Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE SI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA
Note de Capitol.
1. - Capitolul nu cuprinde:
a) pietrele de moara si alte articole similare de macinat, pietrele de polizat si alte articole de la Capitolul 68;
b) aparatele, masinile sau dispozitivele (de exemplu pompele) din ceramica si partile din ceramica ale aparatelor, masinilor sau dispozitivelor realizate din orice material (Capitolul 69);
c) sticlaria de laborator (pozitia nr. 70.17), obiectele din sticla pentru uz tehnic (pozitiile nr. 70.19 sau 70.20);
d) articolele de la pozitiile nr. 73.21 sau 73.22, ca si articolele similare din alte metale comune (Capitolele de la 74 pana la 76, sau de la 78 pana la 81);
e) uneltele electromecanice pentru utilizare manuala, de la pozitia nr. 85.08 si aparatele electromecanice de uz casnic de la pozitia nr. 85.09;
f) periile (maturile) mecanice pentru utilizare manuala, altele decat cele cu motor (pozitia nr. 96.03).
2. - Sub rezerva dispozitiilor Notei 3 de la Sectiunea XVI, masinile si aparatele susceptibile de a fi clasificate in acelasi timp la pozitiile nr. de la 84.01 pana la 84.24, pe de o parte, si la pozitiile nr. de la 84.25 pana la 84.80, pe de alta parte, se clasifica la pozitiile nr. de la 84.01 la 84.24.
Totusi,
- la pozitia nr. 84.19 nu se clasifica:
a) incubatoarele si clocitoarele artificiale pentru avicultura si dulapurile si etuvele de germinare (pozitia nr. 84.36);
b) aparatele de inmuiat grauntele de cereale pentru morile mecanice (pozitia nr. 84.37);
c) aparatele de difuzie pentru industria zaharului (pozitia nr. 84.38);
d) masinile si aparatele termice pentru tratarea firelor textile, tesaturilor sau articolelor din materiale textile (pozitia nr. 84.51);
e) aparatele si dispozitivele destinate realizarii unei operatii mecanice, in care schimbarea temperaturii, desi necesara, nu joaca decat un rol auxiliar;
- la pozitia nr. 84.22 nu se clasifica:
a) masinile de cusut pentru inchiderea ambalajelor (pozitia nr. 84.52);
b) masinile si aparatele de birou de la pozitia nr. 84.72.
- la pozitia nr. 84.24 nu se clasifica:
masinile de imprimat cu jet de cerneala (pozitia nr. 84.41 sau 84.71)
3. - Masinile-unelte pentru prelucrarea oricarui material, care sunt susceptibile a fi clasificate la pozitia nr. 84.56, pe de o parte si la pozitiile nr. 84.57, 84.58, 84.59, 84.60, 84.61, 84.64 sau 84.65, pe de alta parte, se clasifica la pozitia nr. 84.56.
4. - Pozitia nr. 84.57 cuprinde numai masinile-unelte pentru prelucrarea metalelor altele decat strungurile (inclusiv centrele de strunjire) care pot sa efectueze diferite tipuri de operatii de prelucrare, ca:
a) schimbarea automata a sculelor din magazia masinii-unelte, conform unui program de prelucrare (centre de prelucrare);
b) utilizarea automata, simultana sau secventiala, a diferitelor unitati de prelucrare, care prelucreaza o piesa la post fix (masinile cu post fix), sau
c) transferul automat al piesei de prelucrare la diferite unitati de prelucrare (masini cu posturi multiple).
5. - A) Prin masini automate de prelucrare a datelor in sensul prevederilor pozitiei nr. 84.71, se intelege:
a) masinile numerice, apte pentru 1) inregistrarea programului sau programelor de prelucrare si cel putin a datelor imediat necesare pentru executia programului; 2) a fi programate liber conform cerintelor utilizatorului; 3) a executa calcule aritmetice cerute de catre utilizator; 4) a executa, fara interventie umana, un program de prelucrare, a carui executie trebuie sa o poata modifica, printr-o decizie logica, in timpul prelucrarii;
b) masinile analogice capabile sa simuleze modelele matematice si care presupun, cel putin: elemente analogice, elemente de comanda si dispozitive de programare;
c) masinile hibrid, care constau dintr-o masina numerica asociata cu elemente analogice sau o masina analogica asociata cu elemente numerice.
B) Masinile automate de prelucrare a datelor pot sa se prezinte sub forma de sisteme care contin un numar variabil de unitati distincte. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului E) de mai jos, se considera ca facand parte din sistemul complet, orice unitate care indeplineste simultan urmatoarele conditii:
a) sa fie de tipul celor utilizate exclusiv sau in principal intr-un sistem automat de prelucrare a datelor;
b) sa fie conectabila la unitatea centrala de prelucrare fie direct, fie prin intermediul uneia sau mai multor unitati;
c) sa fie apta sa recepteze sau sa furnizeze date sub o forma - coduri sau semnale - utilizabile in sistem.
C) Prezentate separat, unitatile masinilor automate de prelucrare a datelor, se clasifica la pozitia nr. 84.71.
D) Imprimantele, tastaturile, dispozitivele de introducere a coordonatelor x-y si unitatile de memorie pe disc care indeplinesc conditiile enuntate la paragrafele B)b) si B)c) de mai sus, se clasifica intotdeauna la pozitia nr. 84.71.
E) Masinile ce indeplinesc o functie proprie, alta decat prelucrarea datelor, si care incorporeaza o masina automata de prelucrare a datelor sau care lucreaza in legatura cu o astfel de masina se clasifica la pozitiile corespunzatoare functiei lor respective sau, in absenta acesteia la o pozitie reziduala.
6. - La pozitia nr. 84.82 se clasifica, intre altele, bilele de otel calibrate, adica bilele slefuite al caror diametru maxim sau minim nu difera cu mai mult de 1% fata de diametrul nominal, cu conditia, ca totusi aceasta diferenta (toleranta) sa nu depaseasca 0,05 mm.
Bilele de otel care nu corespund definitiei de mai sus, se clasifica la pozitia nr. 73.26.
7. - Exceptand dispozitiile contrare si sub rezerva prevederilor de la Nota 2 de mai sus, ca si de la Nota 3 de la Sectiunea XVI, masinile cu utilizari multiple se clasifica la pozitia care vizeaza utilizarea lor principala. Daca o asemenea pozitie nu exista, sau atunci cand nu este posibil sa se determine utilizarea principala, masinile cu utilizari multiple se clasifica la pozitia nr. 84.79.
Se clasifica, de asemenea, la pozitia nr. 84.79 masinile de fabricat franghii si cabluri din orice material (de exemplu, masinile de torsadat, masinile de filat franghii, masinile de cablat).
8. - In sensul pozitiei nr. 84.70, expresia de buzunar se aplica numai masinilor ale caror dimensiuni nu depasesc 170 mm x 100 mm x 45 mm.
Note de subpozitii.
1. - Termenul sisteme in sensul prevederilor subpozitiei nr. 8471.49 se refera la masinile automate de prelucrare a datelor ale caror unitati satisfac simultan conditiile enuntate in nota 5 B) de la Capitolul 84 si care contin cel putin o unitate centrala de tratare a datelor, o unitate de intrare (de exemplu tastatura, scaner) si o unitate de iesire (de exemplu un ecran de vizualizare sau o imprimanta).
2. - Subpozitia nr. 8482.40 se aplica numai la rulmentii cu galeti cilindrici cu diametrul uniform de maximum 5 mm, si a caror lungime este minimum de trei ori diametrul. Acesti galeti pot sa fie rotunjiti la extremitati.
CONSIDERATII GENERALE
A. - CONTINUTUL GENERAL AL CAPITOLULUI
Sub rezerva Consideratiilor generale de la Sectiunea a XVI, acest Capitol cuprinde toate utilajele, aparatele si masinile, ca si partile lor, care nu sunt definite mai specific la Capitolul 85, cu urmatoarele exceptii:
a) Articolele din materiale textile pentru utilizari tehnice (pozitia nr. 59.11),
b) Articolele de piatra etc., de la Capitolul 68,
c) Articolele din produse ceramice de la Capitolul 69,
d) Sticlaria de laborator, (pozitia nr. 70.17) si articolele din sticla pentru utilizari tehnice (pozitiile nr. 70.19 si 70.20).
e) Sobele, caloriferele, radiatoarele de incalzire centrala si alte aparate de la pozitia nr. 73.21 la 73.22, ca si articolele asemanatoare din alte metale comune.
f) Uneltele electromecanice pentru utilizare manuala de la pozitia nr. 85.08 si aparatele electromecanice de uz casnic de la pozitia nr. 85.09.
g) Periile (maturile) mecanice pentru utilizare manuala, altele decat cu motor (pozitia nr. 96.03).
In general, Capitolul 84 cuprinde masini si aparate mecanice iar Capitolul 85, produse electrice. Cu toate acestea, anumite masini sunt specificate in pozitiile Capitolului 85, (de exemplu scule electromecanice pentru prelucrari manuale, aparatele electromecanice de uz casnic), in timp ce, pe de alta parte, Capitolul 84 cuprinde anumite aparate si dispozitive nemecanice, cum sunt cazanele si aparatele lor auxiliare, aparatele pentru filtrare etc.
In general aparatele electrice se clasifica la Capitolul 85. Totusi, masinile si aparatele de felul celor cale sunt vizate in acest Capitol, se clasifica aici, chiar daca sunt electrice de exemplu:
1) Masinile sau aparatele actionate de un motor electric.
2) Masinile sau aparatele incalzite electric, cum sunt cazanele electrice pentru incalzire centrala de la pozitia nr. 84.03, aparatele de la pozitia nr. 84.19 si alte masini (de exemplu calandrele, cuvele de spalare, de albire sau cele similare utilizate in industria textila, presele), prevazute cu elemente de incalzire electrica.
3) Masinile si aparatele cu functionare electromagnetica (de exemplu masini de scris) sau care contin dispozitive electromagnetice simple, cum sunt macaralele cu sistem de ridicare electromagnetic, strungurile cu mandrine electromagnetice, razboaiele de tesut cu dispozitive electromagnetice de supraveghere a firelor de batatura sau de urzeala etc.
4) Masinile sau aparatele cu functionare electronica (de exemplu, masinile de calculat si masinile de prelucrare a datelor sau care contin dispozitive simple fotoelectrice sau electronice, cum sunt laminoarele prevazute cu dispozitive de control cu celula fotoelectrica, masinile-unelte prevazute cu dispozitive electronice de control.
Masinile, aparatele si dispozitivele din ceramica (de exemplu pompe) partile din ceramica ale masinilor, aparatelor si dispozitivelor din orice material (Capitolul 69), sticlaria de laborator (pozitia nr. 70.17) si produsele de sticla pentru utilizari tehnice (pozitiile nr. 70.19 si 70.20) fiind excluse din acest Capitol, rezulta ca o masina, un aparat sau un dispozitiv, chiar daca este considerat, datorita denumirii sau naturii sale, ca apartinand unei pozitii a acestui Capitol, nu trebuie sa fie clasificat aici daca are caracterul unui articol din ceramica sau a unui articol din sticla.
Acesta este in mod deosebit cazul articolelor din ceramica sau din sticla, care presupun cu titlu accesoriu, elemente din alte materiale, cum sunt dopurile, racordurile, articolele de robinetarie, colierele de strangere sau alte dispozitive de fixare sau de intretinere (suporturi, trepiede etc.).
Pe de alta parte, de regula, se considera ca si-au pierdut caracterul de articole din produse ceramice, de sticlarie de laborator sau de produse din sticla cu utilizari tehnice:
1) Combinatiile elementelor din ceramica sau din sticla cu o proportie insemnata de elemente din alte materiale (din metal de exemplu), ca si articolele rezultate din incorporarea sau din montarea definitiva a elementelor din ceramica sau din sticla, intr-o proportie mare in sasiuri, batiuri, cofrete sau altele asemanatoare, din alte materiale.
2) Combinatiile elementelor statice din ceramica sau din sticla cu dispozitive mecanice cum sunt organele motoare, pompele, din alte materiale (de exemplu din metal).
B. - STRUCTURA CAPITOLULUI
1) Pozitia nr. 84.01, cuprinde reactoarele nucleare, elementele combustibile (cartusele) neiradiate pentru reactoare nucleare si masinile si aparatele pentru separarea izotopica.
2) Pozitiile nr. de la 84.02, la 84.24 grupeaza celelalte masini si aparate care se clasifica aici in principal datorita functiei lor.
3) Pozitiile nr. de la 84.25 la 84.78 grupeaza masinile si aparatele care, cu cateva exceptii, sunt cuprinse aici, in special datorita industriei sau a ramurii de activitate care le utilizeaza, avand in vedere functia lor specifica in acel domeniu.
4) In pozitia nr. 84.79 se clasifica masinile, aparatele si dispozitivele mecanice care nu se clasifica la pozitiile anterioare.
5) Pozitia nr. 84.80 cuprinde, in afara ramelor de turnatorie si a matritelor pentru turnare, sabloanele si cochiliile (altele decat lingotierele) utilizate, manual sau pe masina, pentru turnarea anumitor materiale.
6) Pozitiile nr. de la 84.81 pana la 84.84 cuprind anumite articole de utilizare generala, folosite ca parti, atat ale aparatelor din acest Capitol cat si ale celor din alte Capitole.
7) Pozitia nr. 84.85 se refera la partile neelectrice comune mai multor categorii de masini sau aparate si care nu se clasifica, mai specific, in alta parte.
C. - PARTI
Ca regula generala referitoare la clasificarea partilor, se vor avea in vedere Consideratiile generale din aceasta Sectiune.
In ceea ce priveste, in mod special, partile electrice ale masinilor sau aparatelor din acest Capitol, este de precizat ca cele care constau in articolele vizate la oricare dintre pozitiile din Capitolul 85, se clasifica la acest din urma Capitol. Este cazul, in mod special, al motoarelor electrice (pozitia nr. 85.01), al transformatoarelor electrice (pozitia nr. 85.04), al electromagnetilor, al magnetilor, al capetelor electromagnetice de ridicare ale macaralelor si al mandrinelor electromagnetice de la pozitia nr. 85.05, al aparatelor si dispozitivelor electrice de pornire sau de aprindere pentru motoarele cu aprindere prin scanteie sau prin compresie (pozitia nr. 85.11), al comutatoarelor, tablourilor de comanda, cutiilor de jonctiune etc. (pozitiile nr. de la 85.35 pana la 85.37), al lampilor, tuburilor si valvelor electronice etc. de la pozitia nr. 85.40, al diodelor, tranzistorilor si dispozitivelor similare cu semiconductori (pozitia nr. 85.41) al circuitelor integrate si al micromontajelor electronice (pozitia nr. 85.42), al carbunilor pentru utilizari electrice de la pozitia nr. 85.45, al izolatorilor de la pozitia nr. 85.46, al pieselor izolante de la pozitia nr. 85.57 etc. Cu exceptia cazului in care sunt, combinate cu alte masini, aceste bunuri se clasifica la aceste pozitii, chiar daca sunt destinate, exclusiv sau in principal, unei anumite masini de la acest Capitol.
Celelalte parti electrice se clasifica:
1) La pozitiile nr. 84.09, 84.31, 84.48, 84.66 sau 84.73, daca ele sunt de natura celor cuprinse la aceste pozitii.
2) In caz contrar, la pozitia din acest Capitol aferenta masinii sau masinilor carora le sunt destinate, sau atunci cand partile sunt comune unor masini de la diferite pozitii, la pozitia nr. 85.48.
D. - MASINI SI APARATE SUSCEPTIBILE SA FIE CLASIFICATE LA MAI MULTE POZITII (Notele 2 si 7 din Capitol)
Pozitiile nr. de la 84.01 pana la 84.24 cuprind masinile si aparatele susceptibile, prin chiar functia lor, sa fie utilizate in mai multe domenii industriale, in timp ce masinile si aparatele de la alte pozitii ale Capitolului sunt denumite sau vizate, in special, dupa industria sau ramura de activitate in care sunt utilizate. Conform Notei 2 din acest Capitol, pozitiile primului grup au preponderenta asupra celor din cel de al doilea grup. Atunci cand o masina sau un aparat este susceptibil, sa fie clasificat, in acelasi timp, la doua pozitii (sau mai multe), din care una figureaza printre pozitiile primului grup (pozitiile nr. de la 84.01 pana la 84.24), acestea trebuiesc clasificate la acea pozitie din primul grup. Astfel de exemplu, motoarele, se clasifica la pozitiile nr. de la 84.06 pana la 84.08 si de la 84.10 pana la 84.12, fara legatura cu destinatia lor. Aceeasi regula este valabila pentru pompe, chiar specializate pentru agricultura sau o industrie determinata (de exemplu filarea materialelor textile artificiale sau sintetice), pentru masini centrifuge, calandre, filtre presa, cuptoare, generatoare de vapori etc.
Totusi, Nota nr. 2 mentioneaza chiar ea unele exceptii facute la acest principiu general, in ceea ce priveste pozitiile nr. 84.19, 84.22 si 84.24. Astfel, urmatoarele articole, desi ar fi potential incadrabile la pozitia 84.19, sunt de fapt clasificate la pozitii ulterioare ale Capitolului:
1) Clocitoarele si incubatoarele artificiale pentru avicultura si dulapurile sau etuvele de germinare (pozitia nr. 84.36).
2) Aparatele de inmuiere a grauntelor pentru morile de macinat (pozitia nr. 84.37).
3) Dispozitivele de difuzie pentru industria de prelucrare a zaharului (pozitia nr. 84.38).
4) Masinile si aparatele termice pentru tratarea firelor, tesaturilor sau confectiilor din materiale textile (pozitia nr. 84.51).
5) Aparatele si dispozitivele concepute pentru a realiza o operatie mecanica, in care schimbarea de temperatura - incalzire sau racire - chiar daca necesara, nu joaca decat un rol secundar in ceea ce priveste operatia finala.
In ceea ce priveste pozitia nr. 84.22, nu cuprinde:
1) Masinile de cusut pentru incheierea ambalajelor (pozitia nr. 84.52).
2) Masinile de introdus documentele sau corespondenta in dosare sau plicuri, masinile de stampilat si masinile pentru numarat sau ambalat monede (pozitia nr. 84.72).
In ceea ce priveste pozitia nr. 84.24, nu cuprinde:
Masinile de imprimat cu jet de cerneala (pozitia nr. 84.43 sau 84.71).
De altfel, aceasta regula a prioritatii se aplica, bineinteles, numai la masinile considerate individual. Combinatiile de masini care pot sa realizeze doua sau mai multe functii distincte se clasifica conform Notei 3 de la Sectiunea XVI, iar unitatile functionale conform Notei 4 din aceasta Sectiune (vezi Consideratiile generale din Sectiune, partile VI si VII).
Masinile care s-ar putea clasifica in doua pozitii (sau mai multe), din care nici una nu figureaza printre pozitiile nr. de la 84.01 la 84.24, se clasifica la pozitia care se refera la ramura industriala sau la destinatia in vederea careia ele sunt in principal concepute. Atunci cand o asemenea pozitie nu exista, sau atunci cand nu este posibil sa se determine utilizarea principala sau ramura principala de utilizare (masini utilizabile fara deosebire in mai multe ramuri de activitate, cum ar fi masinile de capsat, folosite la fel de bine in industria textila ca si in industria hartiei, a pielariei, a maselor plastice etc.), ele se clasifica la pozitia nr. 84.79.
E. - MASINILE CARE INCORPOREAZA O MASINA AUTOMATA DE PRELUCRARE A DATELOR SAU CARE LUCREAZA IN LEGATURA CU O ASEMENEA MASINA SI CARE EXERCITA O FUNCTIE PROPRIE (Nota 5 E) a Capitolului)
Conform dispozitiilor Notei 5 E) de la Capitolul 84, in cazul unei masini care incorporeaza o masina automata de prelucrare a datelor sau care lucreaza in legatura cu o asemenea masina si care exercita o functie proprie, se vor aplica urmatoarele principii de clasificare:
1) O masina care incorporeaza o masina automata de prelucrare a datelor si care exercita o functie proprie, alta decat prelucrarea datelor, trebuie sa fie clasificata in pozitia care corespunde cu functia pe care o asigura, sau in lipsa ei, intr-o pozitie reziduala si nu la pozitia nr. 84.71.
2) Masinile prezentate cu o masina automata de prelucrare a datelor si destinate sa lucreze in legatura cu aceasta din urma pentru a exercita o functie proprie, alta decat prelucrarea datelor, sunt de clasificat dupa cum urmeaza:
- masina automata de prelucrare a datelor trebuie sa fie clasata separat la pozitia nr. 84.71 si celelalte masini trebuie sa fie trecute in pozitia aferenta functiei pentru care ele sunt destinate, numai daca, in virtutea Notei 4 de la Capitolul XVI sau a Notei 3 din Capitolul 90, ansamblul nu este clasat intr-una dintre pozitiile din Capitolul 84, din Capitolul 85 sau din Capitolul 90.
84.01 - REACTOARE NUCLEARE; ELEMENTE COMBUSTIBILE (CARTUSE) NEIRADIATE PENTRU REACTOARE NUCLEARE; MASINI SI APARATE PENTRU SEPARARE IZOTOPICA.
84.01.10 - Reactoare nucleare
84.01.20 - Masini si aparate pentru separare izotopica si partile lor
84.01.30 - Elemente combustibile (cartuse) neiradiate
84.01.40 - Parti de reactoare nucleare
I. - REACTOARE NUCLEARE
Termenul de reactor nuclear denumeste, intr-un mod general, totalitatea aparatelor si a dispozitivelor care sunt continute in incinta ecranului biologic, inclusiv, eventual, ecranul insusi, ca si alte aparate si dispozitive care sunt asezate in exteriorul acestei zone, in masura in care fac corp comun cu cele plasate in interior.
Un reactor nuclear cuprinde in general:
A) Miezul constituit din:
1) Materialul combustibil (fisionabil sau fertil), care poate sa se gaseasca fie dizolvat sau dispersat in moderator (reactoare omogene), fie concentrat in elementele combustibile (cartuse) (reactoare eterogene).
2) Moderatorul si, eventual, reflectorul de neutroni (de exemplu: beriliu, grafit, apa obisnuita, apa grea sau anumite hidrocarburi cum sunt difenilul sau terfenilii.
3) Fluidul de racire, necesar pentru eliminarea caldurii degajate de reactor (gaz carbonic, heliu, apa naturala, apa grea, sodiu sau bismut topit, amestec topit de sodiu si de potasiu, saruri topite, anumite hidrocarburi etc). Uneori, moderatorul asigura si functia de agent de racire.
4) Barele de control sau de siguranta, din materiale care au o mare putere de absorbtie a neutronilor (cum sunt borul, cadmiu, hafniu) sau din aliaje, dispersii sau compusi ai acestor materiale.
B) Structura mecanica (corpul reactorului, grile pentru dispunerea elementelor combustibile (cartuse), tevi pentru circuitul fluidului de racire, supape, mecanisme pentru ghidarea sau comanda barelor de control sau de siguranta etc).
C) Ansamblul aparatelor de masura, de reglare automata si de control (sursele de neutroni, camerele de ionizare, termocuplurile, telecamerele, aparatele de masura a presiunii sau a debitului etc.).
D) Ecrane termice si biologice (de otel, beton, plumb etc.).
Anumite alte masini, aparate si dispozitive, pot fi, de asemenea, folosite in centralele nucleare si pot chiar sa fie plasate in interiorul ecranului biologic. Aceste masini, aparate si dispozitive nu sunt considerate parti de reactoare nucleare si trebuie, in consecinta, sa urmeze regimul lor propriu (vezi excluderile de la c) pana la ij) de mai jos).
Cu toate acestea, felul, caracteristicile si modul de asamblare ale partilor constituente ale reactoarelor nucleare, pot sa fie fundamental diferite, In felul acesta, reactoarele nucleare sunt, in general, clasificate:
1) Dupa energia neutronilor care propaga reactia in lant: reactoare lente, intermediare si rapide.
2) Dupa modul de repartitie al materiei care fisioneaza in miezul reactorului: in reactoare omogene si eterogene.
3) Dupa destinatie: reactoare pentru cercetare, pentru producerea de izotopi, pentru incercarea materialelor, pentru transformarea materialului fertil in material fisionabil (convertizoarele si autogeneratoarele), pentru propulsie, pentru producerea energiei termice sau electrice etc.
4) Dupa natura materialelor folosite sau dupa tehnologia de functionare: in reactoare cu uraniu natural, cu uraniu imbogatit, cu uraniu-toriu, cu sodiu-grafit, cu gaz-grafit, cu apa presurizata, cu apa grea presurizata, cu apa fierbinte, cu bazin cu apa, cu moderator organic etc.
In general, dimensiunile unui reactor sunt cel putin critice, in asa fel incat scurgerea de neutroni catre exterior sa nu fie niciodata suficienta pentru a conduce la intreruperea reactiei in lant. Totusi, se utilizeaza, in anumite cazuri, pentru cercetare, ansamblele sub-critice care functioneaza cu ajutorul unei surse suplimentare de neutroni. Reactoarele sub-critice se clasifica, de asemenea, in aceasta pozitie.
Prezentate separat, partile de reactor nuclear, se clasifica, in general, conform dispozitiilor Notei 2 din Sectiunea XVI.
Se clasifica drept urmare, la aceasta pozitie, in calitate de parti ale reactoarelor nucleare, de exemplu barele de control sau de siguranta si mecanismele lor aferente, sursele de neutroni montate pentru a amorsa reactia de fisiune in reactor, corpul reactorului, grila pentru dispunerea elementelor combustibile (cartuselor) si presurizatoarele pentru reactoarele cu apa presurizata.
Totusi, nu sunt considerate ca parti ale reactoarelor nucleare:
a) Blocurile de grafit (pozitiile nr. 38.01 sau 38.15), de beriliu (pozitia nr. 81.12) sau de gluciniu (oxid de beriliu) (pozitia nr. 69.14).
b) Tevile si tuburile din metal de forma speciala sau chiar numai fasonate, prezentate neasamblate, chiar in cazul in care sunt destinate fabricarii de reactoare nucleare (Sectiunea XV).
c) Generatoarele de vapori (pozitia nr. 84.02).
d) Schimbatoarele de caldura (pozitiile nr. 84.04 sau 84.19).
e) Turbinele de vapori (pozitia nr. 84.06).
f) Pompele (pozitiile nr. 84.13 sau 84.14).
g) Suflantele si ventilatoarele (pozitia nr. 84.14).
h) Aparatele de demineralizare a apei (pozitiile nr. 84.19 sau 84.21, in general).
i.j) Aparatele pentru incarcarea sau extragerea elementelor combustibile si podurile rulante (pozitia nr. 84.26, in general).
k) Manipulatoarele mecanice la distanta pentru produsele radioactive (pozitia nr. 84.28).
II. ELEMENTE COMBUSTIBILE (CARTUSE) NEIRADIATE PENTRU REACTOARE NUCLEARE
Elementele combustibile (cartusele) neiradiate pentru reactoarele nucleare sunt constituite dintr-un material fisionabil sau fertil, inchis intr-un invelis, in general din metale obisnuite (de exemplu de zirconiu, aluminiu, magneziu, otel-inoxidabil) care este prevazut cu dispozitive speciale pentru manipulare.
Elementele combustibile fisionabile pot sa contina fie uraniu natural in starea de metal sau de compusi (oxizi, carburi, nitruri etc.), fie uraniu imbogatit in uraniu 235 sau 233 sau in plutoniu, in stare de metal sau de compusi, fie, inca, toriu imbogatit cu plutoniu. Elementele combustibile fertile (de exemplu cu toriu sau uraniu saracit) sunt plasate la periferia reactorului pentru a reflecta neutronii si a functiona ca elementele fisionabile dupa ce au absorbit o parte din acesti neutroni.
Elementele combustibile sunt de tipuri diferite, de exemplu, cele constituite:
1) Din metale combustibile sau aliajele lor, sub forma de bare sau de tuburi acoperite cu un invelis din metale comune, prevazute eventual cu aripioare pentru a usura schimbul de caldura si cu postament si cu cap care sa faciliteze asezarea si extragerea lor din reactor.
2) Din dispersii ale combustibilului fisionabil in grafit sub forma de bare, placi sau bule care sunt acoperite cu grafit, sau, chiar, din alte tipuri de dispersii si metaloceramice, echipate ca elementele combustibile descrise la punctul 1) de mai sus.
3) Dintr-un ansamblu:
1) De placi care contin, dupa o dispunere de tipul sandwich, combustibilul fisionabil sau fertil sub forma de metal sau compus ceramic, plecat in exterior cu metal inert.
2) Tuburi din metal inert umplute cu pastile de dioxid sau carbura de uraniu.
3) Tuburi concentrice din metal fisionabil acoperit de metal inert.
Toate aceste tipuri de elemente combustibile (cartuse) contin dispozitive de sustinere care servesc si la mentinerea lor distantata si la blocare si, adesea, o carcasa exterioara (cutie a elementului combustibil); toate sub-elementele care constituie elementele combustibile (cartuse) sunt montate pe un soclu comun si sunt atasate unui corp comun.
Prezentate separat, aceste sub-elemente (de exemplu, invelisurile de otel inoxidabil umplute cu combustibil nuclear si inchis ermetic), raman clasificate aici ca parti de elemente combustibile (cartuse).
Microsferele de combustibil nuclear acoperite cu straturi de carbon sau de carbura de siliciu, destinate sa fie introduse in elementele combustibile sferice sau prismatice, si elementele combustibile (cartuse) uzate (iradiate) se incadreaza la pozitia nr. 28.44.
III. - MASINI SI APARATE PENTRU SEPARARE IZOTOPICA
Acest grup cuprinde toate aparatele si masinile mecanice, termice sau electrice care sunt special concepute pentru imbogatirea unui element chimic sau a unui compus al acestui element, intr-unul dintre izotopii sai sau eventual pentru separarea completa a izotopilor constituenti.
Cele mai importante sunt cele folosite pentru producerea apei grele (oxidul de deuteriu) sau pentru imbogatirea uraniului in U 235.
Printre aparatele si dispozitivele folosite pentru producerea apei grele prin imbogatirea apei naturale, sunt mentionate:
1) Aparatele de distilare fractionata si de rectificare de tip special, care contin un numar foarte mare de placi dispuse in paralel si in serie si pun in valoare acea mica diferenta intre punctul de fierbere al apei grele si al apei normale pentru a obtine fractiunile de inceput de distilare, intotdeauna mai sarace in apa grea si fractiunile de sfarsit de distilare, intotdeauna mai bogate in apa grea.
2) Aparatele care, prin distilare fractionata la temperatura scazuta a hidrogenului lichid, permit sa se separe deuteriul care poate apoi sa fie ars pentru a obtine apa grea.
3) Aparatele pentru producerea apei grele sau a compusilor de deuteriu, bazate pe schimbul izotopic, eventual in prezenta catalizatorilor de exemplu prin aplicarea metodei numita a celor doua temperaturi sau prin contactul fazelor hidrogenate lichide sau gazoase diferite.
4) Celulele electrolitice destinate producerii apei grele prin electroliza apei, ca si aparatele care combina electroliza cu schimbul izotopic intre hidrogenul produs si apa de aceeasi provenienta.
Aparatele cele mai utilizate pentru imbogatirea uraniului U 235 sunt urmatoarele:
1) Centrifugele speciale, numite centrifuge cu gaz (hexafluorura de uraniu), al caror rotor (bol) cilindric, din material plastic sau din otel, se roteste la o viteza foarte mare.
Aceste centrifuge sunt tratate la interior pentru a rezista la corodarea cu hexafluorura de uraniu. In practica, se foloseste un numar foarte mare de unitati montate in serie si care functioneaza in echicurent sau in contracurent.
2) Aparatele pentru separarea izotopilor de uraniu prin difuzie gazoasa. In aceste aparate, hexafluorura de uraniu gazoasa patrunde in interiorul incintelor (care pot sa fie tubulare) printr-un dispozitiv de inchidere poros (bariera si se separa in doua fractiuni al caror continut in U 235 este usor diferit de cel al gazului initial introdus in proces. Prin repetarea operatiei, de un numar mare de ori, se poate obtine hexafluorura de U 235 in stare pura.
3) Aparatele numite cu conducte (procedeul BECKER) la care fluxul de gaz (hexafluorura de uraniu si de heliu sau hidrogen) este injectat cu viteza mare intr-o conducta de gaze foarte curbata, la iesirea careia un cutit permite sa se separe fractiunea imbogatita in hexafluorura de uraniu.
Calutroanele (separatoarele de izotopi), care utilizeaza separarea electromagnetica, sunt cuprinse, de asemenea, in aceasta pozitie.
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt, de asemenea, cuprinse aici partile masinilor sau aparatelor din acest grup.
Pozitia exclude, intre altele:
a) Cuptoarele pentru separarea prin procedeele pirometalurgice a combustibililor nucleari iradiati (pozitiile nr. 84.17 sau 85.14. dupa caz).
b) Aparatele pentru separarea combustibililor iradiati sau pentru tratarea deseurilor radioactive prin distilare fractionata (altele decat cele pentru fabricarea apei grele (pozitia nr. 84.19).
c) Filtrele de aer care sunt concepute special pentru eliminarea pulberilor radioactive (cu actiune fizica sau electrostatica), epuratoarele cu carbune activ pentru retinerea iodului radioactiv, schimbatoarele de ioni pentru separarea elementelor radioactive (inclusiv cele care functioneaza prin electrodializa) si aparatele pentru separarea combustibililor iradiati sau pentru tratarea deseurilor prin schimb ionic sau pe cale chimica (pozitia nr. 84.21).
84.02 - CAZANE GENERATOARE DE ABUR SAU DE ALTI VAPORI (ALTELE DECAT CAZANELE PENTRU INCALZIRE CENTRALA DESTINATE SA PRODUCA IN ACELASI TIMP APA CALDA SI ABUR DE JOASA PRESIUNE); CAZANE DENUMITE "DE APA SUPRAINCALZITA".
- Cazane generatoare de abur sau de alti vapori:
8402.11 - - Cazane acvatubulare cu o productie orara de abur de peste 45 tone.
8402.12 - - Cazane acvatubulare cu o productie orara de abur de maximum 45 tone
8402.19 - - Alte cazane generatoare de vapori, inclusiv cazane mixte
8402.20 - Cazane cu apa supraincalzita
8402.90 - Parti
A. - CAZANE GENERATOARE DE ABUR SAU DE ALTI VAPORI
Grupul cuprinde aparatele generatoare de vapori (vapori de apa, de mercur etc.) destinate alimentarii masinilor motrice (de exemplu turbinele cu abur) sau aparate care utilizeaza aburul ca sursa de energie (de exemplu, ciocane cu abur, pompe) sau chiar alimentarii cu abur a aparatelor de incalzire, de coacere, de sterilizare etc., inclusiv cazanele generatoare de abur pentru incalzirea centrala.
Cazanele prezentate separat (de exemplu cazanele pentru locomotive), se clasifica aici, chiar daca sunt special concepute pentru a fi incorporate intr-o masina, intr-un aparat sau intr-un vehicul determinat.
Cazanele generatoare de vapori pot sa fie incalzite prin intermediul unui combustibil solid, lichid sau gazos sau chiar cu ajutorul electricitatii.
Preocuparea de a obtine, pentru cazanul cu combustibil, un randament termic mai bun, sau o vaporizare mai rapida, a condus la constructia diferitelor tipuri de cazane, care se deosebesc prin structura lor. Principalele tipuri sunt:
1) Cazanele cu ignitubulare (de exemplu cazanele de locomotive) la care corpul cazanului este traversat de tevi prin care circula gazele de ardere fierbinti de la focar.
2) Cazanele acvatubulare in care tevile sau fascicolele de tevi de apa sunt introduse in focar; peretii interiori ai unor astfel de cazane sunt de asemenea constituiti din tevi de apa.
3) Cazanele ambitubulare care sunt, in general, o combinatie a celor doua tipuri de mai sus.
La anumite cazane, tevile sau fascicolele de tevi sunt legate printr-un colector la unul sau mai multe corpuri in general cilindrice, care folosesc pentru inmagazinarea apei sau pentru separarea apei de aburi. La altele, numite cu circulatie fortata, adesea lipsite de tambur de evaporare, circulatia apei este accelerata cu ajutorul unei pompe.
Dimensiunile cazanelor sunt foarte diferite. Cazanele de dimensiuni mici sunt in general prezentate asamblate, diferite componente fiind inchise intr-o carcasa comuna sau montate pe o baza comuna. Cazanele mari sunt compuse, de regula, dintr-un anumit numar de elemente distincte destinate sa fie asamblate pe loc, fie intr-un acelasi invelis, fie prin incorporarea intr-o constructie de zidarie.
B. - CAZANELE NUMITE "DE APA SUPRAINCALZITA"
Acestea sunt cazane in interiorul carora apa este supusa la o presiune relativ ridicata, care permite sa i se ridice temperatura la un nivel net superior punctului sau normal de evaporare (in general de ordinul a 180°C sau mai mult).
Aceste cazane au o structura sensibil analoaga cu cea a cazanelor din partea A de mai sus. Presiunea necesara pentru functionarea lor este obtinuta fie prin acumularea de abur intr-un tambur de evaporare de exemplu, fie, pentru unele dintre ele, cu ajutorul unui gaz inert (in general azot). Apa supraincalzita produsa in cazan, deoarece trebuie sa fie mentinuta constant sub presiune, circula intr-un circuit inchis care pleaca de la cazan si se intoarce la acesta.
Cazanele de felul acesta sunt destinate sa alimenteze cu energie termica, in general la distanta, fie instalatiile industriale (de exemplu tunele de uscare a vopselurilor caroseriilor de automobile), fie instalatiile de incalzire ale marilor ansambluri imobiliare sau aglomeratii urbane. In acest din urma caz, incalzirea incintelor se efectueaza prin intermediul schimbatoarelor de caldura in care apa supraincalzita (fluid primar) cedeaza o parte din caldura unui fluid secundar care asigura incalzirea efectiva.
Pentru a mari sau a regulariza randamentul lor, cazanele clasificate la aceasta pozitie sunt, in mod frecvent, echipate cu un anumit numar de aparate auxiliare. Acestea sunt, mai ales, economizoarele, preincalzitoarele de aer, supraincalzitoarele, limitatoarele de supraincalzire, cilindrii colectori de abur, acumulatoarele de abur, aparatele de curatat funingine, aparatele de recuperare a gazelor, peretii focarelor cu tevi de apa si alte dispozitive clasificate la pozitia nr. 84.04, epuratoarele, dezaeratoarele, degazoarele si demineralizatoarele de apa de alimentare, de la pozitia nr. 84.21.
Aceste aparate auxiliare se clasifica impreuna cu cazanele, in aceasta pozitie, atunci cand sunt prezentate impreuna cu aceste si cand formeaza - sau cand sunt destinate sa formeze ulterior - un tot cu cazanul; in caz contrar, urmeaza regimul lor propriu.
De asemenea, si in masura in care sunt destinate sa formeze un tot impreuna cu cazanele, focarele prezentate impreuna cu cazanele se clasifica la aceeasi pozitie cu acestea. Din acest punct de vedere, nu se face nici o deosebire intre focarele incorporate in cazane si cele care urmeaza sa fie reunite cu cazanele prin intermediul pieselor de zidarie.
Pozitia exclude cazanele de orice natura care asigura numai incalzirea apei la o temperatura mai mica decat punctul sau normal de evaporare, ca si cazanele pentru incalzirea centrala de la pozitia nr. 84.03, chiar daca sunt concepute pentru a produce in acelasi timp apa calda si vapori de presiune joasa.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiunea XVI), sunt de asemenea cuprinse aici partile cazanelor din aceasta pozitie, cum sunt mantalele si fundurile de cazane, corpurile interioare ale incalzitoarelor constituite dintr-un ansamblu de tevi, dopurile de vizitare ale tevilor de apa, colectoarele, baloanele de vaporizare, domurile de vapori, focarele neautomate, gurile de vizitare, dopurile fuzibile.
Tevile si tuburile din metal, pliate sau curbate dar care nu sunt altfel prelucrate, prezentate neasamblate, nu sunt posibil de recunoscut ca parti ale cazanelor si se clasifica deci la Sectiunea XV.
84.03 - CAZANE PENTRU INCALZIRE CENTRALA, ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 84.02.
8403.10 - Cazane
8403.90 - Parti
Pozitia cuprinde cazanele pentru orice tip de combustibil (lemn, huila, cocs, gaz, ulei greu etc.) de orice dimensiuni, utilizate pentru incalzirea prin circulatia apei, a caselor, apartamentelor, uzinelor, atelierelor, serelor etc., prin circulatia apei, cu exceptia sobelor si a masinilor de gatit care cu titlu accesoriu pot sa fie folosite pentru incalzirea centrala (pozitia nr. 73.21).
Cazanele pot sa fie prevazute cu dispozitive accesorii cum sunt regulatoarele de presiune, manometrele, nivele de apa, robinete, arzatoare etc.
Se clasifica de asemenea aici, cazanele concepute pentru a produce in acelasi timp abur de joasa presiune si apa calda.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale cu privire la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiunea XVI), aceasta pozitie cuprinde de asemenea partile cazanelor, cum sunt mantalele, fundurile, domurile, capacele pentru gurile de vizitare sau gurile pentru inspectie.
Nu sunt considerate ca parti ale cazanelor:
a) Tevile care leaga cazanele la radiatoare si accesoriile lor (in general pozitiile nr. de la 73.03 pana la 73.07).
b) Rezervoarele sau vasele de expansiune (sau de dilatare) (pozitiile nr. 73.09, 73.10 sau 84.79).
c) Arzatoarele pentru alimentarea focarelor (pozitia nr. 84.16).
d) Prizele si robinetele pentru abur sau apa calda (pozitia nr. 84.81).
84.04 - DISPOZITIVE (INSTALATII) AUXILIARE PENTRU CAZANELE DE LA POZITIILE NR. 84.02 SAU 84.03 (DE EXEMPLU ECONOMIZOARE, SUPRAINCALZITOARE, DISPOZITIVE DE INDEPARTAT FUNINGINE SAU RECUPERATOARE DE GAZE); CONDENSATOARE PENTRU MASINILE CU ABUR SAU ALTI VAPORI.
8404.10 - Dispozitive auxiliare pentru cazanele de la pozitiile nr. 84.02 sau 84.03
8404.20 - Condensatoare pentru masinile cu abur sau alti vapori
8404.90 - Parti
A. - DISPOZITIVE AUXILIARE PENTRU CAZANELE DE LA POZITIILE NR. 84.02 SAU 84.03
Grupa cuprinde:
1) Economizoarele sau preincalzitoarele de apa, destinate sa asigure incalzirea prealabila a apei de alimentare a cazanului prin utilizarea gazelor reziduale ale focarului (sau chiar, uneori, aburul de esapament al unui motor cu aburi). Se compun, in general, dintr-o serpentina sau dintr-un fascicol de tevi din fonta sau din otel, adesea prevazute cu aripioare, prin care circula apa care trebuie preincalzita; serpentina sau tevile pot fi amplasate intr-un colector larg din tabla. La tipul de economizor numit cu amestecare, apa este incalzita direct, intr-un spatiu inchis, printr-un jet de aburi de esapament.
2) Preincalzitoarele de aer, care folosesc, de asemenea, gazele reziduale ale focarului. Aceste aparate sunt constituite, cel mai adesea, dintr-o camera mare din tabla in care dispozitive schimbatoare de caldura de diferite tipuri (fascicole de tevi subtiri, cu sau fara aripioare, pereti despartitori, din tabla cu sicane etc.) asigura un parcurs invecinat al gazelor si al aerului de incalzit care circula in contracurent. Anumite aparate de acest tip au un tambur rotativ.
3) Supraincalzitoarele, care constau dintr-o serpentina din tevi de otel cu rezistenta mare, in care aburul saturat, iesit din cazan, este incalzit din nou in scopul eliminarii picaturilor de apa antrenate si obtinerii aburului uscat la o temperatura mai inalta. Supraincalzitoarele sunt adesea dispuse dupa fascicolul evaporator al cazanului, in acelasi focar, dar, in anumite cazuri, sunt incalzite separat, intr-un focar propriu.
4) Limitatoarele de supraincalzire, destinate sa previna cresterea excesiva a temperaturii in supraincalzitoare. Intercalate, in mod obisnuit, intre doua sectiuni ale supraincalzitorului, ele contin, in general, un corp din fonta, in care aburul este racit printr-un circuit de apa.
5) Colectorii de abur, destinati sa colecteze aburul de la un grup de cazane.
6) Acumulatoarele de abur, care sunt rezervoare cilindrice mari, sub presiune inalta din otel cu mare rezistenta mecanica si foarte bine izolate termic, in care se acumuleaza o rezerva de abur.
7) Acumulatoarele termice sau de caldura, utilizate pentru a stoca surplusul de caldura din apa sau din aburul excedentar al cazanului si a-l restitui ulterior.
8) Peretii tubulari ai focarului, compusi dintr-o retea de tevi verticale, in general legata la conducta de alimentare a cazanului si dispusa de-a lungul peretilor interiori ai focarului. Rolul lor este dublu: pe de o parte, ei formeaza un ecran in fata peretelui focarului si previn degradarea acestuia datorita focului si, pe de alta parte, ele preincalzesc apa de alimentare.
9) Dispozitivele de curatire, automate sau nu, folosite pentru a elimina reziduurile si cenusa care se depun pe (sau in) partile tubulare ale cazanelor (tevi de apa sau canale de gaze arse, supraincalzitoare, economizoare etc.). Aceste aparate, care pot sa fie fixe sau retractabile, utilizeaza jeturi de abur sau de aer comprimat iesite dintr-un tub sau dintr-o rampa racordate la priza de abur sau de aer comprimat.
10) Dispozitivele de recuperare a gazelor, prin care gazele reziduale ale canalelor de gaze arse sunt colectate, amestecate cu aer si retrimise in focar pentru a asigura arderea materialelor nearse.
11) Dispozitive de indepartare a namolului de la cazane.
B. - CONDENSATOARE PENTRU MASINILE CU ABUR SAU ALTI VAPORI
Grupa cuprinde condensatoarele al caror rol este de reducere a presiunii vaporilor la iesirea din motor, in asa fel incat sa creasca puterea acestuia. Acest rezultat este obtinut prin racirea si condensarea vaporilor de esapament. Printre diferitele tipuri de astfel de aparate, sunt mentionate:
1) Condensatoarele de suprafata, alcatuite fie dintr-un corp cilindric in care aburul condenseaza in contact cu tevile cu circulatie de apa rece, fie dintr-un dispozitiv invers.
2) Condensatoarele de amestec, in care condensarea este obtinuta prin contactul direct al aburilor cu apa. Grupa cuprinde si ejectocondensatoarele de evacuare care, asemenea unei pompe de injectie, realizeaza un vacuum relativ intr-o camera sub efectul unui jet puternic de apa injectat printr-o teava.
3) Aerocondensatoarele, in care agentul de racire este un curent de aer suflat printr-un ventilator pe o serpentina prin care circula aburul.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale privind clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), se clasifica de asemenea aici partile aparatelor si dispozitivelor de la aceasta pozitie.
Tuburile si tevile din metal, indoite, pliate sau curbate, dar care nu sunt prelucrate in alt fel, prezentate neasamblate, nu sunt de recunoscut ca parti ale aparatelor din aceasta pozitie si se clasifica la Sectiunea XV.
Sunt excluse din aceasta pozitie, fie ca sunt destinate sau nu cazanelor cu abur sau cu alti vapori sau aparatelor cuprinse aici, dispozitivele urmatoare, prezentate separat:
a) Pompele (inclusiv injectoarele, de tipul Giffard, pentru alimentarea cu apa a cazanelor), ventilatoarele si alte aparate de la pozitiile nr. 84.13 sau 84.14.
b) Arzatoarele, ante-focarele, gratarele mecanice si aparatele similare pentru alimentarea focarelor (pozitia nr. 84.16).
c) Aparatele de condensare pentru coloanele de distilare si alte condensatoare de la pozitia nr. 84.19.
d) Aparatele de filtrare sau epurare a apei, a gazelor etc. (pozitia nr. 84.21).
84.05 - GENERATOARE DE GAZ SAU GENERATOARE DE GAZ DE APA, CU SAU FARA EPURATOARELE LOR; GENERATOARE DE ACETILENA SI GENERATOARE SIMILARE DE GAZ, PRIN PROCEDEUL CU APA, CU SAU FARA EPURATOARELE LOR.
8405.10 - Generatoare de gaz sau generatoare de gaz de apa, cu sau fara epuratoarele lor; generatoare de acetilena si generatoare similare de gaz, prin procedeul cu apa, cu sau fara epuratoarele lor
8405.90 - Parti
Pozitia cuprinde aparatele care formeaza un ansamblu omogen si sunt utilizate la producerea de gaz de orice natura, indiferent care este utilizarea gazului produs (iluminare, incalzire industriala, alimentarea motoarelor cu gaz, sudura sau taierea metalelor, sintezele chimice etc.). Cele mai folosite aparate de acest fel, sunt generatoarele de gaz (denumit si gaz de aer), de gaz de apa, de gaz mixt si generatoarele de acetilena prin procedeul cu apa.
Pozitia cuprinde si generatoarele de gaz concepute in mod special pentru alimentarea motoarelor de autovehicule; sunt, din contra, excluse acele generatoare de acetilena care constituie lampi de iluminat carora le lipseste doar becul de combustie (pozitia nr. 94.05).
A. - GENERATOARE DE GAZ
Aceste aparate se compun, in principiu, dintr-o cuva cilindrica inchisa, in general imbracate intr-un invelis refractar sau prevazuta cu un perete dublu racit prin circulatia apei si dintr-un ventilator care, prin suflare sau prin aspirare, realizeaza un curent permanent de aer sau de aer si vapori de apa care traverseaza un strat gros de combustibil dispus pe gratar (fix, mobil sau rotativ); arderea incompleta obtinuta in felul acesta asigura degajarea oxidului de carbon. Gazul combustibil sau gazul sarac, captat in mod continuu la partea superioara a aparatului, este un amestec de oxid de carbon, de hidrogen si de azot.
La anumite tipuri, numite generatoare de gaz (de aer) cu ardere inversata, aerul este suflat prin partea de sus si prin partile laterale ale cuvei, in timp ce gazul este captat pe la partea inferioara, sub gratar; acest procedeu permite sa se arda mai complet pulberile si gudroanele reziduale.
B. - GENERATOARE DE GAZ DE APA
Sunt aparate de constructie asemanatoare cu a precedentelor, in care se realizeaza, in doua faze, o suflare a aerului urmata de o injectare de apa sau de vapori de apa, care se descompune in contactul cu stratul incandescent. In timpul fazei de suflare, generatorul debiteaza gaz de aer si, in timpul fazei de injectie, gaz de apa care, fiind constituit dintr-un amestec de hidrogen si de oxid de carbon, are o putere calorica mai ridicata decat cea a gazului sarac. Aceste doua gaze sunt fie captate separat in doua rezervoare diferite, fin utilizate direct in amestec (gaz mixt).
Generatoarele de gaz mentionate mai sus utilizeaza numerosi combustibili solizi: huila, cocs, lignit, carbune de lemn, lemn, deseuri vegetale si altele etc.
Pentru anumite utilizari particulare (in mod special alimentarea motoarelor), gazul produs de generator trebuie sa fie complet epurat de impuritatile nocive continute (pulberi, gudroane, compusi sulfurosi etc.) si adesea, apoi, incalzit sau racit. Generatoarele de gaz pot, in consecinta, sa contina dispozitive auxiliare diferite: epuratoare (din tabla perforata, cu strat de cocs si pulverizator de apa sau scrubber) racitoare, uscatoare, incalzitoare etc., care se clasifica impreuna cu generatoarele de gaz atunci cand sunt prezentate cu acestea din urma si sub rezerva ca este vorba de aparate special concepute pentru a le echipa. Prezentate separat, aceste aparate urmeaza regimul lor propriu (de exemplu pozitia nr. 84.21 pentru epuratoare).
C. - GENERATOARE DE ACETILENA PRIN PROCEDEUL CU APA
Sunt aparate, in general foarte simple, care au, in mod obisnuit, un colector de gaz constituit dintr-un clopot metalic scufundat intr-o cuva cilindrica de apa si a carui miscare, de ridicare sau de coborare, comanda automat contactul intre carbura si apa. Exista si tipuri de dispozitive generatoare:
1) Prin imersie intermitenta.
2) Prin distribuirea carburii in apa.
3) Prin pulverizarea apei asupra carburii.
D. - ALTE GENERATOARE DE GAZ PRIN PROCEDEUL CU APA
Printre aceste aparate, sunt mentionate generatoarele de oxigen (cu oxilit sau altele), utilizate in principal pe submarine, si generatoarele de etilena, bazate, de exemplu, pe actiunea apei asupra anumitor produse chimice.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale cu privire la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale din Sectiune), sunt de asemenea cuprinse aici partile aparatelor din aceasta pozitie, cum sunt cuvele sau corpurile de gazogen, gratarele speciale, clopotele, mecanismele de punere in contact.
Pozitia exclude, intre altele:
a) Generatoarele cu pistoane libere (pozitia nr. 84.14).
b) Aparatele electric generatoare si difuzoare de ozon destinate altor utilizari decat cele terapeutice (de exemplu industriale, ozonificarea localurilor) (pozitia nr. 85.43) si aparatele de ozonoterapie (pozitia nr. 90.19).
84.06 - TURBINE CU ABUR SI ALTE TURBINE CU VAPORI
8406.10 - Turbine pentru propulsia navelor
- Alte turbine:
8406.81 - - De o putere peste 40 MW
8406.82 - - De o putere de maximum 40 MW
8406.90 - Parti
Pozitia cuprinde turbinele cu abur care utilizeaza energia cinetica produsa prin destinderea aburului, care se exercita asupra paletelor sau a aripilor unei roti. Ele contin in esenta:
1) Un rotor, compus dintr-una sau mai multe roti, solidare pe un acelasi ax, fiecare prevazut la periferie cu o coroana de palete sau aripioare special profilate si orientate.
2) Un stator, care consta dintr-un cadru in care este asezat si se roteste rotorul; statorul care constituie distribuitorul, cuprinde fie un sistem stationar de palete, fie un dispozitiv cu duze, destinate sa dirijeze aburul pe paletele sau aripioarele rotorului.
La turbinele cu cu actiune, statorul este prevazut simplu cu duze, dispuse in asa fel incat sa dirijeze jeturile de abur tangent la paletele rotorului. La turbinele cu reactie, aripioarele rotorului se rotesc paralel cu discul fix al statorului care este prevazut cu aripioare identice cu cele ale rotorului, dar montate inclinat in sens invers, in asa fel incat sa determine fluxul de abur dirijat dupa axa turbinei sa actioneze asupra aripioarelor rotorului.
Pentru a utiliza mai complet energia, aceste doua tipuri de turbine sunt adesea combinate, sau mai frecvent, se forteaza aburul sa se destinda progresiv intr-o serie de rotoare succesive fixate pe un acelasi arbore (turbine cu tambur, turbine multicelulare sau in trepte).
Vitezele mari de rotatie realizate de aceste masini, le fac potrivite pentru a actiona direct generatoarele electrice (turboalternatoare), compresoarele, ventilatoarele sau pompele centrifuge. Atunci cand sunt utilizate pentru a antrena alte masini, turbinele cu abur sunt, in general, prevazute cu organe reductoare de viteza si, adesea, cu inversoare de mers; principala utilizare a acestora este propulsia navelor mari (vapoare) sau a anumitor locomotive. Prezentate separat, reductoarele de viteza si inversoarele de mers se clasifica la pozitia nr. 84.83.
Turbinele cu vapori de mercur, a caror structura si ale caror utilizari sunt analoage cu cele ale turbinelor cu aburi, se clasifica, de asemenea, la aceasta pozitie.
PARTI
Se clasifica aici dispozitivele regulatoare, organe esentiale ale turbinelor, care modifica debitul de vapori conform vitezei de rotatie.
Sub rezerva dispozitivelor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), pozitia cuprinde de asemenea, alte parti ale turbinei cu aburi, cum sunt statoarele si segmentele lor, rotoarele, aripioarele, paletele.
84.07 - MOTOARE CU PISTON ALTERNATIV SAU ROTATIV, CU APRINDERE PRIN SCANTEIE (MOTOARE CU EXPLOZIE) (+).
8407.10 - Motoare pentru aviatie
- Motoare pentru propulsia navelor:
8407.21 - - Suspendate
8407.29 - - Altele
- Motoare cu piston alternativ, de tipul celor utilizate pentru propulsia vehiculelor de la Capitolul 87
8407.31 - - Cu o capacitate cilindrica de maximum 50 cm^3
8407.32 - - Cu o capacitate cilindrica peste 50 cm^3, dar de maximum 250 cm^3
8407.33 - - Cu o capacitate cilindrica peste 250 cm^3, dar de maximum 1.000 cm^3
8407.34 - - Cu o capacitate cilindrica peste 1.000 cm^3
8407.90 - Alte motoare
Pozitia cuprinde motoarele cu piston alternativ sau rotativ (motoarele cu rotoare triunghiulare curbilinii de tipul WANKEL), cu aprindere prin scanteie (altele decat cele de la Capitolul 95), inclusiv cele destinate vehiculelor de transport cu motor.
Aceste motoare au, in general, urmatoarele parti componente: cilindru, piston, biela, arbore cotit (sau vilbrochen), volant, dispozitive de admisie sau de evacuare etc. Ele utilizeaza forta de expansiune a unui amestec de aer si combustibil gazos sau sub forma de vapori, aprins chiar in interiorul cilindrului.
Caracteristica distinctiva a acestor motoare este faptul ca au o bujie fixata in capul cilindrului si un echipament electric de aprindere la inalta tensiune, comandat de catre arborele motorului: generator, bobina sau magnetou, condensator, distribuitor, ruptor etc.
La tipurile cele mai obisnuite, amestecul detonant (aer-gaz sau aer - combustibil pulverizat) este realizat intr-un aparat auxiliar de exemplu in carburator) si introdus in cilindru prin efectul de aspiratie al pistonului. In anumite cazuri (in mod deosebit la motoarele de aviatie sau la anumite motoare de automobile), se practica, prin pompare, injectia directa a amestecului combustibil in cilindru.
Combustibilul cel mai utilizat este benzina de petrol, dar poate de asemenea sa fie folosit petrolul (kerosenul), alcoolul, hidrogenul, gazul de iluminat, metanul etc.
Motoarele cu gaz sunt, in general, alimentate de generatoare de gaz care uneori sunt incorporate in motor, dar de obicei sunt independente si, in acest caz, generatoarele cu gaz se clasifica la pozitia nr. 84.05.
Motoarele de la aceasta pozitie pot sa aiba unul sau mai multi cilindri. In acest din urma caz, bielele sunt cuplate la acelasi vilbrochen si cilindrii, alimentati separat, pot sa fie dispusi in diferite moduri: in linie verticala (drepti sau inversati), in doua grupe simetrice oblice (motoare in V), opusi pe orizontala sau chiar, pentru motoarele de aviatie, in stea simpla sau dubla. Motorul cu piston rotativ (motorul Wankel) functioneaza dupa acelasi principiu ca si motorul cu piston alternativ descris mai sus. Cu toate acestea, in locul vilbrochenului actionat de un piston care executa o miscare alternativa si de o biela, motorul cu piston rotativ are un rotor triunghiular curbiliniu care antreneaza un ax intr-o camera de combustie de forma particulara. Rotorul triunghiular imparte camera de combustie in mai multe compartimente, fiecare dintre rotatiile sale complete corespunzand, pentru fiecare dintre lobii rotorului, unui ciclu in patru timpi. Aceste motoare pot sa contina mai multe camere de ardere si mai multe rotoare.
Motoarele de la aceasta pozitie sunt susceptibile a avea numeroase aplicatii si anume: incorporarea in masini agricole, actionarea generatoarelor electrice, a pompelor sau a compresoarelor, propulsia avioanelor, automobilelor, motocicletelor sau tractoarelor. Motoarele de la aceasta pozitie pot sa fie prevazute cu pompe de injectie, cu dispozitive de aprindere, cu rezervoare de combustibil sau de ulei, cu ventilatoare, cu pompe de benzina, de ulei etc., cu radiatoare de apa sau de ulei, filtre de aer sau de ulei, cu ambreiaj sau alte dispozitive de transmitere a fortei motrice sau, de asemenea, cu aparate auxiliare de demarare, electrice sau de alt fel. Ele pot de asemenea sa fie prevazute cu reductoare, variatoare sau alte dispozitive de schimbare a vitezei. Aceste motoare pot de asemenea sa fie prevazute cu un arbore flexibil.
Se clasifica aici propulsoarele de tipul celor suspendate (exterioare bordului), pentru ambarcatiuni, compuse dintr-un motor din aceasta pozitie, o elice si un dispozitiv de comanda, ansamblul constituind o unitate indisociabila. Aceste propulsoare destinate sa fie amplasate in exteriorul ambarcatiunii, sunt amovibile, adica pot sa fie instalate si inlocuite foarte usor, si sunt orientabile, adica ansamblul poate pivota pe placa de fixare. Cu toate acestea, nu sunt considerate ca fiind motoare suspendate, ansamblurile compuse dintr-un motor destinat sa fie fixat in interiorul ambarcatiunii pe fata laterala a panoului din spate si un bloc elice-carma fixat pe peretele exterior al aceluiasi panou.
Pozitia cuprinde, de asemenea, motoarele mobile montate pe patine sau pe carucioare, pentru utilizari agricole, santiere etc., inclusiv cele prevazute cu un ambreiaj auxiliar sumar, destinat numai sa asigure deplasarea caruciorului prin intermediul motorului, cu conditia ca acest dispozitiv sa nu confere ansamblului caracterul de vehicul de la Capitolul 87.
Pozitia nu cuprinde motoarele cu piston cu aprindere prin scanteie, cu compresie variabila, special concepute pentru determinarea indicelui octanic, cetanic etc., ale carburantilor (Capitolul 90).
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), partile motoarelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.09.
Note explicative de subpozitii.
Subpozitia nr. 8407.10
Se intelege prin motoare pentru aviatie motoarele concepute sau modificate pentru a li se atasa o elice sau un rotor.
Subpozitiile nr. 8407.31, 8407.32, 8407.33 si 8407.34
Pentru motoarele cu cilindri, capacitatea cilindrica este egala cu volumul acelei parti a unui cilindru, care este parcursa de piston intre punctul mort interior si punctul mort superior, multiplicat cu numarul de cilindri.
84.08 - MOTOARE CU PISTON, CU APRINDERE PRIN COMPRESIE (MOTOARE DIESEL SAU SEMI-DIESEL).
8408.10 - Motoare pentru propulsia navelor
8408.20 - Motoare de tipul celor utilizate pentru propulsia vehiculelor de la Capitolul 87
8408.90 - Alte motoare
Pozitia cuprinde motoarele cu piston, cu aprindere prin compresie (altele decat cele de la Capitolul 95), inclusiv cele destinate propulsiei vehiculelor de transport cu motor.
De conceptie mecanica analoaga cu cea a motoarelor cu piston cu aprindere prin scanteie, aceste motoare au aceleasi organe esentiale: cilindru, piston, biela, arbore cotit (sau vilbrochen), volant, dispozitive de admisie si evacuare etc.: difera, totusi, in sensul ca lichidul combustibil este, cel mai adesea, pulverizat printr-o pompa de injectie in aerul (adesea imbogatit cu gaz combustibil) care a fost in prealabil comprimat in cilindru, in care se aprinde spontan sub efectul al caldurii dezvoltate prin aceasta comprimare, care este mult mai ridicata decat in cazul motorului cu aprindere prin scanteie.
In afara motoarelor numite diesel, exista de asemenea un tip intermediar de motor cu aprindere prin compresie, numit semi-diesel, care functioneaza la un raport de compresie mai scazut, dar care necesita pentru pornire fie o incalzire prealabila a capului cilindrului printr-un arzator (motor cu cap cald), fie utilizarea unei bujii cu rezistenta electrica.
Motoarele cu aprindere prin compresie utilizeaza combustibili lichizi grei, cum ar fi uleiuri grele de petrol sau gudron de huila, ulei de lignit, uleiuri vegetale (de arahide, de ricin, de palmier etc).
Motoarele din aceasta pozitie pot sa aiba unul sau mai multi cilindri. In acest din urma caz, bielele sunt cuplate la un acelasi vilbrochen si cilindrii, alimentati separat, pot sa fie dispusi in diferite moduri: in linie verticala (drepti sau inversi), in doua grupe simetrice oblice (motoare in V) sau opusi pe orizontala.
Motoarele de la aceasta pozitie sunt susceptibile pentru aplicatii numeroase, de exemplu: incorporarea in masini agricole, actionarea generatoarelor electrice, a pompelor sau a compresoarelor, propulsia automobilelor, tractoarelor, locomotivelor sau a navelor, a echipamentelor centralelor electrice etc.
Motoarele de la aceasta pozitie pot sa fie prevazute cu pompe de injectie, cu dispozitive de aprindere, cu rezervoare de combustibil sau de ulei, cu ventilatoare, cu pompe de ulei etc., cu radiatoare de apa sau de ulei, cu filtre de aer sau de ulei, cu ambreiaj si cu alte dispozitive de transmitere a fortei motrice si de asemenea cu aparate auxiliare de demarare, electrice sau de alt fel. Pot de asemenea sa fie prevazute cu reductoare, variatoare sau alte dispozitive de schimbare a vitezei. Aceste motoare pot de asemenea sa fie prevazute cu un arbore flexibil.
Aceasta pozitie cuprinde, de asemenea, motoarele montate pe patine sau pe carucioare, pentru utilizari agricole, santiere etc., inclusiv cele prevazute cu un ambalaj auxiliar sumar, destinate numai sa asigure deplasarea saniei de catre motor, cu conditia, ca acest dispozitiv sa nu confere ansamblului caracterul de vehicul de la Capitolul 87.
Pozitia nu cuprinde motoarele cu piston, cu aprindere prin compresie, cu comprimare variabila, special concepute pentru a determina indicele octanic, cetanic etc., ale carburantilor (Capitolul 90).
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii) partile motoarelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.09).
84.09 - PARTI CARE POT FI RECUNOSCUTE CA FIIND DESTINATE EXCLUSIV SAU IN PRINCIPAL MOTOARELOR DE LA POZITIILE NR. 84.07 SAU 84.08.
8409.10 - De motoare pentru aviatie
- Altele:
8409.91 - - Destinate exclusiv sau in principal motoarelor cu piston cu aprindere prin scanteie
8409.99 - - Altele
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), aici se clasifica partile motoarelor de la pozitiile nr. 84.07. sau 84.08, cum sunt pistoanele, cilindrii si blocurile de cilindru, chiulasele, camasile de cilindri, supapele, galeriile de admisie, galeriile de evacuare, segmentii pistoanelor, bielele, carburatoarele, injectoarele.
Pozitia exclude:
a) Pompele de injectie (pozitia nr. 84.13).
b) Vilbrochenele si arborii cu came (pozitia nr. 84.83); cutiile de viteze (pozitia nr. 84.83).
c) Echipamentele electrice de demarare sau de aprindere, inclusiv bujiile de aprindere sau de incalzire (pozitia nr. 85.11).
84.10 - TURBINE HIDRAULICE, ROTI HIDRAULICE SI REGULATOARE PENTRU ACESTEA.
- Turbine si roti hidraulice:
84.10.11 - - De o putere de maximum 1000 kW
84.10.12 - - De o putere peste 1000 kW dar maximum 10.000 kW
84.10.13 - - De o putere peste 10.000 kW
84.10.90 - Parti, inclusiv regulatoarele
Pozitia cuprinde turbinele hidraulice si rotile hidraulice care, prin ele insele, transforma in energie mecanica motrice, energia furnizata de catre lichidele in miscare sau lichidele sub presiune (curs sau cadere de apa, presiune de apa, ulei sau anumite lichide speciale), actiunea lichidului exercitandu-se asupra cupelor, paletelor, aripioarelor, sau
elementelor elicoidale dispuse la circumferinta unei roti.
A. - TURBINE HIDRAULICE
Turbinele hidraulice se compun dintr-un rotor, inconjurat de un stator destinat sa asigure distributia jeturilor de apa asupra cupelor, paletelor etc. ale rotorului.
Diferitele variante de turbine hidraulice se regasesc in trei tipuri principale:
1) Turbine cu cupe, de tipul Pelton, pentru caderile mari sau medii de apa, cu debit mediu (conducte fortate); rotorul se compune dintr-o roata prevazuta pe circumferinta cu un numar mare de cupe in forma de cochilii, dispuse radial: statorul este constituit simplu dintr-un corp robust care inconjoara rotorul si este prevazut cu una sau mai multe duze care indreapta jetul de apa tangential asupra cupelor (injectie partiala).
2) Turbine elicoidale, de tipul Francis, pentru caderile medii sau mici cu debit mare, compuse dintr-un rotor de otel turnat monobloc, cu palete mari elicoidale fixe, si un stator, in general constituit dintr-o carcasa tubulara in spirala prevazuta cu palete mari directoare cu unghi reglabil, care asigura intrarea radiala a apei pe toata circumferinta rotorului (injectia totala) si iesirea axiala a apei.
3) Turbine elicoidale cu palete reglabile, de tipul Kaplan, pentru caderi mici sau foarte mici de apa (uzine numite pe firul apei); acestea sunt turbine cu injectie totala, relativ asemanatoare cu tipul anterior, cu stator cu palete mobile, si cu rotor prevazut cu palete de asemenea mobile.
Turbinele hidraulice sunt aproape exclusiv utilizate pentru a antrena generatoare (turbodinam, turboalternatoare etc.) pentru producerea curentului electric.
B. - ROTI HIDRAULICE
Aceste masini, de constructie foarte simpla, se compun in principal dintr-o roata de diametru mare, constituita dintr-un sasiu circular prevazut la periferia sa cu palete plane, cu palete curbate sau cu cupe din lemn sau din metal; axul rotii comporta in general un dispozitiv multiplicator de viteza. Energia mecanica este cel mai adesea utilizata direct pentru actionarea instalatiilor artizanale de mica importanta: ferastraie, mori etc.
Desi cu un aspect asemanator, rotile cu palete pentru nave, care sunt de fapt simple propulsoare, ca si elicele, se clasifica la pozitia nr. 84.85.
Pozitia exclude de asemenea, moristile hidrometrice (pozitia nr. 90.15).
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), pozitia cuprinde de asemenea si partile de turbine sau de roti hidraulice, cum sunt palele, paletele, cupele, rotoarele, statoarele, carcasele spirale, organele regulatoare insarcinate cu reglarea automata, dupa tipul de turbina, fie a debitului de apa, fie a unghiului paletelor (cercuri de vane) sau a palelor mobile ale elicei, cu scopul de a mentine constanta viteza de rotatie in timpul variatiilor de sarcina impuse arborelui, conurile de inchidere a vanelor, regulatoarelor.
84.11 - TURBOREACTOARE, TURBOPROPULSOARE SI ALTE TURBINE CU GAZ (+).
- Turboreactoare:
8411.11 - - De o forta de maxim 25 kN
8411.12 - - De o forta peste 25 kN
- Turbopropulsoare:
8411.21 - - De o putere de maxim 1.100 kW
8411.22 - - De o putere peste 1.100 kW
- Alte turbine cu gaz:
8411.81 - - De o putere de maxim 5.000 kW
8411.82 - - De o putere peste 5.000 kW
- Parti:
8411.91 - - De turboreactoare sau de turbopropulsoare
8411.99 - - Altele
Pozitia cuprinde turboreactoarele, turbopropulsoarele si alte turbine cu gaz.
Turbinele de la aceasta pozitie sunt, in general, motoare cu ardere interna care nu necesita in mod obisnuit, pentru functionare, nici o sursa exterioara de caldura, asa cum este cazul de exemplu, al turbinelor cu aburi.
A. - TURBOREACTOARE
Un turboreactor se compune dintr-un grup compresor-turbina, dintr-un sistem de ardere, si dintr-un ajutaj, adica un canal ejector conic convergent, asezat in conducta de evacuare a gazelor. Gazele calde sub presiune care ies de la turbina sunt transformate, in trecerea lor prin ajutaj, intr-un flux de gaz de mare viteza. Reactia acestui flux de gaze iesit din motor furnizeaza forta motrice care poate fi utilizata pentru a propulsa un vehicul aerian. La turboreactoarele cele mai simple, compresorul si turbina sunt montate pe un singur arbore. Alte tipuri mai complexe se compun dintr-un compresor cu doua corpuri, fiecare antrenat de propria sa turbina prin intermediul unui arbore coaxial. Adesea, la intrarea compresorului este amplasat un ventilator; el este antrenat printr-o a treia turbina sau e conectat la primul corp de compresor si refuleaza aer catre inapoi printr-o tubulatura. Acest ventilator functioneaza ca o elice carenata, cea mai mare parte a fluxului de aer aspirat si regulat neintrand in compresor si turbina, dar adaugandu-se fluxului de gaz si aerului propulsat prin acesta din urma si furnizand in felul acesta o putere suplimentara. Acest tip de turboreactor este adesea numit reactor cu flux dublu.
Turboreactoarele comporta un dispozitiv auxiliar numit de post-ardere pentru a mari puterea lor pe timpul unor perioade scurte. Acest dispozitiv dispune de alimentarea sa proprie cu carburant si utilizeaza excedentul de oxigen continut in gazele de esapament ale turboreactorului.
B. - TURBOPROPULSOARE
Turbopropulsoarele sunt analoage cu turboreactoarele dar poseda in aval de grupul turbocompresorului o roata de turbina care este legata printr-un arbore la o elice de tipul celor utilizate la motoarele de aviatie cu piston. Aceasta roata de turbina, adesea numita turbina libera, nu este cuplata mecanic cu compresorul si cu arborele din grupul turbocompresorului. La turbopropulsoare, cea mai mare parte a gazelor calde sub presiune sunt transformate prin turbina libera in energie mecanica care antreneaza arborele elicei in loc sa fie destinse in ajutaj, asa cum este cazul in turboreactoare. In anumite cazuri, gazele care ies de la turbina libera pot fi destinse intr-un ajutaj pentru a produce o putere suplimentara ce se adauga la forta de propulsie a elicei.
C. - ALTE TURBINE CU GAZ
Acest grup cuprinde turbinele cu gaz industriale, care sunt, fie turbine concepute special pentru scopuri industriale, fie turboreactoare sau turbopropulsoare adaptate pentru alte aplicatii decat cele de propulsie a vehiculelor aeriene.
La turbinele cu gaze, trebuie avute in vedere doua tipuri de cicluri termodinamice:
1) Ciclul simplu, in care aerul este aspirat si comprimat de compresor, incalzit in camera de ardere si destins prin trecerea prin turbina pentru a fi in cele din urma evacuat in atmosfera.
2) Ciclul cu recuperare in care aerul este aspirat, comprimat, apoi trecut prin canalele unui recuperator. Aerul preincalzit de fluxul evacuat de turbina, trece in camera de ardere unde este din nou incalzit dupa ce a fost amestecat cu combustibil. Acest amestec de combustibil si de aer trece prin turbina apoi este evacuat din recuperator printr-o conducta de evacuare a gazelor calde pentru a iesi, in cele din urma, in atmosfera.
Exista doua tipuri de turbine cu gaz:
a) Turbinele cu gaz cu o singura linie de arbori in care compresorul si turbina sunt montate pe un singur arbore, turbina furnizand energia necesara rotatiei compresorului si antrenarii masinilor la care este cuplata. Acest tip de turbina este deosebit de eficace pentru aplicatiile care necesita viteza de rotatie constanta, de exemplu in producerea energiei electrice.
b) Turbinele cu gaz cu doua linii de arbori, in care compresorul, camera de ardere si grupul compresor-turbina formeaza o unitate numita generator de gaz atunci cand o a doua turbina montata pe un alt arbore primeste gazele calde si sub presiune ejectate prin generatorul de gaz. Aceasta a doua turbina, numita turbina libera sau turbina de putere utila, este legata la o masina receptoare, compresor sau pompa de exemplu. Turbinele cu linie dubla de arbori sunt in mod normal utilizate atunci cand variatiile de sarcina necesita turbine a caror putere si regim de rotatie pot sa varieze.
Aceste turbine cu gaz sunt utilizate in mod deosebit pentru propulsia navelor, tractiunea feroviara, antrenarea aparatelor de producere a energiei electrice sau antrenarea dispozitivelor mecanice in industria petroliera, in industria gazelor, in statiile de pompare a oleoductelor si in industria petrochimica.
Acest grup cuprinde de asemenea alte turbine cu gaz fara camera de ardere care au numai un stator si un rotor si care utilizeaza energia de la gazele produse de alte masini sau aparate (de exemplu generatoare de gaz, motoare diesel, generatoare cu piston liber), ca si turbinele cu aer sau alte gaze comprimate.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt de asemenea cuprinse aici partile motoarelor si masinilor din aceasta pozitie, cum sunt rotoalele de turbine cu gaz, camerele de ardere si ajutajele reactoarelor, elementele si partile grupului compresor - turbina al unui turboreactor (coroanele de stator, cu sau fara paletele lor: discuri sau roti de rotor, prevazute sau nu cu aripioarele lor; palete si aripioare), regulatoarele de debit de carburant, injectoare.
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 8411.11 si 8411.12
Prin forta se intelege produsul, pe secunda, al masei de gaze ejectate, cu diferenta intre viteza de evacuare, pe de o parte, viteza de intrare a aerului, pe de alta parte.
84.12 - ALTE MOTOARE SI MASINI MOTRICE.
8412.10 - Propulsoare cu reactie altele decat turboreactoarele
- Motoare hidraulice:
8412.21 - - Cu miscare rectilinie (cilindri)
8412.29 - - Altele
- Motoare pneumatice:
8412.31 - - Cu miscare rectilinie (cilindri)
8412.39 - - Altele
8412.80 - Altele
8412.90 - Parti
Pozitia cuprinde motoarele si masinile motrice necuprinse in pozitiile anterioare (pozitiile nr. de la 84.06 pana la 84.08, 84.10 si 84.11) nici in pozitiile nr. 85.01 sau 85.02; cuprinde deci la motoarele masinilor motrice neelectrice, altele decat turbinele cu vapori, motoarele cu piston cu aprindere prin scanteie sau prin compresie, turbinele hidraulice, rotile hidraulice, turboreactoarele, turbopropulsoarele sau alte turbine cu gaz.
Se clasifica aici, nu numai propulsoarele cu reactie altele decat turboreactoarele, ci si, de exemplu, motoarele pneumatice, motoarele actionate de vant (sau eoliene), motoarele cu resort, cu contragreutate etc., ca si anumite motoare hidraulice sau cu aburi.
A. - PROPULSOARE CU REACTIE (ALTELE DECAT TURBOREACTOARE)
1) Statoreactorul (sau termopropulsorul).
Este un motor mecanic foarte simplu, dar care nu functioneaza decat pe o masina in miscare foarte rapida. Statoreactorul nu este prevazut cu turbocompresor de alimentare care caracterizeaza turboreactorul: datorita vitezei de avansare, aerul de alimentare este in acelasi timp captat si comprimat in camera de ardere sub efectul unei duze. Simpla detenta a gazelor de evacuare, care traverseaza ajutajul asigura forta motrice de reactie.
2) Pulsoreactorul.
Se deosebeste de statoreactor in sensul ca debiteaza la ajutajul de evacuare, nu un jet continuu de gaz, ci un flux intermitent, arderea fiind realizata intr-o camera sub forma unor explozii succesive. Spre deosebire de statoreactor, aceasta masina poate demara de pe loc, efectul de pulsatie asigurand aspiratia aerului de alimentare.
Acest propulsor este utilizat in aviatie mai ales ca motor auxiliar de decolare.
3) Rachetele.
Sunt reactoare in care se realizeaza, fara consum de aer din exterior, arderea carburantului in prezenta agentului de combustie (produs care intretine arderea). Se deosebesc doua tipuri principale:
1) Reactoarele cu incarcatura propulsiva lichida: ele sunt compuse in esenta dintr-o camera de ardere legata printr-un sistem de pompe si de tevi la unul sau mai multe rezervoare care contin incarcatura propulsiva, si dintr-un ajutaj de evacuare. Pompele sunt actionate de o turbina, ea insasi pusa in functiune de un generator cu gaz. Reactoarele cu injectie constituie categoria cea mai importanta a acestui tip de rachete. Carburantii utilizati sunt indeosebi alcoolul etilic, hidratul de hidrogen: carburantii sunt apa oxigenata, permanganatul de potasiu, oxixenul lichid, acidul azotic etc.
2) Reactoarele cu incarcatura propulsiva solida; ele sunt compuse in esenta dintr-o camera de ardere de forma cilindrica si dintr-un ajutaj de evacuare. Camera de ardere si incarcatura propulsiva formeaza o singura unitate. La aceste rachete se utilizeaza in principal perclorat de amoniu drept comburant si poliuretan drept carburant. Anumite tipuri de rachete utilizeaza drept carburanti pulberile sau explozivii din Capitolul 36.
Pozitia nu cuprinde, indiferent de natura incarcaturii lor propulsive, decat rachetele propulsive destinate sa serveasca de exemplu, ca motoare de rezerva sau de decolare pentru avioane, inclusiv motoarele - racheta de felul celor destinate sa fie incorporate bombelor sau proiectilelor zburatoare sau vehiculelor lansatoare pentru vehiculele spatiale.
Pozitia nu cuprinde:
a) Rachetele pirotehnice, cum sunt rachetele de artificii, rachetele contra grindinei si rachetele de lansare a cablurilor (pozitia nr. 36.04).
b) Lansatoarele pentru vehicule spatiale (pozitia nr. 88.02).
c) Rachetele si proiectilele-racheta de lupta (pozitia nr. 93.06).
B. - MOTOARE HIDRAULICE
Pozitia cuprinde:
1) Masinile motrice, pur hidraulice, altele decat turbinele sau rotile de la pozitia nr. 84.10, care utilizeaza energia valurilor sau hula (rotorul Savonius cu doua palete semicilindrice), sau energia mareelor.
2) Masinile cu coloana de apa, in care apa sub presiune pune in miscare doua sau mai multe pistoane care gliseaza in cilindri si care actioneaza un arbore.
3) Cilindrii hidraulici, compusi de exemplu, dintr-un corp de alama sau de otel si dintr-un piston actionat de ulei (sau alt lichid) sub presiune a carui actiune se exercita, fie pe o singura parte (efect simplu), fie pe ambele parti (dublu efect) ale pistonului si care transforma energia lichidului sub presiune in miscare rectilinie. Acesti cilindri sunt destinati echiparii masinilor-unelte, utilajelor de constructii lucrari publice, mecanismelor de directie etc.
4) Dispozitivele de actionare hidraulica, prezentate separat, compuse dintr-un corp de metal in care se deplaseaza un piston care transforma, prin intermediul unei axe perpendiculare pe tija sa, miscarea liniara, care rezulta din actiunea lichidului sub presiune, intr-o miscare rotativa, destinate manevrarii vanelor cu ventil rotativ sau alte masini si aparate cu mecanism rotativ.
5) Servomotoarele hidraulice, care joaca rolul de dispozitive de actionare finala sau intermediara intr-un mecanism de actionare sau intr-un sistem de reglare. Aceste servomotoare sunt utilizate in aeronautica de exemplu.
6) Sistemele hidraulice compuse dintr-un agregat hidraulic (care cuprinde in principal o pompa hidraulica, un motor electric, un dispozitiv de comanda cu supape si un rezervor de ulei), din cilindri hidraulici si din tevi sau tuburi necesare racordarii cilindrilor la agregatul hidraulic, ansamblul constituind o unitate functionala in sensul Notei 4 a Sectiunii XVI (vezi Consideratiile generale ale prezentei Sectiuni). Aceste sisteme sunt utilizate, in mod special, pentru a actiona dispozitivele de geniu civil.
7) Motoarele hidraulice cu reactie, numite hidrojeturi, pentru ambarcatiuni, care se compun dintr-o pompa puternica care aspira apa din rau sau din mare si o refuleaza cu viteza mare printr-o teava orientabila dispusa in partea din spate sau sub corpul navei.
C. - MOTOARE PNEUMATICE
Utilizand o sursa exterioara de aer (sau de alte gaze) comprimat, aceste motoare sunt comparabile cu masinile cu vapori prin functionarea si prin structura lui si se prezinta, cel mai adesea, sub forma unui motor cu piston cu abur, dar sub forma unor turbine cu abur. Ele presupun frecvent arzatoare sau alte dispozitive de reincalzire destinate sa creasca presiunea aerului - si, in consecinta, energia sa de destindere - si permitand, de altfel, sa se evite jivrarea (acoperirea cu gheata) corpurilor cilindrilor urmare a destinderii bruste.
Aceste motoare sunt in principal folosite in mine, mai ales pentru echipamentul locomotoarelor sau al troliilor, datorita securitatii pe care o prezinta din punctul de vedere al discurilor de explozie la grizu. Ele folosesc de asemenea ca motoare auxiliare pentru demararea motoarelor cu aprindere prin scanteie sau prin comprimare (pe anumite locomotive, avioane, submarine etc.) si pentru propulsia torpilelor.
Grupa mai cuprinde:
1) Motoarele cu palete, cu angrenaje si motoarele cu pistoane axiale sau radiale, pentru transmisia pneumatica.
2) Cilindrii pneumatici compusi de exemplu, dintr-un corp de alama sau de otel si dintr-un piston actionat cu aer comprimat, a carui actiune se exercita fie pe o singura parte (efect simplu), fie pe ambele parti (dublu efect) a pistonului, care transforma energia gazului sub presiune in miscare rectilinie. Acesti cilindri sunt destinati echiparii masinilor-unelte, utilajelor de constructii si lucrari publice, mecanismelor de directie etc.
3) Dispozitivele cu actionare pneumatica, prezentate separat, compuse dintr-un corp de metal in care se deplaseaza un piston care transforma, prin intermediul unui ax perpendicular pe tija sa, miscarea liniara care rezulta din actiunea unui gaz sub presiune, intr-o miscare rotativa destinata manevrarii vanelor cu ventil rotativ sau alte masini sau aparate cu mecanism rotativ.
D. - MOTOARE DE VANT SAU EOLIENE
Grupa cuprinde toate masinile motoare (aeromotoare, turbine eoliene etc.) care transforma direct in energie mecanica actiunea vantului asupra unei elice sau asupra unui rotor cu aripioare ale caror palete sau aripioare sunt in general mobile si reglabile.
In general, fiind montate pe un pilon metalic de o anumita inaltime, elicele si rotoarele contin, perpendicular pe planul lor, o coada care formeaza o girueta, sau un dispozitiv similar care are sarcina de a orienta ansamblul in sensul vantului. Energia motrice este, in general, transmisa prin intermediul unui arbore vertical, la arborele de preluare a fortei dispus la sol; la anumite masini, numite cu depresiune, ale caror palete sunt goale in interior, rotatia are ca efect sa determine, in interiorul paletelor, un vid relativ care, continuandu-se pana la sol printr-un tub etans, permite antrenarea unei turbine mici cu depresiune.
Motoarele eoliene, in general de putere mica, sunt cel mai adesea utilizate in instalatiile rurale pentru a antrena pompele de irigatie cu apa, sau de asanare, sau mici generatoare la electricitate.
Elicele si rotoarele eoliene care formeaza corp comun cu un generator electric sunt cuprinse la pozitia nr. 85.02; la fel, micile generatoare electrice exterioare de la avioane, numite moristi, actionate printr-o elice, cu una sau doua palete, deplasate de curentul de aer determinat de deplasare.
E. - MOTOARE CU RESORT, CU CONTRAGREUTATE ETC.
Aceasta categorie cuprinde mecanismele mecanice care, ca si mecanismele de ceasornicarie, utilizeaza forta unui resort tensionat sau care sunt actionate gravitational sub efectul unei contragreutati sau a oricarui dispozitiv asemanator: totusi, motoarele de acest fel, prevazute cu o roata cu ancora (anker), sau concepute in vederea amplasarii lui, se clasifica la pozitiile nr. 91.08 sau 91.09.
Mecanismele mecanice despre care este vorba, in mod special mecanismele cu resort, sunt utilizate pentru a actiona diferite aparate: cutii muzicale, aparate de inregistrare, placi rotitoare de etalare, aparate de numarare, scule de gravat etc.
F. - MASINI CU VAPORI CU PISTON SEPARATE DE GENERATOARELE DE VAPORI
Masinile de acest tip sunt concepute pentru a produce energie mecanica prin deplasarea unui piston intr-un cilindru sub efectul diferentei de presiune care exista intre, pe de o parte, presiunea vaporilor furnizata prin generator, si, pe de alta parte, presiunea atmosferica (masini cu evacuare libera) sau presiunea, inca si mai mica, dintr-un condensor (masini cu condensare). Miscarea alternativa de translatie a pistonului este transformata apoi intr-o miscare rotativa printr-un sistem biela-manivela sau biela-manivela-volant.
La tipurile cele mai simple, vaporii isi exercita presiunea asupra unei singure fete a pistonului (masini cu efect simplu), dar, in anumite masini, actioneaza alternativ pe fiecare dintre cele doua fete ale pistonului (masini cu dublu efect). La anumite modele, mai puternice, vaporii se destind succesiv in doi sau mai multi cilindri cu diametre in serie crescatoare, bielele-manivele corespunzatoare fiecarui piston fiind cuplate pe un acelasi arbore cotit (masini compuse, cu expansiune dubla, tripla sau cvadrupla). Masinile pentru locomotive si masinile marine, in mod special, sunt de acest din urma tip.
G. - MASINI CU VAPORI CARE FORMEAZA CORP COMUN CU CAZANELE LOR GENERATOARE DE VAPORI
Masinile de acest tip sunt constituite in esenta dintr-un cazan, in general ignitubular sau semitubular, solidar cu un motor cu vapori cu piston, cu expansiune simpla sau dubla, prevazut cu unul sau doi volanti regulatori care au si rolul de roata motoare antrenata prin curea.
De putere mica sau medie, aceste masini sunt concepute in mod special pentru a fi instalate pe fundatie, cu post fix (masini demi-fixe sau semi-fixe), acestea din urma au o structura compacta, care permite demontarea rapida si transportul relativ usor.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii) sunt de asemenea cuprinse aici partile motoarelor sau ale masinilor motrice din aceasta pozitie, cum sunt camerele de ardere si ajutajele reactoarelor, regulatoarelor, regulatoarele de debit de carburant, injectoarele, rotoarele cu palete pentru motoarele eoliene, cilindrii, pistoanele, sertarele, supapele, regulatoarele centrifuge cu bile sau cu maselote, bielele.
Partile masinilor cu vapori care formeaza corp comun cu cazanele lor trebuie, in general, sa fie clasificate fie ca parti ale generatoarelor de vapori (pozitia nr. 84.02) fie ca parti ale masinilor cu vapori de la aceasta pozitie.
Arborii de transmisie si manivelele se clasifica la pozitia nr. 84.83.
84.13 - POMPE PENTRU LICHIDE, CHIAR CU DISPOZITIV DE MASURARE; ELEVATOARE DE LICHID (+).
- Pompe care contin un dispozitiv de masurare sau sunt concepute pentru a fi echipate cu un asemenea dispozitiv:
8413.11 - - Pompe pentru distribuirea carburantilor sau a lubrifiantilor, de tipul celor utilizate la statiile service sau la garaje
8413.19 - - Altele
8413.20 - Pompe manuale, altele decat cele de la subpozitiile nr. 8413.11 sau 8413.19
8413.30 - Pompe de carburant, de ulei sau de lichid de racire pentru motoarele cu aprindere prin scanteie sau prin compresie
8413.40 - Pompe de beton
8413.50 - Alte pompe volumice alternative
8413.60 - Alte pompe volumice rotative
8413.70 - Alte pompe centrifuge
- Alte pompe; elevatoare de lichide:
8413.81 - - Pompe
8413.82 - - Elevatoare de lichide
- Parti:
8413.91 - - De pompe
8413.92 - - De elevatoare de lichide
Pozitia cuprinde masini si aparate - actionate manual sau printr-o forta motrice oarecare - destinate sa ridice sau sa puna in circulatie lichide (inclusiv metal topit sau beton in stare lichida), vascoase sau nu. Se clasifica aici, si masinile si aparatele de felul celor cu motorul incorporat (motopompe, turbopompe, electropompe).
