII
1) Sonerie de ceas desteptator: proeminenta, placa cu crestatura, roata de declansare cu dulie, roata de regulator a soneriei, axul indicelui, ancora, ciocan de sonerie etc.
2) Sonerie de ceasuri, de pendule sau de pendule mici (cu roata care imparte orele, cu sector dintat etc.): tambur sau caseta arcului, roata secundar ce inregistreaza durata, roata care imparte orele, roata cu stift de pana, roata de totaluri, roata de intarziere, volant, declansatoare, parghii, cremaliere, melc, ciocan, timpan, dispozitiv de prindere, arbore de oprire, roata de volant, bara, virgula, sector dintat, clopot, gong, mecanism cu muzica, etc.
D. - PIETRE PRETIOASE SI SEMIPRETIOASE PENTRU CEASORNICARIE
Nu sunt clasificate aici decat pietrele pretioase si semipretioase prelucrate, adica turnate, taiate, lustruite, gaurite, goale in interior etc., sau montate (intr-un inel de fixare sau intr-un surub). Pietrele brute sau doar taiate sunt clasificate la Capitolul 71. Pietrele de ceasornicarie sunt in general de dimensiuni foarte mici; diametrul lor depaseste rar 2 mm si grosimea lor 0,5 mm.
Principalele pietre utilizate in ceasornicarie sunt rubinul, safirul si granatul (naturale sau sintetice), uneori diamantul. In ceasornicaria de calitate se utilizeaza uneori strasul sau se inlocuiesc pietrele prin capsule din metal.
Pietrele poarta numele suporturilor mobile pe care stau. In felul acesta se deosebesc pietrele de roata centrala sau de roata mijlocie, pentru roata secundarului, de coroana, de roata de dispozitivele care transmit impulsurile, de ancora, de balansier etc. Lagarul unui pivot cilindric este realizat dintr-o piatra gaurita sau dintr-o piatra gaurita si o piatra plina (contra-pivot). Exista lagare formate din pietre cu cavitate conica.
In afara pietrelor rotunde care se folosesc ca lagare, aparatele de ceasornicarie cu dispozitivele care transmit impulsurile cu ancora mai au, in general, trei pietre: doua rubine sau ridicatoare de ancora (pietre taiate cu fateta oblica, care sunt fixate la extremitatile ancorei) si un stift de platou sau elipsa (rubin-piatra in general de sectiune semirotunda sau triunghiulara destinata placii de ancora).
Montarea pietrelor se efectueaza prin sertizare.
E. - CADRANE
Cadranele au in general diviziuni sau cifre pentru indicarea orelor, a minutelor sau a secundelor. Ele pot fi plate sau bombate si sunt cel mai adesea de alama argintata, aurita, vopsita, oxidata sau altfel acoperita, de arama emailata, de aur sau de argint, uneori de hartie, de sticla, de ceramica sau de material plastic. Cifrele si inscriptiile sunt transpuse prin diferite procedee (imprimare, vopsire, stantare, aplicare etc.). Cadranele pot sa aibe cifre sau indicatori luminosi.
Cadranele sunt fixate la platina (sau eventual la platina suplimentara, numita port-cadran) prin suruburi, picioare sau printr-un cerc metalic exterior.
F. - ACE INDICATOARE
Sunt indicatoarele orare, minutare si secundare. Sunt clasificate la aceasta pozitie acele speciale pentru cronografie (acul de cronograf, contor, compensare automata a cursei) si acele pentru sonerii de ceasuri desteptatoare etc. Acele (plate sau bombate), se fac din otel, din alama sau din arama, adesea lustruit, albastrit, oxidat, nichelat, cromat, argintat, aurit sau placat, uneori din aur sau din os. Acele luminoase au deschizaturi umplute cu o compozitie pe baza de saruri radioactive (radiotoriu, mezotoriu etc.). Exista un foarte mare numar de modele de ace, al caror stil se asorteaza cu cel al cadranului.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
