Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
ANEXA nr. 53 din 5 ianuarie 2000 ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE; FIRE DE HARTIE SI TESATURI DIN FIRE DE HARTIE
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ANEXA nr. 53 din 5 ianuarie 2000  ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE; FIRE DE HARTIE SI TESATURI DIN FIRE DE HARTIE    Twitter Facebook
Cautare document

ANEXA nr. 53 din 5 ianuarie 2000 ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE; FIRE DE HARTIE SI TESATURI DIN FIRE DE HARTIE

EMITENT: DIRECTIA GENERALA A VAMILOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000

CONSIDERATII GENERALE

Studiul acestui Capitol trebuie sa se efectueze in corelatie cu Consideratiile generale din Sectiunea XI.
Capitolul 53 trateaza in general si sub rezerva exceptiilor mentionate in Nota explicativa de la pozitia nr. 53.05, materiale textile vegetale altele decat bumbacul si produsele succesive transformarii lui in industria textila, inclusiv tesaturile.
Cuprinde, de asemenea, firele din hartie si tesaturile din fibre de hartie precum si produsele textile in amestec asimilate produselor din prezentul Capitol prin aplicarea Notei 2 de la Sectiunea XI.

53.01 - IN BRUT SAU PRELUCRAT, DAR NEFILAT; CALTI SI DESEURI DE IN (INCLUSIV DESEURI DE FIRE SI DESTRAMATURA) (+).
53.01.10 - Inul brut sau topit
- In melitat, batut, pieptanat sau altfel prelucrat, dar nefilat:
5301.21 -- Melitat sau batut
5301.29 -- Altele
5301.30 - Calti si deseuri de in