Pozitia cuprinde si pompele care distribuie lichidele, care contin un dispozitiv de masurare si un contor, cu sau fara mecanisme de calculare a pretului de vanzare, cum sunt cele utilizate pentru distribuirea benzinei sau a uleiului in garaje. Pozitia cuprinde si pompele care sunt concepute in mod special pentru a fi incorporate intr-o masina, cum sunt pompele de apa, de ulei, sau de combustibil, pentru motoarele cu aprindere prin scanteie sau prin compresie si pompele pentru masinile de filat fibre sintetice si artificiale.
Dupa modul lor de lucru, masinile din aceasta pozitie se pot subdiviza in cinci categorii:
A. - POMPE VOLUMICE ALTERNATIVE
Categoria cuprinde pompele cu piston, al caror principiu de functionare se bazeaza pe efectul de aspiratie sau de refulare provocat de miscarea alternativa liniara a unui piston care se deplaseaza intr-un cilindru; elementele de separare (de exemplu clapete sau supape) se opun revenirii lichidului aspirat sau refulat. Aceste pompe sunt numite cu efect simplu atunci cand folosesc efectul de aspiratie al unei singure fete a pistonului si cu dublu efect, atunci cand combina actiunea de aspiratie a celor doua fete. La pompele care sunt simplu aspirante, inaltimea de aspiratie este limitata de presiunea atmosferica, pentru a creste inaltimea de pompare, anumite pompe sunt concepute in vederea utilizarii atat a efectului de aspiratie cat si a efectului de refulare (pompele aspiratoare - respingatoare); pentru a obtine debite mai mari, se realizeaza pompe cu actiunea a mai multi cilindri asociati intr-un singur corp. Cilindrii pot sa fie dispusi in linie sau in stea.
Grupa cuprinde si:
1) Pompele cu membrana (sau cu diafragma), care contin o membrana deformabila din metal, piele etc. (pusa in vibratie, fie direct printr-un organ mecanic, fie prin intermediul unui fluid), care deplaseaza lichidul prin efectul pulsatiilor alternative la care ea este supusa.
2) Pompele cu perna de ulei, in care un lichid nemiscibil joaca rolul de membrana; ele sunt folosite pentru asanare, irigare, deplasarea lichidelor vascoase, a acizilor etc.
3) Pompele la care miscarea de du-te-vino a pistonului este obtinuta prin efect electromagnetic oscilatia unei palete care este asezata intr-un camp magnetic).
4) Masinile care lucreaza prin aspiratie si refulare cu ajutorul a doua pistoane, cum sunt pompele pentru pomparea betonului lichid (pompele de beton). Cu toate acestea, sunt excluse autovehiculele cu destinatie speciala, care contin pompe de beton montate definitiv (pozitia nr. 87.05).
B. - POMPE VOLUMICE ROTATIVE
In aceste pompe, lichidul este si aspirat si refulat prin depresiune si compresiune succesiva, sub efectul unuia sau a mai multor elemente aflate in miscare de rotatie continua in jurul axei lor. Aceste elemente pastreaza, intr-unul sau mai multe puncte, contactul cu peretele corpului pompei si formeaza in felul acesta camere in care lichidul este deplasat.
In functie de natura mecanismului rotativ de pompare, sunt mentionate:
1) Pompele cu angrenaje, ai caror dinti special profilati asigura deplasarea lichidului.
2) Pompele cu palete, constituite dintr-un rotor care se roteste excentric, prevazut cu palete radiale culisante. Rotatia permite paletelor culisante sa pastreze contactul cu peretele interior al corpului pompei si sa deplaseze lichidul. Sunt cuprinse aici si pompele din categoria celor care utilizeaza, in locul paletelor, role sau o roata cu aripioare flexibile ca si pompele care contin o paleta radiala culisanta fixata pe corpul pompei si care se freaca pe un rotor neted care se roteste cu o miscare excentrica.
3) Pompele cu lobi, cu doua elemente de separare care actioneaza reciproc si care se rotesc in corpul pompei.
4) Pompele elicoidale (pompele cu doi sau mai multi arbori surub, pompele cu brose elicoidale, pompele cu melc) in care lichidul se deplaseaza longitudinal in corpul pompei sub presiunea suruburilor elicoidale ale mai multor elemente angrenate intre ele si care se rotesc.
5) Pompele peristaltice, constituite dintr-un tub flexibil care contine lichidul si care se aseaza de-a lungul peretelui interior al corpului pompei si dintr-o aripioara rotativa care poarta o rola la fiecare extremitate. Rolele exercita o presiune asupra tevii flexibile si lichidul este deplasat prin miscarea de rotatie.
C. - POMPE CENTRIFUGALE
Acestea sunt aparate, alimentate axial, in care lichidul, pus in miscare de rotatie printr-un rotor cu cupe sau cu palete, este proiectat prin efect centrifugal intr-un corp colector inelar prevazut cu o evacuare tangentiala; colectorul este adesea prevazut cu o coroana cu palete divergente, numita difuzor, care transforma energia cinetica in presiune statica.
Pentru a mari presiunea de refulare, se utilizeaza pompele centrifugale multicelulare care, la fel ca turbinele cu etaje, combina efectul mai multor rotoare cu pale dispuse pe un acelasi arbore.
Datorita vitezei lor mari de rotatie, pompele centrifuge sunt intotdeauna actionate de un motor sau o turbina in general cu cuplare directa, pe cand pompele alternative sau rotative necesita un reductor de viteza.
Grupa cuprinde si pompele imersate, pompele de circulatie pentru incalzire centrala, pompele cu rotor cu canale, pompele cu canal lateral si pompele cu rotor radial.
D. - ALTE POMPE
Grupa cuprinde:
1) Pompele electromagnetice: sunt pompe fara parti in miscare, in care lichidul este deplasat printr-un fenomen de conductie electrica. Aceste pompe nu trebuie sa fie confundate cu anumite pompe volumice alternative la care miscarea de du-te-vino a unui piston este obtinuta prin efectul electromagnetic, nici cu cele care functioneaza prin inductie magnetica.
2) Ejectoarele: in acest grup de pompe, energia cinetica a unui jet de fluid sub presiune (aer, vapori, apa etc.) ejectat printr-o conducta, provoaca aspiratia si antrenarea lichidului vehiculat. Aceste aparate contin o combinatie, mai mult sau mai putin complexa, de conducte divergente si convergente dispuse intr-o camera inchisa sau comunicand cu instalatia de tevi.
Injectoarele, de tipul Giffard, pentru alimentarea cu apa a cazanelor si pompele de injectie pentru motoare, care folosesc acest sistem, sunt de asemenea clasate aici.
3) Pompele cu emulsie (sistemul Mammouth) in care lichidul este emulsionat cu gaz comprimat in conducta de evacuare, forta de refulare rezultand din reducerea masei volumice a lichidului emulsionat. Atunci cand gazul comprimat este aerul, este vorba de o pompa cu emulsie de aer.
4) Anumite pompe in care lichidul este ridicat prin presiunea aerului, a vaporilor sau a gazului care actioneaza direct asupra suprafetei lichidului, cum sunt:
a) Pompele cu ardere a gazului care utilizeaza forta exploziva a unui carburant (sau gaz) utilizabil pentru a ridica lichidele.
b) Pulsatoarele care utilizeaza presiunea vaporilor (pulsometre) in care refularea lichidului vehiculat este provocata de admisia vaporilor in camera pulsatorului; aspiratia este obtinuta prin depresiunea datorata condensarii vaporilor in aceasta camera.
c) Elevatoarele cu clopot de aer (monte-jus) care utilizeaza aerul comprimat.
d) Berbecii hidraulici, in care cresterea energiei lichidului de pompat rezulta din oprirea periodica si brusca a coloanei lichide in conducta de aductie, in asa fel incat o parte redusa a acestei ape motrice sa fie pusa sub presiune si constituie debitul aparatului.
E. - ELEVATOARE CU LICHID
Grupa cuprinde:
1) Rotile elevatoare: cu cupe, elicoidale etc.
2) Elevatoarele cu lanturi sau cu cabluri: cu casete, cu cupe (cause), cu cupe de cauciuc etc.
3) Elevatoare cu banda: acestea constau din benzi fara sfarsit din textile sau metal, (cu onduleuri, ondulate multicelulare sau cu forma spirala), in care apa este antrenata si este mentinuta prin capilaritate in interstitiile benzii pentru a fi apoi evacuata prin forta centrifuga.
4) Elevatoarele cu surubul lui Arhimede.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), pozitia cuprinde de asemenea partile pompelor si elevatoarelor cu lichide, cum sunt: corpurile pompelor, tijele concepute special pentru racordarea si antrenarea pistonului in pompele care sunt asezate la distanta de sursa de energie (tije de pompare de exemplu) pistoane, palete, came (lobi), supape, clapete, suruburi elicoidale, roti, difuzoare, cupe si lanturi prevazute cu cupele lor, benzi celulare, lanturi cu resorturi, rezervoare sub presiune.
Pozitia exclude:
a) Pompele (de exemplu pentru fluide corozive) din material ceramic (pozitia nr. 69.09).
b) Biuretele si seringile de gresare (pozitia nr. 82.05) si pistoalele de gresare cu aer comprimat si alte articole similare (pozitia nr. 84.67).
c) Aparatele pentru umplerea sticlelor (agregate pentru umplerea sticlelor) pozitia nr. 84.22.
d) Aparatele destinate pentru proiectarea, dispersarea sau pulverizarea materialelor lichide si aparatele cu jet de la pozitia nr. 84.24.
e) Masinile-pompe (pozitia nr. 87.05).
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 8413.11 si 8413.19
Aceste subpozitii cuprind numai acele pompe, indiferent de tipul lor, care formeaza sau care sunt concepute pentru a forma corp comun cu un dispozitiv care sa permita controlul volumetric al cantitatii de lichid debitat, indiferent ca acest dispozitiv este sau nu prezentat in acelasi timp cu pompa.
Acest dispozitiv de control poate sa fie foarte simplu (de exemplu balon sau corp de pompa etalonat), sau din contra, sa constea in mecanisme mai complexe care comanda automat oprirea pompei atunci cand o cantitate prestabilita este debitata (acesta este cazul de exemplu, al unei pompe distribuitoare care comporta un cilindru etalonat - cilindru de masura - si un dispozitiv care sa permita, pe de o parte, fixarea cantitatii dorite si, pe de alta parte, sa provoace oprirea motorului pompei atunci cand cantitatea prefixata este obtinuta) sau care sa asigure alte operatii in relatie cu controlul volumetric propriu-zis (pompele cu integrare a totalurilor, cu preplatire, cu calculul preturilor, cu esantionare, cu reglarea automata a amestecurilor, cu dozarile automate etc.).
Din contra, atunci cand de exemplu, dispozitivul care face masurarea este conceput pentru a fi simplu montat pe instalatia de tevi unde va circula lichidul pus in miscare de catre pompa, fiecare dintre cele doua elemente (pompa si dispozitiv de masurare) urmeaza separat regimul sau propriu, chiar daca sunt prezentate in acelasi timp.
Se clasifica la aceste subpozitii pompele distribuitoare de benzina sau de alti carburanti si de lubrifianti, ca si pompele cu dispozitiv de masurare pentru bacanii, pentru laboratoare si pentru diverse activitati industriale.
84.14 - POMPE DE AER SAU DE VID, COMPRESOARE DE AER SAU DE ALTE GAZE SI VENTILATOARE; HOTE ASPIRANTE DE EXTRACTIE SAU DE RECICLARE, CU VENTILATOR INCORPORAT, CHIAR FILTRANTE.
8414.10 - Pompe de vid
8414.20 - Pompe de aer, actionate de mana sau de picior
8414.30 - Compresoare de tipul celor utilizate in echipamentele frigorifice
8414.40 - Compresoare de aer remorcabile montate pe sasiuri cu roti
- Ventilatoare:
8414.51 - - Ventilatoare de masa, de sol, de perete, de ferestre, de plafon, de acoperis, cu motor electric incorporat de o putere de maximum 125 W
8414.59 - - Altele
8414.60 - Hote a caror cea mai mare latura orizontala este de maximum 120 cm
8414.80 - Altele
8414.90 - Parti
Pozitia cuprinde, fie ca sunt actionate manual, fie ca sunt actionate printr-o forta motrice oarecare, toate masinile si toate aparatele care realizeaza la comprimarea aerului sau a altui gaz intr-o incinta sau, din contra, la obtinerea vidului, ca si masinile si aparatele care sunt destinate sa puna aceste gaze in miscare.
A. - POMPE SI COMPRESOARE
Functionand dupa aceleasi principii ca pompele de lichid, masinile si aparatele din aceasta grupa (pompele de aer sau de gaz, pompele de vid si compresoarele) se prezinta, in general, sub aceleasi forme ca pompele de lichid descrise la Nota explicativa de la pozitia nr. 84.13 (pompe si compresoare cu pistoane, rotative, centrifuge, cu injectie etc.).
Cu toate acestea, in categoria pompelor de vid, exista anumite tipuri foarte speciale, concepute in vederea realizarii unui vid foarte inaintat, cum sunt pompele cu difuziune la care lichidul motor este constituit din ulei sau mercur, pompele moleculare si pompele de fixare (pompe cu absorbtie, pompe criostatice). Trebuie notat ca aparatele din aceasta categorie, construite din sticla, se clasifica la Capitolul 70.
Pompele de aer si pompele de vid sunt utilizate pentru a crea un vid mai mult sau mai putin inaintat; se folosesc cu anumite aparate pentru a permite sau pentru a usura diferitele operatii: fierberea, distilarea, evaporarea etc., ca si pentru realizarea unor obiecte, cum sunt lampile si tuburile electrice, recipientele izotermice; pompele de aer sunt de asemenea folosite pentru a umfla anvelopele pneumatice.
Spre deosebire de pompele de apa, compresoarele (cu exceptia motoarelor de joasa presiune sau pentru lucrarile intermitente) sunt prevazute cu dispozitive de circulatie a apei, cu aripioare sau alte dispozitive de racire cu aer (racirea exterioara) pentru a compensa ridicarea temperaturii provocata de comprimarea fluidului gazos.
Exista mai multe tipuri de compresoare, de exemplu compresoarele cu pistoane alternative, compresoarele centrifugale, axiale si rotative.
Compresoarele au utilizari fie directe (suflante pentru furnalele inalte, pentru cubilouri sau pentru alte cuptoare metalurgice, compresia gazelor in vederea imbutelierii lor sau pentru realizarea sintezelor chimice, masini frigorifice etc.), fie indirecte, pentru acumularea aerului comprimat intr-un rezervor in vederea alimentarii mai multor masini sau aparate: motoare cu aer comprimat, ciocane pneumatice, trolii, frane cu aer comprimat, transportoare pneumatice, instalatiile de evacuare a apei din submarine etc.
Se clasifica tot la aceasta pozitie generatoarele cu pistoane libere pentru turbinele cu gaz care se compun dintr-un cilindru motor orizontal care se prelungeste, la fiecare dintre extremitatile sale, printr-un cilindru inchis de un diametru mai mare (cilindrii compresori). In cilindrul motor se deplaseaza doua pistoane motoare opuse, fiecare din ele fiind solidar cu cate un piston mare care circula in cilindrii compresori laterali. Detenta de ardere in cilindrul motor, deplaseaza cele doua pistoane motoare, impingand simultan cele doua pistoane compresoare in cilindrii lor respectivi. Detenta elastica a pernei de aer inchise in capetele acestor cilindri impinge, in sens invers, pistoanele compresoare, care asigura in felul acesta comprimarea unui amestec de aer aspirat din atmosfera si de gaze de evacuare evacuate din cilindrul motor. Datorita faptului ca debiteaza un fluid gazos, sub presiune si la temperatura inalta, direct utilizabil pentru o turbina, generatorul inlocuieste in acelasi timp motocompresorul si camera de ardere a turbinei.
Pompele de aer sau de vid si compresoarele din acest grup, ca si pompele de la pozitia nr. 84.13, pot sa fie asociate cu motoare sau cu turbine, turbinele fiind, in general, cuplate cu compresoarele de putere mare, care functioneaza ele insele dupa principiul invers al turbinei cu gaz cu etaje.
B. - VENTILATOARE
Aceste aparate care pot sau nu sa fie prevazute cu un motor incorporat, sunt destinate, fie sa debiteze un flux regulat de aer sau de alte gaze sub o presiune relativ mica, fie sa asigure miscarea aerului in spatii inchise.
Ventilatoarele de primul tip au parti componente rotative (elice, rotoare cu aripioare etc.) puse in rotatie intr-o carcasa sau intr-o conducta infasuratoare si care functioneaza in felul anumitor compresoare rotative sau centrifuge, dar pot sa lucreze, fie prin suflare, fie prin aspiratie.
Aparatele de al doilea tip sunt de constructie mai simpla si sunt constituite numai dintr-o elice pusa in miscare in aer liber printr-un motor.
Ventilatoarele sunt folosite de exemplu pentru aerisirea puturilor de mine, ventilarea localurilor, a navelor, silozurilor etc., aspiratia pulberilor, vaporilor, fumului, gazelor calde etc., uscarea diferitelor materiale (pieile, hartie, tesaturi, vopsele etc.), pentru echiparea sufleriilor si tunelelor aerodinamice, pentru cresterea sau regularizarea tirajului focarelor, prin suflare sau aspirare (tirajul fortat).
Se clasifica, de asemenea, la aceasta grupa ventilatoarele de apartamente (ventilatoarele de masa, ventilatoarele de perete, ventilatoarele concepute pentru a fi incastrate in dispozitivele de inchidere sau ferestre etc.); aceste aparate comporta adesea mecanisme oscilante sau basculante.
Pozitia exclude ventilatoarele care sunt prevazute cu alte organe decat motorul sau carcasa lor (cicloane cu sicane, filtre, elemente de incalzire sau de racire, schimbatoare de caldura etc.) daca aceste organe le confera caracterul de masini mai complexe de la alte pozitii, cum sunt aerotermele cu incalzire neelectrica (pozitia nr. 73.22), masinile si aparatele pentru conditionarea aerului (pozitia nr. 84.15), aparatele pentru filtrare (pozitia nr. 84.21), racitoarele de aer pentru tratamentul industrial al materialelor (pozitia nr. 84.19) sau improspatarea aerului in localuri (pozitia nr. 84.79), aparatele electrice pentru incalzirea incintelor prevazute cu un ventilator (pozitia nr. 85.16) etc.
C. - HOTE ASPIRANTE DE EXTRACTIE SAU DE RECICLARE CU VENTILATOR INCORPORAT, CHIAR FILTRANTE
Grupa cuprinde hotele de bucatarie cu ventilator incorporat, utilizate de exemplu in locuinte sau in restaurante, cantine, spitale etc. si hotele de labolator si hotele industriale cu ventilator incorporat.
Pompele de aer sau de vid, compresoarele, generatoarele cu pistoane libere si ventilatoarele, chiar si cele special concepute pentru a fi utilizate pe alte masini, se clasifica aici si nu ca parti ale acestor masini.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii) sunt de asemenea cuprinse aici partile masinilor de la aceasta pozitie, cum sunt corpurile pompelor sau compresoarelor, pistoanele, supapele, rotoarele cu aripioare, elice si alte elemente rotitoare, cupele si aripioarele.
Pozitia exclude intre altele:
a) Pompele cu emulsie (pozitia nr. 84.13).
b) Elevatoarele sau transportoarele pneumatice (pozitia nr. 84.28).
c) Masinile pentru curatarea, trierea sau concasarea semintelor sau a legumelor uscate (pozitia nr. 84.37).
d) Suflantele industriale prezentate sub forma sculelor electromecanice cu motor electric incorporat, pentru folosirea manuala (pozitia nr. 85.08).
84.15 - MASINI SI APARATE PENTRU AER CONDITIONAT CARE AU VENTILATOR CU MOTOR SI DISPOZITIVE PROPRII DE MODIFICARE A TEMPERATURII SI A UMIDITATII, INCLUSIV CELE LA CARE UMIDITATEA NU POATE FI REGLATA SEPARAT (+).
8415.10 - De perete sau de ferestre, formand un singur corp
8415.20 - De tipul celor utilizate pentru confortul persoanelor in autovehicule
- Altele:
8415.81 - - Cu dispozitiv de racire si supapa pentru inversarea ciclului termic
8415.82 - - Altele, cu dispozitiv de racire
8415.83 - - Fara dispozitiv de racire
8415.90 - Parti
Pozitia cuprinde ansamblurile de masini sau aparate destinate sa realizeze intr-o incinta o atmosfera determinata, atat din punctul de vedere al temperaturii, cat si al umiditatii. Aceste ansambluri contin adesea elemente pentru purificarea aerului.
Aceste masini si aparate sunt utilizate pentru climatizarea birourilor, apartamentelor, a localurilor publice, a navelor, a vehiculelor cu motor etc., ca si in anumite instalatii industriale la care se impun conditii atmosferice speciale, cerute de anumite articole: textile, hartie, tigari, produse alimentare etc.
Nu se clasifica la aceasta pozitie decat masinile si aparatele:
1) care contin un ventilator cu motor, si
2) sunt concepute pentru a modifica in acelasi timp temperatura (dispozitiv de incalzire, dispozitiv de racire sau ambele in acelasi timp) si umiditatea (umidificator, dezumidificator sau ambele in acelasi timp) aerului, si
3) in care elementele citate la aliniatele 1) si 2) sunt prezentate impreuna.
Elementele destinate sa umidifice sau dezumidifice aerul, pot sa fie distincte de cele care asigura incalzirea sau racirea. Anumite masini nu contin, totusi, decat un singur dispozitiv care sa modifice in acelasi timp temperatura si, prin condensare, umiditatea aerului. Aceste masini si aparate pentru conditionarea aerului racesc si dezumidifica (prin condensarea vaporilor de apa pe o baterie de racire) aerul ambiant al incintei unde functioneaza, sau, daca sunt prevazute cu o priza de aer exterioara, un amestec de aer proaspat si de aer din incapere. Sunt in general prevazute cu recipiente de colectare a apei de condensare.
Din punct de vedere structural, masinile si aparatele pentru conditionarea aerului de la aceasta pozitie trebuie sa contina, in plus fata de ventilatorul cu motor care asigura circulatia aerului, cel putin elementele urmatoare:
- fie un corp de incalzire (cu tevi prin cale circula apa calda, abur sau aer cald, sau cu rezistente electrice etc.) si un umidificator de aer (care consta, in general, dintr-un pulverizator de apa) sau un dezumidificator de aer;
- fie o baterie prin care circula apa rece sau un evaporator de grup frigorific (fiecare modificand in acelasi timp temperatura si, plin condensare, umiditatea aerului);
- fie un alt element de racire si un dispozitiv distinct pentru a modifica umiditatea aerului.
In aceste cazuri, dezumidificatorul utilizeaza proprietatile higroscopice ale produselor absorbante.
Masinile si aparatele pentru conditionarea aerului pot fi alimentate de catre o sursa exterioara de caldura sau de frig. Sunt in general prevazute cu filtre in care aerul se debaraseaza de pulberi prin traversarea unuia sau a mai multor straturi de materiale filtrante, adesea umectate cu ulei (textile, vata de sticla, impletituri din sarme de otel sau de cupru, tabla expandata etc.). Ele pot, de asemenea, sa fie prevazute cu dispozitive pentru reglarea temperaturii sau a umiditatii aerului.
Aceasta pozitie cuprinde, si aparatele fara un dispozitiv care sa permita reglarea separata a umiditatii si care modifica aceasta umiditate prin condensare cum sunt, aparatele de tipul de perete sau de ferestre, care formeaza un singur corp si aparatele pentru echipamentul camerelor frigorifice, formate dintr-un evaporator de racire si un ventilator cu motor, care se afla intr-un invelis comun. De asemenea, sunt incluse aici, unitatile de incalzire si/sau racire a unei incinte inchise (camion, remorca sau container), compuse dintr-un compresor, un condensator si un motor montat intr-un lacas situat in exteriorul compartimentului de marfuri ca si dintr-un ventilator si dintr-un evaporator montate intr-un lacas situat in interiorul acestui compartiment.
Sunt cu toate acestea excluse de la aceasta pozitie, unitatile de refrigerare constituite dintr-un grup frigorific conceput pentru producerea frigului in vederea mentinerii intr-o incinta inchisa (de exemplu camion, remorca sau container) a unei temperaturi determinate, foarte mult sub 0°C, si prevazute cu un dispozitiv de incalzire al carui scop este de a ridica temperatura din incinta intr-o limita determinata atunci c]nd temperatura exterioara este foarte joasa. Asemenea materiale sunt clasate la pozitia nr. 84.18 ca masini si aparate pentru producerea frigului, functia de incalzire fiind accesorie din punctul de vedere al functiei esentiale a acestor aparate, care este aceea de a produce frig in vederea conservarii produselor perisabile in timpul transportului lor.
PARTI
Elementele din grupul aparatelor pentru conditionarea aerului, prezentate separat, indiferent ca sunt sau nu concepute pentru a fi reunite intr-un singur corp, se clasifica conform dispozitiilor Notei 2a) din Sectiunea XVI (pozitiile nr. 84.14, 84.18, 84.19, 84.21, 84.79 etc.).
Alte parti ale grupurilor de masini pentru conditionarea aerului trebuie sa fie clasificate, dupa cum sunt sau nu recunoscute ca destinate exclusiv sau in principal pentru aceste grupuri, conform cu dispozitiile de la Nota 2b) sau de la Nota 2c) de la Sectiunea XVI.
Pozitia exclude intre altele:
a) Generatoarele si distribuitoarele de aer cald de la pozitia nr. 73.22 care pot de asemenea sa functioneze ca distribuitori de aer proaspat sau conditionat.
b) Pompele de caldura (pozitia nr. 84.18).
c) Aparatele care, desi contin un ventilator cu motor, au functiunea unica sa modifice fie temperatura, fie umiditatea aerului (pozitiile nr. 84.79, 85.16 etc.).
Note explicative de subpozitii.
Subpozitia nr. 8415.10
Masinile si aparatele clasificate la subpozitia nr. 8415.10 sunt constituite dintr-un singur dispozitiv care contine toate elementele necesare si formeaza un singur corp.
Subpozitia exclude sistemele cu elemente separate al caror condensator si evaporator, destinate a fi instalate, respectiv la exteriorul si in interiorul cladirii, sunt legate intre ele prin legaturi frigorifice si electrice. Sunt, in special excluse de la aceasta subpozitie centralele de aer conditionat cu tubulatura, care utilizeaza conducte pentru a duce aerul conditionat de la un evaporator pana la mai multe locuri de racire ca si aparatele de tip "split", aparate care nu contin tubulatura dar utilizeaza cate un evaporator individual pentru fiecare zona care necesita aer conditionat (de exemplu pentru fiecare incapere).
Subpozitia nr. 8415.10
Subpozitia cuprinde materialul conceput, in principal, pentru echiparea autovehiculelor de toate tipurile, destinate transportului persoanelor, dar care pot sa fie montate si pe alte tipuri de autovehicule, pentru conditionarea aerului in cabina sau in compartimentul unde se gasesc persoanele.
84.16 - ARZATOARE PENTRU ALIMENTAREA FOCARELOR CU COMBUSTIBILI LICHIZI, CU COMBUSTIBILI SOLIZI PULVERIZATI SAU CU GAZ; FOCARE AUTOMATE, INCLUSIV ANTEFOCARELE LOR, GRATARELE MECANICE, DISPOZITIVELE MECANICE PENTRU EVACUAREA CENUSII SI DISPOZITIVELE SIMILARE.
8416.10 - Arzatoare pentru combustibili lichizi
8416.20 - Alte arzatoare, inclusiv arzatoare mixte
8416.30 - Focare automate, inclusiv antefocarele lor, gratarele mecanice, dispozitivele mecanice pentru evacuarea cenusii si dispozitivele similare
8416.90 - Parti
Pozitia cuprinde o intreaga clasa de aparate mecanice sau automate care permit, in focare, alimentarea cu combustibil, arderea rationala a acestui combustibil si eventual evacuarea cenusilor sau a zgurilor.
A. - ARZATOARE PENTRU ALIMENTAREA FOCARELOR
Aceste aparate se caracterizeaza prin faptul ca debiteaza un jet lung de flacara care matura peretele focarului, ceea ce elimina gratarele si cenusarele din focare. Sunt mentionate urmatoarele tipuri:
1) Arzatoare pentru uleiuri minerale grele.
In aceste arzatoare, pulverizarea uleiului greu si proiectia sa in focar printr-un jet de aer comburant, sunt asigurate fie cu aer comprimat, fie printr-un jet de vapori, fie printr-un dispozitiv mecanic; in acest din urma caz, aparatul formand un mic grup mecanic compact care reuneste un motor, o pompa, un ventilator, un compresor etc.
2) Arzatoare pentru carbune pulverizat.
Carbunele fin macinat este incorporat, printr-un mecanism distribuitor, in jetul de aer comburant suflat de un ventilator prin ajutajul arzatorului in focar. Aceste aparate, adesea foarte voluminoase, pot sa cuprinda, in afara ventilatorului, o sita pentru carbune si un concasor care asigura pulverizarea carbunelui; la anumite tipuri (cu dezintegrator), pulverizarea si injectarea intermitenta a carbunelui in focar sunt obtinute prin supunerea alternativa, intr-o incinta inchisa, a combustibilului la o comprimare puternica cu ajutorul aburului urmata de depresiunea brusca.
3) Arzatoare pentru gaz comprimat.
Aceste aparate se compun dintr-o instalatie de tevi cu doua ajutaje alaturate sau concentrice care asigura, unul alimentarea cu aer comburant, comprimat sau nu, si altul alimentarea cu gaz combustibil.
4) Arzatoare mixte.
Sunt arzatoare combinate, care pot sa fie utilizate in acelasi timp pentru uleiuri minerale, carbune pulverizat si gaz, sau numai cu doi dintre acesti combustibili.
B. - FOCARE AUTOMATE, ANTEFOCARE, GRATARE MECANICE SI DISPOZITIVE PENTRU EVACUAREA CENUSII
Grupa cuprinde diferite aparate mecanice care au functia sa asigure alimentarea focarului, cazanelor care utilizeaza combustibili solizi, si sa asigure asezarea convenabila a combustibilului. Cele doua elemente principale ale acestui grup, incarcatoarele mecanice (sau autofocarele) si gratarele mecanice, sunt adesea combinate si prevazute, intre altele, cu dispozitive care sa permita evacuarea automata a cenusii sau a zgurii, in asa fel incat sa formeze o instalatie complet automata; exista de asemenea instalatii semiautomate, in care un element mecanic sau automat este combinat cu un element nemecanic; termenii focare automate definesc toate instalatiile bazate pe asemenea combinatii automate sau semiautomate.
1) Incarcatoare automate (sau antefocare).
De tipuri foarte diferite, aceste incarcatoare au in general o sita care regleaza debitul de carbune la gura focarului in interiorul caruia este proiectat sau impins printr-un mecanism actionat manual sau automat (surubul lui Arhimede, lopeti automate, sertar culisant, piston impingator etc.). Aceste aparate cuprind adesea un dispozitiv de concasare care permite sa se realizeze o calibrare uniforma a carbunelui. Sunt de asemenea cuprinse aici incarcatoarele mecanice pentru instalatiile de incalzire centrala, chiar si cele casnice.
2) Gratarele mecanice.
Sunt aparate automate sau semi-automate, care asigura in focar repartitia rationala sau avansul neintrerupt al stratului de carbune in vederea realizarii unei arderi cat mai complete. Tipurile cele mai utilizate sunt gratarele articulate rotative, cu platforma fara sfarsit, care sunt alimentate pe deasupra si gratarele fixe inclinate, cu trepte oscilante, care sunt alimentate pe dedesubt. Aceste gratare contin adesea organe care asigura evacuarea cenusii si a zgurii; aceste dispozitive de conceptie diferita, sunt adesea independente, dar se clasifica intotdeauna la aceasta pozitie.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt de asemenea cuprinse aici partile masinilor si aparatelor de la aceasta pozitie, cum sunt capetele de arzatoare, pistoanele impingatoare si sertarele impingatoarelor mecanice, elementele si platformele gratarelor articulate, sasiurile, glisierele si rolele gratarelor mecanice.
Pozitia exclude barele si gratarele nemecanice de uz industrial sau altele. Focarele neautomate al caror gratar fix este destinat sa fie introdus in focarul anumitor cazane si care fac, datorita acestui fapt, parte integranta din aceste masini, sunt considerate ca parti de cazane de la pozitia nr. 84.02. La fel, anumite tipuri de focare sau de gratare nemecanice recunoscute ca trebuind sa fie incorporate in masini bine determinate (generatoarele de gaz de la pozitia nr. 84.05 de exemplu), se clasifica cu aceste masini. In sfarsit, focarele si gratarele de fonta sau de otel destinate sa fie incastrate intr-o lucrare de zidarie, sunt legate de Capitolul 73 (pozitiile nr. 73.21, 73.22 sau 73.26 dupa caz).
84.17 - FURNALE SI CUPTOARE INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR, INCLUSIV INCINERATOARE, NEELECTRICE.
8417.10 - Furnale si cuptoare pentru calcinare, topire sau alte tratamente termice ale minereurilor sau metalelor
8417.20 - Cuptoare de brutarie, patiserie sau pentru fabricarea biscuitilor
8417.80 - Altele
8417.90 - Parti
Cuptoarele si furnalele cu incalzire electrica fiind excluse, pozitia cuprinde toate cuptoarele si furnalele industriale sau de labolator, constituite din incinte in care se realizeaza temperaturi relativ ridicate prin concentrarea caldurii produse intr-un focar, interior sau exterior, in vederea supunerii la un tratament termic (coacere, topire, calcinare, descompunere etc.), a diferitelor produse dispuse fie chiar pe podeaua focarului, fie in creuzete, retorte, platouri etc., sau mai rar, amestecate cu combustibil. Sunt de asemenea cuprinse aici cuptoarele incalzite cu abur.
La anumite tipuri (cuptoarele tunel) obiectele si materialele de tratat se deplaseaza in cuptor in mod continuu de exemplu cu ajutorul unui transportor cu banda.
Pozitia cuprinde:
1) Cuptoarele si furnalele pentru topirea sau coacerea minereurilor.
2) Cuptoarele pentru topirea metalelor (inclusiv cubilourile si cuptoarele pentru turnat caractere tipografice).
3) Cuptoarele pentru incalzirea, recoacerea sau alt tratament termic al metalelor.
4) Cuptoarele de cementare.
5) Cuptoarele de cocs.
6) Cuptoarele de carbonizare a lemnului.
7) Cuptoarele rotative de ciment si cuptoarele de amestec pentru ipsos.
8) Cuptoarele de producere a tiglei, a ceramicii, a sticlei (inclusiv cuptoarele tunel).
9) Cuptoarele pentru emailat.
10) Cuptoarele de brutarie, de patiserie sau pentru producerea biscuitilor (inclusiv cuptoarele tunel).
11) Cuptoarele special concepute pentru topirea, sinterizarea sau tratarea termica a materialelor fuzibile recuperate in vederea reciclarii, pentru separarea prin procedee pirometalurgice, a combustibililor nucleari iradiati, pentru combustia grafitului sau a filtrelor radioactive sau pentru coacerea argilei sau a sticlei care contin zgura radioactiva.
12) Cuptoarele crematorii.
13) Instalatiile si aparatele special concepute pentru incinerarea reziduurilor etc.
Cuptoarele constituite in mod esential din materiale refractare sau ceramice se clasifica la Capitolul 69. Se clasifica la fel caramizile, piesele de constructie si alte produse refractare sau ceramice destinate constructiei cuptoarelor, dar piesele metalice prezentate in acelasi timp cu aceste materiale se clasifica la Sectiunea XV. Cu toate acestea, materialele ceramice sau refractare prezentate sub forma de captuseala refractara sau alte parti complete si foarte clar specializate ale unui cuptor metalic, montat sau nu - se clasifica aici, daca sunt prezentate cu respectivul cuptor.
Numeroase cuptoare industriale contin masini sau dispozitive mecanice destinate sa asigure, de exemplu, introducerea sau scoaterea din cuptor a produselor tratate, manevrarea usilor, a capacelor, a vetrelor sau a altor organe mobile sau bascularea cuptorului; aceste aparate de ridicare sau de manevrare se clasifica la fel ca cuptorul daca fac corp cu aparatura acestuia din urma; in caz contrar, se clasifica la pozitia nr. 84.28.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), se clasifica aici partile cuptoarelor de la aceasta pozitie, cum sunt usile, suberele, locurile de observare, peretii si boltele, instalatiile de tevi si timpane pentru furnalele inalte sau pentru cuptoarele cu cuva similare.
Pozitia exclude intre altele:
a) Cuptoarele, altele decat cele industriale sau de laborator (pozitia nr. 73.21).
b) Aparatele de tipurile clasificate la pozitia nr. 84.19, inclusiv cuptoarele de cracare a petrolului (craking), autoclavele, etuvele, cuptoarele de uscare etc.
c) Convertizoarele (pozitia nr. 84.54).
84.18 - FRIGIDERE, CONGELATOARE SI ALTE ECHIPAMENTE PENTRU PRODUCERE A FRIGULUI, ELECTRICE SAU NU; POMPE DE CALDURA ALTELE DECAT MASINILE SI APARATELE PENTRU CONDITIONAREA AERULUI DE LA POZITIA NR. 84.15.
8418.10 - Frigidere si congelatoare combinate, prevazute cu usi exterioare separate
- Frigidere de tip menajer:
8418.21 - - Cu compresie
8418.22 - - Cu absorbtie, electrice
8418.29 - - Altele
8418.30 - Congelatoare tip lada de o capacitate maxima de 800 l
8418.40 - Congelatoare tip dulap, de o capacitate maxima de 900 l
8418.50 - Alte lazi, dulapuri, vitrine, tejghele si mobila similara, pentru producerea frigului
- Alte masini si aparate pentru producerea frigului; pompe de caldura:
8418.61 - - Grupuri cu compresie al caror condensator este format dintr-un schimbator de caldura
8418.69 - - Altele
- Parti:
8418.91 - - Mobilier destinat echipamentelor pentru producerea frigului
8418.99 - - Altele
I. - FRIGIDERE, CONGELATOARE SI ALTE ECHIPAMENTE PENTRU PRODUCEREA FRIGULUI
Masinile aparatele si echipamentele pentru producerea frigului cuprinse aici sunt, in general, masinile sau instalatiile care, printr-un ciclu continuu de operatii, furnizeaza la elementul lor refrigerator (evaporator), o temperatura joasa (circa 0°C sau mai mica), prin absorbtia caldurii latente, care rezulta din evaporarea unui gaz care este in prealabil lichefiat (de exemplu amoniac, hidrocarburi halogenate) sau a unui lichid volatil, sau chiar, mai simplu, din evaporarea apei in anumite aparate utilizate mai ales in marina.
Ca urmare, pozitia nu cuprinde:
a) Echipamente mecanice, in care coborarea temperaturii este obtinuta prin actiunea amestecurilor refrigerante, cum sunt clorurile de sodiu sau de calciu si gheata (pozitia nr. 82.10 sau 84.19 dupa greutate).
b) Schimbatoare simple de caldura, cum sunt racitoarele prin care circula sau pe care curge apa de racire (pozitia nr. 84.19).
c) Dulapuri racitoare si altele asemanatoare, ca si mobile izoterme, neconcepute pentru a fi echipate cu un echipament frigorific (pozitia nr. 94.03 in general).
Masinile frigorifice cuprinse aici sunt de doua tipuri principale:
A. - MASINI CU COMPRESIE
Elementele esentiale ale acestor masini sunt:
1) Compresorul, care are functia de a aspira vaporii de la evaporator si de a-i comprima in condensator.
2) Condensatorul, in care acesti vapori comprimati sunt raciti si in felul acesta adusi la starea lichida.
3) Evaporatorul, organ generator de frig, care se compune dintr-un sistem tubular in care lichidul frigorific, iesit de la condensator, este admis cu un debit si o presiune reglate printr-un detentor. In evaporator, spre deosebire de condensator, lichidul condensat se evapora rapid absorbind caldura din mediul care trebuie sa fie racit. Cu toate acestea, in marile instalatii, se utilizeaza indirect actiunea refrigeranta a evaporatorului, care actioneaza asupra unei solutii de clorura de sodiu sau de clorura de calciu continuta intr-un recipient sau care circula intr-un sistem de tevi.
La tipul utilizat in marina, denumit cu ejecto-compresie nu exista compresor, agentul de racire fiind apa (sau apa de mare). Compresorul este inlocuit printr-un ejector actionat prin energia cinetica a vaporilor furnizati de cazan. Jucand un rol dublu, acest ejector provoaca evaporarea apei printr-un efect de vid creat in evaporator in care comprima, in acelasi timp, vaporii de apa nerecuperati dupa lichefiere de catre condensator.
B. - MASINI CU ABSORBTIE
La aceste masini, compresorul este inlocuit printr-un fierbator, in care o solutie apoasa saturata de amoniac este incalzita (cu ajutorul unei rezistente electrice, cu gaz, cu petrol etc.) in vederea obtinerii unei degajari sub presiune a gazului de amoniac catre condensator. Fazele de condensare si de evaporare se succed in condensator si evaporator, ca in masina de compresie; gazul destins este din nou dizolvat in solutia saracita la trecerea intr-un organ, numit absorber (dispozitiv de absorbtie), care alimenteaza fierbatorul fie cu o pompa, fie numai prin efectul vidului care rezulta din dizolvare. Adesea, fierbatorul insusi este conceput pentru a tine loc, cand de absorber, cand de fierbator; sistemul functioneaza prin intreruperea intermitenta a dispozitivului de incalzire.
La anumite masini de absorbtie uscata (sau cu adsorbtie), amoniacul gazos, in loc sa fie dizolvat, este simplu absorbit sau, fixat intr-o materie solida (carbura de calciu, gel de siliciu etc.).
Aparatele susmentionate nu se clasifica aici decat daca se prezinta sub urmatoarele forme:
1) Grupuri frigorifice cu compresie (care cuprind compresorul, cu sau fara motor, si condensatorul, montate pe un soclu comun, cu sau fara evaporator, sau care formeaza un ansamblu monobloc) si grupuri cu absorbtie care formeaza corpuri. Aceste grupuri frigorifice sunt in mod obisnuit utilizate pentru frigidere de tip menajer sau pentru alt mobilier sau instalatii frigorifice. Anumite grupuri cu compresie, numite grupuri racitoare de lichid, cuprind, pe un sasiu comun, cu sau fara condensatori, compresoare si un schimbator de caldura care contine un evaporator si conducte in care circula lichidul de racit.
2) Dulapuri, mobile, aparate si combinatii care contin un grup frigorific complet sau un evaporator de grup frigorific, care contin sau nu dispozitive accesorii, cum sunt agitatoarele, amestecatoarele, morile de exemplu frigiderele de tip menajer, vitrinele si tejghelele frigider, congelatoarele de inghetata sau de pastrat produse congelate, fantani si cuve de racire pentru apa sau bauturi, cuve pentru racirea laptelui, sau a berii, serbetiere etc.
3) Instalatii frigorifice, mai importante decat precedentele, compuse din elemente nemontate pe un soclu comun si negrupate intr-un singur corp, dar care sunt concepute pentru a functiona impreuna, fie prin detenta directa (elementele de utilizare a frigului incorporeaza, in acest caz, un evaporator), fie cu ajutorul unui lichid refrigerant secundar (saramura) racit intr-un grup frigorific si circuland, printr-o retea de tevi, intre acesta din urma si elementele de utilizare a frigului (detenta indirecta). Aceste instalatii sunt in mod obisnuit utilizate pentru echiparea antrepozitelor frigorifice sau pentru scopuri industriale: fabricarea ghetii, congelarea rapida a alimentelor, racirea pastelor de ciocolata, deparafinarea petrolurilor, in industria chimica etc.
Dispozitivele auxiliare indispensabile pentru utilizarea frigului in astfel de instalatii se clasifica la aceasta pozitie in masura in care sunt prezentate in acelasi timp cu alte elemente din aceste instalatii. Asemenea aparate includ, congelatoare rapide sectorizate sau tip tunel, mese frigorifice pentru cofetarii sau pentru producerea ciocolatei.
Se clasifica, de asemenea, la aceasta pozitie echipamentul pentru producerea frigului care lucreaza prin evaporarea gazului lichefiat intr-o incinta si este compus in general dintr-unul sau mai multe recipiente pentru gazele lichefiate, un termostat, o vana electromagnetica, un tablou de control si intrerupatoare electrice si un tub perforat de evaporare. Pentru a fi clasificate aici, aceste diferite componente trebuie sa fie prezentate impreuna.
II. - POMPE DE CALDURA
Pompa de caldura este un dispozitiv care extrage caldura dintr-un mediu determinat (in principal apa subterana sau apele de suprafata, solul sau aerul) si le transforma, datorita aportului unei surse de energie complementara (de exemplu gaze, electricitate) intr-o sursa de caldura de mai mare intensitate.
Transferul de caldura intre sursa si pompa de caldura pe de o parte, si intre pompa de caldura si mediul de transfer pe de alta parte, se face in general prin intermediul unui agent termic.
Se pot deosebi doua categorii de pompe de caldura: pompele de caldura cu compresie si pompele de caldura cu absorbtie.
Pompele de caldura cu compresie se compun, in esenta, din urmatoarele elemente:
1) un evaporator care preia energie din mediu inconjurator si o transmite lichidului frigorific;
2) un compresor care, printr-un proces mecanic, aspira lichidul in stare gazoasa care provine de la evaporator si il refuleaza, la o presiune mai ridicata, la condensor;
3) un condensor care este un schimbator termic in care fluidul gazos se lichefiaza cedand caldura mediului care trebuie incalzit.
La pompele de caldura cu absorbtie compresorul este inlocuit printr-un fierbator care contine apa si un lichid de racire si care au un arzator incorporat.
Pompele de caldura sunt in mod obisnuit desemnate prin asocierea a doi. termeni, primul referindu-se la mediul din care este extrasa caldura si, cel de al doilea, la mediul a carui temperatura trebuie sa fie modificata. Printre principalele tipuri, se pot deosebi:
1) Pompele de caldura aer/apa sau aer/aer, care pot extrage caldura din aerul exterior si o restituie sub forma de apa calda sau de aer cald.
2) Pompele de caldura apa/apa sau apa/aer, care preiau caldura de la o panza de apa freatica sau de la o masa de apa situata la suprafata.
3) Pompele de caldura sol/apa sau sol/aer: in acest sistem, caldura este extrasa din sol prin intermediul unui sistem tubular ingropat in acesta.
Pompele de caldura pot sa se prezinte sub forma unui singur aparat, diferitele elemente ale circuitului formand un singur corp; aceste materiale sunt numite de tip monobloc. Ele pot de asemenea sa se prezinte in mai multe elemente distincte. Anumite pompe de caldura pot sa fie prezentate fara evaporator atunci cand ele sunt destinate sa fie incorporate intr-o instalatie care contine deja acest element; ele trebuie atunci sa fie considerate ca articole incomplete care prezinta caracterul esential al articolelor complete si raman deci clasificate aici.
Pompele de caldura sunt in principal utilizate pentru incalzirea incintelor sau a apei menajere. Este in general cazul pompelor de caldura nereversibile.
Sunt excluse, cu toate acestea, de la aceasta pozitie pompele de caldura reversibile care cuprind un ventilator si dispozitive care sunt proprii pentru modificarea in acelasi timp a temperaturii si a umiditatii. Asemenea echipamente se clasifica ca aparatura pentru aer conditionat la pozitia nr. 84.15.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de Sectiune), sunt de asemenea cuprinse aici partile masinilor sau aparatelor, atat casnice cat si industriale, de la aceasta pozitie, cum sunt condensatoarele, dispozitivele de absorbtie, evaporatoarele si fierbatoarele, dulapurile, tejghelele si alt mobilier vizate la paragraful 2) de mai sus care nu sunt inca echipate cu un grup frigorific complet sau cu un evaporator dar care sunt concepute in mod clar pentru a primi un asemenea echipament.
Compresoarele se clasifica ca atare, la pozitia nr. 84.14, chiar daca ele sunt in mod special concepute pentru producerea frigului. Urmeaza regimul lor propriu, piesele de utilizare generala, cum sunt tevile, rezervoarele si alte recipiente.
Pozitia exclude de asemenea:
a) Masinile si aparatele pentru conditionarea aerului care contin un grup frigorific sau un evaporator de grup frigorific (pozitia nr. 84.15).
b) Masinile de lichefiat gaze de exemplu masinile Linde de lichefiat aer (pozitia nr. 84.19).
84.19 - APARATE SI DISPOZITIVE, ECHIPAMENTE INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR INCALZITE SAU NU ELECTRIC, PENTRU TRATAREA MATERIALELOR PRIN OPERATII CE IMPLICA O SCHIMBARE A TEMPERATURII CUM SUNT INCALZIREA, COACEREA, FIERBEREA, PRAJIREA, DISTILAREA, RECTIFICAREA, STERILIZAREA, PASTEURIZAREA, ETUVAREA, USCAREA, EVAPORAREA, VAPORIZAREA, CONDENSAREA SAU RACIREA, ALTELE DECAT APARATELE DE UZ CASNIC; INCALZITOARE DE APA NEELECTRICE, CU INCALZIRE INSTANTANEE SAU CU STOCARE.
- Incalzitoare de apa neelectrice, cu incalzire instantanee sau cu stocare:
8419.11 - - Cu incalzire instantanee cu gaz
8419.19 - - Altele
8419.20 - Sterilizatoare medico-chirurgicale sau de laborator
- Uscatoare:
8419.31 - - Pentru produse agricole
8419.32 - - Pentru lemn, paste de hartie, hartii sau cartoane
8419.39 - - Altele
8419.40 - Aparate de distilare sau de rectificare
8419.50 - Schimbatoare de caldura
8419.60 - Aparate si dispozitive pentru lichefierea aerului sau a altor gaze
- Alte aparate si dispozitive:
8419.81 - - Pentru prepararea bauturilor calde, pentru gatirea si incalzirea alimentelor
8419.89 - - Altele
8419.90 - Parti
Cu exceptia:
a) Sobelor, masinilor de gatit si a altor aparate casnice de la pozitia nr. 73.21;
b) Generatoarelor si a distribuitoarelor de aer cald (aeroterme) cu incalzire neelectrica de la pozitia nr. 73.22;
c) Aparatelor casnice de coacere sau de incalzire de la pozitia nr. 74.17;
d) Aparatelor de distilare fractionata (pentru producerea apei grele de exemplu) si pentru rectificare, special concepute pentru separarea izotopica si aparatele care functioneaza prin schimbarea izotopica dupa metoda cu doua temperaturi (pozitia nr. 84.01);
e) Generatoarelor de vapori si a cazanelor numite de apa supraincalzita (pozitia nr. 84.02) si a aparatelor lor auxiliare (pozitia nr. 84.04);
f) Cazanelor pentru incalzire centrala de la pozitia nr. 84.03;
g) Cuptoarelor industriale sau de laborator, inclusiv cuptoarele pentru separarea prin procedeul pirometalurgic al combustibililor nucleari iradiati (pozitia nr. 84.17 sau 85.14, dupa caz);
h) Aparatelor frigorifice si a pompelor de caldura de la pozitia nr. 84.18;
i.j) Incubatoarelor si clocitoarelor artificiale avicole, si dulapurilor si etuvelor de germinare (pozitia nr. 84.36)
k) Aparatelor de inmuiere a semintelor pentru morarit (pozitia nr. 84.37)
l) Dispozitivelor de utilizare din industria produselor zaharoase (pozitia nr. 84.38):
m) Masinilor si aparatelor special concepute pentru tratamentul termic al firelor, tesaturilor sau produselor din materiale textile, cum sunt masinile de spalat, de albi, de vopsit, de scos apretul, de vaporizare a firelor, ramele de uscat in foaie intinsa si masinilor de gazat (pozitia nr. 84.51)
n) Termoplonjoarelor nemontate definitiv pentru incalzirea materialelor lichide, vascoase (altele decat solide) sau gazoase ca si termoplonjoarelor montate definitiv pe cuve si concepute numai pentru incalzirea apei (pozitia nr. 85.16)
o) Aparatelor electrice pentru incalzirea incintelor sau pentru utilizari similare si aparatelor electrotermice casnice (pozitia nr. 85.16).
Pozitia cuprinde toate aparatele si dispozitivele concepute pentru a supune materialele solide, lichide sau chiar gazoase, unui tratament termic mai mult sau mai putin avansat, sau, din contra, pentru a le raci, in vederea fie a simplei modificari a nivelului lor de temperatura, fie pentru a obtine o transformare a acestor materiale, ca rezultat al schimbarii temperaturii (coacere, evaporare, distilare, uscare, prajire, condensare etc.). Pozitia exclude, masinile si aparatele care, desi fac sa intervina in mod obligatoriu caldura sau frigul, nu efectueaza nici una dintre operatiile enumerate mai sus, sehimbarea temperaturii neconstituind decat un factor auxiliar al functiei mecanice finale (de exemplu: masinile de glazurat cu ciocolata (pozitia nr. 84.38), masinile de spalat (pozitia nr. 84.50 sau 84.51), masinile pentru imprastierea si tasarea acoperirilor rutiere bituminoase (pozitia nr. 84.79).
Numeroase aparate din aceasta pozitie constituie dispozitive pur statice care nu sunt prevazute cu nici un fel de mecanism mobil.
Aparatele cuprinse aici pot sa contina diferite dispozitive de incalzire (cu carbune, cu uleiuri minerale, cu gaz, cu abur, electrice etc.), cu exceptia, totusi a incalzitoarelor de apa si a incalzitoarelor de baie, care se clasifica la pozitia nr. 85.16 atunci cand sunt incalzite electric.
Cu exceptia incalzitoarelor de apa si a incalzitoarelor de baie, pozitia cuprinde, numai aparatele care nu sunt casnice.
Aparatele clasificate la aceasta pozitie pot fi impartite in felul urmator:
I. - APARATE DE INCALZIRE SAU DE RACIRE
Grupa cuprinde aparate de utilizare foarte generala, folosite intr-o mare varietate de industrii pentru a supune materialele la prelucrari simple, cum sunt incalzirea, fierberea, coacerea, evaporarea, vaporizarea produselor lichide, racirea lichidelor sau a gazelor, condensarea vaporilor etc. Sunt mentionate in aceasta grupa:
A) Cazanele, masinile de fiert, de copt si aparatele de incalzire similare, ca si cuvele si alte recipiente de racire, printre care:
1) Modelele cu incalzire sau cu racire indirecta, care au pereti dubli sau fund dublu, dotate cu un circuit de abur, de saramura sau de un alt fluid de incalzire sau racire. Cu toate acestea, recipientele cu pereti dubli sau cu fundul dublu se clasifica la Sectiunile XIV sau XV (de exemplu pozitia nr. 73.09) daca sunt lipsite de orice dispozitiv de circulatie a unui agent de incalzire sau de racire (recipiente izoterme, mai ales) sau la pozitia nr. 84.18 daca incorporeaza un evaporator de grup frigorific (racirea directa).
2) Modelele cu perete simplu, care incorporeaza un dispozitiv de incalzire direct de orice fel (inclusiv cele cu serpentine perforate, incalzite prin injectarea de vapori), cu exceptia recipientelor de felul celor de tip menajer, care se clasifica in mod obisnuit la pozitia nr. 73.21. Cele de tip industrial se deosebesc, in general, prin dimensiunile lor mari si prin constructia lor robusta, sau prin prezenta filtrelor, a domurilor de condensare, sau a dispozitivelor mecanice, cum sunt agitatoarele si mecanismele de basculare.
Aceste recipiente, sunt adesea concepute pentru a functiona sub presiune (autoclave) sau chiar sub vid, in vederea efectuarii anumitor operatii particulare, proprii in mod deosebit industriei chimice sau industriilor conexe.
Recipientele simplu echipate cu dispozitive mecanice, ca cele de mai sus, dar care nu sunt prevazute cu nici un fel de dispozitive de incalzire incorporate (direct sau indirect), sunt excluse de la aceasta pozitie si se clasifica la pozitia nr. 84.79, sau, daca este cazul la o alta pozitie mai specifica.
Anumite aparate de incalzire din aceasta categorie sunt denumite pasteurizatoare, deoarece sunt special concepute pentru a supune anumite produse alimentare (lapte, unt, vin, bere etc.) la o temperatura determinata, pentru a anihila flora microbiana pe care pot sa o contina; aceste aparate, de tipuri foarte diferite, functioneaza adesea sub vid.
B) Schimbatoare de caldura, utilizate la fel de bine pentru realizarea unei incalziri ca si a unei raciri, si in care un fluid cald si un fluid rece (lichid, vapori, aer sau gaz), circula in general in sens invers, parcurgand circuite lungi paralele separate numai printr-un perete subtire, in asa fel, incat fluidul mai cald cedeaza, in timpul trecerii, o parte din caldura sa celui de al doilea fluid.
Aceste aparate sunt de trei tipuri constructive principale:
1) Cu serpentine sau fascicule formate din tuburi concentrice: unul dintre fluide circula in spatiul inelar, celalalt in tubul central.
Cu serpentina tubulara dispusa intr-o incinta parcursa de unul dintre fluide, in timp ce celalalt circula prin serpentina tubulara.
Cu circuite paralele celulare, delimitate prin pereti despartitori.
Asa cum a fost specificat in primul paragraf din aceasta Nota explicativa (excluderea e)), pozitia nu cuprinde aparatele auxiliare pentru generatoare de vapori (pozitia nr. 84.04) desi multe dintre ele (economizori, incalzitori de aer, condensatoare etc.) functioneaza dupa acelasi principiu cu schimbatoarele de caldura de mai sus.
Sub rezerva dispozitiilor precedente, de exemplu, fac parte din aceasta grupa:
1) Echipamentele si recipientii de racire (altele decat cele de la pozitia nr. 82.10) cu amestecuri refrigerante, cum sunt amestecurile de clorura de sodiu sau de calciu cu gheata.
2) Condensatorii de azot sau de alte gaze.
3) Unele utilaje pentru prelucrarea laptelui: cuvele si rezervoarele de stocare cu dispozitiv de racire, aparatele de pasteurizare sau de racire, ca si aparatele pentru fabricarea laptelui concentrat.
4) Cazanele si cuvele de preparat branza.
5) Aparatele pentru concentrarea sau racirea sucurilor de fructe, a vinurilor etc.
6) Unele utilaje folosite in agricultura: autoclavele pentru cartofi, cazanele cu bain-marie pentru topirea fagurilor, chiar cele prevazute cu o presa surub simplu.
7) Coloanele de racire pentru echipamentul de morarit.
8) Unele utilaje din industriile alimentare: autoclavele, cuptoarele, diferite dispozitive de prajit si, in particular, cuptoarele de coacere pentru sunca, paste etc., cuptoarele unde se pregatesc conservele de peste, utilajele pentru albirea sau coacerea legumelor si a fructelor, autoclavele si aparatele pentru sterilizare si racirea cutiilor de conserve, cazanele, bazinele incalzitoare pentru cofetarie.
9) Unele utilaje din industria berii: cazanele si cuvele pentru decoctul de hamei, de amestecare sau prajire, dispozitivele de pasteurizare si racitoarele
10) Unele aparate pentru prelucrarea zaharului: aparatele pentru concentrarea sucurilor zaharate, defecatoare, cuve de carbonizare, cazanele de suc, cuvele de sulfitare sau de rafinare.
Calorizatoarele prezentate separat se clasifica la aceasta pozitie. Prezentate cu difuzoarele de taitei de sfecla, se clasifica, ca acestea din urma, la pozitia nr. 84.38 (vezi partea V.B 3) de la Notele explicative de la aceasta pozitie).
11) Autoclavele pentru topirea unturii sau pentru saponificarea corpurilor grase; rezervoarele de solidificare a margarinei, care contin un cilindru rotativ racit prin detenta aerului comprimat si pe care se soliditica margarina.
12) Cuvele pentru tratarea lemnului, a carpelor etc., in vederea fabricarii pastelor de hartie sau pentru hidroliza lemnului.
13) Cazanele de vopsitorie, numite bucatarii de coloranti.
14) Autoclavele pentru vulcanizarea cauciucului.
15) Cuvele de incalzire pentru decaparea sau degresarea metalelor.
16) Serpentine imersate formate din asamblarea de tuburi din material plastic, dispuse in paralel sau in serie, reunite la fiecare extremitate colectoare tip cuib de viespe prevazute cu racorduri. Aceste dispozitive, imersate intr-o baie, permit mentinerea unei temperaturi constante, incalzind sau racind baia prin circulatia unui fluid, sau a aburului in tuburi.
17) Aparatele de incalzire sau de coacere specializate care nu sunt in mod normal de uz casnic (de exemplu percolatoarele de tejghea, automatele de ceai sau de lapte, generatoarele de abur etc., utilizate in restaurante, cantine etc.; fierbatoarele, mesele incalzitoare, dulapurile incalzitoarele, dulapurile uscatoare etc., incalzite cu abur; friteuzele.
In afara echipamentelor industriale mentionate mai sus, se clasifica aici incalzitoarele de apa si incalzitoarele de baie cu incalzire instantanee sau cu acumulare, inclusiv incalzitoarele de apa solare, pentru uz casnic sau nu, dar cu exceptia celor electrice, care se clasifica la pozitia nr. 85.16.
Marmitele autoclave si anumite percolatoare din metale comune, de tipul pentru uz casnic se clasifica la Sectiunea XV.
II. - APARATE DE DISTILARE SAU DE RECTIFICARE
Grupa cuprinde toate dispozitivele si aparatele concepute pentru distilarea sau rectificarea materialelor, atat solide cat si lichide, cu exceptia aparatelor confectionate din materiale ceramice (pozitia nr. 69.09) sau din sticla (pozitia nr. 70.17 sau 70.20). Aparatele de distilare pentru lichide apartin urmatoarelor doua categorii principale:
A) Aparate de distilare simpla.
Aceste aparate se compun, in principiu, dintr-un cazan inchis unde se efectueaza vaporizarea lichidului de distilat, dintr-un dispozitiv de racire (condensator cu serpentina sau de suprafata) care asigura condensarea vaporilor iesiti din cazan si dintr-un recipient colector pentru produsul distilat rezultat. Pot sa fie cu functionare discontinua si incalzite prin serpentina de vapori sau cu flacara (de exemplu alambicuri) sau cu functionare continua. La acest din urma tip, cazanul, constant alimentat, contine un dispozitiv intern de incalzire cu abur, in general cu serpentina tubulara; distilarea continua este cel mai adesea realizata prin cuplarea in serie a mai multor aparate, primul fiind singurul incalzit cu abur sau cu flacara. in timp ce fiecare dintre urmatoarele este alimentat si incalzit, respectiv, de catre distilatul si vaporii de distilare ai precedentului.
B) Aparate de distilare fractionata sau de rectificare.
Spre deosebire de cele anterioare, care nu permit sa se izoleze constituentii dintr-un amestec complet altfel decat prin distilari succesive, aceste aparate realizeaza aceasta separare, in timpul aceleiasi operatii, prin intermediul organelor de evaporare si de condensare multiple. La tipul cel mai raspandit, numit coloana de talere, aceste organe sunt constituite din recipiente inelare orizontale care deverseaza unul in celalalt si al carui orificiu este acoperit cu un clopot. Vaporii de distilare, iesiti din fiecare taler, nu pot sa se ridice, in coloana compartimentata in felul acesta, decat dupa ce au fost partial condensati prin barbotare in lichidul talerelor superioare. Deoarece temperatura se reduce, se pot colecta in felul acesta constituentele, la diferite inaltimi, dupa punctul lor de fierbere.
Aparatele pentru distilarea produselor solide (carbune, lignit, lemn etc.) functioneaza dupa acelasi principiu, cu exceptia incalzirii care se efectueaza in mod obisnuit, nu in cazan, ci intr-un cuptor clasificat in general la pozitia nr. 84.17, si in interiorul caruia produsele de tratat sunt asezate in retorte, carucioare sau alta dispozitive; se clasifica la aceasta pozitie numai aparatele dispuse in aval de cuptoare, pentru condensarea sau rectificarea componentelor volatile.
Cea mai mare parte dintre aparatele de distilat sau de rectificat sunt de constructie metalica, cum ar fi cupru, nichel sau otel inoxidabil; ele au deseori o acoperire interioara din sticla sau din materiale refractare. Anumite distilari speciale trebuie sa fie realizate sub vid relativ sau, din contra, sub presiune, aparatele din aceasta categorie putand fi prevazute cu pompe de vid sau cu compresoare.
Modelele cu distilare discontinua (alambicuri) sunt in principal utilizate pentru obtinerea uleiurilor esentiale sau a alcoolului comestibil, in timp ce aparatele cu distilare continua, simpla sau fractionata, sunt utilizate intr-un numar mare de industrii: (de exemplu, pentru distilarea de alcooluri industriale, de acizi grasi, distilarea aerului lichid, de carburanti de sinteza sau alte produse chimice, distilarea petrolului brut (rafinare), distilarea lemnului, carbunelui, sisturilor, lignitilor, gudroanelor de huila etc).
Grupa cuprinde si aparatele pentru separarea combustibililor iradiati sau pentru tratamentul deseurilor radioactive prin distilare fractionata.
III. - APARATE DE EVAPORARE SAU DE USCARE
Aparatele din aceasta categorie, care functioneaza adesea in vid, sunt de conceptii foarte variate, dupa natura produselor care trebuie sa fie tratate si a gradului lor de sensibilitate la caldura. Pot fi incalzite direct sau indirect. Aceste aparate. care utilizeaza o temperatura relativ joasa, nu trebuie, mai ales in ceea ce priveste uscatoarele, sa fie confundate cu cuptoarele de la pozitia nr. 84.17, in care se dezvolta temperaturi considerabil mai ridicate in vederea obtinerii unei transformari mult mai profunde a produselor tratate.
Printre tipurile cele mai obisnuite din aceasta categorie de material, sunt mentionate:
A) Evaporatoarele, utilizate pentru concentrarea lichidelor, care sunt in general recipiente cu incalzire directa sau, cel mai adesea, indirecta, prin tuburi speciale dispuse in serpentine sau in fascicule; aceste recipiente sunt in general deschise sau prevazute cu un dispozitiv pentru evacuarea vaporilor degajati. Pot sa fie cu efect simplu sau cu efect multiplu si, in acest din urma caz, sunt de o conceptie asemanatoare cu cea a aparatelor de distilat cu efect multiplu, de asemenea, utilizate pentru concentrarea lichidelor, dar fara dispozitivele pentru recuperarea vaporilor condensati.
B) Aparatele de liofilizare sau de criodesicare (uscare prin frig), utilizate pentru stabilizarea si conservarea prin deshidratare a produselor biologice, cum sunt antitoxinele, bacteriile, virusurile, plasma, serurile. Materialele care trebuie sa fie tratate sunt congelate si, apoi, sunt lasata sa se incalzeasca lent sub o presiune foarte scazuta. Gheata sublimandu-se, produsul se deshidrateaza.
C) Uscatoarele-tunel, compuse din camere mari in general prevazute cu dispozitive transportoare care asigura, la o viteza determinata, circulatia produselor care trebuie sa fie tratate termic de un curent de aer cald care circula in sens contrar. Aceste aparate au aplicatii foarte numeroase: in industria ceramica, in sticlarie, pentru uscarea lemnelor, furajelor etc.; anumite tipuri utilizate in industriile alimentare contin si dispozitive de afumare pentru tratarea carnii, a pestelui etc.
D) Uscatoarele rotative, compuse din cilindri sau tambururi rotativi incalziti prin interior sau prin exterior. Aceste aparate sunt utilizate in industrii foarte diferite (masinile cu cilindri incalziti pentru fabricarea fulgilor de cartofi, uscatoare in industria hartiei etc.).
E) Uscatoarele ca placi compuse din camere verticale prevazute in interior cu un rastel (o etajare) de placi cu fante, orizontale, fixe sau mobile, si prevazute cu un dispozitiv de incalzire interna. Un ax rotativ central prevazut cu agitatoare repartizeaza materialul care trebuie sa fie uscat pe placi si il face sa cada, prin fante, din placa in placa. Aparatele de acest tip sunt utilizate in mod special la fabrica de malt sau la fabrica de bere pentru tratamentul orzului germinat (maltul verde).
F) Uscatoarele cu pulverizare, care joaca rolul de evaporatoare. Ele sunt compuse in general dintr-o camera metalica prevazuta in interior cu un disc rotativ orizontal care se roteste cu viteza mare si care este prevazut cu un aparat pentru incalzire si un ventilator care antreneaza, in incinta, un curent de aer-ascendent foarte cald. Materialul lichid, deversat intr-un jet subtire la centrul placii rotative, este proiectat si dispersat prin efectul centrifugal catre periferia discului, formand picaturi mici, care sunt antrenate de curentul de aer cald, transformandu-se instantaneu intr-o pulbere fina uscata. Intr-un alt tip de aparat, lichidul este pulverizat intr-o incinta in general mentinuta sub vid si parcursa de un curent de aer foarte cald. Uscatoarele cu pulverizare sunt in mod special utilizate pentru fabricarea laptelui praf.
Grupa cuprinde si aparatele pentru evaporarea solutiilor fisionabile sau radioactive sau pentru uscarea produselor fisionabile sau radioactive.
Pozitia exclude:
a) Masinile centrifuge pentru uscarea precipitatelor radioactive (pozitia nr. 84.21).
b) Masinile si aparatele care folosesc la uscarea sticlei si a altor recipiente (pozitia nr. 84.22).
c) Masinile special concepute pentru uscarea firelor textile, a tesaturilor sau a lucrurilor din materiale textile (pozitia nr. 84.51).
IV. - APARATE PENTRU PRAJIRE
Aceste aparate compuse adesea din recipiente rotative, cilindrice sau sferice, in care produsele de tratat (boabe de cafea, boabe de cacao, cereale, nuci etc.) sunt supuse unei temperaturi determinate fie prin simplul contact cu peretii incalziti ai recipientilor, fie cu ajutorul unui curent de aer foarte cald (prin arzatoarele cu gaze sau cu pacura, prin arderea cocsului etc.). Sunt in general prevazute cu dispozitive care previn lipirea mentinand constant produsele in miscare, pentru a asigura o prajire uniforma si pentru a evita carbonizarea lor. Anumite modele contin suprafete de tratare perforate (planuri inclinate, discuri rotative etc.), traversate de gaze calde.
Aparatele de la aceasta pozitie nu trebuie sa fie confundate cu cuptoarele industriale sau de laborator de la pozitia nr. 84.17.
V. - ETUVE
Aceste aparate sunt constituite, in general, din incinte inchise in care se creeaza o atmosfera mai mult sau mai putin calda, adesea umectata fie prin simpla evaporare a apei continute in produsele tratate, fie printr-un aport de vapori de apa.
Utilizate intr-o mare varietale de industrii (elaborarea de extracte vegetale sau animale, pregatire a numeroase produse alimentare etc.), aceste aparate permit sa se realizeze un mare numar de operatii particulare necesitand folosirea aburului (degresare, curatire etc.). Unele dintre aceste instalatii contin camere cu dimensiuni foarte mari, in care materiale voluminoase pot sa fie supuse la o actiune mai mult sau mai putin prelungita a aburului: conditionarea materiilor textile brute in masa, aburirea lemnului inainte de derulare sau de taiere etc.
Masinile si aparatele special concepute pentru conditionarea firelor sau a tesaturilor se clasifica la pozitia nr. 84.51.
VI. - APARATE PENTRU STERILIZARE
Aceste aparate constau in esenta din recipiente, dulapuri sau camere, incalzite cu abur, cu apa fierbinte sau chiar cu aer cald, in interiorul carora produsele lichide sau solide sunt mentinute la o temperatura determinata, pastrata destul timp pentru a ucide germenii nocivi, fara a modifica compozitia si fara a modifica starea fizica a materialelor tratate.
Sterilizatoarele pentru lichide, se aseamana cu aparatele din grupa 1, si in mod special cu pasteurizatoarele, din care unele sunt utilizabile in acest scop. Exista sterilizatoare de dimensiuni mari, care sunt prevazute cu un mecanism de transport care face sa circule materia tratata in incinta incalzita, si uneori prevazute si cu un dispozitiv de racire incorporat sau nu aparatului de sterilizare.
Grupa cuprinde nu numai sterilizatoarele de folosire industriala (pentru lapte, vinuri, sucuri de fructe, vata, bumbac hidrofil etc.), dar si pe cele destinate dotarii clinicilor sau salilor de operatii etc.
VII. - APARATE PENTRU LICHEFIEREA AERULUI SI APARATE SPECIAL CONCEPUTE PENTRU FOLOSIREA IN LABORATOR
Grupa cuprinde aparatele pentru lichefierea gazelor de tipul masinilor Claude sau Linde, utilizate pentru producerea aerului lichid.
Pozitia cuprinde si aparate si dispozitive, in general de model mic, concepute in mod special pentru folosirea in laborator (autoclave, aparate de distilare, sterilizatoare, etuve, uscatoare etc.), dar nu si articolele de felul celor care constituie aparate pentru demonstratii (pozitia nr. 90.23), si nici aparatele de masura, de incercare etc., vizate mai specific la Capitolul 90.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt de asemenea cuprinse aici partile aparatelor de la aceasta pozitie; cum sunt cazanele de alambicuri sau de aparate de distilat, anumite organe de la coloanele de rectificare (de exemplu corpuri ale cilindrilor, clopote si talere), anumite dispozitive tubulare, placi si tamburi rotativi de uscatoare, sfere si tamburi de dispozitive de uscare prin prajire.
Tuburile si tevile din metal, indoite, pliate sau recurbate dar neprelucrate altfel, prezentate neasamblate, nu pot fi recunoscute ca parti ale aparatelor din aceasta pozitie si se clasifica la Sectiunea XV.
84.20 - calandre si laminoare, altele decat cele pentru metale sau sticla si cilindri pentru aceste masini.
8420.10 - Calandre si laminoare
- Parti:
8420.91 - - Cilindri
8420.99 - - Altele
Pozitia cuprinde, fara deosebire de tip sau de destinatie, toate masinile capabile de a executa operatiile de laminare sau de calandrare, cu exceptia celor care sunt utilizate pentru metale (pozitiile nr. 84.55, 84,62 sau 84.63) sau sticla (pozitia nr. 84.75).
Calandrele si laminoarele se compun in esenta din doua sau mai multe rulouri sau cilindri, dispusi paralel si care se rotesc in contact mai mult sau mai putin strans. Fie doar prin simpla presiune de laminare, fie prin efectul combinat al presiunii si al altor factori (caldura, umiditate, frecarea de cilindri antrenati cu viteze diferite etc.), aceste masini permit sa se realizeze operatiile urmatoare:
1) Transformarea in foi a cauciucului sau a altor materiale plastice care au fost anterior aduse la starea de pasta; laminarea pastelor alimentare, pastelor de biscuiti, pastelor de cofetarie sau de ciocolata.
2) Prelucrari ale suprafetelor, cum sunt netezirea, satinarea, lustruirea, granulare, gofrarea, moararea tesaturilor sau altor materiale in foi (cu exceptia metalului sau a sticlei), sau chiar simpla calcare a tesaturilor sau a pieselor de lenjerie.
3) Aplicarea produselor de apretare, de intarire sau de impregnare.
4) Asamblarea prin lipire a mai multor straturi de tesaturi.
Calandrele si laminoarele de la aceasta pozitie sunt folosite in numeroase domenii industriale: (de exemplu hartie, textile, pielarie, linoleum, materiale plastice, cauciuc, produse alimentare etc).
In anumite industrii, aceste masini sunt adesea cunoscute sub denumiri particulare (de exemplu masinile pentru finisaj din industria textila sau supracalandrele din industria hartiei).
Calandrele sunt adesea utilizate ca dispozitive auxiliare pentru alte masini (de exemplu masini pentru hartie).
In acest caz, clasificarea acestor materiale se face avand in vedere dispozitiile Notelor 3 si 4 ale Sectiunii XVI.
Sunt, din contra, clasificate aici calandrele care sunt prevazute cu mecanisme auxiliare cum sunt bacurile si rolele de impregnare, dispozitive de taiat sau de rulare.
Pozitia cuprinde, de asemenea, masinile de lustruit sau de calcat de tip calandru, chiar daca sunt pentru uz casnic.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt de asemenea cuprinse aici partile calandrelor sau laminoarelor de la aceasta pozitie, si in mod special cilindrii. Plini sau goi in interior, de lungimi si de diametre foarte diferite, cilindrii pot sa fie din metal, din lemn, din hartie comprimata sau din alte materiale adecvate. De altfel, in functie de destinatie, suprafata lor poate sa fie neteda, canelata, zimtata sau gravata cu motive diferite sau acoperita de alte materiale: tesatura, piele, cauciuc etc. Cilindrii metalici ai calandrelor sunt in general conceputi pentru a fi incalziti din interior (cu abur, cu gaz etc.); seturile de cilindri ale anumitor calandre cu folosiri speciale contin role de compozitie diferita sau acoperite diferit.
Pozitia exclude masinile care, desi functioneaza intr-un mod similar, nu indeplinesc functiile definite mai sus in legatura cu calandrele si cu laminoarele. Acest lucru este valabil, de exemplu, pentru:
a) Uscatoarele simple cu cilindri incalziti, distantati unii de altii, pentru tesatura, hartie etc. (pozitia nr. 84.19 sau 84.51).
b) Presele cu cilindri pentru struguri sau alte fructe (pozitia nr. 84.35).
c) Concasoarele cu cilindrii (pozitia nr. 84.36, 84.74 sau 84.79).
d) Masinile cu cilindri pentru morarit (pozitia nr. 84.37).
e) Storcatoarele cu role, de spalatorie sau de albire (pozitia nr. 84.51).
f) Laminoarele pentru metale (pozitia nr. 84.55).
g) Masinile de nivelat table (pozitia nr. 84.62) si masinile de gofrat tabla (pozitia nr. 84.63).
h) Masinile pentru fabricarea, prin laminare, a oglinzilor si a altor produse plate de sticla si calandrele pentru prelucrarea sticlei (pozitia nr. 84.75).
84.21 - CENTRIFUGE, INCLUSIV USCATOARE CENTRIFUGALE; MASINI SI APARATE PENTRU FILTRAREA SAU EPURAREA LICHIDELOR SAU GAZELOR.
- Centrifuge, inclusiv uscatoare centrifugale:
8421.11 - - Centrifuge pentru smantanire
8421.12 - - Uscatoare de rufe
8421.19 - - Altele
- Aparate pentru filtrarea sau epurarea lichidelor:
8421.21 - - Pentru filtrarea sau epurarea apei
8421.22 - - Pentru filtrarea sau epurarea bauturilor altele decat apa
8421.23 - - Pentru filtrarea uleiurilor minerale in motoarele cu combustie interna
8421.29 - - Altele
- Aparate pentru filtrarea sau purificarea gazelor:
8421.31 - - Filtre de aer pentru motoarele cu combustie interna
8421.39 - - Altele
- Parti:
8421.91 - - De centrifuge, inclusiv de uscatoare centrifugale
8421.99 - - Altele
Pozitia cuprinde:
I. Masinile si aparatele rotative care, prin efectul fortei centrifuge, permit sa se realizeze uscarea anumitor solide impregnate cu lichide sau, in cazul amestecurilor lichide separarea totala sau partiala a substantelor de densitati sau de greutati diferite care le compun.
II. Aparatele pentru filtrarea sau epurarea lichidelor sau a gazelor (cu exceptia palniilor simple care sunt prevazute numai cu o panza filtranta, sitelor de lapte, sitelor pentru trecerea vopselurilor de exemplu (Capitolul 73, in general).
I. - MASINI CENTRIFUGE, INCLUSIV USCATOARE CENTRIFUGALE
Cea mai mare parte dintre aceste masini se compun in esenta dintr-un element, in general perforat (placa, tambur, cos, bol etc.), care se roteste cu o viteza mare intr-un colector fix, de obicei cilindric, pe peretii caruia sunt proiectate produsele expulzate prin centrifugare. La anumite tipuri, cu rotore multiple suprapuse, constituentii sunt separati functie de densitatea proprie, la diferite nivele ale colectorului. In aparatele cu tambur sau cos, materialele solide sunt retinute in elementul rotativ perforat, in timp ce lichidul care trece prin el, este expulzat. Masinile de la aceasta din urma categorie pot de asemenea sa fie utilizate pentru a forta produsele lichide sa traverseze sau sa penetreze profund anumite o materiale, in procesul de albire sau de vopsire de exemplu.
Printre masinile si aparatele din aceasta categorie sunt mentionate:
1) Uscatoarele centrifugale pentru atelierele de albire, pentru albirea, moedansarea sau vopsirea textilelor, pentru deshidratarea pastelor de hartie sau a coloanelor de uscare centrifuga in industria moraritului.
2) Turbinele pentru rafinarea zaharului.
3) Centrifugele pentru smantanire si separatoarele centrifuge pentru tratarea laptelui.
4) Centrifugele pentru limpezirea uleiurilor, a vinurilor, a lichiorurilor etc.;
5) Centrifugele pentru deshidratarea sau deparafinarea petrolurilor.
6) Centrifugele pentru deshidratarea vinurilor, a grasimilor, a amidonurilor etc.
7) Centrifugele pentru nitrarea fulmicotonului (piroxil).
8) Separatoarele centrifuge pentru drojdii.
9) Centrifugele de mare viteza pentru extractia antibioticelor si alte aparate centrifuge utilizate in industria chimica.
10) Centrifugele de tipurile folosite in laboratoare pentru lichide la care, in care constituentii sunt separati in straturi suprapuse si trebuie sa fie apoi decantate.
11) Centrifugele pentru extractia plasmei sanguine.
12) Centrifugele pentru uscarea precipitatelor radioactive.
13) Centrifugele pentru extractia mierii.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), pozitia cuprinde de asemenea partile masinilor sau aparatelor centrifuge, cum sunt placile, tamburii, cosurile, rotoarele, colectoarele.
Un anumit numar de masini care utilizeaza forta centrifuga sunt cu toate acestea excluse de la aceasta pozitie de exemplu:
a) Centrifugele speciale, numite centrifuge de gaz pentru separarea izotopilor de uraniu (pozitia nr. 84.01).
b) Pompele centrifuge pentru lichide (pozitia nr. 84.13).
c) Pompele centrifuge de aer, de gaz etc. (pozitia nr. 84.14).
d) Separatoarele de faina centrifugale (pozitia nr. 84.37).
e) Masinile centrifuge pentru turnarea tevilor de fonta sau a altor produse metalurgice (pozitia nr. 84.54) sau a conductelor de ciment sau de beton (pozitia nr. 84.74).
f) Concasoarele centrifuge cu role, cu ciocane pendulare etc. (pozitia nr. 84.74).
II. - APARATE PENTRU FILTRAREA SAU EPURAREA LICHIDELOR SAU A GAZELOR
Prin chiar conceptia lor, un mare numar dintre aparatele din aceasta grupa sunt dispozitive pur statice care nu au nici un fel de mecanism mobil. Pozitia cuprinde filtrele si epuratoarele de toate tipurile (mecanice, chimice, magnetice, electromagnetice, electrostatice etc.). Pozitia cuprinde atat aparatele mici de uz casnic si organele filtrante ale motoarelor cu combustie interna cat si echipamentul industrial de mari dimensiuni, dar nu palniile filtrante simple, recipientele, cuvele etc., prevazute numai cu o panza filtranta sau cu o sita, si, a fortiori, recipientele, fara caracter particular, destinate sa fie prevazute ulterior cu straturi simple de produse filtrante, cum sunt nisipul, carbunele de lemn etc.
In general, masinile si aparatele din aceasta grupa, se deosebesc, in mod clar, dupa faptul ca sunt destinate filtrarii lichidelor sau tratamentului gazelor.
A) Filtrarea si epurarea lichidelor (inclusiv dedurizarea apei).
Separarea particulelor solide, grase sau coloidale aflate in suspensie in lichide este obtinuta de exemplu, facand lichidele sa traverseze suprafete sau mase poroase adecvate, de exemplu tesaturi, fetru, panze metalice, piele, gresie, portelan, kiselgur, pulberi metalice sinterizate, azbest, celuloza, pasta de hartie, carbune de lemn, negru animal, nisip. In tratarea apei potabile, unele dintre aceste materiale, mai ales portelanul si carbunele de lemn, asigura nu numai filtrarea, dar si o epurare fizica a apei, de unde numele de epuratoare dat unora dintre aceste filtre. Anumite filtre sunt utilizate pentru a elimina lichidele din diferite materiale pastoase (paste de portelan, minereuri concentrate etc.). In functie de randamentul dorit, filtrarea mecanica si fizica a lichidelor se efectueaza simplu efect gravitational (filtrele simple) sau accelerat, fie prin comprimarea lichidului (filtrele de presiune, filtrele-prese), fie din contra prin efect de depresiune creat pe cealalta fata a suprafetei filtrante (filtrele cu vid).
Printre aparatele din aceasta categorie, sunt mentionate:
1) Filtrele - epuratoare de apa de uz casnic. Filtrele de presiune de uz casnic sunt concepute sa se adapteze conductei sau robinetului si constau, in general, dintr-un element de filtrare ceramic inchis intr-un corp metalic, ca si fantanile filtrante casnice, care functioneaza prin gravitatie cu ajutorul cilindrilor sau a placilor filtrante de portelan, azbest etc. Pozitia nu cuprinde filtrele facute in intregime din ceramica sau din sticla (Capitolele 69 sau 70, dupa caz).
2) "Lumanari" filtrante pentru textilele artificiale, care se plaseaza inainte de filiere si sunt compuse dintr-un element filtrant din tesatura fina amplasat intr-un corp din material inoxidabil.
3) Filtrele de ulei pentru motoare cu combustie interna, masini unelte si ulei de racire a sculelor. Exista doua tipuri principale:
1) Cele care contin un element de filtrare, in mod obisnuit realizat din straturi suprapuse de fetru, site metalice etc.
2) Cele care contin magneti permanenti sau electro-magneti pentru extragerea particulelor metalice cazute in ulei.
4) Filtrele - epuratoare de apa pentru cazane, cu actiune fizica sau mecanica, in general constituite dintr-un recipient mare cilindro-conic, prevazut in interior cu mai multe straturi suprapuse de materiale filtrate diferite si care contin, in afara tevilor de intrare si de iesire a apei de alimentare, un sistem de canalizare si de vane care sa permita decolmatarea materialelor filtrante printr-un contra curent de apa.
5) Filtrele prese, care se compun dintr-o serie orizontala de celule filtrante verticale amovibile, amplasate intr-un sasiu metalic prevazut cu un mecanism cu surub presate puternic unele fata de altele, prin care lichidul de filtrat este impins, sub o presiune foarte mare, de catre o pompa speciala. Fiecare celula este constituita dintr-o urma care este prevazut cu textile sau cu mase filtrante celulozice dispuse intre doua placi cu cavitati adesea incalzite interior cu abur. O conducta plasata la baza aparatului dreneaza lichidul care se scurge din celule, in timp ce materialele solide se acumuleaza, sub forma turtelor, intre rame si placi. Foarte folosit pentru filtrarea si limpezirea a numeroase lichide, acest tip de filtru este utilizat in industria chimica sau a textilelor artificiale, in industria zaharului, in industria berii, in vinificatie, in industria uleiului etc. Aceste aparate sunt de asemenea utilizate in industria ceramica sau in anumite industrii extractive.
6) Filtrele rotative cu vid, compuse dintr-un tambur acoperit cu panze filtrante sau plasa de sarma, montat intr-o cuva care contine lichidul de filtrat. Lichidul este absorbit in interiorul tamburului; axul tubular al tamburului permite mentinerea unei depresiuni de aer in interior si un dispozitiv mecanic cu perii permite sa se evacueze particulele solide depuse pe periferia cilindrului.
7) Filtrele intermitente cu vacuum, care functioneaza de asemenea sub vid si care sunt constituite dintr-o serie de cilindri mici sau capsule, care au cele doua baze prevazute cu suprafete filtrante. Imersate in lichidul de filtrat, capsulele sunt legate la o tubulatura comuna care conduce la un recipient colector inchis, mentinut in depresiune.
8) Epuratoarele de apa cu actiune chimica, cum sunt dedurificatoarele cu permutit sau zeolit, epuratoarele cu apa de var.
9) Epuratoarele electromagnetice de apa, numite "anticalcar", in care apa este supusa actiunii unui camp magnetic alternativ care impiedica cristalizarea si depunerea pe conducte a sarurilor de calcar, care se transforma in namoluri care nu fac crusta, usor de spalat.
De asemenea, grupa cuprinde aparatele filtrante cu membrana sau dializoare, care permit sa se separe substantele coloidale continute intr-o dispersie, aceste substante avand proprietatea de a nu traversa membranele.
B) Filtrarea si epurarea gazelor.
Aparatele din aceasta categorie retin particulele solide sau lichide aflate in suspensie in gaze, in vederea recuperarii materialelor de valoare (de exemplu praf de carbune sau particule metalice din gazele de furnal sau de cuptoare metalurgice) sau ca sa elimine reziduurile nocive (eliminarea prafului din aer sau din gaze, degudronarea gazului, indepartarea uleiului din vaporii care ies de la masinile cu abur etc.).
Dupa principiul de functionare, se pot distinge:
1) Filtrele si epuratoarele cu actiune exclusiv fizica sau mecanica; sunt de doua tipuri: primul tip sunt filtrele propriu-zise, care, ca si filtrele cu lichid de acelasi tip, actioneaza cu ajutorul diferitelor suprafete poroase (pasla, panza, fibre de sticla, bureti metalici etc.); al doilea tip sunt filtrele-epuratoare si epuratoarele care, prin diferite dispozitive, incetinesc brusc viteza particulelor antrenate de gaz, pentru a provoca depunerea lor, doar prin gravitatie, intr-o camera de depunere, sau sa le faca sa adere la suprafete uleioase. Aparatele de acest fel contin foarte adesea ventilatoare sau dispozitive auxiliare de pulverizare a apei.
Printre filtrele si epuratoarele de gaz cu actiune exclusiva fizica, sunt mentionate:
1●) Filtrele de admisie a aerului pentru motoarele cu aprindere prin scanteie sau prin compresie, care combina adesea cele doua sisteme.
2●) Filtrele sac, care sunt compuse dintr-o serie de saci din tesatura dispusi intr-o incinta inchisa si legati la un mecanism de scuturare.
3●) Filtrele perdea, constituite dintr-o panza filtranta fara sfarsit, care se roteste pe doua role si este intinsa formand un ecran intr-o camera parcursa de gaze; curatirea panzei este asigurata printr-un dispozitiv de curatire.
4●) Filtre cu tambur rotativ, foarte utilizate mai ales in atelierele de decapare cu nisip, si compuse dintr-un filtru-tambur, care se roteste intr-o camera inchisa si permanent curatita printr-un dispozitiv cu perii sau cu raclete.
Printre filtrele si epuratoarele de gaz cu actiune mecanica, sunt mentionate:
5●) Filtrele pentru indepartarea pulberilor din gaze, de conceptii foarte variate, cu placi sicane, cu pereti despartitori paraleli perforati cu orificii necorespondente, cu circuite circulare sau spiralate prevazute cu elemente de sicanare, cu conuri formate din inele lamelare dispuse in forma de jaluzea etc.
6●) Epuratoarele numite "cicloane", in general constituite printr-un trunchi de con de tabla dispuse in interiorul unei incinte cilindrice: gazele, introduse printr-o conducta tangentiala la sectiunea mica a conului, realizeaza in interiorul acestuia, o curgere turbulenta, parcurgand conul de la varf la baza, destul de rapid pentru a provoca caderea pulberilor pe fundul incintei.
2) Filtrele electrostatice de aer sau de alte gaze, al caror organ este in general constituit din serii de fire intinse vertical si incarcate de electricitate statica (filtre tip Cottrell). Praful continut in aerul care traverseaza aparatul este retinut, prin atractie, pe fire, de unde un dispozitiv adecvat le face sa cada periodic.
