Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CONSIDERATII GENERALE
Studiul acestui capitol trebuie sa se efectueze in corelatie cu Consideratiile generale ale Capitolului XI.
In acest Capitol prin matase se intelege nu numai materialul fibros secretat de Bombyx mori (viermele de matase al dudului) ci si produsele secretiei, numite matasuri salbatice, ale unor insecte similare (de exemplu Bombyx textor). Dintre aceste matasuri salbatice, numite astfel deoarece omizile care le produc au putut fi rareori domesticite, cea mai importanta este matasea tussah produsa de viermele de matase al stejarului. Matasea de paianjen si matasea marina sau byssus (filamente care servesc ca organ de fixare al molustelor din genul Pinna, pe pietre) sunt clasificate de asemenea, in prezentul Capitol.
Capitolul 50 cuprinde, in mod general matasea, inclusiv amestecurile de materiale textile care ii sunt asimilate in diversele stadii ale transformarii lor, de la materie prima la tesatura. Capitolul cuprinde de asemenea, parul de Mesina.
50.01 - GOGOSI DE VIERMI DE MATASE DE PE CARE SE POT DEPANA FIRE.
Pozitia cuprinde numai gogosile susceptibile de a furniza la depanare un fir utilizabil pentru obtinerea unui filament de matase bruta (borangic). Gogosile improprii pentru depanare sunt clasificate la pozitia nr. 50.03.
In general, gogosile de viermi de matase sunt galbui, albicioase sau uneori verzui.
50.02 - MATASEA BRUTA (NERASUCITA).
Matasea bruta de la aceasta pozitie provine din depanarea gogosilor. In practica, deoarece firele, a caror infasurare constituie fiecare gogoasa, sunt foarte fine, matasea bruta se obtine prin juxtapunerea longitudinala a mai multor fire (in general 4 - 20) in cursul depanarii, aceste fire aglutineaza (se alipesc) unele de altele datorita unei substante pe baza de guma (sericina) de care sunt acoperite in mod natural si formeaza un filament de matase bruta (fir de borangic). In cursul depanarii, filamentele de matase bruta se rasucesc pentru a se deshidrata mai rapid, pentru uniformizarea texturii si a sectiunii si pentru a corija unele defecte ale filamentelor; frecvent, in urma acestei operatiuni filamentele capata o anumita rasucire. Totusi, aceasta rasucire fiind extrem de slaba, filamentele de matase bruta in aceasta etapa de prelucrare nu trebuie confundate cu firele pentru brodat simple mentionate la pozitia nr. 50.04.
Filamentele de matase bruta sunt in general galbui, albicioase sau uneori verzui. Raman clasificate aici filamentele degomate (adica debarasate de substantele lipicioase, prin tratarea cu apa calda cu sapun, cu solutii alcaline diluate) sau vopsite, dar nerasucite. Filamentele de matase bruta sunt de obicei prezentate in lungimi mari, fie pe bobine conice, fie in sculuri in general innodate si de greutate variabila, care sunt numite colace.
Matasea rasucita se clasifica la pozitia nr. 50.04.
50.03. - DESEURI DE MATASE (INCLUSIV GOGOSI NEDEPANABILE, DESEURI DE FIRE SI DESTRAMATURA).
5003.10 - Necardate si nepieptanate
5003.90 - Altele
Pozitia cuprinde deseuri de matase de toate felurile, in stare neprelucrata sau in diferite stadii de prelucrare anterioare transformarii in fire prin toarcere propriu-zisa, precum si produse de filatura din aceste deseuri. Dintre ele se pot mentiona:
A) Deseuri care provin din materia prima, adica:
1) Gogosi improprii depanarii: gogosi perforate, intepate sau destramate (de catre fluturele insusi, de catre paraziti, accidental sau altfel), al carui fir este rupt pe alocuri; gogosi destul de puternic avariate pentru ca firul, desi nu este inca taiat, sa se rupa in timpul depanarii in locurile atinse (de exemplu acesta este cazul gogosilor muiate negre, cu sau fara crisalida, a gogosilor topite, foarte patate sau murdarite) etc.
2) Retele matasoase, formate dintr-un fir slab si incalcit, cu care viermele de matase a acoperit gogoasa pentru a-i asigura fixarea pe ramuri; de aceea contin uneori resturi de frunze sau de lemn.
B) Deseuri care provin din depanare, in special:
1) Fire buclate. Acest termen se refera la partea groasa a firelor constituind infasurarile exterioare ale gogosilor; aceste fire buclate se agata cu ajutorul unor perii mici, apoi se taie pentru a nu se depana decat partea filabila a firului; in general, se prezinta sub forma de gheme sau corti neregulate.