Inul este o planta care exista in numeroase specii, printre care cea mai cunoscuta este Linum usitatissimum. Fibrele din in sunt cuprinse in tija tulpinei in care ele se aglutineaza in fascicule prin actiunea unei materii pectice. Pentru a putea fi utilizat in industria textila, fibra de in este bine sa se separe de restul plantei. in special, de puzderie care reprezinta baza interioara lemnoasa.
Pozitia cuprinde inul brut. topit, batut, melitat, pieptanat sau altfel pregatit, dar nefilat.
A) Inul brut (fibra de in).
Este inul care provine din smulgere, egrenat sau nu.
B) Inul topit.
Topirea are ca efect eliminarea mai mult sau mai putin completa, prin fermentare (sub actiunea bacteriilor sau a mucegaiurilor) sau chimic, a materiei pectice care aglomereaza firele intre ele.
Aceasta operatie se efectueaza in mod obisnuit:
1) fie prin expunerea plantei pe pajiste la actiunea picaturilor de roua sau a umiditatii;
2) fie introducand planta in apa curgatoare a paraielor sau raurilor sau in apa statatoare a santurilor sau iazurilor;
3) fie prin introducerea in apa calda adusa in bazine sau canalizari;
4) fie supunand-o actiunii vaporilor de apa a agentilor chimici sau microbieni. Inul topit este supus apoi operatiei de uscare la aer sau cu ajutorul uscatoarelor. Fibrele sunt atunci suficient dezlipite unele de celelalte, precum si de puzderie, pentru a fi separate de aceasta prin batere si prin melitare.
C) Inul melitat.
Melitarea este facilitata de perierea prealabila care are ca efect reducerea dimensiunii puzderiei. Melitarea care se efectueaza mecanic sau natural, consta in eliminarea puzderiei prin batere pentru obtinerea fibrelor de in, cu alte cuvinte a manunchiului sau a inului melitat. In cursul acestei operatii se strang de asemenea calti si deseuri.
D) Inul cotonizat.
Cotonizarea consta din tratarea inului brut cu o solutie in fierbere de soda caustica, apoi din impregnarea sa cu carbonat de calciu si din inmuierea intr-o solutie apoasa diluata de acid; se obtin astfel fibre foarte divizate care apoi se albesc in general. Acest procedeu inlocuieste topirea si melitarea.
Inul pieptanat.
Pieptanarea are ca efect divizarea manunchiului si paralelizarea fibrelor eliminand materiile straine pe care fibrele inca le mai retin, precum si eliminarea fibrelor scurte si rupte (calti de pieptanare). La iesirea din masinile de pieptanat, inul se prezinta sub forma de manunchiuri. Manunchiurile sunt apoi trecute prin masina puitoare, de unde ies sub forma de benzi continui. Prin intinderi succesive si prin treceri pe flaier, aceste benzi sunt transformate in semitort. Se mentioneaza ca semitortul poate sa aiba dupa trecerea prin flaier un diametru relativ apropiat de cel al firelor simple de la pozitia nr. 53.06 si ca prezinta o usoara rasucire. Dar nefiind supuse operatiei de toarcere, ele nu constituie inca fire si la fel ca si benzile mentionate mai sus, raman clasificate la aceasta pozitie.
F) Calti si deseuri de in (inclusiv deseuri si scame).
Caltii sunt in general deseuri de in de diferite calitati care sunt adecvate pieptanarii si care constau din fibre scurte, innodate, rupte sau incalcite provenind din diferite operatii de prelucrare a inului cum sunt melitarea, pieptanarea si toarcerea.
Pozitia cuprinde de asemenea, deseurile de toarcere, de bobinare sau de tesere a inului (de exemplu deseuri de fire) si destramaturile de in (obtinute prin destramarea carpelor, sforilor, franghiilor etc.); ele sunt de obicei destinate tot filarii.
Tinand seama de lungimea redusa a fibrelor care le constituie, caltii si alte deseuri destinate filarii nu sunt supuse operatiei de cardare (care le transforma in benzi) inainte de a fi intinse sub forma de pretort. Sunt cuprinse la aceasta pozitie benzile si pretotatul de calti care nu au fost supuse inca operatiei de filare pentru a fi transformate in fire de in.
Se clasifica de asemenea, aici deseurile de in care nu mai sunt susceptibile de a fi folosite la filare si sunt utilizate mai ales ca materiale de umplutura, la pregatirea mortarelor sau ca materii prime in fabricarea anumitor sortimente de hartie. Aceste deseuri provin mai ales din operatiile de melitare a inului sau din daracirea caltilor.
Produsele se clasifica la aceasta pozitie chiar daca sunt albite sau vopsite.
Pozitia exclude:
a) Deseurile lemnoase (puzderie) de la melitarea fibrelor de in (pozitia nr. 44.01).
b) Anumite materiale vegetale fibroase denumite uneori in, dar care nu sunt in veritabil, in special inul indian (Abroma augusta) (pozitia nr. 53.03) inul sau canepa din Noua Zeelanda (Phomtium tenax) (pozitia nr. 53.05).

Note explicative de subpozitie.
Subpozitia nr. 5301.11
Aceasta subpozitie cuprinde inul melitat obtinut din calti.

53.02 - CANEPA (CANNABIS SATIVA L) BRUTA SAU PRELUCRATA, DAR NEFILATA; CALTI SAU DESEURI DE CANEPA (INCLUSIV DESEURI DE FIRE SI DESTRAMATURA).
5302.10 - Canepa bruta sau topita
5302.90 - Altele

