Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ANEXA nr. 58 din 5 ianuarie 2000  TESATURI SPECIALE; TESATURI BUCLATE; DANTELE; TAPISERII; PASMANTERII; BRODERII    Twitter Facebook

ANEXA nr. 58 din 5 ianuarie 2000 TESATURI SPECIALE; TESATURI BUCLATE; DANTELE; TAPISERII; PASMANTERII; BRODERII

EMITENT: DIRECTIA GENERALA A VAMILOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000


Note de Capitol.
1. - Capitolul nu cuprinde tesaturile specificate la Nota 1 din Capitolul 59, impregnate, imbracate, acoperite sau stratificate si alte articole de la Capitolul 59.
2. - Pozitia nr. 58.01 cuprinde, de asemenea, catifeaua si plusul cu efect de batatura, netaiate care nu prezinta pe suprafata lor nici capete de fire si nici bucleuri.
3. - In sensul prevederilor pozitiei nr. 58.03, prin expresia tesatura tip "gaz" se intelege o tesatura cu urzeala in intregime sau partial din fire fixe (fire drepte) si din fire mobile (fire "de ocol") acestea din urma facand un semitur, un tur complet sau mai mult de un tur in jurul firelor fixe, astfel incat sa formeze bucle prin care trec firele de batatura.
4. - Pozitia nr. 58.04 nu cuprinde plasele cu ochiuri innodate din sfoara, corzi sau franghii de la pozitia nr. 56.08.
5. - In sensul pozitiei nr. 58.06 prin panglici se inteleg:
a) tesaturile (inclusiv catifelele) in benzi cu latimea de maximum 30 cm, fabricate la latimea necesara sau obtinute prin taierea tesaturilor si care au, pe ambele parti, margini "false", tesute, lipite sau altfel obtinute;
b) tesaturile tubulare cu urzeala si cu batatura a caror latime, in stare aplatizata, este de maximum 30 cm;
c) fasiile taiate in diagonala, cu marginile indoite, avand, in stare nepliata, o latime de maximum 30 cm.
Panglicile cu franjuri obtinute prin tesere se clasifica la pozitia nr. 58.08.
6. - La pozitia nr. 58.10. prin expresia broderii se intelege, intre altele, aplicarea prin coasere a paietelor, perlelor sau motivelor decorative pe materiale textile sau pe alte materiale, ca si articolele executate cu ajutorul firelor din metal sau din fibre de sticla. Sunt excluse de la pozitia nr. 58.10, tapiseriile efectuate cu acul (pozitia nr. 58.05).
7. - Capitolul cuprinde, in afara de produsele de la pozitia nr. 58.09 si articolele executate din fire metalice de tipurile celor utilizate pentru imbracaminte, pentru tapiterie sau pentru utilizari similare.

CONSIDERATII GENERALE

Cu exceptia celor de la pozitia nr. 58.09, Capitol cuprinde o mare varietate de produse textile a caror clasificare in pozitii este independenta de natura materialelor textile constitutive. Unele dintre ele sunt cuprinse in acest Capitol numai daca sunt "confectionate" in sensul partii II din Consideratiile generale ale Sectiunii XI, iar altele sunt incluse indiferent daca sunt confectionate sau nu.
Trebuie mentionat ca prin aplicarea Notelor de la Capitolul 59, tesaturile tip "gaz" de la pozitia nr. 58.03 panglicile de la pozitia nr. 58.06 precum si impletiturile, articolele de pasmanterie si articolele ornamentale similare sub forma de bucati de la pozitia nr. 58.08, impregnate, imbibate, acoperite sau stratificate sunt excluse din Capitolul 58 (in general Capitolele 39, 40 sau 59), in timp ce celelalte articole din acest Capitol care au fost supuse acelorasi tratamente raman clasificate aici, cu conditia ca aceste tratamente sa nu le confere caracterul produselor de la Capitolul 39 sau 40.

58.01 - CATIFELE SI PLUSURI TESUTE SI TESATURI "OMIDA" (JANILIE) ALTELE DECAT ARTICOLELE DE LA POZITIA 58.06 (+).
5801.10 - Din lana sau din par in de animale
- Din bumbac:
5801.21 -- Catifele si plusuri de batatura, netaiate
5801.22 -- Catifele si plusuri pe batatura, reiate, taiate
5801.23 -- Alte catifele si plusuri de batatura
5801.24 -- Catifele si plusuri pe urzeala, ripsate
5801.25 -- Catifele si plusuri pe urzeala, taiate
5801.26 -- Tesaturi "omida"
- Din fibre sintetice sau artificiale:
5801.31 -- Catifele si plusuri de batatura, netaiate
5801.32 -- Catifele si plusuri de batatura, reiate, taiate
5801.33 -- Alte catifele si plusuri de batatura
5801.34 -- Catifele si plusuri de urzeala, ripsate
5801.35 -- Catifele si plusuri de urzeala, taiate
5801.36 -- Tesaturi "omida"
5801.90 - Din alte materiale textile

A. - CATIFELE SI PLUSURI

Catifelele si plusurile sunt tesaturi cu urzeala si batatura compuse din cel putin 3 serii de fire: fire de urzeala si fire de batatura formand baza (urzeala si batatura de fond) si fire de urzeala si de batatura care formeaza perii sau bucle, pe o parte sau pe toata suprafata lor (in general pe o singura fata, dar uneori pe ambele). Dintre aceste tesaturi, catifelele sunt in general cele la care perii sau buclele sunt scurte si drepte, iar plusurile au perii sau buclele mai lungi si deseori putin culcate.
Catifelele si plusurile taiate sunt numite de urzeala daca perii sau buclele suprafetei lor se formeaza cu fire de urzeala (numite si fire de urzeala de par). Aceste tesaturi se obtin in general ridicand, in cursul teserii, urzeala de par pe tije metalice (fiare) dispuse in sensul bataturii. Se formeaza astfel bucle care se taie in cursul teserii sau dupa aceea; in acest mod se fabrica catifelele si plusurile numite taiate sau verulate. Daca buclele sunt lasate intacte, catifelele si plusurile obtinute sunt numite buclate, incretite sau rasucite. La catifelele si plusurile pe urzeala, perii sau buclele sunt fixate de firele de batatura.
Catifelele si plusurile de urzeala pot fi fabricate, de asemenea, tesand fata in fata doua tesaturi care au o urzeala suplimentara comuna, mergand de la una la cealalta; aceasta urzeala este apoi taiata, ceea ce permite obtinerea in mod simultan a doua catifele sau plusuri cu suprafata catifelata (catifele cu dubla fata).
Catifelele si plusurile taiate sunt numite de batatura daca perii lor se formeaza cu fire de batatura (numite fire de batatura de par). In mod obisnuit se fabrica prin trecerea alternativa a firelor de batatura de par sub anumite fire de urzeala, apoi pe mai multe fire de urzeala alaturate, pe care batatura de par formeaza flotari. Aceste flotari ale bataturii sunt taiate dupa tesere pentru a obtine perii. Un rezultat asemanator se obtine prin introducerea firelor paralel cu firele de urzeala si taind batatura de par in cursul teserii. La catifelele si plusurile pe batatura, perii sunt deci, fixati de catre firele de urzeala de fond.
Catifelele si plusurile pe batatura netaiate inca, care nu au nici peri, nici bucle pe suprafata lor, dar uneori au un fel de striatii (dungi) paralele in directia urzelii, raman clasificate aici (vezi Nota 2 de Capitol).

B. - TESATURI "OMIDA"

Catifelele si alte tesaturi "omida" sunt similare covoarelor "omida" (paroase) de la pozitia nr. 57.02; ca si acestea, suprafata lor catifelata (in general pe ambele fete) este produsa de fire "omida" si ele sunt obtinute in general cu ajutorul unei bataturi suplimentare formata din fire "omida" sau prin introducerea in urzeala, in cursul teserii de fond, a unor bucati de fire "omida" de diferite culori si lungimi.

Catifelele, plusurile si tesaturile "omida" sunt fabricate din diferite materiale textile dar matasea, lana, parul fin de animale, bumbacul, fibrele sintetice sau artificiale sunt cele mai utilizate materiale pentru suprafata.
Catifelele, plusurile si tesaturile "omida" pot fi intr-o singura culoare, cu margini, fasonate, gofrate si moarate dupa tesere. Daca au fost fasonate, ele prezinta, de exemplu in acelasi timp parti buclate si parti catifelate (adica catifele cizelate) sau parti catifelate si parti tunse prin a caror alaturare se obtin diferite desene. Catifelele si plusurile care imita blana, ca de exemplu blana de astrahan, de caracul, pielea de foca sau pielea de leopard, se clasifica de asemenea aici. In schimb, imitatiile de blana din materiale textile obtinute in alt mod decat prin tesere (de exemplu cele obtinute prin lipire, coasere etc.) se clasifica la pozitia nr. 43.04.
Trebuie notat ca multe dintre tesaturile clasificate la aceasta pozitie sunt fabricate similar mochetelor, covoarelor si covoarelor "omida" de la pozitia nr. 57.02. Totusi, pot fi deosebite cu usurinta datorita faptului ca, fiind concepute in principal pentru a fi utilizate ca stofe de tapiterie sau pentru imbracaminte si nu ca acoperitoare de podea, tesaturile clasificate aici sunt fabricate cu materiale mai fine si au o baza mult mai supla.

