Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Note de Capitol.
1. In sensul pozitiei nr. 47.02, prin expresia pasta chimica din lemn, de dizolvare se intelege pasta chimica de lemn a carei fractiune de pasta insolubila este peste 92% din greutate, cand se trateaza pasta din lemn cu soda sau sulfat, sau peste 88% din greutate pentru pasta din lemn cu bisulfit, dupa o ora de tinere intr-o solutie de soda caustica continand 18% hidroxid de sodiu (NaOH) la 20°C si, in ceea ce priveste numai pasta din lemn cu bisulfit, al carui continut de cenusa nu depaseste 0,15% din greutate.
CONSIDERATII GENERALE
Pasta la care se refera acest Capitol consta din fibre celulozice obtinute din diferite produse vegetale bogate in celuloza sau din anumite deseuri textile de origina vegetala.
Din punct de vedere al comertului international, pastele cele mai importante sunt pastele din lemn numite paste mecanice din lemn, puste chimice din lemn sau semichimice din lemn in functie de modul de preparare. Esentele cele mai utilizate sunt pinul, bradul, molidul, plopul alb, dar se utilizeaza si esente mai dure precum fagul, castanul, eucaliptul si anumite esente tropicale.
In afara lemnului, alte materiale folosite pentru fabricarea pastelor, sunt:
1) Linters de bumbac.
2) Hartie si carton reciclabile (deseuri si maculatura).
3) Carpe (in principal din bumbac, in sau canepa) si alte deseuri textile cum ar fi franghiile vechi.
4) Paie, graminee, in, ramie, iuta, canepa, sisal, tulpini de trestie de zahar, bambus, stuf precum si diverse alte materii lemnoase sau erbacee.
Pasta din lemn poate fi maro sau alba. Poate fi semialbita sau albita cu ajutorul unor produse chimice sau poate fi nealbita. O pasta se considera a fi semialbita sau albita cand dupa fabricare a fost supusa unui tratament destinat sa-i sporeasca albeata (stralucirea).
In afara industriei hartiei anumite categorii de paste, in special pastele albite, constituie materia prima celulozica pentru fabricarea diferitelor produse ca: materiale textile artificiale, materiale plastice, lacuri, explozivi, alimente pentru vite, etc.
In general, pastele se prezinta sub forma de foi, chiar perforate (uscate sau umede), presate in baloturi, dar uneori pot fi si sub forma de placi, rulouri, pulberi sau fulgi.
Sunt excluse din acest Capitol:
a) Linters de bumbac (pozitia nr. 14.04).
b) Foile de paste din hartie sintetica compuse din fibre de polietilena sau polipropilena fara lianti (pozitia nr. 39.20).
c) Panourile din fibre (pozitia nr. 44.11).
d) Blocurile filtrante si placile filtrante din pasta de hartie (pozitia nr. 48.12)
e) Alte articole din pasta de hartie din Capitolul 48.
47.01 - PASTE MECANICE DIN LEMN.
Pasta mecanica din lemn este obtinuta doar printr-un procedeu mecanic, si anume prin perierea sau razuirea (defibrarea) cu disc abraziv, sub jet de apa, a unor butuci sau sferturi de lemn in prealabil decojite si uneori cu nodurile indepartate.
Obtinuta la rece, pasta mecanica alba are o culoare destul de deschisa dar tenacitatea sa este redusa, fibrele fiind rupte. Aceeasi operatie realizata cu butuci, in prealabil supusi la o fierbere la abur da o pasta mai inchisa la culoare numita pasta mecanica bruna dar ale carei fibre sunt mai rezistente.
Un procedeu mai perfectionat care se distanteaza de cel al defibrarii traditionale da pastele numite paste mecanice de macinare, obtinute prin sfaramarea bucatilor mici de lemn intr-un holender cu discuri facandu-le sa treaca intre doua discuri apropiate prevazute cu asperitati, unul din aceste discuri sau ambele discuri fiind actionate de o miscare de rotatie. Una din calitatile superioare ale acestui tip de pasta se obtine prin macinarea bucatilor mici de lemn care au fost supuse in prealabil unui tratament termic simplu destinat sa le inmoaie, sa le permita o separare mai facila a fibrelor, cu minimum de fibre deteriorate. Produsul care rezulta are o calitate superioara celui din pasta mecanica traditionala.
