Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
STICLA SI ARTICOLE DIN STICLA
Note de Capitol.
1. - Capitolul nu cuprinde:
a) articolele de la pozitia nr. 32.07 (de exemplu amestecuri care pot fi vitrificate, frite de sticla, alta sticla sub forma de pulbere, granule, lamele sau fulgi);
b) articolele de la Capitolul 71 (de exemplu imitatii de bijuterii);
c) cablurile din fibre optice de la pozitia nr. 85.44, izolatorii electrici (pozitia 85.46) si piesele izolante (pozitia nr. 85.47);
d) fibrele optice, elementele de optica prelucrate optic, seringile hipodermice, ochii artificiali, precum si termometrele, barometrele, areometrele, densimetrele si alte articole si instrumente de la Capitolul 90;
e) lampi si corpuri de iluminat, lampile-reclama, firmele luminoase, placile indicatoare luminoase si articolele similare, dispunand de o sursa de lumina permanenta fixa, precum si partile lor, de la pozitia nr. 94.05;
f) jocuri, jucarii si accesorii pentru pomul de Craciun, precum si celelalte articole de la Capitolul 95, altele decat ochii fara mecanism pentru papusi sau pentru alte articole de la Capitolul 95;
g) nasturii, pulverizatoarele, recipientele izoterme montate si alte articole de la Capitolul 96.
2. - In sensul pozitiilor nr. 70.03, 70.04 si 70.05:
a) nu este considerata ca prelucrata, sticla care a suferit operatii de prelucrare inainte de operatia de recoacere;
b) taierea in forme nu influenteaza clasificarea ca sticla sub forma de placi sau foi;
c) prin straturi absorbante, reflectorizante sau nereflectorizante, se inteleg straturile metalice sau din compusi chimici (de exemplu oxizi metalici etc.), de grosimi microscopice, care absorb, in special, razele infrarosii sau imbunatatesc calitatile reflectorizante ale sticlei, fara sa afecteze transparenta sau semitransparenta lor sau care impiedica reflectarea luminii de pe suprafata sticlei.
3. - Produsele clasificate la pozitia nr. 70.06 raman clasificate la aceasta pozitie, chiar daca ele prezinta caracterul unor articole.
4. - In sensul pozitiei nr. 70.19, prin expresia vata de sticla se intelege:
a) vata (lana) minerala, al carui continut de silice [SiO(2)] este de minimum 60% din greutate;
b) vata minerala, al carui continut de silice [SiO(2)] este sub 60%, dar cu continut de oxizi alcalini [K(2)O] sau [Na(2)O] peste 5% in greutate sau un continut de anhidrida borica [B(2)O(3)] peste 2% in greutate. Vata minerala care nu respecta aceste conditii, se clasifica la pozitia nr. 68.06.
5. - In Nomenclatura, cuartul topit si alte silice topite sunt considerate ca sticla.
CONSIDERATII GENERALE
Capitolul cuprinde sticla sub toate formele ei, precum si articolele din sticla (cu exceptia produselor excluse de Nota 1 a Capitolului sau cuprinse la pozitii mai specifice ale Nomenclaturii).
Sticla (cu exceptia cuartului si a altor silice topite mentionate mai jos) este un amestec topit si omogen, al unui silicat alcalin (de sodiu sau de potasiu) cu unul sau mai multi silicati de calciu si de plumb, in proportii variabile, si auxiliar bariu, aluminiu, mangan, magneziu etc.
In functie de compozitia lor, pot fi distinse mai multe varietati de sticla: sticla de Boemia, cristal de plumb, sticla Kron, sticla flint, stras etc. Aceste diferite varietati de sticla sunt produse necristaline (amorfe) si perfect transparente.
Diferitele pozitii ale acestui Capitol cuprind articolele corespunzatoare, indiferent de varietatea de sticla pe care o contin.
Marea varietate de procedeu de fabricatie a sticlei cuprinde:
A) Turnarea (de exemplu pentru oglinzi).
B) Laminarea (de exemplu pentru oglinzi, sticla armata etc.).
C) Flotarea (pentru sticla flotata).
D) Mularea, chiar combinata cu presarea, suflarea sau tragerea (de exemplu pentru fabricarea sticlelor pentru lichide, a paharelor fara picior, pentru diferite sticle optice, scrumiere).
E) Suflarea, la gura sau mecanic, cu sau fara forme (de exemplu pentru fabricarea sticlelor pentru lichide, a flacoanelor, fiolelor, obiectelor de fantezie sau uneori a foilor de sticla, numita sticla pentru geamuri).
F) Tragerea sau extruziunea (in particular sticla numita sticla pentru geamuri, baghetelor, tevilor, fibrelor din sticla).
G) Presarea, in general in forme, frecvent utilizata ca procedeu de obtinere, de exemplu a scrumierelor, si care este combinata in egala masura cu laminarea (de exemplu pentru fabricarea sticlei imprimate) sau cu suflarea (de exemplu pentru fabricarea sticlelor pentru lichide).
H) Modelarea cu suflaiul, pornind de la baghete, tevi etc., pentru fabricarea fiolelor sau a obiectelor mici de podoaba etc.
I.J) Decuparea obiectelor din sfere, lingouri etc., obtinute in prealabil printr-un procedeu oarecare (articolele din silice sau din cuart topit, in particular, sunt deseori obtinute pornind de la lingouri sau ebose pline sau goale).
In ceea ce priveste sticla numita multicelulara sau sticla spongioasa, vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 70.16.
In anumite cazuri metoda de obtinere determina clasificarea anumitor sticle turnate in acest Capitol. De exemplu pozitia nr. 70.03 se refera numai la sticla numita laminata sau turnata si pozitia nr. 70.04 numai la sticla trasa sau suflata.
Nota 5 a Capitolului, prevede ca expresia "sticla" cuprinde si produsele din cuart si alte silice topite.
Capitolul cuprinde, de asemenea:
1) Sticlele laptoase sau opaline, care sunt translucide si se obtin adaugand la masa de sticla (in proportie de aproximativ 5%) materiale ca fluorina sau cenusa de os. Materialele adaugate determina cristalizarea partiala a topiturii in cursul racirii sau recoacerii.
2) Produsele denumite "vitroceramice" sau "sticle ceramice", in care sticla este transformata in materie cristalina aproape in intregime, printr-un proces de cristalizare controlata. Ele sunt obtinute adaugand amestecului de sticla agenti de cristalizare, care sunt deseori din oxizi metalici (ca dioxid de titan, oxid de zirconiu) sau din metale (de exemplu pulbere de cupru). Produsele, obtinute prin tehnica obisnuita a sticlariei, sunt mentinute la temperatura necesara pentru asigurarea cristalizarii corpului vitros in jurul cristalelor de nuclearizare (devitrificare). Produsele vitroceramice pot fi opace sau uneori transparente. Proprietatile lor mecanice, electrice si de rezistenta la caldura, sunt mult superioare celor ale sticlei comune.
Sticlele cu coeficient mic de dilatare, de exemplu sticla borosilicica.
70.01 - CIOBURI SI ALTE DESEURI DIN STICLA; STICLA IN MASA
Pozitia cuprinde:
A) Deseurile si resturile de sticla, de toate felurile, care sunt reziduuri de la fabricarea obiectelor de sticla (inclusiv deseurile de sticla provenind de la proiectarea materialului in afara creuzetului de topire si apoi recuperate); de asemenea, pot fi articole de sticla sparte. Se caracterizeaza in general prin muchiile lor ascutite.
B) Sticla (inclusiv sticla numita email) in masa (adica mai mult sau mai putin in blocuri), lingouri sau forme similare, mai mult sau mai putin regulate, fara destinatie particulara.
Varietatea de sticla numita email consta dintr-o sticla mai fuzibila si mai densa decat sticlele obisnuite. In general este opaca, iar uneori transparenta; poate fi incolora sau variat colorata. Aceasta varietate se clasifica la aceasta pozitie numai daca ea este prezentata in masa (in blocuri sau placi). Este utilizata pentru a colora sau opacifia celelalte sticle, pentru fabricarea cu suflaiul, a articolelor decorative sau de fantezie, pentru emailarea ceramicii etc.
Pozitia cuprinde de asemenea, aici "vitritul in masa" care este un tip de sticla impura, cu punct de topire coborat, utilizata pentru a izola una fata de cealalta bornele de contact situate la baza soclului becului electric. Prezinta caracteristica de a contine o proportie neobisnuita de dioxid de mangan, care ii confera o nuanta foarte inchisa, apropiata de negru, astfel incat ascunde dispozitivul interior al soclului.
Sticla (inclusiv sticla numita email si vitritul) prezentata sub forma de pulbere, granule, lamele sau fulgi, se clasifica la pozitia nr. 32.07.
70.02 - BILE DIN STICLA (ALTELE DECAT MICROSFERELE DE LA POZITIA NR. 70.18), BARE, BAGHETE SAU TUBURI, NEPRELUCRATE.
7002.10 - Bile
7002.20 - Bare sau baghete
- Tuburi:
7002.31 - - Din cuart sau din alte silice topite
7002.32 - - Din alta sticla cu un coeficient de dilatare liniar de maximum 5 x 10-6 per Kelvin intre 0°C si 300°C
7002.39 - - Altele
Pozitia cuprinde:
1) Bilele de sticla, in general obtinute prin mulare sau presare sau cu ajutorul masinilor cu surub dublu, si care pot fi utilizate, intre altele, ca materie prima pentru fabricarea fibrelor de sticla, pentru prepararea (granularea) placilor litografice pentru imprimarea offset.
2) Baghetele si tuburile din sticla cu diferite diametre, obtinute in general prin tragere (combinata cu suflarea in cazul tuburilor); acestea pot fi utilizate in diferite scopuri (de exemplu pentru fabricarea diferitelor piese de masini sau de aparate pentru industria chimica, industria textila etc., pentru fabricarea termometrelor, fiolelor sau pieselor de lampi electrice sau electronice, a articolelor decorative). Anumite tuburi, in special tuburile fluorescente pentru uz publicitar, au o compartimentare interioara in lungime care se obtine in timpul tragerii.
Aceasta grupa cuprinde sticla numita email sub forma de bare, baghete sau tuburi (sticla email este definita in Nota explicativa de la pozitia nr. 70.01).
Pozitia cuprinde numai bilele neprelucrate, precum si barele, baghetele si tuburile neprelucrate, adica brut trase sau simplu taiate la lungime, chiar daca extremitatile lor au fost polizate.
Pozitia exclude bilele, baghetele si tuburile transformate in obiecte finite sau in parti de articole finite care pot fi recunoscute ca atare (de exemplu pozitiile nr. 70.11, 70.17, 70.18 sau Capitolul 90). Daca sunt prelucrate, dar nu pot fi recunoscute ca avand o destinatie bine definita, aceasta se clasifica la pozitia nr. 70.20.
Pozitia cuprinde tuburile de sticla, chiar taiate la lungime, care contin in masa de sticla substante fluorescente. Dimpotriva, tuburile acoperite din interior cu substante fluorescente, chiar fara alte prelucrari, se clasifica la pozitia nr. 70.11.