Pozitia cuprinde numai canepa (Cannabis sativa L) care este o planta cultivata pe soluri si in conditii de clima foarte variate. Fibrele cuprinse in tija tulpinii sunt extrase printr-o serie de operatii asemanatoare celor descrise pentru in in Nota explicativa de la pozitia nr. 53.01.
Pozitia cuprinde:
1) Canepa bruta, asa cum provine din smulgere, egrenata sau nu.
2) Canepa topita, ale carei fibre dezlipite partial de puzderie adera inca la aceasta.
3) Canepa melitata, adica manunchiul de fibre (filamente textile), separate de planta prin melitare, care depasesc uneori lungimea de 2 m.
4) Manunchiuri de canepa pieptanata sau altfel prelucrata pentru filare (dar nefilata), prezentata de obicei sub forma de benzi sau pretort.
5) Calti si deseuri de canepa care provin in general din melitare si mai ales din pieptanare, precum si deseurile din fibre de canepa stranse in special in cursul filarii sau al teserii si materialul fibros obtinut prin destramarea sforilor, franghiilor, carpelor etc. Aceste deseuri sunt cuprinse aici chiar daca pot fi utilizate la filare (prezentate sau nu sub forma de benzi sau de pretort) sau daca pot fi utilizate numai ca materiale de umplutura, pentru calafatuire, la fabricarea hartiei etc.
Cotonizarea (asemanatoare celei aplicate inului), albirea sau vopsirea, nu afecteaza clasificarea produselor la aceasta pozitie.
Pozitia exclude:
a) Alte materiale vegetale fibroase denumite in mod impropriu canepa, de exemplu:
1) Canepa de Tampico (istle) (nr. 14.03 sau 53.04).
2) Canepa de Gambo sau de Ambari (Hibiscus cannabius), canepa Rosella (Hibiscus sabdariffa), canepa de Abutilon (Abutilon avicennae), canepa de Indii, de Sunn, de Madras, de Calcutta, de Bombay sau de Benares (Crotolaria juncea) si canepa de Quensland (Sida) (pozitia nr. 53.03).
3) Canepa de Haitti (Agave foetida) (pozitia nr. 53.04).
4) Canepa de Manila (Abaca), canepa de Maurice (Furcraea gigantea) si canepa sau inul din Noua Zeelanda (Phormium Tenax) (pozitia nr. 53.05).
b) Deseuri lemnoase (puzderie) de la pregatirea fibrelor de canepa (pozitia nr. 44.01).
c) Fire de canepa (pozitia nr. 53.08).
d) Carpe si funii vechi din canepa (Capitolul 63).

53.03 - IUTA SI ALTE FIBRE TEXTILE LIBERIENE (EXCEPTAND INUL, CANEPA SI RAMIA), BRUTE SAU PRELUCRATE, DAR NEFILATE; CALTI SI DESEURI DIN ACESTE FIBRE (INCLUSIV DESEURI DE FIRE SI DESTRAMATURA).
5303.10 - Iuta si alte fibre textile liberiene, brute sau topite
5303.90 - Altele