3) Filtrele de particule sau scrubere, utilizate in mod deosebit pentru epurarea gazului de generator sau gazului de iluminat. Aceste aparate sunt compuse din coloane inalte metalice prevazute la interior cu masa filtrante (cocs, inele Raschig etc.) si prevazute, la partea superioara, cu un dispozitiv de pulverizare a apei.
4) Filtrele si epuratoarele de aer sau de alte gaze cu actiune chimica (inclusiv convertizoarele catalitice, care transforma oxidul de carbon al gazelor de esapament al autovehiculelor).
Grupa cuprinde si, aparatele urmatoare utilizate in industria nucleara: filtrele de aer special conceputa pentru eliminarea pulberilor radioactive, cu actiune fizica sau electrostatica; epuratoarele cu carbune activ pentru retinerea iodului radioactiv: aparatele cu schimbatoare de ioni pentru separarea elementelor radioactive, inclusiv cele care functioneaza prin electrodializa: aparatele pentru separarea combustibililor iradiati sau pentru tratamentul deseurilor prin schimb de ioni sau pe cale chimica (prin solventi, prin precipitare etc.).
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), pozitia cuprinde de asemenea partile filtrelor sau epuratoarelor vizate mai sus, cum sunt:
Capsulele filtrelor pentru lichide, sasiul, ramele si placile de filtre-prese, tamburi de filtre pentru lichide sau gaze, placile metalice perforate sau cu aripioare de filtre de gaze.
Placile filtrante de pasta de hartie sunt legate de pozitia nr. 48.12 si, in mod general, celelalte suprafete filtrante (materiale ceramice, textile, pasla etc.) se clasifica dupa materialul constitutiv si dupa gradul lor de prelucrare.
Pozitia exclude:
a) Aparatele cu difuzie gazoasa pentru separarea izotopilor de uraniu (pozitia nr. 84.01).
b) Masinile si aparatele pentru conditionarea aerului de la pozitia nr. 84.15 si dezumidificatoarele de aer de la pozitia nr. 84.79.
c) Peresele pentru vinificare, pentru producerea cidrului etc. (pozitia nr. 84.35).
d) Aparatele numite rinichi artificiali (pozitia nr. 90.18).
84.22 - MASINI PENTRU SPALAT VESELA; MASINI SI APARATE PENTRU CURATAT, SAU USCAT STICLE SAU ALTE RECIPIENTE; MASINI SI APARATE PENTRU UMPLUT, INCHIS, ASTUPAT SAU ETICHETAT STICLE, CUTII, SACI SAU ALTE RECIPIENTE; MASINI PENTRU CAPSULAT STICLE, BORCANE, TUBURI SAU REPIPIENTE SIMILARE; ALTE MASINI SI APARATE DE IMPACHETAT SAU AMBALAT MARFURI (INCLUSIV MASINI SI APARATE DE AMBALAT SUB FOLIE TERMORETRACTABILA); MASINI SI APARATE PENTRU GAZEIFICAREA (ACIDULAREA) BAUTURILOR (+).
- Masini pentru spalat vesela:
8422.11 - - De tip menajer
8422.19 - - Altele
8422.20 - Masini si aparate pentru curatat sau uscat sticle sau alte recipiente
8422.30 - Masini si aparate pentru umplut, inchis, astupat sau etichetat sticle, cutii, sau sau alte recipiente; masini si aparate de capsulat sticle, borcane, tuburi sau recipiente similare; masini si aparate pentru gazeificarea (acidularea) bauturilor
8422.40 - Alte masini si aparate de impachetat sau de ambalat marfurile (inclusiv masinile si aparatele de ambalat in folie termoretractabila).
8422.90 - Parti
Pozitia cuprinde masinile de spalat vesela, sticle, tacamuri etc., cu sau fara dispozitiv de uscare, inclusiv modelele electrice, chiar de uz casnic. Pozitia cuprinde, de asemenea, masinile pentru curatat sau uscat sticle sau alte recipiente, masini destinate sa le umple, sa le puna dopuri, sau sa le inchida (chiar cu dispozitiv de gazeificare a bauturilor) si, intr-un mod mai general, toate masinile si aparatele concepute pentru a ambala in saci, a impacheta sau a ambala marfurile in vederea vanzarii, transportului sau depozitarii. Astfel, sunt cuprinse urmatoarele masini si aparate:
1) Pentru curatarea (cu abur sau altfel), pentru spalarea, perierea, limpezirea sau uscarea sticlelor, borcanelor, flacoanelor, bidoanelor de lapte, cutiilor de conserve, farfuriilor sau bolurilor pentru masinile de smantanit, butoaielor de vin sau altor recipiente, chiar daca au un dispozitiv care sa asigure dezinfectarea sau sterilizarea recipientilor.
2) Pentru umplerea sticlelor, borcanelor, cutiilor, flacoanelor, recipientelor, tuburilor sau fiolelor, bidoanelor sau cutiilor metalice, cartoanelor, saculetilor sau sacilor din hartie, din tesaturi sau altor recipienti: aceste masini sunt frecvent prevazute cu mecanisme auxiliare de control automat al volumului sau al greutatii si cu dispozitiv pentru imbuteliat, inchis sau etansat ambalaje.
3) Pentru acidularea bauturilor; sunt in esenta masini de umplut si de inchis sticlele care contin, intre altele, un dispozitiv injector de gaz carbonic racordat la mecanismul de distribuire a lichidului.
4) Pentru punerea dopurilor, sau inchiderea sticlelor, a flacoanelor, fiolelor, recipientelor, pocalelor etc., cu ajutorul dopurilor din pluta sau din cauciuc, al capsulelor metalice de acoperire sau de suprcoperire, cu capace, inele sau bride de sertizare etc.; pentru montarea sau sudarea capacelor la cutiile metalice.
5) Pentru infasurarea marfurilor, pentru a le pune sub banderole sau mansoane, pentru a le impacheta sau a le introduce in cutii, chiar daca aceste masini contin un mecanism care realizeaza simultan formarea si imprimarea cartonajului, sau pentru inchiderea (prin fixare cu agrafe, lipire, legare cu sfoara sau altfel) sau orice alta operatie destinata sa completeze ambalajul; masinile care folosesc la punerea in cutii sau in cartoane a marfurilor deja continute in recipiente, cum sunt sticlele sau cutiile de conserve.
6) Pentru etichetarea prin toate mijloacele de fixare, chiar daca aceste masini realizeaza decuparea, aplicarea adezivului (gumarea) si imprimarea etichetelor.
7) Pentru inchiderea cu cercuri a cuferelor, cutiilor etc. inclusiv aparatele portabile actionate cu mana, care contin o placa sau un dispozitiv asemanator care sa permita sa fie asezate pe ambalaj in timpul utilizarii.
Aceste masini combina adesea mai multe functii vizate mai sus. Ele pot, printre altele, sa contina dispozitive care sa permita umplerea sau inchiderea recipientelor sub vid sau sub atmosfera controlata (injectare de gaz inert pentru inlocuirea aerului).
Masinile care, in afara impachetarii, ambalarii etc., efectueaza alte operatii, se clasifica aici numai daca aceste alte operatii sunt secundare in raport cu ambalarea etc. Astfel, se clasifica la aceasta pozitie masinile care efectueaza impachetarea sau ambalarea produselor sub formele sau prezentarile comerciale obisnuite, chiar daca aceste masini contin dispozitive de cantarire, dozare, masurare etc. La fel, sunt incluse aici masinile de impachetat sau de ambalat care sunt prevazute cu un mecanism care asigura, ca functie secundara, prin decupare, modelare sau prin simpla comprimare a produselor deja pregatite, o formare sumara care sa nu vizeze decat comoditatea prezentarii (de exemplu, masinile de format untul sau margarina in blocuri, cuburi etc. si pentru ambalarea lor). Din contra, pozitia nu cuprinde masinile de fabricare in care functia principala nu este ambalarea, ci transformarea produselor brute sau semi-finite in produse finite (de exemplu masini pentru fabricarea si impachetarea tigarilor).
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), se clasifica aici partile de masini sau de aparate din aceasta pozitie. Totusi, multe dintre aceste piese apartin de fapt tipurilor de masini clasificate la alte pozitii, cum sunt instrumentele de cantarire (pozitia nr. 84.23), masinile pentru prelucrarea hartiei, sau a cartonului (pozitia nr. 84.41), masinile de imprimat (pozitia nr. 84.43) etc.
Pozitia exclude:
a) Aparatele mecanice, de uz casnic, pentru imbuteliere, astupare sau capsare, cantarind maximum 10 kg (pozitia nr. 82.10).
b) Presele pentru furaje sau pentru paie (pozitia nr. 84.41)
c) Masinile de fabricat saci de hartie sau cutii din carton (pozitia nr. 84.41).
d) Masinile de cusut pentru inchiderea ambalajelor (pozitia nr. 84.52).
e) Presele de balotat fier vechi etc. (pozitia nr. 84.62).
f) Masinile pentru inchis cutiile (pozitia nr. 84.65).
g) Masinile pentru prinderea documentelor sub banderole, si masinile pentru introducerea corespondentei in plicuri si pentru inchiderea acestora (pozitia nr. 84.72).
Note explicative de subpozitie.
Subpozitia nr. 8422.11
Subpozitia cuprinde masinile de spalat vesela, chiar electrice, de tip menajer indiferent care ar fi utilizarea pentru care sunt destinate. Dimensiunile exterioare ale acestor masini de instalat pe sol sunt urmatoarele:
lungimea: pana la 65 cm
inaltimea: pana la 95 cm
adancimea: pana la 70 cm
Dimensiunile masinilor si aparatelor de pus pe o masa sau pe o tejghea sunt considerabil mai mici.
84.23 - APARATE SI INSTRUMENTE DE CANTARIT, INCLUSIV BASCULE SI BALANTE PENTRU VERIFICAT PIESE INDUSTRIALE, EXCLUZAND BALANTELE SENSIBILE LA O GREUTATE DE 5 cg SAU MAI MICA; GREUTATI DE CANTARIT PENTRU ORICE BALANTE (+).
8423.10 - Cantare de persoane, inclusiv cantare pentru sugari; cantare de uz menajer
8423.20 - Bascule pentru cantarire continua a marfurilor transportate pe banda
8423.30 - Bascule pentru cantariri constante, balante si bascule de insaruire sau de dozare
- Alte aparate si instrumente de cantarit:
8423.81 - - Cu o capacitate de cantarit de maximum 30 kg
8423.82 - - Cu o capacitate de cantarit peste 30 kg dar de maximum 5000 kg
8423.89 - - Altele
8423.90 - Greutati pentru orice balante; parti de aparate sau instrumente de cantarit
Cu exceptia balantelor sensibile cu o greutate de 5 cg sau mai putin, de la pozitia nr. 90.16, pozitia cuprinde aparatele, instrumentele si masinile:
A) Care folosesc pentru determinarea directa a greutatii obiectelor, chiar pe cale electronica (cu ajutorul traductoarelor), fie prin cantarirea efectiva a obiectului prin echilibrarea obiectului cu greutati interschimbabile sau prin manipularea unor contragreutati cu cursor glisant pe o rigla gradata (balante romane, bascule etc.), fie prin inregistrarea automata a greutatilor pe un cadran sau orice alt sistem indicator utilizat la balantele care functioneaza cu ajutorul resorturilor, a parghiilor sau a contragreutatilor, prin flexiune, tractiune sau comprimare a unui resort sau sistem hidraulic, fie prin masurarea variatiilor unui semnal electric provenind de la unul sau mai multe captatoare de masurare a fortei (bascule electronice).
B) Functionarea in paralel pe principiul masurii greutatii, care indica efectiv alte unitati de masura (volum, numar, pret, lungime etc.) care sunt direct legate de greutate.
C) Functionand cu ajutorul unei greutati etalon pentru a verifica uniformitatea greutatii pieselor prelucrate sau alte obiecte sau pentru indicarea defectelor produselor prin referirea la greutate sau pentru dozarea in cantitati fixe destinate ambalarii.
Printre aceste aparate, instrumente si masini, sunt mentionate:
1) Balantele cu resort.
2) Balantele de uz menajer sau pentru magazine.
3) Cantarele pentru scrisori.
4) Cantarele pentru persoane (chiar cele care functioneaza cu fise), inclusiv cantarele pentru sugari.
5) Bascule mobile.
6) Punti-basculante (hidraulice sau altele) si alte platforme de cantarire.
7) Instrumentele de cantarire pentru transportoarele cu banda sau monorai.
8) Balante cu dispozitiv de numarare a bucatilor.
9) Balante cu cantariri constante, cum sunt balantele verificatoare (care indica surplusurile sau deficitele fata de o greutate determinata) si balantele continue pentru a controla, in timpul fabricarii, uniformitatea (greutatea constanta, pe unitatea de suprafata) tesaturilor formate din bucati sau a altor materiale.
10) Balante sau bascule dozatoare pentru cantarirea automata a materialelor iesite de la sita, inclusiv cele cu mai multe site care cantaresc automat diferitele componente ale unui amestec.
11) Balante si bascule pentru introducerea in saci, cu exceptia acelor masini care de asemenea ambaleaza sau impacheteaza produsele, in forme care sunt prezentate in mod obisnuit, pentru vanzarea sau distribuirea in comert.
12) Balantele automate pentru lichidele in debit continuu, care opereaza prin cantarire efectiva.
13) Aparatele complet automate pentru cantarirea si etichetarea produselor preambalate care contin o balanta, un calculator si un dispozitiv de imprimare cu totalizator si ejector de etichete.
Instrumentele de cantarire pot sa contina mecanisme care sa permita imprimarea si distribuirea tichetelor de greutate. inregistrarea si totalizarea cantaririlor, cadrane amplificatoare optice de lectura etc.
Pozitia cuprinde intre altele greutatile din orice materiale si de toate formele, izolate sau in seturi, cu sau fara cutiile sau sipetele lor, destinate instrumentelor de cantarire de orice categorie (inclusiv celor de precizie care se clasifica la pozitia nr. 90.16), ca si greutatile si contragreutatile cursoarelor, calareti pentru tijele orizontale ale balantelor si alte mase de reglare sau de cantarire (chiar din platina) pentru aceste aparate. Greutatile pentru balantele de precizie de la pozitia nr. 90.16, prezentate cu aceste balante, urmeaza regimul acestora) din urma.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii) sunt, de asemenea, cuprinse aici partile aparatelor sau instrumentelor de la aceasta pozitie, cum sunt:
Tije orizontale ale balantelor si rigle, gradate sau nu, placi, recipiente si platforme, coloane, sucluri si batiuri, cutite si cuzinete (cu exceptia cutitelor si cuzinetelor nemontate complet in agat sau alte pietre semipretioase, care se clasifica la pozitia nr. 71.16), amortizoare cu ulei, cadrane si alte dispozitive indicatoare.
Pozitia exclude:
a) Balantele hidrostatice sau densimetrice (pozitia nr. 90.16).
b) Masinile si aparatele pentru echilibrarea pieselor mecanice (pozitia nr. 90.31).
c) Tipurile de dinamometre a caror functie principala nu este de a cantari marfurile, persoanele sau animalele, ci de a masura tractiunea, compresia sau fortele altele decat greutatea (pozitiile nr. 90.24 sau 90.31).
Note explicative desubpozitie.
Subpozitia nr. 8423.20.
Basculele de cantarire continua de transportoare de la aceasta subpozitie, care pot sa fie suplimentare sau integrate, determina si inregistreaza greutatea materialelor care sunt transportate in cupe, benzi si altele asemanatoare.
84.24 - APARATELE MECANICE (INCLUSIV CELE MANEVRATE MANUAL), PENTRU PROIECTAT, DISPERSAT SAU PULVERIZAT LICHIDE SAU PRAF (PULBERI); EXTINCTOARE, CHIAR INCARCATE; PISTOALE PENTRU PULVERIZAT SI APARATE SIMILARE; MASINI SI APARATE CU JET DE NISIP, CU JET DE VAPORI SI APARATE SIMILARE CU JET (+).
8424.10 - Extinctoare incarcate sau nu
8424.20 - Pistoale cu jet de aer si aparate similare
8424.30 - Masini si aparate cu jet de nisip, cu jet de vapori si aparate similare cu jet
- Alte aparate:
8424.81 - - Pentru agricultura sau horticultura
8424.89 - - Altele
84244.90 - Parti
Pozitia cuprinde masinile sau aparatele utilizate pentru, a proiecta, dispersa sau pulveriza vapori, lichide sau produse solide (nisip, granule, pulberi etc.), sub forma unui jet, a unei dispersii (chiar picatura cu picatura) sau spray.
A. - EXTINCTOANE, CHIAR INCARCATE
Aceste articole se prezinta sub forma unui bloc mecanic omogen, incarcate sau nu, care utilizeaza produsele chimice sub forma de spuma sau sunt alte forme. Se clasifica de asemenea aici, extinctoarele simple cu robinete, percutoare, supape etc.
Pozitia exclude:
a) Bombele si grenadele extinctoare, ca si incarcaturile pentru aparatele extinctoare (pozitia nr. 38.13).
b) Pompele de incendii, chiar montate pe autovehicule, dotate sau nu cu rezervoare (pozitiile nr. 87.05 sau 84.13, dupa caz).
B. - PISTOALE CU JET SI APARATE SIMILARE
Pistoalele cu jet si aparatele manuale asemanatoare, in general sunt legate in acelasi timp la o conducta flexibila de lichid comprimat (aer sau vapori) si la un rezervor sau la o conducta din materialul destinat a fi proiectat. Sunt prevazute cu un declansator manual (cu piedica, cu buton etc.). care comanda jetul si un dispozitiv de reglare care sa permita obtinerea unui jet mai mult sau mai putin divergent. Sunt utilizate pentru a aplica vopseluri, lacuri, uleiuri, materiale plastice, lapte de var sau de ciment, pulberi metalice, fire tunse de pe un postav etc. sau adesea pentru a proiecta simplu un jet puternic de aer comprimat sau de vapori, in vederea curatirii fatadelor, statuilor etc.
Se clasifica de asemenea aici, atunci cand sunt prezentate separat, aparatele pulverizatoare, numite antimaculare pentru functionarea masinilor de imprimat si a pistoalelor de utilizare manuala pentru metalizarea la cald prin proiectare metalului in stare topita, obtinut fie prin fitilul unui arzator, fie prin efectul combinat al unui dispozitiv de incalzire electrica si a unui jet de aer comprimat.
Grupa cuprinde, intre altele, pistoalele de pulverizare manuala, cu motor electric incorporat, care cuprinde o pompa si un recipient pentru produsele de pulverizat (vopseluri, lacuri etc.).
C. - MASINI SI APARATE CU JET DE NISIP, CU JET DE VAPORI SI APARATE SIMILARE CU JET
Masinile cu jet de nisip sau similare, adesea de constructie grea, incorporate adesea compresoarelor; sunt utilizate in mod special pentru curatarea sau decaparea pieselor metalice, pentru a lustrui sau a grava sticla, piatra etc., prin intermediul jeturilor de abrazive expulzate cu o mare viteza nisip, granule metalice etc. Aceste masini sunt in general prevazute cu aspiratoare in vederea eliminarii pulberilor nocive in suspensie. Acest grup cuprinde de asemenea aparate cu jet cu vapori, utilizate in mod special pentru curatirea pieselor metalice etc.
D. - SERINGI, SPRAYURI SI PULVERIZATOARE
Aceste aparate sunt destinate in particular raspandirii produselor insecticide, fungicide etc., in scopuri agricole sau pentru utilizari casnice. Pozitia include aparatele manuale (chiar cu piston simplu sau cu pedala) si foalele - care contin sau nu un rezervor si pe de alta parte pulverizatoarele si masinile de tipul celor purtate sau tractate.
Se clasifica de asemenea aici, masinile de acest tip autopurtate in care motorul, care asigura pomparea si dispersia, permite intre altele o deplasare a aparatului in limita necesitatilor functiei; sunt, din contra, excluse autovehicule veritabile, in mod special cele echipate, in sensul pozitiei nr. 87.05.
In masura in care contin dispozitivele mecanice care regleaza dispersia lichidului sau orientarea jetului (simple mecanisme puse in miscare prin presiunea apei), aceasta grupa cuprinde de asemenea urmatoarele aparate sunt fixate, transportabile sau mobile:
1) Aparatele cu jet de apa, fixe sau mobile (dispozitive de montat, rampe mobile sau oscilante, tunuri de stropire etc.), utilizate pentru stropirea peluzelor, gradinilor de zarzavat, a campurilor etc.
2) Tunuri hidraulice care debiteaza un jet puternic de apa, utilizate pentru extractie, prin erodarea terenurilor, a nisipurilor aurifere, a terenurilor diamantifere etc., ca si cele utilizate in industria hartiei pentru cojirea butucilor.
Se clasifica de asemenea la aceasta pozitie, dispozitivele mecanice de spalare a sticlei si de spalare cu jet a farurilor, pentru autovehiculele, ca si lansatoarele de flacari speciale pentru distrugerea buruienilor sau pentru alte scopuri agricole.
Grupa exclude:
a) Cutiile simple, umplute cu gaz sau cu lichide insecticide sub presiune si prevazute numai cu un buton cu punctator care obtureaza orificiul de ejectare (pozitia nr. 38.08).
b) Stropitoarele simple (pozitia nr. 84.81 sau Sectiunea XV, daca contin un robinet sau un dispozitiv pentru reglarea jetului).
c) Instrumentele pentru medicina de la pozitia nr. 90.18.
d) Vaporizatoarele pentru toaleta (pozitia nr. 96.16).
E. - STATIILE DE IRIGARE
Aceste statii de irigare, formate dintr-un anumit numar de elemente legate intre etc, cuprind in mod special:
1●) O statie de control (filtrele de sita, injectoarele de ingrasaminte, vane, clapete de unic sens, regulatoare de presiune, manometre, dispozitive de curatare etc.);
2●) O retea ingropata (canalizarile primare sau secundare care folosesc la vehicularea apei de la statia principala pana la parcela de irigare data); si
3●) O retea de suprafata (conducte picatura cu picatura cu picuratoare).
Ansamblul se clasifica la aceasta pozitie ca si cum constituie o unitate functionala in sensul de la Nota 4 de la Sectiunea XVI (vezi Consideratiile generale de la aceasta Sectiune).
Pozitia cuprinde de asemenea:
1) Masinile de acoperire, a diferitelor obiecte (pahare, cartoane, cutii etc.), prin jet de parafina sau de ceara topita.
2) Aparatele electrostatice de vopsit, care contin un pistol atomizor legat, pe de o parte, la un rezervor printr-o conducta supla care permite trecerea vopselei si, de cealalta parte, la un generator de curent de inalta tensiune, printr-un cablu electric. Campul electrostatic creat intre obiectul care trebuie sa fie vopsit si atomizor atrage particulele de vopsea proiectate sub actiunea aerului comprimat catre acest obiect si evita dispersarea lor in afara suprafetei de vopsit.
3) Robotii industriali special conceputi pentru a proiecta, a dispersa sau a pulveriza materialele lichide sau in stare de pulbere.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), se clasifica de asemenea aici; partile masinilor sau ale aparatelor de la aceasta pozitie, cum sunt rezervoarele, capetele si rampete pulverizatoarelor, mecanisme de dispersie (cu exceptia produselor de la pozitia nr. 84.81) etc.
Pozitia exclude intre altele:
a) Sticlutele si seringile de gresare (pozitia nr. 82.05) si pistoalele de gresare cu aer comprimat sau similan (pozitia nr. 84.67).
b) Eliminatoarele de funingine cu jet de vapori, pentru tuburile cazanelor (pozitia nr. 84.04).
c) Arzatoarele pentru alimentarea cuptoarelor (pozitia nr. 84.16).
d) Aparate de curatit recipiente prin jet de vapori, de apa, de nisip etc. (pozitia nr. 84.22).
e) Masinile de imprimat cu jet de cerneala (pozitia nr. 84.43 sau 84.71).
f) Aparatele automate ce vand vaporizatoare de parfum (pozitia nr. 84.76).
g) Masinile pentru imprastierea mortarurilor sau betoanelor si masinile pentru imprastierea pietrisului pe sosele sau pe suprafete similare (pozitia nr. 84.79).
h) Masinile si aparatele pentru pulverizarea la cald a metalelor sau a carburilor metalice sau cermeturilor de la pozitia nr. 85.15.
i.j) Aparatele dentare pentru fezarea dintilor prin jeturi de abrazivi (pozitia nr. 90.18) si aparatele nebulizatoare (de terapie cu aerosoli) de uz medical (pozitia nr. 90.19).
Note explicative de subpozitie.
Subpozitia nr. 8324.20
Se clasifica la aceasta subpozitie aparatele descrise la partea B a Notei explicative de la pozitia nr. 84.24
84.25 - PALANE; TROLII SI CABESTANE; CRICURI SI VINCIURI.
- Palane:
8425.11 - - Cu motor electric
8425.19 -- Altele
8425.20 - Trolii de ridicat, incarcat, descarcat colivii ascensor si schipuri in puturi miniere; trolii special destinate pentru exploatari miniere subterane
- Alte trolii; cabestane:
8425.31 - - Cu motor electric
8425.39 - - Altele
- Cricuri si vinciuri:
8425.41 - - Elevatoare fixe de masini, pentru garaje
8425.42 - - Alte cricuri si vinciuri, hidraulice
8425.49 - - Altele
Pozitia cuprinde aparatele de ridicare sau de manevrare simpla. Dispozitiile de la Notele explicative de la pozitia nr. 84.26 se aplica mutatis mutandis, la aparatele autopropulsate sau alte aparate mobile ca si la aparatele cu functii multiple si aparatele de ridicare, de incarcare, de descarcare sau de manevrare; concepute pentru a fi incorporate la diferite masini sau aparate sau pentru a fi incorporate pe masinile de transport de la Sectiunea XVII. Totusi, daca un troliu constituie un echipament de lucru normal al unui tractor, ansamblul (tractor si troliu) se clasifica la pozitia nr. 87.01.
Pozitia cuprinde:
I. - PALANE ALTELE DECAT ASCENSOARE BASCULANTE
Palanele sunt mecanisme de ridicat, mai mult sau mai putin complexe, care combina un sistem de scripeti legati prin cabluri sau de cabluri cu un dispozitiv demultiplicator (roti de diametre diferite, roata dintata si surubul fara sfarsit, tren de angrenaje etc.).
Grupa cuprinde in mod special:
1) Palanele obisnuite, in care greutatile sunt ridicate cu ajutorul unui lant cu carlig prins pe unul dintre scripetii prevazuti cu margini profilate.
2) Palanele cu tambur, care seamana cu troliile, dar in care lantul este inlocuit printr-un tambur, care acopera mecanismul, si un cablu de ridicat ce ruleaza pe acest tambur; acest dispozitiv monobloc este mai ales folosit la scripetii cu motor electric sau cu aer comprimat, care sunt frecvent montati pe o sanie mica (troliu) care ruleaza pe o sina aeriana.
3) Un tip de aparat, asemanator cu palanele, dar care functioneaza dupa principiul cricului, cremaliera rigida fiind inlocuita printr-un lant articulat cu role.
Scripetii simpli cu mufle, care sunt formati din doi sau mai multi scripeti suprapusi pe acelasi scripete cu carlig, se clasifica la pozitia nr. 84.83, cu aceeasi denumire ca si scripetii simpli.
Grupa cuprinde, de asemenea, macaralele pentru ambarcatiuni, care sunt dispozitive jumelate, basculante sau pivotante, prevazute cu un scripete, pentru ridicarea sau punerea la apa a ambarcatiunilor la bordul navelor sau in porturi.
II. - TROLII SI CABESTANE
Troliile sunt formate dintr-un tambur orizontal cu clinchet, actionat manual sau prin intermediul unui motor, pe care se infasoara un cablu sau un lant. Cabestanele - sunt trolii simple cu tambur vertical.
Printre aceste aparate, sunt mentionate:
1) Troliile si cabestanele pentru marina, utilizate la catargele de incarcare, ridicarea ancorelor, manevrarea carmelor, remorcarea paramelor de amarare, navoadele, franghiile de dragare etc.; masinile din aceasta categorie se prezinta adesea sub forma ansamblelor monobloc care incorporeaza motorul.
2) Troliile speciale pentru tractoare-trolii etc.
3) Masinile de extractie, care asigura urcarea sau coborarea ascensoarelor sau a schiperelor in puturile minelor, constituite in esenta dintr-un troliu enorm care este deplasat printr-o masina cu vapori sau un motor electric.
4) Cabestanele pentru manevrarea placilor turnante sau a remorsarii vagoanelor pe sine. Schimbatoarele de macaz, care sunt formate din tamburi verticali care se rotesc liber pe rulmentii cu bile sau cu role (galeti) si sunt dispusi din loc in loc, de-a lungul caii, pentru a usura ghidarea cablului, se clasifica la pozitiile nr. 73.25 sau 73.26.
5) Masinile de bobinat de tractiune pentru masinile de etirat sau de trefilat firele metalice.
III. - CRICURI SI VINCIURI
Masinile din aceasta grupa sunt aparate care ridica greutati mari pe distante scurte. Pozitia cuprinde cricul cu cremaliera si clichet, cricul cu surub, in care surubul este ridicat prin rotatia unei piulite fixata pe cric, ca si cricul cu surub telescopic, care opereaza prin actiunea a doua sau mai multe suruburi concentrice, surubul extern se roteste in piulita fixata pe cric.
Exista de asemenea cricuri hidraulice si cricuri pneumatice al caror organ activ este un piston impins intr-un cilindru prin presiunea lichidului comprimat printr-o pompa cu lichid sau un compresor, incorporat sau nu in aparat.
Printre cricurile si vinciurile cu utilizari speciale, sunt mentionate:
1) Cricuri si vinciuri portabile pentru automobile.
2) Carucioare cu cric sau cu macara hidraulica sau pneumatica pentru ridicarea masinilor, a cutiilor etc.
3) Elevatoare fixe pentru masini hidraulice sau hidropneumatice, pentru garaje.
4) Cricuri pentru actionarea benelor basculante ale automobilelor.
5) Cricuri pentru ancorarea vagoanelor, camioanelor, macaralelor, vagoanelor-atelier, platformelor de artilerie etc. in timpul parcarii.
6) Cricuri si vinciuri de ridicare a camioanelor.
7) Cricurile pentru ridicarea locomotivelor, a vagoanelor etc.
8) Cricuri mecanice sau hidraulice, cu actiune orizontala, pentru deplasarea sarpantelor metalice, constructiilor, portilor de ecluze etc.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Capitolului), partile aparatelor din aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.31.
Pozitia exclude de asemenea:
a) Cilindrii hidraulici sau pneumatici de la pozitia nr. 84.12.
b) Aparatele de comanda la treceri de nivel sau aparatele de semnalizare pentru caile ferate de la pozitia nr. 86.08.
84.26 - MACARALE DERRICK (BIGA); MACARALE, INCLUSIV MACARALE SUSPENDATE; PODURI RULANTE, MACARALE PORTAL DE DESCARCARE SAU DE MANEVRARE, MACARALE POD, CARUCIOARE-CALARET SI CARUCIOARE MACARA
- Poduri rulante si grinzi rulante, macarale portal, macarale pod si carucioare calaret:
8426.11 - - Poduri rulante si grinzi rulante, pe suporti ficsi
8426.12 - - Portale mobile pe suporti pneumatici si carucioare calaret
8426.19 - - Altele
8426.20 - Mararale turn
8426.30 - Macarale portal
- Alte masini si aparate, autopropulsate:
8426.41 - - Pe roti
8426.49 - - Altele
- Alte masini si aparate:
8426.91 - - Destinate a se monta pe un vehicul rutier
8426.99 - - Altele
Pozitia cuprinde un anumit numar de aparate de ridicat sau de manevrat cu actiune discontinua.
APARATE AUTOPROPULSATE SI ALTE APARATE "MOBILE"
Cu exceptia anumitor tipuri particulare mentionate mai jos, care sunt montate pe mijloace de transport de la Capitolul XVII, pozitia cuprinde, de asemenea, aparatele fixe ca si la aparatele mobile, chiar autopropulsate.
Exceptiile sunt urmatoarele:
a) Aparatele montate pe vehicule de la Capitolul 86.
Toate aparatele si masinile de ridicat sau de manevrat se clasifica la pozitia nr. 86.04 atunci cand sunt montate pe vagoanele susceptibile de a fi integrate intr-un convoi circuland pe o retea de cai ferate, indiferent care sunt ecartamentul utilizat. Este cazul vagoanelor-macarale de incarcare sau a vagoanelor-macarale pentru folosirea pe caile ferate (de exemplu pentru punerea sau luarea sinelor) si vagoane-macarale pentru folosirea in magaziile de incarcare a cailor ferate. Vehiculele autopropulsate pentru intretinerea cailor ferate se clasifica de asemenea, la pozitia nr. 86.04. Se clasifica aici, aparatele si masinile de ridicat sau de manevrat montate pe sasiuri simple, platforme sau carucioare care nu constituie material rulant veritabil de cai ferate. Este cazul macaralelor care se deplaseaza pe sine, utilizate in santiere de constructii, cariere etc.
b) Aparate montate pe tractoare sau autovehicule de la Capitolul 87.
1) Aparatele montate pe tractoare.
Anumite parti de lucru ale masinilor de la aceasta pozitie sau de la pozitia nr. 84.31 sunt montate pe un tractor conceput in esenta pentru a trage sau impinge alte masini, vehicule sau sarcini, dar echipate, in felul tractoarelor agricole, cu dispozitive simple care sa permita sa se manevreze organele de lucru. Partile de lucru din aceasta categorie constituie un echipament auxiliar pentru realizarea lucrarilor particulare. Sunt, in general, relativ usoare si pot sa fie montate sau schimbate pe santier chiar de catre utilizator. In acest caz, partile de lucru se clasifica la aceasta pozitie sau la pozitia nr. 84.31, chiar daca sunt prezentate cu tractorul - daca sunt montate sau nu pe acesta in timp ce tractorul cu dispozitivul sau permitand sa manevreze partile de lucru, se clasifica separat la pozitia nr. 87.01.
Din contra, se clasifica aici masinile si aparatele autopropulsate, in care infrastructura motrice, dispozitivele de comanda, partile de lucru ca si dispozitivul lor de manevrare sunt special concepute unele pentru altele in asa fel incat sa formeze un ansamblu mecanic omogen.
Este cazul unei infrastructuri asemanatoare cu cea a unui tractor, dar in mod special conceputa, construita sau intarita pentru a constitui o parte integranta dintr-o masina care sa asigure una sau mai multe functii vizate in aceasta pozitie (ridicare, manevrare etc.). Prezentate separat, infrastructurile de acest tip se clasifica, de asemenea, la aceasta pozitie, ca masini incomplete, care prezinta caracteristicile esentiale ale masinii complete. Infrastructurile susceptibile a fi clasificate la mai multe pozitii de la nr. 84.25 pana la 84.30, datorita dispozitivului sau partii de lucru cu care pot sa fie echipate se clasifica conform cu Nota 3 de la Sectiune sau, eventual, prin aplicarea Regulii generale interpretative 3 c).
Criteriile mai detaliate, care permit stabilirea deosebirilor intre tractoarele de la pozitia nr. 87.01 si infrastructurile autopurtate din acest Capitol, sunt enuntate in Nota explicativa a pozitiei nr. 87.01.
2) Aparatele montate pe sasiu de automobil sau camion.
Anumite aparate de ridicat sau de manevrat (macarale obisnuite, macarale usoare de depanare etc.) sunt adesea montate pr un veritabil sasiu de automobil sau de camion care reuneste el insusi, la minimum, organele mecanice urmatoare: motorul de propulsie, cutie si dispozitive de schimbare a vitezei, organe de directie si de franare. Asemenea ansamble se clasifica la pozitia nr. 87.05 ca masini automobile cu utilizari speciale, daca masina de ridicat sau de manevrat este simplu montata pe vehicul sau formeaza cu acesta din urma un ansamblu mecanic omogen, in schimb masinile concepute in esenta pentru transport se clasifica la pozitia nr. 87.04.
Se clasifica aici, aparatele simplu propulsate, in care unul sau mai multe dintre mecanismele de propulsie sau de comanda de mai sus se afla reunite in cabina masinii de ridicat sau de manevrat (cel mai adesea o macara) montate pe un sasiu cu roti, chiar daca acest ansamblu este apt sa circule pe drum prin mijloacele proprii.
Macaralele de la aceasta pozitie nu se deplaseaza in general in sarcina sau nu efectueaza, in aceasta stare, decat deplasari de mica amplitudine care joaca un rol auxiliar fata de functia de ridicare (manevrare) pe care o asigura.
c) Aparate montate pe dispozitive plutitoare de la Capitolul 89.
Toate masinile de ridicat sau de manevrat (biga, macarale etc.) montate pe pontoane sau alte dispozitive plutitoare, prevazute sau nu cu o masina de propulsie, se clasifica la Capitolul 89.
APARATE CU FUNCTII MULTIPLE
Numeroase masini sunt concepute pentru a realiza indiferent de operatiile proprii ale masinilor de la pozitia nr. 84.29 sau 84.30 (excavare, terasament, forare etc.) si anumite functii prevazute pentru aparatele de la aceasta pozitie sau de la pozitiile nr. 84.25, 84.27 sau 84.28 (ridicare, incarcare etc.). Asemenea masini se clasifica conform cu Nota 3 de la Sectiune sau eventual prin aplicarea Regulii generale interpretative 3 c). Cele mai caracteristice sunt lopetile mecanice si excavatoarele cu cupe suspendate (draglines) care pot sa fie utilizate ca macarale (de exemplu prin schimbarea bratelor sau prin inlocuirea cupei de la excavator printr-un carlig sau un graifer de ridicat), masinile care asigura saparea santurilor in acelasi timp cu montarea sau ridicarea canalizarilor etc.
Cu toate acestea, masinile si aparatele de ridicat, de incarcat, de descarcat sau de manevrat, concepute pentru a fi incorporate la masini sau aparate diferite, sau mai curand pentru a fi montate pe masinile de transport de la Sectiunea XVII, se clasifica aici atunci cand sunt prezentate separat.
Cea mai mare parte a dispozitivelor acestei pozitii contin, in general, in mecanismul lor, palane, troliuri sau cricuri si structura lor se compune deseori din constructii metalice de o importanta considerabila.
Elementele statice de la aceste constructii (portaluri, poduri etc.) se clasifica aici daca sunt prezentate cu aparatura de ridicat sau de manevrat.
Prezentate separat, se clasifica la pozitia nr. 84.31, atunci cand sunt echipate cu organe mecanice (roti, galeti, fulii, cai de rulare, glisiere, sine etc.) indispensabile pentru miscarea elementelor mobile ale masinii complete sau daca sunt amenajate pentru a primi asemenea organe; in caz contrar, se clasifica la pozitia nr. 73.08.
Pozitia cuprinde:
1) Macaralele-derrik (biga), compuse dintr-un brat fix vertical si la baza caruia pivoteaza bratul cu sarcina care poate sa fie ridicat sau coborat printr-un set de cabluri cu scripeti si palan care sunt legate la extremitatile celor doua brate (vezi, de asemenea, introducerea la aceasta Nota explicativa pentru macaralele-Derrick montate pe pontoane).
2) Macaralele, care permit ridicarea si adesea si o anumita deplasare laterala a sarcinilor; ele sunt in esenta constituite dintr-un brat orizontal sau oblic, care este prevazut la extremitatea sa cu un scripete care sustine cablul de ridicare, actionat printr-un troliu; bratul poate sa fie articulat pentru a permite o distanta variabila sau o ridicare mai rapida; suportul poate sa fie constituit dintr-un pilon fix, adesea foarte inalt (vezi introducerea la aceasta Nota explicativa pentru vagoanele macarale, autopurtate si macaralele pe pontoane).
3) Macaralele portal, adesea folosite in porturi si al caror suport este constituit dintr-un portal cu patru picioare, care ruleaza pe sine si care incadreaza intre ele una sau mai multe cai ferate.
4) Macaralele suspendate (mararale pe cabluri), instalatii pentru ridicarea si transportul materialelor, constituite dintr-unul sau mai multe cabluri purtatoare pe care se deplaseaza o sanie-troliu care este prevazuta cu un mecanism de ridicat si sustinute prin doua piloane fixe sau oscilante; aceste instalatii sunt uzual utilizate pentru manevrarea materialelor in marile santiere de constructie (baraje, poduri), cariere etc.
5) Macarale-poduri, care sunt porticuri care circula pe sine, iar pe grinda transversala au un palan puternic sau troliu de ridicare mobil pe o cale de rulare care tine pe toata lungimea podului. Se clasifica aici macarale-poduri si aparatele asemanatoare utilizate in reactoarele nucleare pentru incarcarea sau descarcarea elementelor combustibile.
6) Podurile rulante si consolele rulante, constituite dintr-o travee ale carei extremitati stau pe sinele de rulare dispuse orizontal pe console care sunt amenajate pe doi pereti paraleli sau pe doua structuri metalice corespunzatoare.
7) Macarale (porticuri) de descarcare fixe sau mobile pe sine care ating adesea o lungime foarte mare, au in general, o proeminenta in consola, (articulata sau nu), deasupra bazinelor portului sau a ariei de descarcare si care sunt prevazute cu dispozitiv de ridicat pe carucior care poate sa circule de-a lungul porticului. Exista anumite tipuri speciale utilizate pentru manevrarea pietrelor de constructii, a containerelor sau pentru constructia de nave.
8) Portale mobile pe roti pneumatice, sunt utilizate mai ales pentru manevrarea containerelor. Masinile din aceasta categorie pot sa fie autopropulsate, cu conditia sa fie concepute pentru a lucra in timpul stationarii sau, daca pot sa se deplaseze cu greutatea pe distante scurte, este vorba despre porticuri simple care sunt constituite, in cea mai mare parte a cazurilor, din doi stalpi verticali (de tipul adesea telescopic) care sunt asezati fiecare pe un ansamblu de roti pneumatice, reunite la partea lor superioara printr-o travee orizontala careia ii foloseste drept suport.
9) Carucioarele-calaret, care sunt constituite printr-un sasiu de tipul calaretilor care sunt in general prevazuti cu stalpi telescopici care sa permita sa le regleze inaltimea. Acest sasiu este montat in mod normal pe patru roti, sau mai mult pe roti pneumatice care sunt de obicei in acelasi timp motrice si directoare, pentru a putea permite manevrele cu o raza foarte scurta de viraj.
Structura lor speciala le permite sa se deplaseze deasupra sarcinii, sa o ridice cu ajutorul organelor adaptate de prindere, asezate intre rotile, cu care sunt prevazute, pentru a o transporta pe distante scurte si pentru a o depune. Unele dintre aceste macarale au in latime si in inaltime, dimensiuni care le permit sa se deplaseze deasupra vehiculelor de transport pentru a ridica sau pentru a depune direct incarcatura.
Carucioarele-calaret sunt utilizate in uzine, antrepozite, porturi, aeroporturi, pentru manevrarea sarcinilor lungi (profile, lemn brut, lemn taiat, piese de sarpanta etc.) sau a containerelor.
10) Carucioare-macarale care sunt concepute pentru a deplasa sarcina lor pe distante scurte in uzine, antrepozite, porturi, aeroporturi si constituite, in acest scop, dintr-o macara usoara montata pe un sasiu de automobil, in general in forma unui cheson, a carui gabarit si greutate evita bascularea.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), partile aparatelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.31.
Pozitia exclude camioanele-macarale de la pozitia nr. 87.05.
84.27 - CARUCIOARE-STIVUITOARE; ALTE CARUCIOARE DE MANEVRARE ECHIPATE CU UN DISPOZITIV DE RIDICAT.
8427.10 - Carucioare autopropulsate cu motor electric
8427.20 - Alte carucioare autopropulsate
8427.90 - Alte carucioare
Cu exceptia carucioarelor-calareti si carucioarelor-macarale de la pozitia nr. 84.26, pozitia cuprinde carucioarele de manevrare prevazute cu un dispozitiv de ridicat.
Pozitia cuprinde, in principal, urmatoarele:
A. - CARUCIOARE-STIVUITOARE
1) Carucioare stivuitoare-automobile, care sunt adesea de dimensiuni mari, sunt echipate cu un dispozitiv de ridicare a greutatilor care culiseaza pe o coloana verticala. Acest dispozitiv de ridicare este cel mai adesea asezat in fata conducatorului; este conceput pentru a suporta greutatea in timpul deplasarii sale si pentru a o ridica in scopul stivuirii intr-un depozit sau a incarcarii pe un vehicul.
Grupa cuprinde, de asemenea, carucioarele stivuitoare cu dispozitiv de ridicare lateral, conceput pentru manevrarea sarcinilor lungi (grinzi, planse, tevi, containere etc.) si care contin, in general, o platforma destinata sa suporte sarcina in timpul transportului pe distante scurte.
Comandat cel mai adesea prin motorul vehiculului, dispozitivul elevator al carucioarelor stivuitoare este in general conceput pentru a fi echipat cu diferite organe special adaptate la natura marfurilor care trebuie sa fie deplasate (furci, console, bene, clesti etc.).
2) Alte carucioare-stivuitoare, de obicei montate pe o platforma, sunt echipate cu o platforma sau o furca care poate fi deplasata, cu mana sau cu motorul, printr-un troliu sau printr-o cremaliera de-a lungul unui suport vertical; permit ridicarea la cativa metri sacii, cutiile, butoaiele etc. si asigura stivuirea lor.
Elevatoarele cu benzi, cu actiune continua, numite de asemenea stivuitoare, se clasifica la pozitia nr. 84.28.
B. - ALTE CARUCIOARE DE MANEVRARE PREVAZUTE CU UN DISPOZITIV DE RIDICARE
Grupa cuprinde:
1) Carucioarele mecanice cu platforma elevatoare, pentru intretinerea liniilor electrice, de iluminat public etc. (vezi introducerea Notei explicative de la pozitia nr. 84.26 pentru platforme din aceasta categorie montate pe autocamioane).
2) Alte carucioare de manevrare prevazute cu un dispozitiv de ridicare inclusiv cele specializate pentru anumite industrii (industria textila, industria ceramica, industria laptelui etc.).
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiunea XVI), partile carucioarelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.31.
84.28 - ALTE MASINI SI APARATE DE RIDICAT, DE MANEVRAT, DE INCARCAT SAU DE DESCARCAT (DE EXEMPLU LIFTURI, SCARI RULANTE, TRANSPORTATOARE, TELEFERICE).
8428.10 - Lifturi si ridicatoare pentru marfuri
8428.20 - Elevatoare sau transportoare, pneumatice
- Alte elevatoare, transportoare sau conveioare, cu actiune continua, pentru marfuri:
8428.31 - - Special destinate pentru extractia miniera subterana sau pentru alte activitati subterane
8428.32 - - Altele, cu cupe
8428.33 -- Altele, cu banda sau curea
8428.39 -- Altele
8428.40 - Scari si trotuare rulante
8428.50 - Impingatoare de vagonete de mina; transbordoare pentru locomotive si vagoane, basculante pentru vagoane si echipamente similare de manevrare a materialului rulant pe sine
8428.60 - Teleferice, telescaune, teleschiuri; mecanismele de tractiune pentru funiculare
8428.90 - Alte masini si aparate
Cu exceptia masinilor si aparatelor de ridicare sau de manevrare de la pozitia nr. de la 84.25 pana la 84.27, pozitia cuprinde o varietate mare de masini sau de aparate care realizeaza mecanic, indiferent de domeniul de utilizare (inclusiv pentru agricultura, metalurgie etc.), toate operatiile de manevrare a materialelor, marfurilor etc. (ridicarea, deplasarea, incarcarea, descarcarea etc.), inclusiv aparatele asemanatoare pentru persoane. Pozitia nu cuprinde elevatoarele cu lichide de la pozitia nr. 84.13, nici echipamentele navale de ridicare (chesoane, docuri plutitoare etc.) care actioneaza exclusiv prin presiune hidrostatica (pozitia nr. 89.05 sau 89.07).
Dispozitiile de la Notele explicative de la pozitia nr. 84.26, referitoare la aparatele autopropulsate sau la alte aparate mobile, ca si la aparatele cu functii multiple si la masinile si aparatele de ridicat, de incarcat, de descarcat sau de manevrat, concepute pentru a fi incorporate la masini sau aparate diferite sau pentru a fi montate pe masini de transport de la Capitolul XVII, se aplica mutatis mutandis la masinile si aparatele de la aceasta pozitie.
Pozitia cuprinde masini ce contin in mecanismul lor, palane, troliuri sau cricuri si structura lor se compune adesea din constructii metalice de o importanta considerabila.
Elementele statice de la aceste constructii (piloni de teleferic etc.) sunt cuprinse aici daca sunt prezentate cu aparatele de ridicat sau manevral.
Prezentate separat, se clasifica la pozitia nr. 84.31 atunci cand sunt echipate cu organe mecanice (roti, galeti, fulii, cai de rulare, glisare, sine etc.) indispensabile la miscarea elementelor mobile de la masina completa sau daca sunt adaptate pentru a monta pe ele asemenea organe; in caz contrar, se clasifica la (pozitia nr. 73.08).
Aceste masini includ:
I. - APARATE CU ACTIUNE DISCONTINUA
A) Anumite aparate de ridicat propriu-zise, cum sunt:
1) Macarale capra, compuse dintr-un troliu manual montat pe un caprior simplu de sustinere bipod sau tripod.
2) Troliuri de capriori metalici (Derrick) pentru manevrarea tuburilor in instalatiile de foraj (puturi de petrol, fantani arteziene etc.), cu exceptia anumitor macarale derrick montate pe tractoare sau camioane (vezi introducerea la Nota explicativa de la pozitia nr. 84.26).
3) Masinile de ridicat monorai, numite teleferice, care functioneaza similar porticurilor de descarcare, care asigura in acelasi timp un transport aerian pe sina suspendata la distante adesea foarte mari.
B) Telefericele, care se folosesc, in general, la ridicarea sau la coborarea persoanelor si a materialelor, la munte. Acestea sunt instalatiile cu troliu in general foarte importante, constituite dintr-un sistem de cabluri de tractiune si cabluri purtatoare sustinute de piloni dispusi din loc in loc pe panta muntelui. Doua echipamente mobile (cabine, vagonete, bene etc.) circula in du-te-vino pe un cablu purtator.
C) Funicularele, al caror principiu de functionare este identic cu cel al telefericelor, dar ale caror vagoane ruleaza pe sine. Numai mecanismul de tractiune si troliul sau se clasifica aici, vagoanele sa clasifica la pozitia nr. 86.05 si echipamentul de cale ferata se clasifica la pozitia nr. 73.02 sau 86.08, dupa categorie.
D) Lifturile si ascensoarele pentru marfuri, sunt instalatii, cel mai adesea, cu troliu si cablu sau cu piston pneumatic sau hidraulic, utilizate pentru a ridica, intre bare de ghidare verticale, o cabina pentru persoane sau o platforma de incarcare a carei greutate este in general partial compensata printr-o contragreutate. Dispozitivele de blocare automata a cabinelor sau platformelor in caz de rupere a cablului, ca si echipamentele de comanda sau de securitate electrice sau nu - se clasifica cu aparatul. Se clasifica aici, aparatele mici actionate cu mana, cum sunt ascensoarele pentru mancare, ascensoarele pentru dosare (pentru birouri, banci etc.).
Grupa cuprinde aparatele foarte puternice, cu cricuri sau hidraulice, numite elevatoare de nave, utilizate pentru a suplini ecluzele de la canale (pentru transbordarea navelor de pe un canal pe altul).
E) Ascensoare basculante (schipuri), care sunt elevatoare de greutati pentru materiale in vrac care utilizeaza bene speciale, numite schipuri, si care functioneaza intr-o cusca verticala sau pe o rampa oblica. Sunt utilizate in mod obisnuit la evacuarea carbunelui in mine, alimentarea cu combustibil, minereuri, pietre de var etc. a furnalelor inalte, a cuptoarelor de var etc.
Schipurile, de asemenea, clasificate aici, sunt recipiente sau chesoane metalice de capacitate mare si al caror fund se deschide automat. Schipurile de la puturile de mine, care sunt ridicate de masina de extractie, contin in general, deasupra chesonului de incarcare, o cabina pentru urcarea minerilor.
F) Basculatoarele si basculante de vagoane, berline etc., platforme prevazute cu sine sau cu nervuri pe care sunt aduse si blocate vagoanele de descarcare, care sunt descarcate prin inclinare, basculare sau rasturnare completa a platformei cu ajutorul unui cric sau a altui dispozitiv de ridicat. Pozitia mai cuprinde aparatele de vibrare a vagoanelor, tipuri de cadre vibrante destinate sa usureze golirea vagoanelor cu palnie.
II. - APARATE CU ACTIUNE CONTINUA
A) Elevatoarele asigura, vertical sau in ridicare oblica, deplasarea neintrerupta a diverselor marfuri sau a persoanelor. Se compun in esenta dintr-o serie de organe de incarcare, de tipuri diferite (cabine, cuve, placi, gheare etc.), dispuse in elevator pe un echipament mecanic articulat care se roteste in lant continuu. Printre elevatoarele pentru persoane, sunt mentionate scarile rulante si elevatoarele continui cu cabine multiple, numite paternoster.
B) Transportoarele sau conveioarele permit deplasarea, mai ales orizontal, adesea pe distante foarte lungi (mine, cariere etc.) a produselor de orice natura:
1) Fie prin translatia continua a organelor, cum sunt bene, cuve, raclete sau placi, care se deplaseaza intr-un jgheab fix, surubul lui Arhimede care se roteste intr-un cilindru, benzi metalice, lanturi sau curele etc.
2) Fie prin rolele rotative alaturate dispuse intr-un culoar, o cale de rulare, o masa etc.; aparatele de aceasta categorie, numite transrulouri, contin role motoare dar aceasta pozitie cuprinde, de asemenea, dispozitive de acest fel dotate cu role rotative nemotoare, in general montate pe bile; aparatele cu role folosesc la utilizari multiple, in mod special ca aparate de lucru pentru laminoare (echipamentele anologe, care nu sunt prevazute cu role si care constituie simple suprafete inclinate fixe, cum sunt jgheaburile, toboganele etc. se clasifica la pozitia nr. 73.08, 73.25 sau 73.26, dupa caz).
3) Fie prin efectul miscarii vibratorii sau de socuri imprimate organelor fixe, cum sunt jgheaburile, culoarele, mesele.
A) Aparate elevatoare sau transportoarele pneumatice, instalatii de tipuri foarte variate, care asigura manevrarea produselor in vrac (seminte, ciment, carbon pulverizat, rumegus etc.) sau in recipiente speciale (documentele, piesele mici prelucrate etc.) care se afla antrenate in interiorul unui tub printr-un efect de presiune sau de depresiune intretinut printr-un compresor sau o pompa de vid. Se pot adauga la aceasta categorie aparate pneumatice de mori pentru transportul si curatirea cerealelor, ca si elevatoarele agricole speciale care asigura manevrarea fanului sau a paielor in vrac cu ajutorul curentului de aer produs de un ventilator.
B) Suporturi cu role, numite castori, utilizate, de exemplu, pentru a usura manevrarea tablelor mari in laminoare. Comparabile cu transportoarele cu role, aceste instalatii se compun din numeroase elemente identice, tubulare, terminate printr-un cap cu role, care se rotesc liber pe rulmenti cu bile sau cu role; aceste elemente fiind implantate vertical, la intervale apropiate, in solul uzinei, cuvele terminale formeaza un plan de rulare deasupra podelei utilizabil in toate directiile.
C) Aparate de prindere sau de tragere pe cablu (conveioare). Acest grup cuprinde un ansamblu de instalatii care sunt constituite dintr-un cablu (sau un lant) fara sfarsit, in miscare continua si prevazute cu dispozitive de prindere dispuse la intervale regulate pentru a asigura remorcarea vagoanelor sau a vagonetelor (punerea in halda de mina etc.), vapoarelor, carucioarelor de elevatori sau schiorilor (telelifturi, teleschiuri, telescaune etc.).
III. - ALTE APARATE SPECIALE DE MANEVRARE
A) Carucioare de transbordare (sau transbordoarele) sunt utilizate pentru transferul, de la o cale de rulare la alta, a locomotivelor, vagoanelor etc.
B) Dispozitive de impingere a vagonetelor si a vagoanelor, sunt de tipuri diverse:
1) Aparatele fixe dispuse intre sine, constituite din doua pistoane alternative, actionate cu aer comprimat care asigura avansul trenurilor de vagonete prin impingeri succesive a osiilor de catre un tachet.
2) Masinile cu pistoane hidraulice pentru impingerea vagoanelor in galeriile minelor.
3) Dispozitivele de impingere a vagoanelor, constituite dintr-un mic carucior cu o singura roata care ruleaza pe una dintre sinele de cale, actionate de un motor cu explozie si sustinute de un lucrator ca pe o roaba, (tractoarele mici speciale, numite de asemenea dispozitive de impingere a vagoanelor si utilizate in aceleasi scopuri, se clasifica la pozitia nr. 87.01).
C) Incarcatoare mecanice permit stragerea carbunelui sau a minereurilor, a debleurilor, a pietrelor, nisipului sau alte materiale mobile in vrac. Masinile din aceasta categorie sunt cel mai adesea combinate cu un transportor sau un elevator (lopetile cu jgheab oscilant, lopata-dispozitiv de adunare etc.).
D) Aparate mecanice auxiliare pentru manevrarea sculelor de mana pneumatice, hidraulice sau electrice (perforatoarele, ciocane, dispozitivele de spargere a betonului etc.) care asigura partial sustinerea sau avansul sculei: suporturi pneumatice, suspensiile pentru infasurare, dispozitivele de impingere pneumatice, carucioarele de perforare, numite jumbos, pentru folosirea mai multor scule etc., cu exceptia suporturilor pur statice.
E) Robotii industriali, conceputi in mod exclusiv pentru ridicat, incarcat, descarcat sau manevrat.
F) Scarile rulante, cu elemente multiple care culiseaza sub actiunea unui mecanism actionat printr-un plan sau un troliu.
G) "Travelingurile" de la camerele cinematografice, instalatiile mecanice rulante prevazute cu platforme si suporturi orientabile.
H) Manipulatoare mecanice la distanta pentru produsele radioactive, fixe sau mobile, care constau dintr-un brat, exterior celulei blindate, ghidat cu mana si un brat asezat in celula, reproducand miscarile operatorului. Transmiterea miscarilor se efectueaza cu ajutorul dispozitivelor mecanice, hidraulice sau pneumatice sau prin impulsuri electrice.
Manipulatoarele manevrate cu brat liber de felul unei unelte manuale, se clasifica la pozitiile nr. 82.03, 82.04 sau 82.05.
I.J) Platforme, chiar autopropulsate, pentru manevrarea containerelor sau a paletelor, utilizate in transporturi pentru incarcarea sau descarcarea vehiculelor aeriene. Aceste masini se compun in principal dintr-o platforma ridicatoare sustinuta prin doua suporturi in diagonala: suprafata acestuia este echipata cu un transportor cu o curea care permite inaintarea sarcinii. Aceste masini nu pot sa fie destinate transportului de containere sau palete, chiar pe distante scurte, ci destinate numai sa fie utilizate, dupa ce au fost incorporate in alte masini care transporta, incarca.
K) Dispozitive cu palete (paletierele), masini actionate electric a caror scop este de a alinia automat, cu ajutorul conveioarelor sau a transportoarelor cu banda si role, a produselor de sticla, goale in interior, aranjate in mod regulat, in randuri, apoi de a le transfera perfect aliniate pe o paleta pentru a le pune in randuri pe straturi suprapuse. Aceste dispozitive cu palete, care nu asigura umplerea, inchiderea, sigilarea sau inchiderea produselor de sticla pot sa functioneze in mod autonom sau sa fie intercalate intr-un lant tehnolugic care contin alte masini cu sarcina de a umple aceste recipiente sau de a le ambala sub folie retractila.
Masinile si dispozitivele de ridicat sau de manevrat sunt adesea asociate cu cuptoarele, convertizoarele de otelarie, laminoarele etc. in vederea asigurarii in mod special a introducerii sau a scoaterii din cuptor a produselor tratate, manevrarea usilor, capacelor, soclurilor sau a altor organe mobile sau bascularea acestor aparate. Atunci cand aceste masini si dispozitive sunt in mod clar independente de cuptoare, convertizoare, laminoare etc., se clasifica la aceasta pozitie, chiar daca sunt prezente cu acestea din urma. Este valabil acest lucru, de exemplu, pentru:
1) Dispozitivele de scoatere din cuptor - reaseaza pr palete - pentru cuptoarele de cocs, constituite dintr-o instalatie rulanta care se roteste in spatele cuptoarelor, prevazute cu un refulator mecanic care asigura deschiderea usilor si golirea retortelor.
2) Incarcatoarele de cuptoare Siemens-Martin cu piston de impingere.
3) Masini de ridicat speciale pentru ridicarea lingourilor sau a capacelor de cuptoare siderurgice, numite cuptoare Pits, cu capac care se ridica (punti de stripere Pits) sau cuptoare clopot.
4) Manipulatoarele de forje sau laminoare, cu gheare sau cu falci, pe carucioare sau sine aeriene, care sa asigure manevrarea lingourilor sau a pieselor de forja etc.
5) Dispozitivele impingatoare, constituite din baterii de cilindri cu pistoane de impingere, care asigura, in anumite cuptoare, introducerea sau expulzarea pieselor metalice tratate.
Cu toate acestea, daca organele de ridicat sau de manevrat sunt incorporate in cuptoare, convertizoare etc., sau formeaza cu acestea din urma un ansamblu omogen, se clasifica la pozitiile nr. 84.17, 84.54, 84.55 etc., in masura in care sunt prezentate cu acestea. Prezentate separat se clasifica la aceasta pozitie.
Se mentioneaza ca focarele cu incarcare mecanica, gratarele automate si similare se clasifica la pozitia nr. 84.16.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii) partile masinilor si aparatelor din aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.31).
Pozitia exclude:
a) Elevatoarele cu lichide (pozitia nr. 84.13).
b) Masinile si aparatele care realizeaza o operatie de triere, cernere, spalare a pamanturilor, pietrelor, mineralelor sau altor materiale solide (pozitia nr. 84.74).
c) Placile turnante si puntile turnante pentru locomotive (pozitia nr. 86.08).
d) Tomberoanele automotoare numite amortizoare (pozitia nr. 87.04).
84.29 - BULDOZERE (INCLUSIV CU LAMA ORIENTABILA), GREDERE, NIVELATOARE, SCREPERE, LOPETI MECANICE, EXCAVATOARE, INCARCATOARE SI LOPETI INCARCATOARE, COMPACTOARE (MASINI DE TASAT) SI RULOURI COMPRESOARE, AUTOPROPULSATE
- Buldozere (inclusiv cu lama orientabila):
8429.11 - - Pe senile
8429.19 - - Altele
8429.20 - - Gredere si nivelatoare
8429.30 - Screpere
8429.40 - Compactoare si rulouri compresoare
- Lopeti mecanice, excavatoare, incarcatoare si lopeti incarcatoare:
8429.51 - - Incarcatoare si lopeti incarcatoare cu incarcator frontal
8429.52 - - Echipamente a caror suprastructura poate sa efectueze o rotatie de 360░.
8428.59 - - Altele
Pozitia cuprinde un anumit numar de aparate de terasare, de excavare sau de compactare a solului mentionate explicit la acest Capitol si care au in comun particularitatea de a fi autopropulsate.
Dispozitiile de la Notele explicative de la pozitia nr. 84.30 referitor la aparatele autopropulsate sau la aparatele cu functii multiple, sunt aplicabile mutatis mutandis aparatelor autopropulsate din aceasta pozitie, care cuprinde urmatoare:
A) Buldozerele (inclusiv cu lama orientabila) constituite dintr-o infrastructura motrice in general cu senile si dintr-o lama montata frontal, totul formand un ansamblu mecanic omogen. Aceste masini sunt utilizate in mod deosebit pentru degajarea solului de resturi si pentru a nivela sumar; unele dintre ele sunt in principal concepute pentru a defrisa sau pentru a curata de buruieni.
B) Nivelatoarele si grederele sunt masini de diferite tipuri, concepute pentru nivelarea sau regularizarea suprafetelor terenului (pe suprafete plane sau denivelate), cu ajutorul unei lame reglabile si inclinata pe orizontala, in general montata in spatiul dintre roti.
C) Screperele, care, sub actiunea unei lame orizontale taietoare care lucreaza ca o rindea, asigura o anumita nivelare a solului prin decuparea unui strat de sol, care este apoi trecut in cupa screperului, sau este descarcat de catre un conveior.
Se clasifica la aceasta pozitie numai screperele in care partea motrice si partea de lucru (lama) constituie un ansamblu mecanic omogen si formeaza un singur corp, cum sunt screperele pe senile, in care bena de incarcare inzestrata cu lama orizontala taietoare este situata intre cele doua senile. Sunt, de asemenea, clasificate aici screperele articulate, compuse dintr-o parte motrice (chiar cu o singura osie) si cu o bena pentru transportul pamantului (rezultat din nivelare), echipate cu o lama fixa sau un dispozitiv mobil care comporta mai multe lame.
D) Lopetile mecanice, care sapa solul, cu ajutorul unei cupe taietoare sau cu gheare, montate pe un brat articulat manevrat prin cabluri sau cu ajutorul cricurilor hidraulice si excavatoarele cu cupa suspendata (sau dragline) care asigura (a o distanta mai mare, o prelucrare similara, cu ajutorul unei cupe de dragare suspendata printr-un set de cabluri la extremitatea unui brat rolativ. Unele dintre aceste excavatoare permit sa se lucreze la o distanta inca si mai mare, cupa suspendata fiind manevrata prin cabluri intre doi piloni mobili.
E) Excavatoarele continui cu lingura, gheare sau cupe excavatoare, dispuse in sir pe un lant fara sfarsit articulat sau pe periferia unei roti. Aceste masini, adesea combinate cu un dispozitiv evacuator al pamantului rezultat, sunt montate pe sasiuri cu senile sau cu roti. Anumite tipuri sunt concepute special pentru saparea si intretinerea transeelor, canalelor de drenare, gropilor pentru exploatarea minelor de suprafata etc.
F) Incarcatoarele autopropulsate, cu roti sau cu senile, prevazute cu o cupa frontala, care asigura succesiv preluarea de materiale prin miscarea masinii, transportul si varsarea lor. Unele dintre aceste masini, cunoscute sub numele de "lopata incarcatoare mecanica", pot efectua si sapaturi. Se caracterizeaza prin faptul ca flancul de atac al cupei, asezat in pozitie orizontala, poate sa fie coborat sub planul rotilor.
G) Incarcatoarele-transportoare, utilizate in mine, sunt masini prevazute in partea din fata cu o cupa care strange materialele in vrac apoi le varsa in bena care constituie corpul central si a carei functie principala este manevrarea si nu transportul.
H) Compactoarele sau masinile de tasat solul sau pavajul si masinile pentru tasarea balastului sub traversele de cale ferata (vezi paragraful a) din introducerea la Nota explicativa de la pozitia nr. 84.30 in ceea ce priveste masinile montate pe vehiculele de la Capitolul 86).
I.J) Rolele compactoare autopropulsate utilizate in lucrarile publice sau pe santierele rutiere pentru aplatizarea solului sau tasarea macadamului.
Masinile acestea se deplaseaza pe cilindrii grei de fonta sau otel, de diametru mare, netede sau prevazute cu elemente metalice foarte proeminente (numite cu picior de oaie care se infig in pamant sau prevazute cu bandaje sau cu roti pneumatice de sectiune mare.
Pozitia cuprinde, de asemenea, incarcatoarele autopropulsatoare prevazute in partea din spate cu un brat articulat prevazut cu o cupa de excavator.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale relativ la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), partile masinilor sau aparatelor din aceasta pozitie, cum sunt organele de lucru (lame, cupe etc.) chiar prevazute cu brat articulat, cilindrii pneumatici sau hidraulici, dispusi pentru a fi montati direct pe infrastructura motrice, sunt legate de pozitia nr. 84.31.
84.30 - ALTE MASINI SI APARATE PENTRU TERASAREA, NIVELAREA, DECAPAREA, EXCAVAREA, COMPACTAREA, EXTRACTIA SAU FORAREA PAMANTULUI, MINERALELOR SAU MINEREURILOR; SONETE SI MASINI PENTRU BATEREA SAU EXTRAGEREA PILONILOR; PLUGURI DE ZAPADA SI DISPOZITIVE DE INDEPARTAT ZAPADA (+).
8430.10 - Sonete pentru baterea pilonilor si masini (dispozitive) pentru extragerea pilonilor
8430.20 - Pluguri de zapada si dispozitive pentru indepartat zapada
- Haveze si masini de sapat tunele sau galerii:
8430.31 - - Autopropulsate
8430.39 - - Altele
- Alte masini de sondaj sau de foraj:
8430.41 - - Autopropulsate
8430.49 - - Altele
8430.50 - - Alte masini si aparate, autopropulsate
- Alte masini si aparate neautopropulsate:
8430.61 - - Masini si aparate de tasat sau de compactat
8430.62 - - Screpere
8430.69 - - Altele
Cu exceptia aparatelor autopropulsate de la pozitia nr. 84.29 si a masinilor, aparatelor si utilajelor agricole, horticole sau silvice de la pozitia nr. 84.32, pozitia cuprinde aparatele si utilajele mecanice utilizate pentru prelucrarea solului (taiere a rocilor, carbunelui, pamantului etc., excavare, sapare, forare etc.), la pregatirea, consolidarea terenului (terasare, decapaje, nivelare, tasare, rulare a pamanturilor, infigere a pilonilor etc.). Ele cuprind, de asemenea, sunetele de tasare si masinile pentru extragerea pilonilor ca si plugurile de zapada.
APARATELE AUTOPROPULSATE SI ALTE APARATE MOBILE
Cu exceptia anumitor tipuri speciale - mentionate mai jos - care sunt montate pe masini de transport de la Sectiunea XVII, pozitia se refera de asemenea la aparatele fixe si la aparatele mobile, chiar autopropulsate.
Exceptiile mentionate mai sus, sunt urmatoarele:
a) Aparatele montate pe vehicule de la Capitolul 86.
Aparatele de escavare etc. de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 86.04 atunci cand sunt montate la vagoanele care este posibil sa fie asezate intr-un convoi care circula pe o retea de cai ferate, indiferent care sunt ecartamentul utilizat. Masinile de curatare si de sortare a balastului sunt adesea montate pe vagoane de acest fel. Vehiculele autopropulsate pentru intretinerea sau pentru deservirea cailor ferate sunt legate de asemenea de pozitia nr. 86.04. Din contra, daca sunt montate pe sasiuri simple, platforme sau carucioare care nu constituie un veritabil material rulant de cai ferate, aparatele de escavare etc. se clasifica aici.
b) Aparatele montate pe tractoare sau autovehicule de la Capitolul 87.
1) Masini montate pe tractoare.
Anumite organe de lucru (de exemplu lame de nivelare, cupe) de la masinile din aceasta pozitie sau de la pozitia nr. 84.31 sunt montate pe un tractor conceput in principal pentru a trage sau impinge alte masini, vehicule sau incarcaturi, chiar echipat in felul celor utilizate la tractoare agricole, cu dispozitive simple care sa permita sa se manevreze organele de lucru. Organele de lucru de felul acesta constituie un echipament auxiliar pentru realizarea lucrarilor ocazionale. Sunt, in general, relativ usoare si pot sa fie montate sau schimbate pe santier de catre utilizator. In acest caz, organele de lucru se clasifica la aceasta pozitie sau la pozitia nr. 84.31, chiar daca sunt prezentate cu tractorul, fie ca sunt montate sau nu pe acesta - in timp ce tractorul cu dispozitivul sau care permite sa fie manevrate organele de lucru se clasifica separat la pozitia nr. 87.01.
Din contra, se clasifica aici utilajele, aparatele si masinile autopropulsate, in care infrastructura motrica, dispozitivele de comanda, organele de lucru ca si dispozitivul lor de manevrare sunt special concepute unele pentru altele pentru a forma un ansamblu omogen. Este cazul mai ales al unei infrastructuri asemanatoare cu cea a unui tractor, fiind insa special conceputa, construita sau intarita pentru a constitui o parte integranta a utilajelor care asigura una sau mai multe functii vizate de aceasta pozitie (excavare, nivelare etc.). Atunci cand sunt prezentate separat, infrastructurile de acest tip se clasifica, de asemenea, la aceasta pozitie, cu titlul de masini incomplete care prezinta in starea respectiva caracteristicile esentiale ale masinilor complete. Infrastructurile susceptibile de a fi incadrate la mai multe din pozitiile nr. 84.25 la 84.30 datorita dispozitivului sau organelor diferite de lucru care pot sa fie echipate se clasifica conform Notei 3 de la Sectiune sau eventual prin aplicarea Regulii interpretative 3 c).
Criterii mai detaliate, care sa permita sa se stabileasca o deosebire intre tractoarele de la pozitia nr. 87.01 si infrastructurile motrice din acest Capitol, sunt enuntate in Nota explicativa de la pozitia nr. 87.01.
2) Utilaje montate pe sasiul automobilelor sau camioanelor.
Anumite utilaje de la aceasta pozitie (sonete de tasare si masini de foraj etc.) sunt adesea montate pe un sasiu veritabil de automobil sau camion care reuneste cel putin, organele mecanice urmatoare: motorul, cutia si dispozitivele de schimbare a vitezei, organele de directie si de franare. Asemenea ansamble trebuie sa fie clasificate la pozitia nr. 87.05 ca autovehicule cu functii speciale.
Din contra, se clasifica aici utilajele simplu autopropulsate, in care unul sau mai multe mecanisme de propulsie sau de comanda de mai sus se afla reunite in cabina masinii montate pe un sasiu cu roti, chiar daca acest ansamblu este apt sa circule pe drum prin mijloacele sale proprii.
Se clasifica, de asemenea, la aceasta pozitie masinile autopropulsate cu roti, in care sasiul si masina de lucru sunt special concepute unul pentru altul in asa fel incat sa formeze un ansamblu mecanic omogen. In acest caz, motorul nu este simplu montat pe un sasiu de automobil, ca in masinile care sunt mentionate la primul paragraf, dar sunt in intregime integrate intr-un sasiu inutilizabil pentru alte scopuri, si care poate sa presupuna mecanisme de automobile esentiale mai sus mentionate.
c) Aparatele montate pe structuri flotante de la Capitolul 89.
Toate utilajele care exercita functiile prevazute la aceasta pozitie (drage, sorburi etc.), se clasifica la Capitolul 89 atunci cand sunt montate pe pontoane sau alte structuri flotante, prevazute sau nu cu o masina de propulsie.
APARATELE CU FUNCTII MULTIPLE
Numeroase masini sunt concepute pentru a realiza separat de operatiile proprii masinilor de la pozitiile nr. 84.29 sau 84.30 (excavare, terasare, forare etc.) si anumite functii prevazute pentru aparatele de la pozitiile nr. 84.25, 84.26, 84.27 sau 84.28 (ridicare, incarcare etc.). Este cazul masinilor combinate pentru havarea (extragerea) si incarcarea carbunelui, masinilor care asigura in acelasi timp saparea de transee si punerea sau scoaterea tevilor etc.
Asemenea masini se clasifica conform Notei 3 de la Sectiune sau eventual prin aplicarea Regulii generale interpretative 3 c).
Pozitia include:
I. - MATERIALELE DE EXCAVARE, DE TERASARE, DE DECAPARE, DE NIVELARE ETC.
In aceasta grupa, sunt mentionate:
A) Masinile de terasare sau de excavare descrise in Notele explicative de la pozitia nr. 84.29, neautopropulsate.
B) Motoarele de dragare neflotante, cu o constructie asemanatoare cu a excavatoarelor cuprinse la pozitia nr. 84.29, dar prevazute cu cupe de dragare sau cu lopeti.
Masinile de dragat flotante se clasifica la pozitia nr. 89.05.
C) Masinile de extras balast sau de cernere a balastului, montate pe un sasiu rulant pe sine si compuse dintr-o serie de cupe de sapare, combinate cu un transportor si un aparat de cernere (in ceea ce priveste cazul acestor masini montate pe vehiculele de la Capitolul 86, vezi paragraful a) din introducerea acestei Note explicative).
D) Masini pentru ararea drumurilor (sau masini de sapat) si scarificatoare (de aerodromuri, de terenuri de sport etc.) prevazute cu scule multiple pentru dezagregarea suprafetei solului in vederea refacerii sale.
E) Lopeti de decopertare cu cupe, asemanatoare cu o lopata mecanica de la pozitia nr. 84.29 si in care cupa taietoare, care lucreaza in urma, culiseaza de-a lungul unui brat orizontal cu glisiere.
II. - MASINILE DE TASAT SAU COMPACTAT TERENUL
Grupa cuprinde:
A) Rulourile compresoare, fara mijloc de propulsie, destinate sa fie impinse sau tractate, inclusiv rulourile compactoare numite cu picioare de oaie, acoperite cu elemente metalice foarte iesite in relief, fixe sau articulate, care taseaza pamantul, ca si rolele compactoare numite cu pneuri, constituite dintr-o serie de roti, analoge cu rotile de camioane, prevazute cu anvelope pneumatice de sectiune mare si montate pe un acelasi ax solidar al unui sasiu metalic.
Rulourile compresoare autopropulsate (inclusiv cele prevazute cu picioare de oaie, cu bandaje sau cu anvelope pneumatice) se clasifica la pozitia nr. 84.29, rulourile agricole la pozitia nr. 84.32.
B) Masinile si aparatele de compactare, neautopropulsate, adica masini de batatorit solul sau pavajul si masinile de burat balastul sub traversele de cale ferata, cu exceptia uneltelor de la pozitiile nr. 84.67 sau 85.08.
C) Masinile pneumatice vibratoare de rambleiat, care asigura tasarea rambleurilor, taluzurilor etc. prin actiunea placilor vibratoare.
III. - MASINILE DE EXTRACTIE, DE ABATAJ SAU DE FORAJ
Printre aceste masini, utilizate in mod special in industriile extractive (a carbunelui, minereurilor, a pietrei, a argilei etc.), sunt mentionate:
A) Masinile perforatoare cu burghiu pentru gauri de impuscare, concepute pentru a fora gauri de mine in roca, carbune etc. si masinile taietoare cu percutie, care utilizeaza diferite feluri de dalti si care permit taierea liniara a rocii, orizontal si oblic, exceptand cu toate acestea uneltele de mana, pneumatice sau cu motor incorporat (pozitiile nr. 84.67 sau 85.08).
B) Penele hidraulice, numite crocodili, compuse dintr-un cilindru lung prevazut lateral cu un rand de pistoane perpendiculare care, atunci cand cilindrul este asezat intr-o falie, ies afara sub efectul presiunii hidraulice si disloca roca sau carbonul.
C) Havezele (masini de taiat carbuni sau roci), care asigura abatajul mecanic al carbunilor, mineralelor etc. fie prin intermediul unei bare sau a unui disc care se rotesc, prevazute cu dinti (varfuri) etc., fie adesea prin actiunea unui lant taietor fara sfarsit, dispus pe un brat metalic, adesea orientabil. Adesea montate pe sasiu automotor cu roti sau cu senile, aceste masini (combinele taietoare - incarcatoare) - pot sa atinga dimensiuni foarte mari si sa contina o serie de lanturi de abataj montate si combinate cu un aparat de evacuare a materialului taiat (transportoare cu benzi sau cu reclete etc.).
D) Masinile de abataj cu rindea sau cu grapa, al carui organ activ este o lama taietoare sau o serie de varfuri care ataca peretele de carbune, de argila etc.
E) Masinile de sapat tunele sau galerii, in mod special scuturile de perforare pentru perforarea tunelelor, constituite dintr-un sasiu metalic egal cu gabaritul tunelului, inconjurat de scuturi puternice de protectie, cu margini taietoare si care este impins cu putere in peretele de pamant tare printr-un set de cricuri hidraulice.
F) Masinile de sondare sau de forare, pentru explorarea petrolului, a gazelor naturale, extractia sulfului (procedeul Frasch), prelevarea esantioanelor de teren din straturile profunde ale pamantului, saparea puturilor de petrol, realizarea de fantani arteziene etc. Aceste materiale sunt de doua tipuri principale:
1) Masinile rotative de sondare (rotary), constituite in esenta dintr-o masa rotativa, un dispozitiv care contine un tambur de troliu, organe de transmitere a miscarii la masa rotativa, frane etc., un cap de injectie si un turn de sonda (derrick) cu scripete, cablu si muta.
Motoarele imprima mesei miscarea rotativa, miscarea care se transmite la prajinile de sonda, capul de injectie lucrand in acelasi timp. Pe de alta parte, masina comanda, cu ajutorul scripetelui si a mufei, urcarea si coborarea prajinilor de sonda.
2) Masinile cu percutie, care contine un balansier, actionat de un excentric, care, alternativ, ridica si lasa sa cada prajinile si scula terminala in gaura de forare.
Pozitia cuprinde numai masinile de forare propriu-zise; alte masini distincte care pot intra in componenta instalatiei de forare, urmeaza regimul lor propriu, chiar daca sunt prezentate cu masinile de forare; astfel se intampla cu pompele si compresoarele pentru injectia apei, care asigura evacuarea pamantului, resturilor de roci etc. (pozitiile nr. 84.13 sau 84.14).
Se clasifica la aceasta pozitie platformele fixe destinate explorarii sau exploatarii zacamintelor submarine de petrol sau de gaze naturale. Platformele flotante sau submersibile se clasifica la pozitia nr. 89.05.
G) Masinile cu sfredel, de mana sau cu motor, pentru forarea gaurilor de plantare (arbori, stalpi etc.) cu exceptia uneltelor de mana de la Capitolul 82.
IV. - SONETELE DE FORAJ SI MASINILE PENTRU EXTRAGEREA PILONILOR
Sonetele de foraj utilizate pentru forarea pilonilor, palplanselor etc., sunt constituite dintr-un berbec metalic ridicat printr-un cablu de troliu la partea de sus a unui caprior de sustinere cu ghidaje verticale, care cad pe capul unui pilon de introdus, fie prin propria sa greutate (soneta cu efect simplu), fie sub actiunea unui motor care adauga puterea sa la efectul de gravitatie (soneta cu efect dublu).
Pozitia cuprinde, de asemenea, masinile pentru extragerea pilonilor.
V. - PLUGURILE DE ZAPADA
Cu exceptia vehiculelor "pluguri de zapada" de la Sectiunea XVII, cu echipament inamovibil, aceasta grupa cuprinde plugurile de zapada de toate tipurile, cum sunt plugurile de zapada destinate sa fie tractate sau impinse, ca si cele fixate pe camioane sau pe tractoare.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), partile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.31.
Pozitia exclude:
a) Tunurile cu jet de apa pentru extractia nisipurilor aurifere, rocilor moi etc. (pozitia nr. 84.24).
b) Rulourile (tavalugurile) agricole formate dintr-un cilindru mai usor, alungit si de diametru mic (pozitia nr. 84.32) si actionate uneori printr-un mic motor cu explozie.
c) Picamerele sau spargatoarele de beton, maiurile, perforatoarele si alte unelte asemanatoare pentru lucru cu mana, de la pozitiile nr. 84.67 sau 85.08.
d) Aparatele pentru taierea de deschideri in beton sau perforarea straturilor de roci (forarea termica), utilizand un procedeu bazat pe caldura ridicata pe care o degaja fierul sau otelul prin arderea intr-un jet de oxigen (pozitia nr. 84.79).
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 8430.31 si 8430.39
Se clasifica la aceste subpozitii masinile descrise la paragrafele (C), D) si E) din partea a III^3 a Notei explicative de la pozitia nr. 84.30.
84.31 - PARTILE CE POT FI RECUNOSCUTE CA FIIND EXCLUSIV SAU IN PRINCIPAL DESTINATE MASINILOR SAU APARATELOR DE LA POZITIILE NR. 84.25 PANA LA 84.30.
8431.10 - Pentru masini sau aparate de la pozitia nr. 84.25
8431.20 - Pentru masini sau aparate de la pozitia nr. 84.27
- Pentru masini sau aparate de la pozitia nr. 84.28:
8431.31 - Pentru ascensoare, lifturi sau escalatoare mecanice
8431.39 - - Altele
- Pentru masini sau aparate de la pozitiile nr. 84.26, 84.29 sau 84.30:
8431.41 - - Cupe, bene, graifere, lopeti
8431.42 - - Lamele de buldozere, chiar reglabile
8431.43 - - Parti de masini pentru sondaj sau pentru forat de la pozitiile nr. 8430.41 sau 8430.49
8431.49 - - Altele
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), pozitia cuprinde partile destinate in exclusivitate sau in principal masinilor sau aparatelor de la pozitiile nr. 84.25 pana la 84.30.
Un numar mare de piese sau organe de masini autopropulsate sau automobile, nu pot sa fie clasificate aici:
a) Fie pentru ca fac obiectul unei clasificari particulare in Nomenclatura, cum sunt arcurile de suspensie (pozitia nr. 73.20), motoarele (pozitiile nr. 84.07 sau 84.08) sau echipamentul electric de demarare sau de aprindere (pozitia nr. 85.11).
b) Fie pentru ca, fiind vorba despre organele identice cu cele ale autovehiculelor si care nu pot sa fie recunoscute ca fiind in exclusivitate sau in principal destinate masinilor sau aparatelor de la pozitiile nr. 84.25 pana la 84.30 trebuie sa fie clasificate ca piese de autovehicule, este vorba, in mod deosebit, de rotile sau de echipamentul de directie sau de franare (pozitia nr. 87.08).
Sunt, in mod special, cuprinse aici:
1) Benele, clestii, ghearele si altele asemanatoare, cum sunt benele obisnuite (recipientele simple cu manere sau cu carlige), benele de basculare sau cu fund deschis, benele de dragare care sunt compuse din doua cochilii complementare articulate pentru produsele in stare de pulbere sau de granule, clestii si ghearele articulate cu doua sau mai multe gheare pentru manevrarea pietrelor de constructie, a rocilor, a pietrisului etc.
Capetele de ridicare electromagnetice pentru manevrarea elementelor de fier se clasifica la pozitia nr. 85.05.
2) Tambururile de troliuri sau de cabestane; flesele (bratele) de macarale; carucioarele si troliile de monoraiuri; benele, chesoanele si vagonetele pentru transportoarele aeriene; cabinele, custile si platformele pentru ascensoare; treptele de la scarile mecanice; lanturile cu raclete pentru transportoare; cupele de la elevatoare, sau transportoare; suporturile, calaretii cu role, rolele (chiar motoare) si tambururile (chiar motoare) pentru transportoarele cu banda sau cu role; capetele motoare si cele incetinitoare pentru transportoarele si mesele vibratoare; dispozitivele de blocare (dispozitive impotriva caderii), pentru custi sau cabine de ascensoare, schipuri etc.
3) Barele taietoare, lanturile taietoare si bratele de haveze, lamele pentru dispozitivele de nivelare sau de decopertare, sau pentru rabotezele din exploatarile de carbune, argila etc.
Se clasifica, de asemenea, la prezentul grup lamele dispozitivelor de impingere (buldozere) sau de dispozitive de impingere cu lama inclinata (angledozere) destinate sa fie montate pe vehiculele de la Capitolul 87, ca organe de lucru.
4) Elementele constitutive ale trenurilor de forare sau de sondare; mesele rotative, capetele de injectie, tijele de antrenare, mansoanele de antrenare, mansoanele cu suruburi, masele-tije, subansamblele, ghidajele de linie ale tijelor de sondare, inelele opritoare pentru ghidaje, pene sau coliere de blocare, piepteni pentru pene sau coliere de blocare, balansiere ale aparatelor de forare cu percutie ca si port-pivotii, prevazuti sau nu cu pivot.
5) Cupele si bratele de lopeti mecanice sau de lopeti de decopertare, cupele de dragare izolate sau montate la elevatorul cu cupe, ghearele cu margini taietoare, berbecii de la sonete de batere.
6) Sasiurile neautopropulsate pe senile sau pe roti, prevazute cu coroane de orientare sau cu alte dispozitive rotative.
Cablurile si lanturile prevazute cu garniturile lor (dispozitive de strangere cabluri, inele, carlige cu arc, carlige, zavoare etc.), urmeaza regimul masinilor sau aparatelor la care sunt destinate atunci cand sunt prezentate cu acestea. Din contra, prezentate izolat, se clasifica la Sectiunea XV (pozitiile nr. 73.12 sau 73.15, in general). Sunt, de asemenea, clasificate la aceasta Sectiune, in cazul in care sunt lipsite de garniturile lor si sunt prezentate in colaci, chiar taiate la lungime, cablurile si lanturile insotind sau nu masinile carora le sunt destinate (trolii, teleferice, macarale pe cablu, instalatii de tragere, dragline, excavatoare etc.).
Pozitia exclude intre altele:
a) Curelele transportoare din materiale plastice (Capitolul 39), din cauciuc vulcanizat (pozitia nr. 40.10), din piele (pozitia nr. 42.04) sau din materialele textile (pozitia nr. 59.10).
b) Cablurile de legare (Capitolele XI sau XV).
c) Barele goale in interior pentru foraj (pozitia nr. 72.28).
d) Burlanele, tevile si tijele de forare (pozitiile nr. 73.04 pana la 73.06).
e) Suporturi sau proptele ajustabile sau telescopice (pozitia nr. 73.08).
f) Carligele de ridicat (pozitiile nr. 73.25 sau 73.26).
g) Sfredele, coroane, sapele de foraj, tuburile de prelevat carote, sfredele si unelte asemanatoare de forare sau de sondare (pozitia nr. 82.07).
h) Incuietori speciale pentru ascensoare, dispozitive de ridicare a sarcinilor etc. (pozitia nr. 83.01).
i.j) Scripeti, scripeti cu mufe si angrenaje (pozitia nr. 84.83).
84.32 - masini, aparate si dispozitive agricole, horticole sau silvicole pentru pregratirea sau lucrul solului sau al culturilor; tavaluguri pentru peluze sau terenuri de sport.
8432.10 - Pluguri
- Grape, sacrificatoare, cultivatoare, extirpatoare, sape, masini de plivit si prasitori:
8432.21 - - Grape cu disc
8432.29 - - Altele
8432.30 - Semanatori, masini de plantat sau de transplantat (de repicat)
8432.40 - Distribuitoare de ingrasaminte si gunoi
8432.80 - Alte masini, aparate si dispozitive
8432.90 - Parti
Pozitia cuprinde, indiferent care este modul lor de tractiune, masinile, aparatele si dispozitivele pentru agricultura, horticultura sau silvicultura care, in locul uneltelor manuale, permit sa se realizeze una sau mai multe operatii de cultura prezentate mai jos:
I) Pregatirea solului in vederea culturii: defrisat, sapat, arat, afanat etc.
II) Distribuirea de ingrasaminte sau fertilizoare sau distribuirea de amendamente.
III) Plantarea sau insamantarea.
IV) Curatirea si intretinerea solului in timpul cresterii plantelor (prasit, plivit, dezburuienit etc.).
Aceste diverse masini pot sa fie tractate de un animal sau de un vehicol (de exemplu tractor, motocultor) sau sa fie montate pe un vehicol (de exemplu tractor, motocultor, sasiu).
Masinile concepute pentru a fi purtate ca echipamente interschimbabile sau sa fie tractate de un tractor sau un motocultor.
Anumite masini agricole, horticole si silvicole (pluguri, grape etc.) sunt destinate sa fie numai tractate sau impinse de catre un tractor sau motocultor, sunt cuplate printr-un dispozitiv de legatura (chiar continand un dispozitiv de ridicat). Altele sunt actionate de catre un tractor sau un motocultor cu ajutorul unei prize de forta cu utilizare generala (de exemplu cultivator rotativ). Montarea si schimbarea masinilor din aceasta categorie se face pe camp, la ferma sau in padure. Toate aceste masini se clasifica la aceasta pozitie, chiar daca sunt prezentate cu tractorul sau motocultorul - indiferent ca sunt sau nu montate pe acesta - in timp ce tractorul sau motocultorul se clasifica separat la pozitia nr. 87.01.
Aceasta clasificare se aplica, de asemenea, in cazul in care un alt tip de tractiune inlocuieste tractorul sau motocultorul (de exemplu masina care se clasifica la pozitia nr. 87.04) sau atunci cand o sapa rotativa pentru defrisare este montata, cu titlu de unealta interschimbabila, pe o osie motoare a unui motocultor in locul rotilor, in asa fel incat sa asigure in acelasi timp munca pentru care este conceput, si propulsia masinii.