Bilele din sticla avand caracter de jucarie (bile cu nervuri sau multicolore, care imita agatul indiferent de modul de conditionare si bilele de orice tip prezentate in saculete, pentru amuzamentul copiilor) se clasifica la pozitia nr. 95.03. Bilele care se utilizeaza la inchiderea flacoanelor inviolabile, care sunt prelucrate dupa ce au fost formate, se clasifica la pozitia nr. 70.10.
De asemenea, sunt excluse de la aceasta pozitie granulele sferice (microsferele cu un diametru de maximum 1mm), utilizate la fabricarea panourilor reflectorizante pentru semnalizarea rutiera, a ecranelor cinematografice sau pentru curatarea motoarelor cu reactie pentru avioane sau a suprafetelor metalice (pozitia nr. 70.18).
70.03 - STICLA TURNATA, LAMINATA, IN PLACI, FOI SAU PROFILE, CHIAR CU UN STRAT ABSORBANT, REFLECTORIZANT SAU NEREFLECTORIZANT, DAR NEPRELUCRATA PRIN ALTE PROCEDEE.
- Placi si foi, nearmate:
7003.12 - - Colorate in masa, opace, placate (dublate) sau cu un strat absorbant, reflectorizant sau nereflectorizant
7003.19 - - Altele
7003.20 - Placi si foi, armate
7003.30 - Profile
Pozitia cuprinde toate tipurile de sticla numite turnate, obtinute prin procedee de turnare sau de laminare, cu conditia sa fie sub forma de placi sau foi, de orice grosime sau profilate, chiar cu straturi absorbante, reflectorizante sau nereflectorizante, chiar decupate in forme, dar neprelucrate altfel.
Pozitia cuprinde:
A) Placi de sticla neprelucrate. Acestea sunt in general netransparente datorita suprafetei rugoase sau granulate. De asemenea, poate fi colorata artificial in masa cu oxizi metalici sau cu alte saruri. Cele lustruite si polizate se clasifica la pozitia nr. 70.05.
B) O categorie de sticle, mai mult sau mai putin opacifiate, uneori complet opace. Deseori aspectul acestora este de marmura, alabastru sau portelan. Sunt fabricate in culorile alb, negru sau in orice nuanta uni sau cu vinisoare si sunt utilizate la acoperirea peretilor, la fabricarea politelor pentru lavabouri, tejghele, birouri, a meselor de lucru etc., la fabricarea placilor funerare, a panourilor de reclama, a firmelor etc.
Acest tip de sticla poate fi destinata unei polizari mecanice ulterioare pe una sau pe ambele fete. Astfel prelucrate, acestea se clasifica la pozitia nr. 70.05. In stare bruta ele au striatii care provin de la laminare sau au urme de nisip rezultand de la turnare. "Marbritul", are in plus o fata striata sau rugoasa, pentru marirea aderentei.
C) O categorie de sticle netransparente, care au suprafata neregulata rezultata in cursul fabricatiei. Grupa cuprinde: sticla turnata groasa, geam catedral chiar mat, sticlele care au una dintre suprafete profilata sau cu desene imprimate (cu striatii paralele sau rombice, cu caneluri etc.), sticlele ondulate si daca ele sunt obtinute prin turnare, asa-zisele sticle antice (adica sticle contin bule de aer sau au crapaturi pe suprafata, sau alte "defecte" voite. Astfel de tipuri de sticle, care pot fi colorate in masa, sunt utilizate pentru ferestrele uzinelor, depozitelor, birourilor, ale salilor de baie sau in general ale tuturor locurilor unde sunt necesare geamuri translucide.
Datorita modului de fabricare, sticlele din aceasta categorie nu sunt transformate in sticle plane printr-o prelucrare ulterioara.
Asa cum s-a precizat deja, pozitia cuprinde numai sticlele obtinute prin turnare sau laminare.
In procesul de turnare (care, cu exceptia cazului suprafetelor mari, este inlocuit prin procedeul de laminare), sarja de sticla topita se toarna pe o masa fixa. Doua rigle metalice montate de-o lungul acestei mese limiteaza grosimea. Creuzetul este golit in fata unui cilindru greu de metal. Cilindrul ruleaza pe rigle, impingand masa vascoasa si intinzand-o uniform. Dupa ce sticla ajunge la consistenta necesara, sticla este introdusa intr-un cuptor-tunel de recoacere, in care temperatura scade treptat astfel incat la iesire este racita. In cursul turnarii se pot obtine de asemenea, profile (de exemplu profile U), prin punerea in forme in timp ce sticla este inca in stare pastoasa.
In procesul de laminare, sticla topita, provenind de la un cuptor cu bazin sau de la un creuzet, este deversata intre cilindrii unui laminor, de unde iese fie sub forma unei benzi continue, fie sub forma de placi, foi sau profile, care apoi sunt conduse printr-un sistem mecanic intr-un cuptor-tunel de recoacere.
In timpul procesului de turnare sau de laminare sunt obtinute pe suprafata sticlei striurile, desenele rombice, canelurile etc. In procesul de turnare se utilizeaza fie mese de turnare gravate, fie un rulou gravat care imprima pe sticla semi-topita. In procedeul de laminare, aceste lucrari sunt efectuate cu un cilindru imprimator plasat la iesirea dintre cilindrii laminorului.
Sticlele descrise mai sus pot fi perforate in cursul turnarii sau laminarii si pot fi de asemenea, armate cu metal. Placile de sticla, sticla profilata, geamul catedral si celelalte tipuri de sticla similare sunt uneori armate, daca se impune evitarea pericolului, care ar putea fi cauzat de cioburi in cazul spargerii, aceasta facandu-le apte utilizarii in constructia cladirilor. Sticlele armate sunt obisnuite, aproape intotdeauna prin incorporarea unei retele sau plase din sarma de otel, in timpul laminarii.
Sticlele clasificate la aceasta pozitie pot fi de asemenea, placate sau dublate (in general cu sticla de alta culoare) in cursul fabricatiei sau pot fi acoperite cu un strat absorbant, reflectorizant sau nereflectorizant, dar nu sunt altfel prelucrate.
In afara de sticlele asa-zise turnate, care datorita prelucrarilor la care au fost supuse, se clasifica la alte pozitii (de exemplu nr. 70.05, 70.06, 70.08 sau 70.09), sunt excluse de la aceasta pozitie, sticlele securit de la pozitia nr. 70.07, care au fost supuse laminarii intr-un anumit stadiu al fabricarii lor.
70.04 - STICLA TRASA SAU SUFLATA, IN FOI, CHIAR CU STRAT ABSORBANT, REFLECTORIZANT SAU NEREFLECTORIZANT, DAR NEPRELUCRATA PRIN ALTE PROCEDEE.
7004.20 - Sticla colorata in masa, opaca, placata (dublata) sau cu un strat absorbant, reflectorizant sau nereflectorizant
7004.90 - Alta sticla
Pozitia cuprinde numai sticla obtinuta prin tragere sau suflare, aceasta sticla fiind obtinuta din sticla bruta in foi (chiar decupate in forma).
Procedeele de suflare cu gura, aproape complet abandonate (facand exceptie anumite tipuri de sticla speciale), au fost inlocuite cu diverse procedee mecanice, dintre care unele constau exclusiv din tragere (procedeele Foulcault, Libbey-Owens, Pittsburgh etc.), iar altele combina suflarea cu tragerea.
Prin metodele de mai sus se obtine sticla zisa pentru geamuri, avand diferite grosimi, dar in general mai subtiri decat sticlele turnate (in special oglinzi si dale) de la pozitia nr. 70.03. Sticla pentru geamuri poate fi colorata sau opaca in masa sau placata (dublata) cu sticla de alta culoare, in cursul fabricatiei sau poate fi acoperita cu un strat absorbant, reflectorizant sau nereflectorizant.
Sticla trasa sau suflata este deseuri utilizata in forma in care a fost produsa, fara prelucrari ulterioare. In afara de utilizarea principala pentru ferestre, porti, vitrine, sere, ceasuri, tablouri etc., sticla de acest tip este utilizata pentru acoperirea mobilelor, pentru fabricarea placilor fotografice, a ochelarilor obisnuiti etc.
Sunt excluse de la aceasta pozitie sticla trasa si sticla suflata care a fost slefuita, polizata sau altfel prelucrata la suprafata (vezi Notele explicative de la pozitiile nr. 70.05, 70.06 sau 70.09).
70.05 - GEAM (STICLA FLOTATA SI STICLA SLEFUITA SAU POLIZATA PE UNA SAU DOUA FETE) IN PLACI SAU FOI, CHIAR CU STRAT ABSORBANT, REFLECTORIZANT SAU NEREFLECTORIZANT, DAR NEPRELUCRAT PRIN ALTE PROCEDEE.
7005.10 - Geam nearmat, cu strat absorbant, reflectorizant sau nereflectorizant
- Alte geamuri nearmate:
7005.21 - - Colorate in masa, opace, placate (dublate) sau simplu slefuite
7005.29 - - Altele
7005.30 - Gram armat
Pozitia cuprinde sticla flotata sub forma de placi sau foi. Materiile prime care intra in compozitia acestei sticle sunt topite intr-un cuptor. Sticla in stare pastoasa paraseste cuptorul si se scurge pe suprafata unei bai de metal topit. Pe aceasta baie de flotare, suprafata sticlei obtinute are planeitatea si luciul suprafetei lichide, pe care le mentine in continuare. Inainte de a ajunge la extremitatea baii, sticla este racita pana la temperatura la care ea prezinta o duritate suficienta pentru a putea trece peste cilindrii fara sa sufere deformatii. La iesirea din baia de flotare, sticla trece printr-o galerie de recoacere, la iesirea din aceasta ea este racita si poate fi decupata. Aceasta sticla, care nu a fost supusa operatiilor de slefuire si polizare, prezinta o planeitate perfecta, care rezulta din procedeul de fabricatie aplicat.
Se clasifica, de asemenea, la aceasta pozitie toate categoriile de sticla de la pozitiile nr. 70.03 si 70.04, sub forma de placi, dale sau foi, care au suferit una din operatiile de slefuire sau polizare sau - in general - ambele combinate.
Slefuirea se realizeaza supunand geamul actiunii unui disc rotativ prevazut cu bare de fonta orientate in sicane in prezenta unui jet de apa care contine materiale abrazive in suspensie; in acest mod prin uzura, suprafata geamului devine plana. Transparenta se obtine prin polizare pe o masina care are discuri acoperite cu pasla imbibata cu colcotar sau rosu de Anglia (oxid de fier). Slefuirea se poate efectua de asemenea continuu pe masini care lucreaza simultan pe ambele fete ("twins" sau "twin-slefuite"). Uneori geamul este supus unei polizari finale.
Sticla de la aceasta pozitie poate fi colorata sau opacizata in masa sau placata (dublata) cu o sticla de alta culoare in cursul fabricatiei sau acoperita cu un strat absorbant, reflectorizant sau nereflectorizant.
Geamul de la aceasta pozitie este utilizat in special ca ornament pentru usi si ferestre, pentru vehicule, nave, avioane etc., pentru fabricarea oglinzilor, pentru acoperirea meselor sau a birourilor, tejghelelor etc., pentru fabricarea sticlei securit de la pozitia nr. 70.07.
Placile si foile de sticla care au fost supuse unei prelucrari neprevazute in Nota 2 b) la acest Capitol (inclusiv geamurile simplu curbate sau arcuite), sunt clasificate in alta parte (de exemplu la pozitiile nr. 70.06, 70.07 sau 70.09).