Pozitia cuprinde toate fibrele textile extrase din tulpina plantelor dicotiledonate cu exceptia inului (pozitia nr. 53.01), a canepii (pozitia nr. 53.02) si a ramiei (pozitia nr. 53.05).
Fibrele textile liberiene clasificate aici sunt mai moi la pipait decat majoritatea fibrelor vegetale mentionate la pozitia nr. 53.05 si au in plus o mai mare finete.
Dintre fibrele textile liberiene cuprinse la aceasta pozitie sunt mentionate:
1) Iuta veritabila (true jute), ale caror principale doua varietati sunt Corchorus capsularis sau iuta alba si Corcohorus alitorius sau iuta roscata, numita de asemenea, Tossa.
2) Hibiscus cannabinus, cunoscuta in comert sub denumirea de canepa de hibiscus, canepa de Gamba, iuta de Siam, Chenaful, iuta de Bimli, canepa de Ambari, Papoula de San Francisco, Dah, Meshta etc.
3) Hibiscus sabdariffa, cunoscuta in special sub denumirea de canepa Rosella sau rozela, iuta de Siam, chenaf, iuta de Jawa etc.
4) Abutilon avicennae, cunoscuta sub denumirea de canepa de Abutilon, iuta de China, iuta de Tien-Tsin, Ching-Ma, King-Ma etc.
5) Grozama ale carei fibre provin din partea liberiana a tulpinilor de Spartium junceum (grozama de Spania) sau de Cytisus scoparius (grozama comuna).
6) Urena lobata si Urena sinuata, care poarta nume diferite in functie de tara de origine: iuta de Congo, iuta de Madagascar sau paka. Malva blanca sau Cadillo (Cubaj, Guaxima, Aramina sau Malva roxa (Brazilia), Caesarweed (Florida).
7) Crotalaria juncea, cunoscuta sub denumirea de canepa de Indii, canepa de Sunn, canepa de Madras, canepa de Calcutta, canepa de Bombay, canepa de Benares sau canepa de Julburpur.
8) Sida, cunoscuta in principal sub denumirea de Escobilla, Malvaisco, canepa de Queensland sau iuta de Cuba.
9) Thespesia, cunoscuta sub numele de Polompon (Vietnam).
10) Abroma augusta, cunoscuta sub numele de bumbacul dracului sau inul indian.
11) Clappertonia ficifolia, cunoscuta sub denumirea de Punga (Congo) sau Ciuaxima (Brazilia).
12) Triumfetta, cunoscuta sub denumirea de Punga (in Congo) sau Carapicho (in Brazilia).
13) Urzici.
Pozitia cuprinde:
I) Materii fibroase brute (in tulpini, inca netopite si nedecorticate); fibre topite; fibre decorticate (extrase prin metode mecanice), adica numai manunchiul, constituit din fascicule de fibre (filamente textile) depasind uneori lungimea de 2 m; cuttings-uri constituite din extremitatea inferioara a manunchiului taiat si vandut separat. Totusi, materiile vegetale care se clasifica la Capitolul 14 cand sunt in stare bruta sau se prezinta sub anumite forme (de exemplu grozama in tulpini), nu se clasifica la aceasta pozitie decat daca sunt prelucrate pentru utilizarea lor ca materiale textile (de exemplu cand sunt zdrobite, cardate sau pieptanate in vederea toarcerii).
II) Fibre cardate, pieptanate sau altfel pregatite pentru toarcere, prezentate de obicei sub forma de benzi.
III) Caltii si deseurile fibroase care provin in general de la cardarea sau de la pieptanarea fibrelor liberiene; deseurile de fire din fibre liberiene, rezultate in timpul toarcerii sau al teserii si destramatura obtinuta din carpe, din franghii sau sfori uzate. Caltii si deseurile se clasifica la aceasta pozitie chiar daca sunt utilizabile in filatura (fiind in acest caz prezentate sub forma de benzi) sau daca sunt utilizate ca materiale de umplutura sau calafatuire sau la fabricarea hartiei, a paslei etc.
Produsele se clasifica la aceasta pozitie chiar daca sunt albite sau vopsite.
Pozitia exclude:
a) Grozama (matura) in tulpini (pozitia nr. 14.04).
b) Caltii impregnati cu substante farmaceutice sau conditionati pentru vanzarea cu amanuntul in scopuri medicale sau chirurgicale (pozitia nr. 30.05).
c) Firele de iuta sau de alte fibre liberiene din aceasta pozitie (pozitia nr. 53.07).
d) Carpele si in special funiile (Capitolul 63).

53.04- SISAL SI ALTE FIBRE TEXTILE DIN GENUL "AGAVE", BRUTE SAU PRELUCRATE, DAR NEFILATE; CALTI SI DESEURI DIN ACESTE FIBRE (INCLUSIV DESEURI DE FIRE SI DESTRAMATURA).
5304.10 - Sisalul si alte fibre textile din genul Agave, brute
5304.90 - Altele

Pozitia cuprinde Sisal si alte fibre textile din genul Agave care provin din frunzele anumitor plante din clasa monocotiledonatelor si in special plante din familia Agavaceae.
Majoritatea acestor fibre sunt mai rugoase si mai putin fine decat fibrele textile liberiene de la pozitia nr. 53.03.
In general, aceste fibre se clasifica aici fie in stare bruta, tratate in vederea filarii (de exemplu cardate sau pieptanate sub forma de benzi), fie sub forma de calti sau deseuri fibroase (provenind mai ales de la pieptanare), de deseuri de fire (stranse in principal in timpul filarii sau al teserii), sau de destramatura (obtinuta prin destramarea tesaturilor uzate, a sforilor etc.).
Dintre fibrele cuprinse la aceasta pozitie se pot mentiona:
Sisalul (Agave sisalana).
Canepa de Haitti (Agave foetida).
Henequen (Agave fourcroydes).
Istle sau ixtle (canepa de Tampico sau mexicana). Aceste fibre, extrase din Agave funkiana sau Agave lechugilla, sunt utilizate mai ale, la fabricarea periilor si se clasifica in mod obisnuit la pozitia nr. 14.03.
Totusi, ele se clasifica aici daca sunt supuse unui tratament indicat pentru utilizarea lor ca material textil.
Maguey sau Cantala. Aceste fibre se obtin din Agave cantala (Filipine si Indonezia) sau din Agave tequilana (Mexic).
Pita (Agave americana).
Produsele se clasifica la aceasta pozitie chiar daca sunt albite sau vopsite.

