Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Nota de Capitol.
1. In Nomenclatura se intelege prin:
a) lana, fibra naturala de pe ovine:
b) par fin de animale, parul de alpaca, lama, vicuna, camila, iac, capra de angora, capra de Tibet, capra de Kashmir sau similare (cu exceptia parului de capra comuna), de iepuri de casa (inclusiv de iepuri de Angora), iepuri de camp, de castor, de sobolan, de mosc sau de nutrie;
c) par grosier, parul din blana animalelor care nu au fost mentionate mai sus, cu exceptia parului pentru producerea periilor, a pensulelor si a pamatufurilor (pozitia nr. 05.02) si a parului din coada sau coama de cal (pozitia nr. 05.03).
CONSIDERATII GENERALE
Studiul acestui Capitol trebuie efectuat in corelatie cu Consideratiile generale ale Sectiunii XI.
Capitolul 51 cuprinde, in general, lana si parul fin sau grosier in diferitele stadii de transformare, de la materie prima la tesatura, precum si la firele si tesaturile din par lung si tare (dar nu parul si deseurile de par de cal mentionate la pozitia nr. 05.03). De asemenea, cuprinde produse textile din amestecuri care sunt asimilate produselor din acest Capitol. Dupa cum se indica in Nota 4 a Capitolului 5 se considera par de cal, parul din coada sau coama ecvideelor sau bovinelor.
51.01 - LANA, NECARDATA, NEPIETANATA.
- Lana uscoasa, inclusiv lana spalata inainte de separarea de piele:
5101.11 -- Lana tunsa
5101.19 -- Altele
- Degresata, necarbonizata:
5101.21 -- Lana tunsa
5101.29 -- Altele
5101.30 - Carbonizata
In nomenclatura, prin termenul lana se intelege fibra naturala care acopera ovinele. Fibrele de lana sunt in principal constituite dintr-o materie proteinica numita cheratina; ele prezinta pe suprafata lor solzi caracteristici. Ele sunt elastice, foarte higroscopice (absorb umiditatea din aer) si au o anumita putere de impaslire. Lana nu este deloc inflamabila si arde raspandind un miros asemanator celui al cornului ars.
La aceasta pozitie se clasifica lana necardata, nepieptanata provenind de la tunderea animalului sau de pe pielea animalului mort (lana tunsa) sau de la epilarea pieilor dupa fermentare sau dupa un tratament chimic corespunzator (de exemplu lana tabacareasca, de la tabacirea fina).
Lana necardata si nepieptanata se prezinta in general astfel:
A) Lana uscoasa, inclusiv lana spalata inainte de separarea de piele.
Lana uscoasa este lana care nu a fost inca spalata si nici curatata in alt mod. Este deci impregnata cu grasime si alte substante grase care provin de la animal si poate sa contina o cantitate importanta de impuritati (precum spini, graunte, pamant etc). Lana bruta tunsa se prezinta deseori sub forma de val (caer), avand mai mult sau mai putin contururile pieii animalului.
Lana tabacareasca, cu usuc este separata de piele prin fermentare in cursul careia fibrele si pielea sunt supuse unei actiuni combinate a caldurii si umiditatii. Aceasta lana poate fi separata de piele prin epilare, partea carnoasa a pieii fiind tratata cu ajutorul unei solutii de sulfura de sodiu sau oxid de calciu (numit lapte de var). Aceasta lana se recunoaste datorita existentei bulbului pilos (radacina firului de par).
Lana spalata inainte de separarea de piele este cea care a fost spalata cu apa rece, fie pe spatele animalului viu, fie dupa taierea acestuia, dar inainte de a fi separata de piele; este imperfect curatata.
Lana uscoasa este de obicei de culoare galbuie. Totusi aceasta lana poate fi gri, neagra, cafenie sau roscata.
B) Lana degresata, necarbonizata.
Aceasta categorie cuprinde in principal:
1) Lana spalata la cald: aceasta lana a fost spalata numai in apa calda eliminandu-se cea mai mare parte a grasimii si a pamanutului.
