Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ANEXA nr. 85 din 5 ianuarie 2000 MASINI, APARATE SI ECHIPAMENTE ELECTRICE SI PARTI ALE ACESTORA; APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINI SI SUNET DE TELEVIZIUNE; PARTI SI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE
EMITENT: DIRECTIA GENERALA A VAMILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000
MASINI, APARATE SI ECHIPAMENTE ELECTRICE SI PARTI ALE ACESTORA; APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINI SI SUNET DE TELEVIZIUNE; PARTI SI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE
Note de capitol.
1. - Capitolul exclude:
a) paturile, pernele, sacii si articolele similare incalzite electric, imbracamintea si incaltamintea incalzite electric, incalzitoarele de urechi si atat articole incalzite electric care sunt purtate de persoane;
b) articole de sticla de la pozitia nr. 70.11;
c) mobilele incalzite electric de la Capitolul 94.
2. - Articolele susceptibile de a fi clasificate la pozitiile nr. de la 85.01 pana la 85.04. pe de o parte, si la pozitiile nr. 85.11, 85.12, 85.40, 85.41 sau 85.42, se clasifica la acestea din urma cinci pozitii.
Cu toate acestea, redresoarele cu vapori de mercur cu cuva metalica se clasifica la pozitia nr. 85.04.
3. - Pozitia nr. 85.09 cuprinde numai urmatoarele aparate electromecanice de tipurile utilizate in mod obisnuit in scopuri casnice:
a) aspiratoarele de praf, masinile de lustruit parchetul, aparatele de macinat si amestecat alimente, storcatoarele de fructe si legume, de orice greutate;
b) alte aparate in greutate maxima de 20 kg, cu exceptia ventilatoarelor si hotelor aspirante de evacuare sau recirculare cu ventilator incorporat, cu sau fara filtre (pozitia nr. 84.14), masini centrifuge de uscat rufe (pozitia nr. 84.21), masinile de spalat vesela (pozitia nr. 84.22), masini de spalat rufe (pozitia nr. 84.50), prese si alte masini de calcat (pozitia 84.20 sau 84.51), in functie de faptul ca este vorba de calandre sau nu), masinile de cusut (pozitia 84.52), foarfecele electrice (pozitia nr. 85.08) si aparatele electrotehnice (pozitia nr. 85.16).
4. - Se considera ca circuite imprimate in sensul pozitiei 85.34, circuitele obtinute prin dispunerea pe un suport izolant, prin orice procedeu de imprimare (de exemplu incurstare, electrodepunere, corodare) sau prin tehnologia circuitelor numite "in strat", de elementele conductoare, contacte sau alte componente imprimate de (de exemplu inductante, rezistente, capacitati), singure sau combinate intre ele, dupa o schema prestabilita, cu exceptia oricarui element care poate sa produca, sa redreseze, sa moduleze sau sa amplifice un semnal electric (de exemplu elementele semiconductoare).
Expresia circuite imprimate nu cuprinde nici circuitele imprimate cu alte elemente decat cele obisnuite in timpul procesului de imprimare, nici rezistentele, condensatoarele sau bobinele discrete. Totusi, circuitele imprimate pot sa fie prevazute cu elemente de conexiune neimprimate.
Circuitele in strat (subtire sau gros) care contin elemente pasive si active obtinute in timpul aceluiasi proces tehnologic se clasifica la pozitia nr. 85.42.
5. - In sensul pozitiilor nr. 85.41 si 85.42, se considera ca:
A) Diode, tranzistori si dispozitive asemanatoare cu semiconductori, dispozitivele de aceasta categorie a caror functionare se bazeaza pe variatia rezistivitatii sub influenta unui camp electric;
B) Circuite integrate si micromontaje electronice:
a) circuitele integrate monolitice in care elementele circuitului (diode, tranzistori, rezistente, capacitati, interconexiuni etc.) sunt create in interiorul (in mod esential) si la suprafata unui material semiconductor (de exemplu siliciu dopat), formand un tot indisociabil:
b) circuitele integrate hibride care reunesc, intr-un mod practic indisociabil, pe acelasi substrat izolant (sticla, ceramica etc.), elemente pasive (rezistente, capacitati, interconexiuni etc.), obtinute prin tehnologia circuitelor cu strat subtire sau gros si elemente active (diode, tranzistori. circuite integrate monolitice etc.) obtinute prin tehnologia semiconductorilor. Aceste circuite pot sa cuprinda, de asemenea, componente distincte;
c) micromontajele de tipul blocuri turnate, micromodule sau similare, formate din componente distincte, active sau active si pasive, reunite si conectate intre ele.
Pentru articolele definite in aceasta Nota, pozitiile nr. 85.41 si 85.42 au prioritate asupra oricarei alte pozitii a Nomenclaturii la care ar putea fi clasificate in raport de functia lor.
6. - Discurile, benzile si alte suporturi de la pozitiile nr. 85.23 sau 85.24 se clasifica la aceste pozitii, chiar daca sunt prezentate cu aparatele carora le sunt destinate.
7. - In sensul pozitiei nr. 85.48, prin pile si baterii de pile electrice scoase din uz si acumulatori electrici scosi din uz se inteleg aceia care au devenit inutilizabili ca atare in urma sfaramarii, decuparii, uzurii sau altor motive sau care nu sunt susceptibile de a fi reincarcate.
Note de subpozitii.
1. - Subpozitiile nr. 8519.92 si 8527.12 cuprind numai cititoarele de casate si radio-casetofoane cu amplificator incorporat, fara difuzor incorporat, putand sa functioneze fara sursa de energie electrica exterioara si ale caror dimensiuni nu depasesc 170 mm x 100 mm x 45 mm.
CONSIDERATII GENERALE
A. - CARACTERISTICI GENERALE SI STRUCTURA CAPITOLULUI
Capitolul cuprinde ansamblul masinilor si aparatelor electrice ca si la partile lor, cu exceptia:
a) Masinilor si aparatelor de natura celor cuprinse la Capitolul 84, in care se clasifica aici chiar daca sunt electrice (vezi Consideratiile generale de la acest Capitol);
b) Anumitor masini si aparate, excluse cu titlu general de la Sectiunea XVI (vezi Consideratiile generale de la aceasta Sectiune).
Contrar regulilor prevazute pentru Capitolul 84, articolele de natura celor cuprinse in acest capitol se clasifica aici chiar daca sunt din produse ceramice sau de sticla, cu exceptia lampilor si invelisurilor tubulare de sticla de la pozitia nr. 70.11.
Capitolul cuprinde:
1) Masinile si aparatele pentru producerea, transformarea sau acumularea electricitatii, cum sunt generatoarele, transformatoarele etc. (de la pozitia nr. 85.01 la 85.04), pilele (pozitia nr. 85.06) si acumulatoarele (pozitia nr. 85.07).
2) Unele dintre aparatele electromecanice, cum sunt sculele electromecanice pentru folosirea manuala de la pozitia nr. 85.08, aparatele de uz casnic de la pozitia nr. 85.09, ca si masinile de ras, de tuns si aparatele de epilat de la pozitia nr. 85.10.
3) Masinile si aparatele a caror functionare se bazeaza pe proprietatile sau efectele electricitatii - efectele electromagnetice, proprietatile termice etc. - cum sunt aparatele de la pozitiile nr. 85.05, de la 85.11 pana la 85.18, de la 85.25 pana la 85.311 si 85.43.
4) Aparatele de inregistrare sau de reproducere a sunetului; aparatele de inregistrare sau de reproducere videofonice; partile si accesoriile pentru aceste aparate (pozitiile de la nr. 85.19 pana la 85.22).
5) Suporturile pentru inregistrarea sunetului sau altor fenomene (inclusiv suporturile pentru inregistrarea videofonica, cu exceptia filmelor fotografice sau cinematografice clasificate la Capitolul 37) (pozitiile nr. 85.23 si 85.24).
6) Articolele electrice utilizate, in general, nu numai individual, dar si in instalatiile sau in aparatele electrice mai complexe ca un component cu o functie particulara de exemplu: condensatoare (pozitia nr. 85.32), comutatoare, intrerupatoare de circuite, cutii de jonctiune etc. (pozitia nr. 85.35 sau 85.36), lampi si tuburi de iluminat etc. (85.39), lampi, tuburi si valve electronice etc. (pozitia nr. 85.40), diode, tranzistoare si dispozitive similare cu semiconductori (pozitia nr. 85.41), perii colectoare, electrozi si alte contacte de carbon (pozitia nr. 85.45) etc.
7) Unele articole utilizate in instalatiile sau aparatele electrice datorita proprietatilor lor conductoare sau izolatoare, cum sunt firele izolate si asamblajele lor (pozitia nr. 85.44), izolatorii (pozitia nr. 85.46), piesele izolatoare si tuburile metalice izolate interior (pozitia nr. 85.47).
Intre altele, acest capitol cuprinde magnetii, chiar inca nemagnetizati, si dispozitivele de fixare cu magnet permanent (pozitia nr. 85.05).
In ceea ce priveste aparatele electrotermice, numai anumite astfel de aparate (cuptoare industriale, incalzitoare de apa, aparate pentru incalzirea localurilor, aparate pentru utilizarile casnice etc.) se clasifica la pozitiile nr. 85.14 si 85.16.
Celelalte aparate incalzite electric se clasifica la alte Capitole si in mod special la Capitolul 84; de exemplu generatoarele de vapori si cazanele numite cu apa supraincalzita (pozitia nr. 84.02), aparatele pentru conditionarea aerului (pozitia nr. 84.15), aparatele de distilat, de uscare prin prajire si alte aparate de utilizare industriala de la pozitia nr. 84.19, calandrele si laminoarele si cilindrii lor (pozitia nr. 84.20), incubatoarele si clocitoarele artificiale pentru avicultura (pozitia nr. 84.36), aparatele de marcat cu fier a lemnului, plutei, pielii etc. (pozitia nr. 84.79), aparatele de diametrie si incubatoarele artificiale pentru nou-nascuti de la pozitia nr. 90.18.
B. - PARTI
In ceea ce priveste Regulile generale referitoare la clasificarea partilor, trebuie avute in vedere Consideratiile generale de la Sectiunea XVI.
Partile neelectrice ale masinilor sau aparatelor de la acest capitol se clasifica dupa cum urmeaza:
1●) Cele care constituie articole cuprinse la oricare dintre pozitiile de la Capitolul 84, se clasifica la acest Capitol. Acesta este cazul de exemplu pentru pompe si ventilatoare (pozitia nr. 84.13 sau 84.14), articole de robinetarie (pozitia nr. 84.81), rulmenti cu bile (pozitia nr. 84.82), arbori, angrenaje si alte organe de transmisie de la pozitia nr. 84.83 etc.
2●) Alte parti neelectrice care pot sa fie recunoscute ca fiind destinate in exclusivitate sau in principal masinilor sau aparatelor electrice etc., de la acest capitol, se clasifica dupa regimul articolelor carora le sunt destinate sau, eventual, se clasifica la pozitiile nr. 85.03, 85.22, 85.29 sau 85.38.
3●) Partile neelectrice care nu indeplinesc conditiile de mai sus, se clasifica la pozitia nr. 84.85.
85.01 - MOTOARE SI GENERATOARE ELECTRICE, CU EXCEPTIA GRUPURILOR ELECTROGENE.
8501.10 - Motoare de o putere de maximum 37,5 W
8501.20 - Motoare universale de o putere peste 37,5 W
- Alte motoare de curent continuu; generatoare de curent continuu:
8501.31 - - De o putere de maximum 750 W
8501.32 - - De o putere peste 750 W dar de maximum 75 kW
8501.33 - - De o putere peste 75 kW dar de maximum 375 kW
8501.34 - - De o putere peste 375 k W
8501.40 - Alte motoare de curent alternativ, monofazate
- Alte motoare de curent alternativ, polifazate:
8501.51 - - De o putere de maximum 750 W
8501.52 - - De o putere peste 750 W dar de maximum 75 kW
8501.53 - - De o putere peste 75 k W
- Generatoare de curent alternativ (alternatoare):
8501.61 - - De o putere de maximum 75 kVA
8501.62 - - De o putere peste 75 kVA dar de maximum 375 kVA
8501.63 - - De o putere peste 375 kVA dar de maximum 750 kVA
8501.64 - - De o putere peste 750 kVA
I. - MOTOARE ELECTRICE
Motoarele electrice transforma energia electrica in energie mecanica. Grupa cuprinde motoarele rotative si motoarele lineare.
A) Motoarele rotative furnizeaza energie mecanica sub forma unei miscari rotative. Exista numeroase tipuri, ale caror caracteristici variaza dupa faptul ca folosesc curent continuu sau curent alternativ si, de asemenea. in functie de exigentele de utilizare. La anumite motoare, carcasa este special adaptata la mediul in care este necesar sa functioneze de exemplu pentru protectie la praf sau la umiditate (motoarele numite capsulate) sau inca pentru a evita riscurile de incendiu (carcasa antigrizu). La altele, in mod special la motoarele supuse la vibratii importante, batiul este prevazut cu dispozitive de fixare elastica (resorturi etc.).
Numeroase motoare contin, de asemenea, un sistem de racire care poate fi constituit din unul sau mai multe ventilatoare de exemplu.
Cu exceptia demaroarelor de la pozitia nr. 85.11, se clasifica aici motoarele electrice de toate tipurile si de toate dimensiunile de exemplu de la motoarele mici de putere mica pentru instrumente diferite, ceasornice, mecanisme de ceasornicarie, masini de cusut, jucarii etc., pana la motoarele de putere mare, pentru cilindrii de la laminoare.
Atunci cand respectivele motoare sunt prezentate echipate cu fulii, cu angrenaje, cu schimbatoare de viteza (daca este vorba sau nu de blocuri moto-reductoare) etc., sau chiar cu un arbore flexibil pentru antrenarea unei scule manuale, aceste organe de transmisie urmeaza si ele regimul motoarelor.
Se clasifica aici motoarele propulsoarele speciale amovibile, de tipul in afara bordului, pentru ambarcatiuni, formate dintr-un motor electric, dintr-un arbore, dintr-o elice si dintr-un element de comanda care formeaza un ansamblu inseparabil.
Raman, de asemenea, clasificate aici motoarele sincrone pentru actionarile de orologerie altele decat ceasurile, chiar daca sunt prevazute cu un reductor; ele se clasifica din contra la pozitia nr. 91.09, atunci cand ele contin, intre altele, un angrenaj de orologerie.
B) Motoarele lineare produc energie mecanica sub forma unei miscari lineare.
Motoarele lineare cu inductie se compun in esenta dintr-unul sau mai multi inductori (primari), constituiti din circuite magnetice in general in foite (stive de tole magnetice) pe care sunt dispuse bobinajele, si dintr-un indus (secundar) format cel mai adesea dintr-o placa sau dintr-un profil de arama sau de aluminiu.
Aceste motoare creeaza o forta de propulsie atunci cand primarul, fiind alimentat cu curent alternativ, este situat in apropierea secundarului. Cele doua parti sunt separate printr-un intre fier si miscarea de translatie (una din aceste parti fiind fixa si cealalta mobila) se produce fara un intermediar mecanic.
Caracteristicile motoarelor lineare cu inductie variaza in functie de destinatie: propulsia aerotrenurilor (inductoarele sunt asezate in vehiculele care stau pe o sina indusa, solidara cu calea de rulare); manevrarea vagoanelor sau vagonetelor cu roti purtatoare (indusul fixat pe fundul vehiculelor se deplaseaza deasupra unei serii de inductori dispusi intre sine); manevrarea transportoarelor aeriene (carucioare echipate cu inductori ruleaza dedesubtul unei bare profilate-indus); deplasarea vehiculelor in ariile sau parcurile de stationare sau in antrepozite (platforme induse sunt puse in miscare prin inductori fixati la sol); comanda pompelor cu piston, a vanelor de exemplu (aceasta functie poate sa fie exercitata de motoare polisolenoide a caror axa indusa are o miscare de du-te-vino in interiorul unui inductor inelar); pozitionarea pe masini-unelte etc.
Motoarele lineare cu curent continuu, a caror functionare este bazata pe interactiunea electromagnetilor sau a magnetilor permanenti si a electromagnetilor, pot sa fie utilizate ca motoare alternative sau oscilante (de exemplu pentru pompele alternative pentru suveicile de la masinile de tesut), ca motoare pas cu pas (de exemplu transportoare mici) etc.
Grupa cuprinde, de asemenea:
1) Servomotoarele prezentate separat, constituite in esenta dintr-un motor electric, prevazut cu un reductor de viteza si echipat cu un dispozitiv de transmitere a fortei (levier, fulie etc.), conceput pentru a comanda pozitia variabila a unui organ de reglare (vana, clapeta etc.) a unui cazan, a unui cuptor sau a altor aparate, si care poate sa contina un volant de siguranta actionat manual.
2) Elementele de masini sincrone, care contin un stator cu trei infasurari asezate la 120° si un rotor de infasurare unica legat la doua inele de iesire, destinate sa fie utilizate pe perechi (sincromasini), unul ca element emitor, celalalt ca element receptor, in mod special in instalatiile de masurare sau de reglare la distanta.
3) Actionarile electrice pentru vane, formate dintr-un motor electric prevazut cu un reductor de turatie si o tija de comanda, si, dupa caz, dispozitive accesorii (demaror electric, transformator, volant de manevra manuala etc.), concepute pentru a manevra obturatorul acestor vane.
II. - GENERATOARE ELECTRICE
Aceste masini au functia de a produce energia electrica pornind de la unele dintre sursele de energie (mecanica, solara etc.) si se clasifica aici in masura in care nu este vorba de aparate denumite sau clasificate mai specific la alte pozitii ale Nomenclaturii.
Se numesc dinamuri generatoarele de curent continuu si alternatoare generatoarele de curent alternativ. Ambele constau in esenta dintr-un organ mobil (rotorul) care, montat pe un arbore antrenat de o forta mecanica exterioara, se roteste in interiorul unei parti fixe, statorul, el insusi incastrat intr-un batiu, numit chiulasa sau carcasa. La generatoarele de curent continuu, curentul produs este captat printr-un colector cu lame (comutator) montat pe arborele rotorului, apoi transmis circuitului de alimentat prin intermediul periilor colectoare care se freaca pe lamele colectorului. Cea mai mare parte a generatoarelor de curent alternativ sunt lipsite de perii si curentul produs este transmis direct la circuitul de alimentat. La alte generatoare de curent alternativ, curentul este captat prin inele colectoare montate pe arborele rotorului si transmis prin periile care se freaca pe acesta.
Dupa caz, rotorul constituie indusul sau inductorul, statorul avand, bineinteles, functia inversa. Inductorul contine un numar variabil de electromagneti (poli inductori) sau, mai rar, in cazul anumitor generatoare de curent continuu, magneti permanenti. In ceea ce-l priveste pe indus, el consta dintr-un butuc, in general sub forma de foite (stivuire de tole), pe care sunt dispuse infasurarile conductoare.
Generatoarele electrice sunt actionate in diferite feluri. De exemplu exista generatoare electrice cu manivela sau cu pedala. Dar, in cea mai mare parte a cazurilor, ele sunt antrenate de catre o masina motrice: turbina hidraulica, turbina cu vapori, roata eoliana, masina cu vapori, motoarele cu aprindere prin scanteie sau prin compresie etc. (Ansamblul generator-masina motrice este atunci numit dupa caz, turbo-dinam, turbo-alternator, grup electrogen etc.). Cu toate acestea, aceasta pozitie nu cuprinde decat generatoarele prezentate fara masina motrice.
Sunt cuprinse, de asemenea, la aceasta pozitie, generatoarele fotovoltaice, care constau din panouri de celule fotovoltaice asociate cu alte dispozitive cum sunt acumulatoarele de stocare, aparatele electronice de distributie (regulatorul de tensiune, invertorul etc.) ca si panourile sau modulele echipate cu dispozitive chiar foarte simple (diode pentru dirijarea curentului de exemplu), care sa permita furnizarea unei energii direct utilizabile de catre un motor, un electrolizor de exemplu.
Productia de energie electrica se efectueaza in cazul in speta datorita bateriilor electrice solare (sau celule solare) care transforma direct energia solara in energie electrica (conversie fotovoltaica).
Aceasta pozitie cuprinde generatoarele de toate tipurile si pentru toate utilizarile, fie ca este vorba de dinamuri mari sau de alternatoare pentru centralele electrice, de diferite generatoare, de dimensiuni variabile, utilizate pe vapoare, in ferme izolate, pe locomotive diesel-electrice, in industrie (pentru electroliza sau sudura de exemplu) sau, inca, generatoare mici auxiliare (excitatoare) utilizate pentru a excita bobinele de inductie ale altor masini generatoare.
Pozitia exclude intre altele:
a) Rolele motoare sau tamburii motori, tamburii cu role cu motor electric incorporat, pentru transportoare cu benzi sau cu role (pozitia nr. 84.31).
b) Motoarele vibratoare si vibratoarele electromagnetice de la pozitia nr. 84.79 (vezi nota explicativa de la aceasta pozitie).
c) Generatoarele electrice combinate cu o masina motrice (pozitia nr. 85.02).
d) Generatoarele de inalta tensiune (pozitia nr. 85.04).
e) Pilele si bateriile de pile electrice (pozitia nr. 85.06).
f) Generatoarele (dinamuri si alternatoare) utilizate cu motoarele cu aprindere prin scantei sau prin compresie (pozitia nr. 85.11) si aparatele electrice de iluminare sau de semnalizare de tipurile utilizate pentru biciclete sau automobile (pozitia nr. 85.12).
g) Celulele solare, chiar asamblate in modul sau constituite din panouri neechipate cu dispozitive chiar foarte simple care sa permita sa furnizeze o energie direct utilizabila de catre un motor, un electrolizor de exemplu (pozitia nr. 85.41).
h) Aparatele care, desi adesea sunt numite generatoare, au ca functie nu sa produca energie electrica, ci sa o adapteze la nevoile de utilizare, cum sunt generatoarele de semnale (pozitia nr. 85.43).
i.j) Generatoarele de la Capitolul 90 cum sunt generatoarele de raze X (pozitia nr. 90.22) si generatoarele concepute numai prin demonstratii si nesusceptibile pentru alte folosiri (pozitia nr. 90.23).
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), partile masinilor din aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.03.
85.02 - GRUPURI ELECTROGENE SI CONVERTIZOARE ROTATIVE ELECTRICE.
- Grupuri electrogene cu motor cu piston cu aprindere prin compresie (motoare diesel sau semidiesel):
8502.11 - - De o putere de maximum 75 kVA
8502.12 - - De o putere peste 75 kVA dar de maximum 375 kVA
8502.13 - - De o putere peste 375 kVA
8502.20 - Grupuri electrogene cu motor cu piston cu aprindere prin scanteie (motoare cu explozie)
- Alte grupuri electrogene
8502.31 - - Pentru energie eoliana
8502.39 - - Altele
8502.40 - Convertizoare rotative electrice
I. - GRUPURI ELECTROGENE
Termenul grupuri electrogene se aplica la combinatia unui generator electric si a unei masini motrice alta decat un motor electric (turbina hidraulica, turbina cu vapori, roata eoliana, masina cu vapori, motor cu aprindere prin scanteie, motor diesel etc.). Atunci cand masina motrice face corp comun cu generatorul sau cand, separate dar prezentate in acelasi timp, cele doua masini sunt concepute pentru a face corp comun sau pentru a fi montate pe un soclu comun (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), ansamblul este clasificat la aceasta pozitie.
Grupurile electrogene pentru sudura nu se clasifica aici decat daca sunt prezentate separat, fara capete sau clesti de sudura; in cazul contrar, ele se clasifica la pozitia nr. 85.15.
II. - CONVERTIZOARE ROTATIVE ELECTRICE
Masinile din aceasta categorie constau in esenta intr-o asociere a unui generator electric si a unei masini motrice cu motor electric care pot sa fie montate in mod solidar pe un soclu. batiu sau suport comun (grupurile convertizoare), sau simplu legate prin dispozitive potrivite; ele sunt utilizate pentru a transforma natura curentului (a transforma curentul alternativ in curent continuu sau invers), sau pentru a-i modifica anumite caracteristici, cum sunt potentialul, frecventa sau fazarea curentului alternativ (sa schimbe de exemplu frecventa de la 50 la 200 Hz sau sa transforme un curent monofazic in trifazic). Unele dintre aceste masini sunt adesea denumite transformatoare rotative.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), partile masinilor din aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.03.
85.03 - PARTI CARE POT FI RECUNOSCUTE CA FIIND DESTINATE EXCLUSIV SAU IN PRINCIPAL MASINILOR DE LA POZITIILE NR. 85.01 SAU 85.02.
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), pozitia cuprinde partile de masini care sunt cuprinse la cele doua pozitii precedente dintre aceste parti, se pot mentiona:
1) Carcasele si cutiile, statoarele, rotoarele si inelele colectoare, colectoarele, port-periile si infasurarile de excitatie.
2) Tolele numite magnetice, de alta forma decat patrata sau dreptunghiulara.
85.04 - TRANSFORMATOARE ELECTRICE, CONVERTIZOARE ELECTROSTATICE (DE EXEMPLU REDRESOARE), BOBINE DE REACTANTA SI INDUCTANTA.
85004.10 - Balasturi pentru lampi sau tuburi cu descarcare
- Transformatoare cu dielectric lichid:
8504.21 - - De o putere de maximum 650 kVA
8504.22 - - De o putere peste 650 kVA dar de maximum 10.000 kVA
8504.23 - - De o putere peste 10.000 kVA
- Alte transformatoare:
8504.31 - - De o putere de maximum 1 kVA
8504.32 - - De o putere peste 1 kVA dar de maximum 16 kVA
8504.33 - - De o putere peste 16 kVA dar de maximum 500 kVA
8504.34 - - De o putere peste 500 kVA
8504.40 - Convertizoare statice
8504.40 - Alte bobine de reactanta si de inductanta
8504.90 - Parti
I. - TRANSFORMATOARE ELECTRICE
Transformatoarele electrice sunt aparate care, fara interventia organelor in miscare, transforma, prin efectul inductiei si dupa un raport de transformare prestabilit sau reglabil, un sistem de curenti alternativi intr-un alt sistem de curenti alternativi de intensitate, de tensiune, de impedanta etc., diferite. Ele se compun in general din doua infasurari sau mai multe, dispuse diferit in jurul miezului de fier, compus cel mai adesea sub forma de foi (tole), desi, in unele cazuri de exemplu - transformatoarele de frecventa inalta -, nu exista miez magnetic sau acest miez este de pulbere de fier aglomerata, de ferita etc. Una dintre infasurari constituie circuitul primar, cealalta sau celelalte circuitul secundar. Adesea, cu toate acestea, in cazul autotransformatoarelor, nu exista decat o singura infasurare, din care o parte este comuna pentru circuitele primare si secundare. In transformatoarele zise capsulate, infasurarile sunt protejate printr-un invelis de fier.
Unele transformatoare sunt concepute pentru scopuri speciale: acesta este cazul de exemplu al transformatoarelor de adaptare, utilizate pentru a echilibra impedantele a doua circuite, sau al transformatoarelor numite de masura (transformatoarele de tensiune, transformatoarele de curent sau transformatoarele combinate), care sunt utilizate pentru a transforma valorile ridicate sau foarte mici ale tensiunii sau curentului in valori adaptate la aparatele racordate, cum sunt aparatele de masura, contoarele de electricitate, releele de protectie.
Aceasta pozitie cuprinde toata gama de transformatoare, indiferent care sunt tipul de utilizare, atat modelele mici, pentru instrumente diferite, jucarii sau posturi de radio de exemplu cat si transformatoarele de putere mare cu dispozitiv special de racire (circulatia uleiului sau apei, ventilator etc.) pentru centrale electrice, posturi de interconectare a retelelor, statiile sau substatiile de distributie etc. Frecventele utilizate variaza de la frecventa curentului retelei, la frecvente foarte inalte.
Puterea unui transformator este numarul de kilovoltamperi (kVA) livrati in functionare continua la tensiunea (sau eventual, la intensitatea) si la frecventa nominale, in limitele temperaturii nominale de functionare.
Cu toate acestea, transformatoarele pentru sudura nu se clasifica aici decat daca sunt prezentate separat, lipsite de capetele lor sau clestii de sudare; in caz contrar, se clasifica la pozitia nr. 85.15.
Pozitia cuprinde de asemenea bobinele de inductie, care au, pentru curentul continuu, un rol analog cu cel al transformatoarelor pentru curentul alternativ. Ele contin un circuit primar si un circuit secundar; atunci cand, in primul, se introduce un curent continuu intermitent sau variabil, se dezvolta, in cel de al doilea, un curent indus corespunzator. Bobinele de inductie isi gasesc numeroase aplicatii in montarea instalatiilor telefonice. Sunt utilizate de asemenea pentru obtinerea tensiunilor ridicate. Se clasifica aici bobinele de inductie de toate tipurile si pentru toate utilizarile, cu exceptia bobinelor de aprindere sau de pornire de la pozitia nr. 85.11.
II. - CONVERTIZOARE ELECTRICE STATICE
Aceste aparate folosesc pentru transformarea energiei electrice pentru a o adapta in vederea utilizarilor ulterioare specifice. In afara elementelor convertizoare (de exemplu valve) de diferite tipuri, aparatele de la prezentul tip pot sa contina dispozitive auxiliare (de exemplu transformatoare, bobine de inductie, rezistente, regulatoare de comanda). Functionarea lor este asigurata prin faptul ca elementele convertizoare actioneaza alternativ ca un conductor sau nonconductor.
Pe de o parte, faptul ca aceste aparate incorporeaza adesea dispozitive care folosesc pentru reglarea tensiunii sau a curentului de iesire nu modifica clasificarea, desi in unele cazuri aparatul este numit "regulator" de curent sau de tensiune.
Grupa cuprinde:
A) Redresoarele care permit sa se transforme un curent alternativ mono- sau polifazat intr-un curent continuu, in general cu modificarea simultana a tensiunii.
B) Invertoarele care permit sa se transforme un curent continuu in curent alternativ.
C) Convertizoarele de curent alternativ si convertizoarele de frecventa care permit sa o transforme un curent alternativ mono- sau polifazic intr-un curent alternativ de frecventa sau de tensiune diferite.
D) Convertizoarele de curent continuu care permit sa se transforme un curent continuu intr-un curent continuu de tensiune sau de polaritate diferite.
In functie de tipul elementelor convertoare cu care sunt prevazute, se pot deosebi in mod special:
1) Convertizoarele cu semiconductor, bazate pe conductibilitatea unidirectionala a anumitor cristale. Ele constau dintr-un asamblaj de semiconductori ca elemente convertizoare si din dispozitive auxiliare (de exemplu racitoare, benzi conductoare, regulatoare, circuite de comanda).
Printre aceste aparate, sunt mentionate:
a) Redresoarele cu semiconductor monocristalin care utilizeaza drept convertor un element cu cristal de siliciu sau de germaniu (dioda, tiristor, tranzistor).
b) Redresoarele cu semiconductor policristalin care utilizeaza ca element redresor o placa de seleniu.
2) Convertizoarele cu descarcare in gaz, cum sunt:
a) Redresoarele cu vapori de mercur. Convertorul (valva) lor consta dintr-o calota de sticla sau dintr-o cuva de metal cu atmosfera rarefiata care contine un catod de mercur si unul sau mai multi anozi prin care trece curentul de redresat. Sunt prevazute cu dispozitive auxiliare de exemplu pentru amorsare, excitatie, racire si eventual intretinerea vidului. In functie de amorsare, se deosebesc "excitroane" (cu anozi de excitare) si "ignitroane" (cu punct de amorsare).
b) Redresoarele termoionice sau cu catod cu incandescenta. Convertorul lor (tiratron de exemplu) este de o constructie asemanatoare cu cea a redresoarelor cu vapori de mercur, cu deosebirea ca are un catod cu incandescenta in locul unui catod cu mercur.
3) Convertizoarele cu convertor mecanic bazate pe conductibilitatea unidirectionala a contactelor dintre anumite corpuri. Printre acestea se pot mentiona:
a) Redresoarele cu contacte (de exemplu cu arbori cu came), in care un dispozitiv cu contacte metalice se deschide si se inchide in sincronizare cu frecventa curentului alternativ de redresat.
b) Redresoarele cu turbina cu jet de mercur, in care un jet de mercur in rotatie sincronizata cu frecventa curentului alternativ ajunge pe un contact fix.
c) Redresoarele cu vibratoare in care o lama metalica care oscileaza la frecventa curentului alternativ, atinge un contact lateral fix.
4) Redresoarele electrolitice, bazate pe principiul dupa care combinatia anumitor corpuri utilizate ca electrozi cu anumite solutii utilizate ca electrolit, nu lasa sa treaca curentul decat intr-un singur sens.
Printre aparatele de la aceasta pozitie se pot mentiona:
1) Convertizoarele destinate sa furnizeze curentul necesar la masinile stationare sau la motoarele electrice care echipeaza vehiculul de tractiune (de exemplu locomotivele).
2) Convertizoarele de alimentare, cum sunt incarcatoarele de acumulatoare, care constau in principal dintr-un transformator asociat la un redresor si la dispozitive de control al curentului, convertizoarele pentru galvanizare, electroliza, echipamentul de alimentare de siguranta cu curent, convertizoarele pentru instalatii de transmitere a curentului continuu de tensiune inalta, convertizoarele pentru incalzire sau alimentarea magnetilor.
Sunt, de asemenea, cuprinse aici convertizoarele numite "generatoare de tensiune inalta" (in mod special pentru aparatele de radio, pentru tuburile emitatoare, tuburile microunde, surse de ioni), care transforma cu ajutorul redresoarelor, transformatoarelor etc., curentul unei surse oarecare, in general reteaua, in curent continuu de tensiune inalta necesar pentru alimentarea aparatelor despre care este vorba.
Pozitia cuprinde de asemenea alimentarile stabilizate (redresor asociat la un regulator) de exemplu unitatile de alimentare stabilizate destinate masinilor de la pozitia nr. 84.71.
Din contra, generatoarele de tensiune (sau transformatoarele) concepute pentru alimentarea aparatelor radiologice se clasifica la pozitia nr. 90.22. La fel, regulatoarele automate de tensiune se clasifica la pozitia nr. 90.32.
III. - BOBINE DE REACTANTA SI INDUCTANTA (SELFURI)
Aceste aparate se compun in esenta dintr-o infasurare conductoare care este inserata intr-un circuit de curent alternativ si limiteaza sau blocheaza prin efectul de auto-inductie (sau seltinductie) fluxul de curent. Exista tipuri diferite, care merg de la bobinele mici de oprire, utilizate in posturile de radio, instrumente etc., la infasurarile mari, adesea introduse in beton, care sunt montate pe retele de tensiune inalta ca de exemplu dispozitive de protectie contra efectelor de scurt-circuit.
Blocurile de deviere pentru tuburile catodice se clasifica la pozitia nr. 85.40.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt de asemenea clasificate aici partile de masini sau aparate de la aceasta pozitie. Este in mod special cazul redresoarelor cu vapori de mercur cu cuva metalica, cu sau fara pompa.
Cu toate acestea, cea mai mare parte a componentelor electrice ale dispozitivelor din aceasta pozitie se clasifica la alte pozitii ale Capitolului. Acesta este cazul in mod special pentru:
a) Comutatoarele diverse de la pozitia nr. 85.36 (de exemplu cele utilizate cu transformatoarele de contacte multiple).
b) Tuburile redresoare cu vid sau cu vapori de mercur (altele decat cu cuva metalica) sau cu vid si tirotroane (pozitia nr. 85.40).
c) Diode cu semi-conductor, tranzistori (pozitia nr. 85.41).
d) Articolele de la pozitia nr. 85.42.
85.05 - ELECTROMAGNETI; MAGNETI PERMANENTI SI ARTICOLE DESTINATE SA DEVINA MAGNETI PERMANENTI DUPA MAGNETIZARE; PLATOURI, MANDRINE SI DISPOZITIVE MAGNETICE SAU ELECTROMAGNETICE SIMILARE PENTRU FIXARE; CUPLAJE, AMBREIAJE, SCHIMBATOARE DE VITEZA SI FRANE ELECTROMAGNETICE; CAPETE DE RIDICARE ELECTROMAGNETICE.
- Magneti permanenti si articole destinate sa devina magneti permanenti dupa magnetizare:
8505.11 - - De metal
8505.19 - - Altele
8505.20 - Cuplaje, ambreiaje, schimbatoare de viteza si frane electromagnetice
8505.30 - Capete de ridicare electromagnetice
8505.90 - Altele, inclusiv parti
Se clasifica aici electromagnetii, anumite alte aparate sau dispozitive electromagnetice care sunt in mod limitativ enumerate in definitia pozitiei, magnetii permanenti si dispozitivele de fixare cu magnet permanent.