Pozitia exclude:
a) Tesaturile care imita catifelele si plusurile in special tesaturile numite false catifele, stofe de lana creata, al caror aspect rezulta din utilizarea firelor buclate in prealabil (fire de fantezie) sau din pregatirea speciala (de exemplu razuire sau smulgere) a suprafetei lor (in general Capitolele 50 pana la 55).
b) Tesaturile buclate de tip buret ("eponge") si tesaturile textile cu smocuri de la pozitia nr. 58.02.
c) Catifelele, plusurile etc., care constituie panglici (pozitia nr. 58.06).
d) Produsele tricotate sau cusute-tricotate de tip catifea sau plus (pozitia nr. 60.01 sau 56.02 dupa cum este cazul).
e) Catifelele, plusurile etc., confectionate in sensul Partii II din Consideratiile generale ale Sectiunii XI.

Note explicative de subpozitie.
Subpozitiile nr. 5801.22 si 5801.32
Pentru interpretarea pozitiilor nr. 5801.22 si 5801.32 deosebirea intre catifelele de batatura, taiate, reiate si celelalte catifele, se pot utiliza ilustratiile de mai jos (reprezentate in sectiune in sensul urzelii):

Catifele si plusuri reiate

NOTĂ(CTCE)
Ilustraţiile reprezentand catifele si plusuri reiate se gãsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 (a se vedea imaginea asociatã).


Alte catifele si plusuri:

NOTĂ(CTCE)
Ilustraţiile reprezentand catifele si plusuri se gãsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 (a se vedea imaginea asociatã).

58.02 - TESATURI BUCLATE DE TIP BURET ("EPONGE"), ALTELE DECAT ARTICOLELE DE LA POZITIA NR. 58.06; SUPRAFETE TEXTILE CU SMOCURI, ALTELE DECAT PRODUSELE DE LA POZITIA NR. 57.03.
- Tesaturi buclate de tip buret ("eponge"), din bumbac:
5802.11 -- Nealbite
5802.19 -- Altele
5802.20 - Tesaturi buclate tip buret ("eponge") din alte materiale textile
5802.30 - Suprafete textile cu smocuri

A. - TESATURI BUCLATE TIP BURET ("EPONGE")

Tesaturile buclate cuprinse la aceasta pozitie sunt cele de tipurile utilizate in mod obisnuit pentru confectionarea prosoapelor de baie, halatelor de baie sau de plaja sau a manusilor de toaleta etc.; ele au batatura de fond intinsa si doua serii de fire de urzeala, primul intins si al doilea lejer, cea din urma formand bucle la suprafata tesaturii. Cele doua serii de fire de urzeala pot interveni in tesatura in proportii diferite, dar de obicei numarul firelor de urzeala de fond este acelasi cu cel al firelor de urzeala care formeaza buclele.
In general buclele sunt formate pe ambele fete ale tesaturii, dar uneori sunt numai pe una dintre fete; buclele au un aspect rasucit si pot acoperi toata suprafata in mod uniform sau pot forma carouri, romburi sau alte motive decorative. Totusi, pozitia nu cuprinde tesaturile buclate numai pe o fata si ale carei bucle sunt toate taiate (pozitia nr. 58.01).
Pozitia exclude:
a) Stofele buclate tricotate sau crosetate (pozitia nr. 60.01)
b) Piesele de tesaturi care au la intervale regulate, fire netesute care sunt destinate sa formeze, prin simpla taiere a acestor fire, articole cu franjuri (pozitia nr. 63.02).

B. - SUPRAFETE TEXTILE CU SMOCURI

Suprafetele textile cu smocuri clasificate la aceasta pozitie sunt obtinute prin introducerea firelor, cu ajutorul unui sistem de ace si crosete a unor fire textile intr-o baza textila preexistenta (tesatura, stofa tricotata, pasla, material netesut etc.) pentru a forma astfel bucle sau prin introducerea smocurilor de fire, daca crosetele sunt combinate cu un dispozitiv de taiere.
Produsele de la aceasta pozitie se diferentiaza de cele de la pozitia nr. 57.03, de exemplu prin lipsa de rigiditate, prin grosime si rezistenta, care le fac inapte pentru utilizarea ca acoperitoare de podea.
De altfel, aceste produse pot fi deosebite de stofele tricotate tip buret de la pozitia nr. 60.01, care au randuri de ochiuri lantisor de pe dosul tesaturii, prin randurile de puncte caracteristice, care au aspectul de ochiuri lantisor continue in directia lungimii, pe dosul tesaturii.

58.03 - TESATURI TIP "GAZ", ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 58.06.
5803.10 - Din bumbac
5803.90 - Din alte materiale textile

Tesaturile tip "gaz" sunt definite in Nota 3 de la acest Capitol.
In cazul tesaturilor, tip "gaz" simple, firele de rasucire care se rasucesc alternativ la dreapta si la stanga fiecarui fir fix trecand de fiecare data peste firul de batatura dar si pe sub firul fix; firele fixe de urzeala se gasesc intotdeauna sub cele de batatura; firele fixe de urzeala si cele de batatura care nu sunt intretesute sunt unite numai cu ajutorul firelor de rasucire.
Varietati de tesaturi tip "gaz" se obtin prin incrucisarea firelor de rasucire intre ele (asa-numite tesaturi tip "gaz crosetate", "gaz Marly"), prin introducerea a doua sau mai multe fire de batatura impreuna intr-o bucla (altfel spus in acelasi pas) formata de firele fixe si firele de rasucire, utilizand doua sau mai multe fire fixe pentru un fir de rasucire si invers etc.

Pozitia cuprinde, de asemenea:
1) tesaturi tip "gaz" cu fir de efect, fabricate cu ajutorul unui fir suplimentar, numit fir de efect care produce, in cursul teserii, efectul de desen pe tesatura tip "gaz" de fond.
2) tesaturi care au parti de tesatura tip "gaz" si parti altfel tesute, indiferent de proportia suprafetelor lor; in general, aceste tesaturi prezinta efecte de raiere sau benzi in sensul urzelii, patrate sau desene foarte variate.
Tesaturile tip "gaz" sunt, in general, tesaturi putin stranse, deci lejere; ele sunt utilizate mai ales pentru confectionarea transperantelor si perdelelor; unele dintre ele se utilizeaza la fabricarea firelor "omida" prin decuparea in benzi in sensul urzelii.
Aspectul tesaturilor si motivele decorative ale acestora sunt foarte variate. De aceea, tesaturile tip "gaz" nu trebuie confundate, in special, cu tesaturile cu fir de efect sau cu alte tesaturi din Capitolele 50 pana la 55, cu broderiile, dantelele, tulurile sau chiar tesaturile cu ochiuri innodate clasificate in acest Capitol.
In sfarsit, trebuie notat ca se da in mod curent denumirea de gaz tesaturilor uni si lejere, utilizate in special la confectionarea bandajelor si pansamentelor (tipul "gaz pentru pansamente"); aceste tesaturi se clasifica la pozitia nr. 30.05 (daca sunt impregnate cu substante farmaceutice sau conditionate pentru vanzarea cu amanuntul in scopuri medicale sau chirurgicale, dentare sau veterinare) sau la Capitolele 50 pana la 55.
De asemenea, pozitia nu cuprinde tesaturile "gaz" pentru site de la pozitia nr. 59.11.