2) Lana spalata in profunzime: este lana aproape in intregime degresata prin spalari in general efectuate cu apa calda si sapun sau alt detergent, sau cu alte solutii alcaline.
3) Lana degresata cu ajutorul solventilor volatili (benzen sau tetraclorura de carbon etc.).
4) Lana tratata la frig: acest procedeu consta din supunerea lanei la o temperatura suficient de scazuta pentru a ingheta materiile grase; in acest fel, materiile grase devin foarte sfaramicioase si apoi sunt eliminate sub forma de pulberi antrenand o mare parte din impuritatile carora grasimile le facilitasera aderenta la fibrele de lana.
Majoritatea tipurilor de lana prezentate in prezentul paragraf retin inca mici cantitati de grasimi si materii vegetale (de exemplu spini, seminte); aceste materii vegetale vor fi eliminate mecanic la cardare (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 51.05) sau in mod chimic prin carbonizare.
C) Lana carbonizata.
Lana carbonizata este cea de la care impuritatile vegetale au fost eliminate prin introducerea lanii intr-o baie, in general pe baza de acizi minerali sau de saruri acide, lasand intacte fibrele de lana.
Se clasifica de asemenea, la aceasta pozitie lana necardata si nepieptanata care a fost albita, vopsita sau supusa unor prelucrari ce preced cardarea sau pieptanarea.
Pozitia exclude:
a) Lana pe piele sau piele cu lana (pozitia nr. 41.02 sau 43.01).
b) Deseurile din lana de la pozitia nr. 51.03 si scamele de lana (pozitia nr. 51.04).
c) Lana pieptanata in vrac (pozitia nr. 51.05).
51.02 - PAR FIN SAU GROSIER, NECARDAT SI NEPIEPTANAT.
5102.10 - Par fin de animale
5102.20 - Par grosier
1) In nomenclatura expresia par fin se refera numai la parul de alpaca, lama, camila, vigonie, iak, capra mohair (sau capra de Angora), capra de Tibet, capra de Casmir sau capre similare (cu exceptia caprelor comune), iepure de casa (inclusiv iepurele angora), iepure de camp, castor si mosc (vezi Nota 1b) la acest Capitol).
Parul fin este in mod obisnuit mai fin si mai putin ondulat decat lana. Parul de alpaca, lama, vigonie, camila, iak, capra mohair, capra de tibet, capra de Casmir sau capre similare, sau de iepure de Angora este in general utilizat in filatura; sunt utilizate de asemenea la confectionarea perucilor false si a parului papusilor. Celelalte fire de par fin (de exemplu parul de iepure de camp, de iepure comun, de casto, de nutrie, de bizam) sunt de obicei neadecvate toarcerii si servesc de preferinta la fabricarea fetrului fin, ca material de umplutura etc.
2) In nomenclatura termenul par grosier se refera la parul animalelor de animale neenumerate in paragraful 1) de mai sus. Totusi, termenul nu se refera la lana (pozitia nr. 51.01), la parul din coama sau coada cabalinelor si bovinelor (pozitia nr. 05.03), la parul de porc sau porc mistret, la parul de bursuc si la alte feluri de par pentru confectionarea periilor (pozitia nr. 05.02) (vezi Nota 1c) la acest Capitol).
In aceasta categorie intra in special firele din blana de capra comuna, blana de pe spatele cabalinelor sau bovinelor, blana de caine, de lutru sau de maimuta.
Parul grosier este utilizat la fabricarea paslelor, a fibrelor sau tesaturilor groase, a covoarelor, ca umpluturi etc.
Parul, fin sau grosier, este obtinut prin stragerea in momentul naparlirii animalului, prin tunsoarea animalului viu, prin epilarea pieilor sau a blanurilor etc. si este clasificat la aceasta pozitie numai cand se prezinta necardat si nepieptanat, in stare bruta sau nu, spalate, degresate, inalbite, vopsite sau chiar incretite artificial (aceasta ultima operatie se aplica in special parului grosier pentru umpluturi de tapiserie).