1) Electromagneti.
Electromagnetii, ale caror forma si dimensiuni variaza in functie de destinatie, cuprind in esenta o infasurare a firului conductor care formeaza bobina, si, in interiorul acestei bobine, un miez de fier moale, masiv sau sub forma de foite. Campul magnetic care rezulta la trecerea curentului prin bobina confera miezului proprietati magnetice care pot sa fie utilizate ca forta de atractie sau de respingere.
2) Magneti permanenti si articole destinate sa devina magneti permanenti dupa magnetizare.
Magnetii permanenti constau in bucati de otel, de aliaje speciale sau de alte materiale (de exemplu ferita de bariu, aglomerata cu ajutorul materialului plastic sau al cauciucului sintetic), la care se confera proprietati magnetice permanente. Forma lor variaza dupa destinatie. Pentru a evita demagnetizarea, magnetii de fier sunt adesea prevazuti cu o placa de fier (contact) care adera la doi poli. Magnetii permanenti au numeroase aplicatii; prezentati izolat, ei sunt clasificati toti al aceasta pozitie,, inclusiv magnetii mici care pot sa fie utilizati ca jucarii sau pentru alte utilizari.
Articolele destinate sa devina magneti permanenti constau din piese metalice sau de ferita aglomerata (de exemplu ferita de bariu) care, prin formula lor, (in general in cuburi sau discuri), si compozitia lor, sunt destinate sa devina, dupa magnetizare, magneti permanenti.
3) Platouri, mandrine si dispozitive magnetice sau electromagnetice asemanatoare de fixare.
Sunt in principal dispozitive, de forma variabila, care utilizeaza atractia magnetica pentru a mentine piesele pe masini-unelte in timpul prelucrarii. Aceasta pozitie se refera de asemenea la dispozitivele de fixare pentru masini, altele decat masinile-unelte (de exemplu dispozitivele magnetice destinate sa mentina cliseele in masinile de imprimat.).
4) Cuplaje, ambreiaje si schimbatoare de viteza, electromagnetice.
Exista mai multe tipuri de organe de aceasta categorie. Unele constau dintr-o bobina fixa (sau dintr-o serie de bobine), in al carui camp magnetic o armatura se deplaseaza, atrasa atunci cand curentul trece prin bobina si care este respinsa de un resort atunci cand curentul este taiat; schimbatoarele de viteza sunt cuplaje mai complexe, unele dintre ele functionand dupa un principiu asemanator cu cel al motoarelor asincrone.
5) Frane electromagnetice.
Aceste frane, care contin, in general, electromagneti, actioneaza pe sina sau pe janta rotilor; dar exista de asemenea alte tipuri, cum sunt cele care utilizeaza actiunea curentilor Foucault pe un disc de otel solidar la osie si care se roteste intre doua coroane de electromagneti. Nu sunt cuprinse aici franele mecanice, hidraulice sau pneumatice comandate prin dispozitive electromagnetice.
6) Capete de ridicare electromagnetice.
Este vorba, in esenta, de ploturile de atractie cu electromagneti, cel mai adesea circulare. In general, aceste dispozitive sunt utilizate pe macarale, pentru ridicarea de exemplu a obiectelor de fier in vrac, dar unele dintre tipuri sunt in mod special concepute in vederea altor aplicatii, in mod special pentru a folosi, pe vapoarele de salvare, la recuperarea epavelor metalice.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor, (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt de asemenea clasificate aici partile de la articolele din aceasta pozitie.
Pozitia exclude:
a) Ferita magnetica aditionata cu un liant si prezentata sub forma de pulbere sau de alice (pozitia nr. 38.24).
b) Electromagnetii, magnetii permanenti si dispozitivele magnetice mai sus mentionate, care sunt prezentate in acelasi timp cu masinile, aparatele, instrumentele, jocurile si jucariile la care sunt destinate (regimul acestor masini, instrumente etc.).
c) Suporturile pentru inregistrarea magnetica, cum sunt cartelele constituite din materiale magnetice care nu sunt inca magnetizate, asezate intre doua foite de material plastic si utilizate pentru deschiderea incuietoarelor magnetice (pozitia nr. 85.23).
d) Electromagnetii conceputi in mod special pentru a fi utilizati de catre oculisti sau chirurgi (pozitia nr. 90.18).
85.06 - PILE SI BATERII DE PILE ELECTRICE (+).
8506.10 - Cu bioxid de mangan
8506.30 - Cu oxid de mercur
8506.40 - Cu oxid de argint
8506.50 - Cu litiu
8506.60 - Cu aer - zinc
8506.80 - Altele
8506.90 - Parti
Pilele electrice sunt generatoare de curent care functioneaza prin transformarea energiei eliberate in reactii chimice adecvate.
Ele se compun, in principal, dintr-un recipient care sa contina un electrolit alcalin sau nealcalin (hidroxid de potasiu sau de sodiu, clorura de amoniu sau amestec de clorura de litiu, de clorura de amoniu, de clorura de zinc si apa de exemplu) in care se introduc doi electrozi. Anodul este in general constituit din zinc sau din litiu si catodul (electrod depolarizant) este compus de exemplu din bioxid de mangan (amestecat cu carbon in pulbere), din oxid de mercur sau oxid de argint. In pilele cu litiu anodul este constituit de exemplu din litiu si catodul compus din clorura de tionil, dioxid de sulf sau sulfura de fier. In pilele aer-zinc se utilizeaza in general un electrolit alcalin sau neutru. Zincul este utilizat ca anod, oxigenul care se gaseste in pila constituie catodul. Electrozii sunt, de obicei, prevazuti cu un dispozitiv exterior pentru bransarea pilei. Caracteristica principala a unei pile electrice este de a nu putea sa fie cu usurinta sau in mod eficace incarcata din nou.
Pilele se preteaza la numeroase aplicatii (alimentarea soneriilor, instalatiilor telefonice, protezelor auditive., posturilor de radio, lanternelor, acelor electrice pentru vite etc.). Ele pot fi grupate in baterii, prin cuplarea in serie, in paralel sau mixt. Ele se clasifica la aceasta pozitie indiferent cu utilizarea lor, inclusiv pilele etalon, destinate in mod special pentru laboratoare, care sunt pile a caror forta electromotrice este cunoscuta cu precizie si variaza foarte putin cu conditiile de utilizare.
Exista numeroase tipuri de pile, printre care se pot mentiona:
1) Pilele cu lichid, al caror electrolit este in stare lichida.
2) Pilele uscate, utilizate in mod special la aparatele portabile, in care electrolitul, imobilizat cu ajutorul substantelor pastoase cum sunt agar-agar, faina, se prezinta in stare de pasta.
3) Pilele care pot sa fie amorsate (numite de asemenea inerte) care nu pot sa furnizeze energie electrica atata vreme cat nu s-a procedat la o operatie, numita amorsare, care consta in asigurarea cantitatii totale de electrolit sau a unei parti din el sau in a le adauga o anumita cantitate de apa.
4) Pilele de concentratie, tip de pile cu doua lichide, care au grade de concentratie diferite.
Unele pile, in mod special cele vizate la 1) de mai sus sunt, in general, prezentate fara electrolitul lor. Clasificarea lor nu este afectata din cauza aceasta.
Pozitia nu cuprinde la pilele electrice care sunt reincarcabile, in general prevazute la partea lor superioara cu o capsula de alama perforata si care se clasifica ca acumulatoare electrice la pozitia nr. 85.07.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), la aceasta pozitie se clasifica, de asemenea, partile de pile sau bateriile de pile, inclusiv recipientele sau carcasele lor.
Pozitia exclude:
a) Carbunii electrozi pentru pile (pozitia nr. 85.45).
b) Pilele si bateriile de pile electrice scoase din uz precum si deseurile si sfaramaturile lor (pozitia nr. 85.48).
c) Termocuplurile (de exemplu pozitiile nr. 85.03, 85.48, 90.33).
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 8506.10, 8506.30 si 8506.40
Clasificarea la aceste subpozitii este determinata de in functie de compozitia catodului (electrod depolarizant). Totusi, pilele electrice al caror catod este cu bioxid de mangan si anodul cu litiu se clasifica la pozitia nr. 8506.50, ca si pilele cu litiu (vezi Nota explicativa a acestei subpozitii de mai jos).
Subpozitia nr. 8506.50
Clasificarea la aceasta subpozitie este data de compozitia anodului.
85.07 - ACUMULATOARE ELECTRICE, INCLUSIV SEPARATOARELE LOR, CHIAR DE FORMA PATRATA SAU DREPTUNGHIULARA.
8507.10 - Cu plumb, de tipurile utilizate pentru demararea motoarelor cu piston
8507.20 - Alte acumulatoare cu plumb
8507.30 - Cu nichel-cadmiu
8507.40 - Cu nichel-fier
8507.80 - Alte acumulatoare
8507.90 - Parti
Acumulatoarele electrice sau pilele secundare sunt utilizate pentru a acumula energia electrica si pentru a o restitui dupa necesitati. Trecerea unui curent continuu prin acumulator determina anumite reactii chimice (incarcarea); atunci cand bornele de acumulator sunt apoi conectate la un circuit exterior, aceste reactii chimice se efectueaza in sens invers, determinand in felul acesta un curent continuu (descarcare). Ciclul incarcare-descarcare poate sa fie repetat.
Acumulatoarele sunt in esenta constituite dintr-un recipient care contine un electrolit in care sunt introdusi doi electrozi prevazuti cu borne pentru conectarea la circuitul exterior. Adesea, rezervorul este divizat in compartimente, fiecare dintre acestea, cu electrozii sai si electrolitul sau, constituind un element de acumulator, legat electric la alte elemente, in general prin montarea in serie pentru a produce o tensiune mai ridicata. Acumulatoarele pot sa fie asamblate in baterii, asamblarea fiind adesea asezata intr-un cadru comun, care pot sa faca corp cu rezervoarele de acumulatori.
Principalele tipuri de acumulatoare sunt:
1) Acumulatoarele cu plumb, in care electrolitul este acid sulfuric si materialul activ il constituie electrozii de plumb sau un compus de plumb.
2) Acumulatoarele alcaline, in care electrolitul este in general hidroxid de potasiu sau de litiu si materialul activ al electrozilor este fie:
1●) nichel sau un compus de nichel pentru electrozii pozitivi si de fier sau un compus de fier pentru electrozii negativi, sau
2●) nichel sau un compus de nichel pentru electrozii pozitivi si cadmiu sau compus de cadmiu pentru electrozii negativi.
Dupa caz, electrozii constau din lame, placi sau bare de material activ sau din retele, tuburi etc., acoperite sau umplute cu material activ. In ceea ce priveste rezervoarele pentru acumulatorii cu plumb, ele sunt in general de sticla sau in cazul bateriilor de acumulatori pentru vehicule, din materiale plastice, din cauciuc intarit sau din materiale compozite turnate. in marile baterii de acumulatori fixe, se utilizeaza de asemenea chesoanele de material plastic sau de lemn, dublate in interior cu sticla sau cu foi de plumb. Recipientele pentru acumulatoarele alcaline sunt in general din otel sau din materiale plastice; unele acumulatoare cu nichel-cadmiu sunt inchise intr-un tub mic etans si seamana in exterior cu pilele uscate de la pozitia nr. 85.06.
Acumulatoarele cu plumb contin adesea un dispozitiv de masurare care, masurand densitatea electrolitului, indica aproximativ gradul de incarcare al acumulatorului.
Acumulatoarele se clasifica aici, indiferent ca sunt sau nu prevazute cu electrolitul lor.
Aceasta pozitie nu cuprinde acumulatoarele electrice scoase din uz astfel ca deseurile si resturile lor se clasifica la pozitia nr. 85.48
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), aceasta pozitie cuprinde de asemenea partile de acumulatoare; de exemplu rezervoarele si capacele, placile si retelele de plumb, chiar neacoperite cu materia activa, separatoarele din orice materiale (cu exceptia cauciucului vulcanizat neintarit sau materialelor textile), inclusiv cele prezentate sub forma placilor plane simplu decupate in forma de patrat sau dreptunghi, care raspund la specificatiile tehnice foarte precise (porozitate, dimensiuni etc.) si, datorita acestui fapt, gata sa fie utilizate in aceasta stare.
85.08 - UNELTE ELECTROMECANICE CU MOTOR ELECTRIC INCORPORAT, PENTRU UTILIZARE MANUALA.
8508.10 - Masini de gaurit de orice fel, inclusiv perforatoarele rotative
8508.20 - Ferastraie si masini de retezat
8508.80 - Alte unelte
8508.90 - Parti
Prin unelte (scule) electromecanice pentru utilizare manuala se intelege numai uneltele cu motor electric sau vibrator incorporat, pentru utilizare manuala, in sensul definit la Nota explicativa de la pozitia nr. 84.67.
Pozitia exclude de la aceasta pozitie sculele mecanice, chiar portabile, care sunt prevazute cu un soclu sau orice alt dispozitiv care sa permita sa le fixeze pe un suport, la sol, la perete sau zid etc. (Capitolul 84).
Cu toate acestea, faptul ca anumite scule electromecanice contin adesea dulii sau falci care sa permita sa fie fixate in mod temporar pe un suport sumar nu le exclude, ipso facto, de la aceasta pozitie; aceste scule se clasifica aici, inclusiv suportul daca este prezentat in acelasi timp, in masura in care folosirea cu mana in sensul indicat mai sus ramane caracterul lor esential.
Sculele electromecanice pentru folosire manuala contin adesea un dispozitiv accesoriu (de exemplu un aspirator si sacul sau, pentru a strange praful in timpul lucrului); ansamblul ramane clasificat la aceasta pozitie.
Nu sunt cuprinse aici ansamblele compuse dintr-o port-scula cuplata simplu la un motor electric printr-un arbore flexibil si dintr-una sau mai multe scule; port-scula este clasificata la pozitia nr. 84.66. si motorul electric cu arborele flexibil cu care este prevazut, la pozitia nr. 85.01, sculele urmand regimul lor propriu.
Sculele clasificate la aceasta pozitie sunt folosite pentru prelucrarea diferitelor materiale si materii, in numeroase ramuri de activitate.
Ele constau, in esenta, din:
1) Perforatoare, masini de tarodat si de alezat (burghiuri).
2) Perforatoare rotative.
3) Ferastraie si masini de retezat (circulare, cu lant etc.).
4) Masini de rabotat, de canelat etc.
5) Surubelnite, masini de pus buloane si masini de scos buloane.
6) Masini de pilit, masini de slefuit, perforatoare, masini de netezit suprafata, curatitoare si polizoare.
7) Masini de scos niturile si masini de daltuit.
8) Ciocane de indepartat rugina, ciocane de daltuit, ciocane de stemuit, ciocane de nituit etc.
9) Masini de nituit cu falci.
10) Foarfeci si masini de rontait pentru table.
11) Ciocane de nisip, masini pentru scos miezurile si vibratoare pentru topitorii.
12) Vibratoare pentru omogenizarea si tasarea betonului.
13) Foarfeci de taiat garduri vii.
14) Masini de taiat tesaturi in industria de imbracaminte, de confectii.
15) Suflatoare industriale de exemplu cele care sunt utilizate pentru curatirea masinilor si pieselor mecanice.
16) Masini de gravat, de ghilosat etc.
17) Foarfeci electrice manuale, care contin o lama fixa si o lama mobila actionata printr-un vibrator electric incorporat in aparat, destinat sa fie utilizate in atelierele de cusut, de moda etc.
18) Masini de dezburuienat pentru finisarea peluzelor in colturi, de-a lungul peretilor, a bordurilor sau sub arbusti, care se compun dintr-un motor electric montat pe o mansa de metal usor si dintr-un sistem de taiere care consta dintr-un fir subtire de nylon.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt, de asemenea, clasificate aici partile uneltelor si sculelor de la aceasta pozitie.
Pozitia exclude:
a) Pistoalele de pulverizare de mana, cu motor electric incorporat (pozitia nr. 84.24).
b) Masinile electrice de tuns garonul (pozitia nr. 84.33).
c) Aparatele electromecanice, de uz casnic (pozitia nr. 85.09).
d) Masini electrice de ras, de tuns si de epilat de la pozitia nr. 85.10.
e) Instrumentele electromecanice pentru chirurgie sau stomatofogie (pozitia nr. 90.18).
85.09 - APARATE ELECTROMECANICE CU MOTOR ELECTRIC INCORPORAT, DE UZ CASNIC.
8509.10 - Aspiratoare de praf
8509.20 - Aparate pentru lustruit parchetul
8509.30 - Aparate de maruntit si evacuat resturile de bucatarie
8509.40 - Aparate de tocat si amestecat alimente; storcatoare de fructe si de legume
8509.80 - Alte aparate
8509.90 - Parti
Prin aparate electromecanice in sensul acestei pozitii, se inteleg numai aparatele cu motor electric incorporat. In ceea ce priveste termenul uz casnic, el denumeste in aceasta categorie aparatele utilizate normal in menaj. Aceste aparate se pot recunoaste, dupa tipul lor, cu ajutorul uneia sau mai multor caracteristici, cum ar fi: dimensiune, putere, capacitate, volum. Aceste caracteristici trebuie sa fie judecate prin faptul ca importanta functionarii asigurata de aparate nu trebuie sa o depaseasca pe cea necesara satisfacerii nevoilor sau exigentelor casnice.
Sub rezerva exceptiilor si, eventual a limitelor de greutate prevazute la Nota 3 de la Capitol, aceasta pozitie se refera la aparatele care raspund criteriilor de mai sus. Nu sunt deci cuprinse aici aparatele pentru uz casnic care, cu ajutorul de exemplu al unei curele de transmisie sau a unui arbore flexibil, sunt antrenate de forta motrice a unui motor electric separat, nici aparatele cu motor electric incorporat concepute pentru utilizari in exclusivitate industriala, chiar atunci cand ele sunt de conceptie si de functii asemanatoare cu cele ale aparatelor de utilizare casnica (de exemplu aparatele utilizate in industriile alimentare sau de catre intreprinderile de curatit); aceste aparate se clasifica dupa natura lor, in mod special la Capitolul 84 si, pentru cele din prima categorie, la pozitia nr. 82.10.
Nota 3 de la Capitol repartizeaza in doua grupe aparatele care se clasifica la aceasta pozitie:
A) Un anumit numar de aparate, limitativ enumerate, pentru care nu sunt prevazute conditii de greutate.
Grupa cuprinde:
1) Aspiratoarele de praf, inclusiv aparatele din aceasta categorie care au dispozitive accesorii cum sunt periile rotative sau un batator de covoare. Ele au doua functii: aspirarea si filtrarea aerului vehiculat. Aspirarea se face printr-o turbina calata direct pe axa motorului, rotindu-se cu mare viteza. Praful este depus intr-un sac interior sau exterior atunci cand aerul aspirat si filtrat este utilizat si pentru racirea motorului. Grupa include aspiratoarele cu vacuum destinate absorbirii materialelor uscate si umede.
2) Masinile de lustruit parchetul, chiar cu dispozitiv pentru aplicat ceara de parchet sau elementele incalzitoare pentru lichefiat ceara.
3) Macinatoarele si amestecatoarele pentru alimente, cum sunt masinile de taiat carne, peste, legume, fructe etc., masinile de macinat cu utilizari multiple (de exemplu pentru cafea, orez, ovaz, mazare boabe etc.), batatoarele de lapte, amestecatoarele pentru inghetata, serbetierele, malaxoarele pentru pasta, emulsificatoarele si batatoarele pentru maioneza si aparatele asemanatoare, inclusiv cele care, datorita unor organe interschimbabile, se preteaza la operatii multiple, care sa permita de exemplu macinarea, amestecarea, agitarea, emulsifierea, baterea, taierea etc.
4) Storcatoarele de fructe si de legume.
B) Un grup nelimitativ de aparate clasificat aici in masura in care greutatea lor nu depaseste 20 kg.
Se clasifica aici, printre altele:
1) Aspiratoarele pentru aspirarea apei de spalat (apa murdara, spuma de sapun etc.) parchetele etc. si aparatele pentru razuit si raschetat parchetele.
2) Pulverizatoarele pentru intretinerea parchetelor, adesea prevazute cu elemente incalzitoare pentru lichefiat ceara.
3) Masinile pentru curatat si masinile pentru taiat cartofi.
4) Diferitele masini de taiat in bucati carnea, carnatii, grasimea, branza, painea, fructele, legumele etc.
5) Masinile pentru ascutit si masinile pentru polizat cutitele de masa sau de bucatarie.
6) Masinile de macinat fixate pe chiuveta si utilizate pentru macinarea deseurilor de la bucatarie.
7) Periutele de dinti electrice.
8) Umidificatoarele si dezumificatoarele de aer
DISPOZITIVE AUXILIARE PREZENTATE CU APARATELE DE LA ACEASTA POZITIE
Numeroase aparate mentionate mai sus contin dispozitive, accesorii sau parti interschimbabile, care le fac apte pentru mai multe utilizari. Acesta este cazul de exemplu aspiratoarelor prevazute cu dispozitive pentru periat, lustruit, pulverizat insecticide sau insotite de un set de accesorii cu ajutorul carora aparatul poate sa fie utilizat ca malaxor sau concasor de alimente; malaxoarele de alimente prevazute cu accesorii pentru a taia, macina, bate, transa etc.; masinile de taiat prevazute cu un dispozitiv de ascutire sau de polizat cutitele; racletele prezentate cu un set de perii de lustruit sau care contin un rezervor pentru solventul de curatire si un dispozitiv de aspirare a apei murdare sau a spumei de sapun. Dispozitivele auxiliare si partile interschimbabile de aceasta categorie se clasifica cu aparatele pe care le insotesc, in masura in care, dupa numarul si natura lor ele sunt utilizate in mod obisnuit cu aparatele; cu toate acestea, greutatea partilor interschimbabile sau dispozitivelor auxiliare demontabile nu este avuta in vedere pentru a determina, eventual, clasificarea aparatului.
La fel, urmeaza regimul aparatelor pe care le echipeaza, talpile, rotitele si dispozitivele asemanatoare pe care aparatele electromecanice de utilizare casnica sunt adesea montate pentru a usura folosirea.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), se clasifica de asemenea aici, partile aparatelor de la aceasta pozitie.
Pozitia exclude intre altele:
a) Ventilatoarele si hotele de evacuare sau recirculare a aerului cu ventilator incorporat, chiar prevazute cu filtre (pozitia nr. 84.14).
b) Frigiderele (pozitia nr. 84.18).
c) Masinile de calcat (pozitia nr. 84.20, sau 84.51), chiar daca este vorba de calandre sau nu.
d) Storcatoarele centrifuge de rufe (pozitia nr. 84.21) si masinile de spalat rufe (pozitia nr. 84.50).
e) Masinile pentru spalat vesela (pozitia nr. 84.22).
f) Masinile de tuns gazonul (pozitia nr. 84.33).
g) Batatoarele de unt (pozitia nr. 84.34).
h) Aparatele de tipul aspirator special concepute pentru tesalatul cailor sau vitelor (pozitia nr. 84.36), chiar daca accidental ele pot sa foloseasca pentru curatirea peretilor de staule etc.
i.j) Aparatele pentru curatirea covoarelor si mochetelor altele decat cele prin procedeul uscat, concepute pentru a fi utilizate in locuri (altele decat cele casnice) cum sunt hoteluri, moteluri, spitale, birouri, restaurante si scoli (pozitia nr. 84.51.).
k) Masinile de cusut (pozitia nr. 84.52).
l) Aparatele de epilat (pozitia nr. 85.10).
m) Aparatele electrice electrotermice (pozitia nr. 85.16).
n) Aparate de vibromasaj (pozitia nr. 90.19).
85.10 - MASINI DE RAS, DE TUNS SI MASINI DE EPILAT CU MOTOR ELECTRIC INCORPORAT.
8510.10 - Masini de ras
8510.20 - Masini de tuns
8510.30 - Masini de epilat
8510.90 - Parti
Pozitia cuprinde la masinile de ras si de tuns actionate printr-un dispozitiv electric incorporat (motor propriu-zis sau vibrator), care sa fie rezervate pentru uz uman sau care, ca anumite masini de tuns, sa fie special concepute pentru tunderea oilor sau pentru tesalatul cailor sau vitelor.
La masinile de ras electrice, partea care lucreaza consta din lame sau cutite puse in miscare cu o miscare rotativa sau de du-te-vino si opuse unui element fix, perie sau placa ajurata. In ceea ce priveste masinile de tuns, ele au piepteni cu dinti taietori care aluneca in miscare de du-te-vino pe un contrapieptene fix. Firele de par, lana etc. patrund intre dintii pieptenului si ai contrapieptenului sau patrund prin gaurile placii, cazand in felul acesta sub ascutisul lamelor sau cutitelor. Principiul este acelasi pentru masinile de tuns electrice utilizate de frizeri sau cele utilizate pentru tunderea cailor, sau pentru tunderea oilor etc.; in primul rand aceste aparate difera unele de altele prin dimensiunile lor.
Pozitia mai cuprinde aparatele electromecanice de epilat, avand un motor electric incorporat; ele pot functiona fie cu ajutorul unui microrulou, fie cu un resort spiralat metalic ce se roteste in jurul unei axe, fie cu o grila, cu un cap de epilare si roti epilatorii, ce permit sa prinda firele de par si sa le desprinda de la radacina.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), se clasifica aici partile de la masinile de ras, de la masinile de tuns si de la masinile de epilat de la aceasta pozitie. Printre acestea pot sa fie mentionate capetele, lamele, cutitele, pieptenii si contra-pieptenii.
Se clasifica la pozitia nr. 82.14 masinile de tuns care sunt cuplate simplu printr-un arbore flexibil la un motor electric separat, acesta fiind, la randul sau, clasificat la pozitia nr. 85.01, cu eventual, transmisia sa flexibila.
85.11 APARATE SI DISPOZITIVE ELECTRICE DE APRINDERE SAU DE PORNIRE PENTRU MOTOARE CU APRINDERE PRIN SCANTEIE SAU PRIN COMPRESIE (DE EXEMPLU MAGNETOURI, DINAMOMAGNETOURI, BOBINE DE APRINDERE, BUJII DE APRINDERE SAU DE INCALZIRE, DEMAROARE); GENERATOARE (DE EXEMPLU DINAMURI, ALTERNATOARE) SI CONJUCTOARE-DISJUNCTOARE UTILIZATE CU ACESTE MOTOARE.
8511.10 - Bujii de aprindere
8511.20 - Magnetouri; dinamomagnetouri; volanti magnetici
8511.30 - Distribuitori; bobine de aprindere
8511.40 - Demaroare, chiar functionand ca generatoare
8511.50 - Alte generatoare
8511.80 - Alte aparate si dispozitive
8511.90 - Parti
Pozitia cuprinde toate aparatele si dispozitivele electrice de aprindere sau de pornire pentru motoarele cu aprindere prin scanteie sau prin compresie de toate tipurile (cu piston si altele), fie ca este vorba de motoare pentru autovehicule, avioane, vapoare etc., sau pentru instalatii fixe, ca si generatoarele si conjunctoarele-disjunctoare utilizate cu aceste motoare.
Pozitia cuprinde:
A) Bujiile de aprindere.
Aceste bujii constau in esenta intr-un invelis sau corp care incorporeaza un electrod central izolat si unul sau mai multe varfuri fixate in fata acestui electrod. Corpul este filetat la baza (soclu) pentru a permite sa se insurubeze bujiile in capul cilindrilor motorului. Varful electrodului central contine o borna pentru a lega bujia la circuitul electric. Atunci cand curentul de inalta tensiune ajunge la acest electrod, se produce o scanteie intre acesta si varf sau varfuri, aprinzand in felul acesta amestecul din cilindru.
B) Magnetourile (inclusiv dinamo-magnetourile).
Aceste aparate sunt utilizate in anumite cazuri pentru a furniza curentul de inalta tensiune la bujiile de aprindere ale motoarelor cu aprindere prin scanteie. Sunt folosite mai ales pentru motoarele automobilelor de curse, ale tractoarelor, avioanelor, navelor sau motocicletelor.
Principalele tipuri sunt urmatoarele:
1) Magnetourile cu armatura rotativa, in care o armatura care poarta o infasurare primara de tensiune mica se roteste intre polii unui magnet permanent. Infasurarea primara este legata la un intrerupator (ruptor) si la un condensator. Trecerea si intreruperea brusca a curentului in aceasta infasurare da nastere, prin inductie, la un curent de tensiune inalta in infasurarea secundara. Ansamblul este in general montat pe un batiu carcasa, care poarta la varful sau un stift de distributie destinat sa alimenteze pe rand fiecare bujie de aprindere.
2) Magnetourile cu armatura fixa, aparate caracterizate prin aceea ca infasurarea armaturii, intrerupatorul si condensatorul sunt fixe, dar, in timp ce la anumite tipuri de aparate magnetii se rotesc, la alte tipuri ei sunt de asemenea ficsi, dar in acest caz discurile sau coroanele de fier moale se rotesc intre magneti si armatura.
3) Dinamo-magnetourile rezulta din reunirea intr-un singur aparat a unui dinam si al unui magnetou si sunt utilizate in general pe motociclete.
C) Volantii magnetici.
Ei constau dintr-un dispozitiv magnetic incorporat la volantul motorului si folosesc pentru producerea unui curent de joasa tensiune care asigura aprinderea.
D) Distribuitorii.
Rolul acestor aparate este de a distribui curentul de aprindere la bujii dupa ordinea prevazuta; contin de asemenea dispozitivul de intrerupere a curentului care alimenteaza circuitul primar al bobinei de aprindere (ruptorul), mersul ansamblului fiind sincronizat cu miscarile pistoanelor in cilindri cu ajutorul camelor antrenate de motor.
E) Bobinele de aprindere.
Constau din bobine de inductie speciale, amplasate cel mai adesea intr-o cutie de forma cilindrica. Atunci cand, prin intermediul ruptorului, se leaga la baterie infasurarea primara a acestor bobine, se produce in infasurarea secundara un curent de inalta tensiune care este trimis catre bujiile de aprindere prin distribuitor.
F) Demaroarele.
Aceste aparate sunt motoare electrice mici, cel mai adesea de felul celor de curent continuu, bobinate in serie; contin in general un pinion care se deplaseaza pe un ax canelat sau orice alt dispozitiv potrivit pentru a fi ambreiat temporar cu motorul care trebuie pornit.
G) Generatoarele (dinamuri si alternatoare).
Antrenate de motor, aceste generatoare asigura reincarcarea automata a acumulatoarelor si alimenteaza aparatele de aprindere, de semnalizare, de incalzire si alte aparate electrice de la autovehicule, avioane etc. Alternatoarele sunt utilizate cu un redresor de curent.
H) Supravoltorii.
Sunt bobine mici de inductie utilizate, in principal pe avioane, atunci cand viteza motorului la demarare este prea mica pentru a permite functionarea normala a magnetourilor de aprindere.
I.J) Bujiile de incalzire.
Numite si bujii cu incandescenta, aceste bujii, spre deosebire de bujiile de aprindere, contin in locul unui electrod si a varfurilor care produc scantei, o mica rezistenta care se incalzeste la trecerea curentului. Ele folosesc la incalzirea aerului in cilindrii motoarelor diesel inainte si in timpul demararii.
K) Dispozitivele speciale de incalzire cu spirala incandescenta.
Sunt dispozitivele care se monteaza adesea in conducta de aspiratie a motoarelor diesel pentru incalzirea aerului de aspiratie in timpul demararii.
L) Conjunctoarele-disjunctoare.
Sunt dispozitivele destinate sa impiedice functionarea dinamului ca receptor, pe seama acumulatoarelor, atunci cand motorul este oprit sau functioneaza la ralanti.
Se clasifica aici si conjunctoarele-disjunctoare combinate, in aceeasi cutie, cu un regulator de tensiune sau un regulator de intensitate. In afara protectiei bateriei si a dinamului, aceste dispozitive asigura un debit constant de curent de incarcare sau limiteaza intensitatea acestui curent.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), se clasifica aici partile de aparate sau dispozitive de la aceasta pozitie.
Pozitia exclude:
a) Grupurile de alimentare, care constau in esenta dintr-un asamblaj de transformatoare si de redresoare, care sunt utilizate pe aerodromuri, in statiile de autobuze etc., pentru a furniza curentul la demaroarele motoarelor (pozitia nr. 85.04).
b) Acumulatoarele electrice (pozitia nr. 85.07).
c) Dinamurile pentru biciclete, utilizate numai pentru alimentarea aparatelor de iluminat (pozitia nr. 85.12).
85.12 - APARATE ELECTRICE DE ILUMINAT SAU DE SEMNALIZARE (CU EXCEPTIA ARTICOLELOR DE LA POZITIA NR. 85.39), STERGATOARE DE PARBRIZ, DISPOZITIVE ANTIGIVRAJ SI DE DEZABURIRE, ELECTRICE, DE TIPURILE UTILIZATE PENTRU BICICLETE, MOTOCICLETE SAU AUTOMOBILE.
8512.10 - Aparate de iluminat sau de semnalizare vizuala de tipurile utilizate pentru biciclete
8512.20 - Alte aparate de iluminat sau de semnalizare vizuala
8512.30 - Aparate de semnalizare acustica
8512.40 - Stergatoare de parbriz, dispozitive antigivraj si dispozitive de dezaburire
8512.90 - Parti
Cu exceptia pilelor (pozitia nr. 85.06), acumulatoarelor (pozitia nr. 85.07) si a dinamurilor si dinamomagnetourilor de la pozitia nr. 85.11, pozitia cuprinde cea mai mare parte a aparatelor electrice utilizate pe biciclete, motociclete sau automobile in scopuri de iluminat sau de semnalizare, ca si stergatoarele de parbriz, degivratoarele si dispozitivele de dezaburire electrice utilizate pe aceste vehicule.
Sunt incluse, printre altele:
1) Dinamurile de iluminat, utilizate pe biciclete si mai rar pe motociclete, care functioneaza in general cu ajutorul unei role de tractiune antrenata direct pe pneu sau pe janta uneia dintre roti.
2) Cutiile port-baterie, prevazute cu un intrerupator, cu prize de curent etc., pentru echipamentul de iluminat al bicicletelor, motocicletelor; lampile alimentate cu baterii, concepute pentru a fi montate pe biciclete sau motociclete.
3) Farurile de toate felurile: farurile de drum, farurile cu lumina difuza, farurile antiorbire sau de codificare, farurile anti-ceata, proiectoarele si farurile mobile, numite lampi "spot" de tipurile utilizate pe anumite masini de politie (de exemplu inclusiv cele prevazute cu un cablu care permite sa fie deplasate pentru a fi tinute cu mana sau pentru a fi puse pe drum etc.).
4) Lampile fixe: luminile de pozitie sau de stationare, luminile de gabarit, luminile rosii spate, lampile pentru iluminarea placii de inmatriculare etc.
5) Luminile avertizare de manevra: luminile de frana sau de oprire, luminile intermitente si alte lumini indicatoare de mers inapoi sau de schimbare a directiei etc.
6) Cutiile combinate, care contin dispozitive proprii ce asigura cumulativ functiile a mai multor faruri, lumini sau lampi mai sus mentionate.
7) Lampile pentru iluminat interiorul autovehiculelor cum sunt plafonierele, lampile de pereti, lampile pentru iluminat treptele, portierele etc. si lampile pentru iluminat tabloul de bord.
8) Aparatele pentru facilitarea parcarii autovehiculelor, constand din antene exterioare (palpatoare), care atunci cand ating bordura trotuarului sau orice alte obstacole, transmit conducatorului pentru atentionare un semnal luminos sau de alt fel.
9) Avertizoarele luminoase de depasire, cu sau fara celule fotoelectrice, care transmit automat conducatorului un semnal care ii indica prezenta unui vehicul care efectueaza depasirea.
10) Toate celelalte dispozitive electrice de semnalizare vizuala cum sunt triunghiurile reflectorizante pentru autovehiculele care duc cu ele remorci si indicatoarele luminoase pentru taxiuri, masini de politie, masini de pompieri etc.
11) Avertizoarele sonore, sirenele si alte aparate electrice de semnalizare acustica.
12) Stergatoarele de parbriz, simple sau jumelate, cu motor electric.
13) Dispozitivele de degrivare si de dezaburire, care constau dintr-o rezistenta electrica fixata pe un cadru montat pe parbriz.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), se clasifica aici partile aparatelor de la aceasta pozitie.