58.04 - TULURI, ALTE PANZE TIP TUL SI TESATURI CU OCHIURI INNODATE, EXCLUZAND TESATURILE, MATERIALELE TRICOTATE SAU CROSETATE; DANTELE SUB FORMA DE BUCATI, BENZI SAU CU MOTIVE DECORATIVE ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 60.02 (+).
5804.10 - Tuluri, alte panze tip tul si tesaturi cu ochiuri innodate
- Dantele executate mecanic
5804.21 -- Din fibre sintetice sau artificiale
5804.29 -- Din alte materiale textile
5804.30 - Dantele executate manual

I. - TULURI, ALTE PANZE TIP TUL SI TESATURI CU OCHIURI INNODATE
Aceste produse sunt utilizate ca tesaturi de fond pentru broderie, pentru confectionarea perdelelor, a cuverturilor de pat sau a tapiseriei pentru mobilier, a voalurilor, a obiectelor de imbracaminte pentru femei etc. In principal sunt fabricate cu fire din matase, din fibre sintetice sau artificiale, din bumbac sau in.
A) Tulurile sunt compuse din fire de urzeala in jurul carora se infasoara firele de batatura care sunt directionate oblic de la o margine la alta a tesaturii, jumatate intr-o directie si jumatate in cealalta directie, incrucisandu-se pentru a forma impreuna cu firele de urzeala ochiuri deschise (fig. 1); dupa caz, aceste ochiuri pot sa ia diverse forme, in special forma hexagonala rotunjita (tul obisnuit), forma patrata sau forma de romb (tul numit Neuville). Un alt tip de tul de forma hexagonala (tul Malines) este compusa din fire de urzeala si dintr-un sistem de fire bobinate care trec longitudinal numai intre doua fire de urzeala (Fig. 2).

NOTĂ(CTCE)
Fig. 1 si Fig. 2 se gãsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 (a se vedea imaginile asociate).


A - fire de urzeala
B, C - fire de batatura oblice

B) Tulurile "bobinot" (numite si tuluri-bobine sau tesatura mecanica) sunt tuluri special compuse din trei serii de fire: firele drepte sau firele de urzeala intinse paralel, ca la tulurile obisnuite, la anumite distante unele de celelalte; firele de desen sau firele de efect; firele de rasucire sau firele de incrucisare, care au rolul de a imbina firele drepte si firele de desen. Firele de desen sunt numite astfel deoarece ele produc motivul decorativ in cursul teserii; ele merg de-a lungul firelor drepte de care se distanteaza temporar pentru a se agata de firul de rasucire al firului drept vecin sau al unui alt fir drept, formand astfel in intervalele dintre firele de urzeala, ochiuri triunghiulare si, daca trecerile lor sunt numeroase, parti pline ale desenului. In afara de ochiurile dreptunghiulare, tulurile "bobinot" prezinta goluri (intre ochiuri) de forma trapezoidala, de exemplu (Fig. 3).

NOTĂ(CTCE)
Fig. 3 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 (a se vedea imaginea asociatã).

A - fire de urzeala
B - fire de desen
C - fire de rasucire

C) Tulul-plasa (fileu) este compus din trei serii de fire: fire drepte sau fire de urzeala intinse paralel; fire de ochi care trec alternativ de-a lungul unor fire drepte diferite pentru a forma, prin trecerea lor de la unele la celelalte dintre aceste fire drepte, ochiuri patrate; fire de rasucire sau fire de legatura care au rolul sa mentina tesatura imbinand in anumite locuri firele drepte de urzeala si firele de ochi (Fig. 4).

NOTĂ(CTCE)
Fig. 4 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 (a se vedea imaginea asociatã).

A - fir de urzeala
B - fir de ochi
C - fir de rasucire

D) Tesaturile cu ochiuri innodate sunt tesaturile cu ochiuri deschise regulate, de forma patrata sau rombica, incheiate cu noduri in cele patru colturi astfel incat firele sa nu poata separa prin exercitatea unei tractiuni asupra lor. Aceste tesaturi sunt fabricate manual sau pe un razboi mecanic.

Pozitia exclude:
a) Tesaturile lejere clasificate la Capitolele 50 la 55 si tesaturile tip "gaz" de la pozitia nr. 58.03.
b) Plasele de la pozitia nr. 56.08.
c) Tesaturile tip "gaz" si panzele pentru site de la pozitia nr. 59.11.
d) Tesaturile tricotate de la Capitolul 60.
e) Tulurile si tesaturile cu ochiuri innodate confectionate in sensul Partii II din Consideratiile generale ale Sectiunii XI.

II. - DANTELE
Dantelele sunt tesaturi ajurate (cu goluri), ornamentale, in care se pot observa cele doua elemente formate prin intreteserea firelor textile: o parte ornamentala care consta din desene mai mult sau mai putin complexe si o retea formata din ochiuri ale caror forme si dimensiuni sunt, foarte des, regulate. Totusi la anumite dantele (in special dantelele manuale cu ochiuri largi) nu exista propriu-zis un element retea: desenele, separate unele de celelalte prin goluri importante, sunt asamblate prin bride care concura la caracterul decorativ al ansamblului. Reteaua de ochiuri si de bride ca si desenul ornamental sunt obtinute simultan, cu aceleasi fire. Totusi, uneori desenul ornamental se executa separat si apoi se asambleaza.
Caracteristica esentiala a dantelelor de la aceasta pozitie, este ca desenul nu este realizat pe o tesatura ca fond preexistent. Deci nu trebuie confundate cu produsele cu aspect similar si care sunt uneori denumite dantele, care se obtin prin umplerea sau decorarea ochiurilor unei tesaturi de fond sau aplicand prin coasere dantela pe o tesatura de fond care poate fi ulterior eliminata, total sau partial. Astfel de produse (care cuprind in particular, toate broderiile pe tul, plasa sau chiar pe dantela precum si orice alte broderii pe tesatura de fond ajurata preexistenta, ca si incrustatiile sau alte aplicatii prin coaserea dantelelor pe tesaturi de fond ajurate preexistente) sunt broderiile clasificate la pozitia nr. 58.10.
Sunt excluse de la aceasta pozitie produsele ajurate, tricotate manual sau mecanic, care au caracter de tricotaje de la Capitolul 60. Acestea pot fi recunoscute mai ales examinand partile lor pline, datorita ochiurilor de tricot cu care sunt formate.
Contrar tulurilor, tulurilor "bobinot" si tesaturilor tip "gaz", dantelele nu au urzeala si batatura diferentiata. Ele se pot obtine chiar cu un singur fir si atunci cand sunt realizate cu mai multe fire, acestea au functii care se confunda.
Dantelele pot fi executate manual sau mecanic.
Dantelele manuale cuprind in mod special:
A) Dantelele cusute, executate cu acul pe o foaie de hartie sau pergament ce contin un desen. Dantela urmeaza contururile desenului fara ca firele care o constituie sa traverseze vreodata hartia sau pergamentul. Firele care formeaza "scheletul" dantelei sunt totusi fixate temporar in anumite locuri prin puncte in care firul traverseaza hartia sau pergamentul, pentru a facilita executarea dantelei.
Dintre dantelele cusute se pot cita: dantelele cu punct de Alencon, Argentan, Venetia etc.
B) Dantelele pe vergele, se obtin cu mai multe fire rasucite pe vergele, care apoi sunt intretesute pe o perna sau un gherghef care contin desenul de reprodus; se fixeaza cu ace in anumite locuri ale pernei pentru facilitarea realizarii dantelei.
Dintre dantelele crosetate se pot cita: dantelele de Valenciennes, Chantilly, Malines, Bruges, Puy, dantelele Duchesse etc.
C) Dantelele crosetate (de exemplu dantela cu punct de Irlanda). Spre deosebire de cele precedente, dantelele crosetate nu sunt asezate pe un desen sau pe un suport pentru a fi executate; ele se executa pe degetele lucratoarei cu ajutorul crosetei cu carlig.
D) Alte varietati de dantele, care se aseamana mai mult sau mai putin cu cele precedente, ca de exemplu:
1) Dantelele Teneriffe, fabricate in aceeasi maniera ca dantelele cu acul.
2) Dantelele din snur, sunt dantele cu acul la care anumite parti sunt obtinute cu ajutorul unor snururi sau coltisoare lucrate cu croseta sau mecanic.
3) Dantelele cu suveica (numite si "frivolitate"), obtinute in mod similar dantelelor crosetate de care se deosebesc prin faptul ca desenele lor au linii rotunjite si sunt in principal compuse din noduri realizate cu ajutorul unor suveici.
4) Dantelele macrame, dantele groase executate cu fire intretesute si innodate care sunt montate perpendicular pe un fir (numit fir port-noduri).
Imitatiile de dantela manuala, obtinute pe un razboi mecanic, care seamana in aparenta cu dantelele manuale, dar cu exceptia dantelelor cu fusul, modul de intretesere al firelor este diferit; pe de alta parte, dantelele mecanice sunt mai uniforme.
Dantelele manuale sau mecanice sunt clasificate aici chiar daca sunt:
1°) Sub forma de bucati sau benzi de lungime nedeterminata.
2°) Sub forma de motive, adica elemente de forme diferite destinate sa fie introduse sau aplicate pe alte articole precum lenjerie de corp, bluze sau alte articole de imbracaminte, batiste, servete, fete de masa sau alte articole pentru mobilier.
Dantelele sub forma de bucati, benzi sau motive pot fi lucrate ca o piesa, de catre dantelareasa sau obtinute prin decuparea dintr-o bucata mai mare sau prin montarea mai multor elemente de dantela.
Sunt excluse de la aceasta pozitie articolele din dantela, care se clasifica in general la Capitolul 62 sau 63 in functie de natura lor, de exemplu mantiile (pozitia nr. 62.14), plastroanele si gulerele, pentru imbracamintea feminina (pozitia nr. 62.17). servetele si servetelele (pozitia nr. 63.04).