Masinile agricole, horticole sau silvicole autopropulsate.
La masinile din aceasta categorie partea de tractiune si masina propriu-zisa formeaza un ansamblu inseparabil. Aceste masini autopropulsate se clasifica aici.
Totusi se clasifica la pozitia nr. 87.05 ca masini cu utilizari speciale, utilajele autopurtate pentru raspandirea ingrasamintelor lichide.
Pozitia cuprinde, pe de alta parte, tipurile mici de utilaje de arat destinate sa fie tractate sau impinse de catre om, cum sunt plugurile, grapele, cultivatoarele, sapele pentru defrisare, cilindrii (rolele), aparatele de semanat.
Printre diferitele utilaje, aceasta pozitie include:
1) Plugurile pentru orice sistem si pentru orice utilaje, cum sunt plugurile cu brazdar si cu cormana (cu un singur brazdar, cu mai multe brazdare, cu brazdare reversibile etc.), plugurile de subsol, care in general nu sunt prevazute cu cormane, plugurile cu discuri etc.
2) Grapele, a caror functie principala este de a diviza bulgarii rezultati prin arat. Sunt, de asemenea, masini cu dinti dispusi in siruri fie pe un batiu orizontal, rigid sau articulat, fie pe un tambur sau role rotative (grape extirpatoare). Intr-o varianta de grape (numite de maruntire), dintii sunt inlocuiti printr-unul sau mai multe randuri de discuri cu marginile ascutite, montate pe unul sau mai multi arbori orizontali.
3) Grapele de buruieni (scarificatoarele), cultivatoarele (inclusiv vibrocultoarele si grapele canadiene), extirpatoarele destinate pentru imbunatatiri funciare, pentru indepartarea buruienilor si nivelarea solului dupa arat, ca si sapele pentru defrisare sau prasitoarele, pentru intretinerea culturilor (indepartarea buruienilor sau imbunatatirea funciara a solului); aceste utilaje, care sunt formate dintr-un batiu orizontal sau roti, prevazut cu mai multe randuri de scule (dinti, brazdare, discuri etc.) rigide sau flexibile, fixe sau mobile, nu difera decat prin natura si forma uneltelor lor.
4) Semanatoarele, masinile de plantat sau transplantat (repicat) pentru seminte, tuberculi sau plante, constituite dintr-un recipient, palnie sau alt rezervor, care sunt adesea montate pe roti si sunt prevazute cu mecanisme distribuitoare, cu unelte trasatoare si in general cu dispozitive de acoperire a brazdei.
5) Distribuitoarele de ingrasaminte sau de fertilizatori. Aparatele pentru ingrasaminte sau pentru fertilizatori in stare solida (substante chimice, balegar etc.) adesea montate pe roti, contin o palnie si sunt prevazute cu un mecanism distribuitor: fund mobil, pinteni rotativi, lanturi fara sfarsit, disc centrifug etc.; aparatele mecanice portabile utilizate in aceleasi scopuri se clasifica de asemenea aici. Grupa cuprinde dispozitivele de ingropare a balegarului, amovibile, care se monteaza in partea din spate a plugurilor si sunt simplu constituite dintr-o coroana tronconica de otel, care este prevazuta cu dinti mari si care se roteste liber pe o axa inclinata.
Masinile de imprastiere si remorcile cu podea mobila, montate pe roti, prevazute cu un ansamblu distribuitor care sa le faca functionale ca masini de imprastiat balegar si dejectii, formate dintr-o cuva in general prevazuta cu rampe simple sau palete de distribuire, se clasifica la pozitia nr. 87.16.
Se clasifica de asemenea aici, ejectoarele portabile destinate introducerii lichidelor fertilizatoare in straturi profunde din sol; se compun dintr-o tija lunga goala in interior cu varful ascutit, legata printr-o instalatie de tevi flexibile la recipientul cu ingrasaminte si la cealalta extremitate are amplasata o pompa.
6) Masinile de defrisat sau de indepartat buruieni, care curata pamantul invadat de buruieni sau maracini; sunt in general compuse dintr-un tambur si doua roti de dimensiuni mari montate pe un sasiu si prevazute, pe circumferinta lor, cu lame taietoare.
7) Masinile de indepartat pietrele, un fel de grape prevazute cu dinti cu carlige dispuse in doua randuri convergente catre un recipient cu deschidere care strange pietrele.
8) Rulourile (cilindri), al caror rol principal este acela de a tasa usor pamantul si care pot fi de urmatoarele tipuri: rulouri cu suprafata neteda, rulouri ondulate, rulouri compuse din discuri independente in general dintate, rulouri cu varfuri etc. Rulourile mici, netede pentru amenajarea pistelor sau terenurilor cu gazon se clasifica de asemenea aici.
9) Masinile de copilit (de exemplu separatori pentru sfecla) care separa plantele tinere; unele dintre ele sunt masini complexe, controlate printr-un dispozitiv foto-electric sau un palpator electric.
10) Masinile de copilit, masinile de pretaiere si masini de taiat in parti, al caror rol este de a scurta tijele sau lastarele dezvoltate prea mult.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), se clasifica aici partile de masini, aparate sau utilaje de la aceasta pozitie, cum sunt:
Grindeiuri, stalpi principali ai batiurilor, fieruri de plug, brazdare, cormane si discuri de pluguri (inclusiv brazdarele si discurile, fierurile de plug si discurile diamantate); unelte, dinti (chiar flexibili) de la grape de buruieni, cultivatoare (inclusiv vibrocultori) sau extirpatoare; dinti, tambururi, pinteni si discuri de grape sau de pulverizatoare; cilindrii, segmente si elemente de role; mecanisme distribuitoare de ingrasaminte, de la semanatoare, de la plantatoare sau de la masinile de repicat, brazdare, dinti si discuri de sape pentru defrisare, masini de plivit sau de prasit.
Pozitia exclude:
a) Vergelele semanatoare, plantatoarele si uneltele manuale asemanatoare (pozitia nr. 82.01).
b) Pompele si elevatoarele de lichide, inclusiv pompele care se monteaza pe rotile de masini agricole pentru pulverizare sau stropire (pozitia nr. 84.13).
c) Aparatele mecanice, chiar manuale, de utilizare agricola, horticola sau silvicola, destinate pulverizarii sau dispersarii materialelor lichide sau sub forma de pulbere (pozitia nr. 84.24).
d) Incarcatoarele de balegar si alte instrumente agricole, horticole sau silvicole, de ridicare sau de intretinere de la pozitia nr. 84.28.
e) Incarcatoarele, lopetile incarcatoare mecanice si cilindrii compresori autopropulsati (pozitia nr. 84.29).
f) Masinile si aparatele de extractie, de terasare, de excavare sau de forare si cilindrii compresori ne-autopropulsati (pozitia nr. 84.30).
g) Masinile de scoatere a radacinilor prin rabotare ca si masinile pentru transplantarea arborilor (pozitia nr. 84.36).
h) Vehicule agricole de transport (Capitolul 87).
84.33 - MASINI SI UTILAJE PENTRU RECOLTAT SAU TREIERAT PRODUSE AGRICOLE, INCLUSIV PRESE DE BALOTAT PAIE SAU FURAJE; MASINI SI UTILAJE PENTRU TUNS GAZON SI PENTRU SECERAT; MASINI PENTRU CURATAT SAU SORTAT OUA, FRUCTE SAU ALTE PRODUSE AGRICOLE, ALTELE DECAT MASINILE SI APARATELE DE LA POZITIA NR. 84.37.
- Masini si utilaje pentru tuns gazon:
8433.11 - - Cu motor, avand dispozitiv de taiat cu rotire in plan orizontal
8433.19 - - Altele
8433.20 - Seceratori, inclusiv barele de taiat care se monteaza pe tractor
8433.30 - Alte masini si utilaje de cosit
8433.40 - Prese de balotat paie sau furaje, inclusiv prese colectoare
- Alte masini si utilaje pentru recoltat; masini si utilaje pentru treierat:
8433.51 - - Combine pentru recoltat si treierat
8433.52 - - Alte masini si utilaje pentru treierat
8433.53 - - Masini pentru recoltat radacini sau tuberculi
8433.59 - - Altele
8433.60 - Masinile pentru curatat, sortat sau triat oua, fructe sau alte produse agricole
8433.90 - Parti
Pozitia cuprinde masinile, aparatele si utilajele care, in locul uneltelor manuale, permit sa se execute mecanic:
A. Diferitele lucrari agricole pentru recoltarea produselor (taiere, smulgere, strangere, culegere, tasare, treierat, egrenat, formarea de manunchiuri etc.) inclusiv masinile de tuns gazon, seceratoarele ca si presele de balotat paie sau furaje.
B. Curatirea sau trierea oualor, fructelor sau altor produse agricole, cu exceptia masinilor si aparatelor de la pozitia nr. 84.37.
Dispozitiile de la Nota explicativa de la pozitia nr. 84.32 se aplica, mutatis mutandis la articolele din aceasta pozitie, in mod special la echipamentele amovibile pentru motocultoare sau tractoare, cum sunt barele de taiere, seceratoarele, greblele.
A. - MASINI PENTRU RECOLTAT SAU TREIERAT INCLUSIV PRESE DE BALOTAT PAIE SAU FURAJ; MASINI DE TUNS IARBA SI SECERATOARE
Grupa cuprinde:
1) Masinile de tuns gazonul, actionate manual sau mecanic. Printre acestea sunt mentionate masinile de tuns gazonul al caror organ de lucru este o mica bara taietoare ca la seceratoare, ca si masinile de tuns echipate cu o vartelnita cilindrica orizontala care poarta mai multe lame elicoidale exterioare care, in rotatie culca si taie gazonul pe o lama fixa orizontala ca si cele care sunt echipate cu un disc rotativ care are montate lamele pe circumferinta.
2) Seceratoarele, cositoarele (inclusiv moto-sereratoarele) pentru taierea furajelor, sunt compuse in general fie dintr-o bara de taiere orizontala constituita dintr-o lama cu dinti interschimbabili care oscileaza fata de dintii unui pieptene portlame, fie discuri sau tambururi rotativi prevazuti cu lame.
3) Seceratoarele-cositoare care au un dispozitiv propriu de depozitare a recoltei taiate in randuri pe camp (cositoare de brazde de iarba, cositoare-masini de aranjare a brazdelor de iarba).
4) Masinile de intors paie si cele de aranjat brazdele de iarba (cu furci, cu tambur etc.).
5) Masini pentru greblarea fanului, in general constituite dintr-un ansamblu de role care poarta un rand de dinti semicirculari cu ridicare automata.
6) Masinile de greblat si intors fanul, de secerat-greblat si greblat-balotat.
7) Presele-recoltoare si presele infasuratoare care strang si pun in baloti sau snopi presati, fanul sau paiele lasate pe camp.
8) Combinele, care realizeaza simultan taierea cerealelor, treierarea si curatirea grauntelor.
9) Masinile de recoltat porumb si curatitoarele sau taietoarele de porumb.
10) Remorcile autoincarcatoare, cu echipament de taiere inamovibil, utilizate pentru secerat-cosit, taiat si transportul ierbii, al porumbului etc.
11) Culegatoare de bumbac.
12) Masini de recoltat inul.
13) Masinile de recoltat via (tractate sau automotrice).
14) Masinile pentru recoltarea de exemplu a fasolei verzi, a rosiilor, a morcovilor.
15) Masinile de recoltat cartofi (cu brazdare, cu gratare, cu furci, cu sfredel rotativ etc.).
16) Elevatoare, masini de decoletat radacinoase, masini de scos si curatat radacinoase (pe camp) sau masini complete de recoltat pentru sfecla sau alte plante radacinoase.
17) Masinile de recoltat-balotat-incarcat furajul.
18) Scuturator de arbori pentru recoltat.
19) Masini de recoltat pentru alte produse agricole (oleaginoase etc.).
20) Batoze de cereale. Sunt, de asemenea, clasificate aici - chiar daca sunt prezentate separat angrenajele automate, care constituie aparatele auxiliare care se fixeaza pe batoze in vederea asigurarii unei alimentari continui a acestor masini, prin divizarea prealabila si punerea in snopi.
21) Masini de depanusat si de desfacut boabele de pe stiuletele de porumb.
Se clasifica la aceasta pozitie masinile de tuns gazonul, cunoscute ca masini de tuns autopurtate, constituite dintr-un corp de masina cu trei sau patru roti, echipat cu un loc pentru conducator si care au un organ de taiere fix, adica care nu este destinat sa fie demontat decat pentru scopuri de reparare sau de intretinere. Se clasifica la aceasta pozitie, chiar cu un dispozitiv de prindere destinat sa traga sau sa impinga accesorii usoare, cum sunt o remorca.
Din contra, pozitia exclude masinile portabile utilizate, de exemplu, pentru finisarea peluzelor, pentru indepartarea buruienilor de-a lungul peretilor, a bordurilor sau sub arbusti; aceste masini, care se compun dintr-un motor cu combustie interna incorporat intr-un cadru de metal usor sau dintr-un motor electric montat pe un maner de metal si dintr-un sistem de taiere care consta dintr-unul sau mai multe fire subtiri de nylon se clasifica la pozitia nr. 84.67 sau 85.08, dupa caz.
B. - MASINILE PENTRU CURATAREA SAU SORTAREA OUALOR, A FRUCTELOR SAU A ALTOR PRODUSE AGRICOLE
Masinile si aparatele din aceasta categorie, fie ca sunt folosite in ferma sau in industrie, asigura curatarea sau sortarea, dupa volumul, greutatea etc., a produselor agricole foarte diferite: oua, fructe, cartofi, ceapa, sparanghel, castraveciori, morcovi etc. Se clasifica la aceasta pozitie, fie ca sunt sau nu cu functionare electrica (de exemplu masini de sortat si masini de sortat si verificat oua, electronice) si chiar daca contin mecanisme auxiliare pentru a marca produsele verificate, ca in cazul anumitor masini de verificat oua, si a anumitor sortatoare de oua.
Masinile pentru curatarea sau pentru trierea semintelor sau a legumelor uscate se clasifica la pozitia nr. 84.37.
Unele masini si aparate de la aceasta pozitie (combine-batoze, batoze, presa de cules si balotat, masini de sortat, selectionatoare etc.) pot sa incorporeze aparatele auxiliare de manevrare sau de alimentare, cum sunt transportoarele cu banda, masinile de ridicat snopi, elevatoarele de paie, lanturile de cupe etc., care urmeaza regimul masinii, daca sunt prezentate impreuna. Atunci cand sunt prezentate separat, se clasifica la pozitia nr. 84.28.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiunea XVI), se clasifica de asemenea aici, partile componente de masini, aparate sau motoare de la aceasta pozitie, cum sunt:
Bare de taiere, mecanisme de ridicat si degete de cositoare sau de seceratoare; biele oscilante pentru transmiterea miscarii la barele de taiere al masinilor de tuns gazonul sau ale cositoarelor; separatoare, divizoare, greble, raboteze, mese de la mecanismele de legare, de la seceratoare-masini de culcat graul in pale sau al masinilor legatoare; tambururi; platforme de taiere, treieratoare, contra-treieratoare, scuturatoare, expulzatoare de baloturi de fan cosit de la combine sau de la treieratoare; brazdare, gheare, furci, freze si alte unelte de scoatere; tambururi si furci de masini de lucrat fanul; dinti si mecanisme de ridicat a greblelor; greblele masinilor de strans fanul si de balotat.
Pozitia exclude:
a) Lamele si sectiunile de lame de la seceratoare si lamele de masini de tuns gazonul (pozitia nr. 82.08).
b) Masinile de format snopi, elevatoarele de paie sau de saci, elevatoare pneumatice, descarcatoare de furaj cu gheare, elevatoare de seminte cu cupe, masini de incarcare pneumatica pentru seminte, macarale agricole si alte masini de ridicat sau de manevrat (pozitia nr. 84.26 sau 84.28).
c) Masinile pentru doborarea si scoaterea arborilor ca si tocatoarele de paie, taietoarele de radacini si tocatoarele masini de insilozat, concasoarele, morile si macinatoarele de graunte de tipul "de ferma", masinile de verificare a oualor (pozitia nr. 84.36).
d) Masinile de curatat, masinile de triat si de cernere a grauntelor sau a legumelor uscate ca si masinile si aparatele de macinat (pozitia nr. 84.37).
e) Masinile pentru egrenat bumbac (pozitia nr. 84.45).
f) Masinile pentru transat si masinile pentru taierea frunzelor de tutun (pozitia nr. 84.78).
84.34 - MASINILE PENTRU MULS SI MASINILE SI APARATELE DE LAPTARIE.
8434.10 - Masinile pentru muls
8434.20 - Masinile si aparatele de laptarie
8434.90 - Parti
In afara masinilor mecanice pentru muls, aceasta pozitie cuprinde toate masinile si aparatele, atat de la ferme cat si cele industriale, destinate prelucrarii laptelui sau transformarii sale in produse lactate.
I. MASINILE DE MULS SAU "MULGATOARELE" AUTOMATE
Masinile de muls cuprind cupe de muls, prevazute in interior cu un manson de cauciuc si legate, cu ajutorul unor tuburi flexibile, pe de o parte la o pompa, prin intermediul unui pulsator si, pe de alta parte, la un rezervor colector in general din metal inoxidabil. Pulsatorul, dispus pe capacul recipientului colector, actioneaza asupra ugerului vacilor prin stabilirea alternativa a unui vid relativ si a presiunii atmosferice intre cuva si manson. Ansamblul format din cupe de muls, pulsator si rezervor colector este numit rezervor mulgator.
In cazul anumitor masini de mica capacitate, rezervoarele mulgatoare si pompele, pot sa fie grupate pe un soclu comun (masina cu unul sau mai multe rezervoare mulgatoare).
In masinile cu capacitate mai mare, aceste elemente diferite sunt in general separate. In aceste din urma cazuri masinile pot sa contina un numar variabil de recipiente de muls legate prin conducte de o pompa de vid. Anumite tipuri sunt lipsite de rezervoarele colectoare, transferul laptelui de la cupele de muls la aparatele de racire sau la recipientele de stocare cu care sunt prevazute fiind facut in acest caz, prin conducte fixe.
Atunci cand elementele constitutive de la aceste masini sunt prezentate in acelasi timp, ansamblul se clasifica la aceasta pozitie constituind o unitate functionala in sensul Notei 4 de la Sectiunea XVI (vezi Consideratiile generale din aceasta Sectiune). Cu toate acestea, aparatele si dispozitivele care nu contribuie direct la operatia de tratare (filtre, aparate pentru racire, recipiente pentru stocarea laptelui, aparatele pentru curatirea cupelor sau conductelor etc.) nu se clasifica la aceasta pozitie ci urmeaza regimul lor propriu.
II. - MASINILE SI APARATELE PENTRU PRELUCRAREA LAPTELUI
Pozitia cuprinde, intre altele:
A) Aparatele de omogenizare, avand ca efect ruperea membranei globulelor grase care, fin divizate, devin mai digerabile si, se mentin mai mult timp in stare de emulsie fara formarea de smantana.
B) Masinile de tratat laptele prin iradiere in care sub actiunea lampilor sau tuburilor cu raze ultraviolete creste valoarea nutritiva a laptelui prin imbogatirea in vitamina D.
Datorita principiului lor de functionare, care implica o schimbare a temperaturii, cea mai mare parte a masinilor utilizate pentru tratamentul laptelui in vederea conservarii sale sunt excluse si se clasifica la pozitia nr. 84.19, de exemplu aparatele simple de racirea laptelui (de tipul "schimbatoare de caldura") si a masinilor si aparatelor destinate fie sa anihileze flora microbiana a laptelui prin incalzirea la temperatura joasa (pasteurizare, stasanizarea, sterilizarea etc.) fie pentru obtinerea unei deshidratari partiale (lapte concentrat) sau aproape complete (lapte in blocuri sau lapte praf).
Sunt de asemenea excluse de aici:
a) Aparatele frigorifice, chiar special concepute pentru a trata sau pentru a conserva laptele si cuvele pentru racirea laptelui care incorporeaza un evaporator de grup frigorific (pozitia nr. 84.18).
b) Masinile de separat smantana, separatoarele centrifuge, filtrele si filtre-prese (pozitia nr. 84.21).
c) Masinile si aparatele pentru spalarea recipientelor de lapte sau pentru imbutelierea sau punerea in cutii a laptelui (pozitia nr. 84.22).
III. - MASINILE SI APARATELE PENTRU TRANSFORMAREA LAPTELUI IN PRODUSE LACTATE
Tinandu-se seama de faptul ca masinile de smantana utilizate pentru separarea smantanii, din lapte, se clasifica la pozitia nr. 84.21, aceasta grupa cuprinde exclusiv utilajele pentru fabricarea untului si a branzei.
A) Masinile si aparatele pentru fabricarea untului:
1) Putineiurile, constituite cel mai adesea dintr-un simplu butoi, in general de lemn, care se roteste orizontal, actionat manual sau mecanic si in care smantana este agitata puternic si batuta de peretii despartitori fixati in interior (batatoare). Intr-un alt tip de putinei, butoiul este fix si baterea smantanii este asigurata de catre un batator dispus in interiorul butoiului actionat manual sau mecanic.
2) Malaxoarele, care sunt masini de framantare destinate sa elimine zerul din untul brut care iese din putinei, malaxarea se efectueaza prin comprimarea bulgarului de unt intre o masa, fixa sau rotativa, si un cilindru de lemn, conic si canelat.
3) Putineiurile - malaxoare, in care butoiul, prevazut interior cu o rola canelata, in locul paletelor, permite sa se realizeze simultan cele doua operatii anterioare.
4) Masinile pentru formarea untului in forme comerciale diferite, cu exceptia masinilor de categoria celor care asigura inainte de toate impachetarea sau cantarirea efectiva de la pozitia nr. 84.22 sau 84.23, dupa caz.
B) Masinile si aparatele pentru producerea branzei:
1) Masinile de glasare, destinate sa omogenizeze amestecul de lapte prins si de smantana si pentru maruntirea cocoloaselor, in fabricarea branzei proaspete.
2) Masinile pentru formarea branzei proaspete, cu exceptia masinilor care realizeaza intre altele impachetare sau cantarire efectiva (pozitia nr. 84.22 sau 84.23 dupa caz).
3) Presele pentru branza (cu melc, cu contragreutate etc.) care sunt utilizate mai ales la fabricarea branzeturilor fierte, la punerea lor in forma si la eliminarea zerurilor.
In afara masinilor si aparatelor mai sus mentionate, industria de produse lactate utilizeaza diferite articole care se clasifica la alte pozitii din Nomenclatura. Este cazul cuvelor si rezervoarelor de stocare, de fierbere, de maturare etc. clasificate la pozitia nr. 84.18 sau 84.19, in masura in care aceste recipiente contin un dispozitiv de incalzire sau de racire, chiar asociat cu un mecanism de agitare sau altceva. In absenta dispozitivelor mecanice sau termice, se clasifica, dupa caz, la pozitiile nr. 73.09, 73.10, 74.19 sau 76.12 si 76.12. In ceea ce priveste cuvele si rezervoarele de stocare care contin mecanisme, cum sunt agitatoarele, mecanismele de basculare, se clasifica aici daca pot sa fie recunoscute ca apartinand industriei pentru produse lactate si in cazul contrar la pozitia nr. 84.79.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de Sectiune), se clasifica de asemenea aici, partile de masini sau aparatele din aceasta pozitie, cum sunt:
Rezervoarele, capacele si pulsatoarele de rezervoare pentru masinile de muls, cuve pentru muls (cu exceptia mansoanelor din cauciuc de la pozitia nr. 40.16) butoaiele pentru putineuri, cilindrii canelati si mesele de malaxoare, formele pentru masinile de format untul sau pentru masinile de format branzeturile etc.
Pozitia exclude aparatele casnice de la pozitia nr. 82.10 sau 85.09.
84.35 - PRESE, TEASCURI, MASINI SI DISPOZITIVE DE STORS SIMILARE PENTRU FABRICAREA VINULUI, CIDRULUI, SUCURILOR DE FRUCTE SAU A BAUTURILOR SIMILARE.
8435.10 - Masini si dispozitive
8435.90 - Parti
Pozitia cuprinde presele si teascurile, storcatoarele, masinile si aparatele similare, atat agricole cat si industriale, utilizate pentru fabricarea vinului, cidrului, rachiului de pere, sucurilor de fructe sau bauturilor similare, chiar fermentate.
Pozitia cuprinde, intre altele:
A) Masinile pentru extractia sucurilor de fructe care nu sunt destinate fermentarii (citricele, piersicile, rosiile, caisele, ananasul etc.) cum sunt mesele si presele, de mana sau mecanice, si masinile automate de extras sucul de citrice, cu cilindrii cu alveole, numite teascuri rotative.
B) Concasoarele de mere sau pere, care sunt actionate manual sau mecanic, compuse dintr-o palnie dispusa deasupra unui mecanism care transforma pulpa in pasta prin razuire (nuci dintate rotative, razuitoare etc.) sau prin zdrobirea intre cilindri.
C) Presele pentru producerea cidrului, mecanice sau hidraulice, care asigura presarea pulpei rase, inclusiv teascurile de mere dotate cu un concasor pe carucior, numite utilaje mobile pentru fabricarea cidrului.
D) Aparatele pentru presarea strugurilor, din care principalele sunt:
1) Storcatoarele, masinile cu doi cilindri canelati sau cu un cilindru unic cu palete, care foloseste pentru obtinerea sucurilor de struguri fara a zdrobi coaja boabelor si samburii (fabricarea vinurilor de degustare); storcatoarele-pompe, care sunt storcatoare ce contin un dispozitiv de pompare pentru evacuarea lichidului in cuva de fermentare.
2) Dezbrobonitoarele, constituite cel mai adesea dintr-o cuva perforata care este prevazuta in interior cu dispozitive de agitare rotative, si utilizate pentru a separa sucul (sau mustul) de ciorchini. Exista de asemenea storcatoare-dezbrobonitoare de boabe de pe ciorchine, care combina cele doua functii.
3) Teascurile, utilizate pentru extractia sucurilor inca continute in coji zdrobite si in pulpa scursa, ca si drojdiile iesite din cuvele de fermentare (vinuri de presa). Exista doua tipuri principale:
1●) Storcatoarele discontinui, constituite dintr-o presa, mecanica sau hidraulica, al carui piston preseaza cojile si pulpa dispusa intr-un recipient si mentinute lateral printr-o cutie demontabila cu deschizaturi (sita de sarma) prin care se scurge sucul; sunt de asemenea cuprinse aici storcatoarele de mare putere, constituite dintr-o presa hidraulica portal, sub care pot sa fie succesiv puse mai multe mese ale teascului montate pe un carucior.
2●) Teascurile continui, in care alimentarea si presarea sunt asigurate printr-un arbore cu surub Arhimede care se invarte intr-un cilindru.
E) Maruntitoarele, masini cu gheare sau palete rotative, care folosesc pentru dezagregarea blocurilor de drojdii presate, pentru o noua presare.
Aparatele utilizate pentru tratarea sucurilor de fructe, a musturilor, a vinurilor, cidrurilor sau rachiurilor de pere sunt excluse, de exemplu:
a) Racitoarele, sterilizatoarele, pasteurizatoarele si evaporatoarele (pozitia nr. 84.19).
b) Aparatele centrifuge, filtrele (inclusiv filtrele prese) si aparatele asemanatoare pentru limpezirea bauturilor (pozitia nr. 84.21).
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii) se clasifica aici partile aparatelor din aceasta pozitie, cum sunt:
Cilindrii cu alveole de teascuri rotative, roti dintate si razuitoare de zdrobitoare de mere, cilindrii de teascuri, cuve de la dispozitive pentru scoaterea boabelor de pe ciorchini, sitele de sarma, mesele teascului, batiurile, placile si aparatele de strangere pentru prese, gheare si palete pentru faramitatoare etc.
Pozitia exclude, intre altele:
a) Presele de fructe de la pozitiile nr. 44.19, 82.10 sau 85.09.
b) Pompele simple ale masinilor de recoltat struguri, ca si pompele de sucuri de fructe, de vin, de cidru, chiar specializate (pozitia nr. 84.13).
c) Masinile de stors centrifuge (pozitia nr. 84.21).
d) Masinile pentru curatarea recipientelor, imbutelierea, punerea dopurilor si toate celelalte aparate de la pozitia nr. 84.22 inclusiv aparatele cu jet de vapori pentru curatarea butoaielor etc.
e) Transportoarele de fructe (pozitia nr. 84.26 sau 84.28).
f) Masinile de razuit, de curatat sau de scos samburii fructelor (pozitia nr. 84.38).
84.36 - ALTE MASINI SI UTILAJE PENTRU AGRICULTURA, HORTICULTURA, SILVICULTURA, AVICULTURA SAU APICULTURA, INCLUSIV GERMINATOARELE PREVAZUTE CU DISPOZITIVE MECANICE SAU TERMICE; INCUBATOARELE SI CLOCITOARELE PENTRU AVICULTURA.
8436.10 - Masini si utilaje pentru prepararea hranei animalelor
- Masini si utilaje pentru avicultura, inclusiv incubatoare si clocitoare:
8436.21 - - Incubatoare si clocitoare
8436.29 - - Altele
8436.80 - Alte masini si utilaje
- Parti:
8436.91 - - De la masini sau utilaje pentru avicultura inclusiv de incubatoare si clocitoare
8436.99 - - Altele
Pozitia cuprinde o mare varietate de masini sau de utilaje care nu indeplinesc functiile definite la pozitiile de la nr. 84.32 pana la 84.35 si care sunt de felul celor utilizate la ferma sau in exploatarile asemanatoare (cooperativele agricole, scolile de agricultura, statiuni de cercetari etc.) in silvicultura, ca si in avicultura sau in apicultura, cu excluderea masinilor si aparatelor de tipul celor care sunt destinate acestor domenii.
I. - ALTE MASINI SI APARATE PENTRU AGRICULTURA, HORTICULTURA SAU SILVICULTURA; GERMINATOARE
Sunt mentionate:
A) Pulverizatoarele pentru seminte, destinate acoperirii semintelor cu pulberi insecticide, substante toxice etc., constituite dintr-un simplu tambur, rotativ, montat pe un batiu si alimentat prin unul sau mai multe buncare.
Sunt excluse de aici pulverizatoarele de praf la pozitia nr. 84.24.
B) Concasoarele si amestecatoarele de ingrasaminte.
C) Masinile de taiat altoiurile de la vie, arbori fructiferi etc.
D) Masinile de taiat gard viu.
E) Masinile si aparatele destinate pregatirii alimentelor sau a cerealelor macinate pentru animale, cum sunt:
1) Spargator de turte oleaginoase.
2) Taietoare de varza si alte masini pentru taierea plantelor verzi.
3) Taietoare de radacini, ca si masini de macinat, pentru sfecla, pentru varza cu radacina-tubercul, morcov sau plante furajere asemanatoare.
4) Taietoarele de paie si taietoarele de fan, inclusiv taietoarele-insilozatoare care presupun un transportor cu banda pentru punerea in silozuri a furajelor taiate.
5) Aparatele de macinat seminte, care asigura zdrobirea, separarea cojilor de seminte de ovaz, de orz etc.
6) Concasoarele si macinatoarele de cereale, porumb etc., morile de faina, de tipul celor utilizate la ferma.
7) Amestecatoarele de cereale macinate.
8) Aparatele de germinare (germinatoarele), dulapurile de cultura etc., care contin dispozitive mecanice (motoare, pompe, ventilatoare etc.) sau elemente termice, cu exceptia dulapurilor simple sau a sertarelor care urmeaza regimul materialului constitutiv.
F) Jgheaburile automate de adapat pentru bovine, cai, porci etc. cum sunt cele constituite dintr-o cuva metalica prevazuta in interior cu o paleta mobila care comanda alimentarea cu apa sub presiune botului animalului.
G) Masinile de tuns mecanic pentru animale.
Masinile manuale de tuns obisnuite se clasifica la pozitia nr. 82.14 sau 85.10, dupa caz.
H) Masinile si agregatele pentru silvicultura, cum sunt:
1) Masinile pentru scoaterea arborilor cu radacinile lor, prevazute cu falci care apuca trunchiurile si le dezradacineaza prin actiunea cricurilor hidraulice.
2) Masinile pentru doborarea arborilor cu ajutorul foarfecilor sau a ferastraielor hidraulice, chiar prevazute cu dispozitive care sa permita sa fie taiate ramurile sau pentru desfacerea cojilor arborilor, sau grapinele care sa permita sa fie transportati la locul de incarcare si stivuiti, ca si utilajele pentru doborarea arborilor, care se fixeaza in partea din fata a tractorului si care functioneaza cu ajutorul unei cupe care taie radacinile si a unei manete telescopice care amplifica puterea tractorului.
3) Masinile pentru transplantarea arborilor prevazute cu lame care taie o masa de pamant care contine si radacinile arborelui ce trebuie sa fie transplantat si care poate eventual sa efectueze un transport pe distante scurte.
4) Masinile pentru scoaterea radacinilor prin rabotare, taind cioturile din profunzime cu ajutorul discurilor prevazute cu cutite.
5) Masinile de taiat ramuri, ramurele etc., in aschii cu ajutorul lamelor de fragmentare, apoi evacuandu-le printr-o suflanta.
Pozitia exclude:
a) Lamele de taiere si cutitele pentru masinile de ferma, cum sunt taietoarele de radacini, taietoarele de paie, taietoarele de fan etc. (pozitia nr. 82.08).
b) Masinile care se clasifica, dupa principiul lor de functionare, la pozitia nr. 84.19, cum sunt autoclavele, si etuvele pentru tuberculi, furaje etc., altele decat incubatoarele si clocitoarele pentru avicultura.
c) Aparatele mecanice care proiecteaza, disperseaza sau pulverizeaza lichide (aparate de stropire etc.) sau pulberi (pozitia nr. 84.24).
d) Masini pneumatice de insilozat ca si troliurile pentru scoatere, taiere, corhanire a lemnului sau incarcarea arborilor sau a butucilor, precum si alte aparate de ridicat sau de manevrat (pozitiile nr. 84.25, 84.26 sau 84.28).
e) Masinile de sapat gauri pentru plantare, buldozere (inclusiv cu lama orientabila) pentru doborarea sau scoaterea cioturilor (pozitia nr. 84.29 sau 84.30).
f) Masinile folosit in industria zaharului pentru taierea sfeclei in taitei (pozitia nr. 84.38).
g) Masinile de taiat butucii in aschii de la pozitia nr. 84.39.
h) Masinile de cojit coaja de pe copac sau de pe butuci cu jeturi de apa (pozitia nr. 84.24) sau mecanice (pozitiile 84.65 sau 84.79 dupa caz).
i.j) Masinile-unelte pentru lucrat lemnul (pozitiile nr. 84.65, 84.67 sau 85.08).
k) Tractoarele special concepute pentru taierea arborilor (pozitia nr. 87.01).
l) Aparatele de uz veterinar, folosite pentru a ajuta vacile la fatare (pozitia nr. 90.18).
m) Tunuri anti-grindina (pozitia nr. 93.03).
II. - MASINILE DE AVICULTURA, INCUBATOARE SI CLOCITOARE
Grupa cuprinde urmatoarele:
A) Clocitoarele artificiale, destinate sa asigure incubarea oualor pana la iesirea puilor. Ouale, asezate in sertare sau platouri in interiorul incintei izoterme, sunt mentinute printr-un dispozitiv de incalzire (electrica sau altfel) la o temperatura constanta potrivita; anumite modele presupun intre altele un mecanism special care sa permita intoarcerea automata a oualelor.
B) Incubatoarele, incinte incalzite, mai mari, pentru cresterea puilor.
C) Baterii automate de crestere sau de ouat, instalatii de mari dimensiuni compuse din serii de celule suprapuse si echipate cu dispozitive automate pentru umplerea locurilor de mancat, curatirea incintei si strangerea oualor.
D) Aparatele mecanice pentru verificarea oualor, fara dispozitiv de triere (inclusiv masinile electronice de verificat oua), dar cu exceptia lampilor simple pentru verificat oua.
Masinile de triat si masinile de triat-verificat oua se clasifica la pozitia nr. 84.33.
E) Masinile automate de jumulit pasari, cu degete de cauciuc, cu discuri, cu piepteni etc. care utilizeaza in general o baie de apa fierbinte sau de ceara topita pentru a usura detasarea penelor. Aceste aparate nu pot sa se ocupe decat de o singura pasare o data sau de un numar mic de pasari. Aceste masini de jumulit pasari nu se confunda cu cele de mare randament de la pozitia nr. 84.38.
III. - MASINI SI APARATE DE APICULTURA
Grupa cuprinde:
A) Presele de miere.
B) Masinile pentru format faguri artificiali din ceara.
Grupa exclude:
a) Stupii clasificati dupa regimul materialului constitutiv (de exemplu pozitia nr. 44.21 pentru stupii de lemn).
b) Cazanele de bain-marie pentru retopire (turnarea noua) a fagurilor de miere, chiar prevazute cu un surub simplu de strangere (pozitia nr. 84.19).
c) Pulverizatoarele si afumatoarele portabile (pozitia nr. 84.24).
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale din Sectiune), se clasifica aici partile de masini si aparate de la aceasta pozitie.
84.37 - MASINI PENTRU CURATAT, CERNUT, SORTAT SAU TRIAT SEMINTE, BOABE SAU LEGUME USCATE; MASINI SI APARATE PENTRU MORARIT SAU PENTRU PRELUCRAREA CEREALELOR SAU A LEGUMELOR USCATE, ALTELE DECAT MASINILE SI APARATELE DE TIPUL CELOR FOLOSITE IN FERME.
8437.10 - Masini pentru curatat, cernut, sortat sau triat seminte, boabe sau legume uscate
8437.80 - Alte masini si aparate
8437.90 - Parti
I. - MASINI PENTRU CURATAT, SORTAT, TRIAT SAU CERNUT SEMINTE SAU LEGUME USCATE
Grupa cuprinde diferitele aparate si masini de tip atat agricol si horticol cat si industrial, pentru realizarea unei sortari a grauntelor (cereale, legume uscate, particule de seminte furajere, de legume etc.) sau pentru imbunatatirea calitatii lor prin ventilatii si cerneri succesive, in scopul eliminarii impuritatilor, a semintelor parazite sau straine, a semintelor sparte si, intre altele, selectarea semintelor mai frumoase, specifice pentru insamantare. In aceasta categorie, sunt de mentionat:
1) Tararele, care se compun dintr-un batiu pe care sunt montate un buncar de alimentare, un ventilator, gratarele in general vibrante si o transmisie.
2) Tararele de cernere (prin ventilare), tararele calibratoare, trioarele rotative si selectionatoarele de seminte, aparate mai perfectionate care, in afara curatirii prin ventilare, asigura separarea si cernerea semintelor dupa densitate, marime sau forma si efectueaza adesea, ca functie accesorie, tratarea cu insecticide.
3) Panzele trioare, utilizate in general pentru curatirea semintelor de sfecla, sunt constituite dintr-un batiu metalic pe care este montat un sistem de role care pun in miscare, sub o palnie de alimentare, o panza fara sfarsit foarte inclinata. Semintele iesite din palnie cad liber pana la partea de jos a panzei, in timp ce deseurile vegetale mai usoare adera la suprafata panzei.
4) Masinile speciale pentru curatirea semintelor de insamantare (aparatele de decuscutare, aparatele de dezradacinare etc.).
Grupa cuprinde si masinile si aparatele utilizate in morarit pentru curatire, triere sau cernerea semintelor inainte de macinare. Aceste masini si aparate, din care unele sunt de fapt bazate pe aceleasi principii ca si tararele, sitele si aparatele de triat descrise mai sus, sunt mult mai voluminoase si net specializate si sunt concepute pentru a lucra cu debite foarte mari. Printre aceste articole, se pot mentiona:
1) Separatoarele cu cicloane, pentru eliminarea impuritatilor continute in seminte.
2) Separatoarele si clasoarele cu cilindri rotativi, alveolati sau perforati.
3) Separatoarele pneumatice, cu site oscilante.
4) Trioare (separatoare) cu dispozitive magnetice sau electromagnetice.
5) Masinile de spalare si indepartare a pietrelor, cu sau fara coloana de uscare, care asigura eliminarea pietrelor, spalarea semintelor si antrenarea impuritatilor usoare.
6) Masinile pentru perierea semintelor.
7) Aparatele de inmuiere a semintelor, chiar cu dispozitiv de incalzire sau de cantarire.
Grupa cuprinde si masinile combinate care asigura in acelasi timp operatiile de curatire, cernere si triere; chiar daca contin un aparat electromagnetic de triere.
II. - MASINI SI APARATE PENTRU MORARIT
Independent de masinile si aparatele pentru curatirea, trierea sau cernerea semintelor inainte de macinare (vezi partea I de mai sus), masinile si aparatele pentru morarit cuprind:
A) Anumite aparate pentru amestecare sau pregatirea semintelor inainte de macinare, cum sunt:
1) Aparatele de masura si alimentatoare pentru grau, asigurand dozarea exacta a amestecurilor de seminte.
2) Tocitoarele cu cilindri, cu varfurile care se rotesc contra unor cilindri de cauciuc, varfuri cu care sunt intepate boabele moi care trebuiesc eliminate.
Sunt excluse:
a) Aparatele al caror principiu de functionare este bazat pe o schimbare a temperaturii, cum sunt culoanele de uscare (cu tevi de vapori, sub vid etc.) sau de racire, altele decat aparatele de inmuiere a semintelor (pozitia nr. 84.19).
b) Coloanele centrifuge de uscare (pozitia nr. 84.21).
c) Transportoarele de orice categorie, cu cupe, cu banda, pneumatice etc. (pozitia nr. 84.28).
B) Masinile si aparatele pentru macinarea sau zdrobirea granelor. Grupa cuprinde:
1) Morile cu pietre de macinat.
2) Morile cu cilindri, formate din mai multe seturi de cilindri metalici canelati, adesea raciti interior; in functie de numarul de cilindri, de reglarea si viteza lor relativa, granele sunt transformate in arpacas, gris sau faina.
3) Convertizoarele, tipuri de mori cu cilindri care au suprafata aproape neteda, concepute in mod special pentru a transforma arpacasul si grisul in faina.
4) Dezagregatoarele si acceleratoarele de macinare, utilizate pentru dezagregarea lamelelor de produse zdrobite care se formeaza pe cilindrii morilor sau convertizoarelor.
5) Alimentatoarele, aparate destinate sa asigure repartitia regulata a produselor intre cilindrii de zdrobire.
Micile mori pentru ferme se clasifica la pozitia nr. 84.36.
C) Masinile si aparatele de triat sau de separat faina de derivatii de la macinare.
Grupa cuprinde masinile utilizate pentru separat faina, grisul, arpacasul obtinute in timpul macinarii.
Separarea acestor diverse elemente necesita o serie de operatii destul de complexe, realizate de catre aparatele urmatoare, asezate adesea in serie:
1) Sitele plane, care asigura separarea fainii si a arpacasului si ale caror tipuri principale sunt sitele plane centrifuge, formate din tamburi poligonali sau cilindrici cu peretii prevazuti cu panze cu diferite dimensiuni de ochiuri si prevazute interior cu batatoare cu palete, si sitele plane oscilante sau plansichters, care sunt alcatuite dintr-o serie de cutii suprapuse, suspendate, puse in miscare prin deplasari oscilatorii independente si care contin in interior o compartimentare speciala si mai multe panze de cernut suprapuse.
2) Sitele mecanice, care asigura calibrarea arpacasului si separarea peliculelor cu ajutorul sitelor vibratoare traversate de un curent de aer.
3) Masinile pentru curatirea taratelor.
4) Amestecatoarele de faina, de tarate etc., ca si aparatele destinate imbogatirii continutului de vitamine al cerealelor.
Grupa exclude:
a) Aparatele pentru uscat faina (pozitia nr. 84.19).
b) Filtrele de aer si cicloanele utilizate pentru indepartarea, cu ajutorul aerului ventilat, a prafului provenit de la aparatele de triere sau de cernere (pozitia nr. 84.21).
c) Aparatele numite inregistratoare de randament, pentru controlul procentelor de extractie a fainii si alte aparate de testat faina (Capitolul 90).
III. - MASINILE SI APARATELE PENTRU PRELUCRAREA CEREALELOR SAU A LEGUMELOR USCATE
Operatiile de prelucrare vizate aici sunt in general precedate de operatiile de curatire, de triere sau de cernere (vezi partea I de mai sus).
Printre masinile si aparatele incadrate aici, sunt:
1) Masinile de decorticat sau de curatat coaja cerealelor sau legumelor uscate.
2) Masinile de decorticat, de curatit coaja sau de glasare a orezului.
3) Masinile pentru sfaramat mazarea, lintea, bobul etc. uscate.
4) Aparatele de aplatizat sau transformat in fulgi boabele de cereale, chiar daca contin un dispozitiv auxiliar de incalzire.
5) Morile si concasoarele speciale care se folosesc la transformarea in faina a cerealelor nepanificabile sau a legumelor uscate.
6) Masinile de taiat si masinile de tocat a boabelor de orz sau de ovaz.
Sunt excluse:
a) Etuvele, uscatoarele, aparatele de coacere, pentru fabricarea boabelor expandate, prajite sau coapte, pentru pregatirea maturilor destinate industriei berii, sau pentru prajirea si coacerea fainii, de la pozitia nr. 84.19 si, in general, toate aparatele si masinile care, prin principiul de functionare, se clasifica la aceasta ultima pozitie.
b) Masinile, aparatele si utilajele care efectueaza o prelucrare ulterioara prepararii fainii, cum sunt cele pentru pregatirea pastelor alimentare sau a conservelor si masinile pentru brutarie (pozitia nr. 84.38).
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor componente (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt, de asemenea, cuprinse aici partile componente de masini sau aparate de la aceasta pozitie, cum sunt:
Site, gratare (altele decat panzele de cernere, in bucati sau confectionate, de la pozitia nr. 59.11), cilindrii alveolari sau perforati, cilindrii amestecatori, cilindrii separatori, rolele pentru mori sau pentru convertizoare etc.
Filtrele pentru morile de macinat cu piatra se clasifica la pozitia nr. 68.04.
84.38 - MASINI SI APARATE, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE IN ACEST CAPITOL, PENTRU PREPARAREA SAU FABRICAREA INDUSTRIALA A ALIMENTELOR SAU BAUTURILOR, ALTELE DECAT MASINILE SI APARATELE PENTRU EXTRAGEREA SAU PREPARAREA ULEIURILOR SAU GRASIMILOR VEGETALE STABILE SAU ANIMALE.
8438.10 - Masini si aparate pentru brutarie, patiserie, fabricarea biscuitilor sau a pastelor fainoase alimentare
8438.20 - Masini si aparate pentru produse de cofetarie sau pentru fabricat cacao sau ciocolata
8438.30 - Masini si aparate pentru fabricarea zaharului
8438.40 - Masini si aparate pentru fabricarea berii
8438.50 - Masini si aparate pentru prepararea carnii
8438.60 - Masini si aparate pentru prepararea fructelor sau a legumelor
8438.80 - Alte masini si aparate
8438.90 - Parti
In masura in care nu sunt specificate si nici cuprinse in alta parte a acestui Capitol, pozitia cuprinde masinile si aparatele concepute in vederea prepararii sau a fabricarii industriale a alimentelor sau a bauturilor in vederea consumului lor imediat sau a conservarii, atat pentru alimentatia umana, cat si pentru alimentatia animalelor, cu exceptia masinilor si aparatelor pentru extractia sau prepararea uleiurilor sau a grasimilor vegetale stabile sau animale (pozitia nr. 84.79).
Totusi un mare numar de masini utilizate in aceste scopuri sunt excluse de la aceasta pozitie, de exemplu:
a) Aparatele de uz casnic, cum sunt dispozitivul de transare a carnii, masinile de taiat painea (pozitia nr. 82.10 sau 85.09).
b) Cuptoarele industriale sau de laborator (pozitia nr. 84.17 sau 85.14).
c) Aparatele de coacere, de etuvare, de prajire, de sterilizare etc. (pozitia nr. 84.19).
d) Masinile centrifuge sau filtrele (pozitia nr. 84.21).
e) Masinile pentru curatarea sau umplerea recipientelor, pentru ambalarea sau impachetarea marfurilor etc. (pozitia nr. 84.22).
f) Masinile si aparatele pentru prelucrarea cerealelor sau a legumelor uscate etc. (pozitia nr. 84.37).
I. - MASINI SI APARATE PENTRU BRUTARIE, PATISERIE SAU FABRICAREA BISCUITILOR
Grupa cuprinde:
1) Copaile mecanice si malaxoarele de aluat, constituite din recipienti rotativi sau ficsi, echipati interior cu un dispozitiv malaxor, cu brat fix sau mobil, indoit sau cu palete, care asigura framantarea aluatului. Unele tipuri, care functioneaza la viteza mare, contin o cuva racita prin manta de apa pentru a evita incalzirea pastei.
2) Masinile pentru impartirea aluatului, in care aluatul, iesit dintr-o covata, este debitat prin rasucire in bucati de dimensiuni egale. Adesea aceste masini contin si dispozitive de cantarit si rulat.
3) Masinile de format coca sub diferite forme, pentru fabricarea anumitor paini.
4) Masinile pentru felierea painilor, biscuitilor, prajiturilor etc.
5) Morile speciale de pesmet, care asigura macinarea painii uscate anterior.
6) Masinile pentru aranjarea, fasonarea, formarea, umplerea sau trierea prajiturilor, biscuitilor etc.
7) Aparatele pentru patiserie, pentru dozarea aluatului si ingredientelor in forme, pentru fabricarea prajiturilor etc.
Grupa exclude:
a) Cuptoarele de brutarie, de patiserie sau de fabricare a biscuitilor (pozitia nr. 84.17 sau 85.14).
b) Masinile pentru laminarea aluatului de biscuiti (pozitia nr. 84.20).
II. - MASINILE SI APARATELE PENTRU FABRICAREA PASTELOR FAINOASE ALIMENTARE
Grupa cuprinde:
1) Copaile speciale pentru malaxat coca.
2) Masinile pentru taierea si imprimarea in forme speciale, a foilor de pasta laminate, adesea prevazute cu propriul lor laminor de pasta.
3) Presele de extrudare continua pentru formarea pastelor lungi si cele de fabricat pastele mici de diferite forme pentru supe (litere, cifre, stele etc.) prevazute cu un cutit rotativ pentru taierea pastelor la iesirea din duzele profilate.
4) Aparatele pentru umplut ravioli (coltunasi cu carne); canelonis etc.
5) Masinile pentru rularea pastelor lungi in forma de ghemotoace sau rasucite etc.
Grupa exclude:
a) Aparatele de preuscare si aparatele de uscare pentru pastele alimentare (pozitia nr. 84.19).
b) Masinile de laminat paste alimentare (pozitia nr. 84.20).
III. - MASINI SI APARATE PENTRU PRODUSE DE COFETARIE
Grupa cuprinde:
1) Morile speciale pentru zahar glasat.
2) Framantatoarele si malaxoarele, formate din agitatoare sau mecanisme de macinat care actioneaza intr-un recipient prevazut adesea cu serpentine sau mantale de apa care sa permita incalzirea sau racirea materialelor in timpul lucrului.
3) Masinile de tras si de batut zaharul, care asigura tragerea si framantarea maselor de zahar sub forma de pasta sub actiunea barelor rotative si a carligelor.
4) Centrifugele pentru drageuri, utilizate pentru realizarea unei acoperiri dure si netede cu zahar sau cu ciocolata a miezurilor de cofetarie (migdale, alune, pastele dure diferite etc.). Ele se compun in esenta dintr-un bazin emisferic de cupru, adesea chiar de sticla, care se roteste in jurul unei axe inclinate si, in general, incalzit fie printr-o sursa exterioara de caldura (insuflare de aer cald in bazin sau incalzirea peretilor printr-un bec de gaz independent), fie, mai rar, cu ajutorul unui dispozitiv de incalzire incorporat (bec de gaz, serpentina de aburi etc.).
5) Dispozitivele pentru fabricarea pilulelor, berlingotierele si alte masini pentru taierea, modelarea sau punerea in forma a bomboanelor sau a produselor de cofetarie diferite.
Grupa exclude bazinele pentru pregatirea (fierberea) siropurilor si alte aparate de incalzire (pozitia nr. 84.19) sau de racire (pozitia nr. 84.18 sau 84.19).
IV. - MASINILE SI APARATELE PENTRU FABRICAREA DE CACAO SI DE CIOCOLATA
Grupa cuprinde:
1) Masinile de decorticat, de macinat sau de scoatere a germenilor pentru boabele de cacao prajite.
2) Macinatoarele-amestecatoare pentru formarea pastei de boabe macinate si macinatoarele si morile cu pietre de moara sau cu cilindri, pentru a face pasta mai fina.
3) Presele de scoatere a untului din pasta de cacao, care contin un dispozitiv de incalzire destinat sa lichefieze untul pentru a usura extractia.
4) Masinile pentru fabricat pudra de cacao, care asigura macinarea turtelor de pasta din care s-a extras untul, cernerea pulberii si adesea, de asemenea, incorporarea produselor de solubilizare sau de aromatizare.
5) Amestecatoarele de pasta de ciocolata, cu sau fara dispozitive de dozat pudra de cacao, zaharul, untul de cacao etc.
6) Masinile cu cilindri pentru rafinarea pastei de ciocolata.
7) Macinatoarele-amestecatoare, numite "conches", constituite dintr-o cuva, in general emisferica, prevazuta cu un dispozitiv de incalzire si echipata cu organe puternice de macinare si in care pasta de ciocolata este supusa la un tratament termic si la o triturare prelungita.
8) Presele-extrudere, utilizate la omogenizarea pastei de ciocolata si pentru debitarea in fractiuni regulate gata pentru a fi formate.
9) Masinile de format ciocolata, in general prevazute cu o masa vibratoare pentru confectionarea turtelor, a tabletelor etc. chiar prevazute cu dispozitive auxiliare de incalzire si mese de racire.
10) Masinile numite nappenses sau de imbracat utilizate pentru acoperirea biscuitilor, a prajiturilor, bomboanelor etc. cu un strat de ciocolata sau de alte paste dulci; aceste masini, care contin intotdeauna un dispozitiv de incalzire, se compun in general dintr-un transportor cu benzi, pe parcursul caruia produsele sunt introduse intr-o baie sau supuse actiunii unor jeturi de lichid de acoperire.
V. - MASINI SI APARATE PENTRU FABRICAREA ZAHARULUI
Masinile utilizate pentru obtinerea sucurilor de trestie de zahar sau de sfecla, sunt complet diferite, in timp ce masinile si aparatele destinate sa extraga zaharul din aceste sucuri sunt practic aceleasi in ambele cazuri. De aceea, masinile si aparatele de la aceasta grupa se clasifica in felul urmator:
A) Aparatele pentru extragerea sucului de trestie de zahar, cum sunt:
1) Defibratoarele, care contin axe orizontale rotative prevazute cu lame cu tais dublu, dispuse in coroane alaturate, care taie trestiile de zahar in fasii longitudinale.
2) Debitoare, prevazute cu un ansamblu de cilindri dintati care se rotesc la viteze diferite si care divizeaza fasiile in bucati mai scurte.
3) Macinatoare, in general cu role canelate, care permit reducerea dimensiunilor acestor fasii in fragmente mai mici; macinatoarele sunt adesea combinate cu un dispozitiv debitor.
4) Morile cu cilindri, destinate sa extraga sucul de la trestiile zdrobite, si care se compun, in general, dintr-un mecanism de alimentare, un ansamblu de cilindri de zdrobire, un dispozitiv cu jeturi de apa care asigura dilutia sucurilor, si una sau mai multe cuve de macerare.
B) Masinile pentru extragerea sucurilor de sfecla, cum sunt:
1) Masinile de spalat, constituite din cuve lungi parcurse de un curent de apa si in care sfecla este in mod constant agitata de un arbore cu elice.
2) Masinile de taiat sfecla, care taie pulpa in fasii subtiri sau taitei: se prezinta sub forma, fie de cuve cilindrice al caror fund este constituit dintr-un disc care se roteste, prevazut cu lame taietoare, fie de tamburi rotativi ai caror pereti sferici sunt formati din lame alaturate, la care vin sa se taie sfeclele proiectate prin forta centrifuga sau printr-un dispozitiv mecanic cu palete.
3) Dispozitivele de difuzare, destinate sa extraga din taitei prin osmoza, sucul zaharat; aceste aparate se compun din doua organe cilindrice lipite lateral: calorizatorul, un tip de incalzitor de apa cu serpentina de vapori si cuva de difuziune, care comunica cu calorizatorul si contine taiteii care trebuie sa fie tratati; cuva de difuziune se compune dintr-o incinta mare, inchisa, prevazuta in partea sa superioara cu o deschidere de incarcare si la baza cu o usa de descarcare (prezentata singura, cuva de difuzare este in general clasificata aici, in timp ce calorizatorul prezentat separat este prezentat de pozitia nr. 84.19).
4) Presele pentru pulpa de sfecla.
C) Aparatele pentru extractia zaharului din sucuri zaharate sau pentru rafinarea zaharului cum sunt:
1) Cuvele de sulfitare, in masura in care ele contin un agitator mecanic, cu exceptia cuvelor de acest tip, prevazute cu un dispozitiv de incalzire (pozitia nr. 84.19).
2) Cuvele de racire sau cristalizare, echipate cu agitatoare lente, si in care masa coapta se raceste in aer si continua cristalizarea inceputa in cuptor.
3) Masinile pentru taierea sau zdrobirea zaharului.
Grupa exclude:
a) Cuvele de limpezire (defecare) aparatele pentru concentrarea sucurilor si aparatele pentru coacere sau cristalizare numite dispozitive de coacere sub vid (pozitia nr. 84.19).
b) Centrifugele pentru separarea cristalelor sau pentru purificarea zaharului brut (rafinarea) si filtrele-prese (pozitia nr. 84.21).
VI. - MASINILE SI APARATELE PENTRU FABRICAREA BERII
Grupa cuprinde:
1) Cuvele de germinare, prevazute cu un agitator si tambururile rotative, destinate sa asigure germinarea orzului necesar producerii berii.
2) Cilindrii pentru degerminarea maltului uscat si sitele.
3) Concasoarele de malt, pentru sfaramarea maltului.
4) Cuvele de zaharificare, sau cuvele de plamadire, fara dispozitiv de incalzire incorporat, in care maltul concasat, amestecat cu apa calda, este constant amestecat de un agitator mecanic in vederea obtinerii transformarii in maltoza a amidonului sau (zaharificare).
5) Cuvele de filtrare, formate din recipiente mari echipate cu un agitator si prevazute cu funduri duble perforate care retin reziduurile solide (borhot) continute in musturile iesite de la cuva de zaharificare.
Se clasifica aici combinatiile de masini pentru industria de producere a berii, care constituie unitati functionale, in sensul Notei 4 de la Sectiunea XVI care cuprind, intre altele, cuvele de germinare, concasoarele de malt, cuvele de zaharificare, cuvele de filtrare etc., cu exceptia masinilor auxiliare, cum sunt de exemplu masinile de imbuteliat si pentru imprimarea etichetelor, care trebuie sa urmeze regimul lor propriu (vezi Consideratiile generale de la Sectiunea XVI).
Grupa exclude:
a) Cuvele de fermentare care nu sunt prevazute cu nici un fel de mecanism sau dispozitiv de racire (regimul materialului constitutiv).
b) Uscatoarele pentru malt, maceratoarele (aparate de incalzire utilizate pentru transformarea amidonului de malt in clei de amidon, inainte de zaharificare), cuvele de zaharificare care contin un dispozitiv de incalzire, cazanele de coacere sau de adaugare a fierturii din hamei (pozitia nr. 84.19), aparatele racitoare pentru bere si cuvele de fermentare cu serpentine de racire (pozitia nr. 84.18 sau 84.19).
c) Filtre-prese (pozitia nr. 84.21).
VII. - MASINILE SI APARATELE PENTRU PRELUCRAREA CARNII
Grupa cuprinde:
1) Masinile si aparatele pentru sacrificarea si tratarea ulterioara a animalelor.
2) Masinile pentru indepartarea parului de pe porci, compuse dintr-un postament metalic rotativ care sustine porcul taiat, deasupra caruia se rotesc, in sens invers, curele prevazute cu razuitoare.
3) Masinile de taiat sau de decupat, care opereaza cu ajutorul ferastraielor circulare sau a cutitelor rotative, pe carnea in carcasa.
4) Masinile pentru despicarea sau taierea oaselor.
5) Aparatele pentru fragezirea carnii, care au piepteni juxtapusi cu ace sau cu lame, care sectioneaza nervii.
6) Masinile pentru tocarea sau pentru debitarea carnii in cuburi.
7) Masinile pentru spalarea matelor.
8) Aparatele numite "impingatoare", cu cilindru si piston, pentru prepararea carnatilor, salamurilor etc.
9) Masinile pentru taierea in bucati a jamboanelor, salamurilor etc.
10) Presele pentru presarea in forme a carnii sau a grasimii.
11) Masinile si aparatele pentru sacrificarea, scoaterea penelor si eviscerarea pasarilor (cutit electric pentru sacrificare si sangerare, masini cu randament mare pentru scos penele, aparate pentru eviscerat, pentru eliminarea pipotelor sau pentru scoaterea plamanilor).
12) Masinile pentru sararea carnii, care au, fie o pompa legata prin tuburi flexibile la pistoale de mana care arunca saramura, fie un dispozitiv, in intregime automat, care asigura in acelasi timp transportul carnii si trecerea sa sub o serie de ace care injecteaza saramura.
Grupa exclude dispozitivele de oparit, autoclavele pentru topirea grasimii, dulapurile incalzitoare pentru coacerea jamboanelor, pastelor etc. si alte aparate de la pozitia nr. 84.19.
VIII. - MASINI SI APARATE PENTRU PREPARAREA FRUCTELOR SAU A LEGUMELOR
Grupa cuprinde:
A) Masinile de curatat, cum sunt:
1) Masinile mecanice de descojit cartofi etc., cel mai adesea alcatuite dintr-un tambur rotativ care este captusit in interior cu materiale abrazive.
2) Masinile mecanice de descojit mere, pere etc., care curata in spirala fructele sub actiunea cutitelor reglabile si care asigura uneori intre altele eliminarea miezului si a samburelui.
3) Depulpatoarele pentru citrice, care, cel mai adesea, indeparteaza coaja in sferturi, sau scoate pulpa citricelor anterior injumatatite.
4) Aparatele pentru descojirea chimica, formate dintr-un transportor cu banda care traverseaza un recipient in care fructele sau legumele trec prin jeturi de apa sau de lesie calda sau introduse in bai care contin aceste lichide; fructele si legumele sunt apoi agitate puternic intr-o cuva pentru a indeparta pielitele (aparatele din aceasta categorie raman cuprinse aici chiar daca contin o cuva prevazuta cu un dispozitiv pentru incalzirea lesiilor).
B) Masinile pentru curatirea mazarii sau legumelor asemanatoare formate dintr-un tambur rotativ a carui axa este prevazuta cu palete interioare care fac sa se desfaca pastaile, astfel incat boabele de mazare scapa prin deschiderile tamburului.
C) Masinile pentru curatirea fasolei verzi.
D) Masinile pentru scoaterea cozilor de la prune, cirese etc. si masinile pentru scoaterea fructelor de pe ciorchini (coacaze, coacaze negre, struguri etc.).
E) Masinile pentru scoaterea samburilor sau miezurilor de la fructe.
F) Masinile pentru curatirea sau decorticarea nucilor, a alunelor etc.
G) Masinile pentru taiat sau ras fructele proaspete sau uscate, legume, maniocul etc.
H) Masinile pentru tocarea sau sararea verzei pentru a obtine varza acra.
I.J) Aparatele pentru separarea pulpei fructelor sau legumelor pentru fabricarea dulceturilor, a sucurilor sau a concentratelor de rosii, cu exceptia preselor pentru sucuri de fructe (piersici, caise, rosii etc.) de la pozitia nr. 84.35.
Grupa exclude:
a) Aparatele pentru descojirea fructelor sau a legumelor prin caldura radianta (pozitia nr. 84.17).
b) Aparatele pentru albirea fructelor sau a legumelor, masini cu cilindri incalziti pentru pregatirea fulgilor de cartofi si alte materiale de la pozitia nr. 84.19.
c) Masinile de triat fructele sau legumele (pozitia nr. 84.33).
IX. - MASINI SI APARATE PENTRU PREPARAREA PESTILOR, CRUSTACEELOR, SCOICILOR ETC.
Grupa cuprinde:
1) Masinile pentru jupuirea, curatarea de solzi, scoaterea maruntaielor, separarea capului, oaselor, cozilor, la pesti.
2) Masinile pentru spintecarea sau taierea in bucati a pestilor sau pentru separarea fileurilor.
3) Masinile pentru taierea in bucati sau scoaterea din cochilie a crustaceelor.
4) Morile si concasoarele de faina de peste, pentru transformarea in faina de peste a resturilor de pesti uscati.
Grupa exclude aparatele de coacere, prajire si camerele de sarare sau afumare pentru conservele de peste, crustacee, scoici etc. si alte aparate asemanatoare de la pozitia nr. 84.19.
X. - ALTE MASINI SI APARATE PENTRU PREPARAREA SAU FABRICAREA INDUSTRIALA A ALIMENTELOR SAU A BAUTURILOR
Printre masinile si aparatele de aici, se pot mentiona:
1) Aparatele (butoaie), acetificatoare pentru otet, cu dispozitive mecanice.
2) Decorticatoarele si aparatele pentru scoaterea miezului de cafea (cu cilindri, cu discuri, sau cu lame).
3) Masinile pentru extractia uleiului esential de la portocale prin trecerea acestora intre cilindri cu varfuri.
4) Masinile pentru taierea si rularea frunzelor de ceai.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile de la Sectiune), se clasifica aici partile componente de la masinile sau aparatele din aceasta pozitie (de exemplu formele de paine utilizate in instalatiile automatizate de brutarie, formele pentru masinile de format bomboane, si produse de cofetarie diferite, formele pentru masinile de format ciocolata, matricele (sau filierele) din bronz sau alama, destinate sa echipeze presele pentru fabricarea pastelor alimentare).
84.39 - MASINI SI APARATE PENTRU FABRICAREA PASTEI DIN MATERIALE FIBROASE CELULOZICE SAU PENTRU FABRICAREA SAU FINISAREA HARTIEI SAU CARTONULUI.
8439.10 - Masini si aparate pentru fabricarea pastei din materiale fibroase celulozice
8439.20 - Masini si aparate pentru fabricarea hartiei sau cartonului
8439.30 - Masini si aparate pentru finisarea hartiei sau cartonului
- Parti:
8439.91 - - De masini sau aparate pentru fabricarea pastei din materiale fibroase celulozice
8439.99 - - Altele
Pozitia cuprinde masinile si aparatele pentru fabricarea pastelor din materiale fibroase celulozice pornind de la diferite materiale bogate in celuloza (lemn, iarba alfa, paie, carpe, franghii vechi, deseuri de hartii etc.), daca aceste paste sunt destinate fabricarii hartiei sau altor scopuri, cum sunt materialele textile artificiale, explozivii, panourile de fibre vegetale. Pozitia cuprinde si masinile pentru fabricarea hartiei sau cartonului, fie pornind de la pasta deja pregatita (de exemplu pasta mecanica sau chimica), fie direct pornind de la anumite materiale (iarba alfa, carpe, deseuri de hartii etc.), ca si masinile pentru finisarea sau pentru pregatirea hartiei sau cartonului in vederea diferitelor lor utilizari, cu exceptia masinilor de imprimat de la pozitia nr. 84.43.
I. - MASINI SI APARATE PENTRU FABRICAREA PASTEI DIN MATERIALE FIBROASE CELULOZICE
Grupa cuprinde:
A) Masinile si aparatele pentru tratamentul preliminar al materiilor prime in vederea fabricarii pastei, cum sunt:
1) Masinile de taiat (taietoare de carpe, franghii etc.).
2) Masinile de desprafuit carpe sau sitele plate.
3) Bateriile de spalatoare de carpe, cuve alungite in care carpele circula intr-un curent de apa, agitate de o roata cu palete.
4) Barbote si alte defibratoare ale hartiilor sau cartoanelor vechi.
5) Deschizatoarele sau defibratoarele de alfa sau de materiale asemanatoare, chiar cu un dispozitiv desprafuire.
6) Concasoarele de bambus cu cilindri si masinile de taiere a paielor speciale ale industriei hartiei.
7) Masinile de debitat aschii din rondele de lemn si masinile de triat-cernut aschii.
8) Defibratoarele de rondele de lemn, cu pietre de moara.
9) Masinile, de tipul Masonite, pentru desfacerea aschiilor in fibre sub efectul unei presiuni puternice urmate de o depresie brusca.
B) Sortizoare si clasatoare-epuratoare de pasta, in care pasta foarte diluata este triata dupa grosimile fibrelor si epurata intr-un set de site care retin fibrele insuficient macinate, nodurile, cocoloasele sau impuritatile diferite, cu exceptia epuratoarelor si rafinatoarelor centrifuge (pozitia nr. 84.21).
C) Presele de pasta, masini care asigura concentrarea si formarea foilor din pastele iesite de la concasoarele mecanice (pastele mecanice) sau de la digestoare (pastele chimice).
D) Bateriile de destramare a carpelor si bateriile pentru destramarea produselor de papetarie, de diferite tipuri (morile, concasoarele de paie, holendre olandeze, holendre de rafinare, holendre de inalbire etc.) care sunt cuve mari alungite parcurse de un curent de apa si in care fibrele de diferite paste se transforma intr-o masa de pulpa sub actiunea tambururilor cu cutite sau a morilor de piatra.
E) Aparatele de rafinare, in general compuse dintr-un recipient conic fix prevazut interior cu lamele tesite si in care este dispus un con rotativ, care este, de asemenea, prevazut cu lamele. Pasta diluata care traverseaza aparatul este batuta violent intre lamele, care zdrobesc cocoloasele si dau pastei o consistenta uniforma.
F) Masinile de macinat si defibratoarele, care prelucreaza pasta deja pregatita in vederea obtinerii unei paste celulozice special tratate pentru aplicatii particulare (de exemplu pregatirea nitrocelulozei).
II. - MASINI SI APARATE PENTRU FABRICAREA HARTIEI SAU CARTONULUI
Grupa cuprinde:
A) Masinile de format hartie, in foi continue cu masa plata (de tipul Fourdrinier), care realizeaza transformarea pastei in foaie continua de hartie sau de carton. Aceste masini, foarte voluminoase si complexe, contin urmatoarele: mecanism de distributie, care repartizeaza pasta in strat uniform pe o tabla metalica lunga sau o panza fara sfarsit din monofilamente sintetice care se deplaseaza pe role; un dispozitiv vibrator (oscilant) care faciliteaza paslirea fibrelor; cutii aspiratoare dispuse din loc in lor sub panza; cilindri de scurgere (dandyrolls) prevazuti cu panza metalica, cilindri impasliti (presa umeda); cilindri incalziti (presa uscata) care asigura progresiv uscarea si coeziunea foii de hartie; calandre, taietoare, bobinatoare etc.
B) Masinile numite "de format rotund", utilizate in mod obisnuit pentru fabricarea cartonului. Pe un principiu identic cu cel anterior, masa este adesea inlocuita cu un tambur mare prevazut cu panza metalica care se autoincarca de pasta prin rotire in cuva. Deslipit apoi de pe tambur, stratul de pasta este transportat de o banda de pasla sub cilindrii de stoarcere, numiti prese preliminare (sau prese umede), aspirante sau nu, urmate de uscatorii; hartia sau cartonul formate in felul acesta pot sa fie debitate in banda continua sau in foi separate. Un model simplificat al acestei masini (numit masina de rulat permite sa se obtina, foaie cu foaie, carton care se formeaza pe un cilindru prin infasurarea a mai multe straturi de pasta suprapuse; atunci cand este atinsa grosimea dorita, foaia este taiata, cu mana sau mecanic, dupa generatoarea cilindrului. Aceste masini sunt, de asemenea, utilizate pentru fabricarea cartonului de azbest sau de placi de azbociment.
C) Masinile pentru fabricarea hartiilor si cartoanelor cu mai multe straturi. Este vorba despre masini care presupun mai multe mese plate suprapuse sau o baterie de masini de "format" sau chiar de mese plate combinate cu masini "de format rotund". Diferitele straturi de paste produse simultan sunt reunite pe masina in stare umeda si fara liant.
D) Aparatele mici pentru fabricarea hartiilor esantion destinate incercarilor. Aceste aparate sunt adesea numite "aparate pentru tragerea foilor" pentru controlul fabricatiei.
III. - MASINI SI APARATE PENTRU FINISAREA HARTIEI SAU CARTONULUI
Grupa cuprinde:
A) Bobinatoarele-intinzatoare, care folosesc pentru intinderea si aplatizarea hartiei dupa fabricare, chiar cu dispozitiv pentru descarcarea hartiei de electricitatea statica acumulata in timpul fabricarii sale.
B) Masinile, altele decat calandrele, pentru incleiat hartia in foi (lipire de suprafata) si masinile numite "stratificatoare" pentru prelucrarea suprafetei, cum sunt acoperirea (cu sulfat de bariu, caolin etc.), emailarea, lacuirea, metalizarea cu ajutorul pulberilor, gumarea, parafinarea, acoperirea hartiei carbon, hartiei fotografice etc., aplicarea, in vederea fabricarii hartiilor de vopsire, de pulbere de pluta, pulbere de mica etc.
C) Masinile pentru impregnarea hartiei sau a cartonului cu ulei, cu materiale plastice etc. si masinile pentru fabricarea hartiei sau a cartoanelor bituminale, gudronate sau asfaltate.
D) Masinile pentru glasat, cu agat (flint) sau cu ciocan.
E) Masinile pentru linierea hartiilor scolare, hartiilor pentru registre etc. care functioneaza cu ajutorul unei serii de discuri mici sau penite de otel alaturate si alimentate printr-un rezervor de cerneala, cu exceptia masinilor de imprimat de la pozitia nr. 84.43.
F) Masinile pentru creponat, care lucreaza cu ajutorul unui cutit razuitor, care pliseaza hartia pe cilindrul incalzit.
G) Masinile de umezit hartia (numite si "pentru conditionarea hartiei") in care hartia sau cartonul este expus la aerul umed pe toata suprafata sa.
H) Masinile pentru granulat, gofrat, stampat (cu toate acestea, calandrele folosite pentru aceleasi scopuri cu care sunt legate de pozitia nr. 84.20).
I.J) Masinile pentru fabricarea hartiilor si a cartoanelor ondulate care contin adesea un dispozitiv pentru contra-lipire (laminare).
Unele dintre masinile mai sus mentionate, cum sunt masinile de reglare, de contra-lipire (laminare) sau de stratificare, pot sa efectueze, de asemenea, acoperirea cu folii subtiri de materiale plastice sau de metale; ele raman clasificate aici, daca sunt de tipul celor utilizate la prelucrarea hartiei sau cartonului.
Anumite masini complexe din aceasta pozitie pot sa contina, inglobate in ele fara sa fie modificata clasificarea, aparatele si masinile clasificate la alte pozitii din Nomenclatura atunci cand sunt prezentate separat; este cazul, de exemplu, al filtrelor pentru recuperarea fibrelor sau a materialelor de incarcare continute in apele de tratare (pozitia nr. 84.21), calandrele de toate tipurile (de lustruit, de frecat, de glasat, de gofrat etc.) (pozitia nr. 84.20) si masini taietoare de orice fel (pozitia nr. 84.41).
Pozitia exclude:
a) Autoclavele si masinile de spalat zdrente, autoclavele pentru tratarea aschiilor de lemn sau de alfa, cazanele pentru pastele de paie si aparatele de coacere similare, ca si uscatoarele pentru hartie cu cilindrii incalziti si alte uscatoare (pozitia nr. 84.19).
b) Masinile de cojit butuci cu jet de apa (pozitia nr. 84.24) sau mecanice (pozitia nr. 84.65 sau 84.79).
c) Masinile pentru imprimarea hartiilor (pozitia nr. 84.43).
d) Masinile de destramat zdrente de tipul lup (lupi batatori, lupi destramatori) sau de tipul Garnett, utilizate in industria textila (pozitia nr. 84.45).
e) Masinile pentru fabricarea fibrei vulcanizate (pozitia nr. 84.77).
f) Masinile pentru aplicarea abrazivilor pe hartii, tesaturi, lemn etc. (pozitia nr. 84.79).
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt de asemenea cuprinse aici parti de masini sau aparate din aceasta pozitie, cum sunt:
Tamburii dintati pentru prelucrat planta alfa (Esparto grass), tamburii si placutele dintate de la destramatoare, cilindrii pentru stoarcere si uscare si cutiile aspirante de la masinile de hartie cu masa plata, tamburii de masini de hartie "de format rotund" etc.
Nu sunt, cu toate acestea, considerate ca parti ale acestei pozitii:
a) Mansoanele de pasla pentru cilindri pentru masini de hartie, ca si benzile fara sfarsit din materiale textile de la pozitia nr. 59.11 sau din azbest de la pozitia nr. 68.12).
b) Morile (rotative sau fixe), vetrele de moara, contramorile si alte parti fixe de bazalt, lava sau piatra naturala (pozitia nr. 68.04 sau 68.15).
c) Pietrele de agat nemontate pentru masinile de glasat (pozitia nr. 71.03).
d) Benzile fara sfarsit din panza metalica de cupru sau de bronz pentru masinile de hartie cu masa plata (pozitia nr. 74.14).
e) Cutitele si lamele taietoare pentru masini (pozitia nr. 82.08).
f) Cilindri de calandre (pozitia nr. 84.20).
84.40 - MASINI SI APARATE PENTRU BROSAT SAU LEGAT CARTI, INCLUSIV MASINILE PENTRU CUSUT FOI.
8440.10 - Masini si aparate
8440.90 - Parti
Pozitia cuprinde masinile si aparatele utilizate pentru confectionarea sau asamblarea caietelor, carnetelor, fasciculelor, periodicelor, cartilor sau altor brosuri, ca si cartile cartonate sau legate.
Printre aceste masini si aparate, se pot mentiona:
1) Masinile de pliat in foi, utilizate pentru brosare sau legare, care pliaza foile mari de hartie in doua sau mai multe pliuri cu dimensiuni corespunzatoare paginilor; aceste masini se clasifica aici desi pot fi utilizate si pentru alte operatii de pliere.
2) Masinile de cusut cu fir metalic si masinile de agrafat, chiar daca sunt utilizabile pentru fabricarea cutiilor de carton sau articolelor asemanatoare.
3) Masinile de inserat sau de cusut brosuri, in care diferitele fascicule de carti, suspendate manual pe un lant de alimentare, sunt sortate, stranse si aduse la capul de brosare.
4) Presele-batatoare, care, prin laminare sau prin batere, finiseaza pliurile care formeaza corpurile cartilor inainte de brosare sau de legare.
5) Masinile "grecquer", care au ca functie realizarea, pe partea din spate a cartilor inca necusute, crestaturilor sau taieturilor destinate sa primeasca firele de legatura.
6) Masinile simple de cusut cu fir textil si masinile de brosat, mai complexe, care contin un dispozitiv de alimentare automata care aseaza foile sau fasciculele sub capul unei masini de cusut, care le reuneste prin simpla coasere, sau, mai adesea, printr-o panglica sau o banda de tesatura.
7) Masinile de indreptat sau de rotunjit partile din spate ale volumelor inainte de aplicarea copertii sau a legaturii.
8) Masinile pentru lipit fasii textile sau de hartie care contin textul explicativ pe marginea gravurilor sau atlaselor sau pentru lipit alte foi intermediare, in vederea incadrarii (intercalarii) lor in legatura.
9) Masinile de copertat cu coperti din hartie, pentru cartile ieftine, brosuri etc.
10) Masinile pentru fabricarea copertilor pentru cartile cartonate (acoperite prin imbucare) care contin in general un mecanism de alimentare cu foi de hartie sau carton, cu percalina etc., si un dispozitiv de lipire, completat adesea printr-un sistem de incalzire sau de uscare.
11) Masinile de indreptat copertile terminate, constituite dintr-un sistem de role si de mese.
12) Masinile pentru copertarea cartilor cartonate (sau masinile pentru facut topuri) prin introducerea, lipirea si presarea corpului cartii intr-o coperta prefabricata. Unele dintre masini sunt prevazute cu un dispozitiv care sa permita sa se introduca in carte diferitele intercalari (ilustratii, desene, harti etc.).
13) Masinile pentru aurit sau colorat muchiile cartilor.
14) Masinile pentru aurit sau stampat, care sa permita introducerea literelor, motivelor decorative, retele etc., pe partea din spate sau pe partile plate ale legaturilor si, in mod accesoriu, pe anumite lucrari de marochinarie (invelitoare de carti, mape de birou etc.) cu exceptia preselor simple de utilizare generala (pozitia nr. 84.79) sau a masinilor de imprimat care utilizeaza caracterele mobile compuse din bloc (pozitia nr. 84.43).
15) Masinile de compostat sau de paginat cartile, paginile de carnete, registre-contabile etc.
16) Masinile pentru legaturile numite "spirale" asambland intr-un mod permanent foile cu ajutorul unei spirale (sau inele) de metal sau de material plastic, inserat intr-un sir de perforatii realizate pe foi. Ele au in general un dispozitiv de perforat si un mecanism pentru formarea spiralelor sau a inelelor.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Capitolului) sunt de asemenea cuprinse aici partile de masini sau aparate din aceasta pozitie.
Pozitia exclude:
a) Gherghefurile, in general din lemn, constituite dintr-un dispozitiv cu surub care este destinat sa mentina intinse firele in timpul legarii cartilor cu mana (pozitia nr. 44.21).
b) Cutiutele si lamele, taisurile (pozitia nr. 82.08).
c) Masinile pentru indoirea hartiei sau cartonului, altele decat masinile de pliat in foi, masinile de taiat hartia si alte masini pentru taiat, trasat sau canelat hartia sau cartonul, masinile pentru insemnarea sau pentru egalizarea teancurilor de foi de hartie, masinile pentru taierea marginilor si taierea brosurilor sau a corpurilor de carti, masinile pentru rotunjirea colturilor cartilor, registrelor, carnetelor etc. masinile pentru executat crestaturi si masinile pentru prindere (cu agrafe) de tipul celor care se folosesc numai la fabricarea cutiilor de carton (pozitia nr. 84.41).
d) Masinile de facut margini, masinile de indoit si masinile de numerotat cartile (masinile de insemnat), aparatele auxiliare ale masinilor de imprimerie (pozitia nr. 84.43).
e) Masinile de taiat panza (pozitia nr. 84.51).
f) Acele pentru masini de cusut (pozitia nr. 84.52).
g) Masinile pentru impodobit pielea, utilizate in industria de legatorie (pozitia nr. 84.53).
h) Masinile de pus agrafe de tipul utilizat in birouri pentru a reuni documentele (pozitia nr. 84.72).
84.41 - ALTE MASINI SI APARATE PENTRU PRELUCRAREA PASTEI DE HARTIE, HARTIEI SAU CARTONULUI, INCLUSIV MASINILE DE TAIAT DE ORICE FEL.
8441.10 - Masini de taiat
8441.20 - Masini pentru fabricarea sacilor, pungilor sau plicurilor
8441.30 - Masinile pentru fabricarea cutiilor, lazilor, tuburilor de carton, bidoanelor sau ambalajelor similare, altfel decat prin mulare
8441.40 - Masini pentru mularea articolelor din pasta de hartie, hartie sau carton
8441.80 - Alte masini si aparate
8441.90 - Parti
Pozitia cuprinde toate aparatele si masinile pentru decuparea hartiei sau a cartonului si, cu exceptia materialului de brosare sau de legare, toate aparatele si masinile utilizate pentru fasonarea pastei de hartie, a hartiei sau a cartonului dupa fabricarea acestora, de la simpla taiere in benzi, sau in foi la latimea sau in formatele comerciale, pana la fabricarea diferitelor articole.
Pozitia cuprinde:
1) Masinile de taiat si de ornat hartia (inclusiv masinile cu mai multe cutite) masinile de decupat si pentru decuparea in foi, inclusiv masinile de taiat in lungime si transversal pentru masinile de fabricat hartie; masinile pentru taierea sau decuparea corpurilor de brosuri sau de carti si masinile pentru facut crestaturi, ca si foarfecele, masinile de taiat hartie si aparatele pentru taierea probelor fotografice pe hartie sau pe cartoane de uz fotografic, dar cu excluderea masinilor si aparatelor pentru taiat filme sau pelicule, de tipul celor utilizate in laboratoarele fotografice sau cinematografice (pozitia nr. 90.10).
2) Masinile de taiere-rulare, care folosesc pentru debitarea hartiei in bobine sub forma benzilor rulate de latimi determinate.
3) Aparatele pentru insemnarea sau egalizarea foilor, fiselor etc. in vederea stivuirii lor in topuri regulate, blocuri etc.
4) Masinile de perforat, inclusiv cele pentru perforarea liniilor de decupare (perforare cu acul, perforare alungita etc.) pentru timbre, hartie igienica etc.
5) Masinile pentru fabricarea plicurilor (decupare, indoire, dublare etc.).
6) Masinile pentru decupare prin stantare (confetti, etichete, hartie - dantela, fise de clasor, acoperiri pentru ferestre, forme de cutii etc.).
7) Masinile de taiat, de trasat sau de legat cartoane, pentru cutiile pliante, coperti de dosare etc.
8) Masinile de pliat, altele decat masinile de pliat in foi de la pozitia nr. 84.40.
9) Masinile de taiat, pliat, imbinat sau pus in caiete sau in tuburi a hartiei de tigarete.
10) Masinile pentru fabricarea sacilor de hartie.
11) Masinile pentru fabricarea cutiilor pliante.
12) Masinile speciale pentru agrafarea cutiilor sau a articolelor asemanatoare, cu exceptia masinilor de cusut cu fir metalic si masinile de agrafat simple, utilizate atat pentru brosare sau legare cat si pentru cartonaje (pozitia nr. 84.40).
13) Alte masini pentru fabricarea cutiilor si cartoanelor.
14) Masinile pentru rulat pentru fabricarea tuburilor, tevilor sau mansoanelor de filatura, tuburilor de cartuse, tuburilor izolante etc.
15) Masinile pentru format pahare, recipiente, butelii etc., de hartie sau carton parafinat, care au in general un dispozitiv de montare si de lipire.
16) Masinile de mulat articole din pasta de hartie, hartie sau carton (ambalajele pentru oua, platouri sau farfurii de cofetarie sau pentru camping, jucarii etc.) chiar cu un dispozitiv de incalzire.
Presele simple, mecanice sau hidraulice, folosite adesea in acest scop, se clasifica la pozitia nr. 84.79.
Anumite masini si aparate de la aceasta pozitie, in particular masinile pentru fabricarea sacilor de hartie sau a cutiilor pliante, pot sa contina un dispozitiv de imprimare fara sa fie modificata, clasificarea lor, cu conditia ca, in conformitate cu Nota 3 de la Sectiune, sa fie vorba despre un simplu mecanism auxiliar.
Pe de alta parte, unele dintre masinile clasificate aici, cum sunt masinile de decupat, de indoit sau de fabricat saci, pot sa foloseasca la fasonarea anumitor materiale plastice sau a metalelor trase in foi subtiri: cu toate acestea se clasifica la aceasta pozitie, daca se dovedesc, in mod evident utilizabile pentru prelucrarea hartiei sau a cartonului.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt de asemenea cuprinse aici partile masinilor sau aparatelor din aceasta pozitie.
Pozitia exclude:
a) Etuvele pentru uscarea articolelor din carton (pozitia nr. 84.19).
b) Masinile pentru impachetat (de exemplu ciocolata) care realizeaza intre altele fabricarea si imprimarea cartonajelor (etuiuri etc.) (pozitia nr. 84.22).
c) Presele pentru imprimari pe laturile stereotipurilor si masinile de compus prin perforare a benzilor de hartie (pozitia nr. 84.42).
d) Presele de tiparire, cu sau fara cerneala, si alte masini si aparate pentru imprimat (pozitia nr. 84.43).
e) Masinile pentru fabricarea sforilor de hartie din benzi de hartie (pozitia nr. 84.45).
f) Masinile pentru perforat cartoane Jacquard (pozitia nr. 84.48).
g) Masinile speciale pentru cusut pentru fabricarea sacilor de hartie (pozitia nr. 84.52).
h) Masinile perforatoare de la pozitia nr. 84.71).
i.j) Aparatele de perforat, hartii sau documente, ca si aparatele utilizate in birouri pentru distrugerea documentelor confidentiale (pozitia nr. 84.72).
k) Masinile si aparatele pentru punerea ochetelor ca si masinile pentru parafinarea paharelor, recipientelor etc., prin imersare (pozitia nr. 84.79).
84.42 - MASINI, APARATE SI ECHIPAMENTE (ALTELE DECAT MASINILE-UNELTE DE LA POZITIILE NR. DE LA 84.56 PANA LA 84.65) PENTRU TURNAT SAU PENTRU COMPUS CARACTERE TIPOGRAFICE SAU PENTRU PREGATIREA SAU FABRICAREA CLISEELOR, PLANSELOR, CILINDRILOR SAU ALTOR COMPONENTE IMPRIMANTE; CARACTERE TIPOGRAFICE, CLISEE, PLANSE, CILINDRII SI ALTE COMPONENTE IMPRIMATE, PIETRE LITOGRAFICE, CILINDRI, PLANSE SI PLACI PREGATITE PENTRU IMPRIMARE (DE EXEMPLU SLEFUITE, GRANULATE, LUSTRUITE)
8442.10 - Masini pentru compus caractere tipografice prin procedee fotografice
8442.20 - Masini, aparate si echipamente pentru compus caractere tipografice prin alte procedee, chiar cu dispozitiv de turnare
8442.30 - Alte masini, aparate si echipamente
8442.40 - Parti ale acestor masini, aparate si echipamente
8442.50 - Caractere tipografice, clisee, planse, cilindri si alte componente imprimante; pietre litografice, cilindri, planse si placi pregatite pentru imprimare (de exemplu slefuite, granulate, lustruite)
Pozitia cuprinde:
1) Tipurile si componentele imprimante: caractere, clisee, planse, cilindri si alte forme imprimante, gravate sau acoperite cu amprente, care realizeaza imprimarea textelor sau a ilustratiilor fie manual, fie, mai obisnuit, pe masinile de imprimat de la pozitia nr. 84.43; sunt de asemenea cuprinse aici pietrele litografice, cilindrii si placile pregatite, adica facute proprii pentru a primi amprente sau gravuri.
2) Echipamentele, masinile si aparatele care folosesc pentru fabricarea tipurilor sau componentelor imprimante de mai sus sau care permit sa se efectueze asamblarea lor in vederea imprimarii (culegerea), fie ca aceste lucruri sunt executate manual sau mecanic.
Se clasifica la aceasta pozitie echipamentele de felul celor pentru imprimarea, pe hartie, pe textile, pe linoleum, pe piele sau pe alte materiale, a tertelor, ilustratiilor, a motivelor decorative etc. in functie de procedeul de imprimerie, si anume:
I. Imprimarea in relief: prin tipografie cu ajutorul caracterelor mobile, a cliseelor stereotipice sau galvanoplastice, prin xilografie (gravura pe lemn) sau prin clisee fotogravate in relief; in aceste moduri de imprimare, cerneala se depune pe partile care ies in relief.
II. Imprimarea plata: prin litografie, fototipie, sau prin calcografie sau rotocalcografie (offset) - in aceste procedee, cerneala de imprimerie se depune numai pe anumite parti special pregatite ale suprafetei plane ale tipului-, si prin procedeul numit cu sablon (sau culoare) sau procedeul cu sita.
III. Imprimarea in gol: prin heliogravura plata sau rotativa (rotogravura), prin gravura cu ac de gravat, cu apa tare, sau prin toate procedeele in care cerneala de imprimare este retinuta prin partile goale in interior ale tipului.