Pozitia exclude:
a) Parul uman (pozitia nr. 05.01).
b) Pieile si blanurile brute (pozitia nr. 41.01 pana la 41.03 sau 43.01).
c) Deseurile de par fin sau grosier (pozitia nr. 51.03).
d) Destramatura de par fin sau grosier (pozitia nr. 51.04).
e) Parul fin sau grosier, cardat sau pieptanat (pozitia nr. 51.05).
f) Parul fin sau grosier pregatit pentru fabricarea perucilor sau a altor articole similare (pozitia nr. 67.03).
51.03 - DESEURI DE LANA SAU DE PAR FIN SAU GROSIER DE ANIMALE, INCLUSIV DESEURI DE FIRE DAR CU EXCEPTIA DESTRAMATURII.
5103.10 - Deseuri de la pieptanarea lanii sau a parului fin de animale
5103.20 - Alte deseuri de lana sau de par fin de animale
5103.30 - Deseuri de par grosier de animale
Pozitia cuprinde in general toate deseurile de lana sau par fin sau grosier (altele decat scamele destramatura) adica deseurile care provin in mod obisnuit din transformarile succesive ale lanii sau parului brut in produse spalate, pieptanate, cardate, filate, tesute, tricotate etc.
Aceste deseuri cuprind in mod special:
1) Deseuri de la pieptanare, cardare sau pregatire pentru filare ca de exemplu: pieptanatura care constituie deseul cel mai important fiind format din fibre scurte eliminate la masina de pieptanare; deseuri de sub carde, care constau din deseuri rezultate la cardare; deburaj, adica deseuri stranse in cursul curatarii cilindrilor de la masinile de cardat; resturi de benzi sau de pretort, pieptanate, provenind de la laminor.
2) Deseuri rezultate de la operatiile de filare, rasucire, bobinare, tesere, tricotare etc. precum deseuri de fire (gramezi de fire rupte, incalcite, innodate etc).
3) Alte deseuri de mai putina importanta stranse in cursul sortarii, spalarii etc., de exemplu cele stranse de pe gratarele masinilor de spalat (lana de fund de cuva) sau care trec prin aceste gratare.
4) Deseurile (lana veche) care provin din operatia de curatare a articolelor uzate precum saltele, perne.
Anumite deseuri clasificate aici, sunt in mod frecvent amestecate cu praf sau alte impuritati (de exemplu de origine vegetala) sau amestecate cu praf sau impregnate cu ulei utilizat la functionarea masinilor cu ajutorul carora s-au obtinut aceste articole. Carbonizarea, albirea si vopsirea nu au ca efect modificarea clasificarii lor. In functie de starea lor, aceste deseuri pot fi utilizate in filatura, ca umpluturi etc.
Pozitia exclude:
a) Deseuri de par din coada sau coama cabalinelor (pozitia nr. 05.03).
b) Vata (pozitia nr. 30.05 sau 56.01).
c) Deseuri de lana sau de blana utilizabile in mod unic ca ingrasamant (Capitolul 31).
d) Scame de lana sau blana fina sau groasa (pozitia nr. 51.04).
e) Produse obtinute prin cardarea sau pieptanarea deseurilor de la aceasta pozitie (pozitia nr. 51.05).
f) Fire tunse de pe postav, noduri si nopeuri (pozitia nr. 56.01).
51.04 - DESTRAMATURA DE LANA SAU DE PAR FIN SAU GROSIER DE ANIMALE.
Pozitia cuprinde destramatura de lana sau de par fin sau grosier de animale, adica fire mai mult sau mai putin defibrate sau fire obtinute prin destramarea carpelor, resturilor de tesaturi sau de tricotaje, deseuri de fire etc. Destramarea se efectueaza in principal cu ajutorul unor masini de destramat sau a unor instalatii de tip Garnett (in ultimul caz fibrele obtinute sunt numite in mod frecvent garnete.