70.06 - STICLA DE LA POZITIILE NR. 70.03, 70.04 SAU 70.05, CURBATA, BIZOTATA, (TAIATA OBLIC) GRAVATA, PERFORATA, EMAILATA SAU ALTFEL PRELUCRATA, DAR NEINRAMATA SI NECOMBINATA CU ALTE MATERIALE.
Pozitia cuprinde sticla de la pozitiile nr. 70.03 pana la 70.05, care a fost supusa uneia sau mai multor prelucrari enumerate mai jos. Totusi, pozitia nu cuprinde sticla securit de la pozitia nr. 70.07, glasvandurile cu pereti multipli de la pozitiile nr. 70.08 si sticla sub forma de oglinzi de la pozitia nr. 70.09.
Sunt clasificate aici in special:
A) Sticla simplu curbata, cum sunt geamurile speciale (de exemplu pentru vitrine), obtinute prin indoire sau curbare la cald, intr-un cuptor corespunzator si pe forme, a sticlelor plane, dar excluzand sticlele curbate sau indoite de la pozitia nr. 70.15.
B) Sticla cu margini prelucrate (slefuite, polizate, imbinate, crestate, sanfrenate, taiate oblic etc.) si transformata in articole, cum sunt placile pentru acoperirea meselor, pentru balante sau alte aparate de cantarit, pentru vizoare, pentru firme si reclame etc., placile de protectie, geamurile pentru fotografii inramate, gravurile etc., pentru geamurile de ferestre, de mobile etc.
C) Sticla perforata, cu striatii, altfel obtinute, decat in cursul fabricatiei etc.
D) Sticla care a suferit dupa fabricatie o prelucrare de suprafata, de exemplu: sticla mata sau sablata, smirghel sau acid, sticla jivrata, sticla gravata (prin orice procedeu), sticla emailata (adica decorata cu emailuri sau culori vitrificabile), sticla acoperita cu desene, decoratii, diverse motive etc., prin orice procedeu (pictura cu mana, imprimare cu ajutorul tiparului pe suport transparent etc.) si toate celelalte sticle altfel decorate, excluzand totusi sticlele pictate cu mana care au caracterul tablourilor, picturilor sau desenelor de la pozitia nr. 97.01.
Pozitia cuprinde nu numai sticla plana sub forma de semifabricat (de exemplu placi fara destinatie particulara), dar si articolele din sticla plana individualizate net, sub rezerva ca acestea sa nu fie inramate, dublate, asociate cu materiale, altele decat sticla. De aceea pozitia cuprinde placile de protectie (pentru usi, comutatoare etc.), taiate oblic sau gaurite, in intregime din sticla, sunt clasificate aici; de asemenea se clasifica aici placile indicatoare, reclamele etc., taiate oblic, colorate, acoperite cu desene sau alte decoratii, fara asocierea altor materiale.
Dimpotriva, placile de sticla cu rame de lemn sau metal comun, pentru inramarea fotografiilor, picturilor etc., se clasifica la pozitiile nr. 44.14 si 83.06, respectiv oglinzi din sticla decorative, incadrate sau nu, avand ilustratii tiparite pe o fata, se clasifica la pozitia nr. 70.09 sau 70.13, platourile pentru servit, constand dintr-o placa de sticla (colorata sau nu) cu rama, cu manere etc. se clasifica la pozitia nr. 70.13, panourile de reclama, placile indicatoare, placile pentru adrese, tablourile, literele, cifrele si desene similare, dublate cu hartie, carton, pasla, metal etc. sau inramate, se clasifica la pozitia nr. 70.20 (sau pozitia nr. 94.05, daca sunt luminoase). De asemenea, placile de sticla incadrate sau altfel montate cu alte materiale capatand din aceasta cauza caracter de parti de masini sau aparate ori parti de mobila, urmeaza regimul masinilor, aparatelor sau al mobilelor corespunzatoare.
Placile de sticla pentru mobile, neinramate sau nemontate in alte materiale, raman clasificate la aceasta pozitie daca sunt prezentate separat; dar urmeaza regimul mobilelor corespunzatoare daca ele sunt prezentate in acelasi timp cu acestea (asamblate sau nu) si daca ele sunt destinate acestora in mod clar.
Placile fotografice din sticla (sensibilizate, impresionate, developate) se clasifica la Capitolul 37. Geamurile acoperite cu circuite electrice realizate prin simpla imprimare cu ajutorul pastelor metalice conductoare, si geamurile incalzitoare acoperite cu benzi sau desene metalizate care au rol de rezistente electrice, se clasifica la Capitolul 85.
70.07 - STICLA SECURIT, CONSTAND DIN STICLA CALITA SAU FORMATA DIN FOI LIPITE (STRATIFICATA).
- Sticla calita:
7007.11 - - De dimensiuni si forme care permit utilizarea lor la automobile, vehicule aeriene, nave sau alte vehicule
7007.19 - - Altele
- Sticla securit formata din sticla stratificata:
7007.21 - - De dimensiuni si forme, care permit folosirea lor pentru automobile, aeronave, nave sau alte vehicule
7007.29 - - Altele
Prin expresia sticla securit se intelege numai tipurile de sticla descrise mai jos, cu excluderea altei sticle destinate ea insasi protectiei impotriva anumitor pericole, cum sunt geamurile din sticla armata obisnuita sau sticlele pentru absorbtia selectiva, de tipul celor utilizate de exemplu impotriva orbirii sau impotriva actiunii razelor X.
A) Sticla securit, calita.
Acest termen se refera la:
1) Sticla obisnuita prin reincalzirea sticlei de geam sau de vitrina pana la un punct la care ele se inmoaie, dar nu se deformeaza. Sticla este racita apoi repede, prin procedee corespunzatoare (sticla calita termic).
2) Sticla a carei rezistenta mecanica la rupere, rezistenta al uzura si flexibilitate au fost sensibil marite printr-un tratament fizico-chimic complex (de exemplu printr-un schimb de ioni), care poate antrena o modificare a structurii lor superficiale (denumite in mod obisnuit sticle calite chimic).
Datorita tensiunilor interne care rezulta in urma acestor tratamente, aceasta sticla nu se prelucreaza dupa fabricatie, astfel incat trebuie sa fie totdeauna adusa la forma si la dimensiunile dorite, inainte de calire.
B) Sticla securit stratificata.
Sticla securit de acest tip, denumita in mod obisnuit sticla stratificata, sticla sandwich, sticla compozita, este fabricata in special prin intercalarea uneia sau mai multor foi de material plastic intre doua sau mai multe foi de sticla. Miezul din material plastic consta in general din foi de acetat de celuloza sau din produse vinilice sau acrilice, care sunt lipite de placile de sticla, deseori prin actiunea considerabila a caldurii si a presiunii si uneori dupa ce, pe suprafata interna a foilor de sticla, a fost pulverizat un strat subtire de adeziv special. Alta metoda de obtinere este producerea unei pelicule de material plastic direct pe foile de sticla; foile de sticla astfel pregatite sunt lipite apoi unele peste altele prin actiunea caldurii si a presiunii.
Una dintre caracteristicile sticlei calite este de a se sparge in fragmente mici care nu taie si chiar de a se dezintegra sub efectul socului, ceea ce reduce pericolul ranirii prin proiectarea cioburilor. Sticla securit formata dintr-una sau mai multe foi se sparge fara sa zboare cioburi, si daca socul este suficient de violent pentru a o sparge (nu numai de a produce crapaturi), cioburile proiectate nu sunt destul de mari pentru a provoca leziuni grave. In unele dintre sticlele de acest tip, destinate anumitor utilizari speciale, pot fi incorporate retele metalice sau pot fi utilizate foi intermediare din materiale plastice colorate.
Datorita acestor calitati, aceste tipuri de sticla sunt destinate fabricarii parbrizelor sau geamurilor pentru automobil, usilor pentru magazine, hublourilor pentru ambarcatiuni, ochelarilor de protectie pentru muncitori sau soferi, precum si geamurilor pentru masti de gaz sau a castilor de scafandru. Un tip particular de sticla formata din doua sau mai multe foi este chiar cunoscut ca fiind rezistent la gloante.
Pozitia nu face distinctie intre articolele brute si articolele fasonate (de exemplu curbate, indoite etc.).
Totusi, sticla securit, bombata, care are caracterul de sticla de ceas sau de tipul celei utilizate pentru ochelarii obisnuiti (ochelari de protectie) se clasifica la pozitia nr. 70.15. Sticla securit incorporata in alte articole si astfel transformate in parti de masini, de aparate sau de vehicule, urmeaza regimul acestora; la fel, ochelarii care au lentile din sticla securit, se clasifica la pozitia nr. 90.04.
Glasvanturile izolate cu pereti multipli, in particular cele formate din doua foi de sticla asamblate, cu un miez de fibra de sticla, se clasifica la pozitia nr. 70.08.
Articolele din sticla calita si din vitroceramica, altele decat cele clasificate la aceasta pozitie, urmeaza regimul lor propriu; de exemplu, paharele pentru baut din sticla calita, tavile de copt din sticla borosilica si farfuriile din vitroceramica se clasifica la pozitia nr. 70.13.
Materialele plastice utilizate ca inlocuitoare pentru sticla securit urmeaza regimul lor propriu (Capitolul 39).
70.08 - GEAMURI IZOLANTE CU STRATURI MULTIPLE.
Pozitia cuprinde geamurile izolante cu straturi multiple, dintre care tipul cel mai raspandit consta dintr-o asamblare a doua sau mai multe foi de sticla (sticla de geam, sticla de oglinda, sticla flotata, uneori chiar sticla mata sau geam catedral) separate printr-un strat de aer deshidratat sau de gaz inert, uneori compartimentate cu pereti despartitori. Aceste foi sunt stranse pe perimetrul lor printr-o imbinare din metal, de material plastic sau din alt material, devenind o unitate ermetica perfecta.
Alt tip de geamuri izolante, formate din doua placi de sticla asamblate, este cel care are un strat intermediar de fibra de sticla.
Sticla de acest tip, care este utilizata pentru geamuri de fereastra, de acoperis etc., asigura o anumita izolare termica sau acustica si reduc condensarea.
70.09 - OGLINZI DIN STICLA, CHIAR INRAMATE, INCLUSIV OGLINZILE RETROVIZOARE.
7009.10 - Oglinzi retrovizoare pentru vehicule
- Altele:
7009.91 - - Neinramate
7009.92 - - Inramate
Prin expresia oglinzi din sticla se intelege sticla care are una dintre fete este acoperita cu un strat de metal (in general argint sau uneori platina sau aluminiu), pentru a permite o reflexie clara si stralucitoare a imaginilor.
In metoda argintarii se utilizeaza o solutie amoniacala de nitrat de argint cu apa (amestecata cu o solutie reducatoare pe baza de tartrat dublu de potasiu si de sodiu sau de zahar invertit). Acest amestec este turnat pe suprafata foarte bine curatata in prealabil a geamului. Reducerea sarii de argint formeaza o depunere aderenta si stralucitoare de argint metalic.