A. - CARACTERE TIPOGRAFICE, CUSEE, PLANSE CILINDRI SI ALTE COMPONENTE IMPRIMANTE; PIETRE LITOGRAFICE, CILINDRII, PLANSE SI PLACI PREGATITE PENTRU IMPRIMARE (DE EXEMPLU SLEFUITE, GRANULATE, LUSTRUITE)
Grupa cuprinde:
1) Caracterele tipografice si tipurile izolate asemanatoare de orice fel (litere, cifre, semne, ornamente, flori, vignete, linii etc.) din lemn sau din metal (aliaje plumb-antimoniu-cositor, alama etc.) sau de materiale plastice, in principal utilizate pentru culegerea tipografica manuala; sunt de asemenea cuprinse aici blocurile mici (cvadrat si alte genuri), care, desi neimprimante, sunt intercalate in materialul cules pentru realizarea spatiilor (a blancurilor).
2) Cliseele tipografice sau plumburile, constituite dintr-un mulaj monobloc, plan sau semicilindric, de plumb (stereotipuri), adesea acoperite cu cupru, nichel sau crom prin galvanoplastie. Aceste clisee sunt obtinute prin mularea in plumb a unei amprente a blocului tipografic compus cu mana (forma), relevata la presa pe o foaie de carton sau de pasta de celuloza (matrita). Unele dintre celelalte clisee, numite galvanos sunt obtinute prin galvanoplastie dintr-o amprenta in ceara sau in material plastic a formei sau plansei de reprodus; cochilia galvanica obtinuta in felul acesta este apoi intarita prin umplere cu plumb si fixata pe o placa suport din lemn.
Se clasifica aici cliseele tipografice din materiale plastice realizate prin mularea matritei de carton cu ajutorul pulberilor termoplastice.
3) Cliseele pentru fotogravuri, utilizate in principal pentru imprimarea ilustratiilor, care sunt reproduse fotografic - cu interpunerea unui ecran pentru ilustratiile umbrite (similigravura, autotipic) - apoi reduse pe o placa de cupru sau de zinc, gravata apoi in relief cu acid. Cliseele sunt in general fixate pe o placa de lemn, cu sau fara interpunerea unei dubluri de plumb.
4) Plansele pentru reproducere, gravate in relief sau in adancime (intaglio), manual (cu ace de gravat, acuaforte etc.) sau mecanic (heliogravura etc.), pe lemn, linoleum, cupru, otel etc.
5) Pietrele litografice, acoperite cu desene manuale sau prin transfer fotografic si pregatite in acid.
6) Placile pentru metalografie sau calcografie (litografia plata, pe metal), acoperite de amprente, reproduse plan (nici in relief, nici intaglio), in general din zinc sau din aluminiu, inclusiv foile metalice flexibile similare pentru rotocalcografie (offset).
7) Cilindrii gravati sau imprimati pentru reproducere.
8) Stampilele, placile, matritele si contra-matritele gravate pentru stantare sau imprimare in relief, utilizate pentru imprimarea cu sau fara aplicarea cernelii, a antetelor pentru scrisori, facturi etc. cartilor de vizita etc.
Grupa include de asemenea, chiar daca nu sunt inca gravate sau acoperite cu amprente, pietrele litografice, ca si placile si cilindrii, in masura in care au fost facute operatiile care le fac potrivite pentru a primi gravuri sau amprente. Acesta este cazul pentru:
9) Pietrele litografice de masa perfect rectificate sau granulate.
10) Placile de lemn pregatite pentru xilografie; acestea sunt planse de dimensiuni mici si de grosime egala cu inaltimea caracterelor de imprimerie, rectificate perfect.
11) Plansele si placile metalice pregatite pentru gravura, adica slefuite, granulate sau lustruite.
12) Cilindrii metalici cu suprafata granulata sau perfect lustruita: acesti cilindri, cel mai adesea din fonta, sunt in general, acoperiti cu cupru mulat fie printr-un strat galvanoplastic, fie prin mansoane (inele) detasabile alaturate.
13) Foliile si plansele metalice sau de material plastic, pentru masinile care imprima offset, de tipul utilizat in birouri. Aceste folii si planse contin, in general, pe marginea lor superioara dispozitive de prindere care permit sa fie fixate pe cilindrul masinii.
Placile sensibilizate (de exemplu, cele constituite dintr-o folie metalica sau dintr-o folie de material plastic acoperita cu o emulsie fotografica sensibilizata sau cele constituite dintr-o folie de material plastic fotosensibila, chiar lipita pe un suport de metal sau de orice alt material) se clasifica la pozitia nr. 37.01.
B. - MASINI, APARATE SI ECHIPAMENTE (ALTELE DECAT MASINILE-UNELTE DE LA POZITIILE NR. DE LA 84.56 PANA LA 84.65) DE TURNAT SAU DE COMPUS CARACTERE SAU PENTRU PREGATIREA SAU FABRICAREA CLISEELOR, PANSELOR, CILINDRILOR SAU ALTOR COMPONENTE IMPRIMANTE
Caracterele tipografice pot sa fie efectuate fie manual, fie mecanic cu ajutorul masinilor mai mult sau mai putin complexe. Grupa cuprinde:
1) Matritele, placute, in mod obisnuit din cupru, sculptate in adancime cu ajutorul unui poanson care are in relief litera, semnul etc.; ele folosesc la mularea caracterelor izolate.
2) Mesele de rertificat si pentru nivelat manual caracterele; ele se compun in esenta dintr-o masa de fonta perfect rectificata ("marmura"), echipata cu un un canal lung cu falci de strangere in care sunt mentinute caracterele de rectificat la dimensiunile cerute.
3) formatoarele automate, in care caracterele se elaboreaza, litera cu litera, dar fara nici un fel de munca de culegere; contin in general un creuzet incalzit electric, care contine rezerva de metal topit, un dispozitiv de racire a matritei pentru a grabi solidificarea si mecanisme care asigura rectificarea caracterului.
4) Masinile pentru formarea liniilor, blancurilor, regletelor etc., prin extrudare.
5) Vingalacele (culegarele), pe care muncitorul incepe culegerea asezand cu mana una sau mai multe linii de caractere. Sunt constituite dintr-o placuta sau o rigleta plata de lemn sau de metal, bine rectificate, cu doua laturi marginite de doua rigle asezate in echer. Ele se completeaza adesea cu un mic dispozitiv de strangere cu rigleta sau cu cursor. Spalturile sunt placute asemanatoare, dar mai mari, care contin o pagina culeasa in intregime numita si pachet.
6) Sasiul, de fonta sau de otel, in care se aseaza, in vederea imprimarii, una, doua sau patru pagini (pachete) fixate prin adaosuri, pene metalice speciale sau dispozitive mecanice de strangere (cu nuca, cu surub etc.), de asemenea, clasificate aici.
In afara masinii automate de turnat, de mai sus, care realizeaza numai turnarea caracterelor, aceasta grupa cuprinde o serie de alte masini, de tipuri foarte diferite, care permit sa se efectueze mecanic, nu numai turnarea caracterelor, dar si culegerea lor tipografica. Acest lucru, se realizeaza, fie in doua operatii deosebite, efectuate pe doua masini diferite, dar complementare (prima asigurand culegerea, sau mai exact preculegerea, cea de a doua, turnarea caracterelor compuse separat sau in linii-blocuri), fie simultan pe aceeasi masina, printre aceste masini, adesea foarte complexe, sunt de mentionat:
7) Masinile de turnat si de compus caracterele separate (monotip) in care o banda, anterior perforata pe o masina speciala, asigura, prin relee pneumatice, alegerea matricelor speciale continute in sasiul masinii de topit care elibereaza caracterele izolate si le compune pe un spalt care face corp cu masina.
Aceste masini sunt utilizate impreuna cu o masina de preculegerea constituita dintr-un perforator cu claviatura care sa permita preculegerea textului sub forma unei benzi de hartie perforata. Masinile de preculegere se clasifica la aceasta pozitie.
8) Masinile de cules si de turnat caractere separate (rototipe), masini cu claviatura care sa permita pe aceeasi masina operatiile: selectarea matricelor, turnarea caracterelor separate si culegerea.
9) Masinile de turnat caracterele culese in linii-bloruri (de tipul Ludlow), care, cu ajutorul liniilor de matrice preculese manual, realizeaza linii intregi de caractere culese si asamblate impreuna (linii-bloc).
10) Masinile de cules si de turnat in linii-blocuri, masini cu claviatura foarte complexe si de tipuri foarte variate (intertip, linograf etc.) care asigura culegerea si turnarea in linii-blocuri pe aceeasi masina. Unele dintre ele contin un dispozitiv care sa permita actionarea lor, fara utilizarea claviaturii proprii, cu ajutorul unei benzi perforate, anterior culeasa pe un perforator special cu claviatura, se clasifica de asemenea aici (culegere numita telemecanica).
11) Masinile de scris, numite de "cules", cu seturi de caractere variabile, utilizate in principal pentru a realiza cliseele, placile offset sau copiile destinate fotolitografiei si care, spre deosebire de masinile obisnuite, permit aranjarea randului.
In mod special pentru tirajele mari, formele pe sasiu culese manual nu sunt intotdeauna utilizate ele insele pe masinile de imprimat; sunt substituite fie prin mulajele de plumb (clisee stereotipuri), pregatite manual sau mecanic, fie prin reproducerile galvanice (clisee galvanos); aceste clisee pot sa fie conservate in vederea tirajelor ulterioare, fara imobilizarea caracterelor. Se clasifica aici:
12) Presele speciale de amprentare, care folosesc pentru realizarea formelor pe matrite de carton, sau mai uzual pe ceara sau materiale plastice.
13) Matritele impresionate, stantate pe masinile mentionate anterior.
14) Masinile de format clisee de stereotipie, care asigura mularea cliseelor de plumb, plate sau cilindrice, negativul amprentei matritei de carton introdusa in masina. Masinile care contin un cuptor destinat mentinerii in stare topita a rezervei de metal a mulajului se clasifica la aceasta pozitie, daca cuptorul este integrat in masina.
15) Aparatele pentru fabricarea cliseelor prin lectura directa a unui document. La aceste aparate, o celula fotoelectrica citeste textul documentului si impulsurile transmise printr-un dispozitiv electronic de aceasta celula, permit actionarea unei scule care arde sau indeparteaza materialul corespunzator din cliseul de material plastic.
16) Masinile pentru plombaginat amprentele de ceara sau de materiale plastice, in vederea obtinerii, prin galvanoplastie, a cliseelor galvanos; pulberea de grafit este aplicata printr-un set de perii mobile, iar un dispozitiv de spalare cu apa preia plombagina in exces.
Grupa cuprinde si materialul si masinile destinate pregatirii placilor, cilindrilor sau altor organe imprimate, cum sunt:
17) Masinile de gravat cu acid a placilor sau cilindrilor, compuse din cuve speciale, prevazute cu agitatoare.
18) Masinile pentru sensibilizarea zincurilor de offset (centrifuge) in general prevazute cu o Incalzire electrica.
19) Cuvele de electroliza si de lustruit pentru cilindrii de heliogravura rotativa, dotate cu o serie de perii de frecat prevazute cu agat, care permit sa se reincarce si sa relustruiasca simultan stratul de cupru al cilindrului rotit in timpul operatiei de
electroliza.
Pozitia cuprinde intre altele, masinile de cules prin procedeul fotografic care culeg prin fotografiere succesiva, fie caracterele dispuse pe seturi de discuri rotative, fie pe fata unor matrici special concepute in acest scop, fie pe un tub catodic printr-o matrice de puncte foarte fine care se suprapun. Sunt, de asemenea, cuprinse aici, masinile de cules cu raze laser proiectate pe o pelicula fotografica.
Unele dintre aceste masini sunt cu claviatura sau cu dispozitive similare. Altele sunt concepute pentru a fi comandate de catre o banda de hartie perforata sau alt suport de informatii codificate, anterior culese pe o masina separata.
Nu se clasifica in aceasta pozitie decat masinile de cules sau de formare a cliseelor care culeg in mod real caracterele, chiar daca caracterul este fotografiat dupa culegere. Din contra, se clasifica la Capitolul 90 unele aparate si masini de cules sau de formare a cliseelor care utilizeaza un procedeu de reproducere fotografica. Acestea sunt, de exemplu:
a) Masinile si aparatele pentru fotocopierea documentelor, cum sunt desenele, textele, in vederea pregatirii diferitelor clisee sau a cilindrilor de imprimare; este cazul, de exemplu, al camerelor negre pentru fotogravura pe banc cu glisiere, sau batiu suspendat, a aparatelor de luat vederi tricome, masinile si aparatele de micsorat sau de marit, aparatele si ramele de copiat, mesele luminoase (sau formele luminoase) care folosesc atat la montarea fotocopiilor cat si la expunerea probelor; unele dintre aceste aparate utilizeaza ecrane de sticla sau de materiale plastice fin caroiate, ecrane colorate, de sticla sau de materiale plastice pentru fotocromie, ca si port-rastere si port-ecrane.
b) Aparatele care fotografiaza forme intregi de caractere, anterior culese manual sau cu masina, ca si dispozitivele fotografice complementare prezentate separat, care transforma o masina normala de turnat caractere si de cules intr-o masina care lucreaza prin fotografierea matricelor pe masura ce se realizeaza culegerea lor.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii) sunt, de asemenea cuprinse aici, partile masinilor, aparatelor sau echipamentelor de la aceasta pozitie.
Sunt intre altele excluse:
a) Tiparele decupate din metal, material plastic, carton etc., pentru imprimarea pe masinile de colorat cu sablon (sau culoare) (regimul materialului constitutiv).
b) Cartoanele speciale pentru matritele de stereotipie (in general pozitiile nr. 48.05, 48.10 sau 48.11): hartiile pentru reproducere sau transfer, care contin textele sau desenele de reprodus (pozitia nr. 48.16).
c) Panza de matase, colorata sau nu, montata pe cadre pentru imprimarea numita cu site (serigrafie) (pozitia nr. 59.11), ca si panza cu fire metalice, montata pe cadre, pregatita sau nu, destinata imprimarii numite cu sita (regimul materialului constitutiv).
d) Poansoanele pentru stantarea matricelor si alte scule manuale (pozitia nr. 82.05).
e) Cuptoarele de stereotipie (pozitia nr. 84.17 sau 85.14, dupa caz).
f) Uscatoarele de matrite si presele pentru uscarea matritelor, prevazute cu placi (marmura) incalzite (pozitia nr. 84.19).
g) Fiarele pentru masinile de aurit (pozitia nr. 84.40).
h) Masinile de prelucrat metalul, piatra, lemnul etc. cum sunt masinile pentru rectificat si pentru finisat matricele, dispozitivele de taiat si rabotezele cu filete, masinile pentru granularea pietrelor sau placilor metalice (cu discuri, cu bile etc.). masinile de gravat placi sau cilindri metalici, masinile de frezat, de rectificat sau de gravat cliseele (masinile de frezat in lemn sau linotere) ferastraiele in salturi pentru taierea dupa contur a cliseelor etc. si masinile de rectificat sau granulat pietrele litografice (pozitiile nr. de la 84.56, pana la 84.65, dupa caz).
i.j) Masinile de cules sau stantat placile sau foile imprimante, de materiale plastice, metal etc. destinate masinilor de multiplicat, masinilor de imprimat adresele etc. (pozitia nr. 84.72).
k) Caracterele si componentele imprimante pentru masinile de scris, de calculat sau alte masini de la pozitia nr. de la 84.69 pana la 84.72 (pozitia nr. 84.73).
l) Formele (pozitia nr. 84.80) altele decat formele si matricele care constituie piesele integrante ale masinilor de turnat sau de compus, care se clasifica aici.
m) Matricele pentru granulat portabile electrice cu discuri (masini electrice de burat) pentru pietrele litografice (pozitia nr. 85.08).
n) Creuzetele electrice (pozitia nr. 84.14).
o) Aparatele de teleculegere, emitatoarele si receptoarele care realizeaza telegrafic culegerea la distanta (telelinotipie) a unui text inregistrat pe banda perforata (pozitiile nr. 85.17, 85.25 sau 85.27) dupa caz.
p) Instrumentele de masura, de control sau de verificare, cum sunt compasurile de identificare a matritelor, echerele, calibrele si tipometrele (pozitia nr. 90.17 sau 90.31 in functie de caz).
q) Mobilierul special de imprimerie cu cutii de litere sau cu sertare pentru conservarea caracterelor, poansoanelor, matritelor etc. (pozitia nr. 94.03).
r) Rolele de aplicare manuala a cernelii (regimul materialului constitutiv).
84.43 - MASINI SI APARATE DE IMPRIMAT, INCLUSIV MASINILE DE IMPRIMAT CU JET DE CERNEALA, ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 84.71; MASINI AUXILIARE PENTRU IMPRIMARE (+).
- Masinile si aparatele de imprimat tip offset:
8443.11 - - Cu hartie in sul
8443.12 - - Cu foi de hartie format maxim de 22 x 36 cm (offset de birou)
8443.19 - - Altele
- Masini si aparate de imprimat, tipografice, cu exceptia masinilor si aparatelor flexografice:
8443.21 - - Cu hartie in sul
8443.29 - - Altele
8443.30 - Masini si aparate de imprimat, heliografice
8443.40 - Masini si aparate de imprimat heliografice
- Alte masini de imprimat:
8443.51 - - Masini de imprimat cu jet de cerneala
8443.59 - - Altele
8443.60 - Masini auxiliare
8443.90 - Parti
Se clasifica aici toate masinile si aparatele care folosesc la imprimarea cu ajutorul semnelor, caracterelor sau formelor imprimante de la pozitia anterioara, cu exceptia urmatoarelor:
a) Multiplicatoarele hectografice sau cu matrite de hartie parafinata, masinile de imprimat adresele si alte masini imprimante de birou sau de magazin de la pozitiile nr. de la 84.69 pana la 84.72.
b) Aparatele de fotocopiat sau de termocopiat (in mod special pentru reproducerea planurilor, documentelor etc.) (Capitolul 90).
Pozitia cuprinde, de asemenea:
1) Masinile pentru imprimarea materialelor textile, a fetrului, a hartiei de tapet sau de ambalaj, materialelor plastice, a linoleumului, a pielii, a cauciucului etc. concepute pentru realizarea unei decoratii sau a unei imprimari uniforme formate prin alaturarea repetata a unui acelasi desen sau motiv (indienare).
2) Masinile de imprimat cu jet de cerneala, cu exceptia celor special concepute pentru a constitui o unitate de la pozitia nr. 84.71.
3) Masinile auxiliare, chiar prezentate separat, cum sunt masinile de realizat margini, masinile de pliat, in masura in care ele sunt special concepute pentru lucrul cu masinile de imprimat.
I. - MASINI SI APARATE DE IMPRIMAT
Se deosebesc patru categorii principale:
A) Presele de imprimat
1) Presele obisnuite folosite mai ales pentru tragerea gravurilor sau a probelor artistice. De modelul cel mai simplu, ele se compun in general dintr-o masa orizontala fixa (sau marmura) pe care se aseaza forma, cliseul si plansa de reprodus si dintr-o placa mobila pe care un mecanism cu surub sau cu parghii permite o apasare puternica pe marmura, dupa interpunerea foii de imprimat acoperite cu o stofa speciala (blanchet) destinata sa repartizeze presiunea; tamponarea (cu cerneala) se face cu o rola in mod manual sau mecanic.
2) Presele numite "cu tipar plan" sunt mult mai puternice dar au un principiu de functionare identic. Placa de presiune mobila (sau tiparul plan) care poarta blanchetul si foaia este dispusa aproape orizontal si se inchide ca o falca peste materialul cules sustinut de marmura fixa, asezata vertical; contin in general un dispozitiv cu role de aplicare a cernelii. Se clasifica aici, de asemenea, presele cu tipar plan fara cerneala, destinate sa imprime pe uscat, in relief.
B) Masinile de imprimat cu cilindri.
Particularitatea acestor masini este ca "tiparul plan" este inlocuit cu un cilindru rotativ care poarta foaia si blanchetul, in timp ce marmura, plana, primeste o miscare alternativa de translatie sub cilindru. Fac parte din aceasta clasa:
1) Masinile numite "in alb", cu un singur cilindru si care, ca si presele descrise mai sus, imprima numai o parte a foii (imprimarea numita in alb); ele fac unu sau doua rotatii pentru fiecare foaie imprimata.
2) Masinile cu unul sau doi cilindri care, prevazute cu marmura care poarta doua forme, imprima cele doua fete ale foii, rotita mecanic de pe un cilindru pe celalalt (masini cu contratipar) sau pe un acelasi cilindru (masinile cu reactie).
Unele dintre aceste masini reunesc mai multe grupe, pe acelasi batiu, pentru imprimarea in mai multe culori.
C) Masinile de imprimat rotative.
La aceste masini, marmura este ea insasi inlocuita cu un cilindru care poarta doua clisee semicilindrice (tipografice) sau cu cilindri gravati (heliogravura, rotogravura etc.) sau impresionati (rotocalcografie). Rotativele pentru imprimarea in culori contin mai multi cilindri de imprimare si rolele lor de tamponare cu cerneala, alaturate. Toate organele de imprimare, de tamponare cu cerneala sau de presiune fiind rotative, aceste masini permit nu numai imprimare foaie cu foaie, ca cele precedente, dar, de asemenea, imprimarea continua, fata-verso, in negru sau in culori, pe benzi de hartie derulate din bobine. Unele dintre rotativele de presa, de dimensiuni considerabile, care reunesc pe un acelasi batiu mai multe grupuri de imprimare, permit sa se imprime simultan toate paginile unui jurnal sau ale unui periodic, care sunt, la capatul masinii, taiate, pliate, asamblate, brosate si stivuite de diferite mecanisme auxiliare integrate sau asociate cu masina.
D) Masinile de imprimat cu jet de cerneala
La aceste masini, caracterele sunt reproduse pe hartie printr-un jet de picaturi de cerneala care traverseaza o matrita fin gaurita in puncte.
Masinile de imprimat mai sus mentionate - si in mod special rotativele de format mediu si mic pot sa fie echipate cu dispozitive de fasonare dispuse alaturi de elementele de imprimare, ansamblul fiind conceput pentru a realiza pornind, de exemplu, de la o bobina si printr-o singura operatie continua, produsele complete, cum sunt formele de cutii, ambalajele, etichetele, tichetele de cale ferata, carnetele de bilete de tramvai etc.
La masinile clasice, utilizate in imprimerie sau in artele grafice, pot sa se adauge anumite masini speciale, cum sunt:
1●) Masinile de imprimat tabla cositorita (cutii de conserve, tuburi, tocuri etc.).
2●) Masinile pentru imprimat cadranele de ceasuri.
3●) Masinile de marcat dopuri, lumanari sau alte obiecte de forme diferite.
4●) Masinile de marcat sau lipit viniete pentru tesaturi, lenjerie etc.
5●) Masinile pentru marcarea semnelor de referinta pe brosuri si carti (numite masini de semnat).
6●) Masini de numerotat, datat, compostat si, in mod general, toate masinile si aparatele similare (altele decat aparatele manuale la pozitia nr. 96.11) care functioneaza cu folie metalica, sigilii, role de litere sau cifre etc. tamponate cu cerneala sau nu.
7●) Unele masini mici de imprimat de birou, care utilizeaza caracterele tipografice sau procedeul offset (si impropriu numite multiplicatoare datorita similitudinii de forma si de utilizare cu aceste din urma aparate).
Sunt de asemenea cuprinse aici masinile de colorat cu sablon care, utilizand sabloanele (sau tiparele) de zinc decupate, folosesc pentru colorarea, cu ajutorul periilor mobile, a rolelor sau prin pulverizare, a copiilor lucrarilor de arta, a cartilor de joc, a cartilor cu imagini pentru copii etc., anterior imprimate cu negru, ca si masinile pentru imprimarea cu sita, avand un principiu de functionare similar.
Dintre masinile pentru imprimarea textilelor, a hartiei de tapet, a hartiilor de ambalaj, a linoleumului, a pielii etc., cuprinse in aceasta pozitie, se disting:
1) Masinile de imprimat cu plansa (xilografice), care realizeaza un desen continuu, uniform, cu ajutorul planselor (cliseelor) gravate, cel mai adesea in relief, si presate dupa tamponarea cu cerneala, pe tesatura, hartia de tapet etc., care avanseaza continuu in masina; aceste masini pot, de asemenea, sa fie utilizate pentru imprimarea discontinua a articolelor mici (esarfe, baticuri, batiste etc.).
2) Masinile de imprimat cu rulouri care cuprind in general un mare tambur central, prevazut pe periferia sa (pentru imprimarea motivelor de culori diferite), cu o serie de cilindri gravati (cate un cilindru pentru fiecare culoare), prevazut fiecare cu un cilindru de tamponare cu cerneala si cu o razuitoare a surplusului.
3) Masinile de imprimat cu sablon; tesatura sau foaia de imprimat trece in masina in acelasi timp cu o banda decupata cu diferite desene, prin care este aplicata culoarea.
4) Masinile de imprimat urzeala, care, inainte de tesut, imprima un desen firelor de urzeala desfasurate de pe sulul de urzeala.
5) Masinile de imprimat firele, care produc efecte de culoare pe fire, sau chiar pe semitort, inainte de filarea lor.
II. - MASINILE SI APARATELE AUXILIARE DE IMPRIMERIE
Este vorba aici de masinile si de aparatele auxiliare, chiar prezentate separat, concepute numai pentru a functiona impreuna cu masina de imprimat, in vederea asigurarii, in timpul imprimarii sau ulterior, a functionarii, manevrarii sau prelucrarii complementare a foilor sau a benzilor de hartie.
Printre aceste masini si aparate, care cel mai adesea nu fac parte integranta din masina de imprimat, se pot mentiona:
A) Elevatoarele de stive de hartie. Acestea reprezinta sasiuri prevazute cu un platou mobil care poarta stiva de foi albe si se ridica progresiv in timpul lucrului de imprimare, pentru a tine constant stiva la inaltimea masinii.
B) Alimentatoare automate, utilizate pentru imprimarea foaie cu foaie. Au rolul de a apuca foile de pe o stiva una cate una (in general, cu ajutorul unui brat cu ventuze pneumatice) si de a le insera in masina de imprimat, perfect centrate. Frecvent sunt folosite in combinatie cu un elevator, de stive.
C) Masinile de primire a foilor, aparatelor asemanatoare alimentatoarelor automate, dar care, executand operatia inversa, primesc si stivuiesc foile imprimate.
D) Masinile de indoit, de lipit, de perforat si de intepat care asigura adesea, la capatul masinii, indoirea si brosarea foilor imprimate (jurnale, prospecte, periodice etc.).
Daca masinile de acest tip nu sunt in mod exclusiv concepute pentru a functiona cu o masina de imprimat, sunt excluse (pozitia nr. 84.40 sau 84.41), dupa caz.
E) Numaratoarele automate, mici accesorii ale masinilor de imprimat, in esenta compuse din role marcate cu cifre care sunt alaturate pe un acelasi ax si functioneaza ca numarator cu role.
F) Masinile de innegrit hartia, care se folosesc la depunerea pulberii metalice pe foile care tocmai au fost imprimate cu acid pentru gravare intr-o masina de imprimat.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt de asemenea cuprinse aici partile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie.
Pozitia exclude:
a) Asternuturile si mansoanele de cilindri, de tesatura cauciucata sau nu, de pasla, de cauciuc etc. (regimul materiei constitutive).
b) Masinile cu dispozitive imprimante accesorii, cum sunt anumite masini de pus in saci, impachetat etc. (pozitia nr. 84.22) si anumite masini pentru fasonarea hartiei sau a cartonului (pozitia nr. 84.41); prezentate separat, dispozitivele imprimate se clasifica aici. In masura in care imprima prin procedeele utilizate de masinile de la aceasta pozitie.
c) Aparatele anti-maculare (de curatat petele de cerneala) cu jet (pozitia nr. 83.24).
d) Aparatele denumite telescriptoare sau teleimprimatoare belinografele si aparatele asemanatoare care asigura transmiterea telegrafica si reproducerea la distanta a textelor, desenelor etc. (pozitiile nr. 85.17, 85.25 sau 85.27 dupa caz).
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 8443.11, 8443.12 si 8443.19
Se clasifica la aceste subpozitii, masinile si aparatele, in care imprimarea este realizata cu ajutorul unei placi imprimante, pe care desenul este reprodus in plan, adica nici in gol nici in relief (procedeu de imprimare in plan sau offset). Formarea imaginii de imprimat se bazeaza pe principiul respingerii reciprice a apei si a corpurilor grase. Imprimarea, realizata intotdeauna pe o masina rotativa este obtinuta nu prin contact direct al suportului imprimant pe materia de imprimat, ci prin transfer intermediar pe un cilindru de cauciuc numit asternut (blanchet) care la randul lui transfera pe materialul de imprimat. Masinile si aparatele de la aceste subpozitii se caracterizeaza prin prezenta asternutului si a unui dispozitiv destinat sa umezeasca in permanenta partile neimprimante ale cliseului fixat pe un cilindru de metal. Masinile de imprimat in offset pot sa fie alimentate in bobine sau in foi.
Subpozitiile nr. 8443.21 si 8443.29
Imprimarea tipografica constituie un procedeu de imprimare unde cerneala este transferata prin presare, de catre partile in relief ale formei imprimante pe materia de imprimat. Forma imprimanta se compune din caractere separate, blocuri de linii sau de clisee de aceeasi inaltime tipografica.
Cu toate acestea, aceste subpozitii nu cuprind masinile si aparatele de imprimat, flexografice.
Subpozitia nr. 8443.30
Imprimarea flexografica constituie o imprimare de tipul tipografic pentru lucrurile mai simple (imprimarea materialelor pentru ambalaj, formulare, prospecte etc.) unde placa de imprimare, din cauciuc sau din materiale termoplastice, este aplicata direct pe cilindrul de imprimare. Pe aceste masini, a caror constructie este mai simpla si mai usoara decat cea a masinilor si a aparatelor care folosesc alte sisteme de imprimare, benzile de hartie continue sunt imprimate in una sau mai multe culori, cu ajutorul cernelii pe baza de alcool sau alti solventi volatili.
Subpozitia nr. 8443.40
Imprimarea prin procedeul cu tipar adanc constituie un procedeu de imprimare in care cerneala retinuta in partile gravate ale tiparului este transpusa prin presiune pe materialul de imprimat. Aceasta forma de imprimare isi gaseste originea in gravura pe cupru, procedeu in care elementele sunt gravate, cu ajutorul daltei sau a unui acid, mai mult sau mai putin profund in placa metalica lustruita, in timp ce suprafata placii ramane curata, canalele se incarca cu cerneala in cantitatea necesara pentru imprimarea motivelor.
Imprimarea prin procedeul cu tipar adanc, este in principiu asemanatoare cu gravura pe cupru. In locul placii se utilizeaza un cilindru rotativ. Transpunerea imaginii sau semnelor se face pe o forma cilindrica aramita galvanic, prin efectul unui procedeu mecanic sau prin efectul unui procedeu fotochimic.
84.44 - MASINI PENTRU FILAREA (EXTRUDAREA), LAMINAREA, TEXTURAREA SAU TAIEREA MATERIALELOR TEXTILE SINTETICE SAU ARTIFICIALE.
Pozitia cuprinde masinile pentru fabricarea firelor de materiale textile sintetice sau artificiale, inclusiv masinile pentru taierea acestor fire.
Aici se clasifica:
1) Masinile de filat materiale textile sintetice sau artificiale sub forma fibrelor continui compuse fie dintr-un monofilament, fie din mai multe filamente alaturate. Aceste masini se compun dintr-o serie lunga de posturi de filare identice alaturate (travee). Fiecare element contine o pompa speciala si un filtru care asigura alimentarea unei filiere; filamentul sau filamentele iesite din filiera trec fie intr-un recipient care contine un coagulant chimic (in cazul viscozei), fie intr-o camera inchisa in care se pulverizeaza apa (matase artificiala tip cupro-amoniacala) sau un curent de aer cald (acetat de celuloza), fie in camere de racire. Filiera are un orificiu unic sau orificii multiple (adesea mai multe mii), destinate obtinerii unui fir unic sau, mai general, a unui fir cu mai multe filamente; in acest din urma caz, filamentele elementare iesite dintr-o aceeasi filiera sunt, inca de la extrudarea lor, reunite printr-o torsionare usoara intr-un dispozitiv special. Dupa destinatia produselor, fibrele iesite de la diferite posturi de filare sunt bobinate fie separat, fie sub forma cablurilor (tows) putand sa contina mai multe sute de mii de filamente si destinate sa fie taiate in tronsoane scurte (fibre discontinui).
2) Masinile de etirat (intins) filamentele de materiale textile sintetice pana la trei sau patru ori lungimea lor initiala in scopul de a orienta moleculele lor si de a imbunatati in felul acesta anumite caracteristici tehnice.
3) Masinile pentru texturarea fibrelor din materiale textile sintetice. Cea mai mare parte a procedeelor de texturare (metoda conventionala discontinua, torsiune falsa, ondulare pe lama, termofixare, jet de aer cald sau de vapori, tricotare) modifica proprietatile fizice ale fibrelor in vederea obtinerii firelor incretite, firelor tip "spuma" elastica, fire ondulate etc.
4) Masinile de debitat fibre scurte (fibre discontinue) prin taierea cablurilor de fibre continui.
5) Masinile "tow-to-top", care permit sa se obtina de asemenea fibre scurte, dar fara a deranja paralelismul fibrelor din cablu; acest tip de masina furnizeaza in felul acesta, nu fibre scurte intretesute ca precedentele ci veritabile panglici (tops) direct filabile, fara cardare sau pieptanare; aceste masini sunt de altfel adesea incorporate intr-o masina de filat (un asemenea ansamblu, numit masina tow-to-yarn, este citat in Nota explicativa de la pozitia nr. 84.45).
6) Masinile de rupt fire continui, pentru fabricarea firelor numite cu filamente rupte. Cu ajutorul rolelor diferentiale, aceste masini realizeaza ruperea, la intervale date, numai a unei parti a fibrelor unui cablu; in ciuda prezentei unui anumit numar de fibre continui, firul obtinut dupa aceea prezinta proprietatea unui fir cu fibre scurte.
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii) partile si accesoriile masinilor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.48.
Pozitia exclude:
a) Masinile si aparatele pentru pregatirea materialelor plastice destinate filarii produselor textile sintetice sau artificiale (pozitia nr. 84.19 sau 84.77, in general).
b) Laminoare cu cilindrii si laminoare de la pozitia nr. 84.45.
c) Masinile de fabricat fibrele de sticla continui sau discontinui (pozitia nr. 84.75).
84.45 - MASINI PENTRU PREPARAREA (PRELUCRAREA PRELIMINARA) MATERIALELOR TEXTILE; MASINI PENTRU FILAREA, DUBLAREA SAU RASUCIREA MATERIALELOR TEXTILE SI ALTE MASINI SI APARATE PENTRU FABRICAREA FIRELOR TEXTILE; MASINI DE BOBINAT (INCLUSIV DE CANETAT) SAU DE DEPANAT MATERIALELE TEXTILE SI MASINI PENTRU PREGATIREA FIRELOR TEXTILE IN VEDEREA UTILIZARII LOR PE MASINILE DE LA POZITIILE NR. 84.46 SAU 84.47.
- Masinile pentru prepararea (prelucrarea preliminara) fibrelor textile:
8445.11 - - Masini de cadrat
8445.12 - - Masini de pieptanat
8445.13 - - Laminoare si flaiere
8445.19 - - Altele
8445.20 - Masinile de filat materiale textile
8445.30 - Masinile de dublat sau rasucit materiale textile
8445.40 - Masini de bobinat (inclusiv masinile de canetat) sau de depanat materiale textile
8445.90 - Altele
Pozitia cuprinde, cu anumite exceptii mentionate mai jos, toate aparatele si masinile care, in industria textila, permit sa se realizeze operatiile urmatoare:
I. Pregatirea si tratamentele preliminare ale diferitelor materiale textile in vederea:
1●) Transformarii lor in fire sau sfori:
2●) Fabricarii paslei (fetrului), vatei sau altor materiale de umplere.
II. Transformarea in fire continui, prin filare, rasucire sau cablare a diferitelor materiale textile naturale sau fibre sintetice sau artificiale, inclusiv fabricarea firelor de hartie pornind de la panglici, cu exceptia masinilor propriu-zise de fabricare a franghiilor sau a cablurilor (pozitia nr. 84.79).
III. Depanarea sau bobinarea benzilor, semitorturilor, firelor sau sforilor si pregatirea firelor textile in vederea utilizarii lor pe masinile de la pozitia nr. 84.46 sau 84.47).
A. - MASINILE SI APARATELE PENTRU PREGATIREA MATERIALELOR TEXTILE NATURALE SAU A FIBRELOR SCURTE SINTETICE SAU ARTIFICIALE, IN VEDEREA FILARII SI MASINILE SIMILARE PENTRU PRODUCEREA MATERIALELOR DE UMPLERE DIN LANA, VATA SAU PASLA
Grupa cuprinde:
1) Aparatele de clasat, destinate sa claseze fibrele dupa lungime; aceste masini se compun dintr-o incinta lunga compartimentata la jumatatea inaltimii si parcursa de un curent de aer produs de un ventilator; fibrele antrenate se repartizeaza dupa densitatea lor in compartimente succesive.
2) Masinile de egrenat bumbac, care asigura separarea fibrelor filabile de seminte; separatoarele de linters, care sa permita sa se detaseze "linters"-ul (fibrele foarte scurte ramase) de pe seminte.
3) Masinile de melitat si masinile similare pentru separarea fibrelor (din in, canepa etc.) de resturile vegetale ramase dupa topire.
4) Lupii-destramatori, lupii-batatori, destramatoarele de tipul Garnett si aparatele asemanatoare care asigura desfacerea si destramarea carpelor, a franghiilor vechi etc. in vederea aducerii lor la starea de fibre care sa poata fi cardate, cu exceptia masinilor de taiat simple pentru carpa pentru industria hartiei (pozitia nr. 84.39).
5) Masinile desfacatoare de baloturi, care folosesc pentru desfacerea in ghemotoace de fibre a baloturilor de bumbac comprimate.
6) Alimentatoarele automate a destramatoarelor cu benzi, prevazute cu un dispozitiv de uniformizare care regularizeaza alimentarea.
7) Destramatoarele (verticale de tipul Crighton, orizontale cu tambur mare, pneumatice etc.), care asigura destramarea (desfacerea) mai avansata si curatirea bumbacului, debitate de masina sub forma unei paturi rulate.
8) Batatoarele si alimentatoarele pentru bumbar, care permit o curatire mai avansata a paturilor de la destramator si care livreaza o banda mai afanata; batatoarele si alimentatoarele de lana, mai simple, si a caror functie este similara.
9) Masinile pentru degresarea lanii, care contin dispozitive mecanice de antrenare sau de pompare a apei calde si masinile spalatoare de lana (leviatane etc.), prevazute cu mecanisme diferite de scuturare (furci, greble etc.). chiar cu dispozitive de uscare.
10) Masinile pentru vopsirea lanii in masa.
11) Masinile de uleiere, care sa permita impregnarea lanii, ramie (specie de planta din Extremul Orient din care se extrag fibre textile) etc. cu uleiuri sau produse chimice pentru usurarea cardarii sau a pieptanarii.
12) Masinile de carbonizat lana, compuse dintr-o cuva cu solutie acida, dintr-o masina de stors, dintr-o camera de uscare si dintr-un dispozitiv de indepartare a prafului care elimina impuritatile carbonizate.
13) Cardele de diferite tipuri utilizate pentru bumbac, lana, fibre scurte sintetice sau artificiale si calti de fibre lemnoase (in, canepa etc.). Aceste masini care au functia de a continua curatirea inceputa de catre destramatoare si batatoare, de a destrama si indrepta fibrele, se compun, in principiu, dintr-un tambur mare antrenat in miscare de rotatie si acoperit cu sarma cu dinti in ferastrau din otel sau cu tesatura implantata cu varfuri sau ace metalice (garnituri de carda), la periferia caruia sunt dispuse alte elemente cardante fixe sau mobile (capace etc.), care sunt, de asemenea, prevazute cu garnituri de carde ale caror varfuri se intretaie cu cele ale tamburului; un dispozitiv de curatire, care curata organele cardante de masa de fibre sau de alte deseuri; cardele de lana contin, intre altele, un mecanism destinat sa elimine resturile de spini retinute in lana de oaie (dispozitiv de indepartare a scaielor). In functie de fazele cardarii, variabile in functie de materiale prelucrate, cardele se impart in: cardele rupatoare, preliminare si finisoare, care contin dispozitive diferite destinate sa condenseze valul de fibre iesit din tambur pentru a-l elibera in forma de panze, benzi sau suvite, infasurate pe mandrine, bobine sau depuse in tuburi care se rotesc.
Grupa cuprinde cardele pentru producerea paslei, a vatei, ca si cele destinate prelucrarii fibrelor de umplutura, chiar de tipurile cele mai simple, compuse dintr-un sector circular simplu, prevazut cu varfuri, care oscileaza deasupra unei mese de asemenea prevazute cu varfuri.
14) Laminoarele, care au ca functii sa uniformizeze benzile facand sa alunece fibrele unele pe langa celelalte pentru a putea obtine o banda omogena mai fina (cu o sectiune mai redusa); ele permit de asemenea sa se realizeze, in timpul lucrului, amestecarea (dublarea) mai multor benzi de fibre de materiale sau de calitati diferite. Printre aceste masini, care intervin dupa cardare si uneori, dupa pieptanare, sunt mentionate laminoarele cu cilindri pentru bumbac, sau laminoarele cu pieptene circular, cilindru cu ace sau barete cu ace pentru lana, in, iuta (gills-box, gills-intersecting).
15) Masinile de pieptanat, care prelucreaza materialele textile in benzi, cordoane etc. fixate cu clesti in timpul actiunii organelor de pieptanare, prevazute cu diferite ace. Aceste masini, al caror rol esential este de a elimina fibrele prea scurte, pot sa intervina la diferite stadii de fabricare, fie pentru a trata materia in stare bruta (de exemplu inul) fie pentru a completa actiunea cardelor sau a laminoarelor. Cele mai obisnuite sunt masinile de pieptanat in, canepa sau fibre similare, masinile de pieptanat discontinuu pentru bumbac (fire fine) sau lana si masinile pieptanat de circulare continui pentru lana.
16) Depunatoarele de in, iuta sau fibre asemanatoare "etaleuse". Ele amesteca manunchiurile de in sau de alte fibre de la pieptanat; contin un dispozitiv de laminare cu placi cu piepteni, care debiteaza materialul in benzi continui.
17) Masinile de spalat in contracurent pentru lana, care au ca functie, dupa cardare sau pieptanare, curatirea de ulei sau de alte materiale a benzilor. Ele se compun din doua sau mai multe vane (recipienti) de apa calda cu sapun dispuse in serie in care este imersata succesiv banda antrenata printr-un sistem de role; aparatul contine intre altele, una sau mai multe prese cu cilindri, urmate de cilindrii uscatori incalziti si un laminor cu barete.
18) Flaierele, pentru bumbac, in, canepa etc. care spre deosebire de precedentele, debiteaza materialul, nu in benzi, ci sub forma unei suvite usor rasucite prin actiunea unei fuse cu aripioare rotative similare celor de la masinile de filetat.
19) Mecanismele rotative de depunere in cani ("coilere"), mici aparate auxiliare ale laminoarelor sau flaierelor, compuse dintr-un disc rotativ care imprima o miscare de rotatie a unui recipient cilindric (cana, tub) mobil destinat sa primeasca benzile sau pretorturile iesite de la laminoare sau flaiere. In general, acestea au un mecanism de infasurare care se afla deasupra rezervorului.
B. - MASINILE SI APARATELE PENTRU PREGATIREA MATASII INAINTE DE RASUCIRE
Grupa cuprinde:
1) Aparatele de scoatere a coconilor de viermi de matase (curatitoare) care au ca destinatie sa elimine filamentele exterioare (blaze) si aparatele pentru baterea coconilor pentru indepartarea filamentelor care nu pot sa fie transformate in fire.
2) Bazine, pentru tragerea manuala a matasii de la gogosile de viermi de matase, care contin un dispozitiv de ghidare a firului care sa permita reunirea multor filamente printr-o rasucire usoara si un tambur de infasurare (vartelnita) adesea separate de bazin; in acest din urma caz, cele doua elemente ale aparatului se clasifica aici atunci cand sunt prezentate impreuna.
3) Masinile de indepartat ghemotoacele, partile subtiate etc. din firul de matase bruta care contin un dispozitiv de depanat, un dispozitiv de calibrare si un selfactor.
C. - MASINI SI APARATE DESTINATE SA TRANSFORME PRIN TORSIUNE SUVITELE IN FIRE SAU SA REUNEASCA SI SA RASUCEASCA ACESTE FIRE SIMPLE PENTRU A OBTINE FIRE MULTIPLE
Grupa cuprinde:
1) Masinile de filat, care printr-o noua laminare urmata de o torsiune potrivita, asigura transformarea in fire (filare) a suvitelor (pretorturile, semitorturilor) de fibre scurte naturale sau artificiale iesite de la carde, laminoare sau flaiere; dispozitivele de torsiune (aripioare, inel rotativ, inel cu cursor etc.), asociat cu o axa rotativa verticala sau oblica (fus) constituie organul esential al masinii, care cuprinde un numar mare de fuse alaturate in linie. Tipurile cele mai obisnuite sunt masinile de filat inul, canepa etc., prin procedeul uscat sau umed, masinile de filat intermitente sau masinile de filat cu actiune periodica (selfactoare) si masinile de filat continui pentru bumbac, lana etc. Se clasifica aici rotile de filat manuale.
2) Masinile numite tow-to-yarn, pentru filarea fibrelor textile sintetice sau artificiale discontinui, care asigura in acelasi timp ruperea cablurilor fibrelor continui (towss), laminarea benzii de fibre discontinui astfel formate si filarea.
3) Masinile de rasucit, masinile de dublat sau cablat si masinile de dublat-rasucit, care au ca scop fie sa dea firului o rasucire suplimentara, fie sa reuneasca si sa rasuceasca impreuna fire simple de doua sau mai multe bobine pentru o forma firele rasucite, cabluri sau chiar sfori, cu exceptia masinilor speciale de fabricat franghii (pentru rasucirea toroanelor, pentru realizarea cablurilor, masinile de filat franghii etc.) care se clasifica la pozitia nr. 84.79; anumite masini din acest grup contin dispozitive speciale pentru fabricarea firelor de efect (fire buclate, fire perlate etc.).
Grupa cuprinde de asemenea masinile pentru moulinarea firelor de matase, cum sunt depanatoare sau intinzatoare pentru torsiunea matasii brute, depanatoare care asigura prin rasucire reunirea a mai multe fire si masini asemanatoare pentru fibrele artificiale filamentare.
4) Masinile pentru imbinarea cap la cap a parului de cal.
D. - MASINILE DE BOBINAT SAU DEPANAT FIRELE SAU SFORILE PE ORICE SUPORT
Grupa cuprinde, masinile care efectueaza operatiile de acest tip, atat pentru necesitatile productiei cat si pentru conditionarea in vederea vanzarii, cu exceptia masinilor de urzit si a rastelelor pentru bobinele de fire de urzeala (vezi partea E de mai jos). Printre masinile de debitat, pot sa fie mentionate masinile de depanat, masinile de facut gheme sau sculuri, pe cartoane, pe tevi etc., si masinile de facut gheme sau sculuri pentru sfori; cu toate acestea, infasuratoarele de sfori, franghii etc., se clasifica la pozitia nr. 84.79.
Sunt, de asemenea, clasificate aici masinile de canetat, care sunt masini de bobinat concepute pentru a depune pe canete firele de batatura in vederea teserii, ca si masinile pentru recuperarea si bobinarea firelor folosite pentru fabricarea de articole din tricotaje care sunt defecte.
E. - MASINILE PENTRU PREGATIREA FIRELOR TEXTILE IN VEDEREA UTILIZARII LOR PE MASINILE DE LA POZITIA NR. 84.46 SAU 84.47
Grupa cuprinde:
1) Masinile de urzit, destinate pregatirii sulului de fire de urzeala, in care firele sunt dispuse paralel sub o aceeasi tensiune si in ordinea care corespunde cu tesatura de obtinut (fire de diferite culori sau diferite grade de finete): stratul de fire poate sa fie complet sau numai in parte, din benzi sau sectiuni (masina de urzit sectionala), si, dupa caz, este rulata fie direct pe sulul de urzeala care va fi utilizata pe masina, fie provizoriu pe tamburul masinii de urzit sau chiar alte suporturi, cum sunt bobinele.
Masinile de urzit se compun dintr-un cadru mare (sau rastele de urzit) care este prevazut cu un numar mare de fuse port-bobine, cu o sanie sau soclu prevazut cu perii si ghidaje de fire si cu un mecanism puternic de infasurare pe tambur; datorita functiilor lor respective, aceste trei organe sunt aproape intotdeauna net deosebite dar, prezentate impreuna, raman clasificate aici.
2) Masinile de incleiat (de apretat), care au ca functie impregnarea provizorie a urzelii sau a sectiunilor de urzeala cu o substanta aglutinanta destinata sa protejeze firele de frecare de masina de tesut si pentru usurarea alunecarii lor. Aceste masini se compun in general dintr-un rezervor de apret, dintr-un sistem de role de ghidare, dintr-un cilindru incalzitor sau dintr-un dispozitiv de uscare cu aer cald, dintr-un dispozitiv de infasurare si adesea dintr-un mecanism, de taiere si marcare a bucatilor care imprima reperele la intervale regulate pe firele de margine.
Pozitia nu cuprinde alte masini de incleiat, spre exemplu, pentru a incleia alte fire (inclusiv fire de batatura) sub forma de gheme sau ca fire separate (pozitia nr. 84.51).
3) Masinile de navadire si tras prin pieptene, care folosesc pentru introducerea firelor de urzeala in cocleti si pieptenii masinii de tesut (repunere, gaurire sau navadire).
4) Masinile pentru innodarea urzelii, destinate sa reuneasca (innoade) in spatele masinii de tesut firele de la o panza de urzeala terminata cu cele ale uneia noi.
Pozitia nu se refera la innodatoarele automate sau rasucitoarele utilizate pentru imbinarea cap la cap mecanica a firelor de urzeala rupte in timpul teserii (pozitia nr. 84.48).
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), partile si accesoriile masinilor sau aparatelor din aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.48.
Pozitia exclude:
a) Masinile pentru tratamentul termic al coconilor, pentru uciderea viermilor de matase continute in coconi (pozitia nr. 84.19).
b) Masinile pentru uscarea materialelor textile (pozitia nr. 84.19 sau 84.51) dupa caz.
c) Storcatoarele centrifuge (pozitia nr. 84.21).
d) Masinile de la pozitia 84.44.
e) Masinile si aparatele pentru fabricarea sau finisarea paslei sau a materialelor netesute (pozitia nr. 84.49).
f) Masinile de gazat, lustruit sau glasat firele si alte masini de finisare, masinile de infasurare, desfasurat sau pliat tesaturile (pozitia nr. 84.51).
g) Masinile de taiat parul cu lame elicoidale pentru taierea parului de pe pieile animalelor (pozitia nr. 84.53).
h) Masinile si aparatele pentru ascutirea varfurilor pieptenilor sau a acelor de la carde (pozitia nr. 84.60).
i,j) Masinile si aparatele pentru punerea dintilor in benzile de carde (pozitia nr. 84.63).
k) Masinile pentru montarea garniturilor (benzilor) de carda pe tamburi (pozitia nr. 84.79).
84.46 - MASINILE DE TESUT
8446.10 - Pentru tesaturi de o latime de maxim 30 cm
- Pentru tesaturile cu o latime peste 30 cm, cu suveici:
8446.21 - - Cu motor
8446.29 - - Altele
8446.30. - Pentru tesaturile cu o latime peste 30 cm, fara suveici
Pozitia cuprinde masinile de tesut, care folosesc firele de materiale textile (inclusiv cele din turba) sau alte materiale (metal, sticla, azbest etc.) pentru fabricarea de tesaturi cu urzeala si batatura.
Aceste masini pot sa impleteasca in unghi drept firele de urzeala si firele de batatura pentru a forma o tesatura.
In cazul cel mai simplu al panzei, urzeala care vine de la sul este impartita in doua grupuri de fire alternate, firele de la fiecare grup fiind inserate separat intr-o aceeasi ita formata dintr-un cadru de lame; un dispozitiv special ridica si coboara alternativ fiecare ita, deplaseaza cele doua parti ale urzelii pentru a forma un unghi (sau rostul urzelii) in care sunt introduse firele de batatura (cu ajutorul unei suveici in masinile clasice). Ele sunt, apoi, impinse de pieptene langa firul anterior si fixate in rostul care se inchide pentru a forma un nou rost. Acest sistem de comanda al firelor de urzeala este practic limitat la opt ite pe masinile obisnuite.
Exista masini cu mult mai complexe care contin fie dispozitive de comanda ale firelor de urzeala (ratiere, mecanisme Jaquard etc.) care sa permita manevrarea itelor in grupuri mai numeroase, sau chiar unul cate unul, pentru realizarea tesaturilor foarte complexe, fie mecanisme particulare pentru fabricarea anumitor tesaturi speciale (mecanisme pentru tesatura tip "gaz", tesaturi buclate etc.), fie, dispozitive speciale pentru comanda firelor de batatura (fire de culori, de compozitii sau fineti diferite) prin schimbarea suveicilor sau a canetelor in suveici (schimbatoare montante, cutii revolver etc.). Masinile au, adesea, mecanisme de siguranta mecanice sau electrice, cum sunt palpatoarele de canete destinate sa controleze rezerva de fir a suveicilor si pentru a initia inlocuirea (canetelor goale), si supraveghetoarelor de batatura si supraveghetoare de urzeala care au scop sa comande oprirea masinii in cazul ruperii a unui fir.
Cea mai mare parte a mecanismelor mentionate pot sa faca parte integranta din masina, fie sa fie montate pe masina sub forma unui mecanism accesoriu amovibil (interschimbabil). Aparatele de acest tip se clasifica aici atunci cand sunt prezentate cu masina pe care trebuie sa o echipeze; prezentate separat, se clasifica la pozitia nr. 84.48 in general.
Cel mai adesea, masinile de tesut produc o tesatura planta dar exista masini circulare care furnizeaza o tesatura tubulara in care una sau mai multe suveici rotative, antrenate mecanic sau prin electro-magnet, leaga intre ele firele de batatura in jurul firelor de urzeala dispuse vertical in cerc.
Diferitele modele de masini sunt proiectate fie in functie de felul lor de mecanism, fie in functie de natura tesaturii pe care o produc ele sunt in mod special masinile Jacquard, masinile automate cu schimbare a suveicilor sau a canetelor, masinile fara suveica in care firele de batatura sunt introduse cu aer comprimat, cu jet de apa, cu ac, cu o lance sau proiectile care nu au rezerva de fir, masini cu benzi (cu bara, cu tamburi etc.), masinile pentru catifea prin urzeala sau pentru mocheta si masinile pentru covoare, mai ales cele pentru covoare cu puncte innodate.
Sunt, de asemenea, cuprinse aici:
1) Masinile de tesut manuale.
2) Masinile de tesut panze din fire metalice sau metalizate de acelasi tip cu masinile de tesut textile. Sunt considerate ca masini de aceasta categorie, daca au elementele mecanice esentiale care caracterizeaza masinile de tesut textile, si anume: un sul, cadrele de coclete destinate formarii rostului urzelii, mecanismele care fac sa treaca firul de batatura prin rostul urzelii si il fixeaza in aceasta in unghiul drept si cilindrul care asigura avansul si infasurarea panzei.
Sunt, din contra, excluse din aceasta pozitie masinile concepute pentru a imbina, dupa sisteme diferite, firele metalice in vederea fabricarii grilajelor sau a retelelor (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 84.63).
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), aparatele auxiliare, partile si accesoriile masinilor de la aceasta pozitie sunt legate de pozitia nr. 84.48.
84.47 - MASINI SI UTILAJE DE TRICOTAT, DE COASERE-TRICOTARE, DE "IMBRACARE" A FIRELOR CU FIBRE TEXTILE, DE PRODUS TUL, DANTELA, BRODERIE, PASMANTERIE, SIRETUNI, PLASA SAU SMOCURI.
- Masini de tricotat circulare:
8447.11 - - Cu diametru cilindrului de maximum 165 mm
8447.12 - - Cu diametru cilindrului peste 165 mm
8447.20 - Masini de tricotat rectilinii; masini de coasere - tricotare
8447.90 - Altele
Pozitia cuprinde aparatele si masinile care sunt destinate, pornind de la benzile si de la firele de materiale textile (inclusiv cele din turba) sau din alte materiale, sa fabrice tricoturile, tulurile, dantelele, pasmanteria, galoanele, plasele, suprafetele cu smocuri, ca si cele destinate sa execute "imbracarea" cu benzi sau cu fire din orice material, precum si a lucrarilor de broderie pe orice suport.
A. - UTILAJELE DE TRICOTAT (SAU PENTRU TRICOTARE)
Se deosebesc, in mod special, urmatoarele doua grupuri:
1) Utilajele de tricotat rectiliniu pentru producerea de produse plate, datorita unui dispozitiv care asigura o crestere sau o reducere a numarului de ochiuri ale unui rand, articolele plate de forme diferite destinate sa fie finisate prin coasere (ciorapi, sosete etc.). Utilajele rectilinii executa la fel de bine tricotul cu ochiuri culese (utilajele Cotton etc.) ca si tricotul urzeala (utilajele Rachel sau polka, utilajele milaneze, utilajele locknit etc.). Masinile din aceasta categorie cuprind de la cea mai simpla masina de tricotat cu maneta, pana la masina mare de tricotat cu mai multe fonturi care pot sa fie prevazute cu mecanisme Jacquard sau similare pentru realizarea diferitelor desene.
2) Utilajele pentru tricotarea circulara, care tricoteaza un tricot tubular sau complet sau partial in aceasta forma prin reducerea sau cresterea corespunzatoare a ochiurilor (sosete, ciorapi, margini de vesminte, berete, basti, fesuri si alte tipuri de acoperaminte de cap etc.).
Se clasifica aici masinile mici de tricotat casnice si masinile mici de remaiat ciorapii, care nu realizeaza decat cateva ochiuri, dar nu masinile de remaiat care sa foloseasca la reunirea, ochi cu ochi, prin simpla coasere, a marginilor de la cele doua bucati de tricotat (pozitia nr. 84.52).
B. - UTILAJELE DE COASERE-TRICOTARE
Grupa cuprinde utilajele de coasere - tricotare de toate tipurile.
1) Utilajele prevazute cu un dispozitiv cu ace care sa permita sa fixeze firele de urzeala si firele de batatura cu ajutorul punctelor de lantisor.
2) Utilajele care insereaza bucle de fire intr-o tesatura de fond care anterior a fost obtinuta pe un utilaj de tesut de tipul clasic si le fixeaza de acesta din urma prin ochiuri de tricotaje.
3) Utilajele de tricotat-cusut pentru voalurile de fibre sau care efectueaza, pe straturi de fibre neregulate; produse de catre alte masini (de exemplu, carde, masini batatoare), un mare numar de cusaturi, care se compun din bucle in forma de ochiuri, si produc in felul acesta o consolidare a materialelor textile, utilizate ea materie filtranta, suport pentru covoare (pasla), materiale de izolare termica etc.
C. - MASINILE PENTRU FABRICAREA FILEURILOR (PLASELOR), TULULUI, DANTELEI, IMPLETITURILOR SAU DE PASMANTERII, DE "IMBRACAREA" CU FIBRE TEXTILE, DE EXECUTARE A BRODERIILOR, A SUPRAFETELOR CU SMOCURI ETC.
Grupa cuprinde:
1) Utilajele pentru fileuri sau plase cu un fir sau cu doua fire, pentru fabricarea fileurilor cu ochiurile innodate pentru toate utilizarile, ca gen sau forma, cum sunt plasele de pescuit.
2) Utilajele pentru tul monocolor, de tipul Roller machine.
3) Utilajele pentru tul ornat sau pentru imbracare cu fibre textile de tipul Gevers si utilajele cu fuse de produs dantele (utilajele cu manere de tragere, utilajele Nottingham etc.).
4) Utilajele pentru tul-mosor, perdea pe mosor si dantela mecanica pe mosor, care sa fabrice tul plat sau perdele de tul plat, ca si dantele mecanice (tesute) pornind de la fire de urzeala si fire de batatura. Cu toate acestea, firele de urzeala si firele de batatura nu sunt intretesute in unghi drept ca in timpul tesutului, dar sunt inconjurate si legate, datorita unei miscari de du-te-vino a suveicii, printr-un numar mare de fire de batatura (fire de bobina) dispuse pe bobine mici.
5) Masini de brodat care, cu ajutorul unuia sau a mai multor fire suplimentare trecute cu acul printr-un-suport de tesatura sau din orice alt material, executa desene deosebite. Aceste masini pot sa fie prevazute cu mecanisme Jacquard sau mecanisme similare cum ar fi masinile de tesut sau de tricotat. Grupa cuprinde, de asemenea, masinile pentru tragerea firelor si pentru fixarea firelor ramase in afara broderiei.
Sunt excluse de aici gherghefurile de brodat, care executa un punct simplu de lantisor utilizat pentru a broda anumite articole textile si pentru a realiza decorurile de broderie sumara, ca si masinile de cusut prevazute cu un dispozitiv de gherghef de brodat suplimentar (pozitia nr. 84.52).
6) Masinile pentru imbracare cu fibre textile, care ruleaza in spirala stransa un fir de ornament in jurul unui miez in general mai gros, care este constituit de obicei dintr-unul sau mai multe fire sau suvite de materiale textile pe un fir metalic sau un fir de cauciuc. Aceste masini pot sa fie utilizate, de asemenea, pentru izolarea cu fire textile a unor fire electrice de sectiune mica.
7) Utilajele de pasmanterie, care folosesc pentru a impleti intr-un mod mai complex suvitele sau firele textile diferite, imbracate cu fibre textile sau nu (utilajele cu carlige, utilaje pentru galoane sau pentru snururi etc.).
Sunt, de asemenea, cuprinse aici echipamente pentru diverse produse obtinute prin impletirea firelor metalice, tevilor de cauciuc, din material plastic etc. ca si utilajele de fabricat impletiturile de fire metalice, daca contin elemente mecanice esentiale care caracterizeaza utilajele vizate in alineatul precedent.
8) Masinile de acoperit nasturi, de facut ciucuri, miezuri cu fire textile etc.
9) Masinile de format smocuri, destinate introducerii de bucle sau de suvite de fire textile pe o tesatura deja existenta, in vederea obtinerii covoarelor, a carpetelor sau a articolelor mai usoare (cuverturi de pat, rochii de casa etc.).
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), aparatele auxiliare, partile si accesoriile masinilor sau utilajelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.48.
84.48 - MASINI SI APARATE AUXILIARE, PENTRU MASINILE DE LA POZITIILE NR. 84.44, 84.45, 84.46 SAU 84.47 (DE EXEMPLU RATIERE, MECANISME JACQUARD, VEGHETOARE DE URZEALA SI VEGHETOARE DE BATATURA, MECANISME PENTRU SCHIMBAREA SUVEICILOR); PARTI SI ACCESORII DESTINATE EXCLUSIV SAU IN PRINCIPAL MASINILOR DE LA ACEASTA POZITIE SAU DE LA POZITIILE 84.44, 84.45, 84.46 SAU 84.47 (DE EXEMPLU FUSE DE FILAT, FURCI, GARNITURI DE CARDA, PIEPTENI, BARETE, DUZE DE EXTRUDARE, SUVEICI, COCLETI, RAME PENTRU COCLETI, ACE PLATINE; CROSETE).
- Masini si aparate auxiliare pentru masinile de la pozitiile nr. 84.44, 84.45, 84.46 sau 84.47:
8448.11 - - Ratiere si mecanisme Jacquard; reductoare, perforatoare si copiatoare de cartele; masini de snuruit cartele dupa perforare
8448.19 - - Altele
8448.20 - Parti si accesorii ale masinilor de la pozitia nr. 84.44 sau ale dispozitivelor, si aparatelor lor auxiliare
- Parti si accesorii ale masinilor de la pozitia nr. 84.45 sau ale dispozitivelor si aparatelor lor auxiliare:
8448.31 - - Garnituri de carde
8448.32 - - Ale masinilor pentru prepararea materialelor textile, altele decat garniturile de carde
8448.33 - - Fuse de filat si furcile de flaier, inele de filatura si cursori pentru masinile cu inele
8448.39 - - Altele
- Parti si accesorii ale masinilor de tesut sau ale dispozitivelor si aparatelor lor auxiliare:
8448.41 - - Suveici
8448.42 - - Piepteni, cocleti si rame pentru cocleti
8448.49 - - Altele
- Parti si accesorii de masini, utilaje sau aparate de la pozitia nr. 84.47 sau de la alte masini sau aparate auxiliare:
8448.51 - - Platine, ace si alte articole care participa la formarea ochiurilor
8448.59 - - Altele
Pozitia cuprinde:
I. Toate aparatele si masinile auxiliare care, prevazute cu o functie proprie, sunt utilizate, izolat sau concomitent, cu masinile de la pozitiile nr. 84.44, 84.45, 84.46 sau 84.47 (masinile pentru filatura, utilajele de tesut, de tricotat, de brodat etc.) in scopul de a le conferi posibilitati suplimentare (de exemplu ratierele si mecanismele Jacquard) sau, mai simplu, sa asigure mecanic o functie suplimentara, corelativ cu functia principala a masinii (de exemplu dispozitivele de semnalizare si oprire a masinii la ruperea firelor de urzeala sau batatura si innodatoarele automate).
II. Partile masinilor si aparatelor de la aceasta pozitie, ca si cele ale masinilor sau aparatelor de la pozitiile nr. 84.44, 84.45, 84.46 sau 84.47 care, cu exceptia regulii obisnuite (vezi Consideratiile generale de la Sectiune) nu se clasifica cu masinile si aparatele carora le sunt destinate.
III. Accesoriile diverse utilizate pe masini sau aparate de la pozitiile nr. 84.44. 84.45, 84.46 sau 84.47 sau de la aceasta pozitie; termenul accesorii se extinde, in principiu, la articolele sau organele de echipament interschimbabile, straine mecanismului propriu-zis al masinii si care trebuie sa fie frecvent inlocuite fie datorita uzurii lor rapide, fie ca este necesar sa fie adaptate frecvent in functie de operatia de efectuat.
A. - MASINI SI APARATE AUXILIARE
Grupa cuprinde:
1) Masinile si aparatele auxiliare pentru masinile de filatura, cum sunt dispozitivele automate pentru indepartarea bobinelor golite si inlocuirea lor cu bobine pline sau dispozitive mobile pentru inlocuirea randurilor de bobine goale.
2) Carucioarele port-suluri sau rastelurile, care sustin sulurile de urzeala in timpul incleierii sau a bobinarii sau, in anumite cazuri, mentin sulurile de urzeala in timpul tesutului.
3) Ratierele si mecanismele Jacquard, care permit fabricarea de tesaturi foarte complicate care asigura comanda distincta a unui numar mai mare de ite sau chiar comanda individuala pentru fiecare fir de urzeala. Ratierele actioneaza cu ajutorul unui mecanism selector care se roteste, constituit fie dintr-un dispozitiv cu lant fara sfarsit prevazut cu stifturi mobile care sa fie dispuse in mod potrivit, fie printr-un set de cartele special perforate si asamblate cap la cap printr-o imbinare supla; stifturile care ies prin perforatiile cartoanelor selectioneaza si comanda organul (maneta, ac, carlig etc.) care actioneaza mecanismul de comanda pentru fiecare ita. Razboiul Jacquard este un sistem cu cartele perforate foarte asemanator, dar a carui particularitate este ca actioneaza separat pe fiecare fir de urzeala; la fel sunt dispozitivele Verdol, care functioneaza cu ajutorul unei benzi continui de hartie perforata.
4) Mecanismele numite "reductoare de cartele" care se monteaza pe razboaiele Jacquard pentru a permite sa se utilizeze consecutiv aceiasi cartela, pentru a reduce numarul lor si pentru a creste viteza teserii.
5) Perforatoarele de cartele, chiar electrice, pentru dispozitivele tip ratiere sau similare.
6) Masinile de asamblat cartoanele dupa perforare.
7) Mecanismele de schimbare a suveicilor, cu miscare verticala, cu miscare rotativa (revolver) etc. concepute pentru a fi montate pe masinile de tesut obisnuite, avand ca efect cresterea posibilitatilor de comanda a firelor de batatura.
8) Dispozitivele de semnalizare si oprire a masinii la ruperea firelor de urzeala sau batatura, mecanisme amovibile care provoaca oprirea utilajului in caz de rupere a unui fir, ca si palpatoarele de suveici, destinate sa asigure un control permanent al rezervei de fir continut pe canete si pentru a provoca inlocuirea acesteia din urma; aparatele de acest tip cu functionare electrica sunt, de asemenea, cuprinse aici.
9) Innodatoarele automate sau rasucitoarele, aparatele mici care se aseaza pe utilaje, deasupra panzei de urzeala, in vederea permiterii innodarii firelor rupte in timpul teserii. Pozitia nu cuprinde masinile de innodat urzelile de la pozitia nr. 84.45.
10) Mecanismele pentru realizarea de fire tip "gaz" care se monteaza pe utilajele de tesut obisnuite si care permit sa se obtina o incrucisare speciala a firelor de urzeala formand un fel de bucla in care se introduce firul de batatura in vederea fabricarii tesaturilor tip "gaz".
11) "Batatoarele-brosatoare" mecanisme care permit sa se lanseze o suveica volanta suplimentara intre anumite sectiuni de urzeala, pentru a realiza anumite desene (brosate cu lantisor).
12) Mecanismele pentru "realizarea de fire buclate" care asigura printr-o miscare variabila a pieptenului (spetei) formarea buclelor pe una sau doua fete ale panzei (tesatura burete etc.).
13) Mecanisme pentru "realizarea de margine falsh", dispozitivele asemanatoare, adaptabile masinilor de tesut si utilizate in mod special pentru a opri firele de batatura printr-un punct de "gaz" sau un fel de coasere a doua bucati de stofa margine la margine, atunci cand se tese pe un utilaj de latime mare o tesatura destinata sa fie decupata in mai multe bucati pe latime.
14) Aparatele prevazute cu celule fotoelectrice care folosesc pentru detectarea, in timpul fabricarii, a defectelor din produsul tricotat, din firele care sunt infasurate pe masini de urzit etc. si care declanseaza, atunci cand apare neregularitate, dispozitivul de oprire al masinii pe care sunt montate.
15) Schimbatoarele automate de canete pentru utilajele de tesut.
16) Masinile pentru asezarea lamelelor in dispozitivele de orpire a urzelii la ruperea firelor.
17) Dispozitivele de semnalizare a ruperii firelor la masinile de urzit, de fabricare a plaselor si masinile de tricotat.
18) Port-bobinele.
19) Gratarele si bratele de bataie a batatoarelor pentru destramatoarele si batatoarele pentru pickere.
20) Cilindrii si tamburii pentru pickere, carde sau masini de pieptanat.
21) Agitatoarele, tamburii si cilindrii pentru masinile pentru degresarea lanii sau pentru masinile de uleiere.
22) Dispozitivele de intindere (tensionare) pentru laminoare, flaiere sau masinile de filat continui cu inele, ca si cilindrii lor.
23) Epuratoarele mecanice de fire, de constructie simpla, pentru masinile de bobinat, destinate indepartarii nodurilor de pe fire, si a altor defecte.
Mecanismele sus mentionate sunt adesea concepute pentru a face parte integranta din anumite tipuri de utilaje de tesut (masini de tesut Jacquard, masini de tesut automate etc.). Atunci cand sunt prezentate separat, se clasifica la aceasta pozitie nu numai in calitate de masini sau aparate auxiliare, ci si ca parti ale masinilor de la pozitiile nr. 84.44, 84.45, 84.46 sau 84.47.
B. - PARTI SI ACCESORII
Grupa cuprinde:
1) Rastelurile de urzit, destinate sa sustina bobinele cu fire de urzeala in timpul urzitului.
2) Fusele si aripioarele (furcile) lor si inelele rotative pentru utilajele de filat.
3) Oale centrifuge, sau vasele Topham, foarte adesea de material plastic, care folosesc pentru infasurarea fibrelor sub forma unui tort in timpul filarii materialelor textile sintetice sau artificiale.
4) Pieptenii si baretele cu ace de la masinile de pieptanat si barele si baretele cu ace ale laminoarelor cu placi de ace (gills).
5) Benzile si alte garnituri de carde, prevazute cu varfuri sau fire metalice si garniturite de carde cu dinti in ferastrau.
6) Cursorii, mici inele sparte care se aseaza pe inelul rotativ al masinilor de filat de acest tip, in scopul de a produce rasucirea firului.
7) Filierele (sau capetele de filiere), chiar din metale pretioase, utilizate pentru extrudarea fibrelor sintetice sau artificiale, cu exceptia celor de materiale ceramice (pozitia nr. 69.09), sau de sticla (pozitia nr. 70.20).
8) Ghidajele de fire, cu exceptia celor de portelan sau de aluminiu sinterizat (pozitia nr. 69.09), de sticla (pozitia nr. 70.20) sau complet de agat sau din alte pietre de la pozitia nr. 71.16.
9) Sulurile de urzeala, bobine speciale de mari dimensiuni care poarta, in timpul tesutului, infasurarea de fire de urzeala.
10) Pieptenii (sau pieptenii de tesatorie) pentru masinile de tesut, cu dinti reglabili sau nu, al caror rol este de a separa firele de urzeala si de a presa firele de batatura peste cele de urzeala pentru a forma tesatura.
11) Ramele de cocleti destinate sa cuprinda setul de cocleti care corespunde pentru fiecare sectiune a urzelii.
12) Suveicile, cu exceptia canetelor.
13) Cocletii metalici, tronsoane de sarme prevazute cu un ochet central prin care trece un fir de urzeala, ca si firele de sfoara ceruita pentru Jacquard, echipament de fir de comanda care leaga cadrul de coclete (ita) la mecanismul sau de ridicare si coborare.
Articolele din aceasta categorie din sfori sau din fire textile se clasifica la pozitia nr. 59.11.
14) Placutele de plumb sau lingourile, care folosesc drept contragreutate la ramele de cocleti si la garnitura lor de ite.
15) Placile cu ace si placile de arcada, cel mai adesea realizate din lemn sau din fibra vulcanizata, strabatute de numeroase perforatii, folosite la razboaie Jacquard sau similare.
16) Carlige pentru mecanisme Jaquard, port-carlige cu ace mici metalice special destinate sa lege firele de ridicare si coborare.
17) Acele pentru masinile de tricotat de exemplu, acele cu carlige, inclusiv poansoanele si acele pentru masinile de remaiat, acele articulate (denumite, de asemenea, ace cu limba, cu clapeta sau cu paleta) prevazute cu una sau mai multe limbi, ace cu culisa la care limba este inlocuita printr-o glisiera mobila, ace tubulare, ace cu carlig pentru utilajele cu carlig.
18) Carucioarele, pieptenii pentru utilajele de tul, dantela sau broderie.
19) Carligele de navadire, glisierele si accesoriile asemanatoare pentru masinile de tricotat.
20) Mansoanele de tragere de materiale plastice.
21) Suveicile pentru utilajele de tesut (suveici de tesut) utilajele pentru brodat si utilajele pentru produs plase (retele).
22) Platinele pentru utilajele de tricotat, de exemplu platinele pentru montarea ochiurilor, platinele de formare, de taiere, platinele de impingere, platinele cu margine dubla, platinele de ghidare a firului, platinele de transfer, platinele pentru ochiurile intoarse, platinele pentru ochiuri Jacquard. Este vorba despre articolele din foite de otel de grosime de aproximativ 0,1 la 2 milimetri si prevazute cu profile foarte variabile, care participa cu acele (in general ace cu carlig sau articulate) la formarea ochiurilor.
23) Accesoriile pentru formarea ochiurilor, de exemplu unde, ghiduri de unde, carlige de modele, intinzatoare, ochiuri de coclete, pene, butoane.
24) Sulurile de urzeala pentru urzit, sulurile sectionale si placile de suluri, franele si regulatoarele de sul cu desfasurare automata.
25) Calaretii si carligele de suspendare a lamelor, dintii pentru piepteni.
26) Tindechi pentru utilajele de tesut.
27) Carcasele de suveici.
28) Parti metalice utilizate pentru utilajele de tesut, pentru formarea burlei, inclusiv cele rare contin o parte taietoare.
29) Carligele pentru masini de tesut cu carlige (fara suveici).
30) Barele cu ace pentru masini de tricotat, placile glisante, camele si placile cu ace (fonturi) pentru utilajele de tricotat rectilinii, camele de ace si cilindrii cu ace pentru utilajele de tricotat circulare.
31) Acele pentru utilajele de tul - mosor si carligele pentru utilajele pentru confectionat retele (plase).
32) Acele si cadrele de brodat pentru utilajele de brodat.
33) Fusele pentru masinile de impletit si cu fuse.
34) Franele (intinzatoarele) de fire si pieptenii pentru masinile de urzit si masinile de incheiat mecanice.
35) Acele, platinele, "cutitele" si ghearele pentru razboaiele cu ite sau razboaiele Jacquard.
36) Magaziile (cutiile montante, rotative etc.) pentru schimbatoarele automate de suveici.
37) Depozitele pentru schimbatoarele automate de bobina de batatura.
38) Lamele pentru dispozitivele de protectie la ruperea automata a urzelii.
Pozitia exclude:
a) Hartiile si cartelele perforate pentru razboaiele Jacquard sau asemanatoare (pozitia nr. 48.23).
b) Pompe de capete ale utilajelor pentru alimentarea filierelor de materiale textile sintetice sau artificiale (pozitia nr. 84.13).
c) Filtrele de capete ale utilajelor pentru filarea fibrelor sintetice sau artificiale (pozitia nr. 84.21).
d) Acele de tipul celor utilizate pe masinile de cusut (pozitia nr. 84.52).
e) Canile (tuburile) de filatura din orice materiale (regim propriu).
f) Vergelele constituie dintr-o lama simpla de lemn sau de metal, care sunt introduse intre sectiunile de panza de urzeala pentru a limita deschiderea rostului urzelii (regimul materialului constitutiv).
g) Canete, bobine, tevi, fuzete, mandrine, tamburi si suporturi asemanatoare de orice fel si orice materiale pentru infasurarea firelor sau tesaturilor (regimul materialului constitutiv).
84.49 - MASINI SI APARATE PENTRU FABRICAREA SAU FINISAREA PASLEI SAU A ARTICOLELOR NETESUTE, IN BUCATI SAU IN FORME, INCLUSIV MASINI SI APARATE PENTRU FABRICAREA PALARIILOR DIN PASLA; CALAPOADE PENTRU PALARII.
Pozitia cuprinde masinile si aparatele pentru fabricarea sau finisarea paslei de toate tipurile sau materialelor netesute si articole din aceste materiale, cu exceptia celor de impaslire a tesuturilor. Aceasta pozitie se refera de asemenea la calapoadele din industria de palarii.
Cu toate acestea, se clasifica la pozitia nr. 84.45 masinile care folosesc la pregatirea fibrelor inainte de paslirea propriu-zisa (masinile de suflat parul, lupi, batatoare, carde etc.), care sunt de acelasi tip cu cele utilizate pentru pregatirea fibrelor textile in vederea filarii.
A. - MASINILE SI APARATELE PENTRU FABRICAREA SAU FINISAREA FETRULUI (PASLEI) SAU, IN GENERAL A MATERIALELOR NETESUTE
Grupa cuprinde:
1) Masinile de impaslit, compuse in general din doua placi metalice striate (masinile de impaslit cu placi) una fixa, cealalta mobila care se deplaseaza printr-o miscare alternativa, si intre care, sub efectul combinat al frictiunii si presiunii, stratul de fibre este supus la o prima impaslire.
Aceste masini presupun intre altele dispozitive de umezire si de incalzire.
La alte tipuri de masini de impaslit, placile sunt inlocuite cu doua randuri suprapuse de role canelate antrenate in viteze variabile.
2) Masinile numite "de sapunit", destinate sa aplice sapun pe pasla care vine de la masina de impaslit.
3) Piua cu batator, care incheie impaslirea fibrelor umezite cu apa cu sapun. Aceasta piua se clasifica intotdeauna aici, desi ar putea sa fie folosita pentru impaslirea articolelor mici din tesatura (berete etc.), dar, din contra, piua cu cilindri, in principal utilizeaza pentru impaslirea tesaturilor, se clasifica la pozitia nr. 84.51.
4) Masinile pentru fabricarea "fetrului mixt" (combinarea unui strat de fetru de lana pe un suport textil). Atunci cand suportul este de tesut din lana, aderenta este realizata, cu ajutorul unei role incalzite, prin impaslire simpla intre fibrele de lana ale tesaturii si fibrele de la patura (stratul) de lana; daca suportul este din alta tesatura, legatura dintre panza impaslita si suport este obtinuta prin actiunea unei serii de ace crestate care, traversand ansamblul, obliga anumite fibre de pasla (fetru) sa patrunda in planul tesaturii (masinile de intretesut).
5) Masinile pentru finisarea fetrului in piese (masini de taiat, de gaurit, de lustruit etc.).
6) Masini pentru fabricarea materialelor netesute, cum sunt cele care folosesc calea uscata, calea umeda sau filarea directa.
B. - MASINI SI APARATE PENTRU FABRICAREA PALARIILOR DE FETRU
Grupa cuprinde:
1) Masinile de format mecanice, pentru fetru de par, destinate sa dea o prima forma palariei (conuri). Ele constau intr-un sistem de cilindri de alimentare care dirijeaza perii catre periile metalice rotative care proiecteaza perii, intr-o incinta inchisa, pe suprafata unui clopot conic de tabla metalica sau de tabla perforata care se roteste pe o axa si in care un aspirator intretine un vid relativ. Retinuti prin efectul de aspirare, periile se aglomereaza in panza pe toata suprafata clopotului.
2) Masini pentru formarea calotei, formate din doua mese suprapuse, in general de lemn, una fixa, si alta in miscare alternativa - sau ambele in miscarea alternativa - si prevazute cu caneluri pe fetele lor opuse. Formele sau conurile de fetru introduse intre cele doua placi sunt supuse la impaslire progresiva sub efectul presiunii si frictiunii simultane.
3) Calcatoarele de postav, destinate sa termine de impaslit firele. Ele se compun din cilindri canelati suprapusi, deplasati intr-o miscare de rotatie si intr-o miscare alternativa de translatie pe axa lor.
4) Masinile de inaltat forma, care rotunjeste conul pentru a forma fundul palariei sau rozeta.
5) Masina pentru formarea borurilor care, sub actiunea cilindrilor conici, asigura o anumita ridicare a marginilor (capele).
6) Masinile de slefuit, care au ca scop sa elimine din clopotul impaslit, cu ajutorul pietrei ponce sau a sarmei abrazive, perii lungi si grosi sau perii subtiri care ies de la suprafata sa.
7) Masinile pentru parlit conurile si capelele in vederea eliminarii firelor iesite.
8) Masinile de apretat, care asigura patrunderea apretului (scrobeala sau gelatina) in fetru, in scopul de a-i da o anumita rigiditate. Clopotele prevazute cu apret prin inmuiere sau pulverizare sunt comprimate apoi intre un set de cilindri.
9) Masinile de corectat aspectul curbat (sau masinile de indreptat in forma dorita), avand ca functie sa dea forma definitiva palariilor printr-o ridicare completa a borurilor, executate pe o forma potrivita.
10) Presele cu nisip, constituite dintr-o serie de saci de nisip cald suspendati pe un batiu si care, impinsi de catre un dispozitiv mecanic, comprima palariile dispuse in forme goale in interior, in scopul de a imbunatati coeziunea fibrelor.
11) Masinile de finisat destinate sa dea lustru palariei finisate.
Masinile de fabricat palarii de fetru de lana nu se deosebesc de cele descrise mai sus pentru industria de palarii din par de animal, cu exceptia masinilor de formare mecanice. La acest tip de masina, stratul de fibre de lana care vine de la carda este dirijata catre un dispozitiv format din doua conuri masive pe care ea infasoara.
C. - CALAPOADELE DE LA INDUSTRIA DE PALARII
Aceste calapoade, de lemn sau de metal (aluminiu in general) sunt utilizate pentru anumite masini dintre cele mai sus mentionate.
Sunt cuprinse, de asemenea, in aceasta pozitie aparatele de formare (calapoadele) folosite la magazinele de vanzare pentru a largi palariile, dar nu aparatele numite formatoare, care sunt destinate sa realizeze simplu, prin perforarea unei foi de hartie, conturul exact al capului clientului (pozitia nr. 90.31).
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor componente (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), sunt, de asemenea, cuprinse aici partile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie.
Pozitia exclude:
a) Masinile de comprimat, calandre destinate sa omogenizeze valul inainte de trecerea la masina de impaslit (pozitia nr. 84.20).
b) Utilajele pentru tricotat pentru fabricarea beretelor, fesurilor sau a acoperamintelor asemanatoare, pentru cap (pozitia nr. 84.47).
84.50 - MASINILE DE SPALAT RUFE, INCLUSIV CELE CU DISPOZITIV DE USCARE (+).
- Masini cu o capacitate unitara exprimata in greutatea rufelor uscate de maximum 10 kg:
8450.11 - - Masinile complet automate
B450.12 - - Alte masini, cu storcator centrifugare incorporat
8450.19 - - Altele
8450.20 - Masini cu o capacitate unitara exprimata in greutatea rufelor uscate peste 10 kg
8450.90 - Parti
Aceasta pozitie cuprinde masinile de spalat (chiar electrice si de orice greutate) de uz casnic sau de tipurile folosite la spalatorii. Ele au in general palete sau cilindri perforati rotativi pentru a asigura agitarea sau circularea continua a lichidului si a articolelor tratate, sau uneori dintr-un dispozitiv care vibreaza si care imprima lichidului o miscare oscilatorie de inalta frecventa.
Intre altele, se clasifica aici masinile susmentionate care contin un dispozitiv de uscare incorporat.
Totusi, masinile de curatire uscata sunt clasificate la pozitia nr. 84.51.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale, referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile de la Sectiune) sunt, de asemenea, cuprinse aici partile masinilor de la aceasta pozitie.
Nota explicativa de subpozitie:
Subpozitia nr. 8450.11
Aceasta subpozitie cuprinde masinile de spalat care efectueaza, dupa alegerea programului si fara interventia utilizatorului, operatiile de spalare, limpezire si stoarcere.
84.51 - MASINI SI APARATE (ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 84.50) PENTRU SPALAREA, CURATIREA, STOARCEREA, USCAREA, CALCAREA, PRESAREA (INCLUSIV PRESELE DE FIXARE), ALBIREA, VOPSIREA, APRETAREA, FINISAREA, ACOPERIREA SAU IMPREGNAREA FIRELOR, TESATURILOR SAU ARTICOLELOR CONFECTIONATE DIN MATERIALE TEXTILE SI MASINI PENTRU ACOPERIREA TESATURILOR SAU A ALTOR SUPORTI UTILIZATI PENTRU FABRICAREA ARTICOLELOR DE ACOPERIT PODELE CUM AR FI: LINOLEUMUL; MASINI PENTRU RULAREA, DERULAREA, PLIEREA, TAIEREA SAU DANTELAREA TESATURILOR.
8451.10 - Masinile pentru curatirea uscata
- Masinile de uscat:
8451.21 - - Cu o capacitate unitara exprimata in greutatea rufelor uscate de maximum 10 kg
8451.29 - - Altele
8451.30 - Masini si prese de calcat (inclusiv presele de fixare)
8451.40 - Masinile pentru spalare, albire sau vopsire
8451.50 - Masinile pentru rularea, derularea, plierea, taierea sau dantelarea tesaturilor
8451.80 - Alte masini si aparate
8451.90 - Parti
Aceasta pozitie inglobeaza o varietate mare de masini si aparate destinate:
I. Spalarii, curatirii, stoarcerii, calcarii, albirii, vopsirii, uscarii sau tratamentelor asemanatoare ale firelor, tesaturilor sau articolelor din materiale textile, cu exceptia masinilor de spalat rufe (pozitia nr. 84.50).
II. Apretarii sau finisarii firelor sau tesaturilor dupa tesere sau filare, respectiv, in vederea imbunatatirii aspectului lor sau proprietatilor lor (tundere, piuare, lustruire etc.) sau sa le confere calitati noi (impregnare, acoperire etc.), cu exceptia masinilor utilizate pentru apretarea sau finisarea fetrului (pozitia nr. 84.49).
III. Rularii, derularii, indoirii, taierea sau dantelarii tesaturilor.
Un mare numar dintre masinile din aceasta pozitie nu sunt de fapt decat o cuva, un rezervor sau un alt recipient prevazut cu dispozitive mecanice simple, cum ar fi rolele de antrenare sau de ghidare a firului sau a tesaturii, cilindrii de presare pentru extragerea excesului de lichid, agitatoarele cu palete etc. Ele sunt utilizate pentru a executa diferite operatii de spalare, de albire, de vopsire, de curatire etc. sau anumite operatii de finisare care implica o acoperire cu diferite apreturi sau o impregnare cu compusi chimici destinati sa faca materia tratata impermeabila, nesifonabila, ignifuga, inatacabila de molii sau imputrescibila. Aceste masini si aparate raman clasificate aici, in masura in care sunt prevazute cu aceste dispozitive mecanice si in mod clar destinate tratamentului materialelor textile.
A. - MASINILE DE SPALAT SI ALTE MASINI DE CURATAT ECHIPATE SAU NU CU DISPOZITIVE DE INCALZIRE
Fac parte din acest grup:
1) Masinile de spalat industriale pentru fire, tesaturi sau alte articole textile, cu exceptia masinilor de spalat rufe (pozitia nr. 84.50), cum ar fi masinile de spalat cu tunel, prin care sculurile sunt antrenate, supuse unor pulverizari succesive cu lichid pentru spalare si apoi uscate, masinile de spalat tesaturile in bucati.
2) Storcatoarele cu rulouri (cilindrii).
3) Masinile vibratoare, utilizate in spalatorii pentru a separa bucatile umede si a le desfasura in vederea calcarii.
4) Masinile si presele pentru calcat (cu placi, cu cilindrii pe masa, cu cilindru si cuva etc.) inclusiv presele de calcat haine si presele de fixat, dar cu exceptia masinilor de netezit sau de calcat de tipul cafandru, chiar de uz casnic (pozitia nr. 84.20).
B. - MASINILE SI APARATELE PENTRU ALBIRE SAU VOPSIRE
In acest grup, se pot cita masinile numite "J-boxes" pentru albire sau alte operatii de finisare in stare umeda. Ele constau in esenta dintr-un recipient vertical cu doua brate, in forma de J, prevazut in interior cu dispozitivele cu jeturi de vapori si cu role care folosesc la antrenarea si ghidarea tesaturii. Aceasta anterior impregnata cu un agent de albire, patrunde in bratul cel mai lung, in care ramane atat cat este necesar pentru albire, pentru a iesi in cele din urma prin bratul cel mai scurt atunci cand albirea este terminata.
Sunt cuprinse aici alte masini, atat de tipul cu cuva mentionat anterior, adaptate pentru a prelucra materialele textile sub diferitele lor forme: fire in sculuri, gheme sau bobine, tesaturi in bucati sau articole confectionate. Printre aceste masini, se pot cita umezitoarele sau fulardele de vopsire sau de apretare pentru tratarea orizontala a tesaturilor in bucati; organul esential al acestor masini este constituit dintr-un set de role destinate sa extraga din tesatura excesul de lichid.
C. - MASINILE PENTRU CURATIT PRIN METODA USCATA
Aceste masini lucreaza, nu cu apa, ci cu ajutorul altor lichide, cum ar fi esente de petrol (benzina), tetraclorura de carbon. Este vorba, in general, de masini complexe, care cuprind, de exemplu, cuve in care un dispozitiv agitator forteaza lichidul sa traverseze bucata de curatat, extractoare centrifugale, filtre sau purificatoare, rezervoare. Datorita caracterului inflamabil a majoritatii lichidelor utilizate, aceste aparate si pompele de circulatie sunt in general prevazute cu motoare si organe de transmisie de siguranta.