Destramatura de lana denumita si lana de destramare, lana regenerata, lana de reutilizare etc. se prezinta in principal in urmatoarele varietati:
1) Destramatura (tip shoddy si mungo) care provine din destramarea firelor sau carpelor de lana, cardate sau pieptanate.
2) Extractul de lana (extract) obtinut pornind de la produse formate dintr-un amestec de lana cu fibre vegetale (de exemplu bumbac) sau artificiale; destramarea acestor produse se efectueaza dupa eliminarea in general cu acid (carbonizare) a celorlalte fibre in afara de cele de lana.
Destramatura de lana sau de par grosier sau fin este utilizata in filatura, amestecate sau nu cu fibre noi si serveste la confectionarea diferitelor stofe; de asemenea, este folosita la fabricarea fetrului, paslei, postavului, ca material de umplutura etc.
Albirea si vopsirea nu au ca efect modificarea clasificarii lor.
Sunt excluse de la aceasta pozitie:
a) Vata (pozitia nr. 30.05 sau 56.01).
b) Produse obtinute prin cardarea sau prin pieptanarea destramaturii (pozitia nr. 51.05).
c) Fire tunse de pe postav, noduri si nopeurile (pozitia nr. 56.01).
d) Carpele sau zdrente (din lana sau din blana fina sau groasa) mentionate la pozitia nr. 63.10.
51.05 - LANA, PAR FIN SAU GROSIER, CARDATE SAU PIEPTANATE (INCLUSIV LANA PIEPTANATA IN VRAC).
5105.10 - Lana cardata
- Lana pieptanata:
5105.21 -- Lana pieptanata in vrac
5105.29 -- Altele
5105.30 - Par fin, pieptanat sau cardat
5105.40 - Par grosier, pieptanat sau cardat
Pozitia cuprinde:
1) Lana si parul fin sau grosier (inclusiv deseurile si destramatura) cardate in vederea filarii sub forma de fire cardate.
2) Lana si parul fin, care dupa ce au fost supuse tratamentului de cardare sau unui tratament pregatitor de laminare sunt pieptanate in vederea filarii sub forma de fire pieptanate.
Cardarea, realizata cu ajutorul masinilor numite carde, are ca scop descalcirea fibrelor, asezarea lor mai mult sau mai putin paralela si curatirea lor in intregime sau in mare parte de impuritati in special vegetale pe care le pot contine inca. In acest caz, fibrele se prezinta sub forma de val sau benzi.
Pentru obtinerea produselor cardate, valul este impartit longitudinal in mai multe parti care sunt apoi rulate sub forma de pretorturi, pentru cresterea coeziunii fibrelor acestea fiind apoi infasurate pe mosoare putand fi astfel utilizate direct pentru toarcere (filare).
Din contra, pentru obtinerea produselor de lana pieptanata, se pot utiliza doua procedee: fie sunt pieptanate benzile cardate, fie fara sa se treaca prin stadiul prealabil de cardare, fibrele sunt supuse unui tratament pregatitor pieptanarii care consta din trecerea lor prin masini de laminat cunoscute sub denumirea de laminoare cu camp simplu de ace (numite si "gill boxes" care separa si intind fibrele.
In timpul pieptanarii, fibrele scurte sunt eliminate in principal sub forma de pieptanatura; resturile vegetale care nu au disparut la cardare sunt de asemenea eliminate ramanand numai fibrele lungi perfect paralelizate, care se prezinta sub forma unei benzi. Aceste benzi sunt supuse apoi unei serii de laminari care asigura un amestec omogen al fibrelor de diverse lungimi. Se obtin noi benzi care sunt infasurate sub forma de gheme (sau "tops"-uri). Materiale, precum parul, care nu pot fi infasurate sub forma de gheme, parasesc acest stadiu de fabricatie sub forma de colac, infasurate intre doua foi de hartie, aceasta forma fiind cunoscuta sub denumirea de bumped top. Produsele pieptanate sunt apoi supuse unei serii de laminari si dublari care le transforma in bobine de semitort pentru a fi transformate ulterior in fibre pieptanate.