Note explicative de subpozitii
Subpozitiile nr. 5804.21, 5804.29, 5804.30
Imitatiile de dantela manuala obtinute la razboiul mecanic sunt similare dantelelor manuale prin aspectul lor general. Totusi, pot fi deosebite de acestea pe baza urmatoarelor criterii:
Dantelele obtinute mecanic se fabrica deseori in bucati de o anumita lungime care se decupeaza in benzi in cursul operatiilor de finisare. In acest caz rareori se intampla ca marginile dantelate ale benzilor ce se vor decupa sa nu pastreze ochiuri sau parti de ochiuri provenind din tesatura de retea care la razboi lega o banda de banda vecina. Aceste ochiuri sau parti de ochiuri se gasesc intr-o oarecare masura "in exteriorul" dantelei. De obicei se afla acolo unde linia de margine formeaza un unghi interior, adica acolo unde este greu sa fie atinse fara a se distruge in acelasi timp marginea insasi. Prezenta acestor ochiuri sau parti de ochiuri constituie un indiciu sigur al dantelei executate mecanic.
Deosebirea se poate face de asemenea, observand motivele decorative ale dantelei, parcursul firelor de relief (sau de contur) si al firelor de umplere. La dantela manuala aceste fire pot merge indiferent in ce sens si pot sa reia directia din care vin. La dantela executata mecanic mersul inapoi al firului este imposibil; aceste fire pot deci, sa mearga oblic spre dreapta sau spre stanga, dar respectand sensul de inaintare al lucrului.
Modul de umplere a partilor opace ale desenului constituie al treilea element de luat in considerare cand trebuie sa se faca distinctia intre lucrul manual si lucrul mecanic. Pentru dantele manuale se utilizeaza numai:
- punctul innodat, adica punctul de feston sau punctul de butoniera, daca este vorba de dantele executate cu acul;
- punctul de panza sau punctul de retea, daca este vorba de dantele pe vergele.
Punctul de panza reproduce exact tesatura panzei: in cazul punctului de retea, firele care joaca rolul firelor de urzeala sunt impartite in doua serii suprapuse care formeaza intre ele un unghi de 90 grade; firul de batatura trece transversal aceasta suprafata trecand alternativ peste un fir din prima serie (cea de deasupra) si pe sub firul urmator din cea de-a doua serii.
La dantelele efectuate mecanic, modurile de umplere utilizate cel mai frecvent, sunt urmatoarele:
- punctul de panza, dar cu particularitatea ca nu este necesar ca firele care constituie batatura sa treaca de la o margine la alta a desenului. Uneori aceste fire nu efectueaza decat o parte a traiectoriei cealalta parte fiind efectuata de un alt fir venit sa-l intalneasca pe primul;
- un mod de fixare pe panza similar cu cel care permite obtinerea partilor pline ale tulului-bobinot (fire drepte, fire de desen, fire de legatura);
- introducerea prin reteaua de tul a unui fir care formeaza cu firele de urzeala o legatura panza. La cele doua procedee precedente, reteaua de tul se termina acolo unde incepe desenul, ceea ce nu este cazul aici.
Urmatoarele elemente permit de asemenea, deosebirea intre dantelele manuale si dantelele executate mecanic. De altfel, in unele cazuri aceste elemente sunt singurele pe bara carora se poate face distinctia, in particular intre dantele pe vergele cu crosete obtinute manual si cele obtinute mecanic:
a) micile defecte sau imperfectiuni pe care le prezinta dantelele manuale sunt distantate neregulat si sunt rareori asemanatoare, in timp ce ele se repeta regulat la celelalte dantele obtinute mecanic datorita actiunii dispozitivelor mecanice folosite la fabricarea lor;
b) colturile care garnisesc foarte des marginea dantelelor manuale sunt totdeauna formate din firele retelei, in timp ce la dantelele obtinute mecanic sunt uneori fixate. Ca atare ele sunt mult mai putin solid fixate si pot fi smulse fara distrugerea dantelei insasi, ceea ce este imposibil in cazul dantelelor manuale.
c) modul de expediere si ambalare permit, de asemenea, sa se faca diferenta intre dantela manuala si dantela obtinuta mecanic; dantelele manuale nu sunt in general expediate in cupoane care depasesc 20 m si fiecare bucata din pachetele expediate difera ca desen. Cupoanele de dantela executata mecanic au intotdeauna o lungime mult mai mare ajungand pana la 500 m; pachetele expediate cuprind intotdeauna un numar considerabil de cupoane avand acelasi desen.
In plus exista cazul dantelelor "mixte" cunoscute si sub denumirea de dantela cu snur, dantela "renaissance", dantela de Luxeuil, si dantela "princesse". Fabricarea acestora incepe cu un snur obtinut mecanic care se aseaza orizontal pe un calc urmand liniile desenului. La unghiuri, snurul este indoit astfel incat sa se respecte traseul impus: partile care se incaleca sunt cusute impreuna; extremitatile snururilor taiate sunt cusute cu grija pe loc. Apoi se fac cu acul bridele si punctele de umplere.
In afara faptului ca snurul a fost indoit, taiat, cusut dupa cum s-a descris mai sus, vom putea recunoaste uneori aceste dantele dupa fronseurile pe care snurul le prezinta pe marginile concave ale desenului.
Aceste dantele trebuie considerate ca dantele manuale.

58.05 - TAPISERII TESUTE MANUAL (DE TIP GOBELIN, FLANDRA, AUBUSSON, BEAUVAIS SI SIMILARE) SI TAPISERII CU ACUL (DE EXEMPLU CU PUNCT MIC, CU CRUCIULITE), CHIAR CONFECTIONATE.

Pozitia cuprinde tapiserii din orice fel de material textil indiferent daca este vorba de tapiserii fabricate prin tesere manuala sau de tapiserii executate cu acul pe o tesatura de fond (in general canava). Caracteristica lor principala este prezentarea sub forma de "panouri" (tesaturi) care au desene clar individualizate si complete, deseori asemanatoare picturilor.

A. - TAPISERII TESUTE MANUAL

Tapiseriile tesute manual rezulta din operatia de intretesere, manuala, a firelor de urzeala, intinse pe razboiul de tesut, cu fire de batatura; aceste fire de batatura de diferite culori si alaturate, care acopera urzeala, realizeaza desenul in acelasi timp cu compunerea tesaturii.
Contrar metodei de producere a tesaturilor obisnuite cu urzeala si batatura, firele de batatura, colorate diferit, nu traverseaza tesatura pe toata latimea, avand doar lungimea necesara realizarii desenului; ele se intretes cu firele de urzeala numai in locurile in care trebuie sa produca desenul; capetele firelor de batatura sunt lasate sa atarne pe dosul tesaturii; rezulta ca la tapiseriile tesute manual firele de urzeala se incruciseaza pe aceeasi linie, de la o margine la alta a tapiseriei cu o serie continua de fire de batatura diferite. La executarea tapiseriior manuale, pot sa apara fante cand anumite culori alaturate urmeaza o linie verticala; in general aceste fante sunt recusute pe dos.
Dintre tapiseriile tesute manual se pot cita: tapiseriile Gobelins, de Flandra, de Aubusson sau de Beauvais.
Imitatiile de tapiserii tesute manual care sunt obtinute mecanic (cu razboaie sistem tricotpatent sau similare) sunt tesaturi obisnuite cu urzeala si batatura, care sunt clasificate ca tesaturi sau ca articole confectionate, dupa cum este cazul.

B. - TAPISERII CU ACUL

Tapiseriile executate cu acul (denumite si tapiserii in puncte) sunt caracterizate de faptul ca ele necesita pentru fabricarea lor o tesatura de fond (in general o canava cu ochiuri patrate), pe care motivul cautat este brodat cu un ac si cu numeroase fire si de diferite culori.
Tapiseriile cu acul raman clasificate aici chiar daca sunt brodate la suprafata.
Spre deosebire de majoritatea broderiilor clasificate la pozitia nr. 58.10, tesatura de fond (in general, canava) este in intregime acoperita de firele de desen, cu exceptia marginilor. Punctele de tapiserie utilizate poarta diferite denumiri in functie de modul in care se executa: punct mic, punct mare, cruciulite, cruciulite duble, punct de Gobelin etc.