D. - USCATOARELE SI MASINILE DE USCAT
Aparatele si masinile din aceasta categorie nu sunt cuprinse aici decat in masura in care sunt clar identificabile ca fiind destinate uscarii firelor, tesaturilor sau articolelor din materiale textile. Ele sunt de doua tipuri principale: cele care se compun in esenta dintr-o incinta inchisa in care materialele de uscat sunt supuse la actiunea unui curent de aer cald si cele care actioneaza cu ajutorul cilindrilor incalziti.
Uscatoarele si masinile de uscat care nu sunt concepute in mod special pentru tratamentul materialelor textile sunt clasificate la pozitia nr. 84.19, storcatoarele centrifuge sunt clasificate la pozitia nr. 84.21.
E. - MASINILE DE APRETAT SAU DE FINISAT
Apartin acestui grup:
1) Masinile pentru mercerizare, in care firele sau tesaturile sunt tratate cu soda caustica in timp ce sunt intinse.
2) Masinile cu "batator", in care randurile de ciocane cu cap de lemn sau de otel turnat, dispuse in spirala pe un cilindru, consolideaza tesatura obtinuta prin batere; ele inchid interstitiile tesaturii si produc o lustruire a suprafetei sale.
3) Masinile cu cilindri, pentru calcarea tesaturilor, care strang firele de urzeala si de batatura, si asigura o impaslire partiala a suprafetei.
Piua cu ciocane sau cu maiuri de lemn cu doua capete, care este folosita adesea pentru fabricarea paslei (fetrului), este clasificata la pozitia nr. 84.49.
4) Masinile de curatat noduri sau periile mecanice, utilizate pentru eliminarea nodurilor de fire sau a scaietilor care pot sa mai existe in stofe.
5) Masinile de raclat (sau de scamosat sau de indepartat puful) numite masini de scamosat, care folosesc pentru indepartarea, prin raclare a fibrelor de la suprafata tesaturii. Ele se constituie in esenta dintr-un cilindru mare, prevazut cu "garnituri de carde" echipate fie cu scaieti naturali (scaieti de carde), fie varfuri fine metalice.
6) Masinile pentru catifelare, care bat dosul legaturilor pentru a indrepta firele de par.
7) Masinile numite "de tuns" pentru a netezi suprafata unei tesaturi scamosate, prin tundere; masini similare sunt folosite pentru finisarea catifelelor. Prin utilizarea placilor, sau a cilindrilor cu miscari variabile prevazute cu lame canelate, se pot obtine efecte sau desene variate.
8) Masinile de ratinare, care produc, la suprafata unei tesaturi de lana un efect deosebit, prin rularea sau calcarea smocurilor de par. Ele constau dintr-o masuta acoperita cu plus, pe care actioneaza o alta masuta mobila, acoperita cu cauciuc, cu pasla sau adesea cu hartie smirghel si care are o miscare circulara alternativa.
9) Periile mecanice, compuse din perii cilindrice rotative, pentru perierea tesaturii dupa scamosare si tundere.
10) Masinile de de parlit, pentru a elimina de pe fir sau stofa aspectul sau scamosat. Aceste masini opereaza prin trecerea rapida a tesaturii pe cilindri sau placi curbate puternic incalzite sau mai curand peste flacari de gaze.
11) Masinile pentru lustruit sfori, masinile de lustruit sculurile de matase si masinile de acoperit (glasat) tesaturile de matase.
12) Masinile de smirgheluit, pentru netezirea suprafetei stofei.
13) Presele de lustruit, care produc un lustru de suprafata prin comprimarea pe o masa plata sau semicirculara (presa cu suveica). Se folosesc, de asemenea, in acest scop calandrele (pozitia nr. 84.20) sau presele hidraulice de uz general (pozitia nr. 84.79).
14) Masinile pentru eliminat apret, in care tesaturile sunt tratate cu ajutorul vaporilor pentru a le reda luciul si pentru a preveni intr-o oarecare masura deformarea, ca si masinile asemanatoare pentru tratarea firelor sau a tesaturilor cu ajutorul vaporilor (masinile de vaporizat, umectat etc.).
15) Masinile de largit (rame), care se folosesc pentru a reda bucatilor de tesatura latimea lor initiala, redusa in cursul operatiunilor de calcare, imprimare etc.
16) Masinile de ingustare, care actioneaza printr-o strangere mecanica a firelor de batatura, in scopul ca ulterior tesatura sa nu se mai ingusteze la fel de usor in continuare.
17) Masinile de apretat si masinile pentru acoperirea sau impregnarea firelor sau tesaturilor cu produse speciale cum ar fi adezivul, substantele care contin amidon, materialele plastice, cauciucul, gudronul sau compusi impermeabili diversi. Pozitia include masinile pentru aplicarea pastelor de acoperire pe suporturi de tesaturi sau de alte materiale in fabricarea linoleumului sau materialelor acoperitoare de parchet similare, si umezitoarele sau fulardele de apretare descrise in partea B de mai sus.
18) Masinile pentru fabricarea firelor de fantezie (de efect), care produc asupra firelor un efect special dupa filarea si dublarea firului, cum ar fi masinile pentru decorarea firului cu picaturi mici de gelatina, ceara etc. (fire perlate).
F. - MASINILE PENTRU RULAREA, DERULAREA, INDOIREA, TAIEREA SAU DANTELAREA TESATURILOR
Acest grup cuprinde:
1) Masinile de plitf, de dublat si de rulat mecanice, care permit sa se ruleze tesaturile sau sa fie indoite in lung sau lat, ca si masinile de pliat, care permit, intre altele, sa se controleze defectele de tesatura. Aceste diferite masini sunt adesea combinate cu aparate de masura.
2) Masinile de taiat sau de dantelat tesaturi, inclusiv masinile de taiat tiparele sau partile de imbracaminte etc.
Raman de asemenea clasate in aceasta pozitie:
1) Aparatele de vaporizat (manechine cu vapori, busturile de calcat cu vapori), lenjeria.
2) Masinile si aparatele (mesele etc.) care folosesc pentru plierea lenjeriei deja calcate (batiste, cearceafuri de pat, fete de masa etc.).
3) Masinile si aparatele de fiert si de spalat tesaturile de lana in vederea degresarii lor inainte de albire sau vopsire.
4) Masinile care folosesc pentru eliminarea adezivului de la tesaturile de bumbac inainte de albire sau de vopsire.
5) Masinile care folosesc pentru tratarea tesaturilor cu lesie de soda sau de potasiu inainte de albire sau de vopsire.
6) Masinile de umezit cu ajutorul vaporilor a firelor, tesaturilor si alte obiecte de materiale textile.
7) Masinile pentru formarea sau fixarea formei inclusiv masinile de preformare si de formare a ciorapilor sau a sosetelor.
8) Masinile pentru impregnarea si intinderea tesaturilor pentru anvelope pneumatice.
9) Masinile de impregnarea cu cerneala a benzilor textile de la masinile de scris si masinile similare.
10) Masinile de descompunere a apretului de pe tesaturi.
11) Masinile pentru obtinerea tesaturilor pufoase, de exemplu masinile electrostatice pentru obtinerea materialelor pufoase.
12) Masinile de plisat tesaturile.
13) Aparatele pentru curatat covoarele si mochetele pe loc, altfel decat prin procedeul uscat, concepute pentru a fi utilizate in localuri (altele decat cele casnice), cum ar fi hotelurile, motelurile, spitalele, birourile, restaurantele si scolile.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale privitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Capitol), sunt de asemenea, cuprinse aici partile de la masinile sau aparatele de la aceasta pozitie.
Pozitia exclude:
a) Autoclavele, cazanele, cuvele si alte aparate care nu pot sa fie recunoscute ca destinate tratamentului termic al textilelor de la pozitia nr. 84.19.
b) Calandrele (pentru lustruit, glasat, polizat, gofrat, moarat) si cilindrii lor (pozitia nr. 84.20).
c) Storcatoarele si alte masini si aparate centrifuge de la pozitia nr. 84.21.
84.52 - MASINI DE CUSUT, ALTELE DECAT MASINILE DE CUSUT CARTI DE LA POZITIA NR. 84.40; MOBILE, SUPORTI SI ACOPERITOARE SPECIAL CONCEPUTE PENTRU MASINILE DE CUSUT; ACE PENTRU MASINILE DE CUSUT (+).
8452.10 - Masinile de cusut de uz casnic
- Alte masini de cusut:
8452.21 - - Automate
8452.29 - - Altele
8452.30 - Ace pentru masini de cusut
8452.40 - Mobila, suporti si acoperitoare pentru masinile de cusut si partile lor
8452.90 - Alte parti ale masinilor de cusut
A. - MASINILE DE CUSUT
Aceasta pozitie cuprinde toate masinile sau capetele de masini de cusut care, cu ajutorul unui ac mobil, permit sa se reuneasca prin cusatura doua sau mai multe elemente de tesatura, piele, hartie etc. cu exceptia masinilor de brosat cu fir textil pentru brosarea, legarea sau cartonarea obiectelor din hartie si carton (pozitia nr. 84.40). Raman clasificate aici masinile care, in afara operatiei de coasere, pot sa realizeze puncte pur decorative, cum ar fi efectele de broderie, dar nu sunt incadrate aici masinile special concepute exclusiv pentru brodare (inclusiv masinile de tras firele si pentru legarea ajururilor), care sunt clasificate la pozitia nr. 84.47. Masinile de cusut foile sunt clasificate la pozitia nr. 84.40 si utilajele de tricotat-cusut panzele de fibre ca si alte masini si utilaje de cusut tricotat de la pozitia nr. 84.47.
In afara cazului in care ele realizeaza anumite puncte de broderie (semi-lant), aceste masini executa, in general, punctele de coasere cu ajutorul a doua fire deosebite, din care unul este introdus de catre ac care strabate suportul (tesatura, hartie etc.), iar celalalt este legat de primul, sub suport, prin miscarea unei suveici mobile. Masinile de cusut se compun adesea dintr-un mecanism cu un singur ac si o singura suveica (masinile cu un cap), dar anumite modele contin mai multe capete care sa permita simultan intepaturi duble, triple etc.
Sunt, de asemenea, cuprinse aici masinile de cusut numite electrice, actionate de motor electric incorporat in cap, chiar daca sunt de tipul casnic.
In afara masinilor de cusut obisnuite, utilizate atat pentru lucrarile casnice cat si pentru confectionarea de imbracaminte (taioare, costume etc.), aceasta pozitie cuprinde, de asemenea, masinile industriale care sunt concepute exclusiv pentru executarea lucrarilor speciale de cusut; printre acestea din urma, se pot mentiona:
1) Masinile de cusut speciale pentru industria pielariei, incaltamintei (masinile de cusut rame, talpi, partile de sus ale incaltamintei etc.) in marochinarie, la producerea manusilor etc.
2) Masinile pentru brodarea butonierelor, care presupun un dispozitiv pentru taierea butonierelor.
3) Masinile de cusut nasturi.
4) Masinile de cusut palarii de paie.
5) Masinile de cusut si festonat blanuri.
6) Masinile pentru inchiderea sacilor plini, prin coasere (sacii de faina, de ciment etc.); este vorba in general de masinile suspendate si care nu sunt prevazute cu suveici.
7) Masinile pentru repararea sacilor desirati.
8) Masinile pentru fabricarea sacilor si masinile pentru tivirea cuverturilor, covoarelor etc.
9) Masinile de cusut si brodat si masinile de festonat, care executa punctele de lantisor si similare, pentru a fixa nedesirabil marginile de cuverturi, festoanele etc.
10) Masinile de remaiat, destinate sa coasa margine la margine si ochi cu ochi articolele de tricotaje.
Anumite tipuri de masini care sunt cuprinse aici pot sa execute, in afara operatiei de coasere, diferite alte operatii obisnuite, cum ar fi taierea, dantelarea, perforarea sau plisarea tesaturilor, pieilor, hartiilor etc.
B. - MOBILE, SUPORTI SI ACOPERITOARE PENTRU MASINILE DE CUSUT
Se clasifica la aceasta pozitie, fie ca sunt prezentate izolat sau nu, mobilele (dulapuri, mese etc.) special concepute si amenajate pentru a contine sau a sustine masinile de cusut, chiar daca ele pot sa fie utilizate ca mobile, atunci cand masina este inchisa. De asemenea, sunt incluse partile numitelor mobile (sertare, prelungiri etc.), platforme si capace. Din contra, cutiile destinate in esenta protectiei sau transportului masinilor de cusut urmeaza regimul lor propriu atunci cand sunt prezentate izolat.
C. - ACE PENTRU MASINILE DE CUSUT
Sunt incluse aici acele destinate nu numai masinilor din aceasta pozitie, dar de asemenea masinilor pentru brosare de la pozitia nr. 84.40 si chiar cele ale unor masini de brodat de la pozitia nr. 84.47, in masura in care aceste ace sunt de acelasi tip cu acele pentru masinile de cusut, din care cea mai mare parte se caracterizeaza prin prezenta unei urechi de ac la varf.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), sunt de asemenea cuprinse aici partile de masini de cusut de la aceasta pozitie, cum ar fi batiurile sau suveicile, dar nu mosoarele, care urmeaza regimul materialului constitutiv.
Masinile de cusut destinate pentru jocul copiilor sunt clasificate la pozitia nr. 95.03.
Note explicative de subpozitie.
Subpozitia nr. 8452.10.
Subpozitia nr. 8452.10 cuprinde masinile de cusut si la capetele de masini de cusut de tipul mentionat mai jos, care pot toate sa execute cel putin punctul innodat (punct de suveica).
a) masini manuale sau cu pedala.
b) masinile prevazute cu un motor electric de o putere de maximum 120 wati.
c) masinile cu motor prezentate fara motor, greutatea capului masinii nedepasind 16 kg.
Se clasifica la aceasta subpozitie masinile de cusut numite "masini de festonat" sau "masini de surfilat" cu motor electric incorporat cu o putere de iesire ce nu depaseste 120 watt, care folosesc trei, patru sau cinci ghidaje de sarma, ca si capetele masinilor de cusut similare prin modul de constructie si performanta cu masinile descrise mai sus, care cos prin altfel de puncte decat punctul suveicii, dar care sunt concepute in scopuri casnice si nu pot depasi o viteza de coasere in general de 1500 intepaturi pe minut.
Sunt de asemenea, cuprinse in aceasta subpozitie masinile de cusut manuale, cu baterii, care cos cu ajutorul unei legaturi tip lantisor cu un singur fir.
Cu toate acestea, aceasta pozitie nu cuprinde masinile de cusut care nu realizeaza decat operatii speciale cum ar fi masinile de gaurit butoniere sau inchiderea sacilor plini.
84.53 - MASINI SI APARATE PENTRU PREPARAREA, TABACIREA, SAU PRELUCRAREA PIEILOR SAU PENTRU FABRICAREA SAU REPARAREA INCALTAMINTEI SAU A ALTOR OBIECTE DIN PIELE, ALTELE DECAT MASINILE DE CUSUT.
8453.10 - Masini si aparate pentru prepararea, tabacirea sau prelucrarea pieilor
8453.20 - Masini si aparate pentru fabricarea sau repararea incaltamintei
8453.80 - Alte masini si aparate
8453.90 - Parti
Cu exceptia masinilor de cusut cuprinse la pozitia nr. 84.52, aceasta pozitie grupeaza, pe de o parte, masinile, si aparatele utilizate pentru pregatirea si prelucrarea pieilor, in toate stadiile prelucrarii lor: operatiile pregatitoare pentru tabacire (numite lucrari de rau) tabacirea propriu-zisa (si pergamentarea), operatii de netezire sau de finisare, apretarea sau lustruirea si, pe de alta parte, masinile si aparatele utilizate pentru fabricarea sau repararea obiectelor din piele; incaltaminte, manusi, articole de marochinarie etc. Pozitia exclude insa masinile de cusut (pozitia nr. 84.52).
I. - MASINILE SI APARATELE PENTRU PREGATIREA, TABACIREA SAU PRELUCRAREA PIEILOR
Trebuie remarcat ca anumite masini si aparate din acest grup intervin, in practica, in diverse stadii de transformare a pieilor (spre exemplu, spalare, pretabacire, vopsire sau alte procese de finisare); acesta este cazul cazilor speciale de piuare si al anumitor tipuri de cuve sau de tambururi care contin dispozitive agitatoare, mecanisme de rotatie, aparate de manipulare a produselor etc.
Fac, in mod special parte din acest grup, intre altele:
1) Masinile de indepartat parul, care folosesc pentru indepartarea parului de pebrute care a fost anterior tratat prin bai chimice.
2) Masinile de seruire (descarnare) pentru indepartarea de pe pielea cu par a proeminentelor de carne sau grasime care sunt pe partea carnoasa.
3) Butoaiele cu batatoare sau cilindri canelati, utilizate in mod special pentru a favoriza anumite operatii de tabacire (tabacire in vartej, tabacirea cu grasimi etc.).
4) Masinile de pus la vant sau de intindere, pentru deschiderea porilor pieilor tabacite, pentru intinderea acestora si pentru eliminarea defectelor de suprafata, masinile de daltuit, utilizate pentru egalizarea pieilor prin rabotarea partii dinspre carne, masinile de inmuiere si masinile de stoluire care inmoaie si fac flexibile pieile prin actiunea cilindrilor de pluta sau de cauciuc.
5) Masinile de luare in raspar (sau margarete mecanice) care freaca sau bat suprafata pieii pentru a elimina impuritatile continute in pori si pentru a-i da aspectul natural.
6) Masinile pentru batut sau pentru netezit cu ciocane, care au ca functie sa faca pielea mai tare si mai neteda (pielea pentru talpi, pentru curele etc.).
7) Masinile pentru egalizare sau pentru despicare, care prin actiunea lamelor care taie pielea in sensul grosimii, permit sa se egalizeze sau sa se imparta in foi.
8) Masinile pentru lustruit, bufuit sau bizmuit, destinate sa faca mai mata suprafata pielii pentru a obtine un aspect catifelat.
9) Masinile pentru periat, utilizate de exemplu dupa lustruire pentru curatirea pieilor si pentru accentuarea aspectului catifelat.
10) Masinile de lustruit sau de glasat pielea prin frecarea cu pietre sau cu role de agat sau de sticla.
11) Masinile de granulat.
Sunt, de asemenea, cuprinse aici masinile destinate muncii in atelierele de pielarie. In general, operatiile de pretabacire sau de tabacire se efectueaza cu ajutorul acelorasi masini ca si cele descrise mai sus, dar acest grup se refera de asemenea la masinile si aparatele utilizate ulterior pentru finisarea produselor de pielarie (pregatite sau lustruite), cum ar fi masinile de tuns sau de ras, care folosesc pentru egalizarea lungimii parului, masinile pentru indepartarea parului, care au ca functie sa elimine firele de par lung si gros sau firele de blana lungi, masinile de pieptanat, de buclat, de periat sau de vopsit blana.
Sunt excluse din acest grup:
a) Masinile de uscat (pozitia nr. 84.19).
b) Calandrele (de netezit, de glasat, de dat stralucire, de granulat etc.) (pozitia nr. 84.20).
c) Storcatoarele centrifuge (pozitia nr. 84.21).
d) Masinile cu pistoale de vopsit, utilizate pentru pigmentarea, lacuirea, vopsirea etc. (pozitia nr. 84.24).
e) Masinile pentru epilat porci (pozitia nr. 84.38).
f) Presele mecanice si hidraulice de utilizare generala (pozitia nr. 84.79).
g) Masinile de masurat pielicelele si pieile (pozitia nr. 90.31).
II. - MASINILE SI APARATELE PENTRU FABRICAREA SAU REPARAREA INCALTAMINTEI SAU A ALTOR LUCRARI DIN PIELE SAU A OBIECTELOR DIN PIELE
Acest grup cuprinde masinile si aparatele utilizate pentru fabricarea sau repararea lucrarilor din piele, sau obiectelor din piele, cum ar fi incaltamintea, manusile, imbracamintea, articolele de marochinarie, de selarie, de calatorie.
Se pot mentiona in mod special:
A) Masinile de subtiere, care folosesc pentru reducerea grosimii marginilor sau a anumitor altor parti ale pieselor din piele pentru a usura astfel asamblarea prin coasere sau prin lipire.
B) Masinile de decupat pieile sau pielicelele (caramburile de incaltaminte, formele de la manusi etc.). Modelele cele mai raspandite sunt masinile cu lame flexibile sau cu cutite si presele speciale.
C) Masinile de perforat, pentru ornamentarea dosurilor de manusi, caputelor sau varfurilor de incaltaminte etc.
D) Perforatoarele, care folosesc la pregatirea gaurilor pentru cusut in piele.
E) Masinile pentru fabricarea incaltamintei de piele, cum ar fi:
1) Masinile de taiere a santului talpii, care folosesc la realizarea, de-a lungul marginilor de talpi de incaltaminte, a unei adancituri lineare oblice destinate sa primeasca si sa protejeze punctele de cusatura, ca si masinile pentru indepartarea sau inchiderea marginilor santurilor talpilor, inainte sau dupa cusut.
2) Masinile de montat care, cu ajutorul unui dispozitiv de clesti de tragere, folosesc la reunirea fetei incaltamintei (capute sau caputa) la prima talpa si pentru a le fixa provizoriu pe forma de lemn, prin baterea in cuie sau lipire, pentru a permite asamblarea lor ulterioara definitiva prin coasere, baterea cu cuie sau lipire.
3) Masinile de ciocanit marginile de la fata (carambul) incaltamintei la prima talpa, montate pe calapod.
4) Masinile de umplut, care folosesc la umplerea primei talpi bucati mici de piele sau alte materiale de umplere (deseuri de piele, de pluta etc.) inainte de montarea talpii exterioare.
5) Masinile pentru baterea (infigerea) ramelor, asigurand o batere in cuie provizorie a ramei de montare asezate pe forma, in vederea coaserii definitive.
6) Masinile pentru fixarea talpilor exterioare, masini care ataseaza talpa exterioara la forma de montaj si o aplica provizoriu pe aceasta, in vederea asamblarii definitive.
7) Masinile de asamblat sau de insurubat talpa exterioara pe prima caputa, ca si masinile de fixare a tocului pentru baterea in cuie a tocurilor.
8) Masinile de deformat sau de lustruit marginile, adica marginile talpilor sau tocurilor, cu ajutorul moletelor sau a tocurilor.
9) Masinile de polizat si finisat, care contin o serie de pietre abrazive, perii sau discuri de polizat, pentru finisarea fetelor incaltamintei, a marginilor sau a fundurilor de talpi, inclusiv masinile asemanatoare utilizate de catre cizmari.
10) Masinile pentru largirea incaltamintei.
Unele masini din aceasta pozitie, cum ar fi masinile de granulat, masinile de decupat, perforat sau poansonat si chiar anumite masini pentru incaltaminte, pot eventual sa foloseasca la fasonarea materialelor altele decat pielea (carton, piele inlocuitoare, materiale plastice etc.); ele raman, cu toate acestea, clasificate aici in masura in care sunt concepute pentru a prelucra in principal pieile.
Grupa exclude:
a) Formele pentru incaltaminte (regimul materialului constitutiv: pozitia nr. 44.17 in general).
b) Masinile pentru fabricarea papucilor, talpilor sau tocurilor de lemn etc. (pozitia nr. 84.65).
c) Aparatele automate pentru ceruirea incaltamintei ca si masinile pentru punerea capselor (pozitia nr. 84.79).
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor componente (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt, de asemenea, cuprinse aici partile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie, ca si matritele si alte scule interschimbabile destinate acestor masini sau aparate.
84.54 - CONVERTIZOARE, OALE DE TURNARE, LINGOTIERE SI MASINI DE TURNARE PENTRU METALURGIE, OTELARIE SAU TOPITORIE.
8454.10 - Convertizoare
8454.20 - Lingotiere si oale de turnare
8454.30 - Masini de turnat
8454.90 - Parti
A. - CONVERTIZOARE
Sunt acele aparate de metalurgie pentru tratarea termica dar lipsite de cuptor, utilizate pentru arderea sau oxidarea anumitor elemente de materiale tratate, anterior aduse la starea de topitura sau aduse la temperatura inalta cu ajutorul unui puternic curent de aer. Sunt folosite, in principal, pentru realizarea afanarii fontei (defosforare, eliminarea sulfului etc.) si transformarea sa in otel (arderea carbonului), sau chiar pentru coacerea matei de cupru, de nichel sau de galena.
Convenizoarele cele mai obisnuite (tipurile LD sau Kaldo) sunt recipiente de otel in forma de para sau cilindro-conice prevazute interior cu o imbracaminte refractara de compozitie variabila (acida, bazica etc.).
Exista si variante fata de tipul clasic: convertizoarele cu suflare laterala, convertizoarele cilindrice rotative, convertizoarele conice cu gratar (pentru mata de arama etc.); asemenea aparate raman clasificate aici, in masura in care raspund la definitia data de mai sus.
B. - OALELE DE TURNATORIE
Oalele de turnatorie sunt destinate sa colecteze metalul in stare topita care iese de la cuptoare pentru a-l varsa fie in convertizoare, fie in lingotiere sau in sabloane. Este vorba despre simple recipiente metalice deschise, tronconice, cilindrice, emisferice etc., prevazute in general cu o acoperire interioara refractara, cu pivoti sau alte dispozitive de suspendare, de suport sau de basculare, care sa permita manevrarea lor de catre macarale, poduri rulante etc. sau chiar montate pe roti. Sunt, de asemenea, cuprinse aici oalele mici de turnare pentru topitorie, transportate sau manevrate manual cu ajutorul barelor cu articulatii fixe de oala dar nu si simplele cupe manuale utilizate de catre tinichigii, argintari etc. (pozitia nr. 73.25 sau 73.26).
C. - LINGOTIERELE
Este vorba despre recipiente simple de forma variabila, monoblocuri sau forme de doua cochilii ce se asambleaza, in care sunt turnate metalele topite pentru a le da, de exemplu, forma lingourilor, ale somonilor, ale bramelor.
Sabloanele, formele de turnare destinate sa dea metalelor forme mai complicate sau definitive sunt in general clasificate la pozitia nr. 84.80.
Prezentul grup nu se refera decat la lingotierele de metal, cel mai adesea de fonta sau de otel. Lingotierele de grafit sau alt carbune sau din materiale refractare, sunt clasificate la pozitia nr. 68.15 si 69.03.
D. - MASINILE DE TURNAT METALELE IN STARE TOPITA, PENTRU METALURGIE, OTELARIE SAU TOPITORIE
Apartin in mod special la acest grup:
1) Masinile care constau in general dintr-un lant sau curea de transport care sa permita succesiv umplerea, racirea si scoaterea din forma. Ele contin uneori dispozitive destinate sa faca sa vibreze sau sa loveasca usor formele in vederea facilitarii repartitiei regulate a metalului topit.
2) Masinile de turnat metalele sub presiune, care se compun in esenta din doua placi reglabile (care pot sa fie apropiate una de cealalta), pe fiecare dintre ele fiind fixata o jumatate a formei de turnare; acestea doua sunt piese complementare ale caror doua fete opuse au in negativ forma piesei. In general, metalul in stare topita, este adus printr-o conducta si este introdus fortat in forma fie prin actiunea directa a aerului comprimat care exercita o presiune inalta pe suprafata libera a metalului topit continut in rezervorul de alimentare, fie sub efectul presiunii hidraulice antrenate de insertia pistonului plonjor intr-o camera inchisa umpluta cu metal topit si in legatura cu forma. Aceste masini pot sa contina un aparataj de racire destinat sa accelereze solidificarea metalului si, adesea, un dispozitiv pentru turnarea metalelor neferoase sau a aliajelor lor, in mod special pentru turnarea pieselor de dimensiuni relativ mici.
Cu toate acestea, nu sunt cuprinse aici masinile pentru turnarea sub presiune, prin sinterizare, a pulberilor metalice (pozitia nr. 84.62).
3) Masinile de turnat prin centrifugare pentru fabricarea tevilor metalice sau a racordurilor lor (de fonta mai ales). In aceste masini, metalul in stare topita este introdus de un dispozitiv special in peretii unei forme cilindrice care se roteste la viteza mare; sub efectul fortei centrifuge, metalul lichid se repartizeaza in strat regulat pe toata suprafata interioara a formei si este mentinut asa pana la solidificarea sa.
4) Masinile pentru turnarea continua. In aceste masini, metalul in stare topita trece de la oala de turnare intr-un distribuitor repartizor care alimenteaza diferitele linii de turnare.
O linie de turnare cuprinde:
a) o lingotiera fara fund cu dispozitivul sau de racire;
b) in afara lingotierei, un sistem de pulverizare de apa pentru racirea metalului topit;
c) un ansamblu de cilindri de antrenare care sa permita extragerea regulata a metalului solidificat;
d) un sistem de taiere, urmat de dispozitivul de evacuare.
Formele de turnare destinate sa fie utilizate pe masinile din prezentul grup sunt clasificate la pozitiile nr. 68.15, 69.03 sau 84.80 in mod uzual.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt, de asemenea, cuprinse aici partile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie.
84.55 - LAMINOARELE PENTRU METALE SI CILINDRII LOR.
8455.10 - Laminoarele de tevi
- Alte laminoare:
8455.21 - - Laminoarele la cald si laminoarele combinate la cald si la rece
8455.22 - - Laminoarele la rece
8455.30 - Cilindrii pentru laminoare
8455.90 - Alte parti
I. - LAMINOARELE SI TRENURILE DE LAMINOARE
Laminoarele sunt masini destinate sa deformeze produsele metalurgice sub efectul presiunii exercitate de catre doi cilindrii care se rotesc si intre care metalul laminat este supus la o reducere a grosimii, o alungire proportionala si eventual o punere in forma, in acelasi timp imbunatatindu-se si calitatile sale structurale. Operatia de laminare poate sa fie utilizata pentru obtinerea produselor placate sau dublate, facand sa treaca intre cilindri doua sau mai multe placi de calitate sau de naturi diferite, sau mai curand pentru a realiza, cu ajutorul cilindrilor potriviti, anumite desene sau particularitati ale suprafetei produselor (table striate, bare crenelate etc.).
Cu toate acestea, pozitia prezenta nu cuprinde masinile-unelte pentru metale - cum ar fi masinile de rulat, curbat, indoit sau netezit (pozitia nr. 84.62) masinile de intrelipit (hartie pe metal) (pozitia nr. 84.20) - care lucreaza cu ajutorul cilindrilor, dar nu realizeaza o veritabila operatie de laminare, si nici masinile (in mod special calandrele), care, desi asigura efectiv o functie de laminare, sunt destinate pentru prelucrarea altor materiale altele decat metalele (pozitia nr. 84.20).
Diferitele tipuri de laminoare se pot grupa in modul urmator:
A) Laminoarele cu cilindri netezi, utilizate in anumite cazuri pentru transformarea lingourilor in blumuri, tagle, brame, sleburi etc. (bluminguri, laminoare de degrosare) sau pentru transformarea bramelor sau a sleburilor in table, folii etc.
B) Laminoarele cu cilindri canelati utilizate adesea pentru fabricarea taglelor, dar mai obisnuit pentru transformarea blumurilor, taglelor etc., in bare profilate etc.
C) Laminoarele pentru producerea de tuburi sau tevi.
D) Laminoarele pentru bandaje sau corpuri ale rotilor de vagoane.
Laminoarele cele mai obisnuite, care asigura operatiile citate la A) si B), se compun din doua, trei sau patru cilindri (laminoarele duo, trio, dublu duo) montate orizontal, unul deasupra celuilalt, intr-un batiu masiv vertical numit caje; spatiile realizate pentru trecerea metalului intre cilindrii sunt reglabile. Laminoarele trio si dublu duo permit sa se prelucreze metalul succesiv intre cilindrii inferiori, apoi intre cilindrii superiori. Unele dintre cajele duo contin cilindrii suplimentari de diametru mai mare, asezati de o parte si de cealalta a cilindrilor de lucru, si al caror rol este presarea acestora din urma in vederea prevenirii incovoierii si vibrarii lor.
Trenurile de laminare se compun din mai multe caje dispuse fie de o parte si de alta fie usor decalate, fie unele in fata celorlalte; formele, vitezele si ecartamentele cilindrilor sunt atunci calculate in asa fel incat sa se realizeze o laminare gradata a produselor.
Anumite laminoare contin in plus fata de cilindrii normali, cilindri de lucru verticali sau dispusi diferit pentru a fasona fata laterala a produselor (laminoarele universale) sau pentru obtinerea articolelor speciale (grinzi in dublu T etc.).
Pentru laminarea produselor plate (brame, sleburi, table etc.), cilindrii sunt netezi si actioneaza pe toata suprafata lor, in timp ce pentru producerea anumitor tagle, bare profilate etc. laminarea este asigurata numai pe suprafata interna a spatiului gol format intre canelurile circulare concordante facute in corpul celor doi cilindrii de lucru opusi; fiecare set de cilindri prezinta o serie de caneluri alaturate de adancime si de profil crescator, se aduce in felul acesta metalul la forma dorita prin trecerile succesive.
Laminoarele clasificate aici sunt de dimensiuni foarte variabile, de la cele mai mici laminoare de metale pretioase pana la laminoare de mare gabarit de siderurgie.
Cu exceptia anumitor metale, cea mai mare parte a transformarilor mai sus vizate sunt efectuate la cald, dar anumite operatii de finisare, mai ales pentru table, se efectueaza la rece.
Tipurile principale de laminoare citate la C) si D) sunt urmatoarele:
1) Laminoarele (de tipul Mannesmann) pentru gaurirea taglelor sau a barelor destinate fabricarii tevilor fara sudura; in aceste masini, tagla, adusa la temperatura inalta, este preluata de cei doi cilindrii de lucru conici, cu axe ne-paralele si care se rotesc in acelasi sens; tagla este in acelasi timp impinsa de catre un dorn fix care se introduce in deschidere; aceasta se adanceste in metalul maleabil sub efectul rasucirii spirale exercitate prin cilindrii.
2) Laminoarele pentru fabricarea tevilor fara sudura pornind de la tagle sau de la bare gaurite, trase pe mandrina. Laminarea peretilor de-a lungul dornului este realizat fie printr-o masina analoga cu precedenta, fie pe un laminor ai carui cilindrii sunt prevazuti cu o canelura speciala, care este in acelasi timp excentrica si de sectiune din ce in ce mai mica (laminoare cu pas de pelerin) sau, adesea chiar pe un laminor cu cilindrii prevazuti cu caneluri circulare, destul de asemanatoare cu laminoarele de finisare mentionate la paragraful urmator.
3) Laminoarele pentru finisarea tevilor fara sudura sau sudate, care opereaza pe dorn sau fara dorn, cu ajutorul cilindrilor cu caneluri regulate.
4) Laminoarele pentru finisarea tevilor de otel tras de diametru mare (conducte fortate etc.) in care teava este pusa in rotatie si laminata simultan in diferite puncte ale sale prin mai multe seturi de cate doi cilindri de lucru dispusi radial pe interior si exterior (luminor radial).
5) Laminoarele pentru bandaje (roti) sau de corpuri de roti de vagoane, care contin o combinatie mai mult sau mai putin complexa de cilindri drepti sau conici, dispusi diferit, care sa asigure laminarea simultana a diferitelor puncte ale inelului de bandaj sau al ebosei de roata, in vederea formarii profilului de rulare, carligului de inchidere, flansele etc. Unele dintre sine, grinzi etc. sunt fabricate pe laminoare de aceasta categorie.
Operatiile de laminare, indeosebi in cazul laminoarelor mari, necesita un echipament auxiliar considerabil, care cuprinde, de exemplu, dispozitivele de ghidare, transportoarele cu role, aparatele de manevrare a produselor, cuptoarele de incalzire sau de recoacere, posturile de decapare, bobinatoarele de infasurare a tolelor (tablelor), posturilor de taiere, posturile de racire, dispozitivele de cantarire sau de marcare, mecanismele de rectificare sau de netezire, aparatele de masura sau de control mecanice, pneumatice sau electrice (electromagnetice sau electronice) etc.
II. - CILINDRI DE LAMINOARE SI ALTE PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune) sunt de asemenea cuprinse aici partile de laminoare de la aceasta pozitie, in special cilindrii de laminoare, a caror lungime si diametru pot sa varieze considerabil (dimensiunile cilindrilor pentru laminarea otelului sunt de regula generala de 30 la 520 cm lungime si de 18 la 137 cm diametru). Sunt, cel mai adesea, de otel sau de fonta, in general caliti la suprafata si prelucrati riguros la dimensiunea ceruta; pot sa fie netezi sau goi in interior cu goluri sau caneluri de forme foarte diferite. Fiecare extremitate a cilindrului are una sau mai multe ingustari sau gatuiri, care constituie paliere care sa permita montarea pe caja laminorului; dincolo de aceste ingustari, cilindrul este prevazut cu un cuplaj pentru aplicarea fortei motrice.
84.56 - MASINILE-UNELTE CARE ACTIONEAZA PRIN INDEPARTAREA ORICARUI MATERIAL CARE ACTIONEAZA CU LASER SAU CU ALT FASCICUL DE LUMINA SAU DE FOTONI, CU ULTRASUNETE, PRIN ELECTROEROZIUNE, PRIN PROCEDEE ELECTROCHIMICE, CU FASCICULE DE ELECTRONI, CU FASCICULE DE IONI SAU CU JET DE PLASMA. (+)
8456.10 - Cu laser sau alt fascicul de lumina sau de fotoni
8456.20 - Cu ultrasunete
8456.30 - Care actioneaza prin electroeroziune
- Altele:
8456.91 - Pentru gravarea uscata a circuitului pe materiale semiconductoare
8456.99 - Altele
Masinile-unelte din aceasta pozitie sunt masini care folosesc la fasonarea pieselor din orice material sau pentru prelucrarea suprafetei lor. Ele trebuie sa satisfaca trei conditii esentiale:
1●) sa lucreze prin indepartarea materialului;
2●) sa efectueze o prelucrare de felul celor executate pe masini-unelte echipate cu scule traditionale;
3●) sa utilizeze unul dintre cele sapte procedee urmatoare; laser sau alt fascicul de lumina sau de fotoni, ultrasunete, electro-eroziune, procedee electrochimice, fascicule de electroni, fascicule ionice sau jet de plasma.
A. - MASINILE-UNELTE CU LASER SAU ALT FASCICUL DE LUMINA SAU DE FOTONI
Prelucrarea prin laser (prelucrarea fotonica) consta in bombardarea unei tinte cu fotoni. Acest grup cuprinde in mod special masinile de perforat (metalele, cristalele semi-conductoare, rubinele pentru ceasuri etc.), masinile de taiat metalele si alte materiale dure si masinile de gravat (cifre, litere, linii etc.) pe diversele materiale foarte rezistente.
B. - MASINILE-UNELTE CU ULTRASUNETE
Masinile-unelte cu ultrasunete care contin un poanson supus unor vibratii ultrasonice si un material abraziv aflat in suspensie intr-un lichid. Ele pot sa incorporeze o cuva de reciclare a abrazivului.
Fac in mod special parte din acest grup masinile-unelte care permit:
1) decuparea pastilelor de semi-conductori si decuparea sau gaurirea substratelor in ceramica pentru circuite integrate;
2) prelucrarea filierelor de diamant sau de carburi metalice;
3) gaurirea si fasonarea mineralelor;
4) gravura pe sticla;
5) frezarea, brosarea, rectificarea.
C. - MASINILE-UNELTE CARE ACTIONEAZA PRIN ELECTROEROZIUNE
Principiul acestei prelucrari este indepartarea metalului dintre cei doi electrozi metalici (piesa si scula) prin descarcarea electrica brusca de foarte scurta durata la cadenta de mai multe sute de mii de cicluri pe secunda. Acest grup cuprinde, de exemplu, masinile electrice pentru gaurirea sau taierea metalelor cu ajutorul curentului electric de inalta frecventa.
D. - MASINILE-UNELTE CARE LUCREAZA PRIN PROCEDEELE ELECTROCHIMICE
Principiul acestei prelucrari este indepartarea metalului prin electroliza. Piesa (anodul) este conducatoare de electricitate, ca si scula (catodul). Cele doua sunt introduse intr-un electrolit ales in asa fel incat depunerea catodica sa fie imposibila si ca sa avem de-a face numai cu o dizlocare anodica.
Acest grup cuprinde, intre altele:
1) Aparatele electrolitice de lustruire, utilizate in metalurgie pentru lustruirea esantioanelor inainte de examinarea lor la microscop.
2) Polizoarele electrolitice pentru polizarea sculelor de taiere, taierea canelurilor de taiere a aschiilor, taierea placutelor de carburi metalice, aceste masini care lucreaza cu ajutorul unui disc diamantat.
3) Masinile de debavurat a diferitelor feluri de pinioane prin dizolvarea anodica.
4) Masinile de rectificat suprafetele plane etc.
E. - MASINILE-UNELTE CARE LUCREAZA PRIN FASCICULE DE ELECTRONI
Prelucrarea prin fascicule de electroni consta in bombardarea piesei pe o suprafata foarte mica prin electroni emisi de catre un catod, accelerati printr-un camp electric intens si focalizati printr-un sistem de lentile magnetice sau electrostatice.
F. - MASINILE-UNELTE CARE LUCREAZA PRIN FASCICULE IONICE
Prelucrarea se efectueaza datorita unui fascicul care lucreaza prin actiunea continua si nu prin impulsuri ca laserul.
G. - MASINILE-UNELTE CARE LUCREAZA PRIN JET DE PLASMA
Prelucrarea prin jet de plasma se face prin ionizarea intensa a unui gaz cu ajutorul unui curent electric pornind de la un generator de impulsuri magnetice sub tensiune ridicata. El permite sa se decupeze placile la viteze foarte mari, sa se degroseze si sa se prelucreze filete in ebosa.
H. - MASINI-UNELTE PENTRU GRAVAREA USCATA A CIRCUITULUI PE MATERIALELE SEMICONDUCTOARE
Aceste masini-unelte pentru gravarea prin procedeul uscat a circuitului pe materialele semiconductoare fac parte din fluxul tehnologic al discurilor de semiconductori. Unele masini pentru gravarea prin procedeul uscat utilizeaza energia undelor electromagnetice de inalta frecventa in banda de lungimi de unda cuprinse intre 100 si 450 kHz. Altele functioneaza pe frecventa de 13,56 MHz, altele chiar, in hiperfrecventa pe frecventa de 2,45 Ghz. Alegerea frecventei de energie aplicata poate influenta energia ionilor din plasma care e creata. In anumite cazuri, ionii din plasma au foarte putina energie dirijata. In alte cazuri, ionii au o energie dirijata mult mai importanta. Este vorba in acest din urma caz de fascicole de ioni.
Termenii utilizati pentru denumirea unor forme specifice de gravura pe uscat sunt "gravare cu plasma in paralel, gravare prin ioni reactivi, gravare prin fascicole ionice imbogatite magnetic, gravare prin fascicole ionice si gravare prin rezonanta ciclotronica sau rezonanta giromagnetica". Acesti termeni diferiti descriu diferitele tehnici utilizate pentru a crea plasma gazoasa care poseda caracteristici specifice diferite.
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), partile si accesoriile masinilor-unelte de la aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66.
Sunt intre altele excluse de la aceasta pozitie:
a) Aparatele pentru curatirea prin ultrasunete (pozitia nr. 84.79).
b) Masinile si aparatele pentru lipire sau sudare, sau chiar pentru taiat (pozitia nr. 85.51).
c) Masinile de incercare (pozitia nr. 90.24).
Note explicative de subpozitie
Subpozitia nr. 8456.91
Aceasta subpozitie cuprinde masinile-unelte pentru gravarea prin procedeul uscat a circuitului pe materiale semiconductoare care sunt in general cunoscute sub numele de masini de gravat uscat. Mai multe metode sunt utilizate la masinile de gravat uscat pentru a crea o plasma gazoasa care preleveaza pelicule fine de material de la suprafata discurilor. Gravarea pe uscat a discurilor semiconductoare intervine dupa imprimarea prin procedeu litografic a conturului traseului de gravat pe aceleasi discuri. Este un procedeu anizotropic deoarece ionii ce lovesc suprafata discului urmeaza traiectorii paralele ce sunt perpendiculare pe planul discului. Gravarea anizotropica permite obtinerea unei copii a traseului pe disc fara ca suprafetele interioare ale santurilor astfel gravate sa formeze unghiuri antijupuire.
Aceste masini au in general una sau mai multe camere de reactie, pompe, pompe de vid, generatoare de inalta frecventa sau de hiperfrecventa, o aparatura de circulare a fluxului gazos si dispozitive de comanda a procesului in ansamblu. Ele pot de asemenea sa aiba incorporate mecanisme de incarcare a discurilor si pot trata simultan in camerele de reactie mai multe discuri de semiconductori.
84.57 - CENTRE DE PRELUCRARE, MASINI CU POST FIX SI MASINI CU POSTURI MULTIPLE, PENTRU PRELUCRAREA METALELOR.
8457.10 - Centre de prelucrare
8457.20 - Masini cu post fix
8457.30 - Masini cu posturi multiple
Nu sunt clasificate la aceasta pozitie (vezi Nota 4 de la Capitolul 84) decat masinile-unelte pentru prelucrarea metalelor (altele decat strungurile) care pot sa efectueze pe o aceeasi piesa diferite tipuri de operatii de prelucrare, fie prin:
a) schimbarea automata a sculelor pornind de la o magazie (depozit) in conformitate cu un program de prelucrare (centre de prelucrare);
b) utilizarea automata, simultana sau secventiala, a diferitelor unitati de prelucrare care prelucreaza o piesa la post fix (masini cu post fix) sau
c) transferul automat al piesei de prelucrat in fata diferitelor unitati de prelucrare (masini cu posturi multiple).
A. - CENTRE DE PRELUCRARE
Centrele de prelucrare sunt masini individuale, adica toate operatiile de prelucrare sunt executate pe o aceeasi masina (masini cu functii multiple). Ele trebuie sa satisfaca doua conditii: sa efectueze mai multe operatii de prelucrare si sa schimbe automat sculele pornind de la un depozit (magazie de scule) conform cu un program de prelucrare.
Decurge de aici ca acest grup cuprinde masinile-unelte care executa doua operatii de prelucrare sau mai multe prin schimbarea automata a sculelor pornind de la o magazie (depozit) si ca masinile-unelte care executa o singura operatie de prelucrare cu ajutorul unei singure scule sau a mai multor scule care lucreaza simultan sau succesiv (gaurire multibrosa sau masina de frezat cu tren de freze, de exemplu) sunt clasificate la pozitia nr. 84.59 la 84.61.
Conditia de schimbare automata a sculelor exclude de la aceasta pozitie masinile cu functii multiple (gaurire, alezare, tarodare si frezare de exemplu) ale caror diferite scule nu sunt schimbate automat. Asemenea masini sunt clasificate la pozitiile nr. 84.59 pana la 84.61, conform cu Nota 3 de la Sectiunea XVI sau eventual in aplicarea Regulii generale interpretative 3 c). Fac exceptie, bineinteles, cele care pot sa fie considerate ca masini cu statii multiple unde piesa de prelucrat este transferata automat in fata diferitelor unitati de prelucrare (vezi partea C care urmeaza).
Centrele de prelucrare pot sa contina dispozitive auxiliare cum ar fi schimbatoarele de palete, sistemele de depozite de palete sau schimbatoarele de depozite de unelte.
B. - MASINI CU POST FIX
Masinile cu post fix sunt masini individuale cu functii multiple in care piesa de prelucrare este mentinuta pe un suport intr-o pozitie definitiva in timpul in care unitatile de prelucrare se deplaseaza in raport cu piesa pentru executarea operatiei sau operatiilor de prelucrare.
Unitatile de prelucrare sunt parti de masini pe care ele sunt montate si folosesc pentru mentinerea, ghidarea si actionarea sculei (prin rotatie, avans, retragere), ca si asigurarea interschimbabilitatii sale. Unitatile de rotatie incorporeaza cel mai adesea un motor electric iar unitatile de translatie un cilindru hidraulic: aceste doua unitati pot sa fie combinate una cu alta.
Grupa cuprinde masinile cu post fix care efectueaza doua operatii de prelucrare sau mai multe cu ajutorul a doua sau a mai multor unitati de prelucrare.
In schimb, masinile care efectueaza o prelucrare cu ajutorul mai multor unitati sau cele care efectueaza mai multe operatii de prelucrare cu o singura unitate de prelucrare sunt excluse de aici.
C. - MASINI CU POSTURI MULTIPLE
Masinile din aceasta grupa trebuie sa satisfaca trei conditii: sa efectueze mai multe operatii de prelucrare, sa lucreze prin transferul automat al piesei in fata sculei si sa fie prevazute cu diferite unitati de prelucrare.
Se deosebesc in mod obisnuit masinile cu transfer rotativ si masinile cu transfer linear. La primele, unitatile de prelucrare care executa prelucrari diferite sunt dispuse in cerc pe un batiu comun. Piesa de prelucrare este supusa unei miscari rotative in asa fel incat sa se supuna la fiecare oprire (post) actiunii sculelor de la fiecare unitate de prelucrare (gaurire, alezare, tarodare de exemplu). La masinile de transfer linear, unitatile de prelucrare sunt plasate in linie pe un acelasi batiu, si prelucreaza succesiv piesa, care se deplaseaza in fata lor cu o miscare lineara.
Conform Notei 4 c) din Capitol, aceasta pozitie nu cuprinde liniile sau lanturile de transfer compuse din diferite masini legate intre ele printr-un conveior pentru transportarea pieselor de prelucrare.
Conform dispozitiilor Notei vizate mai sus, nu sunt clasificate la aceasta pozitie, "sisteme de prelucrare flexibile" care sunt constituite din mai multe masini, in general cu comanda numerica, sau din mai multe grupe de masini ca si sistemele de manevrare automata compuse din portaluri, carucioare transportoare fara conducator, manipulatoare, roboti industriali, de exemplu, destinati sa aprovizioneze masinile sau sa deplaseze piesele dupa prelucrare. Diferitele grupe de masini si de sisteme de manevrare care constituie atelierul flexibil, sunt comandate prin masinile automate de tratare a informatiilor.
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune) partile si accesoriile de la masinile-unelte din aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66, cu exceptia sculelor de la Capitolul 82.
Pozitia exclude intre altele:
a) Masinile-unelte care prelucreaza orice material si care lucreaza prin laser sau alt fascicol de lumina sau de fotoni, prin ultrasunete, prin electro-eroziune, prin procedeele electrochimice, prin fascicolele de electroni, prin fascicolele ionice sau prin jet de plasma (pozitia nr. 84.56).
b) Strungurile (inclusiv mijloacele de strunjire fina) care lucreaza prin indepartarea metalului (pozitia nr. 84.58).
c) Unitatile de prelucrare cu glisiere (pozitia nr. 84.59).
Masinile si aparatele pentru brazare sau sudare de la pozitiile nr. 84.68 sau 85.15.
84.58 - STRUNGURI (INCLUSIV CENTRE DE STRUNJIRE) PENTRU PRELUCRAREA METALELOR (+).
- Strungurile orizontale:
8458.11 - - Cu comanda numerica
8458.19 - - Altele
- Alte strunguri:
8458.91 - - Cu comanda numerica
8458.99 - - Altele
Strungurile (inclusiv centrele de strunjire) de la aceasta pozitie sunt masini care folosesc la fasonarea pieselor de metal sau la prelucrarea suprafetei lor. Ele actioneaza prin indepartarea metalului.
Aceste masini se deosebesc de sculele pneumatice, hidraulice sau cu motor pentru utilizare manuala de la pozitiile nr. 84.67 si 85.08 prin faptul ca, fiind concepute in mod obisnuit fie pentru a fi puse pe o fundatie, fie pentru a fi fixate la sol, pe o platforma, pe un perete sau pe o alta masina, ele contin in acest scop o placa de asezare sau orice alt dispozitiv potrivit.
Aceasta pozitie cuprinde:
1) Strungurile, automate sau nu (strungurile paralele, strungurile verticale, strungurile revolver etc.) inclusiv strungurile de copiat sau de reprodus. Cu toate acestea, strungurile de presat, care lucreaza prin deformarea metalului, sunt clasificate la pozitia nr. 84.63.
2) Masinile de strunjit, utilizate pentru strunjirea simultana si simetrica a extremitatilor (fusele) arborilor sau axelor de roti de dimensiuni mari etc.
3) Centrele de strunjire, care lucreaza prin indepartarea metalului.
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), partile si accesoriile strungurilor de la aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66, cu exceptia sculelor de la Capitolul 82.
Sunt intre altele excluse de la aceasta pozitie:
a) Masinile-unelte care lucreaza prin indepartarea oricarui metal prin laser sau alte fascicole de lumina sau fotoni, prin ultrasunete, prin electro-eroziune, prin procedee electrochimice, prin fascicole de electroni, prin fascicole ionice sau prin jet de plasma (pozitia nr. 84.56).
b) Centrele de prelucrare, masinile cu post fix si masinile cu posturi multiple, pentru prelucrarea metalelor (pozitia nr. 84.57).
c) Masinile de debitat (pozitia nr. 84.61).
d) Sculele pneumatice sau cu motor altele decat electrice incorporate, pentru utilizare manuala (pozitia nr. 84.67).
e) Sculele electromecanice cu motor electric incorporat, pentru utilizare manuala (pozitia nr. 85.08).
f) Masinile si aparatele de incercare de la pozitia nr. 90.24.
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 8458.11 si nr. 8458.91
Se intelege prin "masina-unealta cu comanda numerica" o masina capabila sa efectueze operatiuni de prelucrare conform unui program de instructiuni numerice codificate, care sunt interpretate de catre sistemul de comanda si transformate in miscari mecanice ale masinii. Introducerea datelor poate sa se faca, fie manual prin comutatoare, cadrane, claviaturi etc., fie prin intermediul unei benzi perforate, cartele perforate sau o banda magnetica, fie prin intermediul unei masini de prelucrare automata a datelor.
Masinile-unelte cu comanda numerica contin elementele caracteristice urmatoare:
1) Sistemul de masura a deplasarii sau a pozitiei organelor mobile; acesta se compune in esenta din traducatori care sunt dispusi pe carucior, masa, suruburi de actionare sau pe mecanismele de antrenare a cremalierelor, si din motoare pas cu pas care sunt montate pe carucioare sau pe masa ce comanda avansul.
2) Unitatea de comanda care este plasata pe masina sau, in cazul masinilor de dimensiuni mari, incorporata intr-o unitate distincta (consola, pupitru sau dulap de comanda de exemplu). Unitatea de comanda constituie aparatul in care instructiunile numerice codificate sunt introduse pentru a fi coordonate aici, tratate si transformate in instructiuni de
comanda pentru diferitele parti mobile ale masinii.
Chiar daca unitatea de comanda nu este prezentata in acelasi timp cu masina-unealta, aceasta trebuie sa fie considerata ca o masina cu comanda numerica in masura in care ea prezinta caracteristicile specifice ale acestui tip de masina.
84.59 - MASINI-UNELTE (INCLUSIV CENTRELE DE PRELUCRARE GLISANTE) DE GAURIT, ALEZAT, FREZAT, FILETAT SAU TARODAT METALELE PRIN INDEPARTAREA MATERIALULUI, ALTELE DECAT STRUNGURILE SI CENTRELE DE STRUNJIRE DE LA POZITIA NR. 84.58 (+).
8459.10 - Centre de prelucrate glisante
- Alte masini de gaurit
8459.21 - - Cu comanda numerica
8459.29 - - Altele
- Alte masini unelte de alezat-frezat:
8459.31 - - Cu comanda numerica
8459.39 - - Altele
8459.40 - Alte masini de alezat
- Masinile de frezat, cu consola:
8459.51 - - Cu comanda numerica
8459.59 - - Altele
- Alte masini de frezat:
8459.61 - - Cu comanda numerica
8459.69 - - Altele
8459.70 - Alte masini de filetat sau de tarodat.
Aceasta pozitie inglobeaza masinile de gaurit, alezat, frezat sau tarodat metalele prin indepartarea materialului, altele decat strungurile (inclusiv centrele de prelucrare) de la pozitia nr. 84.58.
Cea mai mare parte dintre aceste masini sunt actionate mecanic. Dar, chiar atunci cand ele sunt prevazute cu actionare manuala sau cu ajutorul piciorului (masini cu pedala), ele se deosebesc de sculele manuale de la pozitia nr. 82.05, ca si sculele pentru folosirea manuala de la pozitia nr. 84.67 sau 85.08, prin faptul ca, fiind in mod obisnuit, concepute fie pentru a sta pe o fundatie, fie pentru a fi fixate pe sol, pe o platforma, pe un perete sau pe o alta masina, ele au in acest scop o placa de asezare sau orice alt dispozitiv adecvat.
Aceasta pozitie se refera la:
1) Masinile de gaurit a caror activitate consta in realizarea a unei gauri cilindrice, (oarbe sau strapunse) cu ajutorul unei scule numite burghiu sau sfredel. In general, piesa de prelucrat ramane imobila in timpul actiunii sculei, care este actionata intr-o miscare de rotatie (miscare de taiere) si de o miscare de patrundere (miscare de avans). Sunt, de asemenea, clasificate la aceasta pozitie masinile de gaurit a caror actiune se efectueaza cu ajutorul unei scule imobile ce actioneaza asupra unei piese antrenate in miscare de rotatie, sau cele care combina cele doua procedee.
Se deosebesc, printre masinile de gaurit, masinile de brosat, radiale sau nu, si masinile cu mai multe brose (masinile de gaurit multibrose).
2) Masinile de alezat, adica masinile pentru realizat forma si dimensiunile interne exacte ale gaurilor anterior realizate prin gaurire sau produselor turnate. Alezarea poate sa fie cilindrica, conica sau sferica. Masinile de alezat sunt, de exemplu, utilizate pentru a aduce la dimensiunile exacte, cilindrii motoarelor sau pompelor cu piston.
Operatia de alezare se efectueaza, fie cu ajutorul sculelor care lucreaza la dimensiuni fixe (burghiuri alezoare, alezoare de finisare a canelurilor drepte sau elicoidale), sau variabile (masinile de alezat reglabile in varf, masinile de alezat cu lame reglabile, capetele de reglare micrometrica a elementelor, capetele de rabotat cu lame), fie cu ajutorul sculelor care lucreaza ghidaj (elemente reglabile sau centrate si mansoanele goale in interior monobloc sau cu elemente reglabile).
Aceasta pozitie cuprinde in mod special masinile de alezat verticale, orizontale (cu coloana fixa sau mobila), masinile de alezat multiplu, masinile de alezat pentru reproducerea interiorului arborilor cu cavitati ca si masinile numite in mod obisnuit masini de alezat-frezat, prevazut cu o brosa combinata constituita din doua brose concentrice a caror antrenare poate sa fie separata; brosa interioara contine un manson lung care permite fixarea unei bare de alezare (brosa de alezare), in timp ce brosa exterioara, in general cuplata in mod rigid cu o placa, este adecvata pentru montarea unei freze (brosa de frezare).
Raman de asemenea clasate in aceasta pozitie masinile concepute si construite pentru efectuarea lucrarilor de alezare, chiar daca ele se preteaza si la executarea altor operatii complementare (de exemplu, gaurirea, prelucrarea suprafetei, frezare, strunjire si adesea chiar filetare). Din contra, strungurile care executa operatia de alezare cu titlu accesoriu sau complementar raman clasate in pozitia nr. 84.58.
3) Masinile de frezat, care prelucreaza suprafetele plane sau profilate cu ajutorul sculelor rotative numite freze a caror miscare circulara de taiere este combinata cu o miscare de translatie a piesei fixate pe masa masinii. Printre diferite tipuri de masini de frezat, se pot cita frezele orizontale, verticale, orizontale-verticale; masinile de frezat cu capul orientabil in mai multe planuri - masinile de frezat - rabotat; masinile de frezat universale care, in afara lucrarilor normale de frezare, pot, cu ajutorul unui dispozitiv de divizare montat pe masina, sa frezeze canelurile arborilor canelati ca si angrenajele mici drepte sau elicoidale; masinile de frezat pentru reprodus (copiat), masinile de frezat a canelurilor sau sanfrenurilor si masinile de gravat cu freza.
4) Masinile de filetat, adica masinile pentru efectuarea pasului de surub al pieselor de tip arbore, si masinile de tarodat, adica masinile pentru facut pasul surubului la piesele de tip alezaj. De notat ca masinile de filetat cu freza sunt considerate ca masini de frezat.
Aceasta pozitie cuprinde unitatile de prelucrare cu glisiera. Aceste masini, concepute pentru efectuarea operatiilor de prelucrare descrise mai sus, sunt fara batiu; ele se compun numai dintr-o structura care contine un motor si un dispozitiv port-scule, echipat la baza cu o talpa cu glisiera care permite o miscare de du-te-vino, atunci cand sunt puse pe un soclu corespunzator. Piesa de prelucrat se afla asezata pe un suport independent de unitatea de prelucrare si se deplaseaza pe un ax orizontal pentru a efectua operatiile de gaurire, alezare etc.
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), partile si accesoriile masinilor din aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66, cu exceptia cu toate acestea a sculelor de la Capitolul 82.
Sunt intre altele excluse de la aceasta pozitie:
a) Masinile-unelte care lucreaza prin indepartarea oricarui material si care opereaza cu laser sau alt fascicol de lumina sau de fotoni, cu ultrasunete, prin electro-eroziune, prin procedeele electrochimice, cu fascicole de electroni, cu fascicole ionice sau cu jet de plasma (pozitia nr. 84.56).
b) Centrele de prelucrare, masinile cu post fix si masinile cu posturi multiple, pentru prelucrarea metalelor (pozitia nr. 84.57).
c) Strungurile (inclusiv centrele de prelucrare) care prelucreaza metalul prin indepartare (pozitia nr. 84.58).
d) Masinile de rabotat si alte masini-unelte care prelucreaza metalul prin indepartare de la pozitia nr. 84.61.
e) Sculele pneumatice, hidraulice sau cu motor altfel decat electric incorporat, pentru folosirea manuala (pozitia nr. 84.67).
f) Sculele electromecanice cu motor electric incorporat, pentru folosirea manuala (pozitia nr. 85.08).
g) Masinile si aparatele de control de la pozitia nr. 90.24.
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 8459.21, 8459.31, 8459.51 si 8459.61
Vezi Nota explicativa de la nr. 8458.11 si 8458.91.
Subpozitiile nr. 8459.51 si 8459.59
Masinile de la aceste subpozitii pot fi recunoscute prin prezenta unei console, constituita dintr-un element orizontal care se deplaseaza vertical pe un batiu cu ajutorul glisierelor. Acest batiu sustine masa de lucru care este antrenata in sensul transversal. Consola contine in general mecanismul necesar punerii in actiune a masinilor.
84.60 - MASINI-UNELTE PENTRU DEBAVURAT, ASCUTIT, POLIZAT, RECTIFICAT, HONUIT, LEPUIT, SLEFUIT (POLIZAT) SAU PENTRU ALTE OPERATII DE FINISAT METALE SAU METALOCERAMICE CU PIETRE DE RECTIFICAT, CU ABRAZIVI SAU CU ALTE PRODUSE DE SLEFUIT (POLIZAT), ALTELE DECAT MASINILE DE DANTURAT SAU FINISAT ANGRENAJE DE LA POZITIA NR. 84.61 (+).
- Masinile de rectificat suprafete plane, cu reglare in orice axa cu precizie de cel putin 0,01 mm:
8460.11 - - Cu comanda numerica
8460.19 - - Altele
- Alte masini de rectificat, cu reglare in orice axa cu o precizie de cel putin 0,01 mm:
8460.21 - - Cu comanda numerica
8460.29 - - Altele
- Masini-unelte de ascutit:
8460.31 - - Cu comanda numerica
8460.39 - - Altele
8460.40 - Masini-unelte de honuit sau de lepuit
8460.90 - Altele
Aceasta pozitie cuprinde anumite masini pentru finisarea suprafetelor metalelor, carburilor metalice sinterizate (metaloceramice), cu exceptia masinilor de taiat sau de finisat angrenajele (pozitia nr. 84.61). Ele actioneaza prin indepartarea materialului cu ajutorul pietrelor de rectificat, a abrazivilor sau a produselor de polizare. Sunt considerate ca produse de polizare in sensul acestei pozitii:
1) discurile polizoare din carburi metalice (metaloceramice), din otel, din metale moi, din lemn, din pasla, din tesatura sau din piele;
2) periile metalice;
3) tampoanele de polizare.
Cea mai mare parte din masinile acestui grup sunt actionate mecanic. Dar, chiar atunci cand ele sunt actionate manual sau cu piciorul (masini cu pedala), ele se deosebesc de sculele de mana de la pozitia nr. 82.05, ca si de sculele pentru folosirea manuala de la pozitiile nr. 84.67 sau 85.08, prin faptul ca, in mod obisnuit sunt concepute fie pentru asezarea pe o fundatie, fie pentru a fi fixate pe sol, pe un batiu, pe un perete sau pe o alta masinii, ele au in acest scop o placa de asezare sau orice alt dispozitiv destinat acestui scop.
Printre masinile din aceasta categorie, se pot mentiona:
1) Masinile de debavurat cu perii metalice sau cu polizoare pentru degrosarea pieselor formate brute sau piesele decupate brut.
2) Masinile de ascutit sculele sau de polizat (inclusiv cele de polizat din materiale metaloceramice si varfurile sculelor de metal dur), ca si masinile de ascutit varfurile de carde.
3) Masinile de rectificat, de tipuri foarte diferite (de exemplu masini de rectificat interior, masini de rectificat fara centre, masini de rectificat suprafetele plane, filete, supape, glisiere), a carui functie este de a finisa pana la un grad de precizie dorit, operatiile facute pe alte masini.
4) Masinile de honuit pentru superfinisarea suprafetelor alezajelor.
5) Masinile de lustruit (polizat) pentru finisarea suprafetei piesei prelucrate.
6) Masinile de gravat altele decat cele de la pozitiile nr. 84.59 sau 84.61.
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale legate de clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), partile si accesoriile masinilor din aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66, cu exceptia sculelor de la Capitolul 82.
Pozitia exclude, intre altele:
a) Sculele manuale, polizoarele cu batiuri, manuale sau cu pedala (pozitia nr. 82.05).
b) Masinile de sablat (pozitia nr. 84.24).
c) Masinile-unelte care actioneaza pentru indepartarea oricarui material si care lucreaza cu laser sau alt fascicul de lumina sau de fotoni, prin ultrasunete, prin electroeroziune, prin procedeele electrochimice prin fasciculele de electroni, prin fasciculele ionice sau prin jet de plasma (pozitia nr. 84.56).
d) Centrele de prelucrare, masinile cu post fix si cu masinile cu posturi multiple, pentru prelucrarea metalelor (pozitia nr. 84.57).
e) Sculele pneumatice sau cu motor altele decat electric incorporat, pentru folosinta manuala (pozitia nr. 84.67).
f) Butoaiele rotative pentru desablarea, decuparea sau lustruirea pieselor metalice (pozitia nr. 84.79).
g) Sculele electromecanice cu motor electric incorporat pentru folosinta manuala (pozitia nr. 85.08).
h) Masinile si aparatele de incercare (pozitia nr. 90.24).
84.61 - MASINI-UNELTE DE RABOTAT, SEPINGURI, MASINI DE MORTEZAT, DE BROSAT, DANTURAT SI FINISAT ANGRENAJE DINTATE, DE DEBITAT CU FERASTRAUL, DE SECTIONAT SI ALTE MASINI-UNELTE CARE ACTIONEAZA PRIN INDEPARTAREA METALULUI SAU METALOCERAMICELOR, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE.
8461.10 - Masini-unelte de rabotat
8461.20 - Sepinguri si masini de mortezat
8461.30 - Masini de brosat
8461.40 - Masini de danturat sau de finisat angrenaje
8461.50 - Masini de debitat cu ferastraul sau de sectionat
8461.90 - Altele
Aceasta pozitie cuprinde masinile-unelte care actioneaza prin indepartarea metalului sau a produselor metaloceramice, nedenumite si necuprinse in alta parte.
Cea mai mare parte dintre aceste masini sunt actionate mecanic. Dar, chiar atunci cand ele sunt actionate manual sau cu piciorul (masinile cu pedala), ele se deosebesc de sculele manuale de la pozitia nr. 82.05 ca si de sculele pentru folosirea manuala de la pozitiile nr. 84.67 sau 85.08, prin faptul ca, fiind in mod obisnuit concepute fie pentru a sta pe o fundatie, fie pentru a fi fixate pe sol, pe un batiu, pe un perete sau pe o alta masina, contin in acest scop o placa de asezare sau orice alt dispozitiv destinat acestui scop.
Fac in mod special parte din aceasta pozitie:
Masinile de rabotat destinate sa realizeze suprafetele plane sau profilate, in partea exterioara a unei piese, cu ajutorul sculelor de taiere cu taisul unic. Sunt masini-unelte in care scula este fixata si masa care poarta piesa se deplaseaza printr-o miscare alternativa orizontala de translatie. Cu toate acestea, anumite masini de rabotat de mari dimensiuni, cum ar fi masinile de rabotat cu fosa sau cele pentru sanfrenat tabla au o masa fixa si sunt folosite pentru prelucrarea pieselor de lungime mare (sine, de exemplu).
Unele dintre raboteze pot sa fie prevazute cu una sau doua sanii port-freza (carucioare-frezoare) care inlocuiesc un numar egal de sanii de rabotare. Aceste masini-unelte, numite masini de rabatat si de frezat trebuie sa fie considerate ca masini de rabotat, desi este posibil, prin reducerea vitezei mesei, sa fie utilizate pentru a efectua operatiile de frezare. Ele nu trebuie sa fie confundate cu anumite masini de frezat numite freze-raboteze de la pozitia nr. 84.59 al caror aspect exterior il reaminteste pe cel al rabotezei, dar care sunt echipate numai cu sanii port-freza.
Masinile de rabotat pot, de asemenea, sa aiba in afara saniilor de rabotare, una sau doua sanii-rectificatoare. Adaugarea acestor dispozitive port-polizor permite sa se utilizeze aceste raboteze ca masini de rectificat a suprafetelor plane. Exista de asemenea modele echipate, in acelasi timp, cu sanii de rabotare, sanii-frezoare si sanii-rectificatoare, ca si tipuri echipate cu dispozitive care sa permita operatii de mortezare.
2) Sepingurile sunt masini-unelte care lucreaza dupa tehnica rabotarii si care se diferentiaza de masinile de rabotat prin faptul ca piesa de prelucrat este imobila in timpul trecerii, sculei care este intr-o miscare de deplasare rectilinie alternativa si orizontala. Ca urmare a dimensiunilor port-sculei, cursa maxima a acesteia este limitata; pentru acest motiv, folosirea sepingului este destinata in mod special prelucrarii pieselor de mici dimensiuni.
3) Masinile de mortezat care sunt masini-unelte care lucreaza dupa tehnica de rabotare, in care piesa de prelucrat este imobila in timpul trecerii, in timp ce scula este deplasata printr-o miscare de deplasare rectilinie alternativa intr-o directie verticala sau uneori inclinata. Dupa utilizarile lor, se pot cita mortezele de prelucrare care se caracterizeaza prin cursa mica a sculei si mortezele-poansonatoare, pentru operatiile care necesita indepartarea rapida a unui volum important pe o grosime mare. Aceste masini utilizeaza fie scule pentru strunjire (cu muchie aschietoare), fie o scula de poansonat (cu patru muchii aschietoare); mortezele verticale; mortezele cu deplasare transversala a culisorului; masinile numite de nutuit (pentru impingere sau tragere) al carui procedeu de prelucrare reaminteste pe cel al masinilor de brosat, diferenta rezultand din scula folosita.
4) Masinile de brosat a caror scula (brosa) are o miscare de du-te-vino, raboteaza partea sau gaura de prelucrat pentru a fasona suprafata. Printre diferitele tipuri de masini de brosat, se pot cita masinile orizontale sau verticale cu culisou simplu, masinile duble, numite duble, numite duplex, care contin doua culisouri care actioneaza fiecare pe o brosa, sau presele de brosat care sunt masini verticale care actioneaza pe brosa prin impingere.
5) Masinile de danturat sau de finisat angrenajele sau cremalierele.
Prin masinile de danturat angrenaje, de la aceasta pozitie, trebuie sa se inteleaga masinile concepute in mod exclusiv pentru prelucrarea angrenajelor prin indepartarea metalului, pornind de la piesele de baza cilindrice sau conice.
Masinile de danturat lucreaza in principal dupa procedeele urmatoare:
- Taierea cu ajutorul frezei cu modul care utilizeaza ca scula freza-disc, freza-tarod (sau freza-conica); acest procedeu este in mod curent utilizat pentru danturarea angrenajelor cilindrice drepte.
- Taierea prin reproducere, in care dintii sunt realizati cu o scula de rabotare (scula-cutit drept); acest procedeu permite sa se taie angrenajele conice ca si angrenajele cilindrice.
- Taierea prin angrenare care utilizeaza ca scula o freza-mama, o scula-cremaliera (sau pieptene) sau o scula-pinion (sau cutit circular); acest procedeu permite prelucrarea angrenajelor cilindrice interioare sau exterioare, drepte sau elicoidale, si a angrenajelor conice.
- Taierea cu polizorul.
6) Masinile de debitat (taiat). In functie de forma sculei folosite, se deosebesc masinile de tipul:
- Masini de taiat cu miscare alternativa sau masinile cu ferastrau oscilant a carui scula constituita dintr-o lama dintata dreapta, este antrenata intr-o miscare rectilinie alternativa;
- Masinile de taiat cu ferastraul circular, care utilizeaza o scula de forma circulara care este dintata pe periferia sa si se roteste cu viteza mare. Aceasta scula este in mod obisnuit denumita freza ferastrau sau freza de debitat.
- Masinile de taiat cu ferastrau cu panglica, care utilizeaza o lama de lungime mare, la care una din margini este prevazuta cu dinti si ale carei extremitati sunt sudate una la alta, sub forma unei benzi.
7) Masinile de retezat. Aceste masini-unelte difera de masinile de taiat prin natura sculei pe care o utilizeaza. Aceasta poate sa fie, fie o scula-cutit analoga sculei a strungului, fie un polizor, fie un disc.
- Masinile de retezat cu scula-cutit fac apel la doua procedee de lucru diferite.
Unele functioneaza in felul strungurilor paralele. Cu toate acestea, ele se deosebesc de acestea din urma prin faptul ca port-scula lor nu poate sa fie deplasata longitudinal ca in cazul port-sculei de la strungurile paralele. Celelalte functioneaza in felul masinilor cu fuse (pozitie fixa a sculei rotative, si avansul piesei fixate pe sanie). Ele se deosebesc totusi de acestea din urma prin faptul ca piesa de prelucrat nu poate sa se deplaseze decat intr-o singura directie. In ambele cazuri, masinile de retezat nu pot sa efectueze decat o singura operatie de taiere (retezare).
Cele care functioneaza ca un strung paralel contin o brosa rotativa goala in interior, de diametru mare care antreneaza piesa in rotatie. Un banc foarte scurt sustine una sau doua port-scule care pot sa primeasca un avans transversal. La cele care functioneaza in felul masinilor cu fuse, piesa de sectionat este fixata pe o sanie care ii permite avansul. Organul de lucru, care ocupa o pozitie fixa pe masina, este constituit dintr-o coroana care se roteste la viteza mare, pe care mai multe scule de taiere sunt dispuse sub forma de inel.
- Masinile de retezat cu polizor au o constructie analoga cu cea a masinilor cu ferastrau circular, dar freza-ferastrau este inlocuita printr-un polizor cu muchie dubla.
- Masinile de retezat cu disc, care sunt denumite de asemenea masini de retezat prin frictiune, se caracterizeaza prin faptul ca ele lucreaza cu ajutorul unui disc de otel moale a carui circumferinta este lipsita de dinti. Acest disc (care poate sa fie striat) este antrenat in rotatie in asa fel incat sa i se asigure o viteza tangentiala mare astfel ca, daca se apropie in mod progresiv circumferinta acestui disc de o piesa de metal, aceasta se incalzeste puternic si arde imediat fara sa fie in contact intim cu discul. Acest fenomen rezulta din frecarea, combinata cu actiunea oxidanta a stratului de aer antrenat de disc la metalul de taiat.
8) Masinile de pilit care sunt de conceptie analoga cu masinile de retezat cu miscare rectilinie alternativa dar care utilizeaza o pila in locul unui ferastrau.
9) Masinile de gravat altele decat cele de la pozitia nr. 84.59 sau 84.60.
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), partile si accesoriile masinilor-unelte de la aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66, cu exceptia cu toate acestea a sculelor de la Capitolul 82.
Sunt intre altele excluse de la aceasta pozitie:
a) Sculele manuale (pozitia nr. 82.05).
b) Masinile-unelte care prelucreaza prin indepartarea oricarui material si cu laser sau alt fascicul de lumina sau de fotoni, cu ultrasunete, prin electroeroziune, prin procedeele electrochimice, cu fasciculele de electroni, cu fasciculele ionice sau cu jet de plasma (pozitia nr. 84.56).
c) Centrele de prelucrare, masinile cu post fix si masinile cu posturi multiple, pentru prelucrarea metalelor (pozitia nr. 84.57).
d) Sculele pneumatice, hidraulice, sau cu motor incorporat, altfel decat electric, pentru utilizare manuala (pozitia nr. 84.67).
e) Sculele electromecanice cu motor electric incorporat pentru utilizare manuala (pozitia nr. 85.08).
f) Masinile si aparatele de incercare de la pozitia nr. 90.24.
84.62 - MASINI (INCLUSIV PRESE) PENTRU PRELUCRAREA METALELOR PRIN FORJARE, CIOCANIRE, STANTARE, PRESARE; MASINI (INCLUSIV PRESE) PENTRU PRELUCRAREA METALELOR PRIN INDOIRE, PLIERE, INDREPTARE, APLATIZARE, FORFECARE, PERFORARE, CRESTARE; PRESE PENTRU PRELUCRAREA METALELOR SAU A PRODUSELOR METALOCERAMICE, ALTELE DECAT CELE DE MAI SUS (+).
8462.10 - Masini (inclusiv prese) de forjat, stantat si ciocane, stantate, capete de presare etc.
- Masini (inclusiv prese) de indoit, pliat, indreptat, aplatizat:
8462.21 - - Cu comanda numerica
8462.29 - - Altele
- Masini (inclusiv prese) de forfecat, altele decat masini combinate de Altele
8462.31 - - Cu comanda numerica
8462.39 - - Altele
- Masini (inclusiv prese) de forfetat sau crestat, inclusiv masinile combinate de poansonat si de forfecat:
8462.41 - - Cu comanda numerica
8462.49 - - Altele
- Altele:
8462.91 - - Presele hidraulice
8462.99 - - Altele
Aceasta pozitie inglobeaza, intr-un mod limitativ, anumite masini-unelte care lucreaza prin deformarea metalelor sau a carburilor metalice.
Cea mai mare parte a masinilor sunt actionate mecanic. Dar, chiar atunci cand ele sunt actionate cu mana sau cu piciorul (masini cu pedala), ele se deosebesc de sculele manuale de la pozitia nr. 82.05 ca si de sculele pentru folosirea manuala de la pozitiile nr. 84.67 sau 85.08, prin faptul ca, in mod obisnuit sunt concepute fie pentru a sta pe o fundatie, fie pentru a fi fixate pe sol, pe un batiu, pe un perete sau pe o alta masina, ele contin in acest scop o placa de asezare sau orice alt dispozitiv destinat acestui scop.
Pozitia cuprinde:
1) Masinile de forjat sau de stantat. Prin forjare se intelege orice procedeu de fasonare a metalului la cald prin soc sau prin presiune destinat, fie sa elimine zgura (ciocanire), fie pentru realizarea unei forme anumite. In afara cazului ciocanirii, unde este prelucrat in stare de lingouri, metalul de ebose se prezinta, fie sub forma semifabricatelor, cum ar fi blumurile, taglelor sau sleburile, fie sub forma barelor, cel mai adesea de sectiunea circulara. Forjarea se defineste ca fiind o operatie care se efectueaza la cald, fara matrite.
Prin stantare (sau matritare) se intelege actiunea de a face ca metalul, prin soc sau prin presiune, sa umple golurile (cavitatile) de la sabloanele metalice numite matrite. Aceasta operatie se efectueaza la cald pentru metalele dure (otel mai ales), sau, la rece pentru metalele moi, in general, prin utilizarea de prese.
In procedeele de stantare sau de matritare, matritele cuprinde complet piesa de prelucrat. Dar in anumite cazuri se utilizeaza un singur sablon metalic care nu lucreaza decat pe o parte a ebosei; acest sablon se numeste atunci stanta si operatia este numita stantare.
Masinile de stantat pot sa elimine partile de metal care au iesit peste sabloane in timpul stantarii sau matritarii: aceasta operatie (debavurare) se efectueaza cu ajutorul matritelor speciale de decupare. Prin calibrare se intelege o operatie de finisare constituita dintr-o matritare de precizie a pieselor debavurate; calibrarea permite sa se obtina riguros cotele dorite.
Printre masini special concepute si construite pentru a efectua operatiile definite mai sus, se pot cita:
- Ciocanele mecanice, hidraulice sau pneumatice si ciocanele prin cadere actionate cu aer comprimat sau cu vapori care lucreaza prin socuri repetate.
- Presele, care lucreaza prin actiunea continua. Bineinteles, sunt admise aici numai masinile de felul celor special concepute pentru prelucrarea metalelor cu exceptia preselor de folosire generala (pozitia nr. 84.79).
2) Masinile de rulat sau de curbat. Printre aceste masini se pot cita masinile care prelucreaza produsele plate (table, foite), facandu-le sa treaca printre trei sau patru cilindri (pentru tabla), sau role (pentru foite) pentru a le da curbura cilindrica (rolele sunt atunci paralele, asa cum este cazul pentru masinile de format tuburi) sau conica (rolele nu sunt paralele); masinile care prelucreaza produse care nu sunt plate (bare, profile, tuburi). Aceste masini (pentru curbat) functioneaza fie cu ajutorul rolelor de curbat fie prin indoirea la presa, fie, pentru conductele de petrol, in mod special, prin tractiunea extremitatilor lor in timp ce partea mediana este mentinuta printr-un cilindru fix.
3) Masinile de indoit (de pliat). Printre aceste masini pot sa fie citate:
c) Masinile care prelucreaza produsele plate. Indoirea unui produs plat consta in a da unei table (sau unei benzi), o deformare permanenta cu raza de curbura mica, fara a antrena ruperea metalului. Aceasta operatie este efectuata, fie pe masina de indoit universala, fie pe presa de indoit.
d) Masinile care prelucreaza produsele care nu sunt plate. Indoirea barelor, tuburilor si profilurilor este inrudita cu curbarea (vezi alineatul 2) de mai sus. Indoirea sarmei consta in a-i da o curbura intr-un plan. Masinile care prelucreaza sarma si care procedeaza la operatii mai complexe (masinile de fabricat arcuri, de exemplu) nu constituie masini simple de indoit si sunt clasificate la pozitia nr. 84.63.
4) Masinile de indreptat (planat). Aceste masini sunt destinate sa remedieze deformarile la care sunt supuse produsele metalice neplate cum ar fi barele, profilele, tuburile si firele sau produsele metalice plate cum sunt foile sau benzile in timpul manevrarii lor dupa fabricare.
Printre masinile de indreptat, se pot mentiona:
a) Masinile de indreptat cu role, care contin o serie de role (sau cilindrii) paraleli, fie in numar mic (5 pana la 11) cu diametrul relativ mare si de mare rigiditate, fie in numar mare (15 pana la 23 in general), cu diametru mic si de flexibilitate mare, sustinute prin contra-role.
b) Bancurile de indreptat prin tragere, in care deformarile sunt eliminate printr-o alungire permanenta de importanta redusa.
5) Masinile de taiat (forfecat), care ataca metalul perpendicular, in cea mai mare parte a cazurilor, la suprafata sa, cu ajutorul a doua scule de taiere ale caror fete active se afla aproximativ in acelasi plan. Aceste scule patrund in metal care se deformeaza plastic si ale caror fibre, sunt supuse unor eforturi din ce in ce mai mari, pe masura ce aceasta patrundere continua, se rup la nivelul muchiilor ascutite ale sculelor.
Printre diferitele masini din aceasta categorie, se pot cita foarfecele cu balansier, foarfecele cu parghie, foarfecele cu ghilotina, care utilizeaza lame taietoare; foarfecele cu cutite disc (circulare) care, in locul lamelelor, utilizeaza sculele in forma de discuri sau de trunchiuri de con.
6) Masinile de perforat, care folosesc pentru perforarea, crestarea sau decuparea metalului prin actionarea cu doua scule care se ajusteaza una la cealalta; scula tata denumita poanson, cealalta este numita matrita. Decuparea metalului se efectueaza ca la taierea cu foarfecele. Forma gaurii de obtinut este in functie de forma sculelor.
Printre diferitele masini din aceasta categorie, se pot cita masinile de fabricat angrenaje prin stantare.
7) Masinile de crestat care sunt masini mici utilizate pentru diferite prelucrari pe profile in L, T, I sau U si pe semi-rotunde, fie pentru a le pregati in vederea asamblarii (crestaturi, locase, cepuri, cepuri in forma de coada de randunica etc. fie simplu pentru a le taia sau a le gauri.
8) Presele de extrudat sau de filat barele, profilele, sarmele sau tuburile. Aceste prese sunt concepute pentru a forta, cu ajutorul unui poansin, o masa de metal sa treaca printr-o filiera, in functie de caracteristicile de maleabilitate ale metalului, aceasta operatie se efectueaza la rece sau la cald.
9) Presele pentru prelucrarea pulberilor metalice, prin sinterizare.
10) Presele de compactare a obiectelor meta.
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), partile si accesoriile masinilor din aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66, cu exceptia, cu toate acestea, a sculelor de la Capitolul 82.
Sunt intre altele excluse de la aceasta pozitie:
a) Sculele manuale (pozitia nr. 82.05).
b) Centrele de prelucrare, masinile cu post fix si masinile cu posturi multiple, pentru prelucrarea metalelor (pozitia nr. 84.57).
c) Sculele pneumatice, hidraulice sau cu motor altul decat electric incorporat, pentru folosirea manuala (pozitia nr. 84.67).
d) Masinile de stantat placile de adresa (pozitia nr. 84.72).
e) Masinile si utilajele spargatoare de blocuri si dispozitivele speciale pentru a sparge deseuri de fonta (pozitia nr. 84.79).
f) Sculele electromagnetice cu motor electric incorporat, pentru folosirea manuala (pozitia nr. 85.08).
g) Masinile si aparatele de incercare (pozitia nr. 90.24).
Nota explicativa de subpozitii.
Subpozitiile nr. 8462.21, 8462.31 si 8462.41.
Vezi Nota explicativa de la nr. 8458.11 si 8458.91.
84.63 - ALTE MASINI - UNELTE PENTRU PRELUCRAREA METALELOR SAU A METALOCERAMICELOR CARE LUCREAZA FARA INDEPARTAREA MATERIALULUI.
8463.10 - Bancuri de trefilat bare, tevi, profile, sarme sau produse similare
8463.20 - Masini pentru executarea unei filetari exterioare sau interioare prin rulare sau laminare
8463.30 - Masini pentru prelucrarea sarmei
8463.90 - Altele
Cu exceptia celor de la pozitia nr. 84.62, aceasta pozitie cuprinde ansamblul masini-unelte care lucreaza prin deformarea metalului sau a metaloceramicelor, fara indepartarea materialului.
Cea mai mare parte a acestor masini sunt actionate mecanic. Dar, chiar atunci cand sunt prevazute cu actionare manuala sau cu piciorul (masinile cu pedala) ele se deosebesc de sculele manuale de la pozitia nr. 82.05, ca si de sculele pentru folosirea manuala de la pozitiile nr. 84.67 si 85.08, prin faptul ca, fiind concepute in mod obisnuit fie pentru a sta pe o fundatie, fie pentru a fi fixate pe sol, pe un batiu, sau pe un perete sau pe o alta masina, ele sunt prevazute in acest scop cu o placa de asezare sau orice alt dispozitiv de acest fel.
Sunt incluse aici:
1) Bancurile de trefilat bare, tuburi, sarme sau produse similare, ca si masinile de trefilat.
2) Masinile de fabricat si de filetat buloane sau suruburi prin rulare sau laminare si nu prin indepartarea (aschierea metalului).
3) Masinile pentru prelucrarea sarmelor metalice, destinate, de exemplu, fabricarii articolelor de tipul arcurilor, a sarmei ghimpate, a anumitor lanturi, ace, varfuri, cuie, crampoane etc. Apartin, de asemenea, acestui grup masinile de fabricat grilajele sau retelele (plase) metalice care, diferite fiind atat datorita principiului lor de functionare cat si elementelor pe care le compun de masinile de tesut de tipul normal, sunt specifice acestui gen de activitate. Sunt excluse totusi masinile pentru asamblarea sarmelor anterior aduse la forma necesara (pozitia nr. 84.79) de exemplu.
Masinile pentru fabricarea paramelor mixte de fire metalice sau de textile sau cablurilor metalice sunt clasificate la pozitia nr. 84.79).
4) Masinile pentru spiralat filamentele de la lampile electrice.
5) Masinile pentru nituit, cu exceptia preselor de la pozitia nr. 84.62.
6) Masinile pentru ingustat adica masinile pentru reducerea diametrului tuburilor sau a barelor prin trecerea fortata in matritele rotative.
7) Strungurile de ambutisat. Aceste masini se deosebesc de strungurile, inclusiv centrele de prelucrare de la pozitia nr. 84.58 prin faptul ca ele lucreaza prin deformarea metalului.
8) Masinile pentru fabricarea tuburilor flexibile din benzi metalice spiralate.
9) Masinile pentru formarea metalelor prin impulsuri electromagnetice (sau prin magnetoformare) utilizand forta unui flux magnetic pentru realizarea formei, fara indepartarea materialului, cu ajutorul unei matrite, utilizate de obicei la prelucrarea pieselor metalice tubulare.
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiunilor generale legate de clasificarea partilor (vezi Consideratiilor generale de la Sectiune), partile si accesoriile masinilor-unelte de la aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66, cu exceptia, cu toate acestea a sculelor de la Capitolul 82.
Sunt din contra excluse de la aceasta pozitie:
a) Sculele manuale de la pozitia nr. 82.05.
b) Masinile pentru legat cu cercuri (sarma, benzi etc.) a boltilor, cutiilor etc. ca si cele de sertizat (inchis) capace pe cutiile pline (pozitia nr. 84.22).
c) Centre de prelucrare, masinile cu post fix si masinile cu posturi multiple, pentru prelucrarea metalelor (pozitia nr. 84.57).
d) Sculele pneumatice, hidraulice sau cu motor altfel decat electric incorporat, pentru utilizare manuala (pozitia nr. 84.67).
e) Sculele electromagnetice cu motor electric incorporat, pentru utilizare manuala (pozitia nr. 85.08).
f) Masinile si aparatele de incercare (pozitia nr. 90.24).
84.64. - MASINI-UNELTE PENTRU PRELUCRAREA PIETREI, PRODUSELOR CERAMICE, BETONULUI, AZBOCIMENTULUI SAU MATERIALELOR MINERALE SIMILARE, SAU PENTRU PRELUCRAREA LA RECE A STICLEI (+).
8464.10 - Masini de taiat
8464.20 - Masini de slefuit sau de rectificat
8464.90 - Altele
Cea mai mare parte a masinilor din aceasta pozitie sunt actionate mecanic. Dar, chiar atunci cand ele sunt actionate manual sau cu piciorul (masinile cu pedala), ele se deosebesc de sculele manuale de la pozitia nr. 82.05, ca si sculele pentru folosirea manuala de la pozitiile nr. 84.67 sau 85.08, prin faptul ca, fiind concepute in mod obisnuit fie pentru a sta pe o fundatie, fie pentru a fi fixate pe sol, pe un batiu, pe un perete sau pe o alta masina, ele contin in acest scop o piesa de asezare sau orice alt dispozitiv destinat acestui scop.