Produsele clasificate aici se prezinta deci in formele descrise mai sus: semitort, val, benzi cardate, benzi sub forma de gheme sau infasurate pe bobine (tops-uri). De asemenea, se clasifica aici benzile de laminor si tops-urile rupte sau taiate in mod deliberat la o lungime mica, uniforma.
Pozitia cuprinde de asemenea "lana pieptanata in vrac" uneori denumita lana curatata si degresata (numita si "open top"). Aceasta lana, in general spalata foarte bine, este lana care a fost curatata mecanic de scaieti, utilizand o parte a liniei de productie (cardat si pieptanat), destinata fabricarii benzilor de lana pieptanata (tops), servind la toarcerea lanei pieptanate. La iesirea din masina de pieptanat, banda este intinsa si rupta in fragmente pufoase si neregulate, fiind apoi sunt puse in baloturi. Produsul astfel obtinut consta din fibre scurte (de lungime medie sub 45 mm) si este destinat toarcerii prin procedeul utilizat pentru lana cardata sau pe utilaje specifice filarii bumbacului, nefiind indicate pentru filarea pe masinile destinate filarii lanei pieptanate. Trebuie deci ca inainte de filare, sa fie din nou cardata. Aspectul sau este cea de lana pufoasa, spalata, care nu contine resturi vegetale vizibile.
Trebuie notat ca anumite benzi pot sa aibe un diametru relativ apropiat de cel al firelor simple mentionate la pozitiile nr. 51.06 pana la 51.10 si pot sa prezinte o usoara rasucire, dar nefiind supusa operatiei de filare, ele nu constituie inca fire si deci sunt clasificate la aceasta pozitie.
Operatii precum albirea si vopsirea nu au ca efect modificarea clasificarii produselor la aceasta pozitie.
Pozitia exclude:
a) Vata (pozitia nr. 30.05 sau 56.01).
b) Lana pregatita pentru fabricarea perucilor si a articolelor similare (pozitia nr. 67.03).
51.06 - FIRE DIN LANA CARDATA, NECONDITIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL.
5106.10 - Care contin lana minimum 85% din greutate
5106.20 - Care contin lana sub 85% din greutate
Pozitia cuprinde firele de lana cardata adica produsele obtinute prin filarea (urmata sau nu de rasucire sau cablare) benzilor de lana pe utilaje specifice filaturii cardate, dar nepieptanate. De asemenea, pozitia cuprinde firele numite semipieptanate, obtinute din benzi care in afara de cardare au fost supuse acelorasi operatii de toarcere ca si firele de lana pieptanata (cu exceptia pieptanarii). Toate aceste fire sunt deseori infasurate pe bobine sau conuri.
Pozitie cuprinde si firele de lana cardata obtinuta din lana pieptanata in vrac descrisa la nota explicativa pozitia nr. 51.05.
Totusi, pozitia exclude firele din aceasta categorie cand sunt conditionate pentru vanzarea cu amanuntul (vezi partea I-B 3) din Consideratiile generale ale Sectiunii XI).
Firele care fac obiectul pozitiei sunt compuse din fibre scurte sau din amestec de fibre lungi si scurte care nu sunt paralele si deseori sunt incalcite. Ele sunt in general de grosime neregulata si mai putin rasucite decat firele de lana pieptanata.
Aceste fire pot fi obtinute prin prelucrarile descrise in partea I-B 1) din Consideratiile generale ale Sectiunii XI).
Firele multiple din fire de lana cardata asociate cu firele de lana pieptanata sub forma de fire rasucite sau cablate, se clasifica la pozitia nr. 51.06 sau 51.07 in functie de predominanta in greutate a lanii cardate sau a lanii pieptanate.