Tapiseriile tesute manual si tapiseriile cu acul vizate mai sus sunt utilizate in principal ca piese de mobilier pentru acoperirea peretilor si a mobilierului si sunt fabricate cel mai des din matase, lana, fibre sintetice sau artificiale sau chiar din fire metalice.
Aceste tapiserii se clasifica la aceasta pozitie chiar cand sunt tivite, bordate, dublate sau cand au suferit o alta operatie similara de confectionare. Articolele fabricate cu ajutorul tapiseriilor ca de exemplu posete de dama, perne, papuci etc., se vor clasifica la pozitiile lor specifice.
De asemenea, pozitia exclude:
a) Tesaturile numite Kelem, Schumacks, Karamanie, si covoare similare (pozitia nr. 57.02).
b) Seturile compuse din bucati de tesatura si din fire pentru confectionarea tapiseriilor (pozitia nr. 63.08).
c) Tapiseriile avand o vechime peste 100 de ani (Capitolul 97).

58.06 - PANGLICI, ALTELE DECAT ARTICOLELE LA POZITIA NR. 58.07; PANGLICI FARA BATATURA, DIN FIRE DE URZEALA PARALELIZATE SI LIPITE (BOLDUC).
5806.10 - Panglici din catifea, plus, tesatura "omida" sau tesatura buclata tip buret ("eponge")
5806.20 - Alte panglici, care contin fire din elastomeri sau din cauciuc minimum 5% din greutate
- Alte panglici:
5806.31 -- Din bumbac
5806.32 -- Din fibre sintetice sau artificiale
5806.39 -- Din alte materiale textile
5806.40 - Panglici fara batatura, din fire sau fibre paralelizate si lipite (bolduc).

A. - PANGLICI

In conformitate cu Nota 5 din acest Capitol, pozitia cuprinde sub denumirea de panglici urmatoarele:
1) Tesaturile cu urzeala si batatura (inclusiv catifelele) tesute in benzi, avand latimea de maximum 30 cm si care au pe marginile lor laterale, borduri plate sau tubulare. Aceste articole se fabrica pe razboaie speciale cu urzeala si batatura, anumite tipuri permitand fabricarea simultana a mai multor panglici. Unele dintre aceste panglici pot avea borduri neparalele si ondulate.
2) Benzile avand latimea de maximum 30 cm provenind din decuparea (in sensul urzelii sau pe diagonala) a tesaturilor cu urzeala si batatura care au o margine falsa pe fiecare din cele doua laturi ale lor sau au o margine veritabila pe una din aceste laturi si cu o margine falsa pe cealalta. Marginile false sunt destinate sa impiedice destramarea; de exemplu ele pot consta dintr-un rand de puncte "gaz" tesute in interiorul bucatii de tesatura (inainte de decuparea sa) sau dintr-un tiv simplu sau se pot obtine prin lipire sau prin topirea marginilor, in cazul panglicilor din fibre sintetice sau artificiale decupate intr-o bucata de tesatura. Benzile decupate din tesaturile cu urzeala si batatura, dar care nu au margine falsa sau adevarata, pe fiecare din laturile lor sunt excluse de la aceasta pozitie si sunt clasificate ca tesaturi in functie de tipul lor (in ce priveste bieurile cu margini indoite, vezi punctul 4) de mai jos).
3) Tesaturile cu urzeala si batatura tesute tubular avand latimea, in stare aplatizata, de maximum 30 cm. Din contra sunt excluse de la aceasta pozitie tesaturile cu urzeala si batatura care ale caror margini au fost asamblate astfel incat sa formeze un tub (prin coasere, lipire sau altfel).
4) Bieurile cu margini indoite, constituite simplu din benzi avand latimea de maximum 30 cm in stare nepliata, decupate oblic din piese de tesatura cu urzeala si batatura. Aceste produse obtinute prin decupare din tesaturi late, nu prezinta margine (veritabila sau falsa).
Panglicile definite mai sus grupeaza panglici si chingi, precum si galoane tesute in acelasi mod.
Panglicile sunt fabricate mai ales din matase, lana, bumbac sau din fibre sintetice sau artificiale, chiar asociate cu fire de elastomeri sau fire de cauciuc si sunt utilizate la confectionarea lenjeriei pentru femei, a palariilor si colierelor de fantezie, ca panglici pentru decoratii, ca legaturi ornamentale, pentru mobilier etc.
Pozitia cuprinde, de asemenea, panglicile drepte cu fire metalice sau chiar cu fire in intregime din metal (cazul galoanelor tesute), cu conditia ca acestea sa fie de tipul celor utilizate la imbracaminte, mobilier sau in scopuri similare (vezi Nota 7 de la acest Capitol).
Se numesc chingi panglicile foarte groase si rezistente, in general din bumbac, in, canepa sau iuta care se utilizeaza la fabricarea articolelor de selarie, hamurilor, curelelor, pentru confectionarea centurilor si chimirelor, la fabricarea scaunelor etc.
Se clasifica, de asemenea, aici chingile pentru jaluzele compuse din doua panglici fixate la intervale egale cu benzi mici, totul fiind obtinut prin tesere intr-o singura operatie.
Produsele cuprinse la aceasta pozitie sunt tesute de obicei in acelasi mod ca panzele si tesaturile de la Capitolele 50 pana la 55 sau ca cele de la pozitia nr. 58.01 (in acest ultim caz este vorba mai ales de panglicile din catifea); ele nu se diferentiaza deci de aceste tesaturi decat prin criteriile expuse la punctele 1) la 4) de mai sus.
Aceste produse raman clasificate aici chiar daca sunt moarate, gofrate, imprimate, pictate etc.

B. - BOLDUC

Pozitia cuprinde de asemenea, produsele denumite bolduc care reprezinta panglici fara batatura, cu o latime mica (in general, de la cativa mm la 1 cm) compuse din fire, monofilamente sau fibre textile, paralelizate si lipite cu ajutorul unui produs adeziv. Aceste panglici sunt utilizate mai ales ca sfori; unele astfel de produse se folosesc la confectionarea tesaturilor pentru palarii.
Aceste produsele au uneori imprimate, la intervale egale, instructiuni de utilizare; acestea imprimeuri nu modifica clasificarea lor.
Pozitia exclude:
a) Pansamentele impregnate sau acoperite cu substante farmaceutice sau conditionate pentru vanzarea cu amanuntul (pozitia nr. 30.05).
b) Panglicile si chingile care au franjuri obtinute in timpul teserii, precum si snururi si alte galoane impletite (pozitia nr. 58.08).
c) Panglicile si chingile cuprinse mai specific la alte pozitii, de exemplu cele care au caracterul de:
1) etichete, ecusoane sau articole similare sub forma de benzi (pozitia nr. 58.07 sau. 58.10 dupa cum este cazul);
2) fitile pentru lampi, resouri, lumanari sau similare (pozitia nr. 59.08);
3) furtune pentru pompe sau articole similare (pozitia nr. 59.09);
4) curele de transmisie si de transport de la pozitia nr. 59.10.
d) Panglicile impregnate, imbibate, acoperite sau stratificate clasificate la Capitolul 59 si in particular panglici din catifea, impregnate cu cauciuc, pentru acoperirea fusurilor (pozitia nr. 59.11).
e) Panglicile si chingile confectionate in sensul Partii II din Consideratiile generale ale Sectiunii XI, altele decat cele descrise in Partea A 2) de mai sus.
f) Fermoarele (pozitia nr. 96.07) precum si carligele, agrafele sau butonii din metal comun fixate din loc in loc pe o banda care are caracter de accesoriu in raport cu ele (pozitiile nr. 83.08 sau 96.06, dupa cum este cazul).
g) Panglicile impregnate cu cerneala sau cu un colorant (pozitia nr. 96.12).