53.05 - FIBRE DE COCOS, DE ABACA (CANEPA DE MANILA SAU MUSA TEXTILIS NEE), RAMIA SAU ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE, BRUTE SAU PRELUCRATE, DAR NEFILATE; CALTI SI DESEURI DIN ACESTE FIBRE (INCLUSIV DESEURI DE FIRE SI DESTRAMATURA).
- Fibre de cocos:
5305.11 -- In stare bruta
5305.19 -- Altele
- Fibre de abaca:
5305.21 -- In stare bruta
5305.29 -- Altele
- Altele:
5305.91 -- In stare bruta
5305.99 -- Altele

Pozitia cuprinde fibrele textile vegetale care provin din frunzele sau fructele anumitor plante din clasa monocotiledonatelor sau, in cazul ramiei, obtinuta din tulpina plantelor din clasa dicotiledonatelor din familia urticacea, si care nu sunt denumite si nici cuprinse la alta pozitie: de exemplu, sisalul este mentionat la pozitia nr. 53.04.
Majoritatea acestor fibre sunt mai rugoase si mai putin fine decat fibrele textile liberiene cuprinse la pozitia nr. 53.03.
In general, aceste fibre se clasifica aici chiar daca sunt in stare bruta, prelucrate in vederea filarii (de exemplu cardate sau pieptanate sub forma de benzi), sub forma de calti sau deseuri fibroase (provenind in principal din pieptanare), din deseuri de fire (stranse mai ales in cursul filarii sau teserii) sau din destramatura (obtinuta prin destramarea funiilor vechi, a carpelor etc.).
Totusi, fibrele care provin din materiale vegetale care in stare bruta sau sub anumite forme se clasifica la Capitolul 14 (in special kapok-ul), nu se clasifica la aceasta pozitie decat daca au fost supuse unui tratament necesar utilizarii lor ca materiale textile, de exemplu daca au fost zdrobite, cardate sau pieptanate in vederea filarii.
Dintre fibrele textile vegetale cuprinse la aceasta pozitie se pot cita:
Cocosul. Fibrele de cocos sunt obtinute din invelisul exterior al nucilor de cocos; ele sunt aspre, sfaramicioase si de culoare bruna. Se clasifica intotdeauna la aceasta pozitie indiferent daca sunt prezentate in masa sau in fascicule.
Abaca. Fibrele de abaca (sau canepa de Manilla) sunt obtinute din petiolul frunzelor anumitor bananieri (Musa textilis Nee) care cresc in principal in insulele Filipine, prin razuirea de partea nefibroasa, cu ajutorul cutitelor sau mecanica. Se clasifica aici manunchiul pieptanat sau nu, sau altfel prelucrat pentru toarcere (dar netors), care se prezinta de obicei sub forma de panglici sau benzi.
Fibrele de abaca, foarte rezistente la intemperii si la actiunea apei de mare, sunt folosite in principal la fabricarea cablurilor pentru nave sau a plaselor pentru pescuit. Ele se utilizeaza de asemenea, la confectionarea unor tesaturi groase sau impletituri pentru palarii.
Ramia. Fibrele de ramie provin din partea liberiana a anumitor plante, in principal Boehmeria tenacisima (Rhea sau ramia verde), si Boehmeria nivea (China-grass sau ramia alba), cultivate mai ales in tarile calde din Extremul Orient.
In momentul recoltarii, ramia este taiata la baza si asezata in buchete (ramia bruta). Este apoi decorticata manual sau mecanic, in stare verde sau uscata, pentru a separa partea fibroasa a tulpinii (ramia decorticata) de partea lemnoasa interna. Ramia decorticata se prezinta in general sub forma de fasii lungi. Materia fibroasa obtinuta este supusa operatiei de degomare pentru eliminarea, prin diferite procedee (in general cu ajutorul unor lesii alcaline), a materiilor pectice care aglutineaza fibrele intre ele. Ramia degomata si uscata, se prezinta sub forma de manunchi de culoare alb sidefiu.
Alfa sau rogozul. Fibrele de alfa sau rogoz provin din frunzele acestor plante. Ele sunt clasificate aici numai daca sunt laminate, sfaramate, pieptanate sau altfel prelucrate in vederea utilizarii lor ca fibre textile. Frunzele brute sunt clasificate la Capitolul 14.
Aloes (fibre de Aloes).
Ananasul. Aceste fibre cunoscute si sub denumirea de Curana (in Amazonia), Pina (in Mexic) sau Silkgrass, sunt extrase din frunzele de ananasului, care este o planta din familia Bromeliacees. Apartin acestei categorii si fibrele de Pita Floja sau Colombia pita sau arghan, Caroa (Brazilia), Karatas etc.
Canepa de Mauritius (Furcraea gigantea), cunoscuta si sub denumirea de Piteira (Brazilia).
Phormium Tenax (canepa sau inul de Noua Zeelanda).
Sanseveria cunoscuta si sub denumirea de canepa Bowstring sau Ife.
Fibra de turba (uneori denumita "Berandine" sau "turba Beraudine"). Aceste fibre sunt trase dintr-o turba lemnoasa. Ele se clasifica la aceasta pozitie numai daca au fost supuse unei prelucrari in vederea utilizarii lor ca material textil; in caz contrar, acestea se clasifica la pozitia nr. 27.03.
Papura. Aceste fibre sunt extrase din planta cu acelasi nume. Ele nu trebuie confundate cu perii scurti care acopera semintele acestei plante si care se folosesc ca material de umplutura (veste de salvare, jucarii etc.); acesti peri se clasifica la nr. 14.02.
Yucca (planta ornamentala din familia liliaceelor).
Produsele se clasifica la aceasta pozitie chiar daca sunt albite sau vopsite.