Pozitia exclude:
a) Lentilele de sticla (pozitia nr. 70.14).
b) Aparatele electrice de amplificare a sunetului (micro-amplificatori de curent si difuzor) utilizate pe anumite camioane pentru a transmite soferului avertismentele sonore care vin din spate (pozitia nr. 85.18).
c) Tablourile, panourile si alte suporturi care contin mai multe aparate de la pozitia nr. 85.36, cu lampi martor sau nu, pentru comanda aparatelor de la aceasta pozitie, care se monteaza in general pe coloana de directie (pozitia nr. 85.37).
d) Lampile si tuburile electrice, inclusiv articolele numite faruri si proiectoare etanse de la pozitia nr. 85.39.
e) Firele izolate, chiar taiate la lungime sau prevazute cu piese de conexiune sau prezentate in seturi (de exemplu seturi de fire pentru bujii de aprindere) (pozitia nr. 85.44).
f) Aparatele neelectrice de incalzire pentru automobile, care actioneaza de asemenea ca dispozitive de degrivrare si dezaburire (pozitiile nr. 73.22 sau 87.08).
85.13 - LAMPI ELECTRICE PORTABILE, FUNCTIONAND CU AJUTORUL SURSEI PROPRII DE ENERGIE (DE EXEMPLU CU PILE, CU ACUMULATORI, ELECTROMAGNETICE), ALTELE DECAT APARATELE DE ILUMINAT DE LA POZITIA NR. 85.12.
8513.10 - Lampi
8513.90 - Parti
Pozitia cuprinde lampile electrice portabile destinate sa functioneze cu ajutorul unei surse de energie autonome, cum sunt baterii, acumulatoare, dispozitive electromagnetice.
In general, cele doua elemente, adica lampa propriu-zisa si sursa de energie, sunt asamblate in conexiune directa, cel mai adesea intr-o cutie comuna. Cu toate acestea, in anumite tipuri, sunt separate si legate unul la celalalt prin fire conductoare.
Singurele constituind lampi portabile, sunt lampile (dispozitiv de iluminat si sursa de energie) concepute pentru a fi utilizate cu mana sau pe persoana. Ele sunt in general prevazute cu un maner sau cu un dispozitiv de prindere si sunt de recunoscut datorita formei lor deosebite si datorita greutatii lor mici. Nu raspund la aceasta definitie de exemplu aparatura pentru iluminatul automobilelor, bicicletelor sau motocicletelor (pozitia nr. 85.12), ca si aparatele de iluminat de tipul lampa-mobila (de control), care este alimentata la o instalatie fixa (pozitia nr. 94.05).
Printre lampile clasificate aici, se pot mentiona:
1) Lampile de buzunar, dintre care unele, numite lampi-dinam, sunt alimentate cu ajutorul unui dispozitiv magneto-electric actionat cu mana, prin intermediul unei manete cu resort.
2) Celelalte lampi de mana, cum sunt lampile numi torte sau proiectoare, dintre care unele sunt cu fascicol reglabil. Destul de frecvent, aceste lampi contin un dispozitiv simplu pentru agatarea temporara pe un perete oarecare. Adesea, ele sunt concepute ca sa fie asezate de exemplu chiar pe sol.
3) Lampile portabile echipate pentru emisiunea de semnale luminoase (de exemplu semnale Morse).
4) Lampile de siguranta pentru mineri, al caror dispozitiv de iluminat se adapteaza la casca, in timp ce sursa de energie (acumulator) se agata in general de centura.
5) Sub rezerva ca este vorba despre lampi destinate sa functioneze cu sursa proprie de curent (de exemplu cu ajutorul unei pile asezate in buzunarul utilizatorului), lampile frontale cu dispozitiv de fixare pe cap de tipul celor in general utilizate de catre bijutieri, ceasornicari, medici etc., cu exceptia lampilor concepute in mod special pentru diagnosticarea afectiunilor de exemplu a gatului, a urechilor, (pozitia nr. 90.18).
6) Lampile portabile, numite de fantezie, care au forma tigarilor, pistoalelor, stilourilor etc. si, in masura in care functia principala este iluminatul, articolele care constau dintr-o asociere sau o combinare a unei lampi si unui stilou, o lampa si un port-chei, o lampa si o surubelnita etc.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt in general clasificate aici partile lampilor din aceasta pozitie.
Pozitia exclude lampile de tipul blitzului utilizate in fotografie (pozitia nr. 90.06).
85.14 - FURNALE SI CUPTOARE ELECTRICE, INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR, INCLUSIV CELE CARE FUNCTIONEAZA PRIN INDUCTIE SAU PRIN PIERDERI DIELECTRICE; ALTE APARATE INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR PENTRU TRATAREA TERMICA A MATERIALELOR PRIN INDUCTIE SAU PRIN PIERDERI DIELECTRICE.
8514.10 - Furnale si cuptoare cu rezistenta (cu incalzire indirecta)
8514.20 - Furnale si cuptoare care functioneaza prin inductie sau prin pierderi dielectrice
8514.30 - Alte furnale si cuptoare
8514.40 - Alte aparate pentru tratarea termica al materialelor prin inductie sau pierderi dielectrice
8514.90 - Parti
Sunt cuprinse aici de masinile si aparatele electrotermice de tipul industrial sau de laborator, in care energia electrica este utilizata pentru obtinerea caldurii, aceasta putand sa rezulte din trecerea curentului prin rezistentele electrice, prin arc electric, efecte de inductie, pierderi dielectrice etc. Pozitia exclude masinile si aparatele electrotermice in mod normal utilizate cu uz casnic (pozitia nr. 85.16).
I. - FURNALE SI CUPTOARE INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR, INCLUSIV CELE CARE FUNCTIONEAZA PRIN INDUCTIE SAU PRIN PIERDERI DIELECTRICE
Furnalele si cuptoarele electrice constau in esenta dintr-o incinta mai mult sau mai putin inchisa, in care se realizeaza o temperatura relativ ridicata. Utilizate pentru numeroase operatii, cum sunt topirea, coacerea, recoacerea, calirea, emailarea, tratarea termica a sudurilor, sunt numite, dupa caz, cuptoare retorta, cuptoare clopot, cuptoare cuve, cuptoare creuzete, cuptoare-tunele etc. Unele contin dispozitive care sa permita de exemplu bascularea sau chiar o camera speciala pentru tratarea materialelor in atmosfera reductoare (atmosfera protectoare impotriva oxidarii).
In functie de procedeul de incalzire utilizat, se deosebesc intre altele:
A) Furnalele si cuptoarele cu rezistenta (cu incalzire indirecta), in care caldura este produsa prin trecerea curentului prin rezistente electrice.
B) Furnalele si cuptoarele cu inductie de joasa frecventa, in care materialele de tratat, asezate in camp magnetic creat de curentul de joasa frecventa, al unui circuit primar, sunt sediul curentilor indusi care le aduc la temperatura ceruta. In unele cuptoare, substanta topita trece de la creuzetul principal la o serpentina verticala unde este de asemenea supusa actiunii curentilor indusi incalzitori.
C) Furnalele si cuptoarele cu inductie de inalta frecventa, in care curentul de inalta frecventa al unui circuit primar (adesea o frecventa radio) induce curenti Foucault in materia care trebuie sa fie incalzita. Spre deosebire de anterioarele, cuptoarele de acest tip sunt fara miez magnetic.
D) Furnalele si cuptoarele cu incalzire prin pierderi dielectrice, in care materia de tratat, care nu trebuie sa fie conducatoare de electricitate, este asezata intre doua placi metalice legate la o sursa de curent alternativ de frecventa foarte inalta. Ansamblul functioneaza dupa un principiu analog cu cel al condensatoarelor, caldura rezultand de la pierderile dielectrice acumulandu-se in materialul de tratat.
E) Furnalele si cuptoarele cu rezistenta, pentru incalzirea barelor metalice sau a materialelor, granulare. Acestea constau dintr-un recipient in care curentul este trecut prin materialul insusi; rezistenta electrica a materialului produce caldura necesara topirii.
F) Furnalele si cuptoarele cu baie (cu rezistente lichide), in care obiectele de tratat sunt introduse intr-o baie adecvata (metal topit, ulei, saruri topite etc.) adusa la temperatura ceruta cu ajutorul electrozilor imersati.
G) Furnalele si cuptoarele cu arc, in care caldura este produsa de un arc electric care apare intre electrozi sau intre un electrod si materialul de incalzit. Cuptoarele de aceasta categorie sunt folosite in principal pentru producerea fontei, otelurilor speciale, aluminiului, a diferitelor feroaliaje, a carburii de calciu, pentru reducerea minereurilor de fier, pentru fixarea azotului atmosferic etc. Unele cuptoare cu arc la temperatura relativ scazuta sunt de asemenea utilizate pentru producerea zincului sau a fosforului prin procedeele termoelectrice, cum sunt sublimarea; atunci cand asemenea cuptoare sunt asociate cu o camera de condensare, ansamblul se clasifica la pozitia nr. 84.19 ca aparat de distilare.
H) Furnalele si cuptoarele cu raze infrarosii, in care materialul de tratat este expus la radiatia unor lampi electrice speciale, numite lampi cu raze infrarosii, sau a unor placi metalice radiante dispuse divers.
Adesea, se utilizeaza intr-un acelasi cuptor diferite procedee de incalzire electrica, cum sunt inductia la inalta frecventa sau la joasa frecventa pentru metale, sau, pentru anumite cuptoare de biscuiti in mod special, inductia si razele infrarosii.
Printre cuptoarele clasificate la aceasta pozitie, se pot de asemenea mentiona:
1) Cuptoarele pentru brutarii, patiserii sau cuptoarele de biscuiti.
2) Cuptoarele pentru cabinete dentare.
3) Cuptoarele pentru crematorii.
4) Cuptoarele de incinerare a gunoaielor.
Pozitia exclude aparatele pentru uscare, sterilizare sau alte operatii clasificate la pozitia nr. 84.19 (etuve, sterilizatoare etc.) care se clasifica la pozitia respectiva, chiar daca sunt incalzite electric.
II. - ALTE APARATE INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR PENTRU TRATAREA TERMICA A MATERIALELOR PRIN INDUCTIE SAU PRIN PIERDERI DIELECTRICE
Pozitia cuprinde numeroase aparate pentru tratarea termica a materialelor, in care incalzirea este obtinuta - ca de altfel si in anumite cuptoare - prin procedeul de inductie de inalta frecventa sau prin pierderi dielectrice. Utilizate in mod deosebit pentru tratarea articolelor de dimensiuni mici, aceste aparate constau in esenta intr-un dispozitiv de producere a oscilatiilor de inalta frecventa, prevazut cu infasurari sau placi, adesea de o constructie adaptata articolelor de tratat.
Printre acestea se pot mentiona:
1) Aparatele cu bobine de inductie (inductoare) pentru incalzirea prin inductie a obiectelor constituite din materiale bune conducatoare de electricitate, cu ajutorul energiei de joasa, medie sau inalta frecventa (de exemplu masinile folosite pentru calirea superficiala a vilbrochenelor, cilindrilor, rotilor dintate, sau a altor piese metalice; aparatele folosite la topit, la copt, la recopt, pentru revenire, pentru preincalzirea pieselor metalice).
2) Aparatele prevazute cu electrozi care folosesc drept condensatori (prezentate sub forma placilor, barelor etc.) pentru incalzirea dielectrica (capacitiva) a obiectivelor constituite din materiale neconducatoare sau prost conducatoare de electricitate, cu ajutorul energiei de inalta frecventa (de exemplu aparatele pentru incalzirea lemnului; aparatele pentru preincalzirea formelor care se intaresc la temperatura (termodurcisabile) prezentate sub forma de pelete sau pulberi etc.).
Unele dintre aparate sunt concepute pentru tratarea termica progresiva a barelor trecute prin infasurare sau pentru tratarea repetata a unei serii de articole. Aparatele din aceasta categorie se clasifica aici.
Convertizoarele rotative si generatoarele de inalta frecventa prezentate in acelasi timp cu aparatele de tratare termica, se clasifica la aceasta pozitie. Prezentate separat, se clasifica la pozitia nr. 85.02 sau 85.43, dupa caz.
Din contra, aparatele pentru tratarea prin inductie utilizate la sudarea sau brazarea metalelor si aparatele pentru tratarea termica prin pierderi dielectrice care folosesc pentru sudarea materialelor plastice sau a altor materiale (de exemplu presele de sudat de inalta frecventa) se clasifica la pozitia nr. 85.15. Presele care contin dispozitivele de incalzire bazate pe aceleasi principii sunt de asemenea excluse din aceasta pozitie (Capitolul 84).
Sunt clasificate aici cuptoarele si alte aparate special concepute pentru separarea, prin procedeele pirometalurgice, a combustibililor nucleari iradiati, aparatele pentru tratarea deseurilor radioactive (de exemplu pentru coacerea argilelor, sau a sticlelor continand deseuri radioactive sau a filtrelor radioactive) sau cele pentru sinterizarea sau tratarea termica a materialelor fuzibile recuperate pentru reciclare. Cu toate acestea, aparatele pentru separarea izotopica se clasifica la pozitia nr. 84.01.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii) sunt de asemenea clasificate aici partile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie de exemplu armaturile, usile, vizoarele, peretii si boltile, suportii de electrozi si electrozii metalici.
Pozitia exclude:
a) Caramizi, blocuri si elemente de materiale ceramice sau refractare, destinate constructiei sa pregatirii cuptoarelor electrice (Capitolul 69).
b) Rezistentele electrice incalzitoare (pozitia nr. 85.16 sau 85.45, dupa caz).
c) Electrozii de grafit sau de alt carbune cu sau fara metal de la pozitia nr. 85.45.
85.15 - MASINI SI APARATE ELECTRICE PENTRU LIPIRE SAU SUDARE (CHIAR PENTRU TAIAT, INCLUSIV CELE CU GAZ INCALZITE ELECTRIC) SAU CARE FUNCTIONEAZA CU LASER SAU ALTE FASCICULE DE LUMINA SAU DE FOTONI, CU ULTRASUNETE, CU FASCICULE DE ELECTRONI, CU IMPULSURI MAGNETICE SAU CU JET DE PLASMA; MASINI SI APARATE ELECTRICE PENTRU SUFLAREA LA CALD A METALELOR SAU A METALOCERAMICELOR.
- Masinile si aparatele pentru lipirea tare sau moale:
8515.11 - - Ciocane si pistoale de lipit
8515.19 - - Altele
- Masinile si aparatele pentru sudarea metalelor prin rezistenta:
8515.21 - - Complet sau partial automatizate
8515.29 - - Altele
- Masini si aparate pentru sudarea metalelor cu arc electric sau cu jet de plasma:
8515.31 - - Complet sau partial automatizate
8515.39 - - Altele
8515.80 - Alte masini si aparate
8515.90 - Parti
I. - MASINILE SI APARATELE PENTRU LIPIRE SAU SUDARE
Grupa cuprinde aparatele si masinile pentru lipire sau sudare. Grupa cuprinde, atunci cand pot sa efectueze operatii de taiere.
Operatia de sudare poate sa fie executata manual, fie complet sau partial automata.
Se deosebesc:
A) Masinile si aparatele pentru lipirea tare sau moale.
Caldura este in general furnizata de catre o sursa de curent electric conductiv sau inductiv.
Lipirea tare si lipirea moale sunt procedee care permit sa se asambleze piesele metalice cu ajutorul unui metal de umplutura in stare lichida, care sa aiba o temperatura de topire mai mica decat cea a pieselor care trebuie sa fie reunite si care se lipeste pe metalul de baza. Acesta din urma, nu participa prin topire la constituirea legaturii.
Nu se clasifica la aceasta grupa decat masinile si aparatele care sunt prevazute cu un echipament deosebit (de exemplu sistemul de alimentare cu fir de sudura) care sa permita sa le identifice ca fiind exclusiv sau in principal destinate lipirii. Celelalte aparate trebuiesc considerate a fi cuptoare sau aparate pentru tratarea termica a materialelor de la pozitia nr. 85.14.
Se clasifica aici ciocanele si pistoalele de sudat (lipit) manuale, incalzite electric.
B) Masinile si aparatele pentru sudarea metalelor prin rezistenta.
Caldura necesara este produsa prin efectul Joule provocat de un curent electric care traverseaza piesele de sudat. Piesele incalzite in felul acesta sunt sudate sub presiune.
Exista numeroase masini de acest tip, fiecare fiind adaptata la caracteristicile materialelor de sudat. Se pot mentiona de exemplu: masinile de sudat in varf, prin presiune sau prin scanteie; masinile de sudat prin punct simplu, care cuprinde clestii de sudat cu transformatorul separat sau incorporat; masinile de sudat cu puncte multiple si echipamentele lor; masinile de sudat prin bosaj (suprapunere); masinile de sudat cu cutit-disc; aparatele de inalta frecventa pentru sudat cu rezistenta.
C) Masinile si aparatele pentru sudarea (chiar pentru taierea) metalelor cu arc sau cu jet de plasma.
1) Sudarea cu arc.
Caldura este furnizata printr-un arc electric care se produce intre doi electrozi sau intre un electrod si piesa care trebuie sa fie prelucrata.
Exista numeroase aparate de acest tip: de exemplu aparatele manuale pentru sudarea sau taierea cu arc cu electrozi (de sudura) imbracati: pentru sudarea, cu arc sub gaz de protectie; pentru sudura sau taierea cu electrod consumabil sau nu, sau cu arc protejat (sudarea cu arc in atmosfera inerta: MIG (Metal Inert Gaz) sudarea cu arc in atmosfera activa; MAG (Metal Active Gas); sudarea cu arc in atmosfera inerta cu electrod de tungsten: TIG (Tungsten Inert Gas); sudarea cu arc sub flux solid; sudarea cu arc sub zgura; sudarea cu arc vertical sub gaz (electrogaz) etc.
2) Sudarea cu jet de plasma.
Sursa de caldura este furnizata printr-un arc focalizat care, prin ionizare si disociere, transforma un gaz auxiliar in stare de plasma (jet de plasma). Gazul auxiliar poate sa fie inert (argon sau heliu), poliatomic (hidrogen, azot etc.) sau amestec ale acestor gaze.
D) Masinile si aparatele pentru sudarea metalelor prin inductie.
Caldura este furnizata de un curent electric care traverseaza unul sau mai multi inductori (bobine).
E) Masinile si aparatele pentru sudare (chiar pentru taierea) cu fascicul de electroni (bombardament electronic).
Caldura este furnizata prin impactul pieselor de sudat sau de taiat cu un fascicul de electroni focalizat generat in vid.
F) Masinile si aparatele pentru sudarea prin difuzare sub vid.
Daca in majoritatea cazurilor caldura este obtinuta prin inductie, ea poate de asemenea sa fie produsa prin fascicol de electroni sau prin rezistenta.
Aceste masini si aparate se compun in esenta dintr-o camera vidata, o pompa de vid, un dispozitiv de presiune si aparatele pentru incalzirea pieselor.
G) Masinile si aparatele pentru sudare (chiar pentru taiere) cu fascicul de fotoni.
Sudarea cu fascicul de fotoni cuprinde:
1) Sudarea cu raza laser.
Caldura provine de la o sursa de radiatie coerenta si monocromatica, putand sa fie focalizata pentru a obtine densitati mari de energie; caldura este produsa prin impactul razei laser pe piesa de sudat sau de taiat.
2) Sudarea prin fascicul luminos.
Caldura este produsa prin impactul unui fascicul luminos incoerent focalizat.
H) Masinile si aparatele pentru sudarea materialelor termoplastice.
1) Sudarea cu gaz incalzit electric.
Suprafetele de asamblat sunt incalzite cu ajutorul unui gaz (in general aer) adus la o temperatura potrivita printr-un procedeu electric si sudate prin presiune cu sau fara produs de aport.
2) Sudarea prin elemente incalzite electric.
Suprafetele de asamblat sunt incalzite cu ajutorul elementelor incalzite electric si sudate prin presiune cu sau fara produse de aditivare (de adaos).
3) Sudarea prin frecventa inalta.
In masura in care este vorba despre materiale termoplastice (acrilic, polietilena, vinil, nylon de exemplu) care sa aiba caracteristici de pierderi dielectrice suficiente, suprafetele de asamblat sunt incalzite prin inalta frecventa si sudate prin presiune cu sau fara material de adaos.
I.J) Masinile si aparatele pentru sudarea prin ultrasunete.
Piesele de asamblat, asezate una langa alta, sunt supuse la vibratii ultrasonore care realizeaza sudura elementelor. Acest procedeu permite sa se asambleze elemente din metale sau din aliaje nesudabile prin metodele clasice, ea si sudarea foilor metalice foarte subtiri, a pieselor din metale diferite sau a foilor din materiale plastice.
Masinile si aparatele electrice de sudat sau de lipit sunt cel mai adesea alimentate cu curent continuu de tensiune joasa produs intr-un generator sau cu curent alternativ de tensiune joasa furnizat de un transformator reducator de tensiune. La masinile fixe, aceasta aparatura de alimentare este cel mai adesea integrata la masina insasi. Din contra, la masinile de sudat portabile, capetele sau clestii de sudat sunt, in general, legate la dispozitivul de alimentare prin cabluri conductoare. Chiar si in acest caz, ansamblul este clasificat la aceasta pozitie in masura in care grupul electrogen sau ansamblul transformatorului-redresor este prezentat cu capete sau clesti de sudat; prezentate separat, numitele aparate de alimentare urmeaza regimul lor propriu (pozitia nr. 85.02 sau 85.04).
Pozitia cuprinde, de asemenea, robotii industriali conceputi in mod special pentru sudura.
Pozitia exclude:
a) Masinile pentru conditionarea (ambalarea) marfurilor prevazute cu dispozitive de sudura electrica (pozitia nr. 84.22).
b) Masinile destinate in exclusivitate sa taie (pozitia nr. 84.56, in general).
c) Masinile pentru sudura prin frictiune (pozitia nr. 84.68).
II. - MASINILE SI APARATELE ELECTRICE PENTRU SUFLAREA LA CALD DE METALE SAU DE METALOCERAMICE
Sunt aparate cu arc electric care permit sa se topeasca si sa se proiecteze (pulverizeze) simultan cu topirea (cu ajutorul aerului comprimat) a metalelor sau a carburilor metalice sinterizate.
Pozitia cuprindea pistoalele pentru metalizarea la cald prin proiectarea metalului in stare topita, prezentate separat, care se clasifica la pozitia nr. 84.24.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt in general cuprinse aici partile de masini sau aparate de la aceasta pozitie.
Printre acestea, se pot mentiona capetele si clestii de sudat, suportii de electrozi si electrozii metalici de contact (de exemplu varfurile, rolele, falcile de contact) ca si varfurile de arzatoare si seturile (de duze) pentru aparatele de sudura manuale cu hidrogen atomic.
Din contra, pozitia exclude:
a) Electrozii de metale comune sau de carburi metalice (regimul metalului constitutiv sau de la pozitia nr. 83.11 dupa caz).
b) Electrozii de grafit sau de alta carbura, cu sau fara metal de la pozitia nr. 85.45.
85.16 - INCALZITOARE DE APA INSTANTANEE SAU CU STOCARE SI TERMOPLONJOARE ELECTRICE; APARATE ELECTRICE PENTRU INCALZIREA LOCALURILOR, A SOLULUI SAU PENTRU UTILIZARI SIMILARE; APARATE ELECTROTERMICE PENTRU COAFURA (DE EXEMPLU USCATOARE DE PAR, CASTI PENTRU COAFURA, ONDULATOARE) SAU PENTRU USCAREA MAINILOR; FIARE ELECTRICE DE CALCAT; ALTE APARATE ELECTROTERMICE PENTRU UZ CASNIC; REZISTENTE INCALZITOARE ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 85.45.
8516.10 - Incalzitoare instantanee de apa sau cu stocare si termoplonjoare
- Aparate electrice pentru incalzirea localurilor, a podelelor sau pentru utilizari similare:
8516.21 - - Radiatoare de acumulare de caldura
8516.29 - - Altele
- Aparate electrotermice pentru coafura sau pentru uscarea mainilor:
8516.31 - - Uscatoare de par
8516.32 - - Alte aparate pentru coafura
8516.33 - - Aparate pentru uscarea mainilor
8516.40 - Fiare electrice de calcat
8516.50 - Cuptoare cu microunde
8516.60 - Alte cuptoare; masini de gatit, resouri (inclusiv plitele de gatit), gratare si rotisoare
- Alte aparate electrotermice:
8516.71 - - Aparate pentru prepararea cafelei sau ceaiului
8516.72 - - Masini de prajit paine
8516.79 - - Altele
8516.80 - Rezistente electrice incalzitoare
8516.90 - Parti
A. - INCALZITOARE DE APA INSTANTANEE SAU CU STOCARE SI TERMOPLONJOARE ELECTRICE
Printre diferitele tipuri de aparate din aceasta grupa, se pot mentiona:
1) Incalzitoarele de apa asa zise instantanee, care conduc rapid apa la temperatura dorita prin contactul direct cu carcasele care contin rezistente.
2) Incalzitoarele de apa cu stocare (de tipul cu presiune sau nu), care sunt rezervoare calorifuge care contin, asezate in general intr-o carcasa etansa, rezistentele incalzitoare imersate. In aceste aparate, apa este incalzita progresiv.
3) Incalzitoarele mixte de apa, care permit combinarea incalzirii electrice cu un alt procedeu de incalzire, cum sunt incalzirea centrala. Aceste aparate sunt adesea prevazute cu un termostat care declanseaza incalzirea electrica atunci cand celalalt aparat este insuficient.
4) Incalzitoarele de apa cu electrozi, in care un curent alternativ trece, prin intermediul electrozilor, prin apa.
5) Termoplonjoarele, care pot avea forme variate in functie de utilizarea lor, sunt utilizate pentru incalzirea prin imersie a materiilor lichide vascoase (altele decat cele solide) sau gazoase. Aceste aparate sunt, in general, destinate a fi introduse in cuve sau rezervoare. Sunt de asemenea folosite la cratite, cesti, bazine etc., fiind uneori dotate cu un maner izolat termic si un carlig ce permite agatarea lor de marginea recipientului.
Sunt caracterizate printr-o teaca protectoare blindata, rezistenta la eforturile mecanice si etansa la materialele lichide, vascoase (altele decat solide) si gazoase. O pudra avand bune calitati dielectrice si termice, in general din magnezie, asigura mentinerea in pozitie a firului care constituie rezistenta in teaca si izolarea sa electrica in raport cu aceasta.
Daca sunt alte elemente montate permanent pe cuve, rezervoare etc., ansamblul se clasifica la pozitia nr. 84.13 cu exceptia cazului cand constituie un aparat de uz casnic sau este conceput numai pentru incalzitul apei, in care caz se clasifica la aceasta pozitie.
6) Aparatele electrice pentru producerea apei fierte.
Incalzitoarele electrice pentru incalzirea centrala se clasifica la pozitia nr. 84.03
B. - APARATELE ELECTRICE PENTRU INCALZIREA LOCALURILOR, A SOLULUI SAU PENTRU UTILIZARI SIMILARE
Grupa cuprinde:
1) Aparatele electrice de incalzit cu acumulare; in care elementele incalzitoare actioneaza asupra unei mase solide (de exemplu din caramizi) sau lichide care acumuleaza caldura produsa si o restituie ulterior, dupa dorinta, in atmosfera inconjuratoare.
2) Radiatoarele in care caldura este radiata fie direct pornind de la elemente incalzitoare, fie (in cazul aparatelor portabile) printr-un reflector parabolic si uneori un ventilator incorporat. Unele dintre aparate, care imita forma sobei si sunt prevazute cu lampi colorate sau alte dispozitive de natura sa dea impresia focului de lemne sau de carbuni, sunt numite, semineuri luminoase.
3) Radiatoarele cu circulatie a lichidului, in care elementele incalzitoare actioneaza asupra unui lichid in circulatie (ulei de exemplu) care radiaza apoi caldura in atmosfera din jur.
4) Radiatoarele prin conventie, care provoaca o circulatie de aer cald, adesea accelerata printr-un ventilator auxiliar. Unele, care asigura o temperatura relativ joasa, sunt numite radiatoare obscure.
5) Panourile incalzitoare, concepute pentru a fi incastrate de exemplu in pereti sau fixate la plafon, inclusiv panourile cu raze infrarosii pentru incalzirea teraselor de cafenele, a strazilor etc.
6) Aparatele, (altele decat dispozitivele de dezghetare si dispozitivele de dezaburire), pentru incalzirea automobilelor, a vagoanelor de cale ferata, avioanelor etc.
7) Aparatele pentru incalzirea drumurilor, pentru a evita formarea poleiului, sau a solului, in vederea accelerarii cresterii plantelor, ale caror elemente sunt in general ingropate in pamant.
8) Aparatele care se plaseaza sub motorul automobilelor pentru a usura pornirea. Incalzitoarele electrice pentru incalzirea centrala apartin pozitiei nr. 84.03.
C. - APARATELE ELECTROTERMICE PENTRU COAFURA SAU PENTRU USCAREA MAINILOR
Grupa cuprinde:
1) Uscatoarele de par electrice; contin un maner-pistol sau se prezinta sub forma de casca.
2) Aparatele electrice de ondulat parul cum sunt fiarele (droturile) cu element incalzitor sau bigudiurile electrice.
3) Droturile de ondulat.
4) Uscatoarele de maini.
D. - FIARELE DE CALCAT ELECTRICE
Sunt cuprinse aici fiarele de calcat de toate tipurile, folosite fie pentru utilizarile casnice, fie pentru croitori etc. inclusiv fiarele fara cordon, formate dintr-un fier propriu-zis care contine un element incalzitor si dintr-un suport pe care se asaza periodic fierul pentru a stabili contactul intre elementul incalzitor si priza de curent, ca si fiarele de calcat electrice cu vapori, fie ca sunt prevazute cu un rezervor de apa incorporat sau sunt destinate sa fie racordate la o conducta de abur.
E. - ALTE APARATE ELECTROTERMICE PENTRU UZ CASNIC
Se inteleg prin acestea aparatele utilizate in mod obisnuit in menaj. Unele dintre ele (incalzitoarele de apa, aparatele pentru incalzirea localurilor, uscatoarele de par si fiarele de calcat de exemplu) au fost examinate mai sus cu aparatele industriale corespunzatoare. Printre altele, se pot cita:
1) Cuptoarele cu micro-unde.
2) Alte cuptoare si masini de gatit, resouri (inclusiv plitele de gatit), si gratarele (grilurile) si rotisoarele (aparatele cu rezistenta, cu convectie, cu raze infrarosii sau cu inductie de frecventa inalta si aparatele mixte gaz-electricitate de exemplu).
3) Aparatele pentru pregatirea cafelei sau ceaiului (inclusiv percolatoarele de cafea de exemplu).
4) Masinile de prajit paine, inclusiv cuptoarele pentru copt painea care pot de asemenea sa coaca produse alimentare de dimensiuni mici cum sunt cartofii.
5) Ceainicele, marmitele, cuptoarele automate, cratiti, craticioarele, oalele tip "bain-marie", recipientele cu perete dublu pentru incalzirea laptelui sau ciorbelor si articolele asemanatoare.
6) Masinile de spalat cu lesie fara dispozitiv mecanic.
7) Aparatele de facut vafe.
8) Resourile de tinut mancarea la cald si cutiile incalzitoare pentru alimente.
9) Tigaile si prajitoarele.
10) Masinile de prajit cafea.
11) Masinile de uscat fata si articolele asemanatoare.
12) Aparatele pentru uscarea prosoapelor si port-prosoapele incalzite.
13) Incalzitoarele de pat.
14) Casoletele de ars mirodenii si aparatele incalzitoare pentru difuzarea (imprastierea) insecticidelor.
15) Incalzitoarele de biberoane.
16) Aparatele de produs iaurt si branza.
17) Aparatele de sterilizare pentru pregatirea conservelor.
18) Aparatele pentru fabricarea floricelelor de porumb.
Pozitia exclude:
a) Cuverturile, pernele, sacii, pentru incalzire sau articolele asemanatoare incalzite electric, ca si vesmintele, incaltamintea, incalzitoarele de urechi sau alte articole incalzite electric care se poarta de catre persoane, care urmeaza regimul lor propriu (Nota 1 de la Capitol).
b) Calandrele de calcat cu cilindrii (pozitia nr. 84.20), masinile pentru presarea imbracamintei si masinile pentru calcarea rufelor (pozitia nr. 84.51).
c) Percolatoarele de cafea pentru tejghea, fantanile incalzitoare pentru ceai sau cafea, tigaile si prajitoarele utilizate de exemplu in industria de conserve, restaurante, colectivitati sau de catre pravaliile de fripturi si alte aparate electrotermice care nu sunt in mod obisnuit utilizate in menaj (pozitia nr. 84.19 etc.).
d) Aparatele care au caracterul de mobile, cum sunt dulapurile incalzitoare pentru produsele alimentare sau rufarie, mesele rotative incalzitoare etc. (Capitolul 94).
e) Brichete, aprinzatoarele de gaze si articole asemanatoare (pozitia 96.13).
F. - REZISTENTELE INCALZITOARE
Cu exceptia celor cu carbune aglomerat sau cu grafit de la pozitia nr. 85.45, toate rezistentele electrice incalzitoare prezentate separat se clasifica la aceasta pozitie, indiferent de incadrarea aparatului sau dispozitivului caruia ii sunt destinate.
Aceste rezistente constau in esenta din placi, bare, baghete, fire (in general spirale) etc. care au proprietatea de a atinge o temperatura ridicata cand sunt strabatute de curentul electric, materialele utilizate putand sa fie de exemplu aliaje metalice speciale, compozitii pe baza de carburi de siliciu.
Pot fi obtinute sub forma de componente separate printr-un procedeu de imprimare.
Rezistentele constituite dintr-un fir sunt in general montate pe un suport de material izolant (de exemplu din ceramica, stearit, mica sau materiale plastice) sau pe un miez de material izolant moale (de exemplu din fibre de sticla sau din azbest). Atunci cand nu este montat pe un suport sau un miez, firul nu este incadrat aici decat daca este prezentat taiat la lungime si spiralat sau altfel fasonat in asa fel incat sa fie de recunoscut ca element de rezistenta incalzitoare. Acelasi criteriu este valabil pentru placile, barele sau baghetele care trebuie, pentru a fi clasificate la aceasta pozitie, sa constituie rezistentele gata pentru folosire.
Rezistentele se clasifica aici chiar daca ele sunt special destinate unei masini anumite. Cu toate acestea, atunci cand ele sunt asamblate la parti ale masinilor, altele decat suportul lor simplu si conexiunile lor electrice, ele sunt de considerat ca parti de masini; este vorba aici despre talpile de la fiarele de calcat, placile (discurile) pentru masinile de gatit electrice de exemplu.
Pozitia exclude dispozitivele electrice pentru degivrare si dispozitivele antiaburire, constand intr-o rezistenta electrica fixata pe un cadru montat pe parbriz (pozitia nr. 85.12).
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt de asemenea cuprinse aici partile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie.
85.17 - APARATE ELECTRICE PENTRU TELEFONIE SAU TELEGRAFIE PRIN FIR, INCLUSIV APARATELE TELEFONICE PENTRU TELEFONIE PRIN FIR DOTATE CU RECEPTOR CORDLESS (FARA FIR) SI APARATE PENTRU TELECOMUNICATII PRIN CURENT PURTATOR SAU PENTRU TELECOMUNICATII NUMERICE (DIGITALE); VIDEOFOANE
- Aparate telefonice pentru beneficiari, videofoane
8517.11 - - Aparate telefonice pentru beneficiari pentru telefonie prin fir cu receptor fara fir ("Cordless")
8517.19 - - Altele
- Telecopiatoare (faxuri) si teleimprimatoare:
8517.21 - - Telecopiatoare (faxuri)
8517.22 - - Teleimprimatoare
8517.30 - Aparate de comutare pentru telefonie sau telegrafie
8517.50 - Alte aparate pentru telecomunicatie prin curent purtator sau pentru telecomunicatii numerice (digitale)
8517.80 - Alte aparate
8517.90 - Parti
Prin "telefonie sau telegrafie prin fir" se intelege transmiterea la distanta fie a cuvintelor, fie a oricarui alt sunet, a unui semnal care prezinta un text, o imagine sau orice alta informatie, prin modularea unui curent electric sau a unei unde optice care circula intr-un circuit material metalic sau dielectric (cupru, fibre optice, cablu mixt etc.) care leaga postul emitator de postul receptor.
Pozitia cuprinde ansamblul de aparate electrice specifice comunicatiilor de acest tip, inclusiv aparatele speciale de telecomunicatie prin curent purtator.
I. - TELEFONIE
Se disting:
A) Aparate telefonice pentru beneficiari.
Aparatele telefonice pentru beneficiari permit efectuarea si receptia de apeluri de la alte aparate conectate la retea. Ele cuprind:
1) Emitatorul care este un simplu microfon si care transforma vibratiile acustice in curent modulat.