In procesul de depunere a platinei, o compozitie de clorura de platina este intinsa cu pensula pe sticla care este incalzita apoi intr-un cuptor la o temperatura apropiata de cea a inmuierii. Se obtine astfel un strat de metal foarte aderent.
Stratul de metal (in special daca este de argint) este protejat apoi fie printr-unul sau mai multe straturi de vopsea, fie printr-o cuprare galvanoplastica, acoperita apoi cu o vopsea.
Pozitia cuprinde nu numai sticla argintata, platinata etc. in foi, dar si oglinzile de toate formele si de toate dimensiunile (oglinzi pentru mobile, apartamente, compartimente de vagoane de cale ferata; oglinzi pentru toaleta, de mana, de asezat si de agatat; oglinzi de buzunar sau de poseta, chiar cu tocurile lor de protectie etc.), inclusiv oglinzile deformate si oglinzile retrovizoare (de exemplu pentru vehicule). Toate aceste oglinzi pot avea un suport (de carton, de tesatura etc.), inramate (cu metal, lemn, materiale plastice etc.), rama putand fi combinata cu alte materiale (tesaturi, cochilii, sidef, baga etc.). De asemenea, oglinzile mari si cele similare (pentru saloane de proba de croitorie, pentru magazine de incaltaminte etc.) care se reazema pe sol, raman clasificate aici conform Notei 1 b) de la Capitolul 94.
Pozitia cuprinde de asemenea, oglinzile, chiar inramate, avand ilustratii pe o fata, cu conditia sa pastreze caracterul esential de oglinzi. Totusi, daca ilustratiile nu mai permit utilizarea ca oglinda, produsele sunt clasificate la pozitia nr. 70.13 ca articole decorative din sticla.
Trebuie notat totusi, ca oglinzile incorporate in alte elemente si astfel transformate in parti de mobila din Capitolul 94 (de exemplu o usa de dulap din sticla) urmeaza regimul mobilelor corespunzatoare.
In plus, sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Oglinzile transformate in mod evident prin adaugarea altor materiale, in articole apartinand unor pozitii mai specifice, cum sunt tavile pentru servit, cu manere, suporturi etc. (pozitia nr. 70.13). Dimpotriva, centrele pentru masa constituite dintr-o oglinda simpla, raman clasificate aici.
b) Oglinzile, ale caror rame sau monturi contin fie metale pretioase sau metale placate sau dublate cu metale pretioase chiar cu perle naturale sau de cultura, diamante sau alte pietre pretioase sau semipretioase, naturale, artificiale sau reconstituite, altfel decat ca simple adaosuri sau accesorii de minima importanta (pozitia nr. 71.14), sau ale caror monturi sau rame contin perle naturale sau de cultura, diamante sau alta pietre pretioase sau semipretioase, naturale, artificiale sau reconstituite (pozitia nr. 71.16).
c) Oglinzile optice din sticla, prelucrate optic (Capitolul 90) (Vezi Notele explicative corespunzatoare).
d) Oglinzile combinate cu alte elemente si constituind jocuri, jucarii, articole pentru vanatoare (de exemplu oglinzi pentru ciocarlii) (Capitolul 95).
e) Oglinzile cu o vechime peste 100 de ani (pozitia nr. 97.06).
70.10 - DAMIGENE, STICLE, BALOANE, BORCANE, CANI, AMBALAJE TUBULARE, FIOLE SI ALTE RECIPIENTE DIN STICLA FOLOSITE PENTRU TRANSPORT SAU AMBALARE; BORCANE DIN STICLA PENTRU CONSERVE; DOPURI, CAPACE SI ALTE DISPOZITIVE DE INCHIDERE, DIN STICLA (+).
7010.10 - Fiole
7010.20 - Dopuri, capace si alte dispozitive de inchidere
- Altele, de o capacitate:
7010.91 - - Peste 1 l
7010.92 - - Cuprinsa intre 0,33 l si 1 l
7010.93 - - Cuprinsa intre 0,15 l si 0,33 l
7010.94 - - De maximum 0,15 l
Pozitia cuprinde toate recipientele din sticla de tipul celor care se utilizeaza de obicei in comert ca ambalaj sau pentru transportul produselor lichide sau solide (pulberi, granule etc.). Printre ele pot fi mentionate:
A) Recipienti, butelii, damigene, sticle (inclusiv sticlele asa-zise de sifon), flacoanele si cele similare, de toate formele sau dimensiunile, folosite in special ca rezervoare pentru produse chimice (acizi etc.), bauturi, uleiuri, extracte de carne, produse de parfumerie, produse farmaceutice, cerneluri, cleiuri etc.
Aceste articole, obtinute candva prin suflare, sunt astazi fabricate aproape in totalitate mecanic, cu ajutorul unei serii de masini care asigura automat alimentarea matritelor cu sticla topita si formarea obiectelor prin suflarea de aer comprimat. Acestea sunt de obicei facute din sticla obisnuita, incolora sau colorata; anumite flacoane (de exemplu cele utilizate pentru ambalarea parfumurilor) pot fi din cristal cu plumb. De asemenea, anumite damigene de mari dimensiuni se fabrica din cuart sau din alta silice topita.
Articolele mentionate mai sus sunt destinate, in general a fi inchise cu dopuri obisnuite (din pluta, din sticla etc.), cu bile de sticla, capsule metalice, dopuri cu filet (din metal sau din masa plastica), dispozitive speciale (de exemplu sticlele de bere, de bauturi gazoase sau de apa de Seltz).
Aceste recipiente raman clasificate la aceasta pozitie, chiar daca sunt slefuite la gat sau la baza, sablate, gravate sau decorate - este cazul particular al anumitor flacoane de parfum sau licori - introduse in cutii, protejate cu impletitura din nuiele sau altfel invelite cu diferite materiale (nuiele de rachita, trestie, paie, rafie, metal etc.) sau pot avea un mic paharel fixat pe gatul sticlei (de exemplu plosti pentru tuica). Ele pot fi, de asemenea, gradate sau sa aiba un dispozitiv numarator de picaturi, cu conditia sa nu aiba caracter de sticlarie de laborator.
B) Borcanele, vasele si recipientele similare pentru transportul sau ambalarea anumitor alimente (condimente, sosuri, conserve de fructe sau legume, miere etc.), produse de parfumerie (creme, lotiuni pentru par etc.), produse farmaceutice (unguente etc.), produse de intretinere (ceara de parchet etc.).
Aceste articole sunt fabricate de obicei din sticla obisnuita (colorata sau cu nuante) prin presare intr-o matrita, urmata in general de o suflare cu aer comprimat. Au in general o deschidere cu diametru mare, un gat cu lungime mica (daca il au) si, ca regula generala, au o buza sau un umar pentru sustinerea dispozitivului de inchidere. Unele dintre aceste recipiente pot fi inchise cu dopuri obisnuite sau cu dopuri filetate.
Ca si sticlele, aceste articole pot fi sablate, gravate, decorate etc.
C) Fiolele din sticla, obtinute in general pornind de la un tub de sticla tras la cele doua capete si destinate, dupa taiere, sa serveasca drept recipiente pentru seruri sau alte produse farmaceutice sau pentru combustibili lichizi (de exemplu fiole de benzina pentru brichete), produse chimice etc.
D) Ambalajele tubulare pentru comprimate sau pentru alte produse farmaceutice sau pentru utilizari similare, in general obtinute pornind de la tuburi prelucrate cu arzatorul sau prin suflare.
Pozitia cuprinde de asemenea, borcanele pentru conserve.
Dispozitivele de inchidere din orice material, prezentate impreuna cu recipientele carora le sunt destinate, raman clasificate la aceasta pozitie.
Pozitia cuprinde de asemenea, dopurile, capacele si articolele similare de inchidere din sticla, chiar daca sunt din sticla obisnuita sau din cristal cu plumb, fie ca sunt matritate, sablate slefuite, gravate sau decorate. Se clasifica, de asemenea, la aceasta pozitie bilele de sticla utilizate la inchiderea flacoanelor asa-zise inviolabile (bile de precizie), obtinute prin decupare dintr-o placa de sticla, urmata de o prelucrare mecanica si o slefuire.
Sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Sticlele si flacoanele imbracate in totalitate sau in mare parte cu piele naturala sau reconstituita (pozitia nr. 42.05).
b) Fiolele din sticla pentru flacoane izolante sau pentru recipiente izoterme (pozitia nr. 70.12).
c) Carafele, paharele de baut si alte recipiente din sticla, care reprezinta sticlarie casnica (pozitia nr. 70.13), dar nu si recipientele utilizate in principal in comert pentru ambalare sau transport.
d) Biberoanele pentru sugari (pozitia nr. 70.13).
e) Sticlaria de laborator, de igiena sau de farmacie (pozitia nr. 70.17).
f) Flacoanele si borcanele speciale de etalare, utilizate in magazine (pozitia nr. 70.20).
g) Corpurile de vaporizatoare (pozitia nr. 70.13), vaporizatoarele de toaleta (pozitia nr. 96.16), precum si flacoane izolante si celelalte recipiente izoterme (Pozitia nr. 96.17).
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. de la 7010.91 pana la 7010.94
In sensul subpozitiilor nr. de la 7010.91 pana la 7010.94, prin termenul capacitate se intelege volumul intern al recipientului.
70.11 - INVELISURI DIN STICLA (INCLUSIV BALOANE SI TUBURI), DESCHISE, SI PARTI ALE ACESTORA DIN STICLA, FARA GARNITURI, PENTRU LAMPI ELECTRICE, TUBURI CATODICE SAU SIMILARE.
7011.10 - Pentru iluminat electric
7011.20 - Pentru tuburi catodice
7011.90 - Altele
Pozitia cuprinde:
A) Toate becurile propriu-zise, din sticla, de orice forma si dimensiune, neinchise si neavand nici o garnitura, destinate fabricarii lampilor electrice de iluminat (cu incandescenta sau cu descarcare) sau a lampilor, tuburilor, supapelor, diferite de cele pentru iluminat (tuburi de raze X, valve sau tuburi de T.S.F., tuburi catodice, tuburi redresoare de curent si alte tuburi electronice, lampi emitatoare de raze infrarosii etc.). Majoritatea acestor articole sunt fabricate cu ajutorul masinilor automate de inalt randament; ele pot fi slefuite, colorate, opacizate, metalizate, acoperite cu substante fluorescente etc.
Raman clasificate aici, de asemenea, partile din sticla ale baloanelor mentionate mai sus, cum sunt ecranele sau conurile tuburilor catodice pentru receptoare de televiziune, reflectoarele lampilor de proiectie.
B) Tuburile cu capete ingustate, destinate fabricarii articolelor pentru iluminat electric si tuburile curbate pentru firme luminoase.
C) Tuburi acoperite in interior cu o substanta fluorescenta (silicat de zinc, borat de cadmiu, tungstat de calciu etc.).
Printr-o serie de operatii (in special fixarea filamentelor sau a electrozilor, vidarea, umplerea cu unul sau mai multe gaze rare, cu mercur etc., montarea soclului sau a bornelor), aceste invelisuri sunt transformate in lampi electrice, tuburi catodice sau in articole similare de la Capitolul 85.
Toate aceste articole enumerate, sunt in general din sticla obisnuita, din cristal sau din cuart topit.