58.07 - ETICHETE, ECUSOANE SI ARTICOLE SIMILARE DIN MATERIALE TEXTILE, SUB FORMA DE BUCATI, BENZI SAU DECUPATE, NEBRODATE.
5807.10 - Tesute
5807.90 - Altele

Sub rezerva conditiilor precizate mai jos, pozitia cuprinde:
A) Etichetele din orice material textile (chiar tricotate) pentru marcarea imbracamintei, incaltamintei, acoperamintelor de cap, lenjeriei de casa, saltelelor, jucariilor sau altor articole. Acestea sunt etichete care poarta inscriptii sau desene speciale. Ele cuprind intre altele etichete comerciale purtand de exemplu o marca sau instructiuni sau, dupa cum este cazul, emblema obiectului sau natura materialului textil constitutiv (matase, matase artificiala, viscoza etc.) si etichetele utilizate de particulari (elevii la scoli particulare, militarii etc.) pentru a distinge obiectele care le apartin; acestea din urma poarta in general initiale, un chenar cu amplasamentul necesar pentru o inscriptie manuscrisa ulterioara sau chiar cifre pur si simplu.
B) Ecusoane, blazoane, panglici si articole similare, din orice materiale textile (chiar tricotate) de tipul celor cusute la suprafata exterioara a vesmintelor, beretelor etc. (ecusoane sportive, militare, judetene sau nationale, panglici care poarta mentiuni ale asociatiilor de tineret, benzi pentru beretele marinarilor cu numele navei etc.).
Toate aceste articole se clasifica la aceasta pozitie, cu conditia:
1) sa nu fie brodate; inscriptiile sau motivele articolelor clasificate aici se obtin in general prin tesere (cel mai des prin brosare) sau prin imprimare.
2) sa fie prezentate sub forma de bucati, benzi sau panglici (ceea ce in general este cazul) sau decupate in orice forma, fara a fi altfel prelucrate.
Aceasta pozitie nu cuprinde etichetele, ecusoanele si articolele similare brodate de la pozitia nr. 58.10 sau altfel confectionate decat prin taiere sau decupare de la pozitiile nr. 61.17, 62.17 sau 63.17, dupa cum este cazul.

58.08 - TRESE SUB FORMA DE BUCATI; ARTICOLE DE PASMANTERIE SI ARTICOLE ORNAMENTALE SIMILARE, SUB FORMA DE BUCATI, FARA BRODERIE, ALTELE DECAT CELE CROSETATE SAU TRICOTATE; CIUCURI, POMPOANE SI ARTICOLE SIMILARE.
5808.10 - Trese, in bucati
5808.90 - Altele

A. - TRESE SUB FORMA DE BUCATI; ARTICOLE DE PASMANTERIE SI ARTICOLE ORNAMENTALE SIMILARE, SUB FORMA DE BUCATI, FARA BRODERIE, ALTELE DECAT CROSETATE SAU TRICOTATE

In afara de trese, aceasta parte a pozitiei cuprinde o mare varietate de produse concepute pentru ornamentarea obiectelor de imbracaminte (imbracaminte de dama, uniforme militare, vesminte ecleziastice, costume de teatru) sau a articolelor de mobilier (inclusiv mobilier pentru nave sau vehicule).
Aceste produse se clasifica aici cand sunt prezentate in lungimi nedeterminate. Pot sa aiba carlige, agrafe, capse, inele si similare care au caracter de accesorii in raport cu ansamblul, cu conditia ca prezenta acestora sa nu aiba ca efect pierderea caracterului lor de articole cu lungime nedeterminata. Sub aceleasi rezerve sunt incluse produsele cu paiete, perle sau alte accesorii de acelasi gen atat timp cat aceste accesorii nu sunt aplicate prin coasere, caz in care aceste produse sunt clasificate ca broderii la pozitia nr. 58.10.
Dintre articolele acestei grupe se pot mentiona:
1) Trese (plate, patrate sau tubulare).
Sunt tesaturi obtinute prin intreteserea oblica a firelor sau chiar a monofilamentelor, lamelor sau formelor similare de la Capitolul 54.
La tresele plate sau patrate, firele merg oblic in zig-zag sau de la o margine la cealalta; la tresele tubulare ele urmeaza trasee elicoidale; in ambele cazuri o jumatate din fire merge intr-un sens, iar cealalta jumatate in celalalt sens si se intretes dupa un model determinat care deseori este simplu. La anumite trese pot fi incluse fire suplimentare intretesute fie in sensul lungimii pentru a intari marginea, fie intr-o ordine oarecare pentru a se obtine un desen.
Fabricarea treselor se efectueaza pe razboaie speciale numite razboaie de impletit, razboaie pentru snururi sau razboaie cu crosete.
In functie de caracteristicile lor, tresele se numesc snururi, gaitane, suitas, cordoane, galoane impletite etc. Tresele tubulare pot sa contina uneori un miez din material textil.
Tresele sunt utilizate pentru a borda sau decora articolele de imbracaminte (de exemplu galoane impletite decorative) sau articolele de mobilier (de exemplu snururi pentru perdele), ca tuburi pentru fire electrice, pentru confectionarea snururilor de pantofi, cordoanelor de hanorac sau trening pentru sport si cordoane pentru halate de casa etc.
Aceste trese se disting de articolele impletite de la pozitia nr. 56.07 datorita impletirii lor mai putin stransa si datorita structurii care este mai simpla.
Pozitia exclude tresele clasificate mai specific la alte pozitii si in mod special:
a) tresele fabricate din monofilamente, care au cea mai mare dimensiune a sectiunii transversale peste 1 mm sau din benzi sau forme similare cu o latime peste 5 mm, din materiale plastice sau alte materiale pentru impletit (pozitia nr. 46.01).
b) Tresele care au caracter de sfori, corzi, funii sau franghii impletite precum si imitatii de catgut obtinute prin impletire (Pozitia nr. 56.07).
c) Fitilele impletite pentru lampi, resouri, lumanari sau articolele similare (pozitia nr. 59.08).
d) Furtunele pentru pompe si articolele similare (pozitia nr. 59.09).
e) Curelele de transmisie sau de transport in sensul pozitiei nr. 59.10.
f) Articolele pentru utilizari tehnice de la pozitia nr. 59.11, de exemplu precum si cordoane lubrifiante si impletituri pentru burare.
g) Fermoarele (pozitia nr. 96.07) precum si carlige, agrafe si butoane din metal comun, fixate din loc in loc pe o impletitura a carui caracter este accesoriu in raport cu ele (pozitia nr. 83.08 sau 96.06, dupa cum este cazul).
2) Milaneze si torsade.
Sunt produse impletite la fel ca firele impletite dar care au un miez mai gros compus dintr-un fascicul din fire sau suvite textile care se rasucesc in timpul impletirii; deseori miezul este impletit cu ajutorul unor fire deja impletite. Aceste produse, rasucite impreuna sub forma unui snur chiar de lungime nedeterminata, sunt de asemenea, cuprinse aici. Ele sunt utilizate la decorarea articolele confectionate, pentru fabricarea snururilor pentru halate de casa, snururilor pentru sustinerea perdelelor etc.
Pozitia exclude firele metalice acoperite cu materiale textile. Dintre aceste fire se pot mentiona:
1°) Cele al caror miez este din otel si care sunt destinate pentru fabricarea carcaselor pentru palarii (fire modiste), tulpinilor florilor artificiale si bigudiurilor (pozitia nr. 72.17).
2°) Firele izolate pentru electricitate (pozitia nr. 85.44).
3) Panglici care contin pe marginile lor longitudinale (adica paralel cu urzeala) franjuri (taiati sau nu) obtinuti la tesere.
Aceste panglici sunt fabricate pe razboaie pentru panglici obisnuite (razboaie cu bara). Franjurii care au marginile lor paralele cu urzeala, sunt in general obtinuti fie cu ajutorul bataturii fie cu ajutorul unor fire groase, mai putin intinse, care se numesc mosorele.
In primul caz, batatura nu formeaza o margine cu cele doua fire exterioare ale urzelii, ci le depaseste pe acestea pe fiecare latura a panglicii pentru a forma bucle. Aceste bucle se obtin rotind firele de fond in jurul a doua sau mai multe sfori sau fire metalice (denumite de fileuri) plasate paralel una fata de cealalta, la dreapta si la stanga urzelii si care sunt scoase dupa ce se formeaza panglica.
In al doilea caz firele mai putin intinse (numite mosorele) sunt alaturate marginilor panglicii si sunt intrepatrunse pe alocuri de anumite fire de batatura, in timp ce, la anumite intervale ele sunt mentinute la distanta de marginile panglicii cu ajutorul defileurilor, astfel formandu-se buclele.
Buclele produse prin acest procedeu pot fi mai mult sau mai putin numeroase sau distantate si de lungime regulata sau nu. Uneori ele sunt taiate la extremitatea lor rotunjita dupa obtinerea panglicii; astfel aceasta prezinta fire care formeaza franjuri care apoi pot fi innodati sau impodobite cu ajutorul canafilor, ciucurilor etc.
Aceste panglici sunt folosite mai ales pentru a borda sau pentru a decora articolele de mobilier sau de imbracaminte.
Pozitia exclude panglicile cu coltisori sau cu margini dantelate (pozitia nr. 58.06).
4) Alte articole ornamentale de orice lungime si latime mica, de tipul celor utilizate in special pentru impodobirea articolelor de imbracaminte sau de mobilier.
Aceste produse sunt fabricate in special cu trese sau cu alte produse vizate mai sus sau chiar cu panglici. Ele pot fi obtinute prin efectuarea unor operatii de coasere numai a unuia dintre aceste produse sau prin asamblarea, prin coasere sau altfel, a doua sau mai multe dintre ele (de exemplu o panglica sau o tresa impodobita pe fiecare din marginile lor longitudinale cu galoane sau snururi). Pot consta de asemenea, din panglici sau trese decorate pe alocuri cu ciucuri sau articole similare fixate prin coasere sub rezerva ca nu este vorba evident de aplicatii prin coasere considerate ca broderii la pozitia nr. 58.10.
Pozitia nu cuprinde articolele de ornament tricotate sau crosetate de la pozitia nr. 60.02.