2) Receptoarele (castile) care au ca functie sa transforme curentul modulat in vibratii acustice.
In cea mai mare parte a cazurilor, emitatorul si receptorul sunt combinate intr-o singura piesa.
3) Avertizorul care este o simpla sonerie sau un vibrator electric destinat sa previna utilizatorul ca este chemat.
4) Comutatorul-intrerupator care este in general actionat de catre combinatia emitator-receptor prin ridicarea de pe suporturile pe care este asezat.
5) Dispozitivul selector (cadran cu disc, cu claviatura de exemplu) care permite celui care face apelul sa intre in comunicatie cu persoana apelata.
Prezentate separat, microfoanele, castile, combinatia emitator receptor si difuzoarele se clasifica la pozitia nr. 85.18; avertizoarele sonore se clasifica la pozitia nr. 85.31.
Printre celelalte dispozitive care contin adesea posturi telefonice, se pot mentiona cele care permit sa se pastreze in memorie un numar de apel, sa se intrerupa o conversatie fara a intrerupe linia, pentru a comunica cu un alt post, sau sa se branseze pe alte linii pentru a asculta conversatiile, sa intervina o terta persoana sau, eventual, pentru intrerupere etc.
Posturile telefonice au forme constructive diverse. In general se deosebesc, telefoanele de perete, concepute pentru a fi atarnate si posturile mobile, telefoane care sunt puse pe mese sau alte mobile. Dar exista, de asemenea, posturi telefonice pentru utilizari speciale cum sunt telefoanele portabile de campanie pentru armata, interfoane pentru imobile ale caror organe exterioare pot sa se incastreze in pereti, videofoanele pentru cladiri, care reprezinta o combinatie constand dintr-un telefon, o camera de televiziune si un receptor de televiziune (transmitere prin fir), aparatele cu fise sau cu monezi pentru cabinele publice, posturile telefonice pentru mine, situate in cutii etanse.
Se clasifica aici posturile de toate tipurile, inclusiv aparatele in care sunt integrate un post telefonic (care au un selector si o combinatie microfon-receptor) si un dispozitiv care sa asigure transmiterea unui mesaj inregistrat si, adesea, inregistrarea unui apel.
Telefoanele celulare sau portabile, inclusiv telefoanele pentru autovehicule, se clasifica la pozitia 85.25
B) Centralele telefonice si selectoarele neautomate.
Numite, de asemenea, tablouri comutatoare sau multiple, aceste aparate constau in exterior dintr-o constructie pe care sunt, in general, asamblate diferitele organe de comutare manuala.
Se clasifica aici, in special:
1) Anuntatoarele de apel sau de final (indicatoarele cu clapeta, sonerii, lampi etc.) care alerteaza operatorul atunci cand o comunicare este ceruta sau cand conversatia este terminata.
2) Unul sau mai multe posturi de operator, cu aceeasi structura ca si aparatele de telefon, dar ale caror elemente sunt adesea montate diferit (de exemplu sub forma micro-plastroanelor cu casti).
3) Dispozitivul de comunicare care consta in general, pe de o parte din priza mama sau jackuri dispuse pe un tablou, si, pe de alta parte din prize tata corespunzatoare (sau fise) conectate la cordoane flexibile.
4) Unul sau mai multe "keyboards" care contin o serie de chei de apel conectate electric la cordoane si prize tata si care permit operatorului sa raspunda la solicitari, sa urmareasca conversatia si sa ia nota de sfarsitul acesteia.
Centralele sunt concepute pentru a fi prinse la perete, fie pentru a sta pe sol sub forma aparatelor mobile sau nu.
Sunt utilizate pentru linii private sau pentru reteaua publica.
C) Centralele telefonice si selectoarele automate
Aceste aparate din care exista numeroase tipuri, au drept caracteristica principala posibilitatea sa stabileasca in mod automat o conexiune intre utilizatori ca raspuns la semnalele codificate.
Unele dintre tipurile de aparate de comunicatie automata sunt constituite in esenta din selectoare, care cauta linia corespunzatoare indicativului format pe postul sau de catre cel care face apelul si stabilesc conexiuni intre cele doua linii. Sunt actionate automat fie direct prin impulsuri care provin de la postul care face apelul, fie prin intermediul organelor terte numite inregistratoare.
Diferitele selectoare (preselectoare, selectoare intermediare, selectoare terminale sau conectoare) si eventual, inregistratoarele, sunt cel mai adesea asamblate in serie si dupa felul lor pe sasiuri, numite rackuri, care sunt asezate, in centrale, pe asamblajele metalice, numite suporturi de randuri. Pentru instalatiile mai mici pot sa fie montate pe un batiu comun numit centrala automata sau autocomutator.
D) Interfoanele. Aceste aparate sunt in general constituite dintr-o combinatie microfon-receptor telefonic sau dintr-un difuzor, un microfon si o tastatura. Sunt instalate la intrarea imobilelor care au mai multe apartamente. Ele permit vizitatorilor sa apeleze un locatar apasand pe tasta dorita si sa converseze cu el.
II. - APARATE TELEGRAFICE
Acestea sunt concepute pentru convertirea textelor sau a imaginilor in impulsuri electrice, pentru transmiterea si receptionarea acestor impulsuri si convertirea lor fie in simboluri conventionale sau indicatii reprezentand textul sau textul insusi si imaginile respective.
Principalele aparate pot sa fie grupate dupa cum urmeaza:
A) Aparatele pentru trimiterea mesajelor, cum ar fi:
1) Manipulatoarele, utilizate la telegraful Morse sau derivatele lui de exemplu. Aceste aparate constau intr-un comutator in forma de maneta actionata cu mana, ale carei miscari provoaca direct impulsuri electrice care corespund unui mesaj de transmis.
2) Transmitatoarele cu taste, in care combinatiile de curenti care reprezinta mesajul sunt realizate prin apasarea pe tastele aflate pe un cadran sau o claviatura si care corespund cu literele, cifrele sau alte semne. Pe unele aparate, claviatura este analoga cu cea a unei masini de scris. Apartin la aceasta grupa transmitatoarele de tipurile Breguet, Hughes, Baudot etc. ca si emitatoarele de teleimprimatoare sau teleimprimatoarele neautomate.
Grupa cuprinde, de asemenea, aparatele care contin un dispozitiv de afisare, un dispozitiv selector care foloseste la stabilirea unei conexiuni si o claviatura.
3) Aparatele de transmitere automata (cum sunt aparatele Wheatstone si emitatoarele teleimprimatoarelor sau teleimprimatoarelor automate), actionate automat printr-o banda de hartie care a fost anterior perforata, conform textului de transmis.
B) Aparatele de receptie, cum sunt:
1) Receptoarele de tipul Morse, care traduc impulsurile electrice in semne conventionale (combinarea punctelor si a liniilor) pe care un dispozitiv le traseaza pe o banda de hartie.
2) Receptoarele numite "difuzoare" sau "sounders", in care impulsurile, prin deplasarea unei armaturi intr-e doua opritoare, provoaca socuri pe care operatorul le interpreteaza dupa un cod determinat.
3) Receptoarele tip "imprimanta", care transcriu direct pe o banda sau pe o foaie de hartie, in caractere obisnuite, mesajul primit; este cazul intre altele, al receptoarelor pentru telescriptoare sau teleimprimatoare.
Adesea, dispozitivele transmitatoare si dispozitivele de receptie sunt montate sub forma unui aparat unic.
Pe de alta parte, exista aparatele complexe, numite retransmitatoare care permit sa se primeasca emisiuni telegrafice pe o linie si sa fie transmise pe o alta linie fara interventia unui operator.
C) Aparatele telegrafice speciale pentru transmiterea de imagini. La aparatele transmitatoare din aceasta categorie, producerea impulsurilor electrice rezulta prin explorarea, printr-un dispozitiv special, al textului, imaginii sau a fotografiei de transmis. In ceea ce priveste receptoarele, ele fac sa actioneze pe un preparat fotografic o sursa de lumina conditionata prin impulsuri electrice care provin de la postul de emisie. Materialul fotografic auxiliar utilizat cu aceste aparate, (pentru developarea textelor de exemplu) se clasifica la Capitolul 90.
D) Interfoanele. Aceste aparate sunt in general constituite dintr-o combinatie telefonica sau dintr-un difuzor, un microfon si dintr-o tastatura. Ele sunt, in general, instalate la intrarea imobilelor care cuprind mai multe apartamente si permit vizitatorilor sa apeleze un locatar apasand pe tasta dorita si sa discute cu el.
E) Aparatele speciale numite "pentru telecompozitie" pentru trimiterea si receptia facsimilului benzilor perforate pentru masinile de compus textul.
F) Aparatele de telecopiat pentru comunicarea la distanta a textelor sau a imaginilor grafice prin linie telefonica. Aceste aparate care sunt bransate pe liniile telefonice constau dintr-o parte emitatoare ce contine un dispozitiv care permite scanarea punct cu punct a documentului original si o parte receptoare care cuprinde un dispozitiv de inregistrare (uneori termosensibil). Aparatele din aceasta grupa emit si recepteaza automat copii in acelasi timp.
III. - APARATE PENTRU TELECOMUNICATII PRIN CURENT PURTATOR SAU PENTRU TELECOMUNICATII NUMERICE
Aceste sisteme sunt bazate pe modularea unui curent electric purtator sau a unui fascicul luminos prin semnale analogice sau numerice. Se foloseste tehnica modularii de curent purtator si modularea prin impulsuri codificate (MIC) sau un alt sistem numeric. Aceste sisteme servesc la transmiterea informatiilor de toate genurile (cuvinte, date, imagini etc.).
Aceste sisteme inglobeaza multiplexoarele de toate felurile ca si echipamentele de linie aferente pentru cablurile de metal sau fibre optice. Sunt numite echipamentele de linie, in special, emitatoarele si receptoarele sau convertizoarele electro-optice. Aparatele modulatoare demodulatoare (modemuri) sunt de asemenea clasate aici.
Aparatele cu functiile asemanatoare pentru radiocomunicatie se clasifica la pozitiile nr. 85.25 sau 85.27.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii) se clasifica aici partile aparatelor de la aceasta pozitie.
Pozitia exclude:
a) Masinile si aparatele perforatoare, chiar electrice, pentru benzile perforate de hartie, carton etc. destinate teletransmisiei automate (pozitia nr. 84.72).
b) Bobinele de inductie pentru instalatii telefonice sau telegrafice (pozitia nr. 85.04).
c) Bateriile si acumulatoarele (pozitiile nr. 85.066 si 85.07).
d) Statiunile telefonice de raspuns destinate sa functioneze cu un post telefonic dar care nu face corp comun cu acestea (pozitiile nr. 85.19 sau 85.20).
e) Aparatele telefonice fara fir, prezentate separat (pozitia nr. 85.25) ca si aparatele de emisie si de receptie pentru radiotelegrafie sau radiotelefonie (pozitia nr. 85.25 sau 85.27).
f) Soneriile sau aparatele de semnalizare, ca si tablourile de semnalizare, inclusiv aparatele de semnalizare luminoasa prin cifre actionate prin cadranul de apel al posturilor telefonice (pozitia nr. 85.31).
g) Relee, cum sunt releele Baudot, Creed, Picard etc. ca si aparatura de conexiune, inclusiv repartizoarele pentru centralele telefonice (pozitia nr. 85.36).
h) Firele, cablurile etc. izolate electric, chiar prevazute cu organe de conexiune, inclusiv cordoanele cu fise pentru centralele telefonice (pozitia nr. 85.44).
i.j) Contoarele de conversatii telefonice (Capitolul 90).
k) Emitatoarele si receptoarele de transmitere prin curent purtator care formeaza o singura unitate cu instrumente sau aparate de telemasura analogica sau numerica sau care constituie cu acestea o unitate functionala in sensul Notei 3 de la Capitolul 90 (Capitolul 90).
l) Contoarele de durata a conversatiilor telefonice (pozitia nr. 91.06).
85.18 - MICROFOANE SI SUPORTURILE LOR; DIFUZOARE, CHIAR MONTATE IN CARCASA; CASTI, CHIAR CU SAU FARA MICROFON; AMPLIFICATOARE ELECTRICE DE AUDIO-FRECVENTA; APARATE ELECTRICE DE AMPLIFICARE A SUNETULUI.
8518.10 - Microfoane si suporturile lor
- Difuzoare, chiar montate in carcasa
8518.21 - Difuzoare individuale montate in carcasa
8518.22 - - Difuzoare multiple montate in aceeasi carcasa
8518.29 - - Altele
8518.30 - Casti, chiar combinate cu un microfon
8518.40 - Amplificatoarele electrice de audiofrecventa
8518.50 - Aparatele electrice de amplificare a sunetului
8518.90 - Parti
Pozitia cuprinde microfoanele, difuzoarele, castile si amplificatoarele electrice de audiofrecventa de toate tipurile, prezentate separat, indiferent de destinatia acestora (microfoane si casti pentru aparatele telefonice si difuzoare pentru aparatele de radio de exemplu). Se clasifica, de asemenea, aici aparatele electrice de amplificare a sunetului.
A. - MICROFOANE SI SUPORTURILE LOR
Microfoanele sunt aparate care transforma vibratiile sonore in impulsuri sau oscilatii electrice, in asa fel incat sa se permita transmiterea lor, difuzarea sau captarea. In functie de modul de functionare, se deosebesc:
1) Microfoanele cu granule de carbon, bazate pe variatiile rezistentei electrice a granulelor de carbon in functie de presiunea pe care o suporta din partea unei membrane sensibile la vibratiile sonore; granula (sau pulberea) de carbon, este plasata intr-o cutie, intre doi electrozi, din care unul este constituit dintr-o membrana care vibreaza sau este solidar cu o astfel de membrana.
2) Microfoanele piezo-electrice, in care presiunea undelor sonore transmise prin intermediul unei diafragme provoaca, intr-o celula de cristal (cu cuart sau cristal de roca de exemplu) variatii ale tensiunii care conduce la aparitia de sarcini electrice in cristal.
3) Microfoanele electrodinamice sau electromagnetice, in care vibratiile sonore actioneaza asupra unei bobine sau a unei benzi de aluminiu suspendate intre polii unui magnet, care induce in felul acesta impulsuri electrice prin inductie.
4) Microfoanele electrostatice sau cu condensator, care functioneaza dupa acelasi principiu ca un condensator in care una dintre armaturi este diafragma supusa la variatiile de unda acustica; aceste variatii fac sa varieze capacitatea, producand in felul acesta impulsuri electrice.
5) Microfoanele termice sau cu fir incalzit, care contin o rezistenta incalzita a carei temperatura, si ca urmare, rezistenta variaza sub efectul undelor sonore.
Microfoanele sunt utilizate in domenii variate (spre exemplu, la echipamentul pentru adresare publica, telefonie, inregistrarea sunetelor, detectarea trecerii avioanelor sau submarinelor, ascultarea in transee, studiul batailor inimii).
Adesea in microfoane se incorporeaza amplificatoare (pentru a le face mai sensibile) sau condensatori (pentru a asigura fidelitatea raspunsului). Adesea, de asemenea, sunt echipate cu dispozitive pentru captarea undelor sonore sau contin (mai ales in cazul microfoanelor pentru difuziune, denumite microfoane de anunturi) fie suporturi speciale care se pun pe mese, birouri etc. sau chiar pe sol, sau dispozitive de suspendare corespunzatoare. Chiar daca sunt prezentate separat, suportii sus-mentionati si alte dispozitive de acest fel se clasifica la aceasta pozitie, atata timp cat ele au fost concepute in vederea utilizarii in mod special pentru echiparea sau montarea microfoanelor.
B. - DIFUZOARE, CHIAR MONTATE IN CARCASE
Difuzoarele sunt aparate care au functia inversa celei a microfoanelor. Sunt aparate care reproduc sunetul prin transformarea impulsurilor sau oscilatiilor electrice in vibratii mecanice si le difuzeaza comunicand aceste vibratii masei aerului ambiant. Se deosebesc, in general:
1) Difuzoarele electromagnetice sau electrodinamice. Primele sunt caracterizate prin faptul ca bobina parcursa de impulsuri electrice de frecventa joasa este fixa, in timp ce in celelalte, bobina este mobila. Difuzoarele electromagnetice contin o lama sau o placa de fier moale asezata intre polii unui magnet permanent ale carui piese polare sunt echipate cu bobine unde ajung impulsurile electrice care trebuie sa fie transformate in sunet; variatiile pe care impulsurile electrice le provoaca in campul magnetului fac sa vibreze placa care o transmite aerului fie direct, fie prin intermediul unei diafragme. In ceea ce priveste difuzoarele electrodinamice, sunt compuse in esenta dintr-o bobina a carui infasurare primeste impulsuri electrice si care este mobila in campul unui electromagnet (difuzoarele cu excitare) sau a unui magnet (difuzoare cu magnet permanent). Bobina este solidara cu o diafragma.
2) Difuzoarele piezo-electrice, care sunt bazate pe proprietatea pe care o au unele cristale naturale sau artificiale de a vibra in masa lor atunci cand ele sunt supuse la impulsuri electrice; una dintre materiile cunoscute pentru aceasta proprietate fiind cuartul sau cristalul de roca, aceste aparate sunt in general numite difuzoare cu cristal.
3) Difuzoarele electrostatice, care utilizeaza reactiile electrostatice intre cele doua placi, din care una foloseste ca diafragma.
Transformatoarele de adaptare si amplificatoarele sunt adesea incorporate in difuzoare.
In functie de utilizare, difuzoarele pot sa fie montate pe sasiuri de forme variate, in general cu efect acustic, care pot sa constea chiar in articole de mobilier. Asemenea ansamble se clasifica aici in masura in care functia principala care le caracterizeaza este aceea de difuzor. In ceea ce priveste ancadramentele si sasiul prezentate separat, ele sunt legate de asemenea de aceasta pozitie in masura in care sunt posibil de recunoscut ca fiind in principal concepute pentru montarea difuzoarelor, in afara cazului, bineinteles, in care au functia de mobila in sensul Capitolului 94, simplu amenajate pentru a primi in afara utilizarii lor normale, un difuzor.
C. - CASTI, CHIAR COMBINATE CU UN MICROFON
Castile sunt receptoare electro-acustice utilizate pentru producerea semnalelor sonore putin intense. Ca si difuzoare, descrise mai sus, permit transformarea unui fenomen electric intr-un fenomen sonor; mijloacele utilizate sunt aceleasi in cele doua cazuri; numai valorile puterilor puse in joc difera.
Pozitia cuprinde castile, chiar combinate cu un microfon, pentru telefonie sau telegrafie, castile cu laringofon, pentru aviatie de exemplu cele prevazute cu un microfon special aplicat la gat si casti care se adapteaza in mod permanent la urechi, combinatiile pentru posturile telefonice prin fir care sunt compuse dintr-un microfon si un difuzor pentru telefonie si sunt, in general, utilizate de catre centraliste, ca si casti care pot sa fie bransate pe receptoarele de radiodifuziune sau de televiziune sau pe aparatele de reproducere a sunetului.
D. - AMPLIFICATOARE ELECTRICE DE AUDIOFRECVENTA
Amplificatoarele de acest tip sunt utilizate pentru amplificarea semnalelor electrice emise in frecventele perceptibile de catre urechea umana. Functionarea majoritatii acestor aparate este bazata pe tranzistori sau pe circuitele integrate, dar unele utilizeaza elemente termoionice. Curentul de tensiune inalta este in general furnizat de un bloc de alimentare incorporat, alimentat fie prin retea, fie in cazul amplificatoarelor portabile, printr-o baterie de acumulatori sau prin pile electrice.
La amplificatoarele electrice de audiofrecventa, semnalele de intrare pot sa provina de la un microfon, de la un cititor fonografic, de la un lector de sunet pe banda magnetica, de la un post de radio, de la un lector de sunet de pista sonora cinematografica sau de la orice alta sursa de semnale electrice de audiofrecventa. De regula, amplificatorul alimenteaza un difuzor dar nu este obligatoriu. Preamplificatoarele sunt conectate la un amplificator sau incorporate la acesta.
Amplificatoarele de audiofrecventa pot sa fie prevazute cu un dispozitiv de reglare a volumului pentru a controla amplificarea si contin adesea dispozitive de reglare (grav, ascutit etc.) care permit variatia raspunsului de frecventa al amplificatorului.
Amplificatoarele de audiofrecventa utilizate ca receptoare pentru telefonie sau ca amplificatoare de masura sunt de asemenea cuprinse aici.
Amplificatoarele de medie sau de inalta frecventa, se clasifica ca aparate electrice avand functie proprie, la pozitia nr. 85.43.
E. - APARATE ELECTRICE DE AMPLIFICARE A SUNETULUI
Pozitia cuprinde aparatura de amplificare a sunetului compusa din microfoane, din amplificatoare de audiofrecventa si din difuzoare. Acest gen de aparatura isi gaseste numeroase aplicatii la salile de spectacole si alte locuri de intruniri publice, pe masinile publicitare si vehiculele de lucru ale politiei, la anumite instrumente muzicale etc. Este utilizat de asemenea pe anumite camioane pentru a permite soferului sa auda zgomotele exterioare (zgomote parazite pe masina sau semnalizarea sonora putand sa provina din partea din spate) care, altfel, sunt acoperite de catre zgomotul motorului.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt de asemenea cuprinse aici partile de aparate din aceasta pozitie.
Pozitia exclude:
a) Castile de protectie pentru aviatori, care incorporeaza castile telefonice, cu sau fara microfon (pozitia nr. 65.06).
b) Posturile telefonice de utilizatori (pozitia nr. 85.17).
c) Aparatele numite "microfoane fara fir" (cordless) (pozitia nr. 85.25).
d) Aparatele pentru usurarea auditiei la surzi (pozitia nr. 90.21).
85.19 - PATEFOANE SI GRAMOFOANE, PICKUP-URI, CITITOARE DE CASETE SI ALTE APARATE DE REPRODUCERE A SUNETULUI, CARE NU INCORPOREAZA UN DISPOZITIV DE INREGISTRARE A SUNETULUI (+).
8519.10 - Electrofoane care functioneaza prin introducerea unei monede sau a unei fise
- Alte electrofoane:
8519.21 - - Fara difuzor
8519.29 - - Altele
- Patefoane, gramofoane si pickup-uri:
8519.31 - - Cu schimbarea automata a discului
8519.39 - - Altele
8519.40 - Masinile pentru transcriere
- Alte aparate de reproducere a sunetului:
8519.92 - - Cititoare de casete de buzunar
8519.93 - - Alte cititoare de casete
8519.99 - - Altele
Pozitia cuprinde aparatele de reproducere a sunetului, pentru toate utilizarile: de exemplu pentru radiodifuziune, invatamant, conferinte, cinema, corespondenta.
Sunt cu toate acestea, excluse aparatele pentru laboratoarele cinematografice, de tipul celor destinate sa reproduca pe suporturi de fotoelectrice, sunetul inregistrat anterior prin procedeele magnetice si aparatele de reproducere a sunetului care incorporeaza un dispozitiv de inregistrare a sunetului (pozitia nr. 85.20).
In linii mari, un aparat de reproducere a sunetului se compune in principal dintr-un dispozitiv de citire a sunetului, un mecanism care sa asigure deplasarea relativa a cititorului de sunet pe material, si adesea un sistem care sa permita producerea undelor sonore.
Aceste aparate utilizeaza suporturi de sunet inregistrate cu ajutorul masinilor descrise la Nota explicativa de la pozitia nr. 85.20. Ele constau in mod special din:
1) Pickup-uri (mecanice sau electrice), care cuprind un dispozitiv de antrenare a discului cu sau fara cititor de sunet, dar fara dispozitiv acustic sau amplificator electric. Ele pot sa fie echipate cu un dispozitiv care sa permita automat citirea succesiva a mai multor discuri.
2) Electrofoanele, aparatele echipate cu picukp-uri, in care reproducerea sunetului pornind de la fonograma (discul gravat) se efectueaza cu ajutorul unui amplificator electric si a unui difuzor, cititorul fonografic transformand vibratiile mecanice in vibratii electrice. Ele pot sa fie echipate cu un dispozitiv care sa permita automat citirea succesiva a mai multor discuri.
3) Cititoarele de casete si alte aparate magnetice reproducatoare care utilizeaza benzile, discurile, sau alte suporturi magnetice descrise la Nota explicativa de la pozitia nr. 85.24. Reproducerea se realizeaza facand sa treaca suportul inregistrat prin fata unui cap magnetic de reproducere. Sunt cuprinse in aceasta grupa aparatele de birou sau pentru amatori, dar de asemenea, o gama foarte variata de aparate utilizate in studiouri de inregistrare (pentru emisiunile de radio de exemplu), pregatirea programelor, gravarea discurilor (montaje sonore, citirea benzilor etc.). Sunt, de asemenea, cuprinse in aceasta grupa cititoarele de casete de buzunar (vezi Nota 1 a subpozitiilor de la acest capitol).
4) Aparatele cinematografice de reproducere a sunetului, care utilizeaza procedeele fotoelectrice, asociate sau nu cu procedeele magnetice.
5) Aparate de raspuns telefonic care functioneaza cu un post telefonic dar care nu fac corp comun cu acesta, pentru a transmite un mesaj anterior inregistrat cu ajutorul unui aparat de inregistrare a sunetului separat. Aceste aparate de raspuns telefonice nu pot sa inregistreze mesaje.
Sunt, de asemenea, clasificate in aceasta pozitie aparatele de reproducere a sunetului cu sistem de citire optica prin fascicol laser (cititoarele de compact-discuri).
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), partile si accesoriile aparatelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.22.
Pozitia exclude:
a) Aparatele de raspuns telefonice care fac corp comun cu un post telefonice (pozitia nr. 85.17).
b) Aparatele de raspuns telefonice care incorporeaza un dispozitiv de inregistrare si de reproducere a sunetului (pozitia nr. 85.20).
c) Suporturile de sunet inregistrate, chiar prezentate cu aparate la care sunt destinate (pozitia nr. 85.24).
d) Aparatele de reproducere a sunetului combinate cu un aparat receptor de radiodifuziune sau de televiziune (pozitia nr. 85.27 sau 85.28).
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 8519.31 si 8519.39
Aceste subpozitii nu cuprind aparatele de reproducere a sunetului cu sistem de citire optica prin fascicol laser (cititoarele de discuri compacte). Asemenea aparate trebuie sa fie clasificate la pozitia nr. 8519.99.
Subpozitia nr. 8519.40
Subpozitia cuprinde masinile de dictat care prezinta caracteristicile urmatoare:
1) Functionarea poate sa fie comandata printr-o pedala in pozitia citire si revenire.
2) Fiecare aparat functioneaza cu elemente de ascultat de tipul stetoscop.
3) Fiecare aparat cuprinde o comanda pentru reglarea vitezei.
4) Fiecare aparat are posibilitatea de revenire instantanee inapoi.
85.20 - MAGNETOFOANE SI ALTE APARATE DE INREGISTRARE A SUNETULUI, CHIAR INCORPORAND UN DISPOZITIV DE REPRODUCERE A SUNETULUI (+).
8520.10 - Masini de dictat care nu pot sa functioneze fara o sursa de energie exterioara
8520.20 - Masini pentru receptionat si transmis mesaje telefonice
- Alte aparate de inregistrare si de reproducere a sunetului, pe benzi magnetice:
8520.32 - - Numerice (digitale)
8520.33 - - Altele, cu casete
8520.39 - - Altele
8520.90 - Altele
Pozitia cuprinde aparatele de inregistrare a sunetului, pentru toate utilizarile: de exemplu pentru inregistrarea muzicii, invatamant, conferinte, radio, cinema, expedierea corespondentei. Pozitia contine, de asemenea, aparatele de inregistrare a sunetului, care incorporeaza un dispozitiv de reproducere a sunetului.
Prin aparat de inregistrare a sunetului, se intelege un aparat care, sub actiunea unei vibratii de frecventa acustica, obtinuta pornind de la o vibratie sonora, produce pe un material adecvat modificari care pot sa fie utilizate ulterior pentru a reproduce vibratia sonora initiala.
In linii mari, un aparat de inregistrare cuprinde: un dispozitiv care efectueaza modificarea materialului si un dispozitiv care asigura o deplasare relativa a mecanismului precedent fata de materialul care trebuie sa fie tratat.
A. - APARATELE DE INREGISTRARE A SUNETULUI
Pozitia cuprinde:
1) Masinile cu sant, in care sunetul este materializat printr-un sant produs printr-un dispozitiv numit gravor pe un suport (disc, cilindru, manson, pelicula), sant a carui forma variaza cu caracteristicile vibratiei de inregistrat.
2) Inregistratoarele magnetice, bazate pe principiul dupa care undele sonore (cuvant, muzica sau zgomote diferite) captate printr-un microfon dau nastere in circuitul sau la curenti variabili care amplificati convenabil, creeaza in dispozitivul inregistrator (capul de inregistrare constituit in esenta dintr-un electromagnet) un camp magnetic variabil de frecventa sonora. Acest camp magnetic produce la randul sau o magnetizare modulata a suportului utilizat, care poate sa fie un fir, o banda sau o panglica de metal magnetic (sau magnetizat), un disc, o foaie sau o panglica de material plastic sau de hartie care poarta o acoperire magnetica constand in general intr-o dispersie a unui oxid de fier magnetic (magnetita de exemplu) intr-un material corespunzator.
In aceste aparate, capul de inregistrare, joaca rolul de gravor de la aparatele cu sant.
3) Aparatele cinematografice de inregistrare a sunetului care sunt, de regula, bazate pe principiul inregistrarii fotoelectrice, din care exista doua procedee: cel cu densitate fixa si cel cu densitate variabila, in care sunetele sunt transformate, printr-un microfon, in curenti electrici corespunzatori.
Pentru inregistrarea prin procedeul cu densitate fixa, acesti curenti trec printr-un galvanometru al carui element mobil este prevazut cu u oglinda mica. Raza reflectata de catre aceasta din urma oscileaza in functie de vibratiile sonore si aceste oscilatii sunt inregistrate pe pelicula.
In procedeul cu densitate variabila, se poate folosi o lampa umpluta cu gaz sau cu vapori a carei intensitate luminoasa este determinata de curentii care provin de la microfon; aceste variatii de intensitate sunt inregistrate pe film intr-o banda cu latimea constanta dar cu intensitate variabila. In cea de a doua metoda bazata pe acelasi procedeu, lumina este proiectata pe pelicula printr-o fanta ale carei dimensiuni variaza in functie de vibratiile sunetului.
Aparatele cinematografice de inregistrare a sunetului cuprind, in afara dispozitivului de captare a sunetului, o caseta care contine pelicula, un mecanism cu motor pentru sincronizarea vitezei de inregistrare a sunetului cu cea a aparatului de luare a imaginilor si un dispozitiv pentru asezarea filmului.
4) Aparatele de utilizare cinematografica destinate sa reproduca, pe suporturi de sunet fotoelectrice, sunetul inregistrat anterior, prin procedee magnetice.
B. - APARATELE DE INREGISTRARE SI DE REPRODUCERE A SUNETULUI
Aceste aparate incorporeaza dispozitive pentru inregistrarea si reproducerea sunetului. Inregistrarea sunetului este asigurata, mai ales, printr-un suport magnetic sau un circuit integrat, de exemplu un microprocesor. Grupa cuprinde:
1) Magnetofoanele cu benzi sau cu casete prevazute cu dispozitive acustice si cu un amplificator electric sau care trebuie sa fie legate la acestea.
2) Masinile de dictat. Aceste masini folosesc cel mai adesea la inregistrarea si la reproducerea sunetului; cele care se preteaza numai la inregistrarea sunetului sunt foarte rare. Dar atunci cand aparatele de inregistrare si de reproducere sunt separate, aparatul de inregistrare contine cel mai adesea un dispozitiv pentru reproducerea sunetului, pentru a permite persoanei care dicteaza sa controleze textul sau; in acest caz, alt aparat este folosit numai pentru reproducerea sunetului care se clasifica la pozitia nr. 85.19.
3) Aparatele de raspuns telefonic destinate sa functioneze cu un post telefonic, dar care nu fac corp comun cu acesta, care transmit un mesaj anterior inregistrat de catre abonat si care inregistreaza mesajele lasate de catre corespondenti cu ajutorul unui dispozitiv de inregistrare a sunetului incorporat.
4) Agendele vocale cu microprocesor formate, in principal, din dispozitive acustice, dintr-un ecran de afisaj, dintr-un dispozitiv de ceasornic si dintr-un microprocesor pentru inregistrarea numerica a sunetului. Inregistrarea se face pe microprocesor intr-o limba pentru care aparatul a fost programat. Informatiile sunt selectionate prin comanda vocala in limba recunoscuta. Printre altele, o intalnire programata, de exemplu, este semnalata
automat in ziua si la ora data, chiar prin vocea utilizatorului insusi.
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), partile si accesoriile aparatelor de la aceasta pozitie sunt legate de pozitia nr. 85.22.
Pozitia exclude:
a) Aparate de raspuns telefonic care fac corp comun cu un post telefonic (pozitia nr. 85.17).
b) Aparatele de raspuns telefonic care nu incorporeaza dispozitivul de inregistrare a sunetului (pozitia nr. 85.19).
c) Suporturile de inregistrare a sunetului, chiar prezentate cu aparatele la care sunt destinate (pozitiile nr. 85.23 sau 85.24).
d) Aparatele de inregistrare a sunetului combinate cu un aparat de radiodifuziune sau de televiziune (pozitiile nr. 85.27 sau 85.28).
Note explicative de subpozitii.
Subpozitia nr. 8520.10
Aceasta subpozitie cuprinde masinile de dictat ale caror microfoane actionate manual incorporeaza comenzi pentru dictare, oprirea momentana, revenire si citire, caracteristici care le sunt proprii. De altfel aceste masini pot sa fie dotate cu dispozitivele urmatoare:
1) comanda de derulate rapida incorporata la microfon.
2) contor de derulare manual sau electronic.
3) reglarea inregistrarii in pozitia "dictare" (directionala) sau "conferinta" (nedirectionala),
4) semnal care indica ca banda este la capatul parcursului (sau aproape de acest punct).
85.21 - APARATE DE INREGISTRARE SAU DE REPRODUCERE VIDEOFONICA, CHIAR INCORPORAND UN RECEPTOR DE SEMNALE VIDEOFONICE.
8521.10 - Cu benzi magnetice
8521.90 - Altele
A. - APARATE DE INREGISTRARE SI APARATE COMBINATE DE INREGISTRARE SI DE REPRODUCERE VIDEOFONICA
In aparatele care inregistreaza imaginea si sunetul de televiziune, impulsurile electrice (semnalele) care corespund imaginilor si sunetului sunt inregistrate pe un suport constituit, de obicei, dintr-o banda magnetica. In general, sunetul care insoteste imaginea este inregistrat simultan pe acelasi suport pe una sau mai multe piste distincte de cea care poarta inregistrarea videofonica. Semnalele pot sa fie captate prin racordarea inregistratorului la o camera de televiziune sau la un receptor de televiziune.
Atunci cand sunt utilizate pentru reproducere, aceste aparate transforma inregistrarea (de exemplu magnetizarile suportului) in semnal videofonic. Acest semnal este transmis fie la o statie de emisie, fie la un receptor de televiziune.
B. - APARATELE DE REPRODUCERE
Aceste aparate sunt destinate numai reproducerii directe a imaginilor si sunetului pe receptorul de televiziune. Suporturile utilizate in aceste aparate sunt inregistrate anterior mecanic, magnetic sau optic cu ajutorul unui material de inregistrare special. Se pot mentiona:
1) Aparatele cu videodiscuri ale caror informatii referitoare la imagine si sunet sunt inregistrate pe disc prin diferite metode si citite de un sistem de citire optica prin fascicul laser, un captator capacitiv, un palpator sau o celula magnetica.
2) Aparatele care decodifica si transforma in semnal videofonic informatiile relative la imaginea inregistrata pe un film fotosensibil (sunetul fiind inregistrat magnetic pe acelasi film).
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), partile si accesoriile aparatelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.22.
Pozitia exclude:
a) Suporturile de imagini si de sunet de televiziune, chair prezentate cu aparatele la care sunt destinate (pozitiile nr. 85.23 sau 85.24).
b) Aparatele receptoare de televiziune (chiar daca incorporeaza un aparat receptor de radiodifuziune sau un aparat de inregistrare sau de reproducere a sunetului sau a imaginii) monitoare video si proiectoare video (pozitia nr. 85.28).
85.22 - PARTI SI ACCESORII CARE POT FI RECUNOSCUTE CA FIIND DESTINATE EXCLUSIV SAU IN PRINCIPAL APARATELOR DE LA POZITIILE NR. 85.19 LA 85.21.