Pozitia exclude:
a) Tuburile de sticla, taiate simplu la lungime, chiar slefuite prin topire sau altfel slefuite, precum si tuburile continand in masa, in plus fata de constituantii normali ai sticlei, substante fluorescente, cum este uranatul de sodiu (pozitia nr. 70.02).
b) Baloanele, tuburile si invelisurile de sticla, inchise sau avand garnituri si, din motive mai importante, lampile, tuburile, valvele, finite (in special pozitiile nr. 85.39, 85.40 si 90.22).
70.12 - BALOANE DIN STICLA PENTRU RECIPIENTE IZOLANTE SAU PENTRU ALTE RECIPIENTE IZOTERMICE, A CAROR IZOLATIE ESTE ASIGURATA PRIN VID.
Pozitia cuprinde baloanele destinate confectionarii recipientelor vidate sau a altor vase cu vid.
Sunt de obicei din sticla obisnuita sau din sticla cu coeficient mic de dilatare termica; au in general o forma aproximativ cilindrica, au pereti dublii, ale caror suprafete interioare sunt argintate sau aurite.
Incinta dintre cei doi pereti este vidata si apoi este inchisa cu flacara.
Pozitia cuprinde numai baloanele finite sau nefinite, cu sau fara dopurile lor sau alte dispozitive de inchidere (adaptate sau nu). Pozitia nu cuprinde baloanele transformate in recipiente izolante sau alte recipiente izotermice prin introducerea in cutii sau in alta imbracaminte protectoare (totala sau partiala). Aceste din urma articole se clasifica la pozitia nr. 96.17.
70.13 - OBIECTE DIN STICLA PENTRU SERVICII DE MASA, PENTRU BUCATARIE, TOALETA, BIROU, PENTRU DECORAREA LOCUINTELOR SAU PENTRU UTILIZARI SIMILARE, ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIILE NR. 70.10 SAU 70.18.
7013.10 - Obiecte din vitroceramica
- Pahare pentru baut, altele decat cele din vitroceramica:
7013.21 - - Din cristal cu plumb
7013.29 - - Altele
- Obiecte pentru serviciu de masa (altele decat paharele de baut) sau pentru bucatarie, altele decat cele din vitroceramica:
7013.31 - - Din cristal cu plumb
7013.32 - - Din sticla cu un coeficient de dilatare liniara de maximum 5x10-6 per Kelvin intre 0°C si 300°C
7013.39 - - Altele
- Alte obiecte:
7013.91 - - Din cristal cu plumb
7013.99 - - Altele
Pozitia cuprinde urmatoarele tipuri de obiecte, care sunt obtinute prin presare sau prin suflare in forme:
1) Sticlaria pentru masa sau bucatarie, de exemplu paharele de baut, paharele fara picior, cestile, halbele, garafele, biberoanele pentru sugari, canile, urcioarele, farfuriile, salatierele, zaharnitele, sosierele, cupele (pentru fructe, prajituri etc.), platourile pentru aperitive, bolurile, untierele, ouarele, uleinitele, tavile (pentru masa, pentru gatit etc.), formele cu torti si capac, craticioarele, tavile, solnitele, zaharnitele pentru zahar pudra, suporturile pentru cutite, mixerele, clopotelele de masa, ibrice si filtrele de cafea, bombonierele, recipientele gradate pentru bucatarie, resourile de tinut mancarea la cald, suporturile pentru tavi, corpuri pentru putinele de menaj, godeuri pentru aparat de macinat cafea de perete, clopote pentru cascaval, presele de fructe, galetile pentru inghetata etc.
2) Obiectele pentru servicii de toaleta, ca suporturi de sapun, suporturi pentru burete, port-rufe, distribuitoare de sapun lichid, carlige de agatat (pentru prosoape etc.), pudriere, corpuri de vaporizatoare de toaleta, flacoane de toaleta pentru parfumuri, tuburi pentru perii de dinti etc.
3) Obiectele pentru birou, ca presele de hartie, dispozitivele de strans cartea, cupele pentru ace, tocurile pentru stilouri, scrumierele, trusele de scris si de cerneala.
4) Sticlaria pentru decorarea apartamentelor (inclusiv a edificiilor religioase), constand in special din vaze, cupe, statuete, articole care reprezinta (animale, flori, frunze, fructe etc.), centrele pentru masa (altele decat cele de la pozitia nr. 70.09), acvariile, vase pentru ars mirodenii, suveniruri cu vederi.
Aceste articole pot fi din sticla obisnuita, din cristal cu plumb, din sticla cu coeficient mic de dilatare (de exemplu sticla borosilicica) sau din vitroceramica. De asemenea, pot fi incolore sau colorate, taiate, slefuite, gravate, placate (dublate) (de exemplu anumite tavi cu manere). Blaturile de masa care constau din oglinzi simple, sunt excluse totusi de la aceasta pozitie (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 70.09).
Pe de alta parte, pozitia cuprinde articole decorative care se prezinta sub forma de oglinzi, dar nu pot fi utilizate ca oglinzi datorita ilustratiilor imprimate; in caz contrar se clasifica la pozitia nr. 70.09.
In ceea ce priveste articolele din sticla asociata cu alte materiale (metale comune, lemn etc.), se clasifica aici numai daca sticla confera ansamblului caracterul de articol din sticla. Metalele pretioase sau metalele placate sau dublate cu metale pretioase ale acestor articole, nu pot depasi rolul unei garnituri simple sau al unui accesoriu de minima importanta. Articolele la care metalele pretioase reprezinta mai mult decat simple garnituri se clasifica la pozitia nr. 71.14.
In afara de aceasta, sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Oglinzile de sticla, chiar inramate (pozitia nr. 70.09).
b) Sticlele, flacoanele, borcanele si vasele, utilizate in mod obisnuit in comert pentru transport si ambalare, cum sunt borcanele pentru conserve (pozitia nr. 70.10).
c) Sticlele asamblate in vitralii (pozitia nr. 70.16).
d) Articolele de la pozitia nr. 70.18, care sunt destinate decorarii apartamentelor si, in particular florile si frunzele din perle si obiectele de fantezie lucrate cu suflaiul.
e) Cutiile si carcasele pentru pendule si alte aparate de ceasornicarie (pozitia nr. 91.12).
f) Aparatele de iluminat si partile lor, de la pozitia nr. 94.05.
g) Pulverizatoarele de toaleta (pozitia nr. 96.16).
h) Recipientele izolante si celelalte recipiente izotermice de la pozitia nr. 96.17.
70.14 - ARTICOLE DIN STICLA PENTRU SEMNALIZARE SI ELEMENTE DE OPTICA DIN STICLA (ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 70.15), NEPRELUCRATE OPTIC
Pozitia cuprinde, cu conditia sa nu fi fost prelucrate optic:
A) Articolele din sticla pentru semnalizare (incolore sau colorate), destinate sa intre in componenta panourilor, placilor, stalpilor sau bornelor de semnalizare, a firmelor sau a farfurilor simple pentru biciclete, automobile etc. Aceste articole, in general emisferice sau plane, cu caneluri de obicei paralele (sticle pentru ochi de pisica etc.) au proprietatea de a reflecta lumina proiectata asupra lor (de exemplu de catre farurile pentru automobile) si de a le face astfel vizibile in intuneric de la distanta.
B) Elementele optice din sticla (incolore sau colorate). Este vorba despre articolele care au reliefuri lenticulare sau prismatice, susceptibile de a da un anumit efect optic, fara ca ele sa fi fost prelucrate optic. Aceste articole cuprind in principal din lentile sau obiecte similare pentru farurile de automobile, pentru luminile de pozitie, pentru luminile de semnalizare, pentru luminile din spatele bicicletelor, pentru luminile de semnalizare rutiera, pentru balize, pentru lanterne de buzunar, pentru torte electrice, pentru tablourile de comanda sau tablourile de bord si pentru anumite lupe obisnuite.
Pozitia cuprinde, de asemenea, ebosele si elementele optice, care necesita o prelucrare optica ulterioara.
Prelucrarea optica consta in prelucrarea suprafetelor cu ajutorul materialelor abrazive, pentru inceput in mod Drosier, apoi din ce in ce mai fin. Se parcurg astfel succesiv operatiile de degrosare, ajustare, polizare si slefuire.
Articolele care au suferit una sau mai multe prelucrari anterioare polizarii, raman clasificate la aceasta pozitie. Dimpotriva, elementele care au fost polizate in intregime sau numai pe anumite parti ale suprafetei lor pentru obtinerea proprietatilor optice necesare, se clasifica la pozitia nr. 90.01 sau 90.02, in functie de faptul ca sunt nemontate sau montate (vezi Nota explicativa corespunzatoare).
Totusi, raman clasificate aici lentilele si discurile care au suferit o simpla polizare de precizie pe marginile lor, fara alte operatii.
Articolele de la aceasta pozitie sunt obtinute in general printr-o simpla mulare sau presare sau si prin decupare din foi, benzi, bucati sau placi.
Simplul fapt de a fi inramata sau introdusa intr-o montura sau de a fi dublate cu o suprafata simpla, reflectorizanta, nu permite excluderea a priori de la aceasta pozitie. Dar daca sunt recunoscute ca articole finite, se clasifica la alte pozitii, de exemplu la pozitia nr. 83.10, daca sunt placi indicatoare, cifre, litere sau alte semne din metale comune, la pozitia nr. 85.12, daca sunt faruri si lumini de pozitie pentru biciclete sau automobile.
Sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Sticlele pentru ochelari necorectori sau corectori, neprelucrate optic (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 70.15).
b) Microsferele din sticla (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 70.18). Dimpotriva, pozitia include placile acoperite cu aceste microsfere si destinate a fi fixate pe stalpi sau panouri de semnalizare.
c) Elementele optice din sticla, prelucrate optic, precum si elementele optice din alte materiale, diferite de sticla (Capitolul 90).
d) Aparatele de iluminat si partile lor de la pozitia nr. 94.05.
70.15 - STICLA PENTRU CEASURI SI STICLA SIMILARA, STICLA PENTRU INDUSTRIA OPTICA SAU MEDICALA, BOMBATA, CURBATA, SCOBITA SAU SIMILARE, NEPRELUCRATA OPTIC; SFERE (BULE) SCOBITE SI SEGMENTELE LOR, DIN STICLA, PENTRU FABRICAREA ACESTOR OBIECTE DIN STICLA.
7015.10 - Sticle pentru optica medicala
7015.90 - Altele
Pozitia cuprinde:
A) Sticla bombata, curbata, scobita sau similare, de toate formele si dimensiunile, cu fete paralele sau nu, utilizate ca sticle de ceasuri, pendule sau alte aparate de ceasornicarie, precum si toate sticlele similare pentru ramele de fotografii sau similare, pentru medalioane, pentru higrometre, barometre, manometre sau aparate similare. Cu alte cuvinte pozitia cuprinde categoria de sticla destinata in principal pentru a proteja cadranele sau suprafata anumitor obiecte, chiar daca in unele cazuri particulare sunt destinate a fi utilizate ca sticla de ceas de laborator sau pentru fabricarea oglinzilor.
Daca nu au fete paralele, unele dintre aceste sticle pot avea intr-o masura cu totul relativa, proprietati optice, dar in timp ce functia principala a elementelor de sticla de la pozitia nr. 70.14 este de a produce un anumit efect optic, functia principala a elementelor mentionate mai sus este protectia.