51.07 - FIRE DIN LANA PIEPTANATA, NECONDITIONATA PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL.
5107.10 - Care contin lana minimum 85% din greutate
5107.20 - Care contin lana sub 85% din greutate
Pozitia cuprinde firele de lana pieptanata, adica produsele obtinute prin filarea (urmata sau nu de rasucire sau cablare) fibrelor de lana care au fost supuse pieptanarii.
Totusi, pozitia exclude firele conditionate pentru vanzarea cu amanuntul (vezi partea I-B 3) din Consideratiile generale ale Sectiunii XI).
Firele de lana pieptanata, spre deosebire de firele de la pozitia precedenta, au un aspect regulat si neted si sunt formate din fibre paralele si de lungime uniforma, nu contin noduri si nici fibre scurte, ambele fiind eliminate prin pieptanare.
Aceste fire pot fi obtinute prin prelucrarile descrise in partea I-B 1) din Consideratiile generale ale Sectiunii XI).
Pozitia exclude firele de lana cardate obtinute din lana pieptanata in vrac, precum si firele de lana denumite semipieptanate (pozitia nr. 51.06).
51.08 - FIRE DIN PAR FIN DE ANIMALE, CARDAT SAU PIEPTANAT, NECONDITIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL.
5108.10 - Cardat
5108.20 - Pieptanat
Pozitia cuprinde firele de par fin, adica produsele obtinute prin filarea parului fin (urmata sau nu de rasucire sau cablare) (vezi pct. 1) din Nota explicativa a pozitiei nr. 51.02, care precizeaza ce trebuie sa se inteleaga prin par fin).
Sunt excluse totusi, de la aceasta pozitie firele conditionate pentru vanzarea cu amanuntul (vezi partea I-B 3) din Consideratiile generale ale Sectiunii XI).
Firele din par fin, sunt utilizate mai ales pentru fabricarea materialelor tricotate sau a tesaturilor pentru imbracamintea usoara (de exemplu alpaca), pentru paltoane sau paturi (de exemplu din par de camila), pentru catifele sau imitatii de blanuri (de exemplu din par de capra mohair).
Aceste fire pot fi obtinute prin prelucrarile descrise in partea I-B 1) din Consideratiile generale ale Sectiunii XI).
51.09 - FIRE DIN LANA SAU DIN PAR FIN DE ANIMALE, CONDITIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL.
5109.10 - Care contin lana sau par fin de animale minimum 85% din greutate
5109.90 - Altele
Pozitia cuprinde firele de lana sau par fin de animale, conditionate pentru vanzarea cu amanuntul in sensul dispozitiilor partii I-B 3) din Consideratiile generale ale Sectiunii XI.
51.10 - FIRE DIN PAR GROSIER SAU DIN PAR DE CAL (INCLUSIV FIRE DIN PAR DE COADA SAU COAMA DE CAL INTARITE), CHIAR CONDITIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL.
Pozitia cuprinde:
1) Firele din par grosier, adica produse obtinute prin filarea (urmata sau nu de rasucire sau de cablare) parului grosier (vezi pct. 2) din Nota explicativa de la pozitia nr. 51.02 care face precizari cu privire la natura acestui par grosier).
Firele de acest tip se utilizeaza de obicei la fabricarea tesaturilor groase, a unor tesaturi pentru dubluri sau a unor tesaturi pentru utilizari tehnice.
2) Firele din par de coada sau coama de cal. Aceste fire sunt obtinute prin toarcerea, in general, parului de lungime redusa (de exemplu parul din coama ecvideelor sau din coada bovinelor). Firele ce provin din coada ecvideelor, fiind mult mai lungi nu pot fi supuse unor operatii de filare. In general, ele sunt innodate unele dupa altele sub forma de filamente continui, folosindu-se ca fir de urzeala, la fabricarea anumitor tesaturi. Filamentele astfel innodate se clasifica de asemenea aici. Firele neinnodate unele de altele se clasifica la pozitia nr. 05.03.