I. - MASINI-UNELTE PENTRU PRELUCRAREA PIETREI, A PRODUSELOR CERAMICE, A BETONULUI, A AZBOCIMENTULUI SAU A MATERIALELOR MINERALE SIMILARE
Grupa cuprinde masinile utilizate pentru prelucrarea, nu numai a pietrei naturale, dar de asemenea a materialelor dure asemanatoare, cum ar fi ceramica, betonul, pietrele artificiale, azbocimentul. De asemenea, desi cea mai mare parte dintre ele prezinta caracteristici particulare (precizie mai ridicata etc.) masinile pentru prelucrarea pietrelor pretioase sau semipretioase, naturale sau sintetice.
Se clasifica la aceasta pozitie:
A) Masinile de taiat sau de debitat, cum ar fi:
1) Masinile de taiat propriu-zise (ferastraie circulare, ferastraie cu panglica sau ferastraiele alternative, cu lame dintate sau nu).
2) Masinile cu discuri abrazive de decupat sau de taiat santuri, care sunt folosite fie pentru debitarea placilor sau a bucatilor, fie pentru a taia santuri sau legaturi false (elemente de imbinare) pe suprafetele sau peretii de piatra sau de beton.
3) Masinile-ferastraie cu fir elicoidal, care actioneaza cu ajutorul unui fir de otel fara sfarsit, compus din mai multe fire rasucite sau in spirala; ghidat printr-un sistem de fulii cu sant, firul patrunde in piatra prin frecare, patrunderea fiind usurata prin stropirea pietrei si a firului cu un amestec de apa cu pudra de gresie.
B) Masini de despicat sau de crapat (clivat).
C) Masinile de lustruit, polizat, slefuit, granulat, maruntit etc.
D) Masinile de gaurit sau de frezat.
E) Strungurile si masinile de rindeluit, gravat, sculptat etc.
F) Masinile pentru taierea sau acoperirea pietrelor abrazive.
G) Masinile utilizate pentru prelucrarea (gaurirea, decuparea, frezarea, lustruirea etc.) produselor ceramice intarite prin coacere, cu exceptia masinilor pentru prelucrarea pastelor ceramice crude (masinile de lustruit, strungurile de modelat etc.) care sunt clasificate la pozitia nr. 84.74).
II. - MASINI-UNELTE PENTRU PRELUCRAREA LA RECE A STICLEI
Prin prelucrarea la rece a sticlei, in sensul acestei pozitii, se intelege prelucrarea efectuata pe sticla de consistenta dura - chiar daca a fost incalzita usor pentru a usura prelucrarea, prin opozitie cu prelucrarea numita la cald, vizata la pozitia nr. 84.75, care se efectueaza pe sticla adusa la starea lichida sau plastica prin incalzirea prelungita.
Un numar mare de masini clasificate aici efectueaza operatiile analoge cu cele indicate pentru prelucrarea pietrei etc. la partea I de mai sus.
Altele, din contra, corespund unei prelucrari mai specifice, cum ar fi prelucrare decorativa sau fasonarea in vederea anumitor utilizari deosebite (optica, ceasornicarie etc.). Sunt clasificate in mod special la aceasta din urma categorie:
1) Masinile de taiat sau de decupat sticla cu cutit-disc, cu diamant etc.
2) Masinile de taiat pentru fabricarea paharelor fara picior sau alte articole (taierea in fatete, fete, decoruri diferite etc.).
3) Masinile de polizat, rodat etc., care se folosesc in mod special pentru regularizarea marginilor, debavurarea obiectelor matritate si de aplatizat fundurile.
4) Masinile de netezit sau de polizat (inclusiv masinile de acest fel pentru industria sticlei). Lustruirea este adesea urmata de o operatie de finisare inca mai avansata, numita sapunire care se face cu ajutorul masinilor cu placi de pasla, de asemenea, clasificate aici.
5) Masinile de gravat sticla cu diamant, cu piatra de lustruit sau cu piatra de lustruit sau cu cutit-disc, cu exceptia masinilor de gravat cu jet de nisip (pozitia nr. 84.24).
6) Masinile utilizate pentru finisarea sau lustruirea sticlelor optice, de microscop sau de ceasornicarie, cum ar fi masinile speciale de format sau de lustruit sticla optica, prin frecarea suprafetelor: lentile, prisme, obiectivelor pentru microscoape (sferice, toroidale, cilindrice, cu mai multe focare etc.) ca si masinile de taiat lentilele du ochelari, care sunt folosite in mod deosebit pentru decuparea sticlelor de microscoape.
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale legate de clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), partile si accesoriile masini-unelte de la aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66, cu exceptia cu toate acestea a sculelor de la Capitolul 82.
Pozitia exclude:
a) Sculele de mana cum ar fi pietrele de polizor cu batiu manuale sau cu pedala (pozitia nr. 82.05).
b) Masini de filat sau de tesut fibrele de sticla, de tipurile vizate la pozitiile nr. 84.45 sau 84.46.
c) Masini-unelte care prelucreaza prin indepartarea materialului si cu prin laser sau alt fascicol de lumina sau de fotoni, cu ultrasunete sau cu jet de plasma si alte masini-unelte de la pozitia nr. 84.56.
d) Sculele pneumatice, hidraulice sau cu motor incorporat altul decat electric, pentru utilizare manuala (pozitia nr. 84.67).
e) Masinile de macinat, concasat, amestecat, format, aglomerat, turnat, brichetat etc. de la pozitia nr. 84.74.
f) Sculele electromecanice pentru folosirea manuala, cu motor electric incorporat (pozitia nr. 85.08).
Nota explicativa de subpozitii.
Subpozitia nr. 8464.10
Aceasta subpozitie cuprinde masinile-ferastrau sau de debitat mentionate in mod special in paragraful A) de la punctul I de la Nota explicativa de la pozitia nr. 84.64.
84.65 - MASINI-UNELTE (INCLUSIV MASINILE DE BATUT CUIE, DE PRINS CU SCOABE, DE LIPIT, DE INCLEIAT SAU PENTRU ALTE ASAMBLARI), PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI, PLUTEI, OSULUI, EBONITEI, A MATERIALELOR PLASTICE DURE SAU ALTOR MATERIALE DURE SIMILARE.
8465.10 - Masinile care pot efectua diferite tipuri de operatii de prelucrare, fara schimbarea uneltelor intre operatii
- Altele
8465.91 - - Masini de taiat (ferastraie)
8465.92 - - Masini de indreptat sau de rabotat; masini de frezat sau de modelat (prin taiere)
8465.93 - - Masini de slefuit, de polizat sau de lustruit
8465.94 - - Masini de curbat sau de asamblat
8465.95 - - Masini de gaurit sau de mortezat
8465.96 - - Masini de spintecat, de retezat sau de decojit
8465.99 - - Altele
Aceasta pozitie cuprinde masini-unelte concepute pentru a executa fasonarea sau prelucrarea suprafetei (inclusiv debitarea, deformarea sau asamblarea) lemnului, materialelor derivate din lemn, din pluta, din os, din ebonita, din materiale plastice dure sau materiale dure asemanatoare (corn de animal, fildes vegetal, sidef, fildes, de exemplu).
Aceasta pozitie nu cuprinde masinile pentru prelucrarea materialelor care, desi de aceeasi denumire cu cele vizate la titlul pozitiei, nu prezinta caracteristicile materialelor dure in momentul punerii in functiune; este cazul masinilor de decupat sau de transat materialele plastice flexibile sau a cauciucului neintarit (pozitia nr. 84.77). Ea nu se refera nici la masinile pentru fabricarea articolelor pornind de la materialele granulate sau in stare de pulbere, cum ar fi masinile de format materialele plastice (pozitia nr. 84.77), masinile de aglomerat sau de format particulele sau fibrele de lemn sau de alte materiale lemnoase (pozitia nr. 84.79) si celelalte masini similare. Desi sunt concepute pentru prelucrarea materialelor vizate in titlul pozitiei, sunt de asemenea excluse, la modul general, masinile si aparatele ale caror functie nu este de a fasona materialul prin prelucrarea suprafetei, cum ar fi etuvele pentru uscarea lemnului sau pentru expandarea plutei (pozitia nr. 84.19) sau masinile de comprimat, densificat sau de impregnat lemnul (pozitia nr. 84.79).
Cea mai mare parte a masinilor din aceasta pozitie sunt actionate mecanic. Dar, chiar atunci cand ele sunt prevazute cu actionare manuala sau cu piciorul (masinile cu pedala), ele se deosebesc de sculele actionate manual de la pozitia nr. 82.05, ca si de sculele pentru utilizare manuala de la pozitiile nr. 84.67 sau 85.08, prin faptul ca, sunt concepute fie pentru a sta pe o fundatie, fie pentru a fi fixate pe sol, pe un batiu, pe un perete sau pe o alta masina, ele continand in acest scop o placa de asezare sau orice alt dispozitiv destinat acestui scop.
A. - MASINILE DE UTILIZARE GENERALA
Grupa cuprinde:
1) Masinile de taiat (fierastraiele) de toate tipurile. Aceste masini lucreaza cu ajutorul unei lame sau a unui lant, in general, prevazute cu dinti. Ele cuprind:
a) Masini de taiat (masini-ferastrau) cu scula cu miscare alternativa cum ar fi taietoarele cu miscare alternativa care utilizeaza lamele dintate drepte, ferastraiele de cioplit sau ferastraiele alternative verticale sau orizontale pentru debitarea arborilor doborati nedecojiti in placi.
b) Masini-ferastrau a caror scula este deplasata intr-o miscare de rotatie. Printre acestea, se pot cita ferastraiele cu lant si masini-ferastrau panglica cum ar fi masinile cu ferastrau panglica verticale sau orizontale, masini-ferastrau panglica pentru spintecat sau spart in doua, masini-ferastrau panglica cu carucior sau cu masa si masini speciale diferite cum ar fi ferastraiele panglica multiple pentru fabricarea prizelor de parchet si ferastraiele panglica pentru industria de producere a hartiei.
c) Masinile de taiat avand scula cu miscare circulara. Aceasta categorie, foarte vasta, cuprinde toate masinile a caror operatie principala este de a taia cu ajutorul uneia sau a mai multor lame dintate, antrenate intr-o miscare circulara. Ea va cuprinde, de exemplu, ferastraiele pendulare, ferastraiele de taiat cu avans rectiliniu al sculei, ferastraiele radiale, ferastraiele cu scula mobila pentru taierea longitudinala, ferastraiele circulare pentru arborii doborati nedecojiti, ferastraiele circulare de tivire, ferastraiele circulare cu masa, de tamplar, ferastraiele circulare pentru taierea panourilor.
2) Masinile de indreptat sau de rabotat care prelucreaza suprafata unei piese de prelucrat cu ajutorul lamelor de taiere prin indepartarea aschiilor. Se pot mentiona masinile de indreptat pentru prelucrarea pe una sau doua fete si masinile de rabotat pentru prelucrarea pe una, doua, trei, sau patru fete.
3) Masinile de frezat sau de mulurat care permit sa se profileze o piesa prin indepartarea aschiilor cu ajutorul sculelor rotative profilate. Aceasta categorie cuprinde, de exemplu, masinile de frezat in lemn, masinile de cepuit simple cu brosa, masinile de facut cozi, masinile de frezat de sus cu modelator si cutie cu armaturi, masinile de copiat (altele decat strungurile), masinile de mulmurat pe una, doua, trei sau patru fete, masinile de frezat betele cu sectiune circulara, masinile de fasonat cu piese rotative, masinile de imbinat in lamba si uluc, de canelat etc. masinile de frezat copacii doborati dar nedecojiti "canters".
4) Masinile de polizat, de slefuit sau de lustruit. Masinile de slefuit care lucreaza cu ajutorul pietrelor de slefuit sunt in principal utilizate pentru produsele dure cum ar fi fildesul vegetal, cauciucul durificat, cornul de animale sau fildesul de elefant.
Masinile de slefuit permit cu ajutorul abrazivelor, sa se efectueze o prelucrare superficiala pentru a imbunatati starea suprafetei si de asemenea de a efectua anumite retusuri. Printre masinile de slefuit, se pot cita cele cu patina oscilanta, cu banda, cu discuri, cu tambururi sau cu cilindri. Intra de asemenea in aceasta categorie anumite masini denumite de lustruit.
Masinile de polizat sunt destinate sa faca netede, cu ajutorul benzilor, tambururilor sau cilindrilor flexibili, piese anterior acoperite cu un strat de acoperire.
5) Masinile de indoit care permit sa se modifice mecanic forma unei piese prin actionarea pe textura sa.
6) Masinile de asamblat.
Printre acestea se pot mentiona:
a) Masinile de asamblat prin lianti, substante de lipit sau hartii gumate, care permit sa se asambleze doua sau mai multe piese. Se pot cita masinile de legat placajele, de lipit placile, de lipit panourile intre ele, presele de cadrat, presele de carcase, de contra-placi, pentru lemne stratificate, pentru placat. Aceste masini pot sa contina dispozitive de lipit care permit sa se intinda substanta de lipit pe suprafata lemnelor.
b) Masinile de asamblat prin cuie, scoabe, sarme, de exemplu.
c) Masinile de asamblat fara lianti sau elemente de asamblare, cum ar fi presele de montare.
7) Masinile de gaurit care sunt destinate exclusiv sa execute gauri cilindrice cu ajutorul unui dispozitiv rotativ (brosa sau burghiu). Centrul sculei sau al gaurii de executat sunt situate pe acelasi ax. Deplasarile sculei sau a piesei de prelucrat se fac coaxial. Aceasta categorie cuprinde, de exemplu, masinile de gaurit monobrosa sau multibrose, burghiurile de dat dopuri si masinile de gaurit pentru stifturi.
8) Masinile de mortezat care permit executarea altor locasuri decat cilindrice cu ajutorul foarfecelor, lanturilor sau burghiilor de mortezat, cum ar fi mortezele cu scula oscilanta, cu lant, dalta sau cu burghiu.
9) Masinile de canelat, de stantat, de fragmentat, de taiat sau de derulat. Toate aceste masini transforma mecanic piesa de prelucrat fara indepartarea aschiilor.
Printre aceste masini, se pot cita:
a) Masinile de canelat, care divid piesa dupa fibra cu ajutorul unei pene. Se pot mentiona masinile de taiat butuci, masinile de taiat lemnele de incalzit, masinile de canelat rizomii si masinile de taiat nuielele de salcie sau stuful de India.
b) Masinile de stantat care taie o piesa asemanator unui sfredel. Printre acestea se pot mentiona masinile de stantat placaje.
c) Masinile de fragmentat lemnul care produc piese mici de forma si dimensiuni similare. Se pot cita masinile de facut aschii de lemn, masinile de taiat lemnul sau aschiile pentru a obtine particule, masinile de facut lana de lemn, sau masinile de faramitat cu scule care lucreaza prin socuri.
Cu toate acestea, defibratoarele utilizate pentru fabricarea pastei de hartie sunt excluse de la aceasta pozitie si sunt clasificate la pozitia nr. 84.39.
d) Masinile de taiat sau de derulat care cu ajutorul unei lame taietoare rectilinii permit sa se imparta o piesa in bucati subtiri, fie prin taiere (masinile de facut placi), fie prin desfacerea (masinile de facut foi de placaj sau de contraplacaj). Sunt de asemenea, cuprinse aici masinile de taiat lemnul in bucati si masinile de taiat lemnul in forma de cruce pentru ferestre.
Fac, de asemenea, parte din prezentul grup masinile de taiat placajul, care permit sa se taie foile de placaj cu ajutorul unor lame de cutit rectilinii.
10) Strungurile care permit sa se fasoneze o piesa antrenata intr-o miscare de rotatie in jurul axei sale, scula ramanand fixa. Aceasta pozitie cuprinde strungurile de toate tipurile, inclusiv cele de copiat.
11) Masinile de taiat ramurile sau de taiat arborii.
12) Masinile de decojit lemnul (decojitoare de arbori, stalpi etc.) altele decat cele care lucreaza cu jet de apa, care sunt clasificate la pozitia nr. 84.24 sau tambururile de decojire de la pozitia nr. 84.79.
13) Masinile de indepartarea nodurilor, pentru pregatirea arborilor care au fost doborati sau taierea lor in vederea, in mod special, a fabricarii pastei de hartie. Raman, de asemenea, clasificate la aceasta pozitie masinile care pot sa efectueze diferite tipuri de operatii de prelucrare fara schimbarea sculei intre aceste operatii.
Se pot mentiona:
1) Masinile combinate de tamplarie care reunesc pe acelasi corp doua sau mai multe masini de functii diferite, utilizate independent unele de altele. La acest gen de masini, este necesar sa se manevreze manual piesa de prelucrat intre fiecare operatie. Printre aceste masini se pot mentiona rabotezele-masini de rindeluit, chiar combinate cu una sau mai multe alte operatii si ferastraiele circulare-masini de frezat lemn-mortezele.
2) Masinile cu functii multiple in care dupa introducerea piesei de prelucrat aceasta suporta, fara manevrare manuala, diferitele operatii de prelucrare prevazute. Printre aceste masini, se pot cita masinile de prelucrat copacii doborati dar nedecojiti, cepuitoarele simple cu mai multe brose, cepuitoarele duble, masinile de prelucrat, orificiile pentru montarea feroneriei sau a gaurilor de stifturi, masinile pentru asamblarea cu ajutorul substantelor de lipit si pentru prelucrat (cum ar fi cele concepute pentru realizarea de benzi pornind de la placaj sau pentru fabricarea panourilor de sipci).
B. - MASINI-UNELTE CONCEPUTE PENTRU REALIZAREA DE APLICATII PARTICULARE
Fac, in mod special, parte din acest grup:
1) Masinile pentru dogarie, cum ar fi masinile de rabotat, de indoit, de taiat sau de asamblat doage ca si masinile de strans cercuri, cu exceptia etuvelor si a conurilor de etuvare pentru doage sau butoaie (pozitia nr. 84.19).
2) Masinile pentru fabricarea creioanelor sau a placutelor pentru creioane.
3) Masinile speciale pentru cioplirea sau gaurirea traverselor de cale ferata.
4) Masinile sculptat sau gravat lemnul, inclusiv masinile similare de copiat sau de reprodus.
5) Morile de faina de lemn, cu exceptia defibratoarelor utilizate in industria pastei de hartie (pozitia nr. 84.39).
6) Masinile de batut cuie, de prins scoabe, de lipit sau de asamblat cutii, lazi, butoaie etc.
7) Masinile pentru fabricarea nasturilor de lemn.
8) Masinile de fabricat saboti, galosi, talpi, tocuri sau forme de incaltaminte de lemn.
9) Masinile pentru prelucrarea rachitei, stufului, palmierului etc. (cojire, indoire, filare etc.) cu exceptia masinilor de fabricat articole de tip cosuri impletite sau impletituri din fibre vegetale (pozitia nr. 84.79).
Masini-unelte utilizate pentru prelucrarea plutei (in mod special crestarea, taierea, decuparea sau gaurirea) ca si masinile pentru prelucrarea osului, a cauciucului intarit, a materialelor plastice dure sau a materialelor dure similare sunt, in general, de o structura analoga cu cea a masinilor-unelte pentru prelucrarea lemnului.
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), partile si accesoriile masini-unelte de la aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66, cu exceptia cu toate acestea a sculelor de la Capitolul 82.
Sunt intre altele excluse de la aceasta pozitie:
a) Macinatoarele de bambus, masinile de taiat bustenii sub forma de aschii, defibratoarele de busteni cu discuri abrazive, utilizate in fabricarea pastei de hartie (pozitia nr. 84.39).
b) Masinile-unelte care prelucreaza prin indepartarea oricarui material cu laser sau alt fascicul de lumina sau de fotoni, cu ultrasunete sau cu jet de plasma si alte masini-unelte de la pozitia nr. 84.56.
c) Sculele pneumatice, hidraulice sau cu motor incorporat altfel decat electric, pentru folosinta manuala (pozitia nr. 84.67).
d) Sculele electromecanice cu motor electric incorporat pentru folosinta manuala (pozitia nr. 85.08).
84.66 - PARTI SI ACCESORII DESTINATE NUMAI SAU IN PRINCIPAL MASINILOR DE LA POZITIILE NR. 84.56 PANA LA 84.65, INCLUSIV PORT-PIESELE SI PORT-SCULELE, FILIERELE CU DECLANSARE AUTOMATA, CAPETELE DIVIZOARE SI ALTE DISPOZITIVE SPECIALE CARE SE MONTEAZA PE MASINI-UNELTE; PORT-SCULE DESTINATE UNELTELOR SAU SCULELOR MANUALE DE ORICE TIP.
8466.10 - Port-sculele si filiere cu declansare automata
8466.20 - Port-piese:
8466.30 - Capete divizoare si alte dispozitive speciale care se monteaza pe masini-unelte
- Altele:
8466.91 - - Pentru masinile de la pozitia nr. 84.64
8466.92 - - Pentru masinile de la pozitia nr. 84.65
8466.93 - - Pentru masinile de la pozitiile nr. 84.56 pana la 84.61
8466.94 - - Pentru masinile de la pozitia nr. 84.62 sau 84.63
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune) cu exceptia sculelor de la Capitolul 82, aceasta pozitie cuprinde:
A) Partile masinilor-unelte care sunt clasificate la cele zece pozitii anterioare (pozitiile nr. 84.56 pana la 84.65).
B) Accesoriile pentru aceste masini, adica piesele interschimbabile, care permit acestor masini sa se adapteze la genul de operatii de executat, mecanismele care le confera posibilitati suplimentare sau o precizie mai mare si dispozitive concepute pentru a asigura o functie suplimentara fata de functia principala a masinii.
C) Port-sculele sau utilajele manuale, de toate tipurile.
Printre partile si accesoriile despre care este vorba, se pot mentiona:
1) Port-sculele, care folosesc pentru sustinerea, ghidarea si actionarea sculei si pentru a permite interschimbabilitatea sa. Sunt modele foarte diferite. Se pot mentiona, intre altele:
Mandrinele, clestii si bucsele pentru burghiuri sau tarozi etc., port-sculele de strunguri, filierele cu declansare automata, brosele port-pietre-abrazive, corpurile de rectificat pentru masinile de rectificat si barele de alezare, ca si turelele port-scule pentru strungurile-revolver.
Sunt, de asemenea, incluse aici, port-sculele pentru sculele sau utilajele manuale de toate tipurile (de la pozitiile nr. 82.05, 84.67 sau 85.08 in special), inclusiv cele pentru utilajele din aceasta categorie numite cu arbore flexibil. (Vezi din acest punct de vedere Notele explicative de la pozitiile nr. 85.01 si 85.08).
2) Port-piesele, utilizate pentru mentinerea piesei si, eventual, pentru a- i imprima miscarile corespunzatoare prelucrarii de realizat, cum ar fi:
Varfurile de centrare pentru strunguri, mandrinele mecanice sau pneumatice pentru strunguri, ca si falcile de strangere, platourile circulare si mesele, cu sau fara dispozitivele de orientare sau de reglare micromecanice, bridele si echerele de fixare, calele si blocurile de calare, menghinele fixe, rotative sau orintabile ale lunetelor, organe inelare destinate sa mentina, in timpul strunjirii piesele de lungime mare, in vederea prevenirii flambarii sau vibratiilor datorate presiunii sculei.
3) Dispozitivele auxiliare pentru strunjire sferica si dispozitivele de detalonat, drenat etc.
4) Dispozitivele de copiat sau de reprodus (chiar electrice sau electronice) care permit fabricarea automata a pieselor dupa un model sau un prototip.
5) Dispozitivele de rectificat, pentru raboteze sau sepinguri.
6) Dispozitivele mecanice sau pneumatice utilizate pentru a regla automat avansul piesei sau a sculei in cursul prelucrarii.
7) Alte dispozitive auxiliare speciale destinate sa creasca precizia masinilor-unelte fara a avea ele insele functie proprie de prelucrare, cum ar fi dispozitivele de centrat, aparatele de ascutit, dispozitivele de divizare, dispozitivele micrometrice pentru oprirea sau limitarea cursei carucioarelor de strunguri etc. chiar daca contin un dispozitiv optic de citire (divizoare numite optice, de exemplu) cu exceptia aparatelor care se monteaza pe asemenea masini. dar care constituie instrumente pur optice, in mod special microscoape de centrare (pozitia nr. 90.11), cititori micrometrici, lunetele de aliniere si proiectoarele de profile (pozitia nr. 90.31).
Sunt, intre altele, excluse din aceasta pozitie:
a) Pietrele abrazive si articolele similare de materiale abrazive de la pozitia nr. 68.04.
b) Filtrele magnetice sau electromagnetice pentru eliminarea piliturilor din uleiurile de la masini-unelte (pozitia nr. 84.21).
c) Accesoriile care constau in aparatele de ridicare sau de manevrare, cum ar fi cricurile de nuivelare utilizate adesea pentru a pune pe pozitie si a bloca (fixa) pe masini piesele grele sau voluminoase (pozitia nr. 84.25, de exemplu).
d) Reductoarele si variatoarele de viteza, ca si ambreiajele si dispozitivele similare de la pozitia nr. 84.83.
e) Partile si accesoriile electrice (chiar electronice) cum ar fi mandrinele si platourile magnetice ca si tablourile, dulapurile si pupitrele pentru comanda numerica (Capitolul 85).
f) Aparatele de control sau de verificare (pozitia nr. 90.31).
g) Contoarele de strunguri si contoarele de productie (pozitia nr. 90.29).
h) Periile care constituie elemente de masina (pozitia nr. 96.03).
84.67 - UNELTE PNEUMATICE, HIDRAULICE SAU CU MOTOR NEELECTRIC INCORPORAT, PENTRU FOLOSIREA MANUALA.
- Pneumatice:
8467.11 - - Rotative (chiar cu periute)
8467.19 - - Altele
- Alte unelte:
8467.81 - - Fierastraie cu lant
8467.89 - - Altele
Parti:
8467.91 - - De fierastraie cu lant
8467.92 - - La unelte pneumatice
8467.99 - - Altele
In sensul acestei pozitii, sculele pneumatice, hidraulice sau cu motor altul decat electric sunt masinile care contin un motor neelectric, formand corp comun cu scula. Motoarele cele mai frecvent utilizate in acest scop sunt motoarele cu aer comprimat (inclusiv pistoanele cu resort actionate cu aer comprimat), in general alimentate dintr-o sursa exterioara, motoarele cu aprindere prin scantei (a caror baterie de aprindere este uneori separata de ansamblu) si motoarele hidraulice, cum ar fi cele de la turbinele mici. La aparatele pneumatice, un dispozitiv hidraulic completeaza adesea actiunea aerului comprimat (sculele hidropneumatice sau oleopneumatice).
Dar aceasta pozitie este legata numai de masinile din categoria pentru folosirea manuala. Trebuie sa fie considerate ca scule pentru utilizare manuala, cele concepute pentru a fi tinute cu mana in timpul utilizarii lor ca si aparatele mai grele (cum ar fi compactoarele) dar care raman portabile, adica, pot fi ridicate si deplasate de catre muncitor in cursul lucrului si care sunt astfel, concepute pentru a fi comandate si dirijate cu mana in timpul utilizarii lor. Pentru a usura efortul muncitorului, masinile din aceasta categorie sunt adesea dotate cu dispozitivele auxiliare de suport (trepiede, pistoane pneumatice, suspensie de rulare etc.).
Nu sunt deci clasificate la aceasta pozitie masinile care nu pot, datorita in principal greutatii lor sau a gabaritului prea mare, sa fie folosite manual. Sunt de asemenea excluse cele, chiar portabile, prevazute cu un soclu sau orice alt dispozitiv care sa permita sa fie fixate, de exemplu pe un batiu, pe sol, pe un perete sau sa fie deplasate pe sine (in mod special in cazul motomortezoarelor si a cheilor de trifoane cu motor pentru lucru la caile ferate).
Aceasta pozitie nu cuprinde nici ansamblurile compuse dintr-o port-scula cuplata simplu la un motor cu aprindere prin scanteie, cu ajutorul unui arbore flexibil si a uneia sau a mai multor scule, port-scula este legata de pozitia nr. 84.66, motorul, prevazut cu arborele flexibil la pozitia nr. 84.07, iar sculele urmeaza de asemenea regimul lor propriu.
Sub rezerva dispozitiilor vizate mai sus, printre sculele de la aceasta pozitie se pot cita:
1) Perforatoarele, masinile de alezat si masinile de tarodat.
2) Perforatoarele rotative.
3) Masinile de insurubat, masinile de imbinat prin buloane si masinile de desfacut buloane.
4) Polizoarele, alezoarele, masinile de lustruit si masinile de rectificat suprafata.
5) Masinile de periat.
6) Ferastraiele si masinile de taiat (circulare, cu lant etc.).
7) Ciocanele de indepartat rugina, ciocanele-dalta, ciocanele de abataj (picoanele), ciocanele de spart beton si ciocanele de nituit.
8) Masinile de nituit cu falci.
9) Foarfecele si masinile de taiat table.
10) Masinile de sablat, masinile de curatat si vibratoarele pentru topire.
11) Ciocanele, compactoarele si compactoarele de mAna pentru constructia sau intretinerea drumurilor.
12) Ciocanele-cazmale.
13) Vibratoarele pentru omogenizarea si tasarea betonului.
14) Curatitoarele de depuneri cu turbina hidraulica pentru tuburi de cazane.
15) Pistoale de gresare cu aer comprimat pentru garaje, ateliere etc.
16) Masinile portabile utilizate pentru afisarea peluzelor, pentru dezburuienarea de-a lungul peretilor, a bordurilor sau pe sub arbusti, de exemplu: aceste masini se compun dintr-un motor cu explozie incorporat intr-un cadru de metal usor si dintr-un sistem de taiere care consta dintr-un fir subtire de nylon.
17) Masinile de defrisat portative cu motor cu explozie incorporat, continand un arbore de transmisie (flexibil sau nu) si o port-scula, prezentate cu mai multe unelte de taiat interschimbabile, destinate montarii pe port-scula.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), sunt de asemenea cuprinse aici partile de scule din aceasta pozitie, cu exceptia port-sculelor de la pozitia nr. 84.66.
Sunt, intre altele, excluse din aceasta pozitie:
a) Polizoarele de ascutit, de polizat, ferastraiele cu discuri etc. din piatra, din materiale abrazive aglomerate sau din materiale ceramice (pozitia nr. 68.04).
b) Sculele de la Capitolul 82.
c) Motoarele cu aprindere prin scanteie (pozitia nr. 84.07).
d) Compresoarele de aer (pozitia nr. 84.14).
e) Pulverizatoarele materialelor lichide sau sub forma de pulbere, masinile de sablat si masinile asemanatoare (pozitia nr. 84.24).
84.68 - MASINI SI APARATE PENTRU LIPIT SAU SUDAT, CHIAR AVAND POSIBILITATEA DE TAIERE, ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 85.15; MASINI SI APARATE CU GAZ PENTRU CALIRE SUPERFICIALA.
8468.10 - Arzatoare dirijate manual
8468.20 - Alte masini si aparate cu gaz
8468.80 - Alte masini si aparate
8468.90. Parti
Aceasta pozitie inglobeaza:
A) Masinile si aparatele de lipire sau de sudare, chiar avand posibilitatea de taiere, cu gaz sau prin alte procedee decat cele vizate la pozitia nr. 85.15. Masinile destinate exclusiv sa taie sunt clasificate dupa regimul lor propriu.
B) Masinile si aparatele cu gaz pentru calire artificiala.
I. - MASINILE SI APARATELE CU GAZE PENTRU PRELUCRAREA METALELOR etc.
Aparatele pentru lipire, sudare, sau calirea superficiala clasificate aici, sunt aparatele care utilizeaza un jet de flacara cu temperatura foarte ridicata, determinata de arderea unui gaz carburant intr-un jet de oxigen sau de aer comprimat.
In general, aceste aparate pot sa fie utilizate nu numai in scopurile mai sus mentionate, dar si pentru alte operatii care necesita de asemenea o temperatura foarte ridicata, cum ar fi reincalzirea pieselor sau reincarcarea cu metal a pieselor metalice uzate. Cu toate acestea, anumite aparate sunt exclusiv concepute exclusiv in vederea acestor din urma operatii; ele sunt clasificate, de asemenea, de aceasta pozitie, in masura in care lucreaza in acelasi mod si pe acelasi principiu de functionare ca si celelalte aplicatii ale pozitiei.
Toate aceste aparate contin un bec de sudura cu doua ajutaje, concentrice sau alaturate, care aduc unul, gazul combustibil (acetilena, butan, propan, gaz de huila, hidrogen etc.) si altul oxigen sau aerul comprimat.
Aparatul despre care este corba poate sa se prezinte sub forma de aparate manuale sau sub forma de masini.
A. - APARATELE MANUALE (ARZATOARELE)
In functie de faptul ca sursa de alimentare cu gaz combustibil la care sunt legate debiteaza gaz puternic comprimat sau nu, arzatoarele sunt numite de presiune inalta sau joasa. In timp ce, la primele, presiunea este suficienta pentru a da gazului debitul necesar pentru a produce conul flacarii, la celelalte, prezenta unui injector de aer este indispensabila pentru a obtine acelasi rezultat.
Ambele tipuri au aproximativ aceeasi structura. Ele se compun schematic dintr-un manson care poarta tuburile de alimentare a gazelor si duzelor de reglare, astfel ca la iesirea duzei becului de sudura amestecul sa fie aprins. Tevi flexibile, prevazute cu racorduri adecvate, asigura conexiunea cu sursele exterioare de gaz.
Pentru a permite adaptarea aparatelor la anumite aplicatii speciale, cum ar fi curatarea (evacuarea) furnalelor inalte, reincalzirea, denituirea, nutuirea, arzatoarele si duzele sunt in general interschimbabile (arzatoare cu orificiu reglabil, duze pentru becuri - arzatoare - multiple, arzatoare pentru reincalzirea "sub forma de stropitoare", becuri divizoare de flacara etc.). Unele dintre arzatoare, cu toate acestea, sunt direct concepute in vederea unor operatiuni determinate; este cazul de exemplu al arzatoarelor de sudura pentru operatiile de mari dimensiuni, care contin o retea de circulatie a apei (pentru racire).
B. - MASINILE PENTRU LIPIRE SAU SUDARE
Este vorba in exclusivitate de masinile bazate pe aceleasi principii ca aparatele manuale de la grupul precedent. Aceste masini se compun in esenta din arzatoare combinate cu dispozitive pentru reglarea si orientarea becurilor, si din mecanisme diferite, cum ar fi carucioare, mese de alimentare, falci, glisiere, brate articulate, pentru a mentine, pentru a ghida sau a face sa avanseze piesele de prelucrat.
C. - MASINILE PENTRU CALIREA SUPRAFETEI
In afara masinilor de sudat, exista masini pentru calirea suprafetei. Acestea contin becuri cu flacara, potrivite cu forma pieselor de tratat. Incalzirea se face cat mai rapid posibil pentru a evita patrunderea caldurii in miezul metalului si, imediat ce suprafata lor se afla la temperatura de calire, dispozitivele proiecteaza pe piese un lichid de calire sau le introduce intr-un asemenea lichid.
II. - APARATELE CU GAZE PENTRU SUDAREA MATERIALELOR TERMOPLASTICE
Sunt, de asemenea, cuprinse aici anumite tipuri de aparate pentru sudarea materialelor termoplastice sau a articolelor facute din aceste materiale. Aparatele despre care este vorba aici sunt cele care utilizeaza caldura unei flacari sau a unui jet de aer, de azot sau de gaz inert cald, furnizat printr-un arzator. Aerul sau alte gaze pot sa fie incalzite prin trecerea printr-un tub incalzit cu gaz.
III. - MASINILE SI APARATELE PENTRU SUDARE ALTELE DECAT CELE CARE FUNCTIONEAZA CU GAZ
Se pot cita, printre masinile din acest grup:
1) Masinile si aparatele de sudat cu cositor sau cu alte materiale pentru lipituri moi cu ajutorul moletelor sau a ciocanelor de lipit incalzite, cu exceptia ciocanelor de lipit manuale (pozitia nr. 82.05) si aparatelor electrotermice (pozitia nr. 85.15).
2) Masinile de sudat prin frictiune.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor competente (vezi Consideratiilor generale de la Sectiune), sunt, de asemenea, cuprinse aici partile de masini sau aparate de la aceasta pozitie.
Se introduc intre altele in aceasta pozitie dispozitivele accesorii, cum ar fi suporturile (cu bile, cu scripeti sau altele).
Pozitia exclude:
a) Masinile si aparatele de sudat care nu sunt bazate pe principiul arzatorului, cum ar fi lampile de sudat de la pozitia nr. 82.05.
b) Pistoalele si alte aparate pulverizatoare de metal topit (pozitia nr. 84.24).
c) Aparatele pentru taierea lucrarilor de beton sau perforarea (gaurirea) materialelor stancoase (foraj termic), care utilizeaza un procedeu bazat pe incalzirea ridicata pe care o degajeaza fierul sau otelul prin arderea intr-un jet de oxigen (pozitia nr. 84.79).
d) Aparatele si masinile de sudat sau lipit care utilizeaza in acelasi timp gazul si electricitatea (pozitia nr. 85.15).
84.69 - MASINI DE SCRIS ALTELE DECAT IMPRIMANTELE DE LA POZITIA NR. 84.71; MASINI PENTRU TRATAREA TEXTELOR.
- Masini de scris automate si masini pentru prelucrarea textelor
8469.11 - - Masini pentru prelucrarea textelor
8469.12 - - Masini de scris automate
8469.20 - - Alte masini de scris, electrice
8469.30 - - Alte masini de scris, neelectrice
Masinile de scris sunt in general caracterizate printr-o claviatura (tastatura) ale carei taste transmit miscarea la caracterele care se imprima direct pe hartie. Caracterele sunt gravate in relief pe ciocanele antrenate cu parghii, fie dispuse pe o sfera, un cilindru, o roata cu caractere (margareta) sau pe elementele cilindrice (suveici) care se deplaseaza in asa fel incat sa prezinte litera potrivita. Actionarea se face litera cu litera sau, in mod exceptional, pe grupe restranse de litere care reprezinta abrevieri sau indicatii codificate.
Clasificarea acestor masini cu depinde de tipul de caractere utilizate. Sunt cuprinse aici, la aceeasi pozitie cu masinile cu caractere normale, masinile de stenotip sau de stenografiat, masinile pentru scrierea simbolurilor muzicale, masinile pentru scrierea in caractere Braille etc. si, in masura in care ele scriu ca masinile anterioare, masinile de cifrat sau de descifrat (criptografie).
Aceasta pozitie cuprinde nu numai masinile cu functionare manuala, ci si cele care au un motor electric, releele electromagnetice sau un sistem electronic (de exemplu in cazul anumitor masini de scris automate).
Faptul ca masinile de scris pot sa fie utilizate pentru a realiza matritele pe hartia parafinata pentru duplicatoare si pentru imprimarea cliseelor de materiale plastice sau a foitelor metalice ale masinilor de imprimat, numite de asemenea multiplicatoare, nu influenteaza clasificarea lor. Din contra, trebuie notat ca matritele speciale de stantat placile pentru masinile de imprimat adrese sau pentru masinile de marcat ambalaje sunt incadrate la pozitia nr. 84.72.
Sunt, de asemenea, clasificate aici:
a) Masinile ale caror organe de lovire sunt actionate cu prin clapete de la claviatura, ci cu ajutorul unei benzi de hartie pe care a fost in prealabil perforat textul care urmeaza a fi scris. Dar masinile de perforat care servesc la pregatirea benzilor se clasifica la pozitia nr. 84.72.
b) Masinile dotate cu o memorie de capacitate slaba, care pot, datorita claviaturii functionale suplimentare, sa memoreze textele, sa corecteze si sa le rabata automat.
c) Masinile (imprimatele) fara claviatura imprimand litera cu litera cu ajutorul unei roti interschimbabile. Aceste masini sunt concepute pentru a fi conectate de alte masini de scris, de alte masini de tratat textele sau de masini automate de prelucrarea datelor prin intermediul unei interfete. Dar imprimantele care cuprinde conditiile enuntate la paragrafele B) b) si B) c) de la Nota 5 din acest capitol sunt intotdeauna clasificate la pozitia nr. 84.71.
2) Masinile de inscriptionat pe invelisuri si tuburi izolante, cum ar fi izolatia firelor electrice, de exemplu, pentru a permite sa fie identificate. Aceste masini utilizeaza adesea caracterele incalzite.
3) Masinile de scris fara dispozitiv de calcul, in mod special concepute pentru a imprima pe registrele sau formularele de contabilitate, cum ar fi facturile, foile mobile de la cartile contabile, fise.
4) Masinile de scris prevazute cu un dispozitiv de legatura electrica sau electromecanica care transmite automat cifrele batute la o masina de calculat catre o masina contabila distincta.
5) Masinile pentru prelucrarea textelor, care contin, in afara unei claviaturi de lovire, una sau mai multe memorii de capacitate mare (discuri, minidiscuri, casete, de exemplu), un ecran de vizualizare si o imprimanta. Aceste componente pot sa constituie un singur corp sau sa se prezinte in elemente distincte legate prin cabluri. Masinile pentru prelucrarea textelor pot sa fie prevazute cu interfete care sa permita sa fie legate, de exemplu, la alte masini pentru prelucrarea textelor, la o masina de fotocomputere, la o masina automata de tratare a informatiei, la sistemele de transmitere la distanta. Capacitatea lor de a corecta sau de a compune textele este mai mare decat cea a masinilor de scris automate. Capacitatea lor eventuala de a efectua operatiile aritmetice nu poate sa fie comparata cu cea a masinilor automate de prelucrare a informatiilor (definite la Nota 5 de la acest capitol) si nu pot sa le faca sa piarda caracterul lor de masini pentru prelucrarea textelor. Intre altele, ele se deosebesc de masinile automate de prelucrare a datelor de la pozitia nr. 84.71 prin faptul ca nu pot sa ia decizia logica de modificat executia unui program in timpul prelucrarii (vezi Nota 5 din acest capitol).
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), partile si accesoriile masinilor de la aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.73.
Intre altele, pozitia exclude:
a) Masinile de scris, numite "de compus", cu caractere variabile utilizate pentru imprimarea offset in fotolitografie (pozitia nr. 84.42).
b) Masinile contabile (pozitia nr. 84.70).
c) Masinile automate de prelucrare a datelor (pozitia nr. 84.71).
d) Masinile de completat sau de semnat cecuri (pozitia nr. 84.72).
e) Teleimprimatoarele (pozitia nr. 85.17).
f) Jucariile tip masina de scris (pozitia nr. 95.03).
84.70 - MASINI DE CALCULAT SI MASINI DE BUZUNAR CARE PERMIT INREGISTRAREA, REPRODUCEREA SI AFISAREA DATELOR, CU FUNCTIE DE CALCUL; MASINI DE CONTABILIZAT, MASINI DE FRANCAT, MASINI DE EMIS BILETE SI MASINI SIMILARE, CU DISPOZITIV DE CALCUL; CASE DE INREGISTRARE
8470.10 - Calculatoare electronice care pot sa functioneze fara sursa de energie electrica exterioara si masini de buzunar avand o functie de calcul ce permite inregistrarea, reproducerea si afisarea datelor
- Alte masini de calcul electronic:
8470.21 - - Care au un organ imprimant incorporat
8470.29 - - Altele
8470.30 - Alte masini de calculat
8470.40 - Masini contabile
8470.50 - Case de inregistrare
8470.90 - Altele
Masinile si aparatele din aceasta pozitie, cu exceptia, totusi, a unor case de inregistrare, au ca o caracteristica comuna existenta unui dispozitiv de calcul care permite, cel putin, sa adune doua numere de mai multe cifre. Nu se incadreaza, ca urmare, la acest grup, simplele aparate de calcul care aduna unitate cu unitate, cum ar fi calculatoarele care fac parte integranta din anumite masini de facturare, turometre, contoare de productie etc. Masinile cuprinse aici pot sa fie actionate manual sau electric. Operatiile de calcul sunt asigurate, fie prin mijloace mecanice, fie printr-un sistem electromagnetic sau electronic, fie chiar printr-un sistem care utilizeaza un fluid lichid sau gazos.
A. - MASINI DE CALCULAT SI MASINI DE BUZUNAR CE PERMIT INREGISTRAREA, REPRODUCEREA SI AFISAREA DATELOR, CARE CONTIN O FUNCTIE DE CALCUL
Acest grup cuprinde o gama de masini de calculat care porneste de la modelele cele mai simple, care nu pot decat sa adune sau sa scada, pana la modelele cele mai complexe care pot sa efectueze cele patru operatii si diferite alte calcule (de exemplu, sa scoata radacina patrata, sa ridice un numar la o putere data, sa faca calculele trigonometrice). Sunt clasificate de asemenea aici, calculatoarele electronice de buzunar si calculatoarele electronice de birou, programabile sau nu. De asemenea sunt clasificate la prezentul grup masinile de buzunar ce permit inregistrarea, reproducerea si afisarea datelor, care au o functie de calcul (vezi Nota 8 din acest capitol).
Calculatoarele electronice programabile se deosebesc de masinile automate de prelucrare a informatiei, in mod special, prin faptul ca aceste calculatoare nu pot sa execute, fara interventia omului, un program de prelucrare a datelor a carui executie poate sa fie modificata in timpul executiei prin decizie logica. Ele cuprind un microprocesor conceput special pentru a nu executa decat operatiile matematice complexe.
Masinile de calculat contin in esenta elementele urmatoare:
1) Un dispozitiv manual de introducere a datelor (cursoare, claviatura etc.). Ele pot, cu toate acestea, sa fie prevazute cu dispozitive complementare (cititoare de cartele sau de benzi perforate, de benzi magnetice etc.) pentru intrarea automata a anumitor date fixe sau predeterminate.
2) Un dispozitiv de calcul ale carui functii sunt comandate fie printr-un sistem de taste, fie printr-un program care poate sa fie fix sau care poate sa fie modificat prin inlocuirea dispozitivului de programare sau prin schimbarea instructiunilor.
3) Un dispozitiv de iesire care da rezultatul prin expunere vizuala sau prin imprimare. Aceste masini sunt numite imprimante sau non-imprimante, in functie de faptul ca ele contin sau nu un organ care imprima rezultatele si adesea datele initiale. Aceasta sau absenta unui asemenea organ nu influenteaza clasificarea.
Masinile imprimante utilizeaza numerele si o gama limitata de simboluri, dar, spre deosebire de masinile contabile, imprimarea se efectueaza pe banda, numai in sensul vertical. Anumite masini pot sa fie accesoriu prevazute cu dispozitive pentru punerea pe suport, sub o forma codificata, a rezultatelor obtinute.
Unele dintre componentele acestor masini (in mod special, organe de calcul, dispozitive complementare) pot sa fie incorporate in masini sau sa fie prezentate sub forma elementelor separate destinate sa fie conectate la aceasta prin cabluri electrice.
B. - MASINI CONTABILE
Concepute pentru evidenta documentelor sau a inscrisurilor contabile, aceste masini cumuleaza sau asociaza doua functii: pe de o parte, functia contabila, (spre exemplu putand calcula suma unei serii de factori) si, pe de alta parte, functia masinii de scris, adica posibilitatea de a reproduce, prin imprimare in afara de alte cifre, a caracterelor alfabetice, sau a oricaror alte semne necesare pentru identificarea operatiilor contabile.
Masinile contabile au o structura sensibil analoga cu cea a masinilor de calculat. In plus fata de un dispozitiv manual de intrare care sa permita sa se introduca datele variabile (de exemplu miscarile debit credit) ele pot sa contina, ca acestea din urma, dispozitive de citire a cartelelor sau a benzilor perforate, benzile sau fisele magnetice etc. pentru introducerea anumitor date fixe (numarul de cont, numele si adresa clientului etc.) sau predeterminate (de exemplu soldul de cont).
Masinile contabile sunt prevazute cu organe imprimante numerice sau alfanumerice care pot, si aceasta este una dintre caracteristicile care le deosebesc de masinile de calculat, sa imprime in acelasi timp in sensul vertical si in sensul orizontal.
Aceste masini utilizeaza, in general, formularele sau imprimatele speciale, cum ar fi foile de plata, facturile, foile mobile de la cartile contabile, sau fisele contabile, destinate sa fie clasate. Unele dintre ele pot sa completeze simultan mai multe documente diferite, de exemplu, contul si o carte jurnal.
Ele sunt adesea prevazute cu dispozitive care sa permita punerea datelor pe suport sub o forma codificata. Unele imprima in clar pe o fisa si inregistreaza simultan rezultatele sub forma codificata, pe o pista magnetica dispusa pe una dintre marginile laterale ale fisei. Aceste rezultate pot in felul acesta sa fie reintroduse in masina, ca date de baza, in timpul operatiilor ulterioare.
Aceste masini pot ca si masinile de calculat, sa se prezinte sub forma unui bloc unitar sau sub cea a unui ansamblu format de elemente separate destinate, sa fie legate intre ele prin conexiuni electrice.
C. - CASELE DE INREGISTRARE
Grupa cuprinde casele de inregistrare chiar daca nu contin un dispozitiv de calcul.
Sunt aparate utilizate indeosebi in magazine sau birouri pentru a inregistra, progresiv, si pentru a totaliza tranzactiile (vanzarile de marfuri, prestatiile de servicii etc.), suma totala si eventual alte indicatii care sunt clasificate la acestea: numarul de cod distinct al articolului, cantitatea vanduta, ora de tranzactie etc.
Introducerea datelor se efectueaza manual cu ajutorul unei claviaturi si a unei taste, cu o maneta, cu o manivela sau automat, de exemplu cu ajutorul unui cititor de coduri de bare. Unele masini de calculat sau masini contabile pot sa fie prevazute cu dispozitive cum ar fi cititoarele de cartele sau de benzi care sa permita introducerea automata a anumitor date fixe sau predeterminate.
In general, rezultatele se afiseaza pe un vizor si se imprima, in acelasi timp pe un tichet destinat clientului si pe o banda de control care este preluata periodic pentru verificare.
Casele inregistratoare contin adesea un sertar de casa in care este tinut numerarul. Ele pot sa incorporeze sau sa lucreze in legatura cu dispozitive cum ar fi multiplicatoarele, destinate sa creasca capacitatea lor de calcul, calculatoarele de rest de plata, distribuitoarele automate de monede, distribuitoarele de timbre sau de tichete, dispozitivele de citire a cartilor de credit sau de verificare a operatiilor realizate prin casa si dispozitivele de punere pe suport, sub forma codificata, a tuturor operatiilor sau a unei parti dintre ele.
Se clasifica, de asemenea, la aceasta pozitie casele de inregistrare care lucreaza in legatura directa sau indirecta cu o masina automata de prelucrat informatia, ca si aparatele de acest fel care folosesc, de exemplu, memoria si microprocesorul de la o alta casa de inregistrare de care este legata prin cablu, in scopul asigurarii unei functiuni identice.
D. - ALTE MASINI CARE CONTIN UN DISPOZITIV DE CALCUL
Acestea includ:
1) Masinile de francat corespondenta, care imprima pe plicuri o vinieta ce inlocuieste timbrul postal si care, in acelasi timp, cu ajutorul unui dispozitiv de totalizare cu miscare ireversibila, contabilizeaza totalul francarilor facute in felul acesta. In afara valorii de eliberare, aceste masini pot imprima pe plic si alte indicatii, cum ar fi mentiunile publicitare.
2) Masinile de distribuit tichete, utilizate, in mod special la companiile de transporturi, sau in salile de spectacole pentru a elibera bilete si a calcula suma totala, uneori dupa ce le-a imprimat pe loc.
3) Masinile pentru cursele de cai, care elibereaza biletele de participare, totalizeaza mizele si adesea chiar calculeaza cotele si raporturile.
Masinile pentru distribuirea tichetelor, pentru lipirea timbrelor sau a vinietelor etc. care nu fac decat sa numere tichetele, timbrele etc. fara a totaliza valoarea, sunt clasificate la pozitia nr. 84.72, sau daca ele functioneaza prin introducerea unei monede, la pozitia nr. 84.76.
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale relative la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), partile si accesoriile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.73.
Sunt intre altele, excluse de la aceasta pozitie:
a) Masinile de prelucrare a datelor (de la pozitia nr. 84.71).
b) Aparatele si instrumentele de cantarire prevazute cu un dispozitiv de totalizare a cantaririlor (pozitiile nr. 84.23 sau 90.16).
c) Riglele, cercurile, rolele si alte instrumente de calcul bazate pe principiul riglei de calcul sau a altor principii matematice, cum ar fi dispozitivele de buzunar care sa permita sa faca adunari sau scaderi prin deplasarea regletelor cifrate cu ajutorul unui index (pozitia nr. 90.17).
d) Aparatele care cumuleaza (aduna) unitate cu unitate, cum ar fi tabometrele, calculatoarele de productie de la pozitia nr. 90.29.
84.71 - masini de prelucrare automata a datelor si parti ale acestora; cititori magnetici sau optici, masini pentru transpunerea informatiilor pe suport sub forma codificata si masini de prelucrare a acestor informatii, nedenumite si necuprinse in alta parte.
8471.10 - Masini automate de prelucrare a datelor, analogice sau hibride
8471.30 - Masini automate de prelucrare a datelor numerice (digitale), portabile, de o greutate care nu depaseste 10 kg, care contin cel putin o unitate centrala de prelucrare, o tastatura si un ecran
- Alte masini automate de prelucrare a datelor numerice (digitale):
8471.41 - - Avand, in acelasi corp, cel putin o unitate centrala de prelucrare si o unitate de intrare si una de iesire, chiar combinate
8471.49 - - Altele, prezentate sub forma de sistem
8471.50 - Unitati de prelucrare a datelor numerice (digitale), altele decat cele de la subpozitia nr. 8471.41 si 8471.49, chiar continand in acelasi corp, unul sau doua tipuri din unitatile urmatoare: unitate de memorie, unitate de intrare si unitate de iesire
8471.60 - Unitati de intrare sau de iesire, chiar continand unitati de memorie in acelasi corp:
8471.70 - Unitati de memorie
8471.80 - Alte unitati de masini automate de prelucrare a datelor
8471.90 - Altele
I. - MASINILE AUTOMATE DE PRELUCRARE A DATELOR SI UNITATILE LOR
Prelucrarea datelor consta din prelucrarea informatiilor de orice fel, dupa diferite procese logice prestabilite pentru unul sau mai multe scopuri determinate.
Masinile automate de prelucrare a datelor sunt masinile apte sa furnizeze, prin operatii logice legate unele de altele, care se succed intr-o ordine predeterminata (program), informatii direct utilizabile sau susceptibile, in anumite cazuri, de a fi ele insele date pentru alte operatii de prelucrare a datelor.
Aceasta pozitie se refera la masinile din aceasta categorie in care secventele logice ale operatiilor pot sa fie modificate in functie de lucrarile de realizat si in care operatiile pot sa se efectueze automat, adica fara nici un fel de interventie a operatorului in timpul oricarei etape a prelucrarii. Ele utilizeaza in esenta semnale electrice, dar pot sa foloseasca si alte tehnologii: pneumatica, hidraulica, optica etc. Unele combina chiar mai multe dintre aceste tehnologii.
Ele se prezinta fie sub forma blocurilor unitare care reunesc, in acelasi corp (carcasa), toate elementele necesare prelucrarii informatiei, fie sub forma ansamblelor sau a sistemelor compuse dintr-un numar variabil de unitati deosebite, asezate fiecare in propriul sau corp.
In functie de modul de prelucrare a informatiei pe care le utilizeaza, aceste masini sunt numite numerice, analogice sau hibride (numerice si analogice).
Aceasta pozitie cuprinde de asemenea unitatile constitutive ale sistemelor automate citate mai sus, prezentate izolat.
Cu toate acestea, pozitia exclude masinile, instrumentele si aparatele care incorporeaza o masina automata de prelucrare a informatiei sau care lucreaza in legatura cu o asemenea masina si care exercita o functie proprie. Aceste masini, instrumente si aparate sunt clasificate in pozitia corespunzatoare acestei functii sau, in caz contrar, la o pozitie reziduala (vezi partea E de la Consideratiile generale ale acestui capitol).
A. - MASINILE NUMERICE
Este vorba despre masinile numerice de prelucrare a datelor prevazute cu memorii si programe inregistrate care pot sa fie modificate in functie de activitatea de efectuat.
Masinile din aceasta categorie prelucreaza datele sub o forma codificata. Codurile utilizate se compun dintr-un numar limitat de caractere (codul binar, codul standardizat la sase impulsuri de Organizatia Internationala a Normalizarii (ISO) etc.).
Informatiile sunt in general introduse automat cu ajutorul suporturilor cum ar fi cartelele sau benzile perforate, cu benzi magnetice, prin lectura directa a documentelor etc. Datele pot de asemenea sa fie introduse manual cu ajutorul tastaturilor sau sa fie furnizate direct prin anumite instrumente (de exemplu de masura).
Datele introduse in felul acesta sunt transformate in semnale prin unitatile de intrare si inmagazinate in memorii.
Masinile de prelucrare numerica a datelor de la aceasta pozitie trebuie sa corespunda simultan conditiilor enumerate la nota 5 A) de la acest Capitol. Ele trebuie sa fie apte sa:
1) inregistreze programul sau programele de prelucrare sau cel putin datele imediat necesare pentru executia acestui program sau a acestor programe;
2) sa fie liber programabile conform cu necesitatile utilizatorului;
3) sa execute prelucrari aritmetice definite prin intermediul utilizatorului; si
4) sa execute, fara interventia umana, un program de prelucrare caruia sa i se poata modifica executia in timpul prelucrarii.
In felul acesta, masinile care functioneaza numai pornind de la programele fixe, adica programele care nu pot sa fie modificate prin intermediul utilizatorului, sunt excluse, chiar daca acesta are posibilitatea de a alege intre mai multe dintre aceste programe fixe.
O parte a datelor si a programului sau programelor pot sa fie inregistrate in memoriile auxiliare cum ar fi cele cu discuri sau cu tambururi magnetice, cu benzi magnetice etc. Dar aceste masini trebuie sa aiba o memorie principala care sa fie direct accesibila pentru executia unui program determinat si a carui capacitate trebuie cel putin sa fie cel putin suficienta pentru a inregistra partile programelor de prelucrare si de traducere si datele, imediat necesare pentru prelucrarea in curs.
Masinile numerice de prelucrare a informatiei sunt compuse, cel mai adesea, din mai multe unitati deosebite interconectate. Ele formeaza atunci un sistem (Vezi Nota 1 a subpozitiilor din acest Capitol).
Un sistem numeric complet de prelucrare a informatiei presupune cel putin:
1) O unitate centrala de prelucrare care sa cuprinda in general memoria principala, elementele aritmetice si logice si organele de comanda sau de control, aceste diferite elemente si organe putand cu toate acestea, in anumite cazuri, sa fie separate in mai multe unitati.
2) O unitate de intrare care primeste informatiile si le transforma in semnale apte sa fie prelucrate de catre masina.
3) O unitate de iesire care transforma semnalele furnizate de catre masina intr-o forma accesibila (texte imprimate, grafice, afisaje etc.) sau in date codificate pentru alte utilizari (prelucrare, comanda etc.).
Doua dintre aceste unitati (de intrare si de iesire de exemplu) pot sa fie reunite intr-o singura unitate (un singur corp).
Aceste sisteme pot sa contina unitati de intrare sau de iesire la distanta, sub forma terminalelor.
Sistemele de aceasta categorie pot sa contina unitati periferice, altele decat unitatile de intrare sau de iesire, destinate sa creasca capacitatea ansamblului, in mod special prin intarirea functiei unui dispozitiv sau a mai multor dispozitive ale unitatii centrale (vezi partea D - care urmeaza).
Aceste diferite unitati se introduc intre unitatea de intrare si unitatea de iesire care delimiteaza sistemul, cu exceptia unitatilor de adaptare (adaptorii de canale) sau de conversiune (convertizoarele de semnale) care sunt adesea conectate in amonte de unitatea de intrare sau in aval de unitate de iesire.
Se considera ca facand parte dintr-un sistem numeric complet de prelucrare a datelor, orice unitate care indeplineste simultan urmatoarele conditii:
a) sa fie de tipul utilizat exclusiv sau in principal intr-un sistem automat de prelucrare a informatiei;
b) sa fie conectabil la o unitate centrala fie direct, fie prin intermediul uneia sau mai multor alte unitati;
c) sa fie apt sa receptioneze sau sa furnizeze date sub o forma - coduri sau semnale - utilizabile pentru sistem.
Interconexiunile pot sa fie realizate prin mijloacele materiale (cabluri, de exemplu) sau prin mijloacele nemateriale (legaturi radio, optice etc.).
Totusi imprimantele, tastaturile, dispozitivele de intrare in coordonate x-y si unitatile de memorie pe discuri care indeplinesc conditiile enuntate la aliniatele b) si c) de mai sus trebuie sa fie considerate intotdeauna ca fiind unitati constitutive ale sistemelor de prelucrare a datelor.
Sunt excluse ca fiind special concepute ca parti ale sistemelor automate de prelucrarea informatiei, mai ales aparatele cum ar fi aparatele de masura si de control care au fost adaptate prin adaugarea de dispozitive (convertizoare de semnal, de exemplu) care permit sa fie conectate direct la o masina de prelucrare a informatiei. Asemenea aparate trebuiesc clasificate la pozitia care le este proprie.
Masinile numerice pentru prelucrarea informatiei au numeroase aplicatii in mod special in industrie, in comert, in cercetarea stiintifica sau in administratiile publice sau private.
B. - MASINILE ANALOGICE
La masinile analogice, datele de prelucrat reprezentate de marimi fizice (deplasari unghiulare, tensiuni electrice, de exemplu) pot sa ia indiferent orice valoare intre doua limite determinate. Aceste date sunt tratate conform cu un program afisat intr-un tabel de interconectare si care poate sa fie modificat in functie de munca ce trebuie sa fie efectuata.
Aceste masini cuprind cel putin:
1) Elemente analoge si anume:
1●) Sumatoarele, integratoarele si inversoarele care constau in retele si in amplificatoare operationale.
2●) Multiplicatoare.
3●) Generatoarele de functii.
4●) Potentiometrele de reglare a coeficientilor.
2) Elemente de control care contin generatoare de impulsuri reglabile si elemente de comanda pentru ansamblul masinii.
3) Elemente de programare care cuprind:
1●) Tablourile de conexiuni (in general interschimbabile).
2●) Panourile de interconectare (in general interschimbabile).
Ele pot sa mai contina:
4) Elemente care sa aiba functia de intrare (unitatea de reglare a servo-potentiometrelor si unitate de reglare a generatorului de functii etc.).
5) Elemente care sa aiba functia de iesire (voltmetre, osciloscoape, voltmetre numerice etc.). Aceste elemente diferite sunt situate in acelasi corp si formeaza un tot.
Aceste masini pot fi racordate la unitatile periferice cum ar fi:
1●) Cititori de benzi perforate.
2●) Urmaritor de curbe.
3●) Perforator de benzi.
4●) Trasator de curbe.
5●) Inregistrator de timp
Masina si unitatile periferice formeaza astfel un sistem de prelucrare a informatiei.
Aceste unitati periferice trebuie considerate ca facand parte din sistemul complet in masura in care indeplinesc conditiile prevazute in partea A de mai sus, legat de unitatile care trebuie considerate ca parti ale sistemelor numerice.
Masinile analogice de prelucrare a informatiei sunt utilizate pentru a simula modelele matematice si isi gasesc principalele aplicatii in cercetarea stiintifica, industrie, domeniul spatial etc.
C. - MASINILE HIBRIDE (ANALOGICE SI NUMERICE)
Masinile hibride se compun dintr-o masina analogica asociata cu elementele numerice sau o masina numerica asociata cu elementele analogice.
In anumite cazuri, aceste diferite componente sunt reunite intr-un acelasi corp. In alte cazuri, sunt repartizate in mai multe unitati si formeaza in felul acesta un sistem.
Exista de asemenea sisteme hibride constituite dintr-un sistem analogic si un sistem numeric legate intre ele cu ajutorul uneia sau a mai multor interfete hibride care comporta elemente de comanda si convertizoare de semnale analogice in semnele numerice sau invers.
D. - UNITATILE PREZENTATE IZOLAT
Aceasta pozitie se refera de asemenea la diferite unitati constitutive ale sistemelor de tratare a informatiei prezentate izolat. Sunt considerate ca unitati constitutive ale acestor sisteme, unitatile definite in partile A si B de mai sus ca facand parte din sistemele complete.
Printre unitatile constitutive vizate, sunt incluse unitatile de afisaj ale masinilor automate de prelucrare a datelor care prezinta sub forma grafica datele prelucrate. Aceste unitati difera de monitoarele video si de receptoarele de televiziune de la pozitia nr. 85.28 din mai multe puncte de vedere, mai ales asupra punctelor de mai jos:
1) Unitatile de afisaj ale masinilor automate de prelucrare a informatiilor sunt capabile sa receptioneze un semnal emis numai de o unitate centrala de prelucrare a unei masini automate de prelucrare a datelor si in consecinta nu sunt in masura sa reproduca o imagine in culori pornind de la un semnal video disparat al caror unde au o forma ce corespunde unei norme de difuziune (NTSC, SECAM, PAL, D-MAC sau altele). In acest scop, ele sunt prevazute cu organe de conectare tipice sistemului de prelucrare a datelor (interfata RS-232C, conectoare DIN sau SUB-D, de exemplu) si nu sunt echipate cu circuit audio. Ele sunt comandate de adaptoare speciale (adaptoare monocrome sau grafice, de exemplu) care sunt integrate in unitatea centrala a masinii automate de prelucrare a informatiei.
2) Aceste unitati de afisaj se caracterizeaza printr-o slaba emisie de camp magnetic. Pasul liniilor ecranelor utilizate in informatica, cu care aceste unitati sunt echipate, incepe de la 0,41 mm pentru o rezolutie mijlocie si scade treptat, pe masura ce rezolutia creste.
3) In scopul prezentarii imaginilor de mici dimensiuni dar de o definitie ridicata, dimensiunea punctelor (pixels) pe ecran este mai mica iar convergenta mai puternica in unitatile de afisaj de la aceasta pozitie decat in monitoarele video si receptoarele de televiziune de la pozitia nr. 85.28 (convergenta este capacitatea tunului de electroni de a excita un singur punct de pe suprafata ecranului catodic, fara sa excite punctele adiacente).
4) In aceste unitati de afisaj frecventa video (latimea benzii), care este unitatea de masura ce determina cate puncte pot fi transmise pe secunda pentru a forma imaginea, este in general de 15 Mhz sau mai mult, pe cand in monitoarele video de la pozitia nr. 85.28 latimea benzii nu depaseste in general 6 MHz. Frecventa de baleiaj orizontal a acestor unitati de afisaj variaza in functie de normele utilizate pentru diferite moduri de afisare si merge in general de la 15 KHz la mai mult de 155 KHz. Numeroase tipuri de unitati de afisaj pot utiliza multiple frecvente de baleiaj orizontal. Frecventa de baleiaj orizontal a monitoarelor video de la pozitia nr. 85.28 e fixa, in general de ordinul 15,6 sau 15,7 MHz, conform normelor de televiziune utilizate. Pe de alta parte, unitatile de afisaj ale masinilor automate de prelucrare a informatiei nu functioneaza dupa normele de frecventa internationale sau nationale adoptate in materie de difuziune publica sau urmand normele de frecventa adoptate pentru televiziunea in circuit inchis.
5) Unitatile de afisaj din aceasta pozitie contin mecanisme ce permit reglajul inclinarii si pivotarii, ecrane fara luciu, fara scanteiere ca si alte caracteristici ergonomice, destinate sa permita operatorului sa lucreze timp indelungat in apropierea unitatii, fara a obosi.
In afara de unitatile centrale de prelucrare a datelor si unitatile de intrare sau de iesire, se pot cita ca exemple de aceste unitati:
1) Unitatile suplimentare de intrare sau de iesire (cu cartele sau cu benzi perforate, imprimante, trasatoarele de curbe, terminalele intrare sau iesire etc.).
2) Unitatile suplimentare de memorii exterioare la unitatea centrala de prelucrare (cu benzi, cu fise, cu discuri, cu tambururi sau cu profile, magnetice etc.).
3) Unitatile destinate sa creasca capacitatea de prelucrare a unitatii centrale (unitatile aritmetice cu virgula mobila, de exemplu).
4) Unitatile de control sau de adaptare cum sunt cele care realizeaza interconectarea unitatii centrale cu alte masini numerice de prelucrare a informatiei sau cu grupele de unitati de intrare sau de iesire care pot sa cuprinda console de vizualizare, de terminale indepartate etc.
Apartin de asemenea la aceasta categorie, unitatile numite adaptoarele de canale, care folosesc pentru legarea intre ele a sistemelor numerice.
5) Unitatile de conversie a semnalelor care dau, la intrare, un semnal exterior comprehensibil pentru masina numerica de prelucrare a informatiei sau care transforma, la iesire, semnalele tratate in semnale utilizabile de mediul extern.
6) Dispozitivele de introducere a coordonatelor x, y sunt unitati ce permit introducerea in masinile automate de prelucrare a informatiei de date relative la o pozitie. Aceste dispozitive contin "mouse-ul", creioanele fotosensibile, manetele de joc (joystick), bilele rulante (track ball) si ecranele tactile. Ele au in comun faptul ca datele de intrare furnizate de ele constau sau sunt interpretate ca reprezentand o informatie ce indica o pozitie in raport cu un punct fix. Sunt utilizate in general pentru comandarea pozitiei cursorului pe ecranul de vizualizare, in scopul inlocuirii sau a completarii tastelor, avand rolul de cursor pe tastatura. Astfel, "mouse"-ul contine o bila si captatori ce detecteaza miscarea bilei in doua directii. Deplasarea "mouse"-ului pe o suprafata plana antreneaza o rotatie a bilei. Sensul acestei rotatii detectata de captatori este dat apoi printr-o deplasare pe doua axe, ceea ce furnizeaza o data de iesire sub forma de coordonate x si y ce corespund componentelor stanga-dreapta si inainte-inapoi din miscare. Pe de alta parte, "mouse"-ul contine un numar anumit de butoane ce pot fi utilizate ca taste pe tastatura pentru a efectua selectarea.
II. - CITITORI MAGNETICI SI OPTICI, MASINILE DE PUNERE A INFORMATIILOR PE SUPORT SUB FORMA CODIFICATA SI MASINILE DE PRELUCRARE ALE ACESTOR INFORMATII, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE
Acest grup cuprinde un ansamblu de masini din care multe sunt cu functionare electromagnetica sau electronica, avand functii complementare si fiind adesea utilizate sub forma ansamblelor mecanografice pentru elaborarea de statistici, realizarea de operatii contabile sau alte lucrari.
Sunt cuprinse aici cititoarele magnetice sau optice, masini care pun informatiile pe suport sub forma codificata si cele care prelucreaza aceste informatii, decodifica rezultatele si le exprima in clar.
Aceasta grupa nu cuprinde decat masinile care nu sunt nici denumite nici cuprinse in alta parte; sunt deci excluse in special:
a) Masinile automate de prelucrare a si unitatile lor, descrise in partea I de mai sus, altele decat cititoarele de coduri de bare.
b) Masinile de scris automate si masinile pentru prelucrarea textelor (pozitia nr. 84.69).
c) Masinile de calculat, masinile contabile si casele de inregistrare de la pozitia nr. 84.70, de care se deosebesc prin faptul ca ele nu contin dispozitive manuale de intrare, datele fiindu-le furnizate exclusiv sub forma codificata (cartele sau benzi perforate, benzi magnetice etc.).
A. - CITITOARELE MAGNETICE SAU OPTICE
Cititoarele magnetice sau optice sunt aparate care citesc caractere, care au in general forma speciala si le transforma in semnale electrice direct utilizabile de masinile de punere pe suport sau de prelucrare a datelor codificate.
1) Cititoarele magnetice. La acest tip de aparate, caracterele, imprimate cu ajutorul unei cerneli speciale numite magnetice, sunt, dupa magnetizare, transformate in impulsuri electrice printr-un cap de citire magnetic. Sunt apoi identificate fie prin compararea cu datele inregistrate in memoriile aparatului, fie prin referire la un cod numeric in general binar.
2) Cititoarele optice. Acest tip de cititoare nu necesita, ca precedentele, folosirea unei cerneluri speciale. Caracterele sunt citite direct printr-o serie de celule fotoelectrice si traduse dupa un cod binar. Sunt de asemenea clasificate aici cititoarele de coduri de bare. Aceste aparate utilizeaza in general dispozitive fotosensibile cu semiconductori (diode laser, spre exemplu) si sunt folosite in special in legatura cu o masina automata de prelucrarea automata a datelor, ca unitate de intrare, sau cu alte aparate, de exemplu, casele inregistratoare. Ele sunt concepute pentru a fi folosite manual, asezate pe o masa sau fixate pe un aparat.
Cititoarele descrise mai sus sunt incluse aici numai daca sunt prezentate izolat. Asociate la alte masini cum ar fi masinile de punere a informatiei pe suport sub forma codificata sau de tratare a informatiilor codificate, ele urmeaza, in masura in care sunt prezentate in acelasi timp, regimul acestor masini.
B. - MASINILE DE PUNERE A INFORMATIILOR PE SUPORT SUB FORMA CODIFICATA
Se pot mentiona, printre masinile din aceasta grupa:
1) Perforatoarele, masinile de perforat cartele sau benzi perforate, inregistratoarele de benzi magnetice. Aceste masini asigura prima faza a oricarui ciclu de tratare a informatiei. Ele permit transcrierea, sub o forma codificata (perforare, spot magnetic etc.) a informatiilor in timpul operatiilor ulterioare a prelucrarii.
Cea mai mare parte a masinilor din aceasta categorie au o tastatura manuala. Unele dintre ele pot totusi sa primeasca informatiile sub forma de impulsuri electrice care le sunt transmise de catre un cititor magnetic sau optic sau de catre un alt dispozitiv special.
2) Verificatoarele utilizate pentru a controla exactitatea informatiilor codificate transcrise pe diferite tipuri de suporturi. Verificatoarele de cartele permit in mod special, facand sa repete printr-un alt operator manevrele executate pe masina de perforat, sa stabileasca greselile de perforare si sa elimine cartelele defecte.
Masinile de transfer a informatiilor codificate de pe un suport pe altul. Masinile din aceasta categorie pot, fie sa transfere informatiile codificate de la un tip de suport pe alt tip de suport (cartele perforate pe benzi magnetice, de exemplu, sau invers), fie sa le transfere pe un suport de aceeasi natura. Apartin in mod special la aceasta din urma categorie, reproducatoarele sau multiplicatoarele utilizate pentru a reproduce pe cartele sau benzi virgine (neperforate), total sau partial, informatiile de pe cartele sau benzi principale (master).
Masinile de introdus programele fixe in circuitele integrate (programatoarele). Masinile de aceasta categorie au ca obiectiv sa transfere sub forma codificata informatiile continute in memoria interna a programatorului catre circuitele integrate de programat. Programatoarele imprima prin "fuziune" informatia pe unul sau mai multe circuite integrate dupa diferite tehnici corespunzatoare tipurilor de circuite integrate programabile pe care le utilizeaza.
Unele dintre programatoare prezinta o caracteristica suplimentara care permite utilizatorului sa verifice prin simulare rezultatul programarii inainte de a inregistra material programul pe circuitul integrat.
C. - MASINILE DE PRELUCRARE A DATELOR, DE DECODIFICARE SI DE PREZENTARE IN CLAR A REZULTATELOR
Acest grup contine:
1) Calculatoarele care executa automat operatiile aritmetice mai mult sau mai putin complexe pornind de la date codificate inscrise pe suporturile de informatii introduse in masina si care exprima rezultatele, de asemenea, sub forma codificata. Calculatoarele cu cartele perforeaza aceste rezultate fie pe aceleasi cartele, fie pe ultima cartela din serie.
2) Cititoarele care decodifica informatiile inscrise pe cartele sau benzi. Acest tip de masini include traductoarele sau interpretatoarele de cartele care imprima pe cartele - in general in margine sau la superioara - toate datele sau o parte a lor, care corespund cu perforatiile.
3) Masini de sortat cartele si masinile de colationare a cartelelor. Masinile de sortat cartele claseaza sau triaza cartelele in functie de datele numerice, alfabetice sau alfanumerice exprimate prin perforatii. In ceea ce priveste colationatoarele, ele au ca functie sa combine intr-o ordine numerica, alfabetica sau alfanumerica data, doua seturi de cartele deja clasate in aceasta ordine. Colationatoarele pot de asemenea sa execute operatiile selective pe doua seturi de cartele pentru a fi grupate intr-o ordine determinata.
4) Tabulatoarele. Sunt in principiu ultimele masini ale ciclului de tratare a informatiei. Pornind de la datele codificate care le sunt furnizate ele efectueaza calculele si operatiile care corespund cu programul introdus si imprima in clar datele extrase sau rezultatele obtinute pe foile sau rolele de hartie, sub forma tabelelor sau a situatiilor.
Cel mai adesea, aceste diferite masini sunt deosebite una de alta. Dar exista de asemenea masini care cumuleaza sau combina cele mai multe dintre functii; acesta este cazul, de exemplu, al perforatoarelor interpretatoare, a perforatoarelor verificatoare, a dispozitivelor de triere tabulare; bineinteles masinile de acest tip sunt clasificate, de asemenea, la aceasta pozitie.
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale legate de clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), partile si accesoriile masinilor de la aceasta pozitie sunt legate de pozitia nr. 84.73.
Sunt intre altele excluse de la aceasta pozitie:
a) Aparatele pentru perforarea sau crestarea cartelelor sau a documentelor in vederea clasarii (pozitia nr. 84.72).
b) Unitatile de alimentare stabilizate (pozitia nr. 85.04 in general).
c) Aparatele modulatoare-demodulatoare (modeme) care permit, pe de o parte, sa moduleze informatia obtinuta intr-o masina automata de tratare a informatiei sub o forma transmisibila intr-o retea telefonica si, pe de alta parte, sa o reconverteasca sub forma digitala (pozitia nr. 85.17).
d) Circuitele integrate si micro-asamblajele electronice utilizate ca unitati centrale de prelucrare a datelor (numite microprocesoare, memorii etc.) (pozitia nr. 85.42).
e) Simulatoarele de zbor (pozitia nr. 88.05, de exemplu).
Note explicative de subpozitii
Subpozitia Nr. 8471.90
Aceasta subpozitie cuprinde masinile automate portative, de prelucrare a informatiilor numerice, a caror cutie este uneori echipata cu un maner si a carui greutate nu depasesc 10 kg. Dotate cu un ecran plat aceste masini pot uneori functiona fara sursa de energie electrica exterioara si dispun uneori de un modem acustic permitand stabilirea unei legaturi prin reteaua comuna.
Subpozitia Nr. 8471.90
Aceasta subpozitie cuprinde, printre altele, sistemele de stocare cu discuri optice, care contin de obicei claviaturi, unitati de afisaj, unitati de antrenare a discurilor optice, scanere si imprimante. Aceste sisteme pot contine o masina automata de prelucrare a datelor ca unitatea de comanda, sau sa fie dispuse astfel incat sa poata fi dirijate de o masina automata de prelucrare a datelor. Aceste sisteme asigura in general functiile urmatoare:
- inregistrarea de imagine prin baleiaj electronic
- indexarea
- regasirea (accesarea ulterioara)
- afisarea
- tiparirea pe hartie obisnuita
Discurile optice, care sunt utilizate in sisteme ca suport de inregistrare pentru diferite tipuri de informatie, cum ar fi texte si grafica, pot sa contina mari cantitati de informatii si permit regasirea si extragerea rapida a anumitor parti din informatiile inregistrate.
84.72 - ALTE MASINI SI APARATE DE BIROU (DE EXEMPLU DUPLICATOARE HECTOGRAFICE SAU CU MATRITE, MASINI DE IMPRIMAT ADRESE, DISTRIBUITOARE AUTOMATE DE BANCNOTE, MASINI DE TRIAT, DE NUMARAT SAU DE FACUT FISICURI DE MONEDE, APARATE DE ASCUTIT CREIOANE, APARATELE DE PERFORAT SAU DE CAPSAT).
8472.10 - Duplicatoarele
8472.20 - Masinile de imprimat adresele sau de stantat (stampat) placile de adrese
8472.30 - Masinile pentru trierea, indoirea, punerea in plic sau pe banda a corespondentei, masinile de deschis, de inchis sau de stampilat corespondenta si masinile de aplicat sau de obliterat timbrele
8472.90 - Altele
Aceasta pozitie inglobeaza ansamblul masinilor sau aparatelor de birou care nu sunt cuprinse mai specific in cele trei pozitii anterioare sau intr-o alta pozitie oarecare din Nomenclatura.
Expresia masini si aparate de birou trebuie sa fie acceptata in sens foarte larg. Sub rezerva exceptiilor semnalate mai jos legate de duplicatoare, ea se refera nu numai la masinile si aparatele utilizate in birouri, dar si la cele folosite in magazine, uzine, ateliere, scoli, gari, hoteluri etc., pentru a executa munca de birou, adica munca ce se refera la inscriptionari (inregistrare, continutul documentelor, corespondenta etc.), clasare, contabilitate etc.
Nu sunt, cu toate acestea, admise aici decat masinile si aparatele din aceasta categorie care contin un soclu pentru asezarea sau fixarea de exemplu pe o masa, pe un birou, sau pe un alt dispozitiv de fixare; sunt excluse, ca urmare, instrumentele manuale cum ar fi sculele manuale de la Capitolul 82.
Incadrarea la aceasta pozitie a masinilor si aparatelor sus-mentionate este independenta de modul lor de functionare care, dupa aparate sau tip, pot sa fie manuale, mecanice sau electrice (inclusiv electromagnetice sau electronice).
Sunt intre altele clasificate aici:
1) Masinile de duplicat de tip hectografic (cu pasta sau cu alcool) si masinile de duplicat cu matrita de hartie cerata, inclusiv presele mici concepute pentru a fi utilizate cu aparatele hectografice.
Din contra, nu sunt clasificate la aceasta pozitie, chiar atunci cand sunt destinate sa fie utilizate in birouri, masinile mici de imprimat care lucreaza prin imprimarea tipografica, litografica sau in offset, cu ajutorul foilor de metal sau de material plastic, ca si masinile mixte susceptibile sa lucreze in acelasi timp prin policopie si prin imprimare (pozitia nr. 84.43). La fel, sunt excluse aparatele de fotocopiere sau termocopiere, ca si aparatele de inregistrare fotografica pe microfilme sau pe microfise (Capitolul 90).
2) Masinile de imprimat adrese, utilizate pentru a reproduce frecvent aceleasi inscriptii la numeroasele exemplare, in mod special pentru imprimarea adreselor de corespondente pe facturi, scrisori, plicuri etc. Aceste masini functioneaza in general cu ajutorul fie a matritelor cu hartie cerata incadrate, fie a formelor serigrafice mici, fie a placilor metalice stantate. Sunt, de asemenea, clasificate aici masinile special destinate sa decupeze numitele forme serigrafice sau sa stanteze placile de adrese (masinile de stantat sau grafotipuri) ca si masinile de selectionat aceste forme serigrafice sau placute.
3) Masinile de eliberat tichetele sau biletele (altele decat cele care contin un dispozitiv de totalizare, de la pozitia nr. 84.70, sau care functioneaza prin introducerea unei monede, de la pozitia nr. 84.76), inclusiv aparatele de compostat data pe tichete, aparatele mici portabile, in general fixate la centura, care sunt folosite, in mod special de catre primitorii de la intreprinderile de transporturi in comun, pentru a perfora tichetele sau pentru a composta, adesea imprimandu-le pe o rola de hartie.
4) Masinile de triat, de calculat sau de decontat monede sau bancnote, chiar daca ele contin un dispozitiv care sa asigure punerea in teancuri a biletelor sau in fisicuri a pieselor cu ajutorul unei benzi de hartie sau de carton, sigilarea rolelor sau teancurilor si adesea chiar, imprimarea pe aceste ambalaje a numarului si a valorii pieselor sau a biletelor.
Masinile de numarat monedele prin cantarire (balante-calculatoare de piese) sunt clasificate la pozitia nr. 84.23 sau 90.16, dupa caz.
5) Distribuitoarele automate de bancnote care opereaza in conexiune (directa sau nu) cu o masina automata de prelucrare a datelor.
6) Aparatele "ghiseu bancar automat" care permit depunerea retragerea sau transferul fondurilor si verificarea soldului unui cont fara a intra in contact cu personalul unei banci.
7) Masinile pentru ascutit creioane, inclusiv masinile actionate manual. Masinile nemecanice de ascutit creioane sunt clasificate la pozitia nr. 82.14, sau daca au caracterul de jucarii, la Capitolul 95.
8) Aparatele de perforat, utilizate pentru a face gauri in hartii sau documente fie in scopuri de clasare, in legatura mobila de exemplu, fie in scopuri de indexare (fise contabile, in mod special).
Masinile de perforat pentru cartonaje sau prelucrarea hartiei sunt clasificate la pozitia nr. 84.41 si perforatoarele sau gauritoarele de cartele sau de benzi la pozitia nr. 84.71.
9) Masinile de perforat, utilizate pentru a face perforatiile in benzile pentru comanda masinilor de scris automate.
Masinile de perforat utilizate in imprimerie pentru precompozitia textelor sunt legate de pozitia nr. 84.42.
10) Masinile care utilizeaza benzi perforate, care nu contin ele insele mecanisme de scriere, dar constituie unitati separate utilizate impreuna cu masini de scris obisnuite pentru scriere automata. Unele dintre aceste masini pot selecta paragrafelor textelor de reprodus.
11) Aparatele mici de prins sau de scos cleme, utilizate pentru a reuni documentele cu ajutorul unei agrafe metalice sau pentru a scoate aceasta agrafa.
Sunt excluse cu toate acestea:
a) Pistoalele de agrafat (pozitia nr. 82.05).
b) Masinile de introdus firul metalic utilizate in industria de brosare (pozitia nr. 84.40).
c) Masinile de cusut cu sarma de tipul care se utilizeaza la fabricarea cutiilor de carton (pozitia nr. 84.41).
12) Masinile de pliat corespondenta. Faptul ca aceste masini contin uneori un dispozitiv complementar pentru a pune corespondenta in plic sau pe banda este fara influenta pentru incadrarea lor.
13) Masinile de inchis, de sigilat sau de deschis corespondenta.
14) Masinile de obliterat timbrele.
15) Masinile de triat scrisori, utilizate in birourile de posta, inclusiv cele care se compun in esenta din grupuri de pupitre de codificare, de sisteme de pretriere, de dispozitive de triere intermediare si de dispozitive de triere definitiva, totul fiind dirijat printr-o masina automata de prelucrare a datelor si care constituie o unitate functionala, prin aplicarea Notei 4 de la Sectiunea XVI (vezi Consideratiile generale de la Sectiunea XVI).
16) Aparatele pentru distributia hartiei de ambalat sau a hartiei gumate.
17) Aparatele pentru umezirea hartiei gumate sau a timbrelor, inclusiv cele cu rola simpla.
18) Aparatele utilizate in birouri pentru distrugerea documentelor confidentiale.
19) Masinile de completat cecurile, care scriu fie litera cu litera, fie cu cuvinte intregi sau grupe de cuvinte. Aceste masini sunt adesea concepute pentru a dubla perforatiile fine pentru ghilosarea scrierii caracterelor sau alte semne imprimate.
20) Masinile pentru semnat ceruri, la care imprimarea semnaturii se face o singura data si de obicei pe un fond dificil de reprodus.
Masinile citate la alineatele 18) si 19) de mai sus, care utilizeaza cel mai adesea cerneluri speciale, care nu se sterg si sunt penetrante, permit accesoriu sa completeze si sa semneze alte documente, in vederea prevenirii riscurilor de falsificare.
PARTI SI ACCESORII
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), partile si accesoriile masinilor sau aparatelor din aceasta pozitie sunt legate de pozitia nr. 84.73.
Sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Masinile de dictat si alte aparate de inregistrare sau de reproducere a sunetului (pozitia nr. 85.19 sau 85.20).
b) Aparatele pentru examinarea radioscopica a biletelor de banca, a corespondentei sau altor documente (pozitia nr. 90.22).
c) Aparatele de control a miscarii in orologie (inregistratoarele de prezenta, aparatele care imprima data si ora, controlorii de rotatii etc.) (pozitia nr. 91.06).
d) Sigiile, numaratoarele, compostoarele, dispozitivele de datat, timbrele si articolele asemanatoare, manuale (pozitii nr. 96.11).
84.73 - PARTI SI ACCESORII (ALTELE DECAT CUTIILE DE TRANSPORT, HUSELE SI ALTELE ASEMANATOARE) CARE POT SA FIE RECUNOSCUTE CA FIIND IN EXCLUSIVITATE SAU IN PRINCIPAL DESTINATE PENTRU MASINILE SAU APARATELE DE LA POZITIA NR. 84.69 LA 84.72.
8473.10 - Parti si accesorii de masini de la pozitia nr. 84.69
- Parti si accesorii de masini de la pozitia nr. 84.70:
8473.21 - - De la masinile de calculat electronice de la pozitiile nr. 8470.10, 8470.21 sau 8470.29
8473.29 - - Altele
8473.30 - Parti si accesorii de la masinile de la pozitia nr. 84.71
8473.40 - Parti si accesorii de la masinile de la pozitia nr. 84.72
8473.50 - Parti si accesorii ce pot fi utilizate cu masinile sau aparatele de la pozitia nr. 84.69 la 84.72
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale de la Sectiune), aceasta pozitie se refera la partile si accesoriile destinate exclusiv sau in principal masinilor si aparatelor de la pozitia nr. 84.69 pana la 84.72.
Accesoriile cuprinse la aceasta pozitie pot sa constea fie din organe de echipament interschimbabile, care sa permita adaptarea masinilor la activitati specifice, fie in mecanismele care le confera posibilitati suplimentare, fie inca la dispozitivele de natura sa asigure un serviciu particular fata de functia principala a masinii sau sa creasca gama de operatii.
Sunt clasificate aici:
1) Dispozitivele de pliere in acordeon pentru alimentarea continua cu hartie a masinilor de scris, a masinilor contabile etc.
2) Dispozitivele de distantat (de avans) pentru aceste masini.
3) Dispozitivele pentru scoaterea, sub forma de liste, a adreselor imprimate de masinile de imprimat adrese.
4) Dispozitivele auxiliare de imprimare pentru tabulatoare.
5) Dispozitivele port-copii pentru masinile de scris.
6) Formele serigrafice si placile metalice, nestantate, dar care pot sa fie recunoscute ca atare, pentru masinile de imprimat adrese.
7) Dispozitivele de calcul pentru masini de scris, masini contabile si masini de calculat etc.
8) Dischetele concepute pentru curatarea mecanismului de citire a dischetelor (floppy disk drive) de la masinile de prelucrare automata a datelor.
Nu sunt cuprinse aici cutiile de transport, husele, covoarele de pasla (felt pad) etc. care urmeaza regimul lor propriu, nici mesele sau mobilele asemanatoare, chiar destinate a fi utilizate exclusiv ca birou (pozitia nr. 94.03). Din contra, sunt cuprinse la aceasta pozitie mobilele concepute pentru a primi in mod stabil - sub forma de batiu - o masina sau un aparat de la pozitia nr. 84.69 pana la 84.72 si care nu pot sa fie utilizate decat cu aceasta masina sau cu acest aparat.
Sunt intre altele excluse de la aceasta pozitie:
a) Bobinele si suporturile asemanatoare pentru masinile sau aparatele de la pozitiile nr. 84.69, 84.70, 84.71 sau 84.72 (clasificate dupa materialul constitutiv: pozitia nr. 39.23, Sectiunea XV etc.)
b) Matritele in hartie cerata pentru duplicatoare (pozitia nr. 48.16) sau de alte materiale (clasificate dupa materialul constitutiv).
c) Cartelele imprimate pentru statistica (pozitia nr. 48.23).
d) Pachetele de discuri magnetice (disc packs) si alte suporturi pregatite pentru inregistrare magnetica (pozitia nr. 85.23).
e) Circuitele integrate si micro-asamblarile electronice (pozitia nr. 85.42).
f) Dispozitivele adaptabile pe masinile de scris, pentru a controla viteza de lovire (pozitia nr. 90.29).
g) Panglicile pentru masinile de scris si panglicile asemanatoare, chiar pe bobine sau pe incarcatoare (pozitia nr. 96.12).