2) Gogosi de tip talger. Gogosi ale caror defecte sunt constate in cursul depanarii.
3) Peletele sau "telettele". Reprezinta partea nefilabila a firului, care formeaza infasurarile interioare ale gogosii si care inveleste inca crisalida, precum si peladele care sunt obtinute prin macerarea peletelor in apa calda, debarasarea de crisalide si uscare.
C) Resturi de fibre sau fire (calti).
Resturile de fibre sau fire constau in mod obisnuit din deseuri de la bobinare sau de la rasucire, precum fire innodate, rupte sau incalcite etc. Totusi, in practica prin termenul resturi de fibre sau de fire se intelege, de asemenea, celelalte deseuri utilizate pentru fabricarea impasliturilor din deseuri de matase (care sunt denumite in unele tari "schappe"), ca de exemplu retelele matasoase, firele buclate, peletele, scamele si deseurile de la tesere.
D) Impasliturile din deseuri de matase (care sunt cunoscute sub denumirea "schappe").
Impasliturile din deseuri de matase (denumite in unele tari "schappe") sunt obtinute prin pieptanarea maselor de fibre sau fire rupte, innodate sau incalcite, in prealabil degomate. Se prezinta sub forma de foi. Intr-un stadiu ulterior toarcerii matasii brute, se obtin panglici si suvite de matase. Trebuie sa se mentioneze ca suvitele de matase pot, dupa trecerea pe flaiere sa aiba un diametru relativ apropiat de cel al firelor simple de matase indicate la pozitia nr. 50.05 si in plus, sa prezinte o usoara rasucire. Totusi, nefiind supuse operatiei de toarcere ele nu constituie inca fire si, la fel ca panglicile mentionate mai sus, raman clasificate la aceasta pozitie.
E) Pieptanatura (buretele).
Pieptanatura este reziduul pieptanarii deseurilor utilizate la obtinerea impasliturilor din deseuri de matase. Acest reziduu avand o calitate inferioara deseurilor utilizate la obtinerea impasliturilor din deseuri de matase, fiind format din fibre mai scurte, nu mai este susceptibil de a fi pieptanat, dar poate fi cardat si supus unei operatiuni ulterioare de filare. Perisorul astfel prelucrat, dar nesupus inca operatiei de filare se clasifica de asemenea, aici.
F) Puful.
Sunt fibrele reziduale de la cardarea perisorului.
G) Scamele.
Se obtin prin destramarea carpelor sau a altor deseuri de tesaturi, stofe sau articole de matase.
Pozitia exclude:
a) Vata (pozitia nr. 30.05 sau 56.01).
b) Puful provenind de la tunderea postavului, nodurile si butonii de matase (pozitia nr. 56.01).
c) Zdrentele de matase (Capitolul 63).
50.04 - FIRELE DE MATASE (ALTELE DECAT FIRELE DIN DESEURI DE MATASE) NECONDITIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL.
Pozitia cuprinde matasea rasucita (numita si lucrata sau toarsa), adica firele obtinute prin rasucirea unuia sau mai multor filamente de matase bruta de la pozitia nr. 50.02.
Totusi, pozitia exclude firele conditionate pentru vanzarea cu amanuntul (pozitia nr. 50.06) sau cele care corespund definitiei sforilor de la (pozitia nr.56.07 (vezi partile (1) (B) 2) si 3) din Consideratiile generale ale Sectiunii XI).
Firele de matase se diferentiaza de firele din deseuri de matase care se clasifica la pozitia urmatoare, deoarece sunt formate din fibre continui. Exista numeroase tipuri dintre care mentionam:
1) Firele simple cunoscute sub numele de monofilamente care sunt obtinute prin rasucirea unui singur filament de matase bruta (borangic).
Monofilamentele puternic torsionate, sunt deseori numite monofilamente creponate sau muselinate.
2) Firele numite de batatura (matase de batatura). Acestea rezulta din rasucirea slaba a doua sau mai multe filamente de matase bruta care nu au fost rasucite individual in prealabil.
3) Firele denumite creponate sunt fabricate in general la fel ca batatura, dar sunt puternic torsionate.
4) Firele numite organzine (matase de urzeala) se obtin rasucind intr-un anumit sens doua sau mai multe filamente de borangic impreunate dupa ce au fost rasucite individual in sens contrar. Grenadina este organzin cu rasucire foarte puternica.
Toate aceste fire pot fi degomate sau finisate.