8522.10 - Cititoare fonografice
8522.90 - Altele
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii XVI), aceasta pozitie cuprinde partile si accesoriile destinate exclusiv sau in principal aparatelor clasificate la cele TREI pozitii anterioare.
Intre partile si accesoriile incluse aici, sunt mentionate:
1) Cititoarele fonografice, numite fonocaptatoare, pentru discuri sau pentru filme sonore gravate. Cititorul de sunet transforma vibratiile mecanice in impulsuri electrice; vibratiile mecanice sunt produse de o piesa al carui varf este pus sa urmareasca santul suportului.
2) Sistemele de citire optica prin fascicul laser.
3) Cititoarele de sunet magnetice (capete magnetice) utilizate pentru inregistrarea sau reproducerea sunetului si stergerea suporturilor.
4) Cititoarele de sunet fotoelectrice.
5) Derulatoarele de panglici sau benzi, aparatele destinate rularii (derulari) unuia dintre aceste suporturi in sensul dorit. Ele cuprind, in general, in esenta doua axe portbobine, din care cel putin una este prevazuta cu un dispozitiv care sa permita rotirea sa.
6) Bratele, platinele pentru pickup-uri sau electrofoane.
7) Satire si diamante, prelucrate, montate sau nu pentru varfurile de citire.
8) Dispozitivele de gravat, organe de masina de inregistrat, care transforma vibratiile de inregistrat in vibratii mecanice facand sa varieze forma santului.
9) Mobilele concepute si aranjate in mod special pentru a contine aparatele de inregistrare sau de reproducere a sunetului.
10) Casetele de stergere special concepute pentru capetele magnetice ale aparatelor de inregistrare sau de reproducere a sunetului sau videofonice, chiar prezentate impreuna cu o solutie de stergere intr-un ambalaj pentru vanzarea cu amanuntul.
11) Alte parti si accesorii special concepute pentru aparatele magnetice de inregistrare sau de reproducere a sunetului cum sunt aparatele de stergere distincte, capetele magnetice de stergere, barele de stergere, acele magnetice, scale indicatoare pentru inregistrare.
12) Alte parti si accesorii proprii pentru aparatele de inregistrare sau de reproducere videofonice, cum sunt tambururile pe care sunt dispuse capetele de inregistrare pentru semnalul de imagine, dispozitivele pneumatice care asigura aderenta panglicii magnetice la capetele de inregistrare sau de citire, dispozitivele de antrenare ale panglicii magnetice.
Pozitie exclude:
a) Bobinele si suporturile asemanatoare, inclusiv casetele fara banda magnetica pentru magnetofoane si magnetoscoape (clasificarea dupa materia constitutiva: Capitolul 39, Sectiunea XV etc.).
b) Motoarele electrice pentru aparatele de inregistrare sau de reproducere a sunetului, lipsite de partile sau accesoriile aparatelor susmentionate (pozitia nr. 85.01).
c) Aparaturile denumite cititoare de sunet, care sunt utilizate impreuna cu cititoarele de imagini pe mesele de sincronizare (pozitia nr. 90.10).
85.23 - SUPORTURI PREGATITE PENTRU INREGISTRAREA SUNETULUI SAU PENTRU INREGISTRARI SIMILARE, DAR NEINREGISTRATE, ALTELE DECAT PRODUSELE DE LA CAPITOLUL 37.
- Benzi magnetice:
8523.11 - - De o latime de maximum 4 mm
8523.12 - - De o latime peste 4 mm dar de maximum 6,5 mm
8523.13 - - De o latime peste 6,5 mm
8523.20 - Discuri magnetice
8523.30 - Cartele dotate cu o banda magnetica
8523.90 - Altele
Pozitia cuprinde:
1) Discuri de "ceara" nefolosite, in forma de placi sau de rulouri, cu o grosime de aproximativ 3 cm, constituite dintr-o compozitie formata dintr-un amestec de ceara, de acid stearic, de steariti etc. destinate sa primeasca inregistrarea primara prin gravare.
2) Discuri sau "matrite" in general de material plastic, de carton, de sticla sau de metal, acoperite cu o pelicula de lac sau de ceara, pe care urmeaza sa fie transpusa inregistrarea sunetului.
3) Benzile sau peliculele de gravat, alcatuite din material plastic (policlorura sau poliacetat de vinil in general) acoperite cu o ceara speciala.
4) Suportii pentru inregistrarea magnetica, constituiti fie din discuri sau din cartele (de material plastic sau de hartie), fie din benzi, panglici sau pelicule (de material plastic sau de metal), sau din fire metalice, toate aceste suporturi fiind magnetice sau magnetizate prin inductie cu ajutorul unui lac care contine in dispersie o pulbere magnetica sau prin depunere electrolitica a unui strat feromagnetic (in cazul firelor magnetice).
Aceste articole pot sa foloseasca, de asemenea, la inregistrarea oricaror altor fenomene in afara sunetului, anterior convertite in impulsuri electrice cum sunt in mod special intensitatea luminoasa a unei imagini (semnalele de televiziune, transmiterea facsimilelor), datele furnizate de catre aparate de masura, cum sunt termometrele sau pirometrele inregistratoare (variatii de temperatura), aparatele de electrodiagnostic (bataile inimii, encefalogramele etc.), radarul, aparatele de analiza spectrala sau de incercari de metale sau instrumentele meteorologice. Acestea pot sa foloseasca, de asemenea, ca suporturi pentru inregistrarea programelor de lucru ale masinilor-unelte, a datelor care folosesc la deschiderea inchizatorilor magnetice, a datelor care alimenteaza masinile de la pozitiile nr. 84.69 pana la 84.72, a sistemelor de semnalizare pentru caile ferate sau a dispozitivelor de simulare a atacurilor dusmanilor etc.
5) Discurile sau "matritele" pentru inregistrarea prin fascicul laser, neinregistrate. Aceste discuri, realizate in general de sticla, sunt acoperite cu o pelicula in care vor fi inregistrate, cu ajutorul unui fascicul laser, semnale care reprezinta sunetul, imaginea sau alte fenomene asemanatoare. Asemenea discuri folosesc pentru inregistrarea datelor destinate masinilor automate de prelucrare a datelor, pentru inregistrarea imaginii sau realizarea discurilor numite "master" pentru compact-discuri.
Chiar prezentate cu aparatele carora le sunt destinate sau sunt asamblate cu partile constitutive ale masinilor de la pozitiile nr. 84.69 pana la 84.72 (de exemplu incarcatoarele de discuri), suporturile neinregistrate pentru inregistrarea sunetului sau pentru inregistrari similare se clasifica intotdeauna la aceasta pozitie.
Pozitia exclude:
a) Articolele destinate sa devina suporturi de sunet sau de alte genomene dar nu inca pregatite, care urmeaza regimul lor propriu (Capitolul 39 sau 48 sau Sectiunea XV in mod special).
b) Peliculele sensibilizate pentru imprimarea prin procedeul fotoelectric (pozitia nr. 37.02).
85.24 - DISCURI, BENZI SI ALTE SUPORTURI PENTRU INREGISTRAREA SUNETULUI SAU PENTRU INREGISTRARI SIMILARE, INREGISTRATE, INCLUSIV MATRITELE SI FORMELE GALVANICE PENTRU FABRICAREA DISCURILOR, DAR CU EXCEPTIA PRODUSELOR DE LA CAPITOLUL 37 (+).
8524.10 - Discuri pentru electrofoane
- Discuri pentru sistem de citire prin fascicol laser:
8524.31 - - Pentru reproducerea fenomenelor, altele decat sunet sau imagine
8524.32 - - Pentru reproducerea sunetului in special
8524.39 - - Altele
8524.40 - Benzi magnetice pentru reproducerea fenomenelor, altele decat sunet sau imagine
- Alte benzi magnetice
8524.51 - - De o latime de maximum 4 mm
8524.52 - - De o latime peste 4 mm dar de maximum 6,5 mm
8524.53 - - De o latime peste 6,5 mm
8524.60 - Cartele inzestrate cu o pista magnetica
- Altele:
8524.91 - - Pentru reproducerea fenomenelor altele decat sunet sau imagine
8524.99 - - Altele
Pozitia cuprinde in mod special, indiferent de stadiul de fabricare:
1) Discurile "ceara" sau "matrite" vizate la Nota explicativa de la pozitia nr. 85.23 si inregistrate, in oricare stadiu al fabricatiei sunt prezentate, care folosesc ca punct de pornire la fabricarea industriala a discurilor din comert.
2) Suporturile de sunet care constituie produse intermediare de fabricare a discurilor din comert pornind de la discuri, "ceara" sau matrite inregistrate citate la paragraful precedent ale caror faze esentiale de fabricatie sunt:
Ceara, anterior supusa la actiunea unui agent de inmuiere si unei solutii de sensibilizare (clorura de staniu in mod special), devine buna conducatoare de electricitate prin acoperirea cu o pelicula subtire de aur sau de argint, sau prin galvanoplastie, sau prin proiectarea cu ajutorul unui pistol.
Tratata in felul acesta, ceara primeste depunerea galvanoplastica de metal (in general nichel sau arama), care, detasat sub forma de cochilie, contine imaginea negativa a santurilor. Este originalul (numit tata). Prin galvanoplastie se obtine inca o cochilie noua de metal, pozitiv de aceasta data, numita mama, de la care se trage matrita negativa care, sudata la o placa de otel sau de arama, apoi cromata, este gaurita in centrul sau, supusa la tratamente de suprafata si constituie cu adevarat materia de la care la presa sunt trase discuri de serie.
3) Discurile comerciale pentru electrofoane, care sunt fabricate cu rasini vinilice sau alte materiale plastice cu adaos de negru de fum si de agenti stabilizatori.
4) Benzile sau peliculele inregistrate prin gravura si care, dupa un tratament adecvat (in general o argintare prin pulverizare catodica in vid), sunt acoperite electrodinamic cu o depunere metalica si joaca un rol de matrite (ca in cazul discurilor de mai sus).
5) Probele comerciale ale acestor benzi sau pelicule, trase prin imprimare sau prin contact sub presiune din benzile sau peliculele de la paragraful anterior incalzite la aproximativ 400°C.
6) Discurile, benzile, panglicile, peliculele si firele magnetice inregistrate in conditiile descrise la paragraful de la Nota explicativa de la pozitia nr. 85.20 referitoare la aparatele inregistrare magnetica a sunetului.
Sunt cuprinse aici suporturile inregistrate magnetic pentru sonorizarea filmelor cum sunt benzile sonore foarte inguste care se lipesc pe una dintre marginile peliculelor sau pe benzile magnetice cu perforatii a caror derulare este sincronizata cu cea a filmului.
7) Benzile magnetice, benzile cu imagini holografice si discurile (video discuri), pe care sunt inregistrate in acelasi timp imaginile si sunetul de televiziune.
8) Suporturile pe care sunt inregistrate fenomene altele decat sunet sau imagine (benzi magnetice, pachete de discuri magnetice, dischete si casete pentru masinile de la pozitiile nr. 84.69 pana la 84.72 de exemplu).
9) Discurile inregistrate numeric (digital) pentru citirea optica prin fascicol laser (discuri compacte).
Chiar prezentate cu aparatele carora le sunt destinate sau daca sunt asamblate cu partile constitutive ale masinilor de la pozitiile nr. 84.69 la 84.72, suporturile de sunet sau de inregistrari analoge, inregistrate, (pachetele de discuri de exemplu) sunt intotdeauna incluse la aceasta pozitie.
Pozitia exclude:
a) Filmele fotografice sau cinematografice care poseda una sau mai multe piste sonore care au fost inregistrate printr-un procedeu fotoelectric (Capitolul 37).
b) Benzile de hartie sau cartele de statistica care au datele a caror inregistrare a fost realizata in mod special prin perforare (Capitolul 48).
Note explicative de subpozitii.
Subpozitia 8524.39
Aceasta subpozitie cuprinde, in special, discurile inregistrate pentru sisteme de citire cu fascicul laser, destinate reproducerii seturilor de instructiuni, de date, de sunete sau de imagini inregistrate in format binar, care pot fi citite de masina si care manipulate pot oferi utilizatorului o legatura interactiva cu ajutorul unei masini automate de prelucrarea datelor.
Subpozitia 8524.99
Aceasta subpozitie cuprinde, in special, suporturile inregistrate (cu exceptia discurilor pentru sisteme de citire cu fascicul laser, a benzilor magnetice si a cartelelor ce contin o banda magnetica), destinate reproducerii seturilor de instructiuni, date, sunete sau imagini, inregistrate in format binar, care pot fi citite de masina si care pot fi manipulate sau pot oferi utilizatorului o legatura interactiva cu ajutorul unei masini automate de prelucrarea datelor.
85.25 - APARATE DE EMISIE PENTRU RADIOTELEFONIE, RADIOTELEGRAFIE, RADIODIFUZIUNE SAU TELEVIZIUNE, CHIAR INCORPORAND UN APARAT DE RECEPTIE SAU UN APARAT DE INREGISTRARE SAU DE REPRODUCERE A SUNETULUI; CAMERE DE TELEVIZIUNE; APARATE DE LUAT IMAGINI FIXE SI ALTE CAMERE VIDEO CU INREGISTRARE.
8525.10 - Aparate de emisie
8525.20 - Aparate de emisie care incorporeaza un aparat de receptie
8525.20 - Camere de televiziune
8525.40 - Aparate de luat imagini fixe si alte camere video cu inregistrare
A. - APARATE DE EMISIE PENTRU RADIOTELEFONIE SAU RADIOTELEGRAFIE
Radiotelefonia si radiotelegrafia sunt procedee de emisie la distanta a cuvantului, textelor, imaginilor animate etc. cu ajutorul undelor electromagnetice care au proprietatea de a se propaga in spatiu fara orice alta conexiune prin cablu (unde hertiene).
Printre aparatele din aceasta grupa, sunt mentionate:
1) Aparate fixe de radiotelefonie sau de radiotelegrafie propriu-zise, emitatoare si emitatoare-receptoare, inclusiv cele cu dispozitive speciale utilizate mai ales in statiile mari, cum sunt dispozitivele cu sisteme de secretizare (de exemplu cu inversor de spectru) si dispozitivele multiplex (utilizate pentru a transmite mai mult de doua mesaje simultan).
2) Emitatoarele sau emitatoarele-receptoare si aparatele de intercomunicatie pentru vehiculele automobile, nave, avioane sau trenuri.
3) Emitatoarele si emitatoarele-receptoare portabile, care functioneaza in general cu baterii, de tipul walkie-lalkie, ca si emitatoarele-receptoare radiofonice portative (telefoane celulare), inclusiv radiotelefoanele mobile de tipul celor destinate a fi montate la bordul automobilelor.
4) Emitatoarele utilizate in instalatiile radiotelefonice de apel al persoanelor.
5) Emitatoarele speciale pentru traducerea simultana.
6) Emitatoarele speciale pentru semnalele automate de alarma (adesea numite aparate de autoalarma) utilizate pe nave, avioane etc.
7) Emitatoarele speciale ale aparatelor numite facsimile, care sa permita sa transmita copii de documente, jurnale, planuri, harti, mesaje telegrafice etc.
8) Aparate numite "microfoane fara fir" care constau dintr-o cutie care contine un emitator care trimite semnalele captate printr-un microfon incorporat. La aceasta cutie este atasat fie un fir suplu de lungime mica care joaca rolul de antena sau o antena metalica.
9) Emitatoarele sau emitatoarele receptoare de semnale de telemetrie.
10) Combinele telefonice fara tir, prezentate separat.
Instalatiile si aparatele de radiotelefonie sau de radiotelegrafie avand adesea organe sau dispozitive identice cu cele utilizate in telefonie sau telegrafia prin fir. Prezentate separat, organele si dispozitivele din aceasta categorie (de exemplu manipulatoarele telegrafice de tipul Morse), posturile telefonice de utilizatori, dispozitivele de explorare a textului sau imaginii pentru transmis in aparate pentru belinograme sau telefotografie etc.) se clasifica la pozitia nr. 85.17.
B. - APARATELE DE EMISIE PENTRU RADIODIFUZIUNE SAU TELEVIZIUNE
In ceea ce priveste radiodifuziunea, aceasta pozitie cuprinde numai la aparatele cu emisie fara fir; din contra, aparatele de televiziune sunt cuprinse aici, indiferent ca emisia are loc prin fir sau prin unde hertiene.
Grupa cuprinde:
1) Emitatoarele de orice tip utilizate in statiile de pornire.
2) Aparatele denumite "relee", utilizate pentru a capta programele si pentru a le retransmite, permitand sa creasca raza de actiune a statiilor de emisie, inclusiv releele de altitudine pentru televiziune destinate a fi montate pe avioane (stratoviziune).
3) Emitatoarele relee de reportaj, numite proiectoare de imagini, pentru transmiterea, cu ajutorul unei antene si a unei oglinzi parabolice, la centrul emitator al semnalelor care prezinta imaginile luate in studio sau in orice alt loc.
4) Emitatoarele de televiziune pentru utilizare industriala, care au adesea transmitere prin fir; aceste aparate sunt utilizate de exemplu pentru citirea la distanta a cadranelor de instrumente de control sau pentru supraveghere in incinte sau locuri periculoase.
Prezentate separat, aparatele receptoare destinate sa fie incorporate in relee nu se clasifica la aceasta pozitie (pozitia nr. 85.27).
Pozitia exclude receptoarele si sistemele de receptoare de televiziune prin satelit (pozitia 85.28).
C. - CAMERELE DE TELEVIZIUNE
Pozitia cuprinde camerele de televiziune, chiar cu dispozitiv incorporat pentru comanda la distanta a obiectivului si diafragmei ca si pentru deplasarea orizontala si verticala telecomandata a camerei (de exemplu camerele de televiziune utilizate in scopuri industriale sau stiintifice, pentru supravegherea circulatiei).
Travelingurile, instalatiile mecanice rulante pentru camerele de televiziune, prezentate separat sau nu se clasifica la pozitia nr. 84.28.
Aparatele electrice pentru comanda si reglarea distantei focale a camerelor de televiziune, prezentate separat, se clasifica la pozitia nr. 85.37.
D. - APARATE DE LUAT IMAGINI FIXE SI ALTE CAMERE VIDEO CU INREGISTRARE
Grupa cuprinde aparatele de luat imagini fixe si alte camere video ce constau in combinatia dintre o camera video si un aparat de inregistrat sau de reprodus videofonic. Aceste aparate permit inregistrarea imaginii cu ajutorul camerei. Unele camere de luat vederi pot sa inregistreze (cu ajutorul unui receptor extern de semnale videofonice) programe provenind de la un receptor de televiziune. Imaginile inregistrate pot fi reproduse pe un aparat receptor de televiziune externa.
Grupa cuprinde, de asemenea, camerele pentru luat imagini submarine.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), partile aparatelor acestei pozitii se clasifica la pozitia nr. 85.29.
Pozitia exclude:
a) Vehiculele speciale (carele de reportaj de exemplu) care contin emitatoarele de radiodifuziune, de televiziune sau alte aparate mai sus mentionate, montate de maniera definitiva pe acestea (pozitia nr. 87.05 in mod special).
b) Satelitii de telecomunicatii (pozitia nr. 88.02).
c) Aparatele de emisie radioelectrica care formeaza o singura unitate cu instrumente sau aparate analogice sau numerice de masurare la distanta sau care constituie cu acestea o unitate functionala, in sensul Notei 3 de la Capitolul 90 (Capitolul 90).
85.26 - APARATE DE RADIODETECTIE SI DE RADIOSONDAJ (RADAR), APARATE DE RADIONAVIGATIE SI APARATE DE RADIOTELECOMANDA.
8526.10 - Aparate de radiodetectie si de radiosondaj (radar)
- Altele:
8526.91 - - Aparate de radionavigatie
8526.92 - - Aparate de radiotelecomanda
Printre aparatele de la aceasta pozitie, se pot mentiona:
1) Aparatele de radiogoniometrie propriu-zise, care cuprind pe de o parte aparatele de emisie, cum sunt radiofarurile (sau faruri hertiene) si geamandurile de radiobalizaj, ale caror antene aeriene pot sa fie cu camp fix sau cu camp rotativ, si pe de alta parte, aparatele de receptie, inclusiv radiocompasul, in general echipate cu antene multiple sau cu o antena constituita printr-un cadru orientabil.
2) Radarele si alte aparate de radionavigatie maritima, fluviala sau aeriana, pentru statiile terestre sau pentru instalatiile de bord, inclusiv radarele din porturi si dispozitivele de raspuns care sunt plasate pe geamanduri, balize etc. pentru a permite sa fie identificate mai usor.
3) Aparatele de apropiere, de aterizare sau de control a traficului din aeroporturi; este vorba despre aparate foarte complexe din care unele, avand functii multiple, cuprind aparate specifice radiodifuziunii, televiziunii si aparatelor radar, indicand de exemplu pozitia si altitudinea avioanelor care zboara in zona aeroportului si transmitand la fiecare dintre ele, in afara semnalelor, consemnelor si altor directive de aterizare, un plan de trafic care se desfasoara, la un moment precis, la diferite altitudini.
4) Aparatele de radiosondare, numite altimetre radioelectrice.
5) Radarele meteorologice, care folosesc pentru reperarea norilor de furtuna sau la urmarirea baloanelor meteorologice in zbor.
6) Echipament de bombardament pentru conditii lipsite de vizibilitate.
7) Radarele de la fuzeele de obuz numite de proximitate.
Cu toate acestea, fuzeele complexe prevazute cu detonator se clasifica la pozitia nr. 93.06.
8) Radarele de detectie pentru apararea antiaeriana.
9) Radarele de telemetrie, pentru dirijarea tirului bateriilor de artilerie navale si antiaeriene, care sa permita sa determine coordonatele obiectivului.
10) Emitatoarele-receptoare de radio, a caror functionare este declansata prin impulsuri emise de catre un aparat radar; aceste aparate sunt utilizate pentru a permite operatorilor de radar sa identifice avioanele si baloanele meteorologice prin determinarea pozitiei lor si transmiterea informatiilor meteorologice.
11) Aparatele emitatoare si receptoare pentru comanda la distanta a navelor sau avioanelor fara pilot, al fuzeelor, proiectilelor, jucariilor, micromodelelor de nave sau avioane etc.
12) Aparatele radioelectrice pentru detonarea minelor sau pentru telecomandarea masinilor.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), partile aparatelor din aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.29.
Vehiculele speciale care au aparate de radiodetectie sau de radiosondare (radar) sau alte aparate mai sus mentionate, montate demontabil, sunt excluse din aceasta pozitie (pozitia nr. 87.05. in mod special).
85.27 - APARATE DE RECEPTIE PENTRU RADIOTELEFONIE, RADIOTELEGRAFIE SAU RADIODIFUZIUNE, CHIAR COMBINATE, IN ACELASI CORP, CU UN APARAT DE INREGISTRARE SAU DE REPRODUCERE A SUNETULUI SAU CU UN CEAS.
- Aparate de receptie de radiodifuziune care pot functiona fara o sursa de energie exterioara, inclusiv aparatele rare pot receptiona atat radiotelefonic cat si radiotelegrafic:
8527.12 - - Radiocasetofoane de buzunar
8527.13 - - Alte aparate combinate cu un aparat de inregistrare sau de reproducere a sunetului
8527.19 - - Altele:
- Aparate de receptie de radiodifuziune care nu pot functiona decat cu o sursa de energie exterioara, de tipul celor utilizate la automobile, inclusiv aparatele care pot receptiona atat radiotelefonic cat si radiotelegrafic:
8527.21 - - Combinate cu un aparat de inregistrare sau de reproducere a sunetului
8527.29 - - Altele
- Alte aparate receptoare de radiodifuziune, inclusiv aparatele care pot sa receptioneze atat radiotelefonic cat si radiotelegrafic:
8527.31 - - Combinate cu un aparat de inregistrare sau de reproducere a sunetului
8527.32 - - Necombinate cu un aparat de inregistrare sau de reproducere a sunetului dar combinate cu un ceas
8527.39 - - Altele
8527.90 - Alte aparate
A. - APARATELE DE RECEPTIE PENTRU RADIOTELEFONIE SAU RADIOTELEGRAFIE.
Receptoarele de radiotelefonie sau de radiotelegrafie sunt aparate de receptie la distanta a cuvantului, textelor, imaginilor neanimate etc., cu ajutorul undelor electromagnetice avand proprietatea de a se propaga fara conductor in spatiu (undele hertiene).
Printre aparatele din aceasta grupa, se pot mentiona:
1) Receptoarele fixe de radiotelefonie sau radiotelegrafie propriu-zise, inclusiv cele cu dispozitive speciale utilizate mai ales in marile statii, cum sunt dispozitivele cu secretizare (spre exemplu, cu inversor de spectru) si aparatele de radiotelefonie antifading cu receptoare multiple numite diversity.
2) Receptoarele de intercomunicatie pentru vehiculele automobile, nave, avioane sau trenuri.
3) Receptoarele portabile, care functioneaza in general cu baterii (receptoare de buzunar pentru instalatii de apel, de alarma sau de cautare a persoanelor de exemplu).
4) Receptoarele utilizate in instalatiile radiotelegrafice de apel al persoanelor.
5) Receptoarele speciale pentru traducerea simultana.
6) Receptoarele speciale pentru semnale automate de alarma (adesea numite aparate de autoalarma) utilizate pe nave, avioane etc.
7) Receptoarele de semnale de telemetrie.
8) Receptoarele speciale ale aparatelor numite facsimile care permit primirea pe hartie sensibilizata copiile documentelor, jurnalelor, planurilor, hartilor, mesajelor telegrafice de exemplu.
Receptoarele de radiotelefonie sau de radiotelegrafie contin adesea organe sau dispozitive identice cu cele utilizate in mod normal in telefonie sau telegrafie cu fir. Prezentate separat, organele si dispozitivele din aceasta categorie (de exemplu posturile telefonice de utilizatori) sunt cuprinse la pozitia nr. 85.17.
B. - APARATELE DE RECEPTIE PENTRU RADIODIFUZIUNE
In ceea ce priveste radiodifuziunea, aceasta pozitie cuprinde numai aparatele receptoare fara tir.
Fac in mod special parte din aceasta grupa:
1) Receptoarele radio de orice fel, pentru folosinta casnica (receptoarele numite "de masa", receptoarele-mobila, receptoarele pentru incastrat, receptoarele portative cu baterii, chiar in cazul in care sunt combinate, in acelasi corp, cu un aparat de inregistrare sau de reproducere a sunetului sau cu un ceas).
2) Receptoarele de radiodifuziune pentru automobile sau alte vehicule.
3) Aparatele receptoare destinate sa fie incorporate in relee de la pozitia nr. 85.25, prezentate separat.
4) Radio-casetofoanele de buzunar (vezi Nota 1 a subpozitiilor de la acest capitol). Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), partile aparatelor de la aceasta pozitie sunt cuprinse la pozitia nr. 85.29.
Pozitia exclude:
a) Emitatoarele receptoare de la pozitia nr. 85.25.
b) Vehiculele speciale (carele de reportaj de exemplu) care contin receptoarele de radiodifuziune sau de alte aparate susmentionate, montate de o maniera definitiva pe acestea (pozitia nr. 87.05 in mod special).
c) Receptoarele de emisie radioelectrica care formeaza o singura unitate cu instrumentele sau aparatele de telemasuratori de tip analogic sau numeric sau care constituie cu acestea o unitate functionala in sensul de la Nota 3 de la Capitolul 90 (Capitolul 90).
85.28 - APARATE DE RECEPTIE DE TELEVIZIUNE, CHIAR INCORPORAND UN APARAT DE RECEPTIE RADIO SAU UN APARAT DE INREGISTRARE SAU DE REPRODUCERE A SUNETULUI SAU A IMAGINILOR; MONITOARE VIDEO SI PROIECTOARE VIDEO.
- Aparate de receptie de televiziune, chiar incorporand un aparat de receptie radio sau un aparat de inregistrare sau de reproducere a sunetului sau a imaginilor:
8528.12 - - In culori
8528.13 - - Alb - negru sau altele monocrome
- Monitoare video:
8528.21 - - In culori
8528.22 - - Alb - negru sau altele monocrome
8528.30 - Videoproiectoare
Pozitia cuprinde aparatele receptoare de televiziune (inclusiv monitoarele video si proiectoarele video), chiar incorporand in aceeasi carcasa un receptor de radiodifuziune sau un aparat de inregistrare sau de reproducere a sunetului sau a imaginilor.
Printre aparatele de la aceasta pozitie, se pot mentiona:
1) Receptoarele de televiziune de tipurile utilizate in gospodarie (receptoarele de masa, receptoarele-mobile etc.). inclusiv receptoarele de televiziune care functioneaza cu fise sau jetoane (tonomate).
2) Aparatele de televiziune pentru avioane sau vehicule spatiale.
3) Receptoarele de semnale videofonice (video tunere), destinate a fi utilizate cu un aparat de inregistrare sau de reproducere videofonica, un monitor video de exemplu sau care sunt incorporate in acestea. Ele transforma semnalele de televiziune de frecventa inalta in semnale utilizabile de catre aparatele de inregistrare sau de reproducere videofonica sau monitoarele video. Cu toate acestea, dispozitivele care nu fac decat sa izoleze semnalele de inalta frecventa, se clasifica la pozitia nr. 85.29, ca parti.
4) Receptoarele de emisiuni de televiziune retransmise prin satelit. Aceste aparate care nu contin dispozitiv de afisare (ecran catodic sau cristale lichide, spre exemplu) sunt similare sintonizoarelor videofonice prin aceea ca servesc a primi semnale amplificate a caror frecventa a fost redusa de catre un transformator reductor de frecventa, in scopul de a selecta un singur semnal (canal) si de a-l converti intr-un semnal care sa poata a fi afisat pe un monitor video. Ele pot fi dotate cu un modulator capabil sa produca un semnal de televiziune normal care poate fi dirijat catre intrarea pentru antena a unui receptor de televiziune. Ele pot, de asemenea, sa contina un dispozitiv pentru a primi la distanta semnale destinate sa modifice sintorizarea sau orientarea antenei si a polarizatorului.
5) Receptoarele de televiziune cu utilizare industriala, adesea cu transmisie cu fir; aceste aparate sunt utilizate de exemplu pentru citirea la distanta a cadranelor de instrumente de control sau pentru observarea in incinte sau locuri periculoase.
6) Monitoarele video, care sunt receptoare legate direct prin cabluri coaxiale la camera video sau la un magnetoscop si in care au fost desfiintate toate circuitele de radiofrecventa, se prezinta ca aparate de folosinta profesionala utilizate in centrele de control ale statiilor de televiziune sau in televiziunea cu circuit inchis (aeroporturi, gari, siderurgie, chirurgie etc.). In esenta, aceste aparate sunt constituite din dispozitive ce realizeaza crearea si devierea unui punct luminos pe un ecran, in sincronism cu semnalele de la sursa si cu unul sau mai multe amplificatoare video ce permit sa varieze intensitatea punctului luminos. Ele pot avea intrarile lor rosu (R), verde (G) si bleu (B) separate sau codificate in oricare dintre sisteme (NTSC, SECAM, PAL, D-MAC sau altele). Pentru receptarea semnalelor codate, monitorul trebuie sa fie echipat pentru decodarea (separarea) semnalelor R, G si B. Mijlocul utilizat de obicei pentru formarea imaginii este tubul catodic cu vedere directa sau proiectorul cu trei tuburi catodice, dar exista monitoare ce folosesc alte mijloace pentru a ajunge la acelasi obiectiv (ecran cu cristale lichide, raze luminoase deviate pe un film de ulei de exemplu).
Monitoarele video de la aceasta pozitie nu trebuie confundate cu unitatile de afisare ale masinilor automate de prelucrare a datelor, descrise in Nota explicativa de la pozitia nr. 84.71.
7) Proiectoarele video, care permit sa se proiecteze pe un mare ecran imaginea primita pe ecranul receptorului video.
8) Aparatele de televiziune de toate tipurile echipate sau care folosesc pentru primirea, memorarea si prezentarea textelor si mesajelor.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificare a partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii) partile aparatelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.29.
Pozitia exclude:
a) Unitatile de afisare ale masinilor automate de prelucrare a datelor, chiar prezentate separat (pozitia nr. 84.71).
b) Aparatele de inregistrare sau reproducere videofonic (pozitia nr. 85.21).
c) Vehiculele speciale (carele de reportaj de exemplu) ce au receptoare de televiziune sau alte aparate susmentionate, montate de o maniera nedemontabila pe acestea (pozitia nr. 87.05 in special).
85.29 - PARTI CARE POT FI RECUNOSCUTE CA FIIND DESTINATE EXCLUSIV SAU IN PRINCIPAL APARATELOR DE LA POZITIILE NR. 85.25 LA 85.28.
8529.10 - Antene si reflectoare de antene de toate tipurile; parti care se utilizeaza impreuna cu aceste articole
8529.90 - Altele
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de Sectiune), aceasta pozitie cuprinde partile aparatelor care sunt cuprinse la cele patru pozitii precedente. Printre partile despre care este vorba, se pot mentiona:
1) Antenele si reflectoarele de toate tipurile (emisie si receptie).
2) Dispozitivele de orientare a antenelor receptoare pentru radiodifuziune sau televiziune, compuse in esenta dintr-un motor electric atasat de pilonul antenei pentru a asigura rotatia sa, si un tablou separat de comanda pentru orientarea si pozitionarea antenei.
3) Mobilele speciale concepute pentru a primi aparatele de la pozitiile nr. 85.25 la 85.28.
4) Filtrele si separatoarele de antene.
5) Sasiuri.
Pozitia nu cuprinde:
a) Pilonii (stalpii) de antene (de exemplu pozitia nr. 73.08).
b) Aparatele numite generatoare de inalta tensiune (pozitia nr. 85.04).
c) Manipulatoarele Morse (pozitia nr. 85.17).
d) Partile destinate in principal atat articolelor de la pozitia nr, 85.17 cat si celor de la pozitiile nr. 85.25 pana la 85.28 (pozitia nr. 85.17).
e) Castile, chiar combinate cu un microfon, pentru telefonie sau telegrafie ca si castile de ascultare care pot sa fie bransate pe receptoare de radiodifuziune sau de televiziune (pozitia nr. 85.18).
f) Tuburile catodice si partile lor (de exemplu blocurile de deviere) (pozitia nr. 85.40).
g) Amplificatoare de antene si blocurile oscilatoare de radiofrecventa (pozitia nr. 85.43).
h) Obiectivele si filtrele pentru aparatele de luat vederi pentru televiziune (pozitia nr. 90.02).
85.30 - APARATE ELECTRICE DE SEMNALIZARE (ALTELE DECAT CELE PENTRU TRANSMITEREA DE MESAJE) DE SECURITATE, DE CONTROL SAU DE COMANDA PENTRU CAILE FERATE SAU SIMILARE, PENTRU CAILE RUTIERE, FLUVIALE, AERIENE SAU LOCURI DE PARCARE, INSTALATII PORTUARE SAU AEROPORTURI (ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 86.08).
8530.10 - Aparatele pentru caile ferate sau similare
8530.80 - Alte aparate
8530.90 - Parti
Pozitia cuprinde ansamblul aparatelor electrice de control al traficului pentru caile de comunicatie (cai ferate, drumuri, cai fluviale si, in masura in care se utilizeaza asemenea aparate, aeroporturi, porturi, locuri de parcare), cu mentiunea ca prezenta pe aparatele mecanice utilizate in scopuri similare a dispozitivelor electrice accesorii (semnale mecanice luminate electric, dispozitive hidraulice sau pneumatice de comanda destinate sa fie ele insele comandate electric etc.) nu modifica clasificarea lor la pozitia nr. 86.08.
Semnalele constituite din simple lumini fixe (felinare, balize, bare luminoase etc.) urmeaza regimul lor propriu (pozitiile nr. 83.10, 94.05 etc.), deoarece nu sunt considerate ca aparate de semnalizare etc. pentru caile de comunicatie.
A) Aparatele pentru cai ferate (inclusiv caile de tramvai, si caile de cale ferata din mina) sau pentru caile de rulare ale trenurilor pe perna de aer. Fac in mod special parte din aceasta grupa:
1) Aparatura de semnalizare sau de siguranta. In afara de semnalizarea propriu-zisa, care se prezinta in general sub forma luminilor, a semafoarelor, sau a discurilor colorate montate pe un stalp sau pe o sarpanta aceasta aparatura cuprinde organele necesare pentru actionarea numitelor semnale, ca si dispozitivele, adesea automate, de comanda.