B) Sticla bombata sau similara, pentru ochelari fara corectie (de exemplu ochelari de soare si alti ochelari de protectie), adica sticla care in general este calitativ inferioara celei utilizate in optica medicala pentru corectarea vederii.
Sticla din aceasta categorie are in general fete paralele si in practica nu este destinata a fi prelucrata optic. In cazul cand ele totusi sufera o prelucrare optica, se clasifica la pozitia nr. 90.01.
Sticla descrisa la punctele A) si B) in principal, este fabricata in modul urmator:
1) Sticla este suflata sub forma de sfera al carei diametru in general nu depaseste 80 cm. Aceasta sfera se imparte apoi in trei sau patru segmente, din care se decupeaza mici calote cu ajutorul unui compas cu varf de diamant. Marginile calotelor sunt apoi indoite prin presare la cald intr-o forma.
2) Se decupeaza dintr-o placa de sticla patrate mici, dreptunghiuri sau rondele, care sunt bombate apoi, fie prin inmuierea materialului intr-o forma concava sau intr-un inel rotitor, sub influenta caldurii, fie prin presarea la cald intr-o forma.
3) Sticla lichida este turnata direct in forma unei prese mecanice.
4) O cavitate este scobita intr-una din suprafetele unei placi de sticla (rotunda, patrata sau dreptunghiulara) astfel incat sa permita miscarea libera a acelor ceasului sau pendulei.
In afara de sticlele sub forma lor definitiva (rotunda, ovala, patrata, dreptunghiulara), pozitia cuprinde de asemenea, sferele scobite, care obtinute prin procedeul de fabricatie descris la pct. 1), precum si segmentele decupate din sfere.
C) Sticla (inclusiv ebosele, adica bucatile simplu presate sau mulate, dar neprelucrate optic) pentru ochelarii corectori de vedere. In cele mai multe cazuri, optica medicala, destinata sa corecteze defectele de vedere, utilizeaza sticla obtinuta prin presarea sticlei topite sub forma de ebose, care in general are forma finita a sticlei pentru ochelari. In anumite cazuri, ebosele de sticla medicala se obtin prin decuparea pieselor din placile de sticla fabricate prin laminare sau tragere, apoi prin inmuirea acestor piese intr-un cuptor, inainte de a fi presate in forme de ebose. Ebosele obtinute printr-un procedeu sau altul, trebuie sa suporte inca o prelucrare a suprafetelor (polizare in principal), inainte de a putea fi utilizate ca sticla pentru optica medicala.
Ebosele pentru sticla de optica medicala, adica bucatile simplu mulate, neprelucrate optic, se clasifica la aceasta pozitie. Inainte de mulare, acest tip de sticla se clasifica la pozitiile nr. 70.03, 70.04, 70.05 sau 70.06, dupa caz.
Pozitia exclude:
a) Sticla plana pentru aceleasi utilizari (in particular pozitiile nr. 70.05, 70.06 sau 70.07).
b) Elementele optice de la pozitia nr. 70.14.
c) Sticla pentru ceasuri, pendule, pregatite special pentru laboratoare (gaurite la mijloc, slefuite pe margini, pentru a asigura o inchidere ermetica etc.) (pozitia nr. 70.14).
d) Sticla pentru optica medicala si lentilele de contact, prelucrate optic (Capitolul 90).
70.16 - DALE PENTRU PAVAJE, CARAMIZI, PLACI, TIGLE SI ALTE ARTICOLE, DIN STICLA PRESATA SAU TURNATA, CHIAR ARMATA, PENTRU CLADIRI SAU CONSTRUCTII; CUBURI SI ALTE ARTICOLE DIN STICLA, CHIAR PE SUPORT, PENTRU MOZAICURI SAU DECORATIUNI SIMILARE; STICLA ASAMBLATA IN VITRALII; STICLA ASA-ZISA "MULTICELULARA" SAU STICLA "SPUMOASA", IN BLOCURI, PANOURI, PLACI, COCHILII SAU FORME SIMILARE.
7016.10 - Cuburi si alte articole din sticla, chiar pe suport, pentru mozaicuri sau decoratiuni similare
7016.90 - Altele
Pozitia cuprinde o categorie de produse din sticla, obtinute prin presare sau turnare (combinata sau nu cu suflarea), care se utilizeaza in principal la acoperisuri, cupole sau bolti ale cladirilor, precum si cele asociate cu beton, la acoperirea cu dale a peretilor exteriori ai pivnitelor, subsolurilor, galeriilor subterane etc.
Aceste articole constau in special din dale pentru pavaje, caramizi pline sau cu goluri, placi, tigle, diverse mulaje (cu fata dubla etc.). Sunt clasificate tot aici ornamentele arhitecturale (flori etc.), treptele si contratreptele scarilor, ornamente pentru balustrade.
Aceste articole, avand diferite grade de transparenta, pot fi prelucrate pe margini, canelate (de exemplu caramizile, placile mari), striate, cu model rombic, armate sau combinate cu metal, beton sau cu alte materiale.
Pozitia cuprinde, de asemenea:
1) Cuburile pentru mozaicuri, in general colorate in masa sau aurite pe o fata, precum si placile din sticla (chiar formand oglinzi) pentru acoperiri, chiar cu suport de hartie, carton, tesatura etc. Pozitia cuprinde de asemenea, fragmentele sau cioburile de sticla, colorate (de exemplu marmorate), destinate a fi introduse in ciment pentru decorarea fatadelor sau pavajelor.
2) Sticlele asamblate in vitralii, pentru apartamente, biserici etc., constand in panouri, rozete etc., formate din sticla (deseori colorate in masa, la suprafata sau facute din asa-zisa sticla antica) de toate formele, incastrate in baghete de plumb si uneori armate cu tije metalice.
Anumite vitralii sunt totusi asamblate cu ajutorul baghetelor din alte metale, in special din cupru, in scopul maririi rezistentei la incendii.
3) Sticla, zisa, multicelulara sau sticla spongioasa, in blocuri, panouri, placi, cochilii sau forme similare, obtinuta in general pornind de la sticla topita, in care se insufla aer comprimat sau in care se introduc substante care degaja gaze. Se obtine astfel o sticla - incolora sau colorata - cu o structura similara cu cea a pietrei ponce, cu o densitate de maximum 0,5 (de unde rezulta utilizarea ei ca inlocuitor de pluta) si care poate fi usor gaurita, taiata, slefuita etc. Aceasta este un excelent izolant termic sau acustic, utilizata sub formele de mai sus in special in constructia cladirilor.
Aceeasi sticla este utilizata, de asemenea, pentru fabricarea centurilor de natatie, a colacelor de salvare, a obiectelor de ornamentatie etc. Sub aceste forme din urma, ea se clasifica la pozitiile specifice pentru obiectele corespunzatoare din alte sticle (in mod particular pozitiile nr. 70.13, 70.17 sau 70.20).
De asemenea, sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Sticlele si geamurile propriu-zise (pozitiile nr. 70.04 pana la 70.06).
b) Vitrajele izolante cu pereti multipli (pozitia nr. 70.08).
c) Panourile si celelalte motive decorative terminate, din cuburi pentru mozaicuri (pozitia nr. 70.20).
d) Vitraliile cu vechime peste 100 de ani (pozitia nr. 97.06).
70.17 - STICLARIE DE LABORATOR, DE IGIENA SAU DE FARMACIE, CHIAR GRADATA SAU CALIBRATA.
7017.10 - Din cuart sau din alte silice topite
7017.20 - Din alta sticla, cu un coeficient de dilatare liniara de maximum 5x10-6 per Kelvin intre 0°C si 300°C
7017.90 - Altele
Pozitia cuprinde sticlaria de laborator adica articolele din sticla, de tipul celor utilizate in general in laboratoare (de cercetare, farmaceutice, industriale etc.), incluzand in special: flacoanele speciale (vase spalatoare de gaz, pentru reactivi, vase Woulf - cu tuburi etc.), tuburile speciale (tuburi spalatoare de gaz, de uscare, de condensare, de filtrare, biuretele pentru gaze, pentru incercari, tuburi Rose pentru dozare etc.), agitatoarele, alambicurile, baloanele (cu sau fara tuburi), vasele gradate, cutiile pentru culturi de microbi (cutii Kolle, Roux etc.), biuretele de toate tipurile, capsulele, garafele speciale (calibrate etc.), clopotele speciale (cu vid, cu tubulura etc.), contoarele speciale de picaturi (calibrate, cu bile etc.), retortele, cristalizatoarele, chiuvetele, lingurile, uscatoarele, dializoarele, alonjele, refrigerentele, separatoarele, palniile speciale (cu robinet, cu bile etc.), epruvetele, platourile si caramizile pentru filtrare, creuzetele (pentru filtrare, pentru analize, de tipul Gooch etc.), fiolele speciale (conice, calibrate, cu tubulura etc.), resourile cu alcool de forma speciala, piulitele, nacelele, pipetele, pisetele, recipientele izotermice pentru utilizari speciale, altele decat cele de la pozitia nr. 96.17, robinetele, spatulele, vasele (de filtrare, de precipitare, cu tubulura etc.), muflele, placile suport de creuzete, lamele suport si capace pentru substantele studiate la microscop.
Privitor la criteriile care permit diferentierea instrumentelor si aparatelor pentru analizele fizice sau chimice, clasificate la pozitia nr. 90.27, dar susceptibile de a raspunde de asemenea la definitia sticlariei de laborator, in sensul acestei pozitii, trebuie consultata Nota explicativa de la pozitia nr. 90.27. Pe baza acestor indicatii, se va considera ca apartinand acestei pozitii de exemplu: acidometrele (altele decat cele de la pozitia nr. 90.25), lipidometrele, lactometrele, butirometrele, lactobutirometrele si aparatele similare pentru incercarea produselor lactate, albuminometrele si urometrele, eudiometrele, volumetrele, nitrometrele, aparatele Kipp, Kieldahl si aparatele similare, calcimetrele, crioscoapele si ebulioscoapele pentru determinarea greutatii moleculare.
Expresia sticlarie de igiena sau de farmacie, se refera la articole de uz general care nu necesita interventia unui practician, ca: irigatoare, canule, duze (pentru injectari, spalaturi etc.), urinoare, plosti, oale de noapte, scuipatoare, ventuze de sticla, de extragere a laptelui (chiar cu para de cauciuc), bai de ochi, inhalatoare, dispozitive de apasat limba. Se clasifica de asemenea, aici bobinele si plachetele pentru infasurarea catgutului chirurgical.
Articolele mentionate mai sus pot fi gradate sau calibrate. Ele pot fi realizate din sticla obisnuita (in special cele pentru uz igienic sau farmaceutic), dar sticlaria de laborator este din sticla borosilicica, din silice sau cuart topit, datorita stabilitatii chimice si coeficientului de dilatare mic.
Sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Recipientele pentru transportul si ambalarea marfurilor (pozitia nr. 70.10); sticlele obisnuite de ceas, utilizate uneori in laboratoare (pozitia nr. 70.15, vezi Nota explicativa corespunzatoare), borcanele speciale de expunere pentru farmacii si articole din sticla pentru utilizari industriale (pozitia nr. 70.20).
b) Instrumentele si aparatele clasificate la Capitolul 90 si, in special, seringile hipodermice, canulele speciale si toate celelalte articole reprezentand instrumente pentru medicina, chirurgie, tehnica dentara sau veterinara (pozitia nr. 90.18), densimetrie, areometrele, cantarele lichide si instrumentele plutitoare similare, termometrele, pirometrele si barometrele de la pozitia nr. 90.25, aparatele pentru masurarea si controlul fluidelor si alte aparate speciale de la pozitia nr. 90.26, instrumentele si aparatele pentru analizele fizice sau chimice (pozitia nr. 90.27).
70.18 - MARGELE DIN STICLA, IMITATII DE PERLE NATURALE SAU DE CULTURA, IMITATII DE PIETRE PRETIOASE SAU SEMIPRETIOASE, ARTICOLE SIMILARE DIN STICLA SI ARTICOLE DIN ACESTEA, ALTELE DECAT IMITATIILE DE BIJUTERII; OCHI DE STICLA, ALTII DECAT PROTEZELE; STATUETE SI ALTE ARTICOLE DE ORNAMENT, DIN STICLA PRELUCRATA SAU TRASA (STICLA FILATA), ALTELE DECAT IMITATIILE DE BIJUTERII; MICROSFERE DIN STICLA CU DIAMETRUL DE MAXIMUM 1 mm.
7018.10 - Margele din sticla, imitatii de perle naturale sau de cultura, imitatii de pietre pretioase sau semipretioase si articole similare din sticla
7018.20 - Microsfere din sticla, cu diametrul de maximum 1 mm
7018.90 - Altele
Pozitia cuprinde o categorie de articole din sticla foarte diversificata, dar care au o caracteristica esentiala, aproape in totalitate sunt utilizate, direct sau dupa prelucrari, pentru ornamentatie sau in scop decorativ.
Pozitia cuprinde:
A) Margelele din sticla, care sunt utilizate in special la fabricarea colierelor, siragurilor de perle, florilor artificiale, ornamentelor mortuare etc. sau pentru decorarea articolelor din materiale textile (pasmanterie, broderii etc.), articolelor de marochinarie (posete etc.) si pentru izolarea conductoarelor electrice. Aceste perle, chiar colcorate, se prezinta sub forma unor bile gaurite, mai mult sau mai putin sferice; sunt obtinute pornind de la tuburi taiate in segmente cu lungimi aproximativ egale cu diametrele lor. Cilindrii mici, astfel realizati se introduc apoi, impreuna cu un amestec de materiale pulverulente (mangal, grafit, ipsos etc.), intr-un cilindru metalic rotitor plasat deasupra unui focar. Caldura inmoaie cilindrii de sticla si in acelasi timp frecarea le da o forma mai mult sau mai putin sferica, materialele pulverulente le impiedica sa se sudeze intre ele.
B) Imitatiile din perle naturale sau de cultura, cu goluri sau pline, de toate culorile, formele si dimensiunile, care imita perlele naturale sau de cultura. Perlele cu goluri de tip uzual se obtin sufland bile mici de sticla cu pereti subtiri, de-a lungul unui tub de sticla cu diametru foarte mic, separandu-le apoi intre ele. Datorita modului de obtinere acestea prezinta doua deschideri opuse, care permit insirarea lor. Perlele cu goluri pot fi de asemenea, suflate de-a lungul unei bare de sticla cilindrica. In ambele cazuri se sufla apoi in bile un material care contine esenta de Orient (o pasta de culoarea sidefului obtinuta prin dizolvarea in amoniac a solzilor anumitor pesti). Uneori acestea sunt umplute cu ceara alba care le mareste rezistenta. Astfel de perle se deosebesc usor de perlele naturale sau de cultura deoarece sunt usoare si se sparg la o mica apasare.
Perlele artificiale pline sunt fabricate, fie rotind pe flacara o picatura de sticla aflata pe o sarma de cupru, fie turnand sticla topita in forme mici de-a lungul unui tub subtire de cupru. Dupa racire, metalul se dizolva in acid nitric; sticla ramane neatacata si perlele raman astfel cu o gaura prin mijloc. Apoi bilele se acopera cu esenta de Orient si in final cu un strat de protectie de lac transparent.
C) Imitatiile de pietre pretioase si semipretioase, care nu trebuie sa fie confundate cu pietrele sintetice sau reconstituite de la pozitia nr. 71.04 (vezi Nota explicativa corespunzatoare) si care sunt facute dintr-o sticla speciala (de exemplu stras) cu indicele de refractie ridicat incolora sau colorata direct cu ajutorul oxizilor metalici.
Pietrele de acest tip sunt in general obtinute prin debitarea din blocuri de sticla, la grosimea necesara; aceste fragmente sunt plasate apoi pe o placa din tabla (de topire), acoperita cu diatomit si introduse apoi intr-un cuptor mic. Sub actiunea caldurii varfurile bucatilor se rotunjesc. Apoi, pot fi taiate (in forma de briliant, sub forma de trandafir) sau gravate (imitatie de camee sau de intalie). Aceste pietre pot fi obtinute si prin turnare, direct (de exemplu pietrele de o anumita forma pentru brelocuri). Deseori sunt acoperite pe suprafata lor inferioara cu un strat de vopsea metalica, reflectorizanta (pietre similigravate).
D) Alte articole de sticlarie (obiecte mici din sticla), dintre care se pot mentiona imitatiile de coral.
E) Diversele articole din sticla (altele decat bijuteria de fantezie), obtinute prin asamblarea anumitor articole de mai sus cum sunt: florile, frunzele, ornamentele pentru ghirlande si coroane de perle; franjurii din perle sau din tuburi mici pentru abajururi, pentru polite de etajere etc.; storurile si perdele facute din siruri de perle sau de tuburi mici, precum si suporturile pentru farfurii; mataniile formate din margele sau din imitatii de pietre pretioase sau semipretioase.
F) Ochii de sticla, altii decat protezele de la protezele de la pozitia nr. 90.21, fara mecanism (pentru papusi, automate, animale impaiate etc.); ochii artificiali pentru proteze, fara mecanism, se clasifica la pozitia nr. 90.21, iar ochii cu mecanismele de inchidere montate, pentru papusi de la pozitia nr. 95.02.
G) Statuetele si alte obiecte de ornamentatie, altele decat imitatiile de bijuterii, din sticla filata, obtinute prin prelucrarea sticlei sub forma de pasta, cu ajutorul suflaiului. Aceste articole sunt destinate asezarii pe etajere (figurine reprezentand animale sau plante, statuete etc.) si sunt in general din sticla transparenta (cristal cu plumb, stras etc.) sau din sticla asa-zisa email.
H) Microsferele din sticla, cu diametrul de maximum 1 mm, utilizate la fabricarea panourilor de semnalizare rutiera, a firmelor luminoase, a ecranelor de cinematograf sau pentru curatirea turboreactoarelor pentru avioane sau a suprafetelor metalice. Aceste microsfere sunt sfere au o forma perfecta si sectiunea plina.
Florile, frunzele si fructele din sticla turnata sau mulata, pentru decorarea apartamentelor sau pentru utilizari similare, se clasifica la pozitia nr. 70.13. Obiectele de fantezie din sticla filata care incorporeaza metale pretioase sau metale placate sau dublate cu metale pretioase sau constituind imitatii de bijuterii se clasifica la Capitolul 71, sub rezerva dispozitiilor din Notele acestui Capitol.
Sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Pulberea si paietele din sticla, deseori argintate sau colorate artificial, pentru decorarea cartilor postale, accesoriilor pentru pomul de Craciun etc. (pozitia nr. 32.07).
b) Posetele si articolele similare din piele sau tesaturi, decorate cu perle din sticla, imitatii de perle sau de pietre pretioase sau semipretioase (pozitia nr. 42.02).
c) Cartile postale, de Craciun sau similare, cu decoratii din sticla (pozitia nr. 49.09).
d) Articole din materiale textile decorate cu perle din sticla (Sectiunea XI, in special pozitia nr. 58.10).
e) Tesaturile acoperite cu granule de sticla (microsfere) pentru confectionarea ecranelor de cinematograf (pozitia nr. 59.07).
f) Incaltamintea, acoperamintele de cap si bastoanele, cu garnituri din perle de sticla, imitatii de perle sau de pietre pretioase sau semipretioase (Capitolele 64, 65 sau 66).
g) Imitatiile de perle naturale sau de cultura sau de pietre pretioase sau semipretioase, montate sau aplicate pe metale pretioase sau pe metale placate sau dublate cu metale pretioase (pozitiile nr. 71.13 sau 71.14) sau imitatiile de bijuterii in sensul pozitiei nr. 71.17 (vezi Nota explicativa corespunzatoare).
h) Butonii pentru mansete (dupa caz, pozitiile nr. 71.13 sau 71.17).
i.j) Jocurile, jucariile, articolele pentru divertisment sau serbari, accesoriile pentru pomul de Craciun (inclusiv globurile mici din sticla subtire suflata) (Capitolul 95).
k) Nasturii si capsele (pozitia nr. 96.06 sau Capitolul 71, dupa caz).
70.19 - FIBRE DE STICLA (INCLUSIV VATA DE STICLA) SI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE (DE EXEMPLU FIRE, TESATURI) (+).
- Suvite, semitort si fire taiate sau nu:
7019.11 - - Fire taiate, cu lungimea de maximum 50 mm
7019.12 - - Semitort
7019.19 - - Altele
- Voal, mat, captuseala, saltele, panouri si produse similare netesute
7019.31 - - Mat
7019.32 - - Voal
7019.39 - - Altele
7019.40 - Tesaturi din semitort
- Alte tesaturi:
7019.51 - - Cu latimea de maximum 30 cm
7019.52 - - Cu latimea peste 30 cm, tesatura panza, cantarind sub 250 g/m2, din filamente care masoara, pe un singur fir, maximum 136 tex
7019.59 - - Altele
7019.90 - Altele
Pozitia cuprinde fibrele de sticla sub diferite forme (inclusiv vata de sticla asa cum este ea definita in Nota 4 a Capitolului), ca si articolele din fibre de sticla, excluse din alte pozitii datorita naturii lor.
Fibrele de sticla se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati: sunt mai putin suple decat fibrele textile vegetale sau animale (firele de sticla pot fi innodate greu); elasticitate aproape nula; tenacitate sau rezistenta la rupere foarte mare (mai mare decat cea a oricaror fibre textile din Sectiunea XI); nu sunt combustibile; nu putrezesc si nu sunt atacate de apa si nici de majoritatea substantelor acide; conductibilitate electrica proasta, si in unele cazuri, conductibilitate termica si fonica slaba; nu sunt higroscopice.
Fibrele de sticla sunt obtinute prin mai multe procedee, dar acestea pot fi impartite, cu exceptia catorva variante, in trei clase mari:
I) Etirare.
La acest procedeu, sticla este topita intr-un cuptor. Aceasta curge intr-un canal de distributie al carui perete inferior este echipat cu mansoane din aliaj de metal pretios (de obicei din rodiu sau din platina), pentru a rezista la temperaturi inalte. Aceste mansoane sunt perforate cu un numar mare de gauri mici unde sticla topita se infiltreaza. Dupa un tratament de uleiere (de exemplu cu silicon), aceste fibre sunt conduse pe o mandrina cu viteza mare care le intinde pana se formeaza filamente paralele fine. Se obtin astfel fibre continue similare cu firele textile artificiale.