B. - CIUCURI, CANAFURI, POMPOANE, ARTICOLE IN FORMA DE MASLINA, NUCA SI ARTICOLE SIMILARE

Contrar produselor mentionate la pct. A de mai sus care au drept caracteristica comuna lungimea nedeterminata, cele despre care este vorba aici sunt dimpotriva articole unitare.
1) Ciucurii sunt de obicei fabricati prin acoperirea uniforma a unei forme (din lemn sau alte materiale) cu fire textile, stranse in jurul formei intr-unul sau mai multe locuri si ale carei extremitati inferioare se lasa foarte des sa atarne; deseori sunt imbracate apoi cu o garnitura de dantele si pot avea randuri de ciucuri mici.
2) Canafurile sunt fascicole din fire textile pliate la mijloc, stranse in apropiere de extremitatea lor curbata si ale caror capete atarna.
3) Articolele in forma de maslina sau nuca sunt forme ovoide si sunt formate dintr-o forma (din lemn sau hartie) imbracata cu materiale textile; ele pot sa aiba gauri destul de mari pentru a fi utilizate ca cursor inelar.
4) Pompoanele sunt un fel de ciucuri obtinuti din fire scurte stranse la mijloc si ciufulite in toate directiile.
Aceste articole sunt deseori prevazute cu gaitane, destinate sa le fixeze; prezenta gaitanelor nu are ca efect excluderea lor de la aceasta pozitie. Aceste articole sunt utilizate mai ales in mobilier si, in mai mica masura, pentru obiecte de imbracaminte. Caracterul lor este ornamental, inainte de toate.
Pozitia nu cuprinde articole individuale altele decat cele mentionate mai sus.
Sunt deci excluse de la aceasta grupa rozetele de pasmanterie (pozitia nr. 62.17 sau 63.07), brandenburgurile, epoletii din pasmanterie (pozitia nr. 62.17), sireturile de pantofi, de corsete, incheiate la extremitati si dragonii din pasmanterie (pozitia nr. 63.07).
Materialele textile utilizate la fabricarea articolelor de la aceasta pozitie sunt foarte diferite: matase, lana, par fin de animale, bumbac, in, fibre sintetice sau artificiale, fire metalice.
Intre altele sunt excluse de la aceasta pozitie galoanele si alte benzi tesute care compun panglicile (pozitia nr. 58.06).

58.09 - TESATURI DIN FIRE METALICE SI TESATURI DIN FIRE METALIZATE DE LA POZITIA NR. 56.05, DE TIPURILE UTILIZATE PENTRU IMBRACAMINTE, MOBILIER SAU UTILIZARI SIMILARE, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE.

Semnificatia termenului tesatura este precizata in partea I-C din Consideratiile generale ale Sectiunii XI. Totusi trebuie notat ca in afara de tesaturile fabricate cu ajutorul plaselor metalice de la pozitia nr. 56.05, pozitia cuprinde tesaturile obtinute din suvite, benzi sau fire de metal de la Sectiunile XIV si XV, atat timp cat nu sunt tesaturi de tipul celor utilizate pentru imbracaminte, mobilier sau pentru utilizari similare si cat timp nu sunt cuprinse intr-una dintre pozitiile precedente ale acestui Capitol.
Tesaturile din materiale textile fabricate partial cu fire din metal sau cu plase metalice de la pozitia nr. 56.05, sunt cuprinse aici cu conditia ca firele din metal sau plasele metalice sa predomine ca greutate fata de oricare dintre diferitele materiale textile care compun tesatura. Trebuie notat ca, la calcularea proportiilor pentru plasele metalice de la pozitia nr. 56.05 trebuie luata in considerare greutatea totala a materialului textil si metalic care le compun (vezi partea I-A din Consideratiile generale ale Sectiunii XI).
Pozitia exclude tesaturile care nu sunt utilizate pentru imbracaminte, mobilier sau utilizari similare, de exemplu panzele din fire metalice (in general pozitiile nr. 71.15, 73.14, 74.14 sau 76.16).

58.10 - BRODERII SUB FORMA DE BUCATI, BENZI SAU MOTIVE DECORATIVE (+).
5810.10 - Broderii prin coroziune ("chimice") sau aeriene si broderii cu fond decupat (broderii "sparte")
- Alte broderii:
5810.91 -- Din bumbac
5810.92 -- Din fibre sintetice sau artificiale
5810.99 -- Din alte materiale textile

Broderiile sunt obtinute prin utilizarea firelor numite fire de brodare pentru decorarea unui fond preexistent constand dintr-un tul, un fileu, o catifea, o panglica, o stofa de tricotaj, o dantela sau orice alta tesatura sau pe o pasla ori un material netesut. Firele de brodare sunt in general fire textile; totusi anumite broderii sunt executate cu ajutorul firelor de brodare din fibra de sticla, fire sau benzi din metal sau din rafie; aceste broderii se clasifica aici. Fondul face foarte des parte din broderia terminata, dar in cazul broderiilor prin coroziune sau aeriene si al broderiilor cu fond decupat el este eliminat dupa ce a fost brodat si ramane numai desenul care constituie broderia. Anumite broderii sunt realizate cu benzi sau sireturi din material textil si nu cu fire de brodare propriu-zise.
Deci fabricarea pornind de la fond preexistent este cea care diferentiaza in mod special broderiile de dantela. In consecinta dantelele nu trebuie confundate cu broderiile al caror fond va fi eliminat dupa executare. Broderiile nu trebuie confundate nici cu tesaturile care prezinta desenele obtinute la tesere cu ajutorul unor fire de brosare (broderii usoare si alte tesaturi brosate veritabile). Elementele care permit efectuarea distinctiei intre broderii si alte produse sunt furnizate in prezenta Nota explicativa.
Broderiile sunt executate manual sau mecanic. Broderiile manuale sunt, in general, de dimensiuni relativ restranse. In schimb broderiile mecanice fabricate pe masini de cusut-brodat sau pe razboaie de brodat sunt foarte des obtinute la lungimi nedeterminate.
Broderiile de la aceasta pozitie cuprind in principal cele trei grupe de mai jos:

I. - BRODERII PRIN COROZIUNE SAU AERIENE SI BRODERII CU FOND DECUPAT
Aceste broderii a caror tesatura de fond a fost, dupa executarea broderiei, eliminata prin procedee chimice (broderii chimice sau aeriene) sau prin decuparea cu foarfecele sau altfel (broderii cu fond decupat). Acestea broderii sunt deci numai desenele brodate.
Diferentierea acestor broderii de dantelele de la pozitia nr. 58.04, nu se mai poate face pe criteriul existentei unei tesaturi de fond. Totusi deosebirea se poate face daca se observa urmatoarele aspecte:
A) In timp ce dantelele sunt compuse dintr-un fir continuu sau prin intreteserea a doua sau mai multe fire continue, ale caror functii se confunda si care prezinta, in general, acelasi aspect pe ambele fete, broderiile cuprinse aici, obtinute mecanic, au doua fire cu functii diferentiate; unul (firul de broderie) este firul de fata, iar celalalt (firul de suveica) este firul de spate, de obicei mult mai fin decat primul. In acest caz dosul si fata acestor broderii au aspect diferit; fata prezinta un anumit relief in timp ce dosul este plat.
B) In cazul broderiilor cu fond decupat, deseori raman pe contururile desenelor, mici capete de fire ale tesaturii de fond care nu a fost eliminata in intregime.