Aparatele din aceasta categorie sunt utilizate pentru a regla traficul in gari si la intersectii, pentru a asigura siguranta pasajelor de nivel, cum sunt semnalizarea de cale libera etc.; in acest din urma caz, adesea trecerea trenului de la o sectiune de linie la urmatoarea este cea care declanseaza automat semnalele potrivite, cu ajutorul de exemplu a unui dispozitiv numit pedala electrica.
Grupa cuprinde de asemenea aparatele electrice care semnalizeaza apropierea trenurilor in garile sau la posturile de manevra, pozitia acelor sau a semnalelor etc. cu ajutorul soneriilor sau a semnalelor vizuale.
Unele dintre aparatele de semnalizare sau de siguranta, sunt concepute pentru a transmite semnalele direct la bordul masinii. Ele contin contacte care, asezate in mijlocul caii de rulare, actioneaza la trecerea masinii dispozitivele receptoare asezate in cabina, provocand in felul acesta declansarea semnalelor acustice sau vizuale, de natura sa alerteze conducatorul, sau chiar sa actioneze direct comenzile masinii in asa fel incat sa opreasca automat trenul. Dar partile acestor aparate (organe receptoare), destinate sa fie montate pe masina, nu se clasifica la acest capitol.
2) Aparatura de control sau de comanda pentru calea ferata. Este aparatura utilizata pentru manevrarea la distanta a acelor. Cuprinde, pe de o parte, aparatele de cale sau organele de manevra propriu-zise, adesea prevazute cu un dispozitiv de inchidere a macazului, care este asezat in vecinatatea acelor si, pe de alta parte, tablourile si alte dispozitive de control sau de comanda, in general grupate in puncte centrale (cabine sau posturi de manevra).
Sunt de asemenea cuprinse aici aparatele mai complete, cum sunt robotii cu bile, utilizati in special in garile de triaj, pentru manevrarea automata a acelor, la vagoane.
B) Aparatele pentru caile rutiere sau fluviale, parcari. Din aceasta grupa, se pot mentiona:
1) Semnalele automate de trecere la nivel, cum sunt luminile clipitoare, soneriile, felinarele luminoase de treceri de nivel.
Fac de asemenea parte din aceasta grupa aparatele electrice pentru comanda barierelor de la pasajele de nivel.
2) Stopurile pentru reglementarea circulatiei, care constau in general din lumini colorate, care sunt instalate la intersectii, bifurcatii etc. In afara stopurilor propriu-zise, ele contin aparatura care sa permita sa fie actionate cu ajutorul dispozitivelor de comanda manuala (stopurile comandate de catre un agent de circulatie sau chiar pentru anumite semnale de protectie a pietonilor, de catre utilizatorii insisi) sau automate (lumini clipitoare, intermitente sau periodice, lumini actionate de dispozitive fotoelectrice, de benzi de contact asezate pe sol si transversal pe drum, comandate de vehiculele aflate in trecere etc.).
Aparatele pentru instalatiile portuare sau aeroporturi.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt de asemenea cuprinse aici partile aparatelor de la aceasta pozitie.
Aparatele electrice de semnalizare sau de iluminat pentru biciclete sau vehicule automobile se clasifica la pozitia nr. 85.12.
85.31 - APARATE ELECTRICE DE SEMNALIZARE ACUSTICA SAU VIZUALA (DE EXEMPLU SONERII, SIRENE, TABLOURI DE AVERTIZARE, SISTEME ANTIFURT SAU DE AVERTIZARE IMPOTRIVA INCENDIILOR), ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIILE NR. 85.12 SAU 85.30.
8531.10 - Sisteme antifurt sau de avertizare impotriva incendiilor si aparatele similare
8531.20 - Tablouri de avertizare (panouri si indicatoare) care incorporeaza dispozitive cu cristale lichide (LCD) sau cu diode emitatoare de lumina (LED)
8531.80 - Alte aparate
8531.90 - Parti
Cu exceptia celor de la pozitiile nr. 85.12 sau 85.30, pozitia cuprinde ansamblul aparatelor electrice de semnalizare acustica (sonerii, buzzere si alte avertizoare sonore) sau vizuala (aparatele de semnalizare cu lampi, obloane mobile, cifre etc.) fie ca sunt cu comanda manuala, cum sunt soneriile de intrare pentru apartamente, sau automata, cum sunt aparatele de protectie contra furtului.
Semnalele statice constituite din semafoare fixe (felinare, lanterne, panouri etc.) urmeaza regimul lor propriu (pozitiile nr. 83.10, 94.05 etc.) deoarece nu sunt considerate ca aparate de semnalizare.
Sunt in mod special cuprinse aici:
A) Soneriile electrice, buzzere, clopotele de usi etc. In sonerii, dispozitivele electromagnetice provoaca vibratia unui mic ciocanel, care se loveste de un timpan. Buzzerele sunt de conceptie asemanatoare, dar sunt fara timpan. Aceste doua tipuri de aparate sunt utilizate in mod special pentru apartamente (sonerii de intrare), birouri, hoteluri. Sunt cuprinse de asemenea la aceasta grupa clopotelele electrice de usi, care constau intr-unul sau mai multe tuburi care emit un sunet muzical sau o serie de note atunci cand sunt lovite, ca si clopotele de biserica prevazute cu un dispozitiv de comanda electric (electromagnetic sau electronic) altele decat clopotelele cu muzica (Capitolul 92).
Soneriile si clopotelele de usi sunt adesea concepute pentru a functiona pe pila sau baterie; adesea, au un transformator reductor care le permite sa utilizeze curentul de la retea.
B) Avertizoarele sonore, claxoane si sirene electrice. Este vorba in general despre aparate care functioneaza cu ajutorul fie al unei limbute vibrante (ancie), fie cu ajutorul unui disc rotativ, actionate electric. Printre aparatele de aceasta categorie, se pot cita sirenele de uzina, de alarma aeriana, de nave etc.
C) Alte aparate electrice de semnalizare (lampi clipitoare etc.) pentru vehicule aeriene, trenuri sau alte vehicule (inclusiv vapoare) cu exceptia aparatelor radioelectrice si radarelor de la pozitia nr. 85.26 ca si aparatele pentru biciclete sau automobile de la pozitia nr. 85.12.
D) Tablourile de anuntare sau asemanatoare. Aceste dispozitive sunt utilizate in hoteluri, birouri, uzine etc. pentru a chema personalul, pentru a indica faptul ca intr-un loc determinat este chemata o anumita persoana sau anumite marfuri, pentru a semnaliza ca o camera este libera sau ocupata etc.
Sunt cuprinse in mod special:
1) Indicatoarele de camere, care sunt tablouri mari purtatoare de numere ce corespund cu numerele de la camere; atunci cand din camera se apasa pe un buton, numarul corespunzator se aprinde sau este descoperit prin tragerea unui oblon sau cu ajutorul oricarui alt dispozitiv potrivit.
2) Indicatoarele de numere, care utilizeaza in general ca semnale cifrele luminoase care apar pe fata unei cutii mici; la unele aparate de acest tip, mecanismul de apel este conceput pentru a fi actionat de catre cadranul unui post telefonic. Exista de asemenea indicatoare de numere la care numarul care corespunde la o persoana cautata, in loc sa apara sub forma cifrelor luminoase, este indicat pe un cadran printr-un ac mobil (indicatoare cu cadran).
3) Indicatoarele pentru birouri, care folosesc in mod special pentru a indica daca ocupantul unui birou este liber sau nu; unele dintre aceste indicatoare constau dintr-o simpla cutie pe care se aprind mesaje (intrati sau ocupat), in functie de dorinta ocupantului biroului.
4) Indicatoarele pentru ascensoare, care indica pe un panou iluminat, etajul la care se afla ascensorul si sensul de mers.
5) Transmitatoarele de ordine catre sala masinilor, utilizate pe nave.
6) Tablourile de semnalizare automata utilizate in tari pentru a semnaliza calatorilor ora si peronul de plecare sau de sosire a trenurilor.
7) Panourile indicatoare similare utilizate pe hipodromuri, velodromuri, stadioane etc. In aceste diferite dispozitive, semnalizarea vizuala este adesea dublata de o semnalizare acustica.
Nu constituie aparate de semnalizare in sensul acestei pozitii planurile rutiere sau feroviare pe care se lumineaza un punct, un itinerar, o sectiune de linie etc., atunci cand se apasa pe un buton, nici indicatoarele si panourile publicitare.
E) Aparatele avertizoare pentru protectia contra furtului. Aceste aparate au un organ detector si un organ avertizor (clopotel, sonerie, semnal etc.) pe care primul il declanseaza automat. Exista numeroase tipuri de aparate de aceasta categorie, printre care se pot enumera:
1) Avertizoarele cu contacte electrice in care dispozitivul de alarma este pus in actiune prin impingerea usii, prin atingerea sau prin ruperea unor fire fine asezate in mod invizibil pe trepte, prin apasarea anumitor placi de parchet etc.
2) Avertizoarele de capacitate, utilizate special pentru casele de bani. Aceste avertizoare functioneaza ca un condensator: variatiile de capacitate provocate de apropierea hotului se repercuteaza asupra unui circuit special, care declanseaza in felul acesta un semnal de alarma.
3) Avertizoarele cu dispozitiv fotoelectric, in care un fascicol de raze (in general de raze infrarosii) este dirijat pe o celula fotoelectrica; atunci cand acest fascicol este intrerupt, se produc in circuitul celulei fotoelectrice variatii ale curentului care declanseaza organul de avertizare.
F) Aparatele avertizoare de incendiu. Aparatele automate din aceasta categorie contin de asemenea un organ detector si un organ avertizor (sonerie, clopotel, semnal etc.). Exista de asemenea mai multe tipuri, cum ar fi:
1) Aparatele cu produs fuzibil (ceara, aliaj special etc.) atunci cand temperatura depaseste un punct critic, acest produs se topeste si elibereaza contacte electrice, care inchid circuitul, actionand in felul acesta dispozitivul de alarma.
2) Aparatele cu dilatare, in care dilatarea unui material special (lama bimetalica, lichid, gaz etc.) declanseaza avertizorul, la unele aparate, efectul de dilatare actioneaza asupra unui piston; o valva manometrica insensibila la dilatarile lente poate fi montata pe cilindru in asa fel incat avertizorul sa nu se declanseze decat sub efectul dilatarilor bruste care rezulta de la ridicarile neasteptate ale temperaturii.
3) Aparatele a caror functionare se bazeaza pe variatia rezistentei electrice a unui element care suporta o schimbare a temperaturii.
4) Aparatele cu celula fotoelectrica, in care avertizorul se declanseaza atunci cand fumul acopera intr-o masura determinata in prealabil un fascicol luminos concentrat pe celula fotoelectrica. Aparatele din aceasta categorie, prevazute cu un indicator gradat sau cu un aparat inregistrator, se clasifica la Capitolul 90.
In afara aparatelor automate care in acelasi timp detecteaza incendiul si dau alarma, se includ de asemenea aici alarmele (avertizoarele) neautomate, cum sunt cele asezate pe caile publice pentru alarmarea pompierilor.
G) Aparatele avertizoare pentru pierderile de gaz, de vapori care contin de exemplu un detector si un dispozitiv avertizor electric, acustic sau vizual, utilizat pentru detectarea in mod special a prezentei amestecurilor de gaze periculoase (gaze naturale, metan etc.).
F) Aparatele avertizoare de flacara (detectoare de flacara) care contin o celula fotoelectrica care declanseaza, prin intermediul unui releu, avertizorul atunci cand flacara se aprinde sau se stinge. Aparatele care nu contin un dispozitiv avertizor electric, acustic sau vizual, se clasifica la pozitia nr. 85.36.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt in general cuprinse aici partile aparatelor de la aceasta pozitie.
Pozitia exclude:
a) Comutatoarele si tablourile de comanda, chiar daca contin lampi martor (pozitiile nr. 85.36 sau 85.37).
b) Avertizoarele de incendiu care includ un detector ce contine o substanta radioactiva (pozitia nr. 90.22).
85.32 - CONDENSATOARE ELECTRICE, FIXE, VARIABILE SAU REGLABILE (+).
8532.10 - Condensatoare fixe destinate retelelor electrice de 5060 Hz cu o putere reactiva de minimum 0,5 kvar (condensatoare de putere)
- Alte condensatoare fixe:
8532.21 - - Cu tantal
8532.22 - - Electrolitice cu aluminiu
8532.23 - - Cu dielectric de ceramica, cu un singur strat
8532.24 - - Cu dielectric de ceramica, cu mai multe straturi
8532.25 - - Cu dielectric de hartie sau de material plastic
8532.29 - - Altele
8532.30 - Condensatoare variabile sau reglabile
8532.90 - Parti
Condensatoarele electrice constau, in principiu, din doua suprafete conducatoare, numite armaturi, separate printr-un strat izolator, numit dielectric (aer, hartie, mica, ulei, materiale plastice, cauciuc, materiale ceramice, sticla etc.).
Sunt utilizate in scopuri variate in numeroase ramuri ale electrotehnicii, in mod special pentru a imbunatati factorul de putere al instalatiilor de curent alternativ, pentru a produce curenti defazati pentru campurile rotative in motoare de inductie, pentru a proteja contactele fata de efectele arcului electric, pentru a inmagazina si elibera anumite cantitati de electricitate in circuitele oscilante, in dispozitivele de filtrare a frecventelor etc. si sunt frecvent utilizate in telefonie, radiodifuziune, televiziune sau in echipamentul electronic industrial.
Caracteristicile lor (forma, dimensiuni, capacitate, natura dielectrica etc.) variaza in functie de exigentele utilizarii. Dar sunt cuprinse la aceasta pozitie toate condensatoarele, oricare sunt tipul si modul de obtinere si indiferent de destinatia lor, inclusiv condensatoarele etalon de mare stabilitate si precizie utilizate in laboratoare sau la numeroase instrumente de masura.
Faptul ca condensatoarele elementare sunt prezentate grupate in baterii, pe un sasiu sau intr-un recipient comun de exemplu nu afecteaza incadrarea lor, chiar daca ansamblul - ceea ce poate sa fie cazul pentru decade (asamblarile de mai multi condensatoare-etalon in aceeasi cutie) contin dispozitive combinatorii care sa permita conectarea dupa dorinta a unui numar variabil de elemente.
A. - CONDENSATOARELE FIXE
Sunt numite fixe sau statice condensatoarele a caror capacitate nu este modificabila. Tipurile principale sunt: condensatoarele uscate, condensatoarele cu ulei, condensatoarele cu gaz, condensatoarele in ulei si condensatoarele electrolitice.
1) La condensatoarele uscate, armaturile si dielectricul se prezinta cel mai adesea sub forma placilor suprapuse, a benzilor sau a foilor infasurate sub forma de bobina. La unele condensatoare uscate, straturile metalice sunt aplicate, pe cale chimica sau termica, pe un dielectric masiv. Condensatoarele uscate pot fi inchise intr-o cutie prevazuta cu borne sau pot fi utilizate fara cutie.
2) Condensatoarele impregnate cu ulei au aproximativ aceeasi structura ca si condensatoarele uscate dar dielectricul, in general o pelicula de material plastic sau o pelicula de material plastic si de hartie, este impregnat cu un ulei special sau un alt lichid.
3) Condensatoarele cu gaz sunt condensatoare care contin doi electrozi sau mai multi separati printr-un gaz, altul decat aerul, care serveste drept dielectric.
4) Adesea chiar, condensatorul este montat intr-un recipient umplut cu ulei sau cu un asemenea lichid (condensator in ulei) si care poate sa contina dispozitive accesorii cum sunt manometrele, supapele de siguranta.
5) La condensatoarele electrolitice, una dintre armaturi este in general o placa de aluminiu sau de tantal. in timp ce rolul celeilalte placi este asigurat de un electrolit special in care curentul este adus cu ajutorul unui electrod, care are adesea aceeasi forma ca prima armatura. Actiunea electrolitica da nastere pe aluminiu sau tantal la un strat subtire de compusi complecsi, care constituie dielectricul. Totul este inchis intr-un recipient care, in unele cazuri, tine loc el insusi de prima armatura si poate sa contina un suport de fixare, in felul celor existente la anumite lampi sau supape. Uneori, electrolitul este reprezentat de o substanta pastoasa, iar aceste condensatoare electrolitice sunt denumite condensatoare uscate.
B. - CONDENSATOARELE VARIABILE
Sunt cele a caror capacitate poate sa fie modificata dupa dorinta. Ele utilizeaza in general aerul ca dielectric si armaturile lor constau cel mai adesea in serii de lame metalice din care unele sunt fixe, in timp ce celelalte, care se intercaleaza intre primele, sunt montate pe un ax rotativ. Atunci cand pivoteaza armatura mobila (rotorul), aceste elemente vin sa se intrepatrunda mai profund intre cele ale armaturii fixe (stator) sau, din contra, se indeparteaza de acestea, facand in felul acesta sa varieze capacitatea aparatului.
C. - CONDENSATOARELE REGLABILE
Condensatoarele din aceasta categorie, din care unele, utilizate in special ca si condensatoare de intalnire, in general numite trimmeri, sunt cele care permit reglarea intre limite stranse la o valoare precisa a capacitatii lor. Aceasta reglare poate sa fie obtinuta in diferite feluri. La unele tipuri, variaza distanta dintre armaturi cu ajutorul unui surub de strangere. Alte modele sunt constituite de exemplu din doi cilindri concentrici de metal care pot sa patrunda mai mult sau mai putin unul in altul, sau prin doua emisfere cu miscare reciproca. In general, dielectricii utilizati sunt de exemplu mica, materialele ceramice, materialele plastice sau aerul.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii) sunt de asemenea cuprinse aici partile condensoarelor din aceasta pozitie.
Desi adesea numite condensatoare rotative, motoarele sincrone utilizate la unele instalatii in acelasi scop ca si condensatoarele, in mod special pentru a imbunatati factorul de putere al instalatiilor de curent alternativ, se clasifica la pozitia nr. 85.01.
Note explicative de subpozitii.
Subpozitia nr. 8532.23
Subpozitia cuprinde condensatoarele fixe cu dielectric de ceramica, cu un singur strat, care se prezinta sub forma discurilor sau sub forma tubulara.
Subpozitia nr. 8532.24
Subpozitia cuprinde condensatoarele fixe cu dielectric de ceramica, mai multe straturi, prevazute cu fire de conexiune sau sub forma microplacilor (cipuri).
85.33 - REZISTENTE ELECTRICE (INCLUSIV REOSTATE SI POTENTIOMETRE); ALTELE DECAT CELE PENTRU INCALZIT.
8533.10 - Rezistente fixe cu carbon, aglomerate sau stratificate
- Alte rezistente fixe:
8533.21 - - Pentru o putere de maximum 20 W
8533.29 - - Altele
- Rezistentele variabile (inclusiv reostatele si potentiometrele) bobinate:
8533.31 - - Pentru o putere de maximum 20 W
8533.39 - - Altele
8533.40 - Alte rezistente variabile (inclusiv reostate si potentiometre)
8533.90 - Parti
A) Rezistentele neincalzitoare. Rezistentele despre care este vorba sunt conductori al caror rol este de a intercala intr-un circuit o rezistenta data, in mod special pentru a limita trecerea curentului. Forma si dimensiunile lor variaza adesea dupa nevoile de utilizare, si dupa materia constitutiva. Rezistentele cele mai simple se prezinta sub forma barelor sau a firelor, adesea bobinate daca este vorba de elemente metalice, sau sub forma unei acoperiri de carbon sau a unei pelicule de siliciu, de carbura de siliciu, de metal sau de oxizi metalici depusi pe un suport de sticla sau de material ceramic, sau chiar sub forma baghetelor de carbon, daca este vorba de rezistente de carbon. Ele pot fi obtinute sub forma de componente individuale obtinute printr-un procedeu de imprimare. Unele dintre rezistentele din aceasta categorie, numite reglabile, pot contine dispozitive (flanse de exemplu) care permit ca numai o parte a lor sa fie introdusa in circuit.
Aceasta pozitie cuprinde in mod special:
1) Rezistentele cu baie de ulei.
2) Lampile cu rezistenta din filament de carbon (lampile de iluminat cu filament de carbon care se clasifica la pozitia nr. 85.39).
3) Lampile cu rezistenta variabila, care au in componenta filamente de fier introduse intr-o atmosfera de hidrogen sau de heliu; aceste rezistente au proprietatea de a varia automat in anumite conditii si de a mentine in felul acesta intensitatea curentului la u valoare constanta.
4) Rezistentele etalon utilizate in special in laboratoare pentru a compara si a masura, si cutiile de rezistente care constau dintr-un anumit numar de rezistente asamblate intr-o cutie si prevazute cu dispozitive de comutare care sa permita combinarea diverselor rezistente.
5) Rezistentele nelineare care depind de temperatura (termisori), montate de obicei intr-un tub de sticla, cu un coeficient de temperatura negativ sau pozitiv, si rezistentele nelineare care depind de tensiune (varistorii) dar care nu cuprind diodele-varistor de la pozitia nr. 85.41.
6) Rezistentele denumite "etalon pentru tensiometre", destinate sa constituie elementul sensibil al instrumentelor pentru masurarea tensiunilor.
Pozitia exclude:
a) Rezistentele incalzitoare (pozitiile nr. 85.16 sau 85.45).
b) Fotorezistentele (pozitia nr. 85.41).
B) Reostatele. Reostatele sunt aparate compuse din rezistente sau din dispozitive care permit varierea dupa dorinta a rezistentei intr-un circuit. Exista mai multe tipuri, cum sunt reostatele cu cursor sau cu flansa, reostatele pas cu pas, reostatele lichide cu electrozi mobili imersati intr-un lichid conductor, reostatele automate, care functioneaza atunci cand curentul atinge un minim sau un maxim, reostatele centrifuge.
Unele reostate sunt concepute in vederea unor aplicatii particulare. Cu toate acestea ele se clasifica aici. Acesta este cazul de exemplu pentru reostatele, numite obscuratoare, care se intercaleaza pe circuitul de iluminat al teatrelor pentru a stinge gradat lumina, sau in reostatele pentru motoare, numite regulatoare de demarare, care constau intr-un anumit numar de rezistente prevazute cu dispozitive necesare pentru intercalarea uneia sau alteia dintre ele pe circuitul de alimentare al motorului.
C) Potentiometrele. Rezistentele cunoscute sub numele de potentiometre constau dintr-o rezistenta fixa asezata intre doua contacte si o priza culisanta care permite sa se stabileasca contactul in oricare dintre punctele rezistentei.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt de asemenea cuprinse aici partile rezistentelor de la aceasta pozitie.
85.34 - CIRCUITE IMPRIMATE.
Conform Notei 4 de la acest capitol, aceasta pozitie cuprinde circuitele care sunt obtinute prin dispunerea pe un suport izolant, prin orice procedeu de imprimare (imprimarea propriu-zisa, incrustarea, electrodepunerea, gravarea etc.) a elementelor conductoare (cablaje), a contactelor sau a altor componente imprimante cum sunt inductantele, rezistentele si capacitatile (numite elemente pasive) cu excluderea tuturor elementelor susceptibile sa produca, sa redreseze, sa detecteze, sa moduleze sau sa amplifice un semnal electric cum sunt diodele, triodele sau alte elemente numite "active". Unele circuite de baza sunt compuse numai din elemente conductoare imprimate, in general constituite din benzi sau lamele subtiri, uniforme, avand, dupa caz, dispozitive de conexiune sau de contact. Altele, in schimb, combina, dupa o schema prestabilita mai multe din aceste elemente.
Suporturile izolatoare sunt in general plate, dar ele pot de asemenea sa fie cilindrice, tronconice etc. Ele pot sa contina un circuit imprimat pe o singura sau pe cele doua fete ale sale (circuite duble). Mai multe circuite imprimate pot sa fie suprapuse in mai multe straturi si conectate impreuna (circuitele multiple).
Sunt clasificate, de asemenea, aici circuitele cu strat (subtire sau gros) compuse in exclusivitate din elemente pasive.
Circuitele cu strat subtire sunt obtinute prin depunere, pe placute de sticla sau de ceramica, dupa o schema determinata, a peliculelor metalice sau dielectrice, prin evaporarea sub vid, pulverizare catalitica sau prin tratarea chimica. Tiparul poate fi prelucrat fie prin depunerea prin masti, fie prin depunerea unei foi continui urmata de gravare selectiva.
Circuitele cu strat gros sunt obtinute prin imprimarea printr-un ecran, pe placute de ceramica, a schemelor similare, cu ajutorul pastelor (sau cernelurilor) care constau dintr-un amestec de pulberi de sticla, de material ceramic, de metal cu solventi potriviti. Aceste placute sunt ulterior coapte in cuptor.
Circuitele imprimate pot sa fie gaurite sau sa fie prevazute cu elemente de conexiune neimprimate care sa permita montarea de elemente mecanice sau conectarea de componente electrice altele decat cele obtinute in timpul procesului de imprimare. Circuitele cu strat se prezinta in general in capsule de metal sau de material ceramic sau plastic si prevazute cu conexiunile lor.
Componentele individuale pasive ca inductante, capacitati si rezistente obtinute prin oricare procedeu de imprimare, nu trebuie considerate a fi circuite imprimate de la aceasta pozitie, ci urmeaza regimul lor propriu (pozitiile nr. 85.04, 85.16, 85.32 sau 85.33 de exemplu).
Circuitele pe care au fost montate sau la care au fost conectate elemente mecanice sau componente electrice nu sunt considerate ca circuite imprimate in sensul prezentei pozitii, se clasifica, in general, prin aplicarea Notei 2 de la Sectiunea XVI sau a Notei 2 de la Capitolul 90, dupa caz.
85.35 - APARATURA PENTRU COMUTAREA, TAIEREA, PROTECTIA, BRANSAREA, RACORDAREA SAU CONECTAREA CIRCUITELOR ELECTRICE (DE EXEMPLU INTRERUPATOARE, COMUTATOARE, SIGURANTE, ECLATOARE PENTRU PARATRAZNETE, LIMITATOARE DE TENSIUNE, REGULATOARE DE UNDA, PRIZE DE CURENT, CUTII DE JONCTIUNE SAU DOZE DE LEGATURA) PENTRU O TENSIUNE PESTE 1000 VOLTI.
8535.10 - Sigurante si intrerupatoare cu elemente fuzibile
- Intrerupatoare automate de circuit (disjunctoare):
8535.21 - - Pentru o tensiune sub 72,5 kV
8535.29 - - Altele
8535.30 - Separatoare si intrerupatoare
8535.40 - Eclatoare pentru paratraznete, limitatoare de tensiune si regulatoare de unda
8535.90 - Altele
Pozitia cuprinde aparatura electrica utilizata in general pentru distribuirea electricitatii. Dispozitiile Notei explicative de la pozitia nr. 85.36 referitoare la caracteristicile tehnice si la functionarea aparatelor pentru comutarea, taierea, protectia, bransarea, racordarea sau conectarea circuitelor electrice se aplica mutatis mutandis la materialele de la aceasta pozitie, care cuprind aparatele descrise in Nota explicativa de la pozitia nr. 85.36, dar concepute pentru o tensiune peste 1.000 volti.
Sunt in mod special cuprinse aici:
A) Intrerupatoarele de circuite cu sigurante fuzibile si disjunctoarele care intrerup automat trecerea curentului atunci cand intensitatea sau tensiunea acestuia depasesc o valoare limita.
B) Intrerupatoarele speciale pentru circuitele de tensiune inalta avand o constructie complexa si robusta si care contin dispozitivele spectale pentru ruperea arcului electric, sunt adesea echipate cu contacte multiple si pot sa fie concepute pentru a fi comandate la distanta prin diferite mijloace (leviere, servomotoare de exemplu). Aceste intrerupatoare sunt montate intr-un invelis metalic sau izolator care poate fi umplut cu un fluid special (ulei, gaz de exemplu) sau in care a fost facut vid.
C) Eclatoarele pentru paratraznete. Este vorba de dispozitivele concepute pentru a proteja cablurile de inalta tensiune sau instalatiile electrice contra efectelor fulgerului. Constau dintr-un dispozitiv care, desi in mod normal este izolator, permite curentului sa treaca partial in sol atunci cand linia sau instalatia sunt puse in pericol printr-o tensiune deosebit de ridicata.
Printre diferitele tipuri de eclatoare pentru paratraznete, se pot mentiona cele: cu oxizi metalici, cu pulbere de carbon, cu coarne sau cu inele de protectie, care sunt montate pe izolatori sau lanturi de izolatori, electrolitice. Cu toate acestea, eclatoarele pentru paratraznete bazate pe principiul radioactivitatii se clasifica la pozitia nr. 90.22.
D) Limitatoarele de tensiune. Este vorba despre aparate destinate sa impiedice ca diferenta de potential dintre doi conductori sau dintre conductori si masa sau pamant, sa depaseasca o valoare determinata. Adesea aceste dispozitive sunt construite in acelasi fel cu lampile cu descarcare dar, nefolosind la iluminat, ele nu pot sa fie considerate ca lampi.
Cu toate acestea, aceasta pozitie nu cuprinde regulatoarele automate de tensiune (pozitia nr. 90.32).
E) Separatoarele. Aceste organe sunt destinate sa izoleze parti ale liniilor; ele sunt cu rupere lenta si spre deosebire de intrerupatoare ele nu sunt in general utilizate pentru a intrerupe circuitele in sarcina.
F) Regulatoarele de unda. Se intelege prin acest termen ansamblele constituite din bobine de inductanta, condensatori etc., plasate in serie sau in paralel cu circuitele pentru a absorbi supratensiunile. Prezentate separat, bobinele si condensatorii, chiar destinati sa fie utilizati in stare de regulatoare de unda, urmeaza regimul lor propriu.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune) partile aparatelor de la aceasta pozitie sunt cuprinse la pozitia nr. 85.38.
Pozitia exclude ansamblele de aparate (altele decat ansamblele simple de intrerupatoare) cuprinse mai sus (pozitia nr. 85.37).
85.36 - APARATURA PENTRU COMUTAREA, TAIEREA, PROTECTIA, BRANSAREA, RACORDAREA SAU CONECTAREA CIRCUITELOR ELECTRICE (DE EXEMPLU INTRERUPATOARE, COMUTATOARE, RELEE, SIGURANTE, REGULATOARE DE UNDA, FISE SI PRIZE DE CURENT, DULII PENTRU LAMPI, CUTII DE JONCTIUNE), PENTRU O TENSIUNE DE MAXIMUM 1.000 VOLTI.
8536.10 - Sigurante si intrerupatoare cu elemente fuzibile
8536.20 - Intrerupatoare automate de circuit (disjunctoare)
8536.30 - Alte aparate pentru protectia circuitelor electrice
- Relee:
8536.41 - - Pentru o tensiune de maximum 60 V
8536.49 - - Altele
8536.50. Alte intrerupatoare, separatoare si comutatoare
- Dulii pentru lampi, fise si prize de curent:
8536.61 - - Dulii pentru lampi
8536.69 - - Altele
8536.90 - Alte aparate
Pozitia cuprinde aparatura electrica conceputa pentru o tensiune de maximum 1000 volti si in esenta utilizata in locuintele sau instalatiile industriale. In schimb, sunt cuprinse la pozitia nr. 85.35. aparatele din aceasta categorie concepute pentru o tensiune peste 1.000 volti.
Pozitia cuprinde:
I. - APARATELE PENTRU INTRERUPERE SAU SECTIONARE
Aceste aparate continand in esenta un dispozitiv destinat sa deschida sau sa inchida circuitele in care sunt intercalate (intrerupatoare si sectionatoare). sau chiar sa inlocuiasca un circuit sau un sistem de circuite cu altul (comutatoare) sunt numite uni, bi, tripolare in functie de numarul de conductoare prevazute. Apartin, de asemenea, la aceasta grupa releele, care sunt organe de intrerupere cu comanda automata.
A) Intrerupatoare. Gama de intrerupatoare de la aceasta pozitie se intinde de la intrerupatoarele pentru aparatele de radio, instrumentele electrice etc., pana la intrerupatoarele de joasa tensiune, pentru instalatiile casnice de exemplu (tumblers), intrerupatoarele cu maneta, rotative, cu para, cu buton etc.) si la intrerupatoarele pentru aplicatiile industriale cum sunt intrerupatoarele de capat de cursa, combinatoarele (intrerupatoarele) cu came, micro-intrerupatoarele, detectoarele (intrerupatoarele) de proximitate.
Sunt, de asemenea, cuprinse aici intrerupatoarele comandate prin deschiderea sau inchiderea portilor si intrerupatoarele automate termoelectrice (starteri) pentru amorsarea descarcarii in lampi sau tuburi fluorescente.
Pentru celelalte produse clasificate aici sunt mentionate comutatoarele electrice CA, care contin circuite de intrare si de iesire cuplate optic (comutatoare CA cu tiristoare, izolate), comutatoarele electronice, inclusiv comutatoarele electronice cu protectie termica, care contin un tranzistor si un microcircuit logic (tehnologie hibrida) pentru o tensiune de maximum 1000 volti si comutatoarele electromecanice cu scurgere pentru o intensitate de maximum 11 amperi.
Din contra, inchizatoarele electrice se clasifica la pozitia nr. 83.01.
B) Comutatoarele. Aceste aparate sunt utilizate pentru a pune dupa dorinta un circuit in legatura electrica cu unele sau altele dintre circuite.
La tipul cel mai simplu, o linie este conectata la o borna centrala, care, cu ajutorul unui brat mobil, poate sa fie legata de oricare dintre liniile unui ansamblu secundar. Unele dintre comutatoarele speciale care permit sa se realizeze combinatii complexe de circuite, sunt denumite combinatoare sau controloare care sunt folosite, in mod special, pentru pornirea motoarelor electrice sau comanda vehiculelor electrice; aparatele de acest tip contin adesea, in plus, un dispozitiv de comutare, un anumit numar de rezistente care pot sa fie inserate in circuit in functie de necesitati (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 85.33). Pozitia cuprinde si alte tipuri sau aparate de comutare complicate, prevazute cu dispozitive mecanice de transfer si utilizate in mod special in posturile de radio sau de televiziune.
C) Relee. Releele sunt dispozitive automate cu ajutorul carora un circuit este comandat sau controlat in functie de variatiile care se produc in acest circuit sau in altul. Ele au aplicatii in domenii foarte variate, cum sunt telecomunicatiile, semnalizarea cailor de comunicatie, comanda sau protectia masinilor-unelte. Se deosebesc in mod special:
1) In functie de principiul pe care sunt bazate: releele electromagnetice (sau cu solenoid), cu magnet permanent, termoelectrice, cu inductie, electrostatice, fotoelectrice, electronice etc.
2) In functie de rolul in vederea caruia ele sunt concepute: releele cu intensitate maxima, cu tensiune minima sau maxima, diferentiale, cu declansare instantanee, temporizate etc.
Sunt, de asemenea, considerate ca relee, contactoarele care sunt aparate de intrerupere cu rapel automat care sa nu aibe oprire mecanica si care nu sunt actionate manual ci in general comandate si mentinute prin curent electric.
Grupa cuprinde, in principal, intrerupatoarele de circuite. Modelele cu elemente fuzibile contin conductoare (fire sau lame) care au proprietatea de a se topi atunci cand curentul depaseste o anumita intensitate, care intrerupe in felul acesta circuitul pe care sunt intercalate. Caracteristicile lor variaza in functie de exigentele de utilizare. Intrerupatoarele de circuite cu cartus constau dintr-un tub in care este asezat un fir fuzibil si ale carui extremitati poarta o bareta metalica care formeaza contactele; alte tipuri au un soclu - suport prevazut cu borne si o piesa mobila pe care este montat fuzibilul, care se insurubeaza sau se introduce in suport in asa fel incat sa stabileasca conexiunea. Sunt clasate aici numai aparate complete prevazute cu fuzibilele lor, dar de asemenea, prezentate separat, suporturile, tabachere, busoane etc. cu exceptia celor care sunt complet realizate din material izolant sau care au cel mult piese simple metalice de asamblare (pozitia nr. 85.47), ca si fuzibilele gata pentru folosirea in aceasta stare, cum sunt tronsoanele de file prevazute cu ochete sau alte dispozitive de conexiune. Din contra, firele si lamele pentru fuzibile, prezentate altfel decat gata pentru montarea in aceasta stare, urmeaza regimul materiei constitutive.
Exista, de asemenea intrerupatoare de circuite cu organe indestructibile, cum sunt disjunctoarele care, cu ajutorul in mod special al dispozitivelor electromagnetice, intrerup in mod automat circuitul atunci cand intensitatea curentului depaseste valoarea limita prevazuta.
Pozitia exclude transformatoarele de tensiune constanta (pozitia nr. 85.04) si regulatoarele automate de tensiune (pozitia nr. 90.32).
III. - APARATURA PENTRU BRANSARE, RACORDARE SAU CONECTARE
Aceasta aparatura este utilizata pentru a lega intre ele diferitele parti ale unui circuit electric.