Pozitia exclude imitatiile de catgut obtinute din firele de matase de la pozitia nr. 56.04
50.05 - FIRE DIN DESEURI DE MATASE, NECONDITIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL.
Pozitia cuprinde firele simple din deseuri de matase, obtinute prin toarcerea pieptanaturii sau a altor deseuri de matase de la pozitia nr. 50.03. Pozitia cuprinde de asemenea, firele obtinute din aceste fire simple.
Totusi, pozitia exclude firele conditionate pentru vanzarea cu amanuntul (pozitia nr. 50.06) sau cele care corespund definitiei sforilor de la pozitia nr. 56.07 (vezi partile (1) (B) 2) si 3) din Consideratiile generale ale Sectiunii XI).
A) Firele din resturi de fire sau fibre de matase.
Firele obtinute din resturi de fire sau fibre de matase, spre deosebire de firele de matase de la pozitia precedenta, sunt formate din fibre discontinui. Aceste fibre care au o lungime de maxim 20 cm, sunt paralele dand firului un aspect neted, regulat si destul de stralucitor; aceste caracteristici sunt cele care le diferentiaza de firele obtinute din pieptanatura de matase.
B) Fire din pieptanatura de matase.
Firele din pieptanatura de matase sunt de o calitate scazuta fata de firele din resturi de fire sau fibre de matase; ele sunt formate din fibre de lungimi diferite, dar in general sub 5 cm; aceste fibre care nu au fost pieptanate, ci numai cardate, raman de obicei putin incalcite si formeaza pe alocuri mici noduri; firele din pieptanatura de matase nu au deci nici lungimea si nici rezistenta firelor din resturi de fire sau fibre de matase; aspectul lor este aproape mat.
Firele din resturi de fire sau fibre de matase si firele din pieptanatura de matase pot fi obtinute prin prelucrarile descrise in partea I-B 1) din Consideratiile generale ale Sectiunii XI.
Pozitia exclude imitatiile de catgut obtinute din firele de matase de la pozitia nr. 56.04.
50.06 - FIRE DE MATASE SAU DIN DESEURI DE MATASE, CONDITIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL; PAR DE MESINA (PAR DE FLORENTA).
A) Fire de matase si fire din deseuri de matase.
Aceasta categorie cuprinde firele de matase si firele din deseuri de matase conditionate pentru vanzarea cu amanuntul in sensul dispozitiilor din partea I-B 3) din Consideratiile generale ale Sectiunii XI).
B) Par de Mesina (Par de Florenta).
Parul de Mesina sau parul de Florenta se obtine prin extragerea glandelor sericigene ale viermelui de matase, care a fost in prealabil introdus intr-o solutie de acid acetic (otet) exact in momentul cand este gata sa produca gogoasa. Parul de Mesina este mai putin flexibil si mai stralucitor decat firele de par de cal si rareori depaseste 50 cm in lungime.
Pozitia exclude:
a) Parul de Mesina sterificat (pozitia nr. 30.06).
b) Imitatiile de catgut obtinute din fire de matase de la pozitia nr. 56.04.
c) Parul de Mesina prevazut cu carlige de undita pentru pescuit (pozitia nr. 95.07).
50.07 - TESATURI DIN MATASE SAU DIN DESEURI DE MATASE (+).
5007.10 - Tesaturi din pieptanatura de matase
5007.20 - Alte tesaturi care contin minim 85% din greutate, matase sau deseuri de matase, altele decat pieptanatura de matase.
5007.90 - Alte tesaturi
Pozitia cuprinde tesaturi asa cum sunt definite in partea I-C din Consideratiile generale ale Sectiunii XI. Pozitia cuprinde tesaturi fabricate din fire de matase, din pieptanatura de matase sau din alte deseuri de matase.
Dintre ele, se pot mentiona:
1) Habutai, santung, Tusor si alte tesaturi din Extremul Orient.
2) Crep.
3) Tesaturi de genul muselinei, grenadinei, voalurilor etc.
4) Tesaturi compacte precum taftaua, satinurile, moarul, damascul etc.
Totusi, pozitia exclude tesaturile din Capitolul 57 pana la 59 (de exemplu panza tifon si panza pentru site de la pozitia nr. 59.11).
Note explicative de subpozitie.
Subpozitia nr. 5007.20
Subpozitia 5007.20 cuprinde numai tesaturile care contin minimum 85% din greutate, matase sau deseuri de matase altele decat pieptanatura de matase; pieptanatura de matase nu trebuie inclusa in procentul de 85%.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