84.74 - MASINILE SI APARATELE PENTRU SORTAT, CERNUT, SEPARAT, SPALAT, CONCASAT, MACINAT, AMESTECAT SAU MALAXAT PAMANT, PIETRE, MINEREURI SI ALTE SUBSTANTE MINERALE SOLIDE (INCLUSIV PRAF SI PASTA); MASINI PENTRU AGLOMERAT, FORMAT SAU MODELAT COMBUSTIBILI MINERALI SOLIZI, PASTE CERAMICE, CIMENT, GHIPS SAU ALTE SUBSTANTE MINERALE SUB FORMA DE PRAF SAU DE PASTA; MASINI PENTRU FABRICAT FORME DE NISIP PENTRU TURNAT.
8474.10 - Masini si aparate de sortat, cernut, separat sau spalat
8474.20 - Masini si aparate de concasat, macinat sau pulverizat
- Masini si aparate de amestecat sau de malaxat:
8474.31 - - Betoniere si aparate pentru amestecarea cimentului
8474.32 - - Masini de amestecat materialele minerale cu bitum
8474.39 - - Altele
8474.80 - Alte masini si aparate
8474.90 - Partile
Aceasta pozitie cuprinde:
I. Masinile si aparatele de tipurile utilizate in principal in industriile extractive, pentru tratarea (sortarea, cernerea, separarea, spalarea, malaxarea, concasarea, macinarea, pulverizarea, amestecarea sau framantarea) materialelor minerale solide (in general produsele de la Sectiunea V) cum ar fi pamanturile sau argilele (inclusiv pamanturile colorate), pietrele, minereurile, combustibilii sau ingrasamintele minerale, zgurile, cimentul, betonul.
II. Masinile si aparatele care folosesc pentru aglomerarea, formarea sau mularea in diferite forme, cu sau fara lianti sau materiale de incarcare, unele dintre aceste produse mai mult sau mai putin granulate, in stare de pulbere sau de pasta, cum ar fi combustibilii minerali solizi, pastele ceramice, betonul, ipsosul reintarit.
III. Masinile de format formele pentru turnatorie in nisip.
Aceleasi masini cumuleaza adesea mai multe functii, de exemplu: trierea si spalarea, macinarea si trierea, macinarea si amestecarea, amestecarea si formarea.
Unele dintre masinile de la aceasta pozitie au in plus posibilitatea de aplicare de accesorii pentru prelucrarea produselor solide neminerale, cum ar fi lemnul sau osul. Aceasta particularitate nu afecteaza clasificarea lor. Din contra, sunt excluse de aici masinile si aparatele concepute pentru a fi utilizate cu titlu principal pentru tratarea unor asemenea produse, ca, de exemplu, masinile de macinat lemnul, de triat aschiile de lemn, de concasat sau de amestecat produsele chimice sau materialele colorante organice, de macinat oasele, fildesul etc., de aglomerat sau de format pulberea de pluta etc.
I. - MASINI SI APARATE PENTRU INDUSTRIILE EXTRACTIVE
Acest grup include:
A) Masinile si aparatele de sortat, de cernut, separat sau spalat, care folosesc fie pentru gruparea materialelor in categorii (cel mai adesea dupa dimensiunile sau greutatea bucatilor sau a particulelor), fie pentru debarasarea de impuritatile lor. Aceste masini cuprind:
1) Sortatoarele cu role canelate, care constau intr-o serie de role canelate si paralele, care se rotesc in acelasi sens, aflate intr-un contact mai mult sau mai putin apropiat unele de altele. Fiecare rola are un numar de caneluri, astfel incat, impreuna cu rola alaturata, formeaza un canal prin care materialul care trece deasupra rolelor poate sa cada daca sunt suficient de mici. Canelurile se maresc continuu astfel incat materialul cade, pe categorii, in sitele.
2) Sitele cu panze sau cu table perforate, in care materialul de sortat trece pe o suprafata de cernut inclinata, cu o deschidere a ochiurilor sau a gaurilor care este tot mai mare de sus in jos. Exista doua tipuri de aparate din aceasta categorie: intr-unul (tipul tambur), suprafata de cernere este formata din table cu perforatii diferite care constituie peretele lateral al unui tambur rotativ, in general cilindric sau hexagonal; in celalalt, ea consta din mese plate, formate din site sau table perforate si actionate printr-o miscare vibratoare sau oscilanta dispuse sub cadru.
3) Sitele si sortatoarele cu racleti, aparate in care trierea este operata printr-un set de racleti mobili cu dinti mai mult sau mai putin distantati.
4) Masinile speciale de diferite tipuri pentru indepartarea pietrelor din carbuni
5) Spalatoarele, separatoarele si concentratoarele hidraulice (jigs, aparate pentru spalat carbuni de tip "rheo", hidrooscilatoarele, spiralele, auto-spalatoarele etc.). Unele dintre aceste aparate efectueaza simpla spalare a materialelor. Altele combina actiunea apei si fenomenul de gravitatie pentru a tria sau a concentra particulele in functie de densitatea lor, cele mai putin grele fiind mai mult timp in suspensie.
6) Separatoarele prin flotare, utilizate in principal pentru concentrarea minereurilor. In aceste aparate, minereul fin macinat este amestecat cu apa adaugata la un produs tensio-activ potrivit (ulei sau diferite produse chimice). Unele dintre particulele minerale sunt acoperite de produsul tensio-activ si urca la suprafata unde sunt culese. In unele dintre cazuri, operatia este accelerata prin insuflare de aer.
Sunt, de asemenea, cuprinse aici aparatele de sortat prevazute cu dispozitive magnetice sau electrostatice, ca si cele care contin organe de detectare electronice, fotoelectrice sau asemanatoare (de exemplu, aparatele pentru trierea minereului de uraniu sau de thoriu prin masurarea radioactivitatii).
Sunt clasificate, la pozitia nr. 84.21 aparatele de sortat prin centrifugare, adica cele in care bucatile sau particulele sunt proiectate prin forta centrifuga la distante variabile dupa greutatea lor si astfel sunt sortate. Nu este cazul aparatelor care nu utilizeaza forta centrifuga decat pentru a proiecta materia de sortat pe o sita periferica; aceste aparate raman clasificate la aceasta pozitie.
Instalatiile de sortare sau de cernere comporta frecvent benzi transportoare. Aceste benzi urmeaza regimul lor propriu, numai daca nu constituie o parte integranta a aparatului de sortat sau de cernut sau daca, special amenajate in acest scop, cu ajutorul perforatiilor de exemplu, asigura ele insele o functie de sortare sau de cernere.
B) Masini si aparate de concasat (sfaramat), macinat sau pulverizat. Acestea sunt, in principal:
1) Concasoarele rotative cu conuri, compuse in esenta dintr-un con canelat, numita nuca, care se roteste in interiorul unui invelis canelat fix, numit plan-plansa (palplansa). In unele aparate, nuca este comandata printr-un excentric si atunci deplasata este printr-o miscare in acelasi timp rotativa si oscilatorie.
2) Concasoarele cu falci, in care materialele de tratat coboara, prin greutatea lor proprie, intre doua falci canelate din care una, mobila, le apasa peste alta care este fixa, provocand in felul acesta dezagregarea lor.
3) Concasoarele cu tambur, care ridica materialul de tratat, pana la partea superioara a unui tambur rotativ vertical cu ajutorul unui set de aripioare dispuse in interiorul tamburului, pentru a le lasa apoi sa cada la fund. Socul, la sfarsitul caderii, asigura fragmentarea.
4) Concasoarele si masinile de macinat cu cilindri, in care macinarea rezulta prin trecerea fortata a materialului intre doi cilindri paraleli care se rotesc in jurul axei lor in sens invers unul fata de celalalt. In general, ecartamentul cilindrilor este reglabil, ceea ce permite sa se obtina o concasare bruta sau fina. Adesea, mai multe perechi de cilindri sunt dispuse in serie in acelasi aparat.
5) Macinatoarele de percutie sau cu socuri, aparate in care materia de tratat este proiectata prin brate rotative de exemplu, pe peretele unui corp fix, numit camera de macinare.
6) Macinatoarele cu ciocane.
7) Morile (concasoarele) cu bile sau cu bare, compuse dintr-un tambur in care sunt puse, in afara materialului de tratat, bilele de otel, de silex, de portelan etc. sau tronsoane de bare de otel. Aceste aparate macina prin soc si prin frictiune sub actiunea combinata a bilelor sau a barelor, pe de o parte, si rotatiei tamburului, pe de alta parte.
8) Morile (concasoarele) cu pietre abrazive.
9) Sonete, concasoare (cunoscute ca mori de pisat). Sunt o serie de sonete concasoare care se dispun adesea etajate, care sparg materialul pana la dimensiunea dorita.
10) Cioplitoarele, masinile de taiat in bucati si dezagregatoarele din industria ceramica. Se denumesc sub aceste nume anumite concasoare speciale care sunt utilizate pentru tratamentul pregatitor al argilelor destinate sa formeze pastele ceramice.
C) Masinile si aparatele de amestecat sau de malaxat. Este vorba aici despre masinile si aparatele care constau in esenta dintr-o cuva sau un recipient in care materialele de tratat sunt agitate cu palete sau alte dispozitive potrivite pana ce consistenta lor a atins omogenitatea dorita. Printre masinile din aceasta categorie se pot mentiona:
1) Betonierele si aparatele pentru amestecarea mortarului, cu exceptia betonierelor care, montate pe sasiul vagoanelor, sunt clasificate la pozitia nr. 86.04 sau daca constituie vehicule de utilizari speciale la pozitia nr. 87.05.
2) Masinile de amestecat materialele minerale (pietre, concasate, piatra de var etc.) cu bitum, pentru a pregati acoperirile bituminoase ale soselelor. Acestea pot sa se prezinte, de exemplu, sub forma fie a instalatiilor constituite dintr-un ansamblu de elemente distincte (dozator alimentator, uscator, dispozitiv de indepartare a prafului, malaxor, elevator etc.) montate pe un sasiu comun, fie a unitatilor functionale ale caror elemente sunt simplu alaturate (instalatii de asfaltare fixe sau mobile).
3) Amestecatoarele de minereuri.
4) Masinile si aparatele de amestecat pulberea de carbune cu liantii, pentru fabricarea combustibililor aglomerati.
5) Masinile utilizate in mod special in industria ceramica pentru incorporarea materialelor colorante cu argila sau pentru malaxarea pastelor argiloase.
6) Amestecatoare pentru pregatirea nisipurilor de turnatorie.
II. - MASINILE SI APARATELE DE AGLOMERAT, FORMAT SAU MULAT
In general, aceste masini sunt legate de unul din urmatoarele trei grupuri:
1●) Presele de formare, in care materia anterior pregatita este aglomerata si pusa in forma sub presiune.
2●) Aparatele cu cilindrii alveolari.
3●) Filierele.
Apartin indeosebi acestor categorii masinile sau aparatele:
A) Masinile pentru aglomerarea combustibililor minerali solizi (praf de carbon, fibre de turba etc.) in caramizi, bule, brichete etc.
B) Masini pentru aglomerarea si punerea in forma a pastelor ceramice, cum ar fi:
1) Masinile de fabricat caramizi, de tipul cu presa sau cu filiera, inclusiv masinile de debitat bucatile de pasta care ies de la filiera.
2) Masinile pentru formarea tiglelor, inclusiv masinile pentru debavurarea marginilor.
3) Masinile pentru formarea sau tragerea tevilor pentru olane.
4) Masinile pentru fabricarea olanelor-subtiri (retelele metalice imbracate cu argila) pentru plafoane, umpluturile de zidarie, pereti despartitori etc.
5) Rotile de olari si aparatele asemanatoare pentru modelarea manuala sau cu dispozitive a articolelor din materiale ceramice.
6) Masinile si aparatele de format dintii artificiali din portelan.
C) Masinile de aglomerat materialele abrazive, pentru fabricarea pietrelor abrazive.
D) Masinile si aparatele pentru formarea elementelor prefabricate de ciment sau de beton (dale, pavaje, balustrade, piloni etc.) inclusiv masinile de format tuburile prin centrifugare.
E) Masinile si aparatele pentru formarea articolelor din ipsos, de stucatura sau de staff, cum sunt jucariile, statuetele, motivele decorative.
F) Masinile si aparatele de format articolele de azbociment cum sunt cuvele, jgheaburile de adapat, palplansele de semineuri si masinile de fabricat tevile sau tuburile de azbociment prin rularea pe o mandrina.
G) Masinile si aparatele de format electrozi din grafit.
H) Masinile si aparatele de tras minele de creion din grafit.
I.J) Masinile si aparatele pentru formarea cretelor pentru scris pe tabla.
III.- MASINILE PENTRU FORMAREA MATRITELOR (FORMELOR) DE TURNATORIE IN NISIP
Sunt clasificate aici masinile de tipuri diferite utilizate pentru a forma fie miezurile de nisip, fie formele de nisip in jurul modelelor in sasiurile de turnatorie, cu exceptia masinilor si aparatelor de acest tip cu jet de nisip (pozitia nr. 84.24).
Cea mai mare parte a masinilor sunt pneumatice; actiunea aerului comprimat asupra suprafetei de nisip se exercita, dupa tip, direct sau prin intermediul unui piston si, cel mai adesea, ea este completata, pentru a obtine o tasare mai buna, prin socurile imprimate de catre un dispozitiv auxiliar. Etuvele si alte aparate de uscat formele sunt clasificate la pozitia nr. 84.19.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor componente (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt, cuprinse aici partile de masini sau de aparate de la aceasta pozitie. Cu toate acestea, bilele si barele pentru concasoare urmeaza regimul materialului constitutiv.
Sunt intre altele excluse de la aceasta pozitie:
a) Arzatoarele cu carbune pulverizat si incarcatoarele automate care incorporeaza un dispozitiv de pulverizare sau de concasare (pozitia nr. 84.16).
b) Calandrele si laminoarele (pozitia nr. 84.20).
c) Filtrele-prese (pozitia nr. 84.21).
d) Masinile-unelte pentru prelucrarea pietrei sau a altor minereuri sau pentru prelucrarea la rece a sticlei (pozitia nr. 84.64).
e) Masinile pentru formarea sau presarea sticlei (pozitia nr. 84.75).
f) Masinile pentru formarea materialelor plastice (pozitia nr. 84.77).
g) Vibratoarele pentru beton (pozitiile nr. 84.67, 84.79 sau 85.08) dupa caz.
h) Presele pentru uz general (pozitia nr. 84.79).
i.j) Masinile de imprastiat betonul (pozitia nr. 84.79 sau Capitolul 87) dupa caz.
k) Cutiile de turnatorie pentru turnarea metalelor, ca si formele utilizate in masinile sau aparatele de la aceasta pozitie (pozitia nr. 84.80)
84.75 - MASINILE PENTRU ASAMBLAREA LAMPILOR, TUBURILOR SAU BECURILOR ELECTRICE SAU ELECTRONICE SAU A BECURILOR PENTRU FLASHURI (BLITZ), CARE CONTIN UN INVELIS DE STICLA; MASINILE PENTRU FABRICAREA SAU PRELUCRAREA LA CALD A STICLEI SAU A OBIECTELOR DE STICLA.
8475.10 - Masini pentru asamblarea lampilor, tuburilor sau becurilor electrice sau electronice sau a becurilor pentru producerea luminii de blitz (flashuri), care contin un invelis de sticla
- Masini pentru fabricarea sau prelucrarea la cald a sticlei sau articolelor de sticla:
8475.21 - - Masini pentru fabricarea fibrelor optice si a eboselor de fibre de sticla
8475.29 - - Altele
8475.90 - Parti
Aceasta pozitie cuprinde masinile pentru asamblarea lampilor, tuburilor sau a becurilor electrice sau electronice sau a lampilor pentru producerea luminii de blitz, care contin un invelis de sticla. Ea cuprinde, intre altele, masinile pentru fabricarea sau prelucrarea la cald a sticlei sau a obiectelor de sticla, cu exceptia cuptoarelor, care sunt clasificate la pozitia nr. 84.17 sau 85.14.
I. - MASINILE PENTRU ASAMBLAREA LAMPILOR, A TUBURILOR SAU A BECURILOR ELECTRICE SAU ELECTRONICE SAU A FLASHURILOR, CARE AU UN INVELIS DE STICLA
Acest grup include:
A) Masinile pentru vidarea si etansarea becurilor.
B) Masinile rotative pentru asamblarea automata a diferitelor parti ale lampilor cu incandescenta, a valvelor de radio etc.
Aceste masini contin in mod obisnuit mecanismele pentru prelucrarea la cald a sticlei, cum ar fi arzatoarele de reincalzire sau dispozitivele de presare si de sudare, dar chiar lipsite de asemenea mecanisme, raman incadrate aici.
Raman de asemenea clasificate aici combinatii de masini concepute pentru asamblarea automata a lampilor cu incandescenta ale caror elemente constitutive sunt legate intre ele prin conveioare, care contin, mai ales, mecanisme pentru prelucrarea la cald a sticlei, pompele si unitatile pentru testarea lampilor (vezi Nota 4 de la Sectiunea XVI).
Sunt, din contra excluse de la aceasta pozitie masinile care folosesc numai pentru fasonarea pieselor si partilor metalice ale lampilor sau becurilor, cum ar fi masinile de decupat sau ambutisat ecrane, anozi sau brose (suporturi) (pozitia nr. 84.62) masinile de decupat sau ambutisat ecrane, anozi sau brose (suporturi) (pozitia nr. 84.62) masinile de spiralat filamente de lampi electrice (pozitia nr. 84.63) si masinile de sudat ecranele sau electrozii (pozitia nr. 84.68 sau 85.15).
II. - MASINILE PENTRU FABRICAREA SAU PRELUCRAREA LA CALD A STICLEI SAU A OBIECTELOR DIN STICLA
Prin masinile pentru prelucrarea la cald a sticlei - termen care inglobeaza quartul si alte silice topite - se inteleg masinile care prelucreaza sticla in stare lichida sau plastica, cu exceptia acelora care prelucreaza sticla cu consistenta dura, chiar atunci cand aceasta este usor incalzita pentru a usura prelucrarea (pozitia nr. 84.64). Aceste masini actioneaza de obicei prin tragere, turnare, laminare, filare, suflare, modelare sau formare sau prin utilizare a mai multor procedee simultan.
A. - MASINILE PENTRU FABRICAREA STICLEI PLATE
Fac parte din acest grup:
1) Mesele de fonta pentru turnarea geamurilor, in masura in care contin dispozitivele mecanice, de exemplu, pentru a regla orizontalitatea mesei sau pentru a fixa riglele mobile care limiteaza neuniformitatea grosimii sticlei, ca si rolele de fonta sau cilindrii, adesea actionati electric, care raspandesc cantitatea de sticla pe masa.
2) Masinile pentru fabricarea geamurilor prin suflarea si tragerea unui manson de sticla. La aceste masini, un manson de sticla este tras, pornind de la un creuzet special, de-a lungul unui pilon lung de mai multi metri, forma mansonului fiind mentinuta cilindrica cu ajutorul unei suflari continui. La sfarsit de cursa, mansonul este culcat. Apoi este tronsonat si bucatile sunt taiate dupa doua generatoare opuse, pentru a obtine jgheaburi, care sunt apoi desfacute (desfasurate) in folii.
3) Masinile pentru fabricarea geamurilor prin tragerea unei benzi de sticla. La aceste masini, sticla preluata printr-un dispozitiv special, sub forma unui inceput de foaie, este prinsa printr-un set de cilindri de tragere, apoi antrenata vertical sau orizontal dupa tip - printr-o serie de role potrivite dispuse de-a lungul unei galerii de prelucrare, la capatul careia banda continua obtinuta in felul acesta este debitata in foi printr-un dispozitiv mecanic sau o rezistenta incalzitoare electrica.
4) Masinile pentru fabricarea prin laminare a geamurilor sau a produselor de sticla trase (geamurile trase). La unele tipuri, o cantitate de sticla, turnata cu o cupa pe o masa, este prinsa si laminata printr-una sau mai multe perechi de role racite interior prin circularea apei. La alte modele, fabricarea este continua, laminarea efectuandu-se asupra unei panze de sticla care curge de la buza unui cuptor cu bazin special amenajat si sunt alimentate direct la role. Unele dintre aceste masini au un cilindru gravat care permite sa se obtina geamuri in relief sau cu suprafata prelucrata (geamuri de catedrale, striate, ondulate, canelate etc.).
5) Masinile pentru fabricarea geamurilor armate. Destul de asemanatoare cu anterioarele, ele contin in plus un mecanism de desfasurare a plasei metalice care este fie aplicata, fie introdusa printr-un ansamblu de cilindrii de presare in foaia de sticla inca moale, fie inserata intre doua foi de sticla debitate simultan prin doua dispozitive de laminare simetrice.
B. - ALTE MASINI PENTRU PRELUCRAREA LA CALD A STICLEI
Din acest grup, se pot mentiona:
1) Masinile de fabricat sticle, flacoane etc., care cuprind de la aparatul simplu mecanic de culegere si de suflare actionand (prin aspiratie sau prin aer comprimat, care utilizeaza forme izolate), pana la masinile automate cu canal de alimentare continuu (feeder) (care au doua placi circulare rotative, una prevazuta cu sabloane de formare bruta si alta cu sabloane de finisare).
2) Masinile si presele speciale pentru formarea articolelor diferite de sticla, cum ar fi pavajele, olanele, izolatoarele, ebosele din sticla optica si articolele de industrie de fabricare a paharelor fara picior, cu exceptia preselor mecanice sau hidraulice de folosire generala (pozitia nr. 84.79).
3) Masinile de tras, de fasonat sau de suflat tevile sau tuburile de sticla, ca si masinile speciale de tragere a tuburilor de silice (SiO2) topite.
4) Masinile pentru fabricarea margelelor de sticla. La aceasta clasa se clasifica in mod special tambururile rotative incalzite, in care bucati de tuburi de sticla sunt rotunjite prin rulare.
5) Masinile pentru fabricarea fibrelor de sticla, cum ar fi:
1●) Masinile pentru fabricarea firelor de sticla continui pentru tesere (fibra de sticla) care se compun dintr-un mic cuptor electric incarcat cu bile de sticla si al carui fund este format dintr-o filiera cu o serie de gauri foarte fine; filamentele care ies de la aceste gauri sunt reunite si uleiate printr-un dispozitiv special intr-un fir unic; acest fir se ruleaza pe un tambur rotativ, care asigura in felul acesta tragerea continua a filamentelor.
2●) Masinile pentru fabricarea fibrelor scurte destinate sa fie filate; aceste masini contin un cuptor electric cu filiera, identic cu cel al masinilor de la paragraful precedent, dar flancat de o parte si de alta cu dispozitive cu jeturi de aer comprimat sau cu vapori convergenti care au, in acelasi timp, ca efect tragerea si ruperea filamentelor; firele cad, printr-o pulverizare de uleiere, pe un tambur rotativ perforat pe care, datorita unui dispozitiv aspirator asezat in interiorul cilindrului, se aduna intr-o suvita care se ruleaza pe o bobina.
3●) Masinile speciale pentru fabricarea vatei de sticla, de exemplu cele in care sticla topita, turnata pe un disc rotativ incalzit, din material refractar, se fixeaza pe asperitatile discului si este trasa in fire sub efectul unei forte centrifuge. 6) Masinile de fabricare a lampilor cu incandescenta, becurilor sau tuburilor de radio, tuburilor catodice etc., cum ar fi masinile de suflat fiole, de fabricat parti sau piese de sticla (socluri, suporturi de filamente etc.).
7) Masinile pentru fabricarea fibrelor optice si a eboselor lor.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii) sunt cuprinse aici partile de masini de la aceasta pozitie.
Sunt intre altele excluse de la aceasta pozitie:
a) Tuburile de suflare pentru industria sticlei pentru folosirea manuala, chiar cu aer comprimat, ca si arzatoarele sau lampile de emailare (pozitia nr. 82.05).
b) Masinile pentru fabricarea sticlei calite, in care foile de sticla obisnuita pentru calit sunt incalzite intre doua placi, apoi racite (pozitia nr. 84.19).
c) Sabloanele de sticlarie, manuale sau pentru masini (pozitia nr. 84.80).
84.76 - MASINI AUTOMATE PENTRU VANZAREA PRODUSELOR (DE EXEMPLU TIMBRE POSTALE, TIGARI, PRODUSE ALIMENTARE, BAUTURI), INCLUSIV MASINI PENTRU SCHIMBAT MONEDE (+).
- Masini automate de vanzare a bauturilor:
8476.21 - - Care contin un dispozitiv de incalzire sau de racire (refrigerare)
8476.29 - - Altele
- Alte masini:
8476.81 - - Care contin un dispozitiv de incalzire sau de racire
8476.89 - - Altele
8476.90 - Parti
Expresia "masini automate de vanzare a produselor" denumeste diferite aparate care furnizeaza o marfa atunci cand, printr-o fanta prevazuta in acest scop, se introduc una sau mai multe monede sau jetoane sau o cartela magnetica. Aceasta pozitie se refera la aparatele de acest tip care nu sunt incadrate mai specific la o alta pozitie din Nomenclatura.
Aceasta pozitie cuprinde nu numai aparatele in care distributia insasi este automata, dar de asemenea pe cele care constau dintr-o serie de compartimente din care se scoate marfa cu mana, dupa introducerea monedei sau a jetonului si apasarea unui buton pentru deschiderea compartimentului care corespunde cu marfa dorita.
Sunt din contra excluse, dulapurile, lazile, cofretele si alte recipiente diferite care sunt prevazute numai cu o inchizatoare individuala cu deblocare automata, printr-o moneda sau un jeton, cum ar fi cele care sunt utilizate in anumite gari pentru depunerea bagajelor sau in sali de spectacol pentru binoclurile de teatru (Sectiunea XV sau Capitolul 94, dupa caz).
Faptul ca aparatele despre care este vorba - in special, distribuitoarele pentru alimente sunt adesea echipate cu un dispozitiv de pregatire a produselor (sucuri de fructe, cafea, inghetata etc.) sau au un dispozitiv simplu de incalzire sau de racire, nu afecteaza clasificarea lor la aceasta pozitie in masura in care functia lor principala ramane vanzarea automata a produselor in sensul indicat mai sus.
Printre aparatele cu jetoane sau monede cuprinse aici, se pot cita, distribuitoarele de timbre, bilete de cale ferata, ciocolata sau bomboane, inghetata, tigari sau trabucuri, bauturi, cum ar fi berea, vinul, cafeaua, lichiorul, sucurile de fructe, produse de toaleta (inclusiv distribuitoarele sau vaporizoarele de parfum), de ciorapi, de pelicule fotografice, de jurnale etc., masinile de imprimat sau distribuitoarele pentru stantare de adrese sau alte mentiuni pe benzile de metal.
Aceasta pozitie cuprinde, de asemenea, masinile pentru schimbarea monedelor.
PARTI
Sunt, de asemenea, cuprinse aici mecanismele de vanzare automata destinate sa fie incastrate in vitrinele magazinelor ca si, sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), partile de masini de la aceasta Sectiune.
Pozitia exclude, chiar daca functioneaza automat cu ajutorul unei monede sau a unui jeton:
a) Inchizatoarele pentru dulapuri sau usi de WC de exemplu (pozitia nr. 83.01).
b) Pompele pentru distributia carburantilor sau a lubrifiantilor de tipurile utilizate in statiile-service sau garaje (pozitia nr. 84.13).
c) Basculele (aparatele de cantarit) (pozitia nr. 84.23).
d) Masinile de scris (pozitia nr. 84.69).
e) Aparatele automate de lustruit pantofii care functioneaza cu monede (pozitia nr. 84.79).
f) Masinile electrice de ras (pozitia nr. 85.10).
g) Aparatele de telefon (pozitia nr. 85.17).
h) Aparatele receptoare de televiziune (pozitia nr. 85.28).
i.j) Telescoapele, aparatele fotografice si aparatele de proiectie cinematografica (Capitolul 90).
k) Contoarele de gaz si de electricitate (pozitia nr. 90.28).
l) Aparatele pentru jocuri de indemanare sau de noroc (pozitia nr. 95.04) si alte aparate de la Capitolul 95.
Nota explicativa de subpozitii
Subpozitia Nr. 8476.21 si 8476.29
Prin masini automate de vandut bauturi se inteleg toate masinile automate destinate vanzarii tuturor sorturilor de bauturi (cafea, ceai, suc de fructe, bauturi alcoolice etc.) prezentate fie intr-un pahar fara picior, fie in altfel de ambalaj (cutie, sticla etc.), fie distribuind separat amestecuri de pulberi instantanee si apa calda sau rece.
84.77 - MASINI SI APARATE PENTRU PRELUCRAREA CAUCIUCULUI SAU A MATERIALELOR PLASTICE SAU PENTRU FABRICAREA PRODUSELOR DIN ACESTE MATERIALE, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE A ACESTUI CAPITOL.
8477.10 - Masini de format prin injectie
8477.20 - Masini de extrudat
8477.30 - Masini de format prin suflare
8477.40 - Masini de format sub vid si alte masini de termoformare
- Alte masini si aparate de format sau de modelat:
8477.51 - - Pentru format sau resapat anvelopele pneumatice sau pentru formarea ori modelarea camerelor de aer
8477.59 - - Altele
8477.80 - Alte masini si aparate
8477.90 - Parti
Aceasta pozitie se refera la masinile si aparatele pentru prelucrarea cauciucului sau a materialelor plastice, sau pentru fabricarea produselor din aceste materiale, care nu sunt denumite, nici cuprinse in alta parte in acest Capitol.
Printre masinile si aparatele clasificate aici, se pot mentiona:
1) Masinile de format anvelope sau alte obiecte de cauciuc sau de materiale plastice, cu exceptia formelor propriu-zise (pozitiile nr. 68.15, 69.03 sau 84.80 de obicei).
2) Masinile de dat gauri de ventil in camere pneumatice.
3) Masinile si aparatele speciale de decupat firele de cauciuc.
4) Presele speciale de rasucit cauciucul sau materialele plastice inainte de bobinare.
5) Presele speciale pentru formarea (mularea) pulberilor termoplastice.
6) Presele de fabricat discurile pentru electrofoane.
7) Masinile pentru fabricarea fibrelor vulcanizate.
8) Masinile de extrudat.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale relative la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt de asemenea cuprinse aici partile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie.
84.78 - MASINI SI APARATE PENTRU PREPARAREA SAU PRELUCRAREA TUTUNULUI, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE IN ACEST CAPITOL.
8478.10 - Masini si aparate
8478.90 - Parti
In masura in care nu sunt denumite, nici cuprinse in alta parte in acest Capitol, pozitia se refera la masinile si aparatele pentru pregatirea sau prelucrarea tutunului.
Curatarea (striparea) este efectuata in masini batatoare-separatoare. Intr-un sistem care contine ciocane de batut rotative, retele metalice interschimbabile de diferite marimi si un flux de aer, frunzele de tutun sunt fragmentate, separate de nervuri si de partile mai grele.
Fac parte din aceasta pozitie:
1) Masinile de curatat si masinile de tocat frunzele de tutun.
2) Masinile de fabricat trabuce sau tigari, cu sau fara dispozitiv complementar de impachetare.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale relative la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt, de asemenea, cuprinse aici partile de masini sau de aparate din aceasta pozitie.
84.79 - MASINI SI APARATE MECANICE CU FUNCTIE PROPRIE, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE IN ACEST CAPITOL.
8479.10 - Masini si aparate pentru lucrari publice, constructii sau activitati similare
8479.20 - Masini si aparate pentru extractia sau prepararea grasimilor sau a uleiurilor vegetale stabile sau animale
8479.30 - Prese pentru fabricarea panourilor din particule sau din fibre de lemn sau din alte materiale lemnoase si alte masini si aparate pentru tratarea lemnului sau a plutei
8479.40 - Masini de fabricat franghii sau cabluri
8479.50 - Roboti industriali, nedenumiti si necuprinsi in alta parte
8479.60 - Aparate de racire a aerului prin evaporare
- Alte masini si aparate:
8479.81 - - Pentru prelucrarea metalelor, inclusiv masinile de bobinat pentru infasurarea cablurilor electrice
8479.82 - - Pentru amestecat, malaxat, concasat, spart, macinat, cernut, omogenizat, emulsionat sau agitat
8479.89 - - Altele
8479.90 - Parti
Pozitia inglobeaza masinile si aparatele mecanice care au o functie proprie, care nu sunt:
a) Excluse din acest Capitol prin Notele legale.
b) Clasificate mai specific la alte Capitole.
c) Clasificate la alte pozitii mai specifice ale acestui Capitol deoarece:
1●) Nu sunt specializate prin functia sau tipul lor.
2●) Nu sunt specifice pentru vreuna dintre industriile vizate in aceste pozitii si nu isi gasesc in consecinta aplicare in nici una dintre industriile numite.
3●) Pot sa fie utilizate in doua (sau mai multe) din aceste industrii (masini de uz general).
Masinile si aparatele de la aceasta pozitie se deosebesc de partile masinilor si aparatelor care trebuiesc clasificate in conformitate cu dispozitiile generale referitoare la parti, datorita faptului ca au o functie proprie.
Sunt de considerat ca avand o functie proprie, pentru aplicarea dispozitiilor precedente:
A) Dispozitivele mecanice, care contin sau nu motoare sau masini motrice, a caror functie poate sa fie exercitata intr-un mod deosebit si independent de orice alta masina, aparat sau dispozitiv.
Exemplu: Umidificarea si dezumidificarea aerului sunt functii proprii deoarece ele pot sa fie asigurate prin aparate care functioneaza independent de orice alta masina sau aparat.
Dezumidificatoarele de aer destinate sa fie montate pe generatoarele de ozon sunt deci, atunci cand sunt importate separat, aparate avand o functie proprie, de clasificat la acest titlu, in aceasta pozitie.
4) Dispozitivele mecanice care nu pot sa functioneze decat montate pe o alta masina, un alt aparat sau dispozitiv, sau incorporate intr-un ansamblu mai complex, cu conditia ca functia lor:
1●) sa fie deosebita de cea a masinii, aparatului sau a dispozitivului pe care ele trebuie sa fie montate, sau de cea a ansamblului in care ele trebuie sa fie incorporate, si
2●) sa nu participe intr-un mod integrant si indisociabil la functionarea acestei masini, a acestui aparat, dispozitiv sau ansamblu.
Exemplu: Un dispozitiv mecanic de taiere a atei, destinat sa fie montat pe o masina de cusut industriala in vederea taierii automate a firului si pentru a permite, in felul acesta, masinii de cusut sa functioneze fara intrerupere, este un aparat cu functie proprie deoarece nu participa la functia de cusut a masinii. In lipsa unei pozitii mai specifice, un asemenea aparat este clasificat la aceasta pozitie.
Spre deosebire de aceasta, un carburator pentru motor cu aprindere prin scanteie nu are, desi functia sa este distincta de functia motorului, o functie proprie in sensul definitiei de mai sus deoarece aceasta functie se integreaza in cea a motorului din care ea nu este de fapt decat o faza. Carburatoarele prezentate separat sunt deci parti de motor si se clasifica ca atare la pozitia nr. 84.09.
In mod similar, amortizoarele mecanice sau hidraulice sunt parte integranta a masinilor sau aparatelor la care sunt incorporate. Prezentate izolat, aceste amortizoare sunt deci de incadrat ca parti ale masinilor sau aparatelor la care sunt destinate sa fie montate. Amortizoarele pentru automobile, avioane sau alte vehicule sunt clasificate la Sectiunea XVII.
Foarte dispersate din punct de vedere tehnic, numeroasele aparate si masini de la aceasta pozitie pot, cu toate acestea, din punct de vedere formal, sa fie grupate dupa cum urmeaza:
I. - MASINILE SI APARATELE DE UZ GENERAL
Fac parte de exemplu din acest grup:
1) Cuvele si alte recipiente, inclusiv cuvele si recipientele de electroliza, echipate cu dispozitive mecanice (agitatoare etc.), care nu sunt de recunoscut ca destinate in principal unei industrii determinate si care nu raspund, pe de alta parte, definitiei cuvelor sau recipientelor de la pozitia nr. 84.19. Nu sunt considerate ca aparate mecanice, cuvele si recipientele simple, prevazute cu robinete, cu indicatoare de nivel, cu manometre sau articole analoage (regimul materialului constitutiv).
2) Presele, concasoarele, macinatoarele, amestecatoarele si malaxoarele, fara aplicatie specifica.
3) Distribuitoarele si dozatoarele volumetrice de solide sau de lichide, distribuitoarele mecanice de piese pentru ateliere etc. fara aplicatie specifica.
4) Masinile si aparatele de aplicat ochetele sau niturile tubulare indiferent pe ce materiale, cum ar fi textilele, cartonul, materialele plastice, pielea, ca si masinile de aplicat agrafe pe curelele de transmisie de piele, de balata, textile, de cauciuc etc.
5) Motoarele-vibratoare constituite dintr-un motor electric al carui arbore este prevazut la cele doua extremitati ale sale, cu discuri excentrice, care produc vibratii polidirectionale care se transmit aparatului sau masinii pe care aceste motoare-vibratoare sunt fixate (bena, palnie, transportor, dispozitiv de compactare etc.).
6) Vibratoarele electromagnetice, destinate sa fie fixate pe diferite tipuri de aparate (distribuitoare, site, aparate de compactare etc.), care constau dintr-un soclu pe care sunt fixate, pe de o parte, un electromagnet si, pe de alta parte, doua tije metalice care suporta o masa solidara cu cele doua seturi de resorturi care o mentin la o anumita distanta de electromagnet, aceasta masa fiind alternativ atrasa de magnet si respinsa de arcuri.
7) Robotii industriali cu utilizari multiple; robotii industriali sunt masini automate care pot sa fie programate pentru a executa in mod repetitiv un ciclu de miscari oarecare in spatiu (comportamentul tip). Robotii au capacitatea de a analiza, datorita senzorilor, mediul in care lucreaza si de a analiza informatiile astfel obtinute in scopul de a-si putea modifica comportamentul si pentru a se adapta la variatiile acestui mediu.
Robotii industriali pot sa se compuna dintr-o structura articulata comparabila cu cea a unui brat uman, montata pe un soclu plasat in pozitia orizontala sau verticala, si care are la extremitatea sa o articulatie orientabila pentru suportul de scule (robotii numiti verticali). Ei pot de asemenea sa fie constituiti dintr-o structura rectilinie care se deplaseaza dupa o axa verticala si a carui articulatie constituie partea extrema a unei unitati de translatie care se deplaseaza dupa o axa orizontala (robotii numiti orizontali). Acesti roboti pot, de asemenea, sa fie plasati pe un portal (robotii portal).
Diferitele parti ale structurii sunt actionate prin motoare electrice sau prin intermediul unui sistem hidraulic sau pneumatic.
Robotii industriali au multiple aplicatii: sudura, vopsitorie, manevrare, incarcare, descarcare, decupare, asamblare, debavurare etc. Ei inlocuiesc din ce in ce mai mult omul la executia operatiilor in conditii improprii omului (de exemplu produse toxice, praf) sau care prezinta un grad foarte inalt de dificultate (deplasarea sarcinilor grele, repetarea operatiilor cu cadenta ridicata). Pentru aceste diferite aplicatii, robotii sunt prevazuti cu un suport de scule si cu scule special concepute pentru realizarea sarcinii (de exemplu clesti, grapine (cange), capete si clesti de sudare).
Aceasta pozitie nu cuprinde decat robotii industriali care pot sa fie folositi la functii diferite datorita utilizarii echipamentelor diferite. Din contra, sunt exclusi robotii conceputi in exclusivitate pentru o aplicatie anumita; acestia sunt clasificati la pozitia care contine functia pe care ei o asigura (de exemplu pozitiile nr. 84.24, 84.28, 85.15).
II. - MASINILE SI APARATELE CARE POT SA FIE GRUPATE DUPA INDUSTRIILE UTILIZATOARE
In acest grup, se pot mentiona:
A) Masinile si aparatele pentru industria uleiurilor, industria de sapunuri si industria de grasimi alimentare, cum ar fi:
1) Concasoarele, macinatoarele, morile, presele si teascurile speciale pentru graunte sau fructe oleaginoase.
2) Recipientele cu agitatoare mecanice special concepute pentru epurarea uleiurilor.
3) Aparatele pentru spalarea grasimilor.
4) Laminoarele de grasimi, pentru spargerea celulelor inainte de topire.
5) Putineiurile de emulsificat si malaxoarele pentru margarina.
6) Masinile de decupat sau de format calupurile de sapun.
B) Masinile si aparatele pentru impletit cosurile, pentru impletiturile de fibre vegetale etc., pentru impletirea sau intreteserea rachitei, a trestiei, palmierului, panglicilor de lemn, materialelor plastice etc., cum ar fi:
1) Masinile pentru confectionarea cosurilor, sau articolele similare.
2) Masinile de invelit damigenele in cosuri de nuiele etc.
3) Masinile pentru fabricarea cosurilor de nuiele impletite pentru sticle.
4) Masinile pentru impletirea palariilor sau impletiturilor sau treselor pentru industria de palarii.
Masinile pentru spintecat lemnul, deconicarea rachitei, pentru impletit palmier etc. sunt clasificate la pozitia nr. 84.65.
C) Masinile si aparatele pentru producerea periilor sau a pensulelor, cum ar fi:
1) Masinile pentru pregatirea capetelor de pensule, inclusiv masinile pentru rotunjirea sau raderea capetelor pregatite.
2) Masinile pentru implantarea fibrelor sau a firelor de par in bucsele, monturile sau lemnului de la perii sau de la pensule.
Sunt excluse:
a) Masinile de sterilizat firele sau fibrele (pozitia nr. 84.19).
b) Masinile pentru prelucrarea monturilor sau a manerelor de perii de lemn, pluta, os, cauciuc durificat sau materialele asemanatoare (pozitia nr. 84.65).
D) Masinile si aparatele pentru lucrarile publice, constructie sau lucrari asemanatoare, cum ar fi:
1) Masinile pentru raspandirea mortarului sau a betonului, cu exceptia belonierelor sau a amestecatoarelor asemanatoare pentru pregatirea betonului sau a mortarului (pozitia nr. 84.74 sau 87.05).
2) Masinile pentru realizarea drumurilor, care asigura tasarea betonului, finisarea suprafetei de rulare si adesea chiar raspandirea acestuia.
Sunt cu toate acestea excluse de la aceasta pozitie masinile nivelatoarele-regulatoare de la pozitia nr. 84.29.
3) Masinile de pus pietris, chiar autopropulsate, pentru raspandirea pietrisurilor pr acoperirile rutiere sau asemanatoare (masinile de depus pietris montate pe un sasiu automobil sunt clasificate la pozitia nr. 87.05) ca si masinile autopropulsate pentru raspandirea si tasarea acoperirilor rutiere bituminoase.
4) Aparatele si masinile mecanice de netezit, striat, cadrilat etc. betoanele proaspete, ca si asfalturile sau acoperirile pastoase asemanatoare.
Cazanele si masinile de topit pentru bitum sunt clasificate la pozitia nr. 84.19.
5) Aparatele mici cu motor auxiliar, conduse cu mana pentru intretinerea soselelor, cum ar fi motomaturatoarele, masinile de trasat liniile de circulatie pe caile publice.
Sunt incadrate, de asemenea, la aceasta pozitie, ca echipament interschimbabil, maturile mecanice rotative, montate eventual pe o bena de gunoi si un sistem de stropire pe un sasiu cu roti, destinate sa fie actionate printr-un tractor de la pozitia nr. 87.01, chiar daca sunt prezentate impreuna cu acesta.
E) Masinile si aparatele pentru tratarea metalelor, inclusiv masinile de bobinat pentru infasurarea cablurilor electrice, cum ar fi:
1) Menghinele-prese cu creuzet pentru sudarea alumino-termica a sinelor sau altor piese mecanice.
2) Masinile pentru decaparea sau degresarea metalelor (cu acid, cu tricloretilena etc.) inclusiv posturile de decapare pentru laminatoarele de table, dar cu exceptia masinilor si aparatelor din aceasta categorie cu jet de nisip sau de vapori de la pozitia nr. 84.24.
3) Butoaiele rotative pentru sablarea, decaparea sau lustruirea pieselor metalice (piulite, buloane, bile de rulmenti etc.).
4) Masinile pentru fabricarea tablei galvanizate prin imersare.
5) Masinile si aparatele spargatoare de blocuri de fonta si masini de sfaramare speciale pentru spargerea obiectelor vechi de fonta.
6) Masinile speciale pentru izolarea sau acoperirea cablurilor electrice cu fire textile, cu benzi de hartie impregnata, panglici de azbest sau alte benzi izolatoare sau protectoare, cu exceptia masinilor si utilajele de tipurile vizate la pozitia nr. 84.47.
7) Bobinatoarele de fire electrice, adica masinile de infasurat conductori electrici (de exemplu: pentru motoare, transformatoare sau inductoare etc.)
F) Masinile si aparatele pentru tratarea lemnului sau a materialelor asemanatoare, cum ar fi:
1) Tambururile de cojire in care bucatile de lemn rotunde sunt cojite prin frecare una de cealalta.
2) Presele speciale pentru aglomerarea fibrelor, aschiilor sau rumegusului de lemn sau a pulberii de pluta.
3) Presele de densificat lemnul.
4) Masinile de impregnat lemnul sub presiune.
G) Masinile de facut franghii sau cabluri (masinile de toronat, masinile de filat franghii, masinile de cablat etc.) pentru fire textile sau pentru fire metalice, inclusiv masinile si aparatele pentru rasucit sau cablat conductori electrici flexibili, altele decat utilajele de rasucit de tipurile utilizate la filatura (pozitia nr. 84.45).
Sunt excluse de aici:
a) Masinile de infasurat sau de facut gheme din fire sau din sfori (pozitia nr. 84.45).
b) Masinile pentru finisarea firelor sau sforilor (pozitia nr. 84.51).
III. - MASINI SI APARATE DIFERITE
Apartin acestui grup:
1) Umidificatoarele sau dezumidificatoarele de aer, altele decat aparatele de la pozitia nr. 84.15, 84.24 sau 85.09.
2) Demaroarele de motoare (startere) si aparatele de pornire a elicelor de avion (mecanice, hidraulice, cu aer comprimat etc.), cu exceptia aparatelor electrice de la pozitia nr. 85.11.
3) Acumulatoarele hidraulice, destinate sa tina ca rezerva o anumita cantitate de lichid sub presiune pentru a regulariza debitul sau presiunea de alimentare a masinilor hidraulice; se compun in general dintr-un cilindru vertical, alimentat printr-o pompa, in care se deplaseaza un piston incarcat cu o masa grea, tarata.
4) Gresoarele automate de masini, cu pompe.
5) Masinile de depus pasta pe betele de chibrituri.
6) Masinile si aparatele pentru gudronarea sau acoperirea fitilelor, altele decat aparate cu jet de la pozitia nr. 84.24.
7) Masinile pentru acoperirea electrozilor de sudura.
8) Masinile pentru umplerea sau golirea cilindrilor de depunere a gelatinei.
9) Masinile pentru depunerea emulsiilor fotosensibile pe suporturile lor.
10) Masinile pentru indepartarea luciului sticlei cu ajutorul acidului.
11) Masinile si aparatele pentru punerea buloanelor sau pentru scoaterea buloanelor ca si aparatele de scoatere a cuielor sau de scoatere a butucilor, cu exceptia sculelor de la Capitolul 82 si aparatelor pneumatice pentru folosinta manuala (pozitia nr. 84.67) sau electromecanice (pozitia nr. 85.08).
12) Masinile pentru intretinerea traseelor de conducte sau a altor canalizari asemanatoare, inclusiv masinile mici autopropulsate pentru refacerea stratului de acoperire care, circuland pe traseele de conducte, decapeaza conducta, o acopera cu smoala si o acopera cu o infasurare protectoare, ca si masinile pentru curatirea interiorului traseelor de conducte prin deplasarea lor in conducte sub actiunea lichidului transportat.
13) Masinile de infasurat banda de carde pe tambururile de carde.
14) Masinile de fabricat talpi din sfoara pentru sandale.
15) Masinile de spalat, degresat sau desprafuit penele pentru asternuturi.
16) Masinile pentru umplerea plapumilor cu puf sau umplerea saltelelor, prin aspirare sau impingere.
17) Masinile pentru aplicarea abrazivelor pe diferite suporturi (tesaturi, hartii etc.).
18) Masinile de infasurare a cablurile flexibile sau a tevilor, utilizate pentru bobinat cabluri sau corzi din fire textile sau metalice, cabluri electrice, tevi de plumb etc.
19) Aparatele pentru taierea ierburilor acvatice, constituite printr-o secera orizontala imersata, care se roteste pe o axa verticala sustinuta printr-un batiu care permite sa fie adaptat la o ambarcatie; aceste aparate functioneaza manual sau cu motor.
20) Clopotele de scufundare si costume metalice pentru scufundare, echipate cu mecanisme.
21) Giroscoapele pentru stabilizarea navelor sau pentru utilizari asemanatoare, cu exceptia aparatelor giroscopice pentru instrumente de la Capitolul 90 (girocompase etc.) si a stabilizatoarele giroscopice de la pozitia nr. 93.06 (pentru torpile marine, de exemplu).
22) Aparatele de timonerie sau de conducere a navelor, cu exceptia carmelor simple (pozitia nr. 73.25 sau 73.26 in general) si timoneriile automate sau giropilotii de la pozitia nr. 90.14.
23) Stergatoarele de parbriz cu motor (electrice, hidraulice, pneumatice etc.) pentru vehiculele terestre de toate tipurile, aeronave sau vapoare, cu exceptia celor pentru cicluri sau automobile de la pozitia nr. 85.12. Pozitia se refera de asemenea la port-periile si racletele montate, in masura in care pot sa fie recunoscute ca fiind destinate pentru stergatoarele de parbriz de tipurile descrise mai sus; cele destinate pentru stergatoarele de parbriz pentru automobile sunt clasificate pozitia nr. 85.12.
24) Aparatele pentru curatirea cu ultrasunete a pieselor metalice sau articolelor diferite, care cuprind, (in starea completa, reunite intr-un singur corp sau in stare separata), un generator de inalta frecventa, unul sau mai multe capete cu ultrasunete (vibratoare) si o cuva destinata sa primeasca piesele de curatat, prezentate fie in stare completa, fie fara cuva. Vibratoarele (sau capetele) ultrasonice destinate sa echipeze aparatele de acest tip sunt de asemenea clasificate la aceasta pozitie.
25) Arzatoarele pentru taierea sub apa, care au in general un dispozitiv de aprindere si un dispozitiv pentru furnizarea unui jet suplimentar de oxigen care este destinat sa creeze in apa o cavitatie care protejeaza flacara.
26) Aparatele pentru dezmembrarea obiectelor de beton sau pentru gaurirea stancilor (forarea termica), utilizand un procedeu bazat pe caldura ridicata degajata prin arderea fierului sau otelului intr-un jet de oxigen. Este vorba de dispozitive, in general foarte simple, care se compun in principal dintr-un maner rezistent la caldura care incorporeaza o valva si permite conectarea, atat la o sursa de oxigen cat si la un tub oarecare de fier sau de otel. Oxigenul admis in tub, a carui extremitate a fost anterior adusa la rosu, provoaca arderea vie a metalului; tubul se consuma si caldura astfel dezvoltata provoaca topirea cimentului sau a rocilor.
27) Aparatele automate de lustruit pantofi.
28) Masinile de parafinat paharele, recipientele etc. prin imersare.
29) Aspiratoare industriale.
30) Masinile industriale de ceruit.
31) Aparatele de evaporare pentru racorirea localurilor.
Aparatele de maturat covoarele, altele decat cele prin procedeul uscat, concepute pentru a fi utilizate in localuri (altele decat cele casnice) cum ar fi hoteluri, moteluri, spitale, birouri, restaurante si scoli, se regasesc la pozitia nr. 84.51.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale relative la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt cuprinse aici partile de la masinile sau aparatele de la aceasta pozitie, inclusiv formele, altele decat cele incadrate in alta parte (de obicei la pozitia nr. 84.80).
84.80 - RAME PENTRU TURNATORIE; PLACI DE BAZA PENTRU MATRITE; MATRITE PENTRU TURNARE; FORME PENTRU METALE (ALTELE DECAT LINGOTIERELE), PENTRU CARBURI METALICE, STICLA, MATERIALE MINERALE, CAUCIUC SAU MATERIALE PLASTICE.
8480.10 - Rame pentru turnatorie
8480.20 - Placi de baza pentru matrite
8480.30 - Matrite pentru turnare
- Matrite pentru metale sau pentru carburi metalice:
8480.41 - - Pentru turnare prin injectie sau prin comprimare
8480.49 - - Altele
8480.50 - Matrite pentru sticla
8480.60 - Matrite pentru materiale minerale
- Matrite pentru cauciuc sau materiale plastice:
8480.71 - - Pentru turnare prin injectie sau prin comprimare
8480.79 - - Altele
Aceasta pozitie se refera la ramele pentru turnatorie, placile de baza ale matritelor, modele pentru turnare si, sub rezerva exceptiilor prezentate la sfarsitul acestei Note explicative, toate matritele, (chiar daca sunt prinse sau nu in balamale si chiar daca sunt utilizate, manual sau pe prese sau pe alte masini), care sunt de felul celor folosite pentru turnarea sub forma de ebose sau de obiecte finite a urmatoarelor materiale:
I. Din metale si carburi metalice
II. Din sticla (inclusiv cuart sau alte silice topite), paste ceramice, beton, ipsos sau alte materiale minerale.
III. Din cauciuc sau materiale plastice.
In general, functia esentiala a matritelor consta in mentinerea materialului sub forma determinata in timp ce face priza. Matritele numite active (sau pozitive) supun, printre altele, materialul unei anumite presiuni. Sunt excluse de aici matritele de stantare de la pozitia nr. 82.07 care actioneaza pe un material consistent (de exemplu metalele simplu aduse la rosu) exclusiv prin puterea socului sau prin comprimare.
A. - RAME DE TURNATORIE
Este vorba de rame, cel mai adesea de otel sau de fonta, in general dreptunghiulare sau circulare, care folosesc la incadrarea matritelor de nisip formate prin tasarea (nisipului) in jurul unui model.
B. - PLACILE DE BAZA PENTRU MATRITE
Aceasta pozitie se refera la placile asezate la baza matritelor.
C. - MODELE PENTRU MATRITE
Acest grup cuprinde in mod special materialul (in general din lemn) pentru pregatirea matritelor din nisip de turnatorie, cum sunt modelele si miezurile de turnatorie, cutiile de miezuri, placile de asezat, placile modele pentru masini de format.
D. - MATRITELE PENTRU METALE (ALTELE DECAT LINGOTIERE) SI MATRITELE PENTRU CARBURILE METALICE
Sunt cuprinse aici:
1) Matritele numite "cochilii", care se prezinta sub forma unui invelis metalic constituit din doua sau mai multe parti reglabile care reproduc in golul interior forma obiectelor de format.
2) Matritele pentru formarea sub presiune, in care metalul topit este injectat sub presiune, in general constituite din doua cochilii metalice complementare care poarta pe fetele lor opuse forma piesei gravate negativ (sub forma de goluri interioare) si sabloanele "active" destul de asemanatoare celor anterioare, dar concepute pentru a exercita asupra metalului topit o anumita presiune.
3) Matritele pentru sinterizarea metalelor din pulberi, care sunt matrite active incalzite, utilizate adesea pentru sinterizarea carburilor metalice din pulbere, ca si a pulberilor ceramice.
4) Matritele cilindrice, pentru masinile centrifuge de turnat (tevi de fonta, tevi de tunuri etc.).
5) Matritele de tipografie, pentru turnarea caracterelor izolate, spatiilor, interliniilor etc., a cliseelor de stereotipie sau pentru dublarea cliseelor galvanos, cu exceptia planurilor, matricelor sau a matritelor pentru linotipuri de la pozitia nr. 84.42.
E. - MATRITE PENTRU STICLA
Sunt cuprinse aici:
1) Formele si cadrele de turnare, pentru pavaje, caramizi sau dale de sticla, ca si matritele cu comprimare pentru olanele de sticla.
2) Matritele pentru flacoane (sticle), pentru prelucrarea manuala sau mecanica, inclusiv matritele cu pedala (matritele de ebosare sau de finisare, matritele cu inele etc.).
3) Matritele pentru fabricarea paharelor, izolatorilor etc., inerte sau cu comprimare.
4) Formele pentru strungurile de sticlarie.
5) Matritele pentru ebosele de sticla optica, pentru industria optica etc., din otel sau din fonta.
F.- MATRITE PENTRU MATERIALE MINERALE
Sunt cuprinse aici:
1) Matritele pentru paste ceramice, in special matritele pentru caramizi, tigle, tuburi sau alte articole diferite de olarit, ca si matritele pentru dintii artificiali.
2) Matritele si formele pentru beton, ciment sau azbociment, utilizate pentru turnarea de tevi, cuve, carouri, dale, elemente de cosuri, balustrade, ornamente arhitectonice, pereti, plafoane etc., sau a elementelor de constructie prefabricate de beton armat sau precomprimat (ancadramente de ferestre, elemente de arcade, stalpi, traverse de cale ferata etc.).
3) Matritele pentru turnarea abrazivelor, sub forma de discuri abrazive etc.
4) Matritele pentru articolele de ipsos, de stucatura (statuete, jucarii, motive decorative etc.).
G. - MATRITE PENTRU CAUCIUC SAU MATERIALE PLASTICE
Sunt cuprinse aici:
1) Matritele numite "cu perna" pentru vulcanizarea anvelopelor, constituite din doua cochilii metalice, rabatabile, incalzite cu vapori sau electric, intre care este dispus un fel de sac inelar umflat cu aer sau cu apa calda, care are functia de a presa puternic anvelopa pe reliefurile matritei.
2) Matritele pentru cauciuc, pentru turnarea sau vulcanizarea diferitelor articole.
3) Matritele pentru fabricarea articolelor din materiale plastice, incalzite, chiar electric, sau nu, pentru turnarea prin gravitatie (matrite inerte), prin injectie sau prin compresiune (matrite active).
Se clasifica aici formele preliminare de ceramica manuala care folosesc pentru aglomerarea la rece a pulberilor, pentru matritarea in pastile sau placute de volum si de forma special studiate pentru realizarea unei repartitii si unei dozari potrivite a materialului in matrita definitiva.
Sunt intre altele excluse de la aceasta pozitie:
a) Formele pentru fabricarea prin imersare a anumitor articole de cauciuc sau de materiale plastice, cum ar fi manusile (regimul materiei constitutive).
b) Matritele de grafit sau din alt carbune (pozitia nr. 68.15).
c) Creuzetele si matritele de orice categorie din materiale ceramice, retractare sau nu (pozitia nr. 69.03 sau 69.09, dupa caz).
d) Matritele din sticla (pozitia nr. 70.20).
e) Lingotierele (pozitia nr. 84.54).
f) Matritele si matricele galvanice ("masters") pentru fabricarea discurilor de la pozitia nr. 85.24.
g) Sub rezerva excluderilor de mai sus, matritele utilizate pe prese si alte masini, pentru turnarea materialelor altele decat cele citate in titlul acestei pozitii (clasificate ca parti ale masinilor carora le sunt destinate).
84.81 - articole de robinetarie si articole similare pentru tevi, cazane, rezervoare, cuve sau recipiente asemanatoare, inclusiv reductoarele de presiune si vanele termostatice.
8481.10 - Valve reductoare de presiune
8481.20 - Valve pentru transmisiile oleohidraulice sau pneumatice
8481.30 - Clapete si supape de retinere
8481.40 - Supape (valve) de preaplin sau de siguranta
8481.80 - Alte articole de robinetarie si articole similare
8481.90 - Parti
Articolele de robinetarie si articolele similare sunt organe montate pe conducte sau recipiente, care, permitand curgerea fluidelor (lichide, gaze, vapori, materiale vascoase) sau din contra, impiedicand-o, comanda aductiunea sau evacuarea, sau regleaza debitul sau presiunea. Uneori sunt utilizate pentru curgerea substantelor solide in stare de pulbere (de exemplu nisip).
Aceste organe si articole lucreaza cu ajutorul unui obturator (ventil rotativ, valva sau clapeta, supapa, bila, bula, poanson, vana, membrana deformanta etc.) care, in functie de pozitia lui, deschide sau inchide un orificiu. In general, sunt actionate fie manual, cu ajutorul unei chei, a unui volant, a unei manete, a unui buton etc., fie printr-un motor (ventile actionate cu motor), un dispozitiv electromagnetic (ventile cu solenoid sau magnetice), un mecanism de ceasornic sau orice mecanism analog, fie printr-un dispozitiv de declansare automata, cum ar fi un resort, contragreutate, flotor, element termosensibil (ventile termostatice), capsula manometrica.
Prezenta unor asemenea mecanisme sau dispozitive incorporate nu efectueaza incadrarea articolelor de robinetarie in aceasta pozitie. Acesta este cazul unei vane prevazute cu un element termosensibil (bimetal, capsula, bulb etc.). Raman, de asemenea, clasificate aici, organele de robinetarie racordate, cu ajutorul unui tub capilar de exemplu, la un element termosensibil exterior acestor organe.
Combinatiile formate dintr-un organ de robinetarie cu un termostat, un presostat sau orice alt instrument sau aparat de masura, de control sau de reglare de la pozitia nr. 90.26 sau 90.32 raman incadrate in aceasta pozitie cu conditia ca acest instrument sa fie montat sau destinat sa fie montat direct pe organul de robinetarie si ca ansamblul sa prezinte caracterul esential al unui organ de robinetarie. In caz contrar, aceste combinatii sunt legate de pozitia nr. 90.26 (manometru cu lichid prevazut cu un robinet care foloseste pentru purjare, de exemplu) sau de pozitia nr. 90.32.
Atunci cand controlul sau comanda se efectueaza la distanta, numai organul de robinetarie este de incadrat aici.
Aceasta pozitie cuprinde articolele de robinetarie si organele similare din orice material, atunci cand corespund conditiilor indicate mai sus, cu exceptia celor din cauciuc vulcanizat neintarit, din materiale ceramice sau din sticla.
Faptul ca numitele articole si organe au un perete dublu incalzitor, racitor sau izolant, nu influenteaza clasificarea lor. Incadrarea nu este afectata nici de prezenta accesoriilor simple incorporate, cum ar fi tevile de lungime mica, tevile flexibile terminate printr-o para de dus, cupe de ornament sau cupe de baut, dispozitive de inchidere.
Intre altele, aceste articole si organe raman clasificate aici indiferent care sunt masinile, aparatele sau utilajele de transport carora le sunt destinate. Cu toate acestea, piesele mecanice care, desi asigura o functie asemanatoare, nu constituie organe de robinetarie propriu-zisa, sunt clasificate ca parti de masini; este cazul supapelor de admisie sau de evacuare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie (pozitia nr. 84.09), sertarelor de distributie ale masinilor cu aburi (pozitia nr. 84.12), supapelor de aspiratie sau de presiune pentru compresoarele de aer sau alte gaze (pozitia nr. 84.14), pulsatoarelor de la masinile de muls (pozitia nr. 84.34), gresoarelor neautomate cu bile (pozitia nr. 84.85).
Printre articolele care sunt clasificate la aceasta pozitie, se pot mentiona:
1) Clapetele si supapele de retinere.
2) Supapele de prea-plin sau de siguranta, chiar cu fluier.
Membranele de explozie (discuri subtiri de material plastic sau de metal) care, utilizate in anumite cazuri ca dispozitive de siguranta in locul supapelor, sunt fixate cu ajutorul unui suport pe tevaria sau recipientele sub presiune si care se rup atunci cand presiunea depaseste o valoare maxima data, sunt clasificate in functie de materia constitutiva (pozitiile nr. 39.26, 71.15, 73.26, 74.19, 75.08, 76.16 etc.).
3) Vanele si organele de trecere similare, cu mai multe cai, de tip arborescent, pentru liniile de conducte.
4) Diferite robinete (admisie, purjare etc.) pentru tuburi indicatoare de nivel.
5) Robinetele de golire pentru radiatoare.
6) Valvele de camere cu aer.
7) Valvele reducatoare de presiune care asigura scaderea (detenta) presiunii gazelor si mentinerea unei presiuni constante si sensibil diminuate cu ajutorul unui obturator actionat in general printr-un element manometric (membrana, capsula etc.) echilibrat printr-un resort cu tensiune reglabila. Aceste aparate regleaza direct presiunea gazelor care le traverseaza si se monteaza pe buteliile de gaze comprimate, pe rezervoarele sub presiune, pe conductele de alimentare ale aparatelor utilizatoare etc.
Sunt, de asemenea, clasificate aici regulatoarele de presiune, reductoarele de presiune sau detentoarele-regulatoare, asezate la iesirea rezervoarelor sub presiune, cazanelor, pe canalizari sau in vecinatatea aparatelor utilizatoare, care joaca acelasi rol in privinta aerului comprimat, a vaporilor, a apei, a hidrocarburilor sau altor lichide.
Manodetentoarele, adica detentoarele combinate cu manometre, sunt clasificate la aceasta pozitie sau la pozitia nr. 90.26, in functie de faptul ca isi pastreaza sau nu caracterul de organe de robinetarie (vezi paragraful 4 al Notelor explicative de mai sus).
8) Robinetele cu flotor.
9) Robinetele de golire (purjoarele) automate (cu flotor, cu diafragma etc.) pentru eliminarea apei de condensare in circuitele de vapori, inclusiv rezervoarele de condensare propriu-zise, daca ansamblul formeaza un singur corp. Raman clasificate aici purjoarele al caror obturator este actionat de un element termostatic (lama bimetal sau capsula) asezat in corpul insusi al aparatelor (purjoare termostatice).
10) Gurile si prizele de apa de incendiu, robinete pentru gurile de incendiu, ajutaje de incendiu sau de stropire prevazute cu un dispozitiv pentru reglarea jetului. Capetele de sprinkler, rampele mecanice contra incendiului si aparatele mecanice de stropit gradinile sunt clasificate la pozitia nr. 84.24.
11) Robinetele amestecatoare, care sunt robinete de aductiune cu mai multe cai care conduc la o camera de amestec. Sunt clasificate la aceasta pozitie vanele termostatice de amestecare care incorporeaza un element termosensibil cu tensiune reglabila care actioneaza obturatoarele de reglare a admisiei in camera de amestec a lichidelor la temperaturi diferite.
12) Clapetele si supapele de evacuare ale apelor uzate, pentru bai, lavoare etc., altele decat dopurile simple care se asaza manual (regimul materialului constitutiv).
13) Supapele si vanele de balast, ca si alte vane imersate pentru nave.
14) Robinetele prevazute cu un tub flexibil sau telescopic pentru gresarea arborilor sau altor organe de transmisie ale navelor sau altor masini.
15) Capetele de sifon pentru buteliile de apa gazoasa.
16) Valva de inchidere pentru tuburile spray sub presiune pentru deschiderea sau inchiderea recipientelor de tipul bomba, constituite dintr-un capac metalic prevazut cu un buton de apasare cu poanson mobil care deschide sau inchide orificiul de pulverizare al gazului sau lichidului dezinfectant, insecticid etc.
17) Robinetele pentru cuve, butoaie etc.
18) Robinetele pentru umplerea sticlelor, concepute in asa fel incat sa se inchida automat imediat ce nivelul de lichid atinge inaltimea sticlei.
19) Robinetele de bere pentru tejghea, constituite in esenta dintr-unul sau mai multe robinete actionate manual si alimentate sub efectul presiunii gazului carbonic introdus in butoaiele de bere.
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale legate de clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt cuprinse aici partile articolelor de la aceasta pozitie.
Sunt intre altele excluse de la aceasta pozitie:
a) Articolele de robinetarie din cauciuc vulcanizat neintarit (pozitia nr. 40.16), din produse ceramice (pozitia nr. 69.03 si 69.09) sau de sticla (pozitia nr. 70.17 sau 70.20).
b) Sifoanele de evacuare a apelor uzate pentru chiuvete, lavabouri, sali de baie etc. ca si pentru rezervoarele cisterna cu sau fara mecanism, care urmeaza regimul materiei constitutive (de exemplu pozitiile nr. 39.22, 69.10, 73.24).
c) Regulatoarele centrifuge pentru masinile cu vapori (pozitia nr. 84.12).
d) Injectoarele de cazane si pompele cu injectie (pozitia nr. 84.13).
e) Echipament de pulverizat cu aer comprimat etc., (pozitia nr. 84.24).
f) Pistoalele de gresare cu aer comprimat (pozitia nr. 84.67).
g) Arzatoarele de la pozitia nr. 84.68.
h) Robinetele dozatoare pentru distributia inghetatei, alcoolurilor, laptelui etc. (pozitia nr. 84.79).
84.82 - RULMENTI CU BILE, CU GALETI, CU ROLE SAU CU ACE.
8482.10 - Rulmenti cu bile
8482.20 - Rulmenti cu role conice, inclusiv subansamblele de conuri si role conice
8482.30 - Rulmenti cu role butoi
8482.40 - Rulmenti cu ace
8482.50 - Rulmenti cu role cilindrice
8482.80 - Altele, inclusiv rulmentii combinati
- Parti:
8482.91 - - Bile, galeti, role si ace
8482.99 - - Altele
Concepute pentru a inlocui cuzinetii netezi in vederea reducerii pierderilor de energie prin frecare, rulmentii sunt in general asezati intre palier si arbore sau ax, pentru a prelua fie sarcina radiala (rulmentii cu sarcina radiala), fie sarcina axiala (rulmentii cu sarcina axiala), anumite tipuri putand sa preia simultan sarcinile radiale si axiale.
In mod normal rulmentii se compun din doua inele concentrice intre care ruleaza bile sau role pe care un dispozitiv potrivit, numit colivie, le mentine la locul sau la un ecartament constant.
Se deosebesc in mod special:
A) Rulmentii cu bile (cu un singur rand de bile sau cu doua randuri de bile). Sunt de asemenea legate de acest grup glisierele cu bile cum ar fi:
1) Cele compuse dintr-un inel de otel in interiorul caruia este introdus un inel de alama care prezinta sase degajari longitudinale in forma de elipse alungite in care se deplaseaza bilele de otel mici.
2) Cele cu cursa limitata, din otel, care cuprind un cilindru canelat, o colivie cu bile si o carcasa exterioara.
3) Cele cu cursa nelimitata, de otel, care cuprind un segment, un carter care mentine bilele si o sina de ghidare cu nervura prismatica.
B) Rulmentii cu galeti sau cu role de toate formele (cilindrice, conice, bombate in forma de butoi etc.), simple sau cu doua randuri.
C) Rulmentii cu ace, care se deosebesc de rulmentii cu inele sau cu role obisnuiti in sensul ca rolele sunt inlocuite cu galeti cilindrici cu un diametru constant care sa nu depaseasca 5 mm si a caror lungime este egala sau mai mare de trei ori decat diametrul, acesti galeti putand, de altfel, sa fie rotunjiti la extremitatile lor (vezi Nota de la subpozitia I de la Capitol). Adesea aceste role nu contin colivie.
Datorita presiunii mari la care sunt supuse suprafetele in contact, rulmentii sunt in general din otel foarte dur (otel cu crom, mai ales); cu toate acestea, pentru anumite utilizari, se construiesc din bronz sau cupru, sau chiar din material plastic.
PARTI
Sunt clasificate la aceasta pozitie partile de rulmenti, cum ar fi:
1) Bilele de otel calibrate, chiar daca nu sunt destinate pentru rulmenti; conform Notei 6 de la Capitol, se considera ca atare bilele lustruite al caror diametru maxim sau minim nu difera cu mai mult de 1% din diametrul nominal, cu conditia, ca diferenta (toleranta) sa nu depaseasca 0,05 mm; bilele de otel care nu raspund la aceasta definitie sunt clasificate la pozitia nr. 73.26.
2) Bilele pentru rulmenti, de cupru, de bronz sau de materiale plastice.
3) Rolele de toate formele, galetii si acele pentru rulmenti.
4) Inelele, coliviile, saibele, mansoanele de fixare care pot sa fie recunoscute ca fiind destinate pentru rulmenti.
Pozitia exclude partile de masini sau organele mecanice care contin rulmeni, indiferent daca sunt sau nu separabile. Aceste piese urmeaza regimul lor propriu; este cazul in mod special al:
a) Palierelor, lagarelor, dispozitivelor de montare a rulmentilor si consolelor lagarelor (pozitia nr. 84.83).
b) Butucilor de roti si rotilor libere de biciclete (pozitia nr. 87.14).
84.83 - ARBORI DE TRANSMISIE (INCLUSIV ARBORI CU CAME SI VILBROCHENE) SI MANIVELE; LAGARE SI CUZINETI; ANGRENAJE SI ROTI DE FRICTIUNE; TIJE FILETATE CU ROLE SAU CU BILE; REDUCTOARE, MULTIPLICATOARE SI VARIATOARE DE VITEZA, INCLUSIV CONVERTIZOARE DE CUPLU; VOLANTI SI FULII, INCLUSIV FULII CU MUFE; AMBREIAJE SI ORGANE DE CUPLARE INCLUSIV ARTICULATII.
8483.10 - Arbori de transmisie (inclusiv arbori cu came si vilbrochene) si manivele
8483.20 - Lagare cu rulmenti incorporati
8483.30 - Lagare, altele decat cu rulmenti incorporati; cuzineti
8483.40 - Angrenaje si roti de frictiune, altele decat rotile simple si alte organe elementare de transmisie; tije filetate cu bile sau role, reductoare, multiplicatoare si variatoare de viteza, inclusiv convertizoare de cuplu
8483.50 - Volanti si fulii, inclusiv fulii cu mufe
8483.60 - Ambreiaje si organe de cuplare, inclusiv articulatii (universale)
8483.90 - Parti
Este vorba aici de organele mecanice utilizate pentru transmiterea energiei:
1●) Fie de la o masina motrice exterioara la una sau mai multe masini utilizatoare.
2●) Fie dintr-o parte in alta a mecanismului, in cadrul aceleiasi masini.
A. - ARBORI DE TRANSMISIE (INCLUSIV ARBORII CU CAME SI VILBROCHENE) SI MANIVELE
In mod uzual, acestia transmit o miscare de rotatie. Ele includ:
1) Arborii motori sau arborii conducatori, care sunt antrenati direct de motor.
2) Arborii de transmisie secundari care, prin intermediul angrenajelor sau fuliilor si curelelor etc., primesc miscarea arborelui motor si o transmit la masini sau la alti arbori secundari.
3) Arborii articulati, compusi din arbori elementari legati prin articulatii mecanice sferice, "in cruce" etc.
4) Arborii flexibili, care sunt folositi pentru a transmite miscarea de la un organ motor la scule de mana sau la aparate de masura (de exemplu turometre, indicatoare de viteza etc.).
5) Arborii cotiti, arborii cu manivela, vilbrochenele, manivelele si contra-manivelele, compuse dintr-una sau din mai multe piese asamblate, aceste organe sunt destinate sa antreneze bielele in vederea transformarii miscarii alternative in miscare rotativa sau invers.
6) Arborii cu excentric si arborii cu came.
Pozitia nu se refera la axele simple, pivoti si osii care nu fac decat sa suporte organele de miscare, fara a le transmite miscarea.
Sunt, de asemenea, excluse:
a) Barele de fier sau de otel profilate, chiar destinate sa fie transformate in arbori (pozitia nr. 72.14 sau 72.15).
b) Tronsoanele de cabluri rasucite pentru arbori flexibili, care nu au dispozitiv de antrenare la extremitatile lor (pozitia nr. 73.12).
c) Bilele oscilante pentru transmiterea miscarii la barele de taiere ale masinilor de tuns gazonul sau ale masinilor de secerat (pozitia nr. 84.33).
B. - LAGARE SI CUZINETI
Destinati sa suporte si sa mentina arborii, lagarele cuprind in general doua piese care se reunesc pentru a forma un colier in care se asaza cuzinetul sau rulmentul. Adesea, ele contin organele de gresare. Lagarele speciale care sunt asezate la capatul arborilor orizontali pentru a se opune miscarii de impingere axiala sunt numite opritoare. In ceea ce le priveste pe cele care sunt folosite pentru a sustine arborii verticali care lucreaza ca pivoti pentru a-i mentine lateral, fiind fixate din loc in loc, sunt denumite respectiv crapodine si cutii de lagare.
Suporturile de lagare (talpi, scaune, console, nise, dispozitive de suspendare etc.) nu sunt clasificate la aceasta pozitie decat atunci cand sunt echipate cu un lagar sau daca contin un locas destinat pentru montarea directa a cuzinetilor sau rulmentilor; in caz contrar, urmeaza regimul materiei constitutive (pozitia nr. 73.25 sau 73.26 in general).
Rulmentii (cu bile, cu ace etc.) montati pe lagare urmeaza regimul acestora; prezentati izolat, ei se clasifica, la pozitia nr. 84.82.
Din contra, cuzinetii sunt cuprinsi aici, chiar daca sunt prezentati fara lagarele lor; aceste organe constau in suprafete de alunecare cilindrice (mansoanele netede intr-o singura piesa sau mai multe parti asamblate), in interiorul carora se roteste arborele sau axul. Sunt in general realizate din aliaje sau din produse sinterizate metalice antifrictiune, dar se fabrica, de asemenea, din anumite alte materiale, cum ar fi materialul plastic.
Cu toate acestea, pozitia nu cuprinde cuzinetii de grafit sau din alt carbon, care care se clasifica la pozitia nr. 68.15.
C. - ANGRENAJE SI ROTI DE FRICTIUNE
Angrenajele realizeaza transmiterea miscarii cu ajutorul elementelor dintate: roti, pinioane, cremaliere sau suruburi fara sfarsit. Dupa raportul dintre numarul de dinti al elementelor aflate in contact, miscarea este transmisa la aceeasi viteza, la o viteza marita sau la o viteza redusa. De altfel, se poate modifica directia de transmisie in functie de angrenajele utilizate (pinioane conice, de exemplu) si unghiul sub care se angreneaza, sau se poate transforma miscarea rotativa in miscare rectilinie, sau invers prin asocierea de exemplu, a unui pinion si a unei cremaliere.
Aceasta pozitie se refera la toate tipurile de angrenaje (cilindrice, conice, cu surub fara sfarsit, cu dinti drepti, elicoidali etc.) si cuprinde atat organele elementare, cum ar fi rotile dintate (inclusiv rotile dintate sau similare pentru transmiterea prin lant articulat) cat si legaturile lor.
In ceea ce priveste rotile de frictiune (numite adesea si galeti), ele transmit miscarea prin frecarea simpla a suprafetelor externe ale celor doua corpuri de rotatie, cilindrice sau conice, montate unul pe arborele motor si celalalt pe arborele condus. Aceste organe sunt in mod obisnuit din fonta si adesea sunt acoperite cu piele, cu lemn, cu fibre acoperite sau impregnate, sau cu orice alt material propriu pentru accentuarea frictiunii.
D. - SURUBURI FILETATE CU BILE SAU CU ROLE
Suruburile filetate cu bile (cunoscute de asemenea sub denumirea de suruburi cu bile) sau cu role constau dintr-un surub cu filet si dintr-o piulita cu bile, bilele fiind dispuse in interiorul piulitei in alveole; aceste materiale permit transformarea unei miscari rotative intr-o miscare liniara si invers.
E. - REDUCTOARE, MULTIPLICATOARE SI VARIATOARE DE VITEZA, INCLUSIV CONVERTIZOARELE DE CUPLU
Cu acesti termeni se denumesc dispozitivele, cu comanda manuala sau automata, care permit sa se varieze viteza masinii antrenate in functie de necesitati, cea a masinii motrice ramanand constanta. Exista mai multe tipuri de organe de transmisie din aceasta categorie. Sunt clasificate aici:
1) Reductoarele, multiplicatoarele si cutiile de viteze, care se compun din diferite seturi de angrenaje, in general inchise intr-un carter, ale carui elemente motoare se adapteaza la diferite combinatii cu elementele antrenate, asa incat sa se varieze raportul de transmisie.
2) Variatoarele cu discuri sau conuri de frictiune si cele cu lanturi sau curele in care un disc, un con, un lant sau o curea este in contact cu un platou de frictiune a carui pozitie, variabila fata de centrul discului sau de varful conului, determina relatia dintre viteza elementului motor si cea a elementului antrenat.
3) Variatoarele hidraulice, inclusiv convertoarele de cuplu, hidraulice. Variatia este obtinuta prin rotatia paletelor elementului motor intr-un fluid (in general ulei) si prin reactia pe paletele fixe sau mobile ale elementului condus. Puterea este transmisa fie prin presiune (variatorul hidrostatic), fie prin flux (variatorul hidrodinamic sau convertorul de cuplu).
Reductoarele si variatoarele de viteza care formeaza corp cu un motor (de exemplu blocurile motoreductoare) urmeaza regimul motorului.
F. - VOLANTI
Volantii, care ating adesea dimensiuni mari si o greutate relativ considerabila, sunt roti concepute in asa fel incat masa lor sa se afle in principal concentrata pe janta (partea exterioara), pentru a acumula energia cinetica. Volantii sunt regulatoare de miscare; inertia lor se opune variatiilor de viteza. In acest caz, ele sunt, intre altele, utilizate pentru a transmite forta motrice, fie cu ajutorul curelelor sau a cablurilor (volantii-fulii), fie cu ajutorul unei biele (volantii cu brat biela-manivela sau placi-manivele), fie prin angrenaje (volantii cu coroana dintata).
G. - FULII, INCLUSIV FULII CU MUFLE
Fuliile sunt organe utilizate pentru transmiterea miscarilor de rotatie cu ajutorul curelelor sau a cablurilor pe care le antreneaza (fulii motoare) sau care ii antreneaza (fulii receptoare) prin frictiune. Fuliile obisnuite au forma de roti a caror janta, dupa caz, este neteda (plata sau bombata) sau cu sant. De asemenea exista anumite tipuri, cum ar fi fuliile-tambur, care au forma unor trunchiuri de con sau de cilindri mai mult lungi decat largi, si fulii-conuri, numite fulii in trepte, compuse dintr-un ansamblu, de regula crescatoare sau descrescatoare, de fulii obisnuite cu diametre diferite.
Sunt cuprinse aici nu numai fuliile care asigura direct transmiterea miscarii, dar si cele care constau din simple ghidaje sau puncte de sprijin care se rotesc pentru ghidarea curelelor si a cablurilor, cum ar fi fuliile de tensionare sau intinzatoarele pentru curele, fuliile cu mufle, compuse din doua sau mai multe fulii libere (de mers in gol), montate intr-o aceeasi invelitoare etc.
Cu toate acestea, ansamblele de fulii care constituie mufle sau palane (scripeti) sunt clasificate la pozitia nr. 84.25.
H. - AMBREIAJE
Ambreiajele sunt dispozitive care se intercaleaza intre arborele motor si arborele condus in scopul de a le face solidare unul la celalalt sau de a le izola. Sunt incluse aici, in special:
Ambreiajele de frictiune (constituite din discuri, conuri sau coroane rotative, care pot fi puse in contact unele cu altele si apoi eliberate), ambreiajele cu gheare (ale caror piese complementare poarta, una proeminenta sau gheara, cealalta goluri corespunzatoare, care le permit sa se cupleze intre ele), ambreiajele centrifuge automate, care se anclanseaza sau se declanseaza in functie de viteza de rotatie, ambreiajele pneumatice, ambreiajele hidraulice etc.
Ambreiajele electromagnetice sunt clasificate la pozitia nr. 85.05.
I.J. - ORGANE DE CUPLARE, INCLUSIV ARTICULATII (UNIVERSALE)
Intre organele de cuplare, se disting mansoanele de cuplare fixe (cu inele de strangere, cu placi etc.), cuplajele elastice (cu tacheti, cu brose, cu inele, cu panglica, cu bile de cauciuc, cu resorturi etc.) si cuplajele hidraulice. In privinta articulatiilor (universale) ele constau in esenta din organe care permit legatura permanenta a arborilor, de tip cardanic, Oldham sau asemanatoare (cu cruce, cu miez sferic etc.).
PARTI
Sub rezerva dispozitiilor generale referitoare la clasificarea partilor (vezi Consideratiile generale ale Sectiunii), sunt cuprinse aici partile articolelor de la aceasta pozitie.
Sunt intre altele excluse de la aceasta pozitie:
a) Ebosele brute de forja pentru vilbrochene, arbori de transmisie etc., de la pozitia nr. 72.07.
b) Organele de transmisie de natura celor descrise mai sus (cutii de viteze, arbori de transmisie, ambreiaje, diferentiale etc.), altele decat organele care fac parte intrinseca din motoare, atunci cand sunt posibil de recunoscut ca destinate numai sau in principal pentru vehicule terestre sau aeronave (Sectiunea XVII).
In felul acesta un vilbrochen sau un arbore cu came ramane clasificat aici, chiar daca este conceput special pentru un motor de autovehicul; din contra, arborii de transmisie, cutiile de viteze si diferentialele de la automobile sunt clasificate la pozitia nr. 87.08.
Organele de transmisie de natura celor de la aceasta pozitie raman clasificate aici chiar daca sunt in mod special concepute pentru nave.
e) Furniturile de ceasornicarie (pozitia nr. 91.14).
84.84 - GARNITURI DE ETANSARE SI ARTICOLE SIMILARE DIN FOI DE METAL COMBINATE CU ALTE MATERIALE SAU DIN DOUA SAU MAI MULTE STRATURI DE METAL; SETURI SAU SORTIMENTE DE GARNITURI DE ETANSARE SI SIMILARE DE COMPOZITII DIFERITE; PREZENTATE IN PUNGI, PLICURI SAU AMBALAJE SIMILARE; GARNITURI PENTRU ETANSARI MECANICE.
8484.10 - Garnituri de etansare si articole similare din foi de metal combinate cu alte materiale sau din doua sau mai multe straturi de metal
8484.20 - Garnituri pentru etansari mecanice
8484.90 - Altele
A. - GARNITURI DE ETANSARE SI ARTICOLE SIMILARE DIN FOI DE METAL COMBINATE CU ALTE MATERIALE SAU DIN DOUA SAU MAI MULTE STRATURI DE METAL
Acestea se compun:
1●) Fie dintr-un miez de azbest (sau chiar de pasla, carton sau orice alt material nemetalic), inserat intre doua foi metalice.
2●) Fie din azbest (sau orice alt material nemetalic), decupate in forma dorita si care sunt sertizate cu material protector pe marginile exterioare ca si, eventual, pe marginile gaurilor pe care le contin.
3●) Fie, dintr-un pachet de foi dintr-un acelasi metal sau metale diferite.
Ele sunt utilizate, in principal, pentru ajustarea anumitor piese de motoare (chiulase), de pompe etc., sau pentru racordarea anumitor conducte.
Nu sunt considerate ca garnituri de acest tip garniturile de azbest simplu intarite cu fire sau cu tabla metalica (pozitia nr. 68.12); aceste garnituri nu pot sa fie clasificate la aceasta pozitie decat atunci cand sunt indeplinite conditiile indicate in paragraful B de mai jos.
B. - SETURI DE GARNITURI
Astfel de seturi din orice material (pluta aglomerata, piele, cauciuc, tesatura, carton, azbest etc.) se clasifica aici daca sunt ambalate in pungi, plicuri, cutii etc., cu conditia ca garniturile sa nu fie toate din acelasi material.
Pentru a fi clasificate aici, seturile trebuie sa contina cel putin doua garnituri din materiale diferite. Astfel, o punga, un plic, cutie etc. care contine, spre exemplu, cinci garnituri din carton nu se clasifica la aceasta pozitie ci la pozitia nr. 48.23; in schimb, daca acest set contine si o garnitura de cauciuc, setul se clasifica la aceasta pozitie.
C. - GARNITURI DE ETANSARE MECANICA
Aceste garnituri de etansare mecanica (garnituri cu inele glisante si garniturile cu inele-arcuri, de exemplu) constituie ansamble mecanice ce asigura o jonctiune etansa intre doua suprafete plane aflate intr-o miscare de rotatie si care impiedica scurgerile de lichid aflat la inalta presiune in masinile sau aparatele in care sunt montate, in ciuda presiunii si solicitarilor la care sunt supuse, fie datorita organelor in miscare, fie datorita vibratiilor etc.
Aceste garnituri au o structura destul de complexa. Ele contin:
1●) parti fixe care, devin solidare cu masina sau aparatul atunci cand garnitura este montata.
2●) parti susceptibile de a se misca: elemente rotative, elemente cu arcuri etc.
Denumirea de garnituri de etansare mecanica este datorata prezentei acestor parti mobile.
Ele servesc la dispozitivele destinate sa reduca vibratiile lagarelor, a garniturilor propriu-zise si, uneori, a racordurilor. Aplicatiile lor sunt numeroase, in special la pompe, compresoare, amestecatoare, agitatoare si turbine si sunt fabricate dintr-un mare numar de materiale si de forme.
Sunt excluse din aceasta pozitie:
a) Garniturile, altele decat garniturile de etansare mecanica sau cele metaloplastice, neprezentate in conditiile indicate la paragraful B de mai sus (in general regimul materialului constitutiv).
b) Funiile pentru etansare (de exemplu din azbest, pozitia nr. 68.12).
c) Inelele de etanseitate de la pozitia nr. 84.85.
84.85 - PARTI DE MASINI SAU DE APARATE, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE IN ACEST CAPITOL, FARA CONEXIUNI ELECTRICE, PARTI IZOLATE ELECTRIC, BOBINAJE, CONTACTE SAU ALTE CARACTERISTICI ELECTRICE.
8485.10 - Elice pentru vapoare si paletele lor
8485.90 - Altele
Aceasta pozitie cuprinde toate partile neelectrice ale masinilor, aparatelor sau motoarelor mecanice, altele decat:
a) Cele care sunt special concepute pentru a fi utilizate numai sau in principal, pe o masina determinata (chiar pe o masina care este clasificata la pozitia nr. 84.79 sau 85.43. sau eventual la Sectiunea XVII, la Capitolul 90 etc.); aceste parti se clasifica la pozitia aferenta masinii, sau atunci cand este prevazuta o pozitie separata, la respectiva pozitie.
b) Partile care sunt clasificate la pozitia nr. 84.81 pana la 84.84.
c) Partile incadrate mai specific in alte rubrici din Nomenclatura sau care sunt excluse prin Nota 1 de la Sectiune sau prin Nota 1 a acestui Capitol, cum ar fi curelele transportoare sau de transmisie din materiale plastice (Capitolul 39), curele transportoare sau de transmisie din cauciuc vulcanizat (pozitia nr. 40.10), ca si alte articole tehnice de cauciuc vulcanizat neintarit (pozitia nr. 40.16), articolele din piele naturala sau reconstituita (pozitia nr. 42.04), curele transportoare sau de transmisie din materiale textile (pozitia nr. 59.10) si alte articole tehnice din materiale textile (pozitia nr. 59.11), parti din materiale ceramice sau din sticla (Capitolele 69 sau 70), pietrele pretioase sau semipretioase, naturale, artificiale sau reconstituite (Capitolul 71), suruburile, lanturile, resorturile si alte parti de uz general in sensul Notei 2 de la Sectiunea XV si periile (pozitia nr. 96.03).
Sunt cuprinse aici, sub rezerva ca ele sa fie recunoscute ca parti de masini, fara sa fie parti ale unei masini determinate, articole, cum ar fi dispozitive de gresat neautomate (cu bila, cu fitil etc.), roti de mana, leviere si manete de comanda, cartere, placi si dispozitive de protectie pentru masini, batiuri, socluri de masini si inele de etansare. Aceste inele, care au in general o sectiune circulara, au o structura destul de simpla (de exemplu inele din cauciuc si o armatura metalica asamblate prin vulcanizare), caracterizate prin absenta partilor mobile. Acestea sunt utilizate la o mare categorie de masini si aparate pentru prevenirea scurgerii uleiului sau gazului sau impotriva patrunderii prafului etc., prin etansarea suprafetelor care se imbina.
De asemenea, pozitia cuprinde elicele si rotile cu zbaturi pentru vase si barci.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