53.06 - FIRE DE IN.
5306.10 - Simple
5306.20 - Rasucite sau cablate

Pozitia cuprinde firele de in, adica la produsele obtinute prin filare (urmata sau nu de rasucire sau cablare) a benzilor de in sau a caltilor de in indicati la pozitia nr. 53.01.
Sunt excluse produsele care corespund definitiei sforilor, funiilor. franghiilor etc., de la pozitia nr. 56.07 (vezi partea I-B 2) din Consideratiile generale ale Sectiunii XI).
Firele clasificate la aceasta pozitie pot fi conditionate sau nu pentru vanzarea cu amanuntul sau pot fi obtinute prin prelucrarile specificate in partea 1-B 1) din Consideratiile generale ale Sectiunii XI).
Firele de in asociate cu fire de metal in orice proportie (plase metalice) si firele de in metalizate sunt clasificate la pozitia nr. 56.05.

53.07 - FIRE DE IUTA SAU DIN ALTE FIBRE TEXTILE LIBERIENE DE LA POZITIA NR. 53.03.
5307.10 - Simple
5307.20 - Rasucite sau cablate

Pozitia cuprinde firele obtinute prin filare (urmata sau nu de rasucire sau cablare) a benzilor de iuta sau din alte fibre textile liberiene de la pozitia nr. 53.03.
Sunt excluse firele care corespund definitiei sforilor, funiilor, franghiilor etc., de la pozitia nr. 56.07 (vezi partea I-B 2) din Consideratiile generale ale Sectiunii XI).
Firele clasificate la aceasta pozitie pot fi conditionate sau nu pentru vanzarea cu amanuntul sau pot fi obtinute prin prelucrarile specificate in partea I-B 1) din Consideratiile generale ale Sectiunii XI).