Se clasifica de asemenea, in aceasta pozitie firele de acest tip formate dintr-un fascicol de fire infasurate sau impletite cu un fir de bumbac sau din alta fibra textila.
Aceste fire pot fi obtinute prin prelucrarile descrise in partea I-B 1) din Consideratiile generale ale Sectiunii XI).
51.11 - TESATURI DIN LANA CARDATA SAU DIN PAR FIN DE ANIMALE, CARDAT.
- Care contin lana sau par fin de animale minimum 85% din greutate:
5111.11 -- Cu o greutate maxima de 300 g/mp
5111.19 -- Altele
5111.20 - Altele, amestecate in principal sau numai cu flamente sintetice sau artificiale
5111.30 - Altele, amestecate in principal sau numai cu fibre sintetice sau artificiale discontinui
5111.90 - Altele
Semnificatia termenului tesaturi este precizata in partea I-C din Consideratiile generale ale Sectiunii XI. Pozitia cuprinde tesaturile de acest tip fabricate cu fire de lana cardata sau par fin de animale, cardat.
Aceste tesaturi sunt foarte variate si cuprind tesaturile tip postav, flanel, molton si alte tesaturi pentru imbracaminte, pentru paturi, pentru mobilier etc.
Pozitia exclude:
a) Pansamentele impregnate cu substante farmaceutice sau conditionate pentru vanzarea cu amanuntul (pozitia nr. 30.05).
b) Tesaturile pentru utilizari tehnice de la pozitia nr. 59.11.
51.12 - TESATURI DIN LANA PIEPTANATA SAU DIN PAR FIN DE ANIMALE, PIEPTANAT
- Care contin lana sau par fin de animale minimum 85% din greutate:
5112.11 -- Cu o greutate maxima de 200 g/mp
5112.19 -- Altele
5112.20 - Altele, amestecate in principal sau numai cu filamente sintetice sau artificiale
5112.30 - Altele, amestecate in principal sau numai cu fibre sintetice sau artificiale discontinui
5112.90 - Altele
Semnificatia termenului tesaturi este precizata in partea I-C din Consideratiile generale ale Sectiunii XI. Pozitia cuprinde tesaturile de acest gen fabricate din fire de lana pieptanata sau cu par fin de animale, pieptanat.
Aceste tesaturi sunt foarte variate si cuprind in principal tesaturile pentru imbracaminte, pentru mobilier etc.
Pozitia exclude:
a) Pansamentele impregnate cu substante farmaceutice sau conditionate pentru vanzarea cu amanuntul (pozitia nr. 30.05).
b) Tesaturile pentru utilizari tehnice de la pozitia nr. 59.11.
51.13 - TESATURI DIN PAR GROSIER DE ANIMALE SAU DIN PAR DE CAL.
Semnificatia termenului tesatura este precizata in partea I-C din Consideratiile generale ale Sectiunii XI. Pozitia cuprinde tesaturile de acest gen fabricate din fire de par grosier sau de coama sau coada de cal (pozitia nr. 51.10). Totusi tesaturile din par de coama sau coada de cal pot fi fabricate cu firele simple mentionate la pozitia nr. 05.03.
Tesaturile din par grosier sunt utilizate ca tesaturi de intarire (precum dosuri de covoare, dosuri de scaune) pentru imbracaminte (precum dubluri sau intarituri pentru taioare) etc.
Tesaturile facute din fire simple de coada de cal (adica nelegate cap la cap) sunt confectionate pe razboaie speciale, in general manual. Avand in vedere lungimea mica a firelor (in general de 20 pana la 70 cm), tesaturile obtinute au dimensiuni reduse; ele sunt utilizate mai ales la fabricarea sitelor.
Alte tesaturi sunt folosite in mod special la fabricarea intariturilor pentru taioare.
Pozitia exclude tesaturile pentru utilizari tehnice mentionate la pozitia nr. 59.11.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