Printr-un procedeu foarte asemanator se obtin de asemenea, fibre cu un diametru mai mare, care sunt infasurate sub forma unei paturi destinate a fi utilizata ca atare (saltele de izolare).
II) Etirare prin centrifugare.
In acest sistem, sticla topita in creuzete cade pe un disc din material refractar, care se roteste cu viteza mare si poarta pe periferia sa un numar mare de dinti. Pe acest disc incalzit cu flacara unui cuptor, sticla adera, dar ea este supusa in acelasi timp si fortei centrifuge, care o intinde aducand-o sub forma de fibre. Aceste fibre sunt in continuare rebatute printr-un curent de aer peste masa fixa a masinii si se infasoara in jurul unui cilindru de racire, de unde ele sunt detasate periodic.
Prin acest procedeu se obtin fibre cu filamente scurte sub forma de vata de sticla utilizata in vrac fara tesere.
III) Trefilare prin actiunea unor fluide.
In acest procedeu, etirarea este efectuata cu ajutorul jeturilor de fluide gazoase (abur cu suprapresiune sau aer comprimat) suflate din toate partile peste sticla topita care se scurge printr-o filiera. Sub actiunea acestor jeturi, filamentele sunt rupte in elemente de lungime mica si uleiate in cursul formarii lor.
Fibrele obtinute sunt antrenate de un tambur rotativ sub forma de patura utilizata ca atare (saltele de izolare) sau sub forma de panglica (sau mesa) continua de fibre - analoga cu panglica (sau mesa) din masa de matase sau deseuri nepieptanate - susceptibile de a fi trase ulterior in fire.
Fibrele de sticla si articolele din aceste materiale de la aceasta pozitie se pot prezenta sub urmatoarele forme:
A) Lana de sticla.
B) Benzi de carda, semitort si fire, taiate sau nu.
C) Valuri subtiri (voaluri), paturi de fibre, saltele, panouri si produse similare netesute.
D) Tesaturi, inclusiv panglicile.
Sunt, de asemenea, clasificate la aceasta pozitie perdelele, tapetele si celelalte articole din tesatura din fibre de sticla.
Trebuie mentionat insa, ca daca broderiile chimice sau broderiile fara fond vizibil la care firul de brodare este din fibre de sticla se clasifica la aceasta pozitie, broderiile din textile ale Sectiunii XI care au efecte obtinute cu ajutorul unor fire de brodare din fibre de sticla se clasifica la pozitia nr. 58.10.
Fibrele de sticla au numeroase utilizari, de exemplu:
1) La mobilier sau la decoratiuni interioare (pentru tapiterii, tapete, draperii, plase impotriva tantarilor etc.) sub forma de tesaturi care se preteaza bine la vopsire.
2) Pentru izolari termice (termoizolarea acoperisurilor, cosurilor, cazanelor, cuptoarelor, distribuitoarelor de abur, corpurilor de turbina cu abur, tevilor sau conductelor, izolarea dulapurilor frigorifice, a camioanelor sau vagoanelor izoterme etc.) in special sub forma de pasle, saltele in forma de sul, huse sau tuburi sau ca impletituri (chiar impregnate cu adeziv, cu smoala sau cu alte substante, cu suport de hartie sau de tesatura).
3) Pentru izolarea fonica (de exemplu pentru apartamente, birouri, cabine ale ambarcatiunilor, sali de spectacole) in special sub forma de fibre in vrac, pasle sau saltele.
4) Pentru izolarea electrica a firelor, cablurilor sau a altor conductoare electrice; in special cu ajutorul firelor, siretelor, funiilor, panglicilor sau tesaturilor (impregnate sau nu cu rasini, materiale plastice, asfalt etc.).
5) Pentru intarirea rasinilor termoplastice si termorigide, in vederea fabricarii acoperirilor si panourilor de fatada, a cupolelor si placilor plane sau ondulate pentru cladiri si rezervoare, a cuvelor si conductelor pentru stocarea si transportul lichidelor, a capotelor unor masini si a altor piese presate pentru uz industrial sau agricol, a barelor parasoc pentru vehicule, a pieselor structurale sau a imbracamintii pentru motoare, vagoane sau vehicule aeriene, a corpurilor pentru ambarcatiuni, a schiurilor, a rachetelor si a altor articole de sport etc.
6) Pentru fabricarea diferitelor produse ca: filtre utilizate la aparatele de aer conditionat sau in industria chimica, perii, pensule, fitile pentru lampi si brichete, ecrane cinematografice.
Sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Semifabricatele si articolele obtinute prin comprimarea fibrelor de sticla sau prin suprapunerea si comprimarea straturilor de fibre de sticla, care au fost impregnate cu materiale plastice, cu conditia sa fie vorba despre produse dure si rigide, care au pierdut, datorita acestui fapt, caracterul de articol din fibre de sticla (Capitolul 39).
b) Lana minerala (vezi Nota 4 de la Capitolul 70) si articolele din aceste materiale, de la pozitia nr. 68.06.
c) Cartonul asfaltat cu suport din patura sau tesatura de fibre de sticla imbibate cu asfalt (sau un produs similar) sau acoperita pe ambele fete cu un strat din acest material (pozitia nr. 68.07).
d) Glasvandurile izolatoare cu pereti multipli cu un strat intermediar de fibre de sticla (pozitia nr. 70.08).
e) Cablurile de fibre optice de la pozitia nr. 85.44, izolatori electrici (pozitia nr. 85.46) si piesele izolatoare pentru electricitate (pozitia nr. 85.47).
f) Fibrele optice, fasciculele si cablurile de fibre optice de la pozitia nr. 90.01.
g) Perucile din fibre de sticla pentru papusi (pozitia nr. 95.02) si unditele din fibre de sticla aglomerate printr-o rasina sintetica (pozitia nr. 95.07).
h) Periile din fibre de sticla de la pozitia nr. 96.03.
Note explicative de subpozitii.
Subpozitia nr. 7019.11.
Firele taiate sunt produse prin taierea firelor ce contin mai multe filamente paralele. In general, firele taiate sunt utilizate pentru ridigizare, de exemplu, pentru intarirea materialelor plastice sau a mortarului.
Subpozitia nr. 7019.12.
Semitortul de sticla consta in alaturarea mai multor fire cu filamente lungi (continue) fara rasucire sau cu o foarte mica rasucire (sub 5 rasuciri pe metru). Semitortul este in general utilizat pentru producerea firelor de sticla cu filamente continue, dar pot fi in mod egal utilizate direct pentru tesere, de exemplu pentru perdele.
Subpozitia nr. 7019.19.
Subpozitia cuprinde benzile de carda. Acestea sunt formate din fibre scurte discontinue care au, in general, sub 380 mm lungime. Aceste fibre discontinue sunt paralizate sub forma unei coarde cu putina sau fara torsiune (sub 5 rasuciri pe metru). Sunt in general, utilizate la fabricarea firelor de fibre discontinue, dar pot fi folosite de asemenea, la fabricarea cablurilor.
Firele acestei subpozitii sunt rasucite si sunt compuse din filamente continue sau din fibre scurte discontinue.
Subpozitia nr. 7019.31.
Matele de sticla sunt produse plate ridigizate, constituite din fire de sticla, compuse din cateva sute de filamente paralizate, asezate fara nici o orientare preferentiala.
Aceste fire pot fi taiate (mate de fire taiate) sau nu (mate de fire continue). Acestea sunt legate intre ele cu ajutorul unui liant sau prin coasere.
Ele isi conserva integritatea (sub forma de filamente paralele) si pot fi separate individual din mata cu mana, fara ca mata sa fie deteriorata.
Subpozitia nr. 7019.32.
Valurile din fibra de sticla sunt materiale netesute pe baza de fibre de sticla individuale (filamente) asezate fara nici o directie preferentiala, legate intre ele printr-un liant si presate si pot fi armate sau nu cu fire care sunt deseori orientate longitudinal.
Spre deosebire de metale de sticla, filamentele acestor produse nu pot fi separate cu mana fara deteriorarea valului.
Acestea se deosebesc de paturi, saltele si de celelalte produse pentru izolare prin grosimea constanta care este de maximum 5 mm.
70.20 - ALTE ARTICOLE DIN STICLA.
Pozitia cuprinde articolele din sticla, care nu sunt cuprinse la pozitiile precedente ale acestui Capitol, nici la alte pozitii ale Nomenclaturii.
Aceste articole raman clasificate aici, chiar daca sunt asociate cu alte materiale, cu conditia sa-si pastreze caracterul de articole din sticla. Pozitia cuprinde:
1) Articole pentru industrie, cum sunt bacuri, chiuvete, cilindri sau mansoane pentru satinarea pieilor, aparatoare de siguranta sau pentru aparate de serviciu, rezervoare pentru gresoare, ghidaje de fir, vizoare si tuburi de nivel, tevi in forma de S, serpentine, picuratoare si rigole pentru produse corozive (foarte des din silice sau cuart topite), filtre pentru aceleasi produse, cutii de absorbtie pentru acid clorhidric si coloane de scurgere.
2) Articole pentru economia rurala (bacuri, adapatoare etc.), horticultura (clopote de gradina etc.).
3) Articole cum sunt literele, cifrele, placile-insigna, panourile de reclama si cele similare, chiar cu ilustratii sau cu un text imprimat, altele decat cele de la pozitiile nr. 70.06, 70.09, 70.14 sau 94.05 daca sunt luminoase.
4) In sfarsit, diverse alte articole cum sunt flotoarele pentru fileurile de pescuit; butoanele si manerele de usi, lanturile de tractiune etc.; cutiile pentru vopsele; accesoriile pentru coliviile de pasari (troace, adapatoare etc.); borcanele speciale pentru etalare in magazine; numaratoarele de picaturi, resourile cu alcool (altele decat cele de la pozitia nr. 70.17); soclurile pentru piane sau mobile; panourile si celelalte motive decorative terminate, executate din cuburi sau zaruri pentru mozaicuri, chiar incadrate; colacele de salvare, centurile de natatie.
Sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Maciuliile, manerele si cele similare, din sticla, pentru ambele si bastoane (pozitia nr. 66.03).
b) Izolatorii si piesele izolatoare din sticla pentru electricitate de la pozitiile nr. 85.46 sau 85.47.
c) Instrumentele, aparatele si celelalte articole de la Capitolul 90.
d) Articolele de la Capitolul 91 si in special cutiile si carcasele pentru aparate de orologerie, excluzand totusi simplele globuri de protectie.
e) Instrumentele de muzica si accesoriile de la Capitolul 92 si in special diapazoanele din silice topita.
f) Mobilele din sticla si partile lor de sticla, net recunoscute (Capitolul 94).
g) Jocurile, jucariile, accesoriile pentru pomul de Craciun, articolele pentru vanatoare sau pentru pescuitul si celelalte articole din sticla de la Capitolul 95.
h) Articolele din sticla reluate la Capitolul 96 si in special butonii, tocurile pentru scris, creioanele automate, penele de scris, brichetele, pulverizatoarele de toaleta montate, buteliile izolante si celelalte recipiente izoterme montate.
i.j) Obiectele antice cu vechime peste 100 de ani (pozitia nr. 97.06).
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