53.08 - FIRE DIN ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE; FIRE DE HARTIE.
5308.10 - Fire de cocos
5308.20 - Fire de canepa propriu-zisa
5308.30 - Fire de hartie
5308.90 - Altele

A) Fire din alte fibre textile vegetale.
Aceasta categorie cuprinde firele obtinute prin filare (urmata sau nu de rasucire sau cablare) a fibrelor de canepa de la pozitia nr. 53.02, a fibrelor textile vegetale de la pozitia nr. 53.04 sau 53.05 sau a altor fibre vegetale reluate in alta parte decat Sectiunea XI si in special la Capitolul 14 (de exemplu fibre de kapoc sau istle).
Sunt excluse firele care corespund definitiei sforilor, funiilor, franghiilor etc., de la pozitia nr. 56.07 (vezi partea I-B 2) din Consideratiile generale ale Sectiunii XI).
Firele de canepa servesc de asemenea, la fabricarea tesaturilor cat si la cusutul incaltamintei, al articolelor de pielarie, etc.
Firele din aceasta categorie pot fi conditionate pentru vanzarea cu amanuntul sau pot fi obtinute prin prelucrarile specificate in partea I-B 1) din Consideratiile generale ale Sectiunii XI).
Firele din aceasta grupa asociate cu fire din metal in orice proportie (plase metalice) si firele metalizate sunt clasificate la pozitia nr. 56.05.
B) Fire de hartie.
Aceasta categorie se refera la fire din hartie (simple, rasucite sau cablate), chiar sub forma de sfori, corzi sau funii neimpletite, conditionate sau nu pentru vanzarea cu amanuntul.
Aceste fire se clasifica aici chiar daca sunt obtinute sau nu prin prelucrarile specificate in partea I-B 1) din Consideratiile generale ale Sectiunii XI).
Firele simple de hartie clasificate aici sunt obtinute prin rasucirea sau infasurarea in jurul axei proprii a benzilor subtiri de hartie umezita sau uneori impregnata. Firele rasucite sau cablate sunt obtinute cu ajutorul acestor fire simple.
Pozitia exclude:
a) Benzile mici de hartie pliate odata sau de mai multe ori in sensul lungimii lor (lame de hartie) (Capitolul 48).
b) Firele de hartie combinate cu fire metalice in orice proportie (plase metalice) si fire de hartie metalizata (pozitia nr. 56.05).
c) Fire de hartie armata cu metal, precum si sfori, corzi si cordaje din fire de hartie impletite (pozitia nr. 56.07).

53.09 - TESATURI DIN IN.
- Cu un continut de in de minimum 85% din greutate:
5309.11 -- Nealbite sau albite
5309.19 -- Altele
- Cu un continut de in sub 85% din greutate:
5309.21 -- Nealbite sau albite
5309.29 -- Altele

Semnificatia termenului tesaturi este precizat in partea I-C din Consideratiile generale ale Sectiunii XI. Aceasta pozitie cuprinde tesaturi fabricate cu fire de in.
In functie de caracteristicile lor, aceste tesaturi sunt utilizate la confectionarea articolelor de lenjerie, imbracaminte, cearsafuri de pat, fete de masa etc. Tesaturile de in se utilizeaza de asemenea, la confectionarea huselor pentru saltele, sacilor, prelatelor, velelor etc.
Pansamentele impregnate cu substante farmaceutice sau conditionate pentru vanzarea cu amanuntul se clasifica la pozitia nr. 30.05.

53.10 - tesaturi din iuta sau din alte fibre textile liberiene de la pozitia nr. 53.03.
5310.10 - Nealbite
5310.90 - Altele

Semnificatia termenului tesaturi este precizata in partea I-C din Consideratiile generale din Sectiunea XI. Aceasta pozitie cuprinde tesaturi fabricate din fire de iuta sau din alte fibre textile liberiene de la pozitia nr. 53.03.
Aceste tesaturi sunt utilizate pentru fabricarea sacilor sau a altor ambalaje, ca tesaturi suport pentru linoleum, stofe pentru mobilier etc.

53.11 - TESATURI DIN ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE; TESATURI DIN FIRE DE HARTIE.

Semnificatia termenului tesaturi este precizata in partea I-C din Consideratiile generale ale Sectiunii XI. Aceasta pozitie cuprinde tesaturi fabricate cu firele de la pozitia nr. 53.08.
In functie de caracteristicile lor, aceste tesaturi sunt utilizate la confectionarea ambalajelor, velelor, sacilor, lenjeriei de pat, fetelor de masa, ca tesaturi suport pentru linoleum etc.
Pozitia exclude tesaturile fabricate din fasii din hartie, care se clasifica la pozitia nr. 46.01.

--------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016