II. - BRODERII AL CAROR FOND ESTE PASTRAT DUPA CE A FOST BRODAT
La aceste broderii firul de brodare traverseaza fondul la intervale formand pe acest fond sau pe marginile lui puncte, precum punctul de avans, punctul de lantisor, punct de intepatura, punct de nisip, punct de feston etc. In general desenul nu apare in intregime decat fata tesaturii. Un mare numar de broderii contin ajururi (ajur scara, ajur serpentina, ajur rauri etc.) adica locuri goale (obtinute prin perforare sau decupare cu un poanson sau prin tragerea anumitor fire de batatura sau de urzeala sau ambelor tipuri de fire ale tesaturii de fond) care sunt fixate sau infrumusetate cu ajutorul unui fir de brodare. Ele dau mai multa lejeritate broderiei sau chiar constituie principala atractie. Printre broderiile cu ajur se pot cita broderiile englezesti.
Articolele care au fost supuse numai operatiei simple de tragere a firelor, fara o alta operatie de brodare sunt excluse de la aceasta pozitie considerate ca brodate.
La anumite broderii, firul de brodare nu intervine decat atunci cand desenul dorit a fost in prealabil conturat sau umplut cu un fir de umplutura destinat sa confere desenului un anumit relief.
Anumite broderii executate mecanic, in special broderia "plumetis" si anumite museline brodate prezinta acelasi aspect ca si tesaturile "plumetis" (stofe usoare gen broderie), muselinele brosate sau alte tesaturi brosate clasificate in Capitolele 50 pana la 55. Totusi, se face distinctia intre ele, prin urmatoarele caracteristici, care rezulta din metoda de fabricatie. La tesaturile brosate, desenele sunt produse in timpul teserii cu fire de brosare; firele de brosare ale unui acelasi rand de desene sunt introduse exact intre aceleasi fire de fond sau aceleasi fire de urzeala ale tesaturii de fond. La tesaturile brodate, dimpotriva, tesatura de fond este fabricata deja cand se incepe producerea desenelor la suprafata sa; pentru a obtine aceste desene, tesatura de fond este intinsa pe un razboi de brodat; intinderea si pozitia tesaturii nu pot fi deci suficient de perfecte pentru ca acele razboiului sa intre exact intre aceleasi fire de batatura sau de urzeala ale tesaturii de fond pe toate traiectoriile corespunzatoare ale firelor de broderie. Mai mult, acele patrund deseori in firele insele ale tesaturii de fond, ceea se nu se intampla la tesaturile brosate.
Aceste trasaturi distinctive ale tesaturilor brosate si ale tesaturilor brodate pot fi observate destramandu-le fir cu fir la nivelul desenului.

III. - BRODERII DE APLICATIE
Aceste broderii constau dintr-o tesatura textila sau pasla care reprezinta fondul pe care se aplica, cu ajutorul unor puncte de cusatura obisnuite sau al unor puncte de broderie:
A) Perle, paiete, pietre semi-pretioase sau accesorii ornamentale similare; aceste accesorii sunt in general din sticla, gelatina, metal sau lemn si sunt fixate prin coasere pentru a forma desene pe fond.
B) Motive decorative din materiale textile sau din alte materiale; aceste motive decorative constau de obicei din tesatura (inclusiv dantela) avand o structura in general diferita de cea a tesaturii de fond, decupate in forma de desene oarecare si care se fixeaza pe tesatura cu ajutorul unor puncte de cusatura obisnuite sau a unor puncte de broderie; alteori, tesatura de fond a fost decupata in locurile in care se aplica motivul decorativ (incrustatii).
C) Snururi, fire "omida" (paroase), produse de pasmanterie etc. care formeaza desenul. Broderiile vizate mai sus sunt cuprinse la aceasta pozitie cand sunt prezentate:
1) Sub forma de bucati sau benzi, de lungime nedeterminata si de latime oarecare sau decupate in forma patrata sau dreptunghiulara. Bucatile si benzile pot prezenta desene repetate, destinate sau nu sa fie separate in continuare pentru a fi transformate in articole finite (benzi de etichete brodate pentru marcajul obiectelor de imbracaminte, bucati brodate la intervale regulate si destinate sa fie decupate pentru a obtine bavete pentru copii etc.).
2) Sub forma de motive decorative. Motivele decorative sunt elemente de forme diferite care formeaza un desen brodat si sunt caracterizate de faptul ca sunt destinate sa fie incorporate ca element de broderie (prin aplicare, inserare sau in alt mod), de exemplu intr-un obiect de lenjerie de corp, de imbracaminte sau intr-o stofa de mobila. Ele pot fi decupate in orice forma, dublate sau altfel confectionate. Desenul poate consta dintr-o initiala, o cifra, o stea, o insigna militara sau sportiva etc. sau din ornamente de orice fel. Ecusoanele, blazoanele, insignele si similarele, care constituie motive de broderie sunt clasificate aici.
Pozitia nu cuprinde:
a) Broderiile de materiale netextile (exemplu: piele, material plastic, impletituri din fibre vegetale, cartoane).
b) Tapiseriile cu acul (pozitia nr. 58.05).
c) Seturile compuse din bucati de tesaturi si de fire pentru confectionarea fetelor de masa sau a servetelelor brodate sau articole similare (pozitia nr. 63.08).
d) Broderiile confectionate in sensul Partii II din Consideratiile generale ale Sectiunii XI (altele decat motivele), chiar sub forma de articole finite gata de utilizare, precum si articolele de broderie unitare si complete, gata de a fi utilizate ca atare si obtinute direct printr-o singura operatie de broderie, fara confectie ulterioara. Aceste produse, foarte numeroase, se clasifica la pozitiile aferente articolelor confectionate (de exemplu Capitolele 61, 62, 63 sau 65). Dintre ele se pot cita batistele, bavetele, mansetele, gulerasele, corsajele, rochiile, servetele, mileurile, suporturile pentru pahare sau sticle, perdelele etc.
e) Broderiile prin corodare sau aeriene cu fir de brodare din fibre de sticla (pozitia nr. 70.19).

Note explicative de subpozitie.
Subpozitia nr. 5810.10
Subpozitia nu cuprinde broderiile englezesti.

58.11 - PRODUSE TEXTILE MATLASATE SUB FORMA DE BUCATI, CONSTITUITE DINTR-UNUL SAU MAI MULTE STRATURI DE MATERIALE TEXTILE ASOCIATE CU UN MATERIAL DE UMPLUTURA, TIGHELITE, CAPITONATE SAU ALTFEL COMPARTIMENTATE, ALTELE DECAT BRODERIILE DE LA POZITIA NR. 58.10.

Pozitia cuprinde produsele textile sub forma de bucati constituite din:
1) un strat de material textil, stofa obisnuita, tricotata sau materiale tesute sau netesute si un strat de umplutura (de exemplu fibre textile prezentata sub forma de val, pasla, fetru, vata din celuloza, pasla, din materiale plastice spongioase sau din cauciuc spongios) sau
2) doua straturi de materiale textile, stofa obisnuita, tricotata, de materiale tesute sau netesute sau din combinatii ale acestor materiale, separate de un strat de umplutura.
Aceste straturi sunt asamblate in general prin lipire (inclusiv termolipire), prin coasere cu acul sau prin coasere simpla (inclusiv coasere-tricotare), de exemplu prin cateva randuri de impunsaturi rectilinii cu acul sau impunsaturi care formeaza un motiv decorativ, atat timp cat aceste impunsaturi cu acul servesc in principal la captusire si nu au rol decorativ. Ele pot fi de asemenea, asamblate si prin puncte innodate sau prin lipire, prin termolipire sau prin alt procedeu atata timp cat produsul prezinta un aspect matlasat (compartimentat), adica un efect de impartire in romburi similar cu captusirea obtinuta prin coasere, tighelire sau tricotare.
Produsele de la aceasta pozitie pot fi impregnate, imbibate sau acoperite sau materialele care sunt utilizate pentru fabricarea lor pot fi ca materialele textile.
Aceste produse sunt utilizate in mod obisnuit pentru fabricarea articolelor de pat sau a cuverturilor de pat, obiectelor de imbracaminte izolanta, draperiilor, dublurilor asezate sub fata de masa, servetelor pentru asezarea farfuriilor etc.
Pozitia nu cuprinde:
a) Foile din materiale plastice capitonate cu material de umplutura prin coasere sau lipire la cald (Capitolul 39).
b) Produsele textile matlasate sau capitonate in care impunsaturile cu acul sau cusaturile formeaza desene ce le confera caracter de broderie (pozitia nr. 58.10).
c) Articolele confectionate din aceasta Sectiune (vezi Nota 7 din Sectiunea XI).
d) Articolele de pat sau mobilier, umplute sau captusite din Capitolul 94.

---------

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email




Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Anexa, Directia Generala a Vamilor, ANEXA nr. 58 din 5 ianuarie 2000

Comentarii



Nume
Email
Comentariu

Maximum 3000 caractere.
Cod securitate:
Cod de securitate
Fii primul care comenteaza.
Cautare document
Club Legislatia Muncii
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5