Cuprinde in mod special:
A) Fisele si prizele de curent, care se folosesc pentru legarea la o retea in general fixa a unui aparat sau a unui element al unei instalatii mobile. Exista diferite tipuri de aparate din aceasta categorie. cum ar fi:
1) Fisele si prizele (inclusiv prelungitoare pentru fir flexibil) care functioneaza prin adaptarea unui element tata (fisa) la un element mama corespunzator; in afara broselor si dispozitivelor analoge necesare la conectarea electrica, aceste fise si prize cuprind adesea un contact suplimentar pentru punerea la pamant.
2) Prizele cu contact glisant, cum sunt periile pentru masinile generatoare si colectoarele de curent pentru materialul de tractiune sau de ridicare (cap de trolee, patine etc.), cu exceptia articolelor din aceasta categorie din carbo din grafit (pozitia nr. 85.45), Aceste articole constau din blocuri de metal, de table metalice sau de benzi stratificate si faptul ca sunt unse (acoperite) exterior cu un strat lubrifiant de grafit nu are ca efect excluderea de la aceasta pozitie.
3) Duliile pentru lampi, valve, tuburi etc.; unele dintre dulii prezinta forme particulare, cum sunt cele numite false lumanari, care sunt montate pe candelabre si cele in forma de aplice de perete; aceasta particularitate nu afecteaza incadrarea lor, in masura in care functia lor principala ramane cea de priza de curent.
Cand sunt prezentate montate pe fire, prizele de curent urmeaza regimul respectivelor fire (pozitia nr. 85.44).
B) Alte contacte. Sunt in mod special racordurile domino si dispozitivele de strangere a firelor, ca si dispozitivele terminale (clesti crocodili, ochete etc.) care sunt montate la extremitatea conductoarelor pentru a le usura conexiunea.
Apartin, de asemenea, acestui grup rigletele de atasare utilizate la radio sau la unele dintre alte ramuri si care constau in general din baghete de material izolant prevazute cu un anumit numar de contacte la care se racordeaza firele, cele mai adesea prin sudare.
C) Cutiile de jonctiune, de derivare, de intrerupere, de extremitate etc. Este vorba despre cutiile prevazute interior cu borne sau alte dispozitive de conexiune pentru fire electrice. Cutiile care nu sunt prevazute cu mijloace de conexiune, folosite numai ca invelis protector sau pentru mentinerea unei mase izolante pe un racord realizat separat, urmeaza regimul materialului constitutiv.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), partile aparatelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.38.
Pozitia exclude:
a) Rezistentele nelineare care depind de tensiune (varistori sau varistante) utilizate ca limitatoare de tensiune (pozitia nr. 85.33).
b) Asamblarile de aparate (altele decat asamblarile simple de intrerupatoare) mentionate mai sus (pozitia nr. 85.37).
c) Diodele cu semiconductor utilizate ca limitatoare de tensiune (pozitia nr. 85.41).
85.37 - TABLOURI, PANOURI, CONSOLE, PUPITRE, DULAPURI SI ALTE SUPORTURI ECHIPATE CU MAI MULTE APARATE DE LA POZITIILE NR. 85.35 SAU 85.36, PENTRU CONTROLUL SAU DISTRIBUIREA ELECTRICITATII, INCLUSIV CELE CARE INCORPOREAZA INSTRUMENTE SAU APARATE DE LA CAPITOLUL 90, ALTELE DECAT APARATELE DE COMUTARE DE LA POZITIA NR. 85.17.
8537.10 - Pentru o tensiune de maximum 1.000 V
8537.20 - Pentru o tensiune peste 1.000 V
Acestea constau din asamblarea unui anumit numar de aparate de la cele doua pozitii anterioare (comutatoare, intrerupatoare de circuite etc.) pe un tablou, un panou, o consola, un pupitru, un dulap sau un alt suport. In general contin, de asemenea, dispozitive de masura, ca si adesea, unele alte aparate auxiliare, cum sunt transformatoarele, lampile, regulatoarele de tensiune, reostatele etc., sau diagrame luminoase care reprezinta circuitul.
Exista o varietate mare de tablouri, panouri etc. pentru comanda sau pentru distributie, care merg de la tablourile mici care nu au decat cateva comutatoare, fuzibile etc. utilizate in mod special pentru instalatiile de iluminat, pana la tablourile de comanda mult mai complexe pentru masinile-unelte, laminoare, centrale electrice, statii de radio etc. si instalatiile care regrupeaza mai multe materiale vizate in articolele de la aceasta pozitie.
Pozitia cuprinde, de asemenea:
1) Dulapurile de comanda numerica care incorporeaza o masina automata de prelucrare a informatiei, care sunt destinate sa comande in mod special masinile-unelte.
2) Comutatoarele cu program fix pentru comanda aparatelor; este vorba despre dispozitivele care permit utilizatorului sa aleaga intre mai multe operatii sau programe de operatii. Sunt utilizate in mod special la aparatele de uz casnic cum sunt masinile de spalat rufe sau vase.
3) Aparatele de comanda programabile numite "controlori programabili" care sunt aparate numerice cu memorie programabila care permit stocarea instructiunilor care se refera la punerea in aplicare a unora dintre functiile specifice (cum sunt functiile logice, secventiale, de cronometrare, de calcul si aritmetice), care vizeaza sa comande, prin intermediul modulelor de intrare, de iesire, numerice sau analogice, diferite tipuri de masini.
Pozitia nu cuprinde la aparatele pentru controlul automat de la pozitia nr. 90.32.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), partile materialului de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.38.
Pozitia exclude:
a) Centralele telefonice (pozitia nr. 85.17).
b) Asamblarile simple cum sunt cele constituite din doua comutatoare si un conector (pozitia nr. 85.35 sau 85.36).
c) Intrerupatoarele orare si alte aparate care permit sa se declanseze un mecanism dupa o perioada de timp determinata, prevazute cu o miscare de ceasornic sau un motor sincron (pozitia nr. 91.07).
85.38 - PARTI DESTINATE EXCLUSIV SAU IN PRINCIPAL APARATELOR DE LA POZITIILE NR. 85.35, 85.36 SAU 86.37.
8538.10 - Tablouri, panouri, console, pupitre, dulapuri si alte suporturi de la pozitia nr. 85.37, neechipate cu aparatele lor
8538.90 - Altele
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), aceasta pozitie cuprinde partile materialelor care apartin celor trei pozitii anterioare.
Sunt in mod special clasificate aici, in masura in care sunt clar de recunoscut ca atare, tablourile de comanda sau de distributie (in general din materiale plastice sau din metal), care nu sunt prevazute cu instrumentele sau aparatele lor.
85.39 - LAMPI SI TUBURI ELECTRICE CU INCANDESCENTA SAU CU DESCARCARE, INCLUSIV ARTICOLELE ASA ZISE "FARURI SI PROIECTOARE ETANSE", LAMPI SI TUBURI CU RAZE ULTRAVIOLETE SAU INFRAROSII; LAMPI CU ARC.
8539.10 - Articole asa zise "faruri si proiectoare etanse"
- Alte lampi si tuburi cu incandescenta, cu exceptia celor de raze ultraviolete sau infrarosii:
8539.21 - - Halogene, cu tungsten
8539.22 - - Altele, cu o putere de maximum 200 W si cu o tensiune peste 100 V
8539.29 - - Altele
- Lampi si tuburi cu descarcare, altele decat cele cu raze ultraviolete:
8539.31 - - Fluorescente, cu catod cald
8539.32 - - Lampi cu vapori de mercur sau de sodiu; lampi cu halogenura metalica
8539.39 - - Altele
- Lampi si tuburi cu raze ultraviolete sau infrarosii; lampi cu arc:
8539.41 - - Lampi cu aer
8539.49 - - Altele
8539.90 - Parti
Lampile si tuburile clasificate aici constau din invelisuri de sticla sau de cuart de forme diferite, care contin dispozitivele necesare pentru transformarea energiei electrice in lumina vizibila sau in raze ultraviolete sau infrarosii.
Pozitia cuprinde ansamblul lampilor si tuburilor din aceasta categorie, indiferent de aplicatiile particulare pentru care sunt concepute de exemplu lampile si tuburile de descarcare pentru producerea luminii de blitz pentru fotografiere.
Se clasifica aici lampile si tuburile cu filament incandescent, lampile si tuburile cu descarcare in gaze sau de vapori si lampile cu arc.
A. - ARTICOLELE ASA ZISE "FARURI SI PROIECTOARE ETANSE"
Aceste articole sunt uneori concepute pentru a fi incastrate direct in caroseria anumitor vehicule; constau dintr-o lentila si un reflector asamblate in sistem monobloc, in interiorul unei lampi vidate sau umplute cu gaz.
B. - ALTE LAMPI SI TUBURI CU INCANDESCENTA, CU EXCEPTIA CELOR CU RAZE ULTRAVIOLETE SAU INFRAROSII (VEZI PARTEA D)
In cazul acestor lampi si tuburi, lumina este produsa printr-un conductor special, numit filament (din metal sau carbon), pe care trecerea curentului il incalzeste pana la incandescenta. Dupa caz, invelisul care contine respectivul filament este vidat (lampile cu vid) sau umplut, la o presiune mica, cu un gaz inert (lampile cu atmosfera gazoasa). Invelisul este cel mai adesea din sticla alba, dar poate sa fie, de asemenea, din sticla colorata si are la baza sa (soclu) contacte pentru alimentare cu curent si dispozitivul (soclul cu surub sau soclul in baioneta) de fixare a lampii.
Exista numeroase tipuri de lampi cu incandescenta, cum sunt lampile sferice, simple sau cu gat, lampile in forma de para, de ceapa sau de flacara, lampile tubulare, drepte sau curbe, si lampile cu efecte particulare (lampile cu piatra sfaramata, pentru iluminari, decoratii, pomi de Craciun etc.).
Se clasifica aici, de asemenea, lampile halogene.
C. - LAMPILE SI TUBURILE CU DESCARCARE, ALTELE DECAT CU RAZE ULTRAVIOLETE (VEZI PARTEA D)
Aceste lampi constau dintr-un invelis de sticla, in general tubular, sau dintr-un invelis de cuart, cel mai adesea imbracat intr-un invelis de sticla, prevazut cu electrozi si care contine, sub presiune slaba, fie un gaz care sa aibe proprietatea de a deveni luminiscent sub efectul unei descarcari electrice, fie un corp de natura sa degaje vapori care sa aibe proprietatea analoga, fie in acelasi timp un gaz si o substanta care se evapora. Unele dintre tuburi contin supape pentru evacuarea compusilor care rezulta din contactul gazelor cu electrozii sau un sistem de racire, prin circulatia apei prin invelisul dublu izolant de exemplu. Adesea peretele intern al invelisului este acoperit, sub forma unei pelicule subtiri, cu substante speciale care transforma razele ultraviolele intr-un flux luminos vizibil, care mareste in felul acesta lumina utila a ansamblului (lampi si tuburi fluorescente). In functie de tensiunea de alimentare la care ele functioneaza, lampile si tuburile cu descarcare in gaze si vapori sunt numite de tensiune inalta sau de tensiune joasa.
Printre principalele tipuri de lampi sau tuburi de aceasta categorie, se pot mentiona:
1) Tuburile de descarcare in gaze propriu-zise, care utilizeaza, dupa caz, gazele numite nobile, cum sunt neonul, heliul, argonul etc. sau gazele obisnuite, cum sunt azotul sau gazul carbonic, inclusiv lampile de descarcare cu lumina intermitenta, utilizate la fotografiere, pentru examenele stroboscopice etc.
2) Lampile cu vapori de sodiu.
3) Lampile cu vapori de mercur.
4) Lampile cu lumina mixta, care sunt becuri cu atmosfera gazoasa care contine in acelasi timp un filament incandescent si un dispozitiv de descarcare.
5) Lampile cu halogenura metalica.
Lampile si tuburile cu descarcare au aplicatii numeroase. Sunt utilizate pentru iluminarea strazilor, locuintelor, birourilor, atelierelor, masinilor restaurantelor, magazinelor etc. sau pentru scopuri decorative sau publicitare. In timp ce unele elemente sunt drepte sau numai curbate, altele au forma de arabescuri, de litere, de cifre, de stele etc.
D. - LAMPILE SI TUBURILE CU RAZE ULTRAVIOLETE SAU INFRAROSII
Lampile cu raze ultraviolete sunt utilizate in medicina (actinoterapie), in laboratoare sau au diferite alte utilizari (lampile cu lumina neagra pentru teatru si lampile germicide de exemplu). Ele constau de obicei dintr-un tub din cuart topit transparent care contine mercur si este adesea imbracat intr-un al doilea invelis de sticla.
Lampile cu raze infrarosii sunt lampi cu incandescenta special concepute pentru a emite o radiatie infrarosie. Adesea, o parte sferica sau parabolica a becului este placata interior prin cuprare sau argintare care formeaza reflectorul. Aceste lampi sunt utilizate in mod special in medicina pentru tratarea diferitelor afectiuni sau in industrie ca sursa de caldura.
E. - LAMPILE CU ARC
In cazul lampilor din aceasta categorie, lumina este produsa printr-un arc, sau printr-un arc si prin incandescenta unui electrod sau a doi electrozi intre care apare si se mentine acest arc. Acesti electrozi sunt realizati din carbon sau de tungsten. La unele lampi, un dispozitiv automat, numit regulator, apropie electrozii pentru amorsarea arcului si ii mentine apoi, in ciuda consumarii lor progresive, la o distanta constanta. Lampile pentru curentul alternativ contin electrozi de amorsare suplimentari. La unele dintre lampi, numite lampi deschise, arcul arde in aer liber; la altele, el arde in vas aproape inchis, incinta unde straluceste arcul electric necomunicand cu atmosfera exterioara decat cu ajutorul sicanelor special prevazute in invelisul de sticla.
Spre deosebire de alte lampi sau tuburi pentru iluminatul electric, lampile cu arc constituie o aparatura relativ complicata, fara ca ansamblul sa piarda prin aceasta caracterul de lampa simpla in sensul prezentei pozitii.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), sunt, de asemenea, clasificate aici partile lampilor sau tuburilor de la aceasta pozitie.
Pozitia exclude:
a) Baloanele si invelisurile tubulare de sticla si partilor lor de sticla, cu conditia ca acestea din urma sa prezinte caracteristicile esentiale (spre exemplu, reflectoarele de lampi si proiectoarele) (pozitia nr. 70.11).
b) Intrerupatoarele automate termoelectrice (startere) pentru amorsarea lampilor sau tuburilor fluorescente (pozitia nr. 85.36).
c) Lampile si tuburile electronice etc. de la pozitia nr. 85.40.
d) Carbunii pentru lampi cu arc si filamente de carbon pentru lampi cu incandescenta (pozitia nr. 85.45).
e) Lampile si tuburile pentru producerea luminii tip "blitz" pentru fotografiere de la pozitia nr. 90.06.
85.40 - LAMPI, TUBURI SI VALVE ELECTRONICE CU CATOD CALD, CU CATOD RECE SAU CU FOTOCATOD (DE EXEMPLU LAMPI, TUBURI SI VALVE CU VID, CU VAPORI SAU CU GAZ, TUBURI REDRESOARE CU VAPORI DE MERCUR, TUBURI CATODICE, TUBURI SI VALVE PENTRU CAMERE DE TELEVIZIUNE), ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 85.39.
- Tuburi catodice pentru receptoare de televiziune, inclusiv tuburile pentru monitoare video:
8540.11 - - In culori
8540.12 - - Alb negru sau altele monocrome
8540.20 - Tuburi pentru camere de televiziune; tuburi convertizoare sau intensificatoare de imagini; alte tuburi cu fotocatod
8540.40 - Tuburi de vizualizare a datelor grafice, in culori, ecranul avand distanta intre puncte de 0,4 mm.
8540.50 - Tuburi de vizualizare a datelor grafice, in alb negru sau altele monocrome.
8540.60 - Alte tuburi catodice.
- Tuburi pentru hiperfrecvente (tuburi cu microunde) (de exemplu magnetroane, klistroane, tuburi cu unde progresive, carcinotroane); cu exceptia tuburilor comandate prin grila:
8540.71 - - Magnetroane
8540.72 - - Clistroane
8540.79 - - Altele
- Alte lampi, tuburi si valve:
8540.81 - - Tuburi de receptie sau de amplificare
8540.89 - - Altele
- Parti:
8540.91 - - De tuburi catodice
8540.99 - - Altele
Pozitia cuprinde in exclusivitate la lampile, tuburile si valvele in care se utilizeaza in diferite scopuri emisiunea de electroni pornind de la un catod in vid sau in atmosfera gazoasa.
Aceste lampi, tuburi si valve se impart in trei categorii: cele cu catod cald, in care catodul trebuie sa fie incalzit pentru a provoca emisiunea de electroni: cele cu catod rece; cele cu fotocatod, in care catodul este excitat prin lumina. Dupa numarul de electrozi pe care ii prezinta, ele sunt numite: diode, triode, tetrode etc. Uneori, se reunesc in acelasi invelis doua sisteme sau mai multe destinate unor functii diferite (lampi multiple). Invelisul este din sticla, din ceramica sau din metal (aceste diferite materiale, putand sa fie utilizate in acelasi timp), si care pot sa contina dispozitive de racire (radiatoare cu aripioare, circulatia apei etc.).
Exista numeroase varietati de lampi, tuburi sau valve electronice, din care unele sunt concepute pentru scopuri speciale, cum sunt tuburile pentru hiperfrecventa (de exemplu magnetroane, clistroane, tuburi cu unde progresive, carcinotroane), lampi numite discuri etanse, lampi si tuburi stabilizatoare, tiratroane, ignitroane.
Pozitia cuprinde:
1) Lampile, tuburile si valvele pentru redresarea curentului electric. Aceste articole sunt concepute pentru redresarea curentului alternativ in curent continuu. Pot fi cu vid, sau cu gaz sau cu vapori (de exemplu de mercur), si au, in general, doi electrozi. Unele dintre redresoare prezinta de asemenea grile de comanda (de exemplu tiratroane) care permit sa se controleze functionarea sau chiar sa se inverseze aceasta (permitand in felul acesta sa se transforme un curent continuu in curent alternativ).
2) Tuburile catodice.
a) Tuburile pentru camerele de televiziune (de exemplu orticoni, vidiconi). Aceste tuburi cu fascicol electronic sunt utilizate pentru a transforma o imagine optica intr-un semnal electric corespunzator, in general printr-un procedeu de baleiere.
b) Tuburile convertizoare de imagine care sunt tuburi cu vid in care proiectia unei imagini (in general in infrarosu) pe o suprafata fotoemitatoare antreneaza producerea unei imagini corespunzatoare vizibile pe o suprafata luminiscenta.
c) Tuburi intesificatoare de imagine care sunt tuburi electronice in care proiectia unei imagini pe o suprafata fotoemitatoare antreneaza producerea unei imagini corespunzatoare mai luminoasa pe o suprafata luminiscenta.
d) Alte tuburi catodice care transforma semnalele electrice in imagini in mod direct sau indirect (de exemplu tuburi cu memorie). In tuburile pentru receptoarele de televiziune sau pentru monitoarele video, electronii care provin de la unul sau mai multi catozi sunt proiectati, dupa ce au fost concentrati, deflectati etc. sub forma unui fascicol pe perete intern (in general extremitatea tubului), prevazut cu substante fluorescente unde fac sa apara imaginea televizata.
Tuburile catodice sunt, de asemenea, utilizate la aparatele radar, la osciloscoape sau la unele aparate terminale de la sistemele de tratare a informatiei (tuburi de afisare).
3) Tuburi fotoemitatoare cu vid sau cu gaz (numite de asemenea celule fotoemitatoare) compuse dintr-un tub de sticla sau de cuart care contine doi electrozi din care unul, catodul, contine un strat de substanta fotosensibila (in mod obisnuit metalele alcaline); sub actiunea luminii, acest strat emite electroni care fac ca spatiul care separa electrozii sa devina bun conducator de electricitate si electronii sunt colectati la anod.
Fotomultiplicatoarele sunt tuburi fotosensibile cu vid care cuprind un catod fotoemitator si multiplicator de electroni.
4) Alte lampi, tuburi si valve. Sunt in general cu vid si unele contin mai multi electrozi. Sunt folosite pentru producerea oscilatiilor de inalta frecventa, ca amplificatoare, ca detectoare, ca si convertere de scanare pentru transformarea imaginilor (fara interventia unui fotocatod) etc.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt de asemenea cuprinse aici partile lampilor, tuburilor, valvelor etc., de la aceasta pozitie, cum sunt electrozii (catozii, grilele, anozii). invelisurile (altele decat de sticla) pentru tuburi, bratarile anti-implozive pentru tuburile catodice, blocurile de deviere care se fixeaza in jurul gatului de la aceste tuburi pentru a realiza baleirea imaginii.
Pozitia exclude:
a) Ecranele si conurile de sticla ale invelisurilor pentru tuburi catodice (pozitia nr. 70.11).
b) Redresoare de vapori de mercur cu cuva metalica (pozitia nr. 85.04).
c) Tuburile cu raze X (pozitia nr. 90.22).
85.41 - DIODE, TRANZISTORI SI DISPOZITIVE SIMILARE CU SEMICONDUCTORI; DISPOZITIVE FOTOSENSIBILE CU SEMICONDUCTORI, INCLUSIV CELULE FOTOVOLTAICE CHIAR ASAMBLATE IN MODULE SAU MONTATE IN PANOURI; DIODE EMITATOARE DE LUMINA; CRISTALE PIEZOELECTRICE MONTATE (+).
8541.10 - Diode, altele decat fotodiodele si diodele emitatoare de lumina
- Tranzistori, altii decat fototranzistori:
8541.21 - - Cu putere de disipare sub 1 W
8541.29 - - Altele
8541.30 - Tiristori, diacuri si triacuri, altele decat dispozitivele fotosensibile
8541.40 - Dispozitivele fotosensibile cu semiconductoare, inclusiv celulele fotovoltaice chiar asamblate in module sau montate in panouri; diode emitatoare de lumina
8541.50 - Alte dispozitive cu semiconductori
8541.60 - Cristale piezoelectrice montate
8541.90 - Parti
A. - DIODE, TRANZISTOARE SI DISPOZITIVE SIMILARE CU SEMICONDUCTORI
Articolele din aceasta grupa sunt definite la Nota 5A) a acestui Capitol.
Este vorba despre dispozitive a caror functionare este bazata pe proprietatile electronice al unora dintre materialele numite semiconductori.
Aceste materiale se caracterizeaza prin rezistivitatea lor care, la temperatura mediului, este cuprinsa intre cea a conductorilor (metale) si cea a izolatorilor. Ele constau in mod special, fie din unele minereuri (galena cristalina de exemplu), fie din elemente chimice cu valenta 4 (germaniu, siliciu etc.), fie dintr-o combinatie a elementelor chimice (de exemplu de valenta 3 si de valenta 5; arseniura de galiu, antimoniura de indiu etc.).
Cele care constau dintr-un element chimic au valenta 4 sunt in general monocristaline. Nu sunt utilizate in starea aceasta ci dupa ce au fost foarte usor dopate, intr-o proportie exprimata in parti pe milion, cu ajutorul unei impuritati determinate (dopant).
Pentru un element de valenta 4, impuritatea poate sa constea fie dintr-un element de valenta 5 (fosfor, arsenic, antimoniu etc.), fie dintr-un element cu valenta 3 (bor, aluminiu, galiu, indiu etc.). In primul caz, se obtine un semiconductor de tipul N, caracterizat printr-un exces de electroni (cu sarcina negativa) in cel de al doilea caz, un semiconductor de tipul P care se caracterizeaza printr-o lipsa de electroni, adica cu predominanta golurilor (cu sarcina pozitiva).
Materialele semiconductoare care rezulta din asocierea elementelor chimice de valenta 3 si a elementelor de valenta 5 sunt de asemenea dopate.
In ceea ce priveste materialele semiconductoare care constau din unele minereuri, impuritatile pe care le contin in mod natural tin loc de dopanti.
Dispozitivele cu semiconductori ce apartin prezentului grup au in general una sau mai multe jonctiuni intre materiile semiconductoare de tipul P si de tipul N.
Printre aceste dispozitive, se pot mentiona:
I. Diodele. Sunt dispozitive cu doua borne, care nu contin decat o singura jonctiune PN si care permite trecerea curentului intr-un sens (sensul de trecere) si ofera, in schimb, o foarte mare rezistenta in celalalt sens (sens blocat). Ele sunt utilizate pentru detectare, redresare, comutare etc.
Principalele tipuri de diode sunt: diodele de semnal, diodele redresoare de putere, diodele regulatoare de tensiune, diodele de tensiune de referinta.
II. Tranzistorii. Este vorba despre dispozitive cu trei sau patru borne susceptibile sa furnizeze o amplificare, o oscilatie, o transformare de frecventa sau o comutare a curentilor electrici. Functionarea dispozitivului este bazata pe variatia rezistivitatii intre cele doua borne atunci cand un camp electric este aplicat la a treia dintre aceste borne. Semnalul de comanda sau campul care este aplicat este mai slab decat semnalul de iesire provocat prin modificarea rezistentei, ceea ce se traduce printr-o amplificare a semnalului.
Apartin in mod special la categoria tranzistoarelor:
1) Tranzistorii bipolari care sunt dispozitive cu trei borne care au doua jonctiuni de tip dioda si a caror actiune depinde in acelasi timp de purtatorii de sarcina pozitivi si negativi (de unde denumirea de bipolar).
2) Tranzistorii cu efect de camp (cunoscuti de asemenea sub numele de semiconductori cu oxid metalic (MOS) care pot sa contina sau nu jonctiuni si a caror functionare depinde de saracirea (sau de imbogatirea) indusa purtatorilor de sarcina care se afla intre cele doua borne. Functionarea tranzistoarelor cu efect de camp nu depinde decat de un singur tip de purtator de sarcina (de unde denumirea unipolara). Tranzistorii de tipul MOS pot sa aibe patru borne si sunt denumiti tetrade.
III. Dispozitivele similare cu semiconductori. Sunt de avut in vedere ca dispozitive asemanatoare, in sensul prezentului grup, dispozitivele cu semiconductori a caror functionare este bazata pe variatia rezistivitatii, sub influenta unui camp electric.
Apartin in mod special la aceasta categorie:
1) Tiristorii, care sunt dispozitive constituite din patru zone de conductivitate (trei jonctiuni PN sau mai mult) de materiale semiconductoare prin care trece un curent, intr-o directie predeterminata atunci cand impulsurile de comanda initiaza (asigura) conductia. Tiristorii functioneaza ca doi tranzistori complementari montati in opozitie. Ei sunt utilizati, fie ca redresoare controloare, fie ca intrerupatoare, fie ca amplificatoare.
2) Triacuri, care sunt tiristori triode bidirectionale constituite din cinci zone de conductivitate (patru jonctiuni PN) de materiale semiconductoare prin care trece un curent alternativ atunci cand impulsurile de comanda provoaca conductie.
3) Diacuri, care sunt dispozitive constituite din trei zone de conductivitate (doua jonctiuni PN) de materiale semiconductoare si care sunt utilizate pentru a furniza la triacuri impulsuri pozitive sau negative necesare pentru functionarea lor.
4) Varactoare sau diode cu capacitate variabila.
5) Dispozitive cu efect de camp, cum sunt gridistorii.
6) Dispozitive cu efect "Gunn".
Pozitia exclude de aici, dispozitivele cu semiconductori care, spre deosebire de cele vizate mai sus, functioneaza in principal sub influenta temperaturii, presiunii etc. Acesta este cazul, in mod special, al rezistentelor nelineare semiconductoare (termistori, varistori, magnetorezistente etc.) (pozitia nr. 55.33).
In ceea ce priveste dispozitivele fotosensibile care functioneaza sub actiunea razelor luminoase (fotodiode etc.), vezi grupa B.
Dispozitivele descrise mai sus sunt legate de aceasta pozitie, fie ca sunt prezentate in stare montata (adica sunt deja prevazute cu conexiunile lor) sau sunt capsulate (componente), in starea nemontata (elemente) sau chiar sub forma discurilor (wafers) inca nedecupate. Materialele semiconductoare naturale (galena de exemplu) nu sunt cu toate acestea clasate aici decat daca ele sunt montate.
Independent de excluderile deja mentionate, nu se clasifica la aceasta pozitie, elementele chimice de la Capitolul 28, cum sunt siliciul si seleniul, dopate in vederea utilizarii lor in electronica, chiar decupate sub forma discurilor, placutelor sau formelor analoge, lustruite sau nu, care au sau nu un strat epitaxial uniform, cu conditia sa nu fi facut obiectul unui dopaj nici al unei difuzari selective, pentru a crea regiuni discrete.
B. - DISPOZITIVELE FOTOSENSIBILE CU SEMICONDUCTORI
Grupa cuprinde dispozitive fotosensibile cu semiconductori in care radiatiile vizibile, infrarosii sau ultraviolete provoaca, prin efectul fotoelectric intern, o variatie a rezistivitatii sau aparitia unei forte electromotoare.
Tuburile fotoemitatoare (celule fotoemitatoare), a caror functionare este bazata pe efectul fotoelectric extern (fotoemisie) se clasifica la pozitia nr. 85.40.
Principalele tipuri de dispozitive fotosensibile cu semiconductori sunt urmatoarele:
1) Celulele fotoconductoare (fotorezistente), constituite in mod obisnuit din doi electrozi in care se intercaleaza o substanta semiconductoare (sulfura de cadmiu, sulfura de plumb etc.) care prezinta proprietatea de a oferi la trecerea curentului o rezistenta a carei valoare variaza in functie de intensitatea luminoasa aplicata celulei.
Ele sunt utilizate pentru detectarea flacarilor, pentru masurarea timpului de expunere la aparatele fotografice automate, pentru numararea obiectelor in miscare pentru dopajul automat, pentru deschiderea automata a usilor etc.
2) Celulele fotovoltaice sau fotopilele care transforma direct lumina in energie electrica, fara a necesita surse exterioare de curent. Celulele cu seleniu sunt in principal utilizate pentru fabricarea luxmetrelor sau exponometrelor. Celulele cu siliciu au un randament mai ridicat si se preteaza in mod special la folosirea pentru comanda si reglare, pentru detectarea impulsurilor luminoase, pentru sistemele de comunicatii prin fibre optice etc.
Se deosebesc, in mod special, printre celulele fotovoltaice din aceasta categorie:
1●) Celulele solare, celulele fotovoltaice cu siliciu care transforma direct lumina solara in energie electrica. Sunt in general utilizate ca surse de alimentare cu energie electrica a rachetelor sau satelitilor de cercetare spatiala, a emitatoarelor montane pentru cererea de ajutor etc.
Se clasifica aici celulele solare, chiar asamblate in module constituite in panouri. Pozitia exclude panourile sau modulele prevazute cu dispozitive chiar foarte simple (diode pentru directionarea curentului de exemplu), care sa permita furnizarea unei energii direct utilizabile de exemplu de catre un motor, un aparat de electroliza (pozitia nr. 85.01).
2●) Fotodiodele (cu germaniu, cu siliciu, in mod special) care se caracterizeaza printr-o variatie a rezistivitatii atunci cand radiatiile luminoase lovesc jonctiunea PN. Sunt utilizate in tratarea informatiei (citirea cartelelor sau a benzilor perforate, a memoriilor), ca fotocatod in unele tuburi electronice, in pirometre cu radiatie etc. Fototranzistorii si fototiristorii apartin acestei categorii de receptoare fotoelectrice.
Atunci cand sunt capsulate, aceste dispozitive se deosebesc de diode, tranzistori si tiristori de la partea A de mai sus prin carcasa lor in parte transparenta pentru a permite trecerea luminii.
3●) Fotocuplurile si fotoreleele, constituite prin asocierea diodelor electroluminiscente si a fotodiodelor, a fototranzistorilor si fototiristorilor.
Dispozitivele fotosensibile cu semiconductori se clasifica la aceasta pozitie, fie ca sunt prezentate in starea montata, (adica prevazute cu conexiunile lor), incapsulate, sau prezentate in stare nemontata.
C. - DIODE EMITATOARE DE LUMINA
Diodele emitatoare de lumina sau diodele electroluminiscente (de obicei cu arseniura de galiu sau cu fosfura de galiu) sunt dispozitive care transforma energia electrica in radiatii vizibile, infrarosii sau ultraviolete. Sunt utilizate in mod special pentru afisarea sau transmiterea datelor in sistemele de prelucrare a datelor.
Diodele laser emit o lumina coerenta. Sunt utilizate pentru detectarea particulelor nucleare, in altimetrie sau in telemetrie, in sistemele de comunicatii prin fibre optice etc.
D. - CRISTALELE PIEZOELECTRICE MONTATE
Se utilizeaza proprietatile piezo-electrice ale unor cristale, in mod special cristalele de titanat de bariu (inclusiv elementele policristaline polarizate de titanat de bariu, de zircotilanat de plumb sau de alte cristale de la pozitia nr. 38.24 (vezi Nota explicativa corespunzatoare) ca si cristalele de cuart sau de turmalina sunt folosite la microfoane, difuzoare, aparatele cu ultrasunete, circuite oscilante cu frecventa stabilizata etc. se clasifica la aceasta pozitie cristalele din aceasta categorie numai daca sunt montate. Se prezinta in general sub forma de placi, bare, discuri, inele etc. si trebuie cel putin sa fie prevazute cu electrozi sau conexiuni electrice. Ele pot sa fie acoperite cu grafit, cu lac etc. sau sa fie dispuse pe suporturi si sunt adesea asezate intr-un invelis (cutii metalice, becuri de sticla sau monturi de alte materiale). Cu toate acestea, atunci cand ansamblul (montura si cristalul) a depasit, prin adaugarea de alte dispozitive, stadiul unui simplu cristal montat si a obtinut caracterul unei parti net determinate a masinii sau aparatului, acest din urma asamblu trebuie clasificat ca piesa detasata a unei masinii sau a unui aparat: de exemplu celulele piezo-electrice pentru microfoane sau difuzoare la pozitia nr. 85.18, capul de citire a sunetului la pozitia nr. 85.22, palpatorul aparatului de detectie si masuratorul de grosime prin ultrasunete la pozitia nr. 90.33, oscilatorul cu cuart pentru ceas electronic la pozitia nr. 91.14.
Pozitia exclude cristalele piezo-electrice nemontate (in general pozitiile nr. 38.24, 71.03 sau 71.04).
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), sunt de asemenea cuprinse aici partile articolelor de la aceasta pozitie.
Note explicative de subpozitie.
Subpozitia nr. 8541.21
Puterea de disipare a unui tranzistor se masoara prin aplicarea tensiunii de functionare specificate si prin masurarea puterii care poate sa o suporte in permanenta la o temperatura de 25°C. De exemplu daca tranzistorul poate sa suporte o sarcina permanenta de 0,2 amperi la o tensiune de functionare specificata de 5 volti cu o temperatura care se mentine la 25°C, puterea sa de dispersie este de 1 watt (intensitatea x tensiunea = puterea).
Pentru tranzistorii prevazuti cu mijloace de disipare a caldurii (cutia metalica, pasta de exemplu) temperatura de referinta de 25°C este cea a soclului sau cutiei, in timp ce pentru alti tranzistori (cu simplu invelis de material plastic de exemplu), este vorba despre temperatura aerului ambiant.
85.42 - CIRCUITE INTEGRATE SI MICROMONTAJE ELECTRONICE.
- Circuitele integrate monolitice numerice (digitale):
8542.12 - - Cartele care incorporeaza un circuit integrat electronic ("cartele inteligente")
8542.13 - - Semiconductori cu oxid metalic (tehnologie MOS)
8542.14 - - Circuite obtinute prin tehnologie bipolara
8542.19 - - Altele, inclusiv circuitele obtinute prin asocierea tehnologiilor MOS si bipolare (tehnologie BIMOS)
8542.30 - Alte circuite integrate monolitice
8542.40 - Circuite integrate hibride
8542.50 - Micromontaje electronice
8542.90 - Parti
Articolele de la aceasta pozitie sunt definite la Nota 5 B) de la acest capitol.
Pozitia cuprinde ansamblul dispozitivelor electronice, care au o densitate ridicata de elemente sau de componente pasive si active, considerate ca fiind o unitate (vezi, in ceea ce priveste elementele sau componentele care trebuie sa fie considerate ca pasive sau active, Nota explicativa de la pozitia nr. 85.34, primul alineat). Din contra, circuitele electronice compuse numai din elemente pasive sunt excluse de la aceasta pozitie.
Articolele din aceasta pozitie (microstructuri electronice) se impart, dupa modul lor de obtinere, in doua categorii: circuitele integrate si micro-montajele.
I. Circuitele integrate electronice.
Circuitele integrate cuprind:
1) Circuitele integrate monolitice. Circuitele integrate monolitice sunt microstructuri in care elementele circuitului (diode, tranzistori, rezistente, capacitati, interconexiuni etc.) sunt (in esenta) create in masa si pe suprafata unui material semiconductor (de exemplu siliciu dopat) si sunt, ca urmare, asociate intr-un mod inseparabil. Circuitele integrate monolitice pot sa fie numerice, lineare (analogice) sau numerice-analogice.
Circuitele integrate monolitice pot sa fie prezentate:
1●) in stare montata, adica deja prevazute cu conexiunile lor, incapsulate sau nu in cutii de metal, de ceramica sau de material plastic. Aceste cutii pot sa fie de exemplu de forma cilindrica sau paralelipipedica;
2●) in stare nemontata, adica de microplacute (cipuri) de forme cel mai adesea dreptunghiulara, in general cu latura de cativa milimetri;
3●) sub forma discurilor (wafers) care nu sunt inca decupate in microplacute.
4●) sub forma de cartele denumite de obicei "cartele inteligente", ce contin, in interiorul masei lor, un circuit electronic (microprocesor) sub forma de microplacheta dotata sau nu cu o pista magnetica.
Se pot mentiona ca circuite integrate monolitice numerice:
1●) semiconductorii cu oxid metalic (tehnologie MOS);
2●) circuitele obtinute prin tehnologie bipolara
3●) circuitele obtinute prin asocierea tehnologiilor MOS si bipolare (tehnologie BIMOS)
Tehnologia semiconductorilor cu oxid metalic (MOS), in special tehnologia semiconductorilor complementari cu oxid metalic (CMOS) si tehnologia bipolara, sunt tehnologiile "generice" utilizate la fabricarea tranzistorilor. In calitate de componenti de baza a circuitelor integrate monolitice, acesti tranzistori confera identitatea lor circuitului integrat. Circuitele bipolare sunt folosite de fiecare data cand se doreste o rapiditate logica maxima. Pe de alta parte, circuitele MOS sunt utile atunci cand se doreste o densitate mare sau o cerinta energetica redusa. In plus, circuitele MOS au cele mai mici consumuri energetice. Ele sunt deci folosite in aplicatiile in care puterea este limitata sau cand se prevede existenta unor probleme de racire. Aceasta complementaritate bipolara MOS este intarita prin tehnologia BICMOS, care cumuleaza rapiditatea tehnologiei bipolare cu marele potential de integrare si consumul energetic redus al circuite CMOS.
Unele dintre circuitele integrate monolitice numerice sunt utilizate ca unitati centrale de prelucrare a datelor (adesea numite microprocesoare), memorii etc.
2) Circuitele integrate hibride. Circuitele integrate hibride sunt microstructuri electronice construite pe un substrat izolant pe care a fost format un circuit cu strat subtire sau cu strat gros. Formarea acestui circuit permite sa se obtina in acelasi timp unele elemente pasive (rezistente, capacitati, conexiuni de exemplu). Cu toate acestea, pentru a constitui un, circuit integrat hibrid apartinand acestei pozitii, semiconductorii trebuie sa fie incorporati si montati pe suprafata, fie sub forma microplacutelor (chiar incapsulate), fie sub forma de semiconductori incapsulati anterior (de exemplu in capsule de mici dimensiuni, special concepute in acest scop). Circuitele integrate hibride pot sa contina, de asemenea, elemente pasive obtinute individual si incorporate in circuitul cu strat de baza la fel ca semiconductorii. Este vorba in general despre componente, cum sunt condensatoarele, rezistentele sau bobinele de inductie, sub forma de microplacute (chips).
Substratele compuse din mai multe straturi (in general de ceramica) asamblate prin coacere in asa fel incat sa formeze un ansamblu compact, trebuie sa fie considerate ca formand un acelasi substrat in sensul de la la Nota 5 B) de la acest capitol.
Componentele care formeaza un circuit integrat hibrid trebuie sa fie reunite in asa fel incat sa fie practic nedisociabile, adica scoaterea si inlocuirea unora dintre elemente este teoretic posibila, dar acest lucru nu poate sa fie obtinut decat prin operatii minutioase si delicate care, in conditii normale de productie, nu sunt rentabile din punct de vedere economic.
II. Micromontaje electronice.
Micromontajele electronice sunt realizate cu ajutorul componentelor discrete, active sau active si pasive, reunite si conectate intre ele.
Componentele discrete sunt indivizibile si sunt componentele constitutive fundamentale ale elementelor electronice intr-un sistem. Ele pot sa fie cu o singura functie electrica activa (dispozitive cu semiconductori definite la Nota 5 A) de la Capitolul 85) sau cu o singura functie electrica pasiva (rezistente, capacitati, interconexiuni etc.). Nu trebuie cu toate acestea sa fie considerate drept componente discrete cele care constau din mai multe elemente ale unui circuit electric si care au mai multe functii electrice, cum sunt circuitele integrate.
Micromontajele se prezinta, cel mai adesea, sub forma modulelor. Acesta este cazul in mod special:
1) Al blocurilor, asa numitele "formate" in care componentele sunt incorporate intr-un bloc (cubic, paralelipipedic, semisferic etc.) in general din material plastic.
2) Al micromodulelor obtinute prin suprapunerea si prin conectarea substraturilor de forma patrata sau dreptunghiulara fiind fiecare folosite ca de suport la una sau mai multe componente.
Pozitia exclude circuitele cu strat formate exclusiv din elemente pasive (pozitia nr. 85.34).
Cu exceptia combinatiilor (practic indisociabile) vizate in partea I, paragraful 2) de mai sus privitoare la circuitele integrate hibride, sunt de asemenea excluse din aceasta pozitie ansamblele obtinute prin montarea uneia sau a mai multor componente discrete pe un suport format de exemplu dintr-un circuit imprimat si ansamblele formate prin adaugarea la o microstructura electronica fie a uneia sau a mai multor microstructuri de acelasi tip sau de tip diferit, fie uneia sau a mai multor alte dispozitive cum sunt diode, transformatoare, rezistente.
Asemenea ansamble trebuie sa fie clasificate dupa cum urmeaza:
a) Ansamblele care constituie o masina sau un aparat complet sau cele care se clasifica ca fiind complete, trebuie clasificate in pozitia corespunzatoare masinii sau aparatului despre care este vorba.
b) Celelalte ansamble, conform dispozitiilor referitoare la incadrarea partilor de masini (Nota 2 b) si 2 c) de la Capitolul XVI in mod special).
In felul acesta, un ansamblu constituit dintr-un anumit numar de microstructuri electronice montat pe un suport de forma adecvata si conceput ca o parte a unei memorii a masinii numerice de tratare a informatiei, este clasificat la pozitia nr. 84.73.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale sectiunii), se clasifica aici partile articolelor de la aceasta pozitie.
85.43 - MASINI SI APARATE ELECTRICE CARE AU O FUNCTIE PROPRIE, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE IN ACEST CAPITOL.
- Acceleratoare de particule:
8543.11 - - Implantatoare de ioni pentru doparea materialelor semiconductoare
8543.19 - - Altele
8543.20 - Generatoare de semnale
8543.30 - Masini si aparate de galvanotehnie metalica, electroliza sau electroforeza
8543.40 - Electrificatori de demarcatie (pentru garduri despartitoare)
- Alte masini si aparate:
8543.81 - - Cartele si etichete cu declansare prin efect de proximitate
8543.89 - - Altele
8543.90 - Parti
Pozitia cuprinde, sub rezerva de a nu fi excluse prin notele de la Capitolul prezent sau de la Sectiune, ansamblul masinilor si aparatelor electrice care nu sunt nici denumite, nici cuprinse in alte pozitii ale Capitolului, nici descrise mai specific printr-o pozitie oarecare de la un alt Capitol (in mod special Capitolele 84 sau 90).
Masinile sau aparatele de la aceasta pozitie trebuie sa aiba o functie proprie. Dispozitiile de la Nota explicativa de la pozitia nr. 84.79, referitoare la masinile si la aparatele care au o functie proprie, se aplica mutatis mutandis la masinile si la aparatele de la aceasta pozitie.
Cea mai mare parte a aparatelor de la aceasta pozitie constau in asamblari de dispozitive electrice elementare (lampi, transformatoare, condensatori, bobine, rezistente etc.) care functioneaza electric. Sunt cu toate acestea clasificate aici articolele electrice care au dispozitive mecanice, cu conditia ca aceste dispozitive sa joace numai un rol secundar fata de cel al partilor electrice ale masinii sau ale aparatului.
Pozitia cuprinde:
1) Acceleratoarele de particule. Este vorba despre aparate care folosesc pentru a transmite particulelor incarcate (electroni, protoni etc.) o energie cinetica ridicata. Acceleratoarele de particule sunt in mod deosebit utilizate pentru cercetarile nucleare, dar folosesc de asemenea pentru producerea materialelor radioactive, radiografiei medicale sau industriale, pentru sterilizarea unor produse etc.
Acceleratoarele de particule care, cel mai adesea, constau dintr-o mare instalatie (care poate cantari mii de tone), cuprind o sursa de particule, o incinta unde se produce accelerarea, dispozitive destinate sa furnizeze tensiune de inalta frecventa, variatii ale fluxului sau ale radiofrecventelor care sunt utilizate pentru a accelera particulele. Ele pot sa cuprinda una sau mai multe tinte.
Accelerarea, focalizarea si deflectia particulelor se fac prin dispozitive electrostatice sau electromagnetice, alimentate prin generatoare de tensiuni sau de frecvente ridicate. Acceleratorul si generatoarele sunt adesea inconjurate de un ecran de protectie fata de radiatii.
Printre acceleratoarele de particule, se pot cita: acceleratorul Van de Grff, acceleratorul lui Cockroftet Walton, acceleratoarele lineare, ciclotronul, betatronul si sincrociclotronul, sincrotroanele etc.
Betatroanele si alte acceleratoare de particule special amenajate pentru a produce razele X, inclusiv cele care pot sa emita, dupa care radiatii beta si gama, se clasifica la pozitia nr. 90.22.
2) Generatoarele de semnal. Este vorba despre aparate pentru producerea semnalelor electrice de forma de unda si de amplitudine date cu frecventa stabilita (frecventa joasa sau inalta de exemplu). Printre acestea, se pot mentiona: generatoarele de impulsuri, generatoarele de mira, vobulatoarele (sweep generators).
3) Detectoarele de mine, a caror functionare este bazata pe variatia campului magnetic pe care o provoaca vecinatatea obiectelor metalice; aceste variatii sunt transformate in variatii electrice. Aparate similare sunt utilizate pentru decelarea prezentei corpurilor metalice straine in baloti de tutun, produse alimentare, lemn etc., sau inca pentru localizarea traseelor conductelor ingropate.
4) Aparatele de mixaj (altele decat cele special concepute pentru cinema, care se clasifica la pozitia nr. 90.10), prevazute adesea cu un amplificator, utilizate in inregistrarea sonora pentru a combina semnalele de iesire a doua sau mai multe microfoane.
5) Aparatele pentru reducerea zgomotului, utilizate cu aparatele de inregistrare sonora.
6) Dispozitivele de indepartare a ghetii (degivratoare) si dispozitivele de indepartare a aburului cu rezistente electrice pentru vehicule aeriene, vehicule de cale ferata sau alte vehicule (inclusiv vapoare), cu exceptia aparatelor pentru biciclete sau automobile de la pozitia nr. 85.12.
7) Sincronizatoarele, folosite pentru sincronizarea regimului a mai multe alternatoare utilizate pe acelasi circuit.
8) Detonatoarele electrice de mine, constand dintr-un generator (dinam) si un condensator.
9) Amplificatoarele de frecventa medie sau inalta (inclusiv amplificatoarele de masura si amplificatoarele de antene).
10) Aparatele pentru electroplacare metalica, electroliza, electroforeza, altele decat aparatele de electroforeza de la pozitia nr. 90.27.
11) Aparatele de iradiere cu raze ultraviolete, cu utilizari industriale, de utilizare generala.
12) Aparatele electrice generatoare si difuzoare de ozon, destinate pentru utilizari altele decat cele terapeutice (industriale, ozonizarea localurilor).
13) Modulele electronice muzicale, destinate incorporarii intr-o varietate de bunuri utilitare sau alte bunuri, ca ceasuri, felicitari muzicale. Aceste module constau de obicei dintr-un circuit electronic integrat, un rezistor, un difuzor si o baterie de mercur. Ele contin programe muzicale fixe.
14) Cartele si etichetele cu declansare prin efect de proximitate ca si cartelele si etichetele capacitive, echipate sau nu cu o pista magnetica. Cartelele si etichetele cu declansare prin efect de proximitate sunt constituite dintr-un circuit integrat cu memorie numai pentru citire (ROM) legata la o antena imprimata. Ele functioneaza prin crearea unei interferente (a carei natura este determinata de un cod continut in memoria RAM) la nivelul antenei in scopul de a modifica un semnal emis de cititor si retrimis acestuia. Acest tip de cartela sau de eticheta nu transmite date.
Cartelele si etichetele capacitive sunt constituite, in mod obisnuit, dintr-o bobina care este activata printr-un semnal emis de cititor si care produce o tensiune proprie la alimentarea unui microcircuit, un generator de cod care, la receptarea semnalului emis de bobina, transmite date, si o antena destinata ordonarii semnalelor.
Pozitia exclude cartelele denumite de obicei "cartele inteligente" care contin in interiorul lor, un circuit electronic (de exemplu un microprocesor) sub forma unei microplachete (chip) care este dotat sau nu cu o pista magnetica (Pozitia nr. 85.42).
15) Aparatele de implantare ionica pentru doparea materialelor semiconductoare.
16) Electrificatoarele de demarcatie (pentru garduri despartitoare)
17) Aparate de depunere fizica a vaporilor de metal cu ajutorul magnetronului, folosite, printre altele, la producerea circuitelor integrate.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), se clasifica aici partile masinilor si aparatelor de la aceasta pozitie.
85.44 - FIRE, CABLURI (INCLUSIV CABLURI COAXIALE) SI ALTE CONDUCTOARE ELECTRICE IZOLATE (CHIAR EMAILATE SAU OXIDATE ANODIC), CU SAU FARA CONECTORI; CABLURI DE FIBRE OPTICE, CONSTITUITE DIN FIBRE IZOLATE INDIVIDUAL, CHIAR ECHIPATE CU CONDUCTOARE ELECTRICE SAU PREVAZUTE CU CONECTORI.
- Fire pentru bobinaje:
8544.11 - - Din cupru
8544.19 - - Altele
8544.20 - Cabluri coaxiale si alte conductoare electrice coaxiale
8544.30 - Seturi de fise pentru bujiile de aprindere si alte seturi de fise de tipul celor utilizate in mijloacele de transport
- Alte conductoare electrice pentru tensiuni de maximum 80 V:
8544.41 - - Echipate cu conectori
8544.49 - - Altele
- Alte conductoare electrice, pentru tensiuni de peste 80 V dar de maximum 1000 V:
8544.51 - - Echipate cu piese de conexiune
8544.59 - - Altele
8544.60 - Alte conductoare electrice, pentru tensiuni de peste 1000 V
8544.70 - Cabluri din fibre optice
Pozitia cuprinde, atunci cand sunt izolate electric, firele, cablurile si alti conductori (trese, benzi, bare de exemplu) de orice fel, utilizate drept conductori electrici, fie ca sunt destinate pentru masini sau instalatii sau pentru montarea cablajelor interioare sau exterioare (subterane, submarine, aeriene etc.). Este vorba despre o gama intreaga de articole care merg de la un simplu fir izolat, adesea foarte fin, pana la cablurile complexe de diametru mare.
Conductorii nemetalici se clasifica de asemenea la aceasta pozitie.
Aceste articole contin urmatoarele elemente:
A) Un miez conductor invelit intr-unul sau mai multe straturi izolatoare. In functie de caz, miezul este masiv sau facut din fire rasucite si dintr-un singur metal sau din mai multe.
B) Stratul izolant, cu rol de a impiedica pierderile de curent si de a proteja elementul conductor fata de degradarile eventuale, poate sa constea din diferite materiale, cum sunt cauciucul, hartia, materialele plastice, azbestul, mica, micanitul, fibrele de sticla, materialele textile (adesea acoperite de ceara sau impregnate), lacuri, email, smoala. Izolarea poate de asemenea sa fie realizata prin oxidarea anodica sau printr-un procedeu analog, care acopera conductorul cu un strat de oxizi sau de saruri izolatoare.
C) Stratul sau straturile izolante sunt adesea ele insele protejate printr-un strat de metal (plumb, alama, aluminiu, otel etc.); in unele cabluri, acest strat foloseste de asemenea drept conductor (cabluri coaxiale) sau ca si canal pentru izolare suplimentara cu gaz sau ulei.
D) In fine, unele cabluri (spre exemplu, cablurile submarine sau subterane) contin pentru protectia lor o armatura sau cuirasa facuta in general din foite de otel infasurate in spirala.
Dupa caz, firele si cablurile pot sa contina:
1●) Un conductor unic, masiv sau rasucit (fire si cabluri simple).
2●) Doi sau mai multi conductori izolati individual si rasuciti impreuna (cabluri sau fire rasucite).
3●) Doi sau mai multi conductori izolati individual si asamblate intr-un strat izolator comun (fire sau cabluri multiple).
Printre altele, se deosebesc:
1) Firele lacuite sau emailate, in general foarte fine, utilizate indeosebi pentru bobinaje.
2) Firele oxidate anodic sau similare.
3) Firele si cablurile de telecomunicatii (inclusiv cablurile submarine si firele si cablurile pentru transmisii de date), care sunt facute din doua fire, patru fire sau un cablu, intregul fiind acoperit cu un invelis. O pereche sau un "grup de patru" constau din doua sau patru fire izolate, respectiv, (fiecare fir este facut dintr-un singur conductor de cupru izolat cu material plastic colorat si avand o grosime de maximum 0,5 mm), rasucite impreuna. Un cablu consta intr-o singura pereche sau patru fire sau mai multe perechi rasucite de grupuri de patru fire.
4) Cablurile aeriene izolate.
5) Cablurile pentru legaturile permanente la distanta mare, adesea cu gaz sub presiune sau cu circulatie a uleiului.
6) Cablurile subterane blindate, cu cuirasa pentru protectia contra coroziunii.
7) Cablurile pentru puturi de mine, cu armatura longitudinala pentru a rezista la efectele tractiunii.
Tresele sunt adesea izolate cu ajutorul unui lac sau sunt introduse intr-un invelis izolant.
In ceea ce priveste benzile (de fire) izolate, ele sunt utilizate in mod deosebit pentru instalatiile importante sau pentru aparatura de comanda.
Clasificarea nu este afectata de faptul, ca firele si alti conductori izolati susmentionati sunt taiati la lungime in vederea unei anumite utilizari sau sunt prezentati sub forma de set (de exemplu pentru fisele care formeaza circuitul de distributie al bujiilor pentru automobile), sau contin piese de conectare (prize de curent, ochete etc.) la una sau ambele extremitati.
Se clasifica aici cablurile din fibre optice constituite din fibre izolate individual, chiar daca contin conductori electrici sau sunt prevazute cu piese de conexiune. In general izolatia este de culoare diferita pentru a permite identificarea firelor la extremitatile cablului. Cablurile din fibre optice sunt in principal utilizate pentru telecomunicatii datorita capacitatii lor de transmitere a datelor mai mare decat cea a conductorilor electrici.
Pozitia exclude rezistentele electrice incalzitoare care contin un invelis izolant (de exemplu fire din aliaj metalic special infasurate in spirala in jurul unui miez de fibre de sticla sau de azbest) de la pozitia nr. 85.16.
85.45 - ELECTROZI DIN CARBUNE, PERII DE CARBUNE, CARBUNI PENTRU LAMPI SAU PENTRU BATERII SI ALTE ARTICOLE DIN GRAFIT SAU DIN ALT CARBUNE, CU SAU FARA METAL, PENTRU UTILIZARI ELECTRICE.
- Electrozi:
8545.11 - - De tipul celor utilizati pentru cuptoare (furnale)
8545.19 - - Altele
8545.20 - Perii
8545.90 - Altele
Aceasta pozitie cuprinde toate articolele din grafit sau din alt carbune, cu sau fara metal, care prin forma, dimensiuni sau alte caracteristici, sunt posibil de recunoscut ca special concepute in vederea utilizarilor electrice.
In general, aceste articole sunt obtinute prin extrudarea la presa sau prin mularea (in mod obisnuit sub presiune) si tratarea chimica a unei compozitii care, in afara materiei de baza (carbune natural, negru de fum, carbune de retorta, cocs sau grafit natural sau artificial etc.) si liantii necesari pentru aglomerare (smoalit, gudron de huila etc.) pot contine alte substante, cum sunt pulberile metalice.
Uneori, piesele si obiectele de la aceasta pozitie sunt acoperite cu o depunere, in mod special de cupru, obtinuta prin electroliza sau prin pulverizare si destinata de exemplu sa creasca conductibilitatea sau sa evite o uzura rapida. Uneori sunt prevazute cu ochete, cu borne sau cu alte piese de conexiune. Aceste particularitati nu afecteaza clasificarea lor.
Pozitia cuprinde:
A) Electrozii din carbune pentru cuptoare.
In general sub forma de cilindri sau de prisma cu sectiune patrata, acesti electrozi sunt adesea filetati la baza in asa fel incat sa poata sa fie insurubati in piesele de conexiune.
B) Electrozii de sudura din carbon.
Se prezinta in general sub forma de baghete.
C) Electrozii din carbon pentru instalatiile de electroliza.
In forma de placi, de bare, de cilindri, de prisme cu sectiune triunghiulara etc. electrozii din aceasta categorie sunt conceputi pentru a fi montati sau suspendati in cuve sau bai de electroliza si pot sa contina in acest scop dispozitive variate cum sunt carligele, inele de prindere. Unele prezinta goluri speciale (gauri, caneluri etc.) pentru a facilita degajarea gazelor eliberate in timpul functionarii.
D) Periile de carbune.
Carbunii sunt folositi drept contacte glisante pentru generatoare de curent, motoare etc., drept colectoare de curent pentru locomotive electrice etc. Desi unele dintre ele pot sa fie fabricate prin formarea directa, cea mai mare parte sunt fabricate prin decuparea carbunilor sub forma blocurilor sau placutelor descrise in Nota explicativa de la pozitia nr. 38.01. Toate sunt fabricate cu precizie la dimensiunile cerute si suprafetele sunt cu grija prelucrate la tolerante de cateva sutimi de milimetru. Aceste perii sunt ca urmare posibil de recunoscut prin dimensiunile lor, prin forma lor si suprafetele lor rectificate cu grija. Pot sa fie complet sau partial metalizate sau prevazute cu piese de conexiune (etriere, cabluri, inele de prindere, resorturi etc.).
Aceste perii de carbune pot sa fie de toate tipurile descrise la Nota explicativa de la pozitia nr. 38.01 sau sa contina argint.
Pozitia nu cuprinde periile metalice acoperite exterior cu un strat lubrifiant de grafit de la (pozitia nr. 85.35 sau 85.36). In ceea ce priveste port-periile (chiar prevazute cu periile lor), ele urmeaza regimul partilor de masini (de exemplu pozitia nr. 85.03).
E) Carbunii pentru lampi cu arc si pentru alte lampi.
Carbunii pentru lampile cu arc se prezinta in general sub forma de bastonase sau creioane; adesea ei prezinta un miez de o compozitie speciala pentru a imbunatati stabilitatea arcului si pentru a produce o lumina de intensitate puternica sau de a da flacarii o culoare speciala. Carbunii pentru celelalte lampi se prezinta cel mai frecvent sub forma de filamente.
F) Carbunii pentru baterii.
In functie de tipul de baterie pentru care ei sunt destinati, acesti carbuni se prezinta sub forma bastoanelor, inelelor, placutelor, lamelor, tuburilor etc.
G) Carbunii pentru microfoane.
Articolele din aceasta categorie constau din discuri, cuve sau alte piese care pot sa fie identificate in aceasta stare.
H) Alte articole de grafit sau din orice alt carbune cum sunt:
8) Suporturile conectoare, adesea numite nipluri pentru electrozii de cuptoare.
9) Anozii, grilele si ecranele pentru lampi sau tuburi redresoare.
10) Rezistentele incalzitoare, sub forma baghetelor, barelor etc. pentru diferite aparate.
11) Discurile si placile care actioneaza ca rezistente in regulatoarele automate de tensiune.
12) Alte contacte si electrozi din carbon.
Pozitia exclude:
a) Grafitul si alti carbuni sub forma de pulberi sau de granule (Capitolul 38).
b) Rezistente din carbune (pozitia nr. 85.33).
85.46 - IZOLATORI ELECTRICI DIN ORICE MATERIAL
8546.10 - Din sticla
8546.20 - Din ceramica
8546.90 - Altele
In sensul acestei pozitii, izolatorii sunt dispozitive care se folosesc atat pentru a fixa, sustine sau ghida conductorii electrici, cat si pentru a-i izola intre ei si fata de pamant. Nu se clasifica aici piesele izolante pentru masini, aparate si instalatii electrice realizate integral din materiale izolante sau care contin simple piese metalice de asamblare inglobate in masa (pozitia nr. 85.47).
Caracteristicile izolatorilor variaza in functie de conditiile electrice, termice sau mecanice in care ele sunt puse sa lucreze. In general, exista o anumita corelatie intre dimensiunile lor si tensiunea circuitului (izolatori mari pentru tensiunea inalta si izolatori mici pentru tensiunea joasa). La fel, in functie de caz, ele sunt in forma de clopot, de acordeon, de fuste, de tamburi cu gat etc., suprafata exterioara fiind intotdeauna neteda pentru a impiedica depunerea materialelor neizolante (apa, saruri minerale, pulberi, oxizi, aburi etc.). Unele sunt concepute in asa fel incat, o data fixate la locul lor sa se poata acoperi cel mai bine cu ulei pentru a impiedica propagarea curentului de-a lungul suprafetei.
Izolatorii se realizeaza din materiale izolante, in general foarte dure si hidrofuge: materiale ceramice (portelan, steatit etc.), sticla, bazalt tras, cauciuc intarit, materiale plastice, compozitii sau amestecuri de diferite materiale izolante etc. In afara partii izolante propriu-zise, ei pot sa contina dispozitive de fixare (suporturi metalice, suruburi, bolturi, cabluri de legare, stifturi, tije, clesti de suspendare sau de ancorare etc.) fara ca incadrarea lor sa fie afectata. Cu toate acestea, izolatorii echipati cu coarne de protectie sau cu inele de protectie in metal sau alte dispozitive paratraznet sunt legate de pozitia nr. 85.35.
Utilizati nu numai pentru liniile exterioare (linii de telecomunicatii de distributie a curentului de forta sau de iluminat, de tractiune pentru caile ferate, troleibuze, tramvaie etc.), dar, de asemenea, la instalatiile interioare pentru unele aparate si masini, izolatorii sunt de tipuri foarte diferite.
Izolatorii de la aceasta pozitie includ:
A) Izolatorii suspendati, printre care deosebim:
1) Izolatori in lant, utilizati in mod deosebit pentru liniile exterioare si compusi dintr-un anumit numar de elemente izolante; cablul conducator este fixat la una dintre extremitatile lantului celalalt capat fiind suspendat la un suport adecvat (cablu, pilon etc.).
Sunt clasificati la aceasta categorie izolatorii de tipul manson si tija, izolatorii cu manson dublu sau de tipul motor, izolatorii cu zale, izolatorii de tip tambur etc.
2) Alti izolatori suspendati (in forma de bule, de clopotei, de scripeti etc.) pentru liniile aeriene de cale ferata, de troleibuze, de macarale etc. sau pentru antene.
B) Izolatorii rigizi.
In functie de caz, ei sunt prevazuti cu suporti (carlige sau tije metalice etc.) sau fara, caz in care sunt destinati sa fie fixati pe piloni, pereti, plafoane etc., cu ajutorul cuielor sau a suruburilor. Izolatorii cu suporti ficsi contin destul de frecvent mai multe elemente, in timp ce cele fara suport sunt, in general, simple si au forma de clopote, conuri, cilindri, nasturi, tacheti, scripeti etc.
C) Izolatorii de traversare.
Utilizati pentru trecerea conductorilor prin pereti sau despartituri, izolatorii din aceasta categorie constau din conuri, mansoane, tuburi etc.
Pozitia exclude tuburile izolatoare si piesele lor de racordare de la pozitia nr. 85.47.
85.47 - PIESE IZOLANTE, IN INTREGIME DIN MATERIALE IZOLANTE SAU CONTINAND PIESE SIMPLE METALICE DE ASAMBLARE (DE EXEMPLU DULII CU FILET) INCORPORATE IN MASA, PENTRU MASINI, APARATE SAU INSTALATII ELECTRICE, ALTELE DECAT IZOLATORII DE LA POZITIA NR. 85.46; TUBURI IZOLATOARE SI PIESELE LOR DE RACORDARE, DIN METALE COMUNE, IZOLATE IN INTERIOR.
8547.10 - Piese izolante din ceramica
8547.20 - Piese izolante din material plastic
8547.90 - Altele
A. - PIESE IZOLANTE IN INTREGIME DIN MATERIALE IZOLANTE SAU CONTINAND PIESE SIMPLE METALICE DE ASAMBLARE (DE EXEMPLU DULII CU FILET) INCORPORATE IN MASA, PENTRU MASINI, APARATE SAU INSTALATII ELECTRICE, ALTELE DECAT IZOLATORII DE LA POZITIA NR. 85.46
Cu exceptia izolatorilor propriu-zisi de la pozitia nr. 85.46, aceasta grupa cuprinde toate piesele pentru masini, aparate sau instalatii electrice care satisfac o dubla conditie:
1●) Sunt in intregime din materiale izolante sau din materiale izolante (materiale plastice, de exemplu) care contin numai piese simple metalice de asamblare (dulii cu filet etc.) inglobate in masa.
2●) Sunt concepute in vederea unei functii de izolare electrica, chiar daca ele folosesc simultan la alte scopuri cum sunt protectia.
In general, piesele din aceasta grupa, sunt obtinute prin lipire, prin mulare, prin taiere sau alte operatii de prelucrare ale materialului brut. Dupa caz, ele au gauri, filetaje, tarodari, caneluri etc.
Ele pot fi realizate din orice material izolant (spre exemplu, sticla, materiale ceramice, steatit, cauciuc durificat, materiale plastice, hartie sau carton impregnate cu rasina, azbociment, mica etc.)
Se prezinta sub forme foarte diferite. Sunt cuprinse aici articolele cum sunt invelitoare, socluri si alte parti izolante ale intrerupatoarelor, comutatoarelor etc., suporturi pentru sigurante fuzibile, rezistente si bobine, blocuri interioare pentru duliile lampilor, reglete de prindere si elementele prezentate, neprevazute cu piesele lor de conectare, nici alte piese metalice, miezuri izolante pentru infasurari diferite, corpuri de bujii de aprindere sau de incalzire etc.
Pozitia exclude, piesele care, desi sunt realizate in intregime din materiale izolante sau contin numai piese simple metalice de asamblare inglobate in masa, nu sunt special concepute pentru a fi utilizate in scopuri de izolare electrica, cum sunt rezervoare, capace sau separatoare pentru acumulatori (pozitia nr 85.07).
B. - TUBURI IZOLATOARE SI PIESELE LOR DE RACORDARE, DIN METALE COMUNE IZOLATE LA INTERIOR
Grupa cuprinde tuburile izolatoare de metale obisnuite izolate la interior, precum si, in aceleasi conditii piesele lor de racordare. Aceste tuburi sunt utilizate la instalatiile electrice, in mod special la instalatiile casnice, pentru a izola si a proteja conductorii electrici. Uneori se utilizeaza de asemenea pentru scopuri asemanatoare tuburile metalice neizolate interior, dar se clasifica la Sectiunea XV.
Aceste tuburi constau fie dintr-o banda din metal infasurata in spirala in jurul unui tub din material izolant, fie dintr-un tub metalic rigid, cel mai adesea de fier sau de otel, acoperit sau dublat interior cu material izolant, acesta putand sa constea din hartie sau din carton, de cauciuc, din materiale plastice etc., sau dintr-un lac special. Cu toate acestea, tuburile metalice acoperite interior cu un strat de lac simplu destinate sa le protejeze fata de coroziune se clasifica la Sectiunea XV.
Piesele de racordare constau din mansoane, cutii, coturi, teuri, racorduri in cruce etc. Structura lor este aceeasi cu cea a tuburilor si, ca si acestea, ele nu se clasifica aici decat cu conditia de a fi din metale obisnuite si de a fi izolate in interior.
Racordurile, cum sunt teurile, crucile etc., care contin piese de conexiune electrica, urmeaza regimul acestora (pozitia nr. 85.35 sau 85.36).
Tuburile si alte conducte de materiale izolante (cauciuc, materiale plastice, textile rasucite, fire de fibre de sticla etc.) fara invelis metalic, urmeaza regimul materiei constitutive, cu exceptia cazului in care este vorba despre izolatori in sensul pozitiei nr. 85.46.
85.48 - DESEURI SI RESTURI DE PILE, DE BATERII DE PILE SI DE ACUMULATORI ELECTRICI; PILE SI BATERII DE PILE ELECTRICE SCOASE DIN UZ SI ACUMULATORI ELECTRICI SCOSI DIN UZ; PARTI ELECTRICE DE MASINI SAU APARATE, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE LA ACEST CAPITOL.
8548.10 - Deseuri si resturi de pile, de baterii de pile si de acumulatori electrici; pile si baterii de pile electrice scoase din uz si acumulatori electrici scosi din uz.
8548.90 - Altele
A. - DESEURI SI RESTURI DE PILE, DE BATERII DE PILE SI DE ACUMULATORI ELECTRICI; PILE SI BATERII DE PILE ELECTRICE SCOASE DIN UZ SI ACUMULATORI ELECTRICI SCOSI DIN UZ
Pozitia cuprinde deseurile si resturile de pile, de baterii de pile si acumulatorii electrici, pile si baterii de pile electrice scoase din uz ca si acumulatorii electrici scosi din uz asa cum sunt ei definiti in Nota 7 a acestui Capitol.
Aceste produse sunt in general recunoscute ca fiind deseuri obtinute in cursul fabricatiei sau constand in pile, baterii de pile si acumulatori electrici deveniti definitiv inutilizabili ca atare, datorita spargerii, a decuparii, a uzurii sau altor motive sau care nu sunt susceptibile de a fi reincarcate, ca si resturile lor.
Aceste produse se prezinta in loturi si provin, in general, de la producatori de pile si de baterii de pile si acumulatori electrici, de la recuperatorii care cumpara deseurile si resturile de la producator, de la recuperatorii care colecteaza si demonteaza acumulatorii electrici sau colecteaza pilele si bateriile de pile electrice.
Loturile ce provin de la fabricarea acumulatorilor, pot contine placi pozitive cu putine placi negative, placi negative cu putine placi pozitive, amestecuri de placi pozitive si placi negative in cantitati egale, elemente in curs de asamblare (de exemplu bobine alcatuite dintr-o placa negativa si o placa pozitiva separate printr-o tesatura numita "separator", infasurata). Aceste bobine vor putea sa fie deja asamblate in cutia bateriei. Vor putea, de asemenea, sa fie amestecate cu baterii terminate dar defecte si inutilizabile ca atare.
Loturile ce provin din demontarea si colectarea acumulatoarelor vechi, contin placi amestecate pozitive si negative, cu sau fara separator, sub forma de pachete de placi sau de bobine.
Pilele si bateriile de pile electrice scoase din uz si acumulatorii electrici scosi din uz sunt in general destinati pentru recuperarea metalelor (plumb, nichel, cadmiu etc.), a compusilor metalici etc.
Acumulatorii electrici scosi din uz sunt in general goliti de electrolitul lor si au urme de uzura.
B. - PARTI ELECTRICE DE MASINI SAU DE APARATE, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE LA ACEST CAPITOL
Aceasta pozitie inglobeaza toate partile electrice ale masinilor si aparatelor, altele decat:
a) Cele ce sunt de recunoscut ca fiind in exclusivitate sau in principal destinate unei masini sau unui aparat determinant.
b) Partile cuprinse mai specific la pozitiile precedente ale prezentului Capitol sau excluse prin Nota 1 a Sectiunii.
In consecinta, se clasifica aici, sub rezerva ca trebuie sa fie recunoscute ca parti de masini sau aparate, fara sa fie parti ale unei masini sau unui aparat determinat, articole ce contin conexiuni electrice, parti izolate, bobinaje, contacte si alte parti electrice.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