Principalele tipuri de paste mecanice din lemn sunt:
Pasta mecanica de defibrator (SCW) obtinuta din butuci sau blocuri tratate la presiune atmosferica in defibroare cu discuri abrazive.
Pasta mecanica de defibrator sub presiune (PGW) obtinuta din butuci sau blocuri tratate la presiune in defibroare cu discuri abrazive.
Pasta mecanica de holender (RMP) obtinuta din talas sau aschii in holendere care lucreaza la presiune atmosferica.
Pasta termomecanica (TMP) obtinuta din talas sau butuci, in holendere dupa tratamentul termic al lemnului la abur cu presiune mare.
Trebuie mentionat ca anumite paste obtinute in holendere pot fi supuse unui tratament chimic. In acest caz se incadreaza la pozitia nr. 47.05.
Ca regula generala, pasta mecanica nu este utilizata singura, deoarece fibrele sunt relativ scurte, ceea ce implica produse putin rezistente. La fabricarea hartiei se utilizeaza cel mai des in amestec cu paste chimice; in general hartia de ziar este fabricata dintr-un astfel de amestec (vezi Nota 3 de la Capitolul 48).
47.02 - PASTE CHIMICE DIN LEMN, DE DIZOLVARE.
Pozitia nu se refera decat la pastele chimice din lemn de dizolvare, precum cele definite in Nota 1 din acest capitol. Aceste paste sunt in mod special rafinate sau purificate in functie de utilizarile carora le sunt destinate. Sunt utilizate la fabricarea celulozei regenerate, a eterurilor si esterurilor de celuloza precum si a produselor din aceste materiale, precum placi, foi, pelicule, lame si benzi, fibre textile si anumite hartii (hartiile de tipul celor utilizate ca suport pentru hartiile fotosensibile, hartii filtre, si carton sulfurizat (pergament vegetal). Aceste paste sunt numite si paste cu viscoza, paste cu acetat, etc., in functie de utilizarea carora le sunt destinate sau de produsul final pe care il permit sa se obtina.
Pasta chimica din lemn se obtine prin transformarea lemnului in talas, particule, placute etc. si prin tratarea acestora in continuare cu produse chimice. Urmare a acestui tratament, cea mai mare parte a ligninei si a altor produse necelulozice este eliminata.
Produsele chimice utilizate in mod obisnuit sunt: soda caustica (procedeul cu soda), un amestec de soda caustica si sulfat de sodiu, acesta din urma fiind transformat partial in sulfura de sodiu (procedeu cu sulfat), bisulfit de calciu sau de magneziu, cunoscut si sub denumirea de sulfit acid de calciu sau de magneziu sau hidrogenosulfit de calciu sau de magneziu (procedeul cu bisulfit).
Produsul astfel obtinut este superior din punctul de vedere al lungimii fibrelor si este mai bogat in celuloza decat pasta mecanica din lemn fabricata din aceeasi materie prima.
Fabricarea pastei chimice din lemn de dizolvare implica numeroase reactii chimice si fizicochimice. Obtinerea acestui tip de pasta poate necesita, independent de albire, purificarea chimica, eliminarea rasinii, depolimerizarea, reducerea continutului de cenusa sau reglarea reactivitatii, majoritatea acestor operatii fiind combinate cu un proces complex de albire si purificare.
47.03 - PASTE CHIMICE DIN LEMN CU SODA SAU SULFAT, CU EXCEPTIA PASTELOR DE DIZOLVARE.
- Nealbite:
4703.1 -- De conifere
4703.19 -- Altele decat de conifere
- Semialbite sau albite:
4703.21 -- De conifere
4703.29 -- Altele decat de conifere
Pastele cu soda sau cu sulfat sunt obtinute prin fierberea lemnului, in general sub forma de bucati mici in solutii foarte puternic alcaline. In cazul pastei cu soda, lichidul de fierbere este o solutie de soda caustica (hidroxid de sodiu); in cazul pastei cu sulfat este o solutie caustica modificata. Termenul pasta cu sulfat isi gaseste originea in faptul ca sulfatul de sodiu, transformat partial in sulfura de sodiu este utilizat la un moment dat al prepararii lichidului de fierbere. Pastele cu sulfat sunt de departe cele mai importante astazi.
Pasta obtinuta cu ajutorul celor doua procedee in cauza se utilizeaza la fabricarea produselor absorbante (materiale de tapiterie, lenjerie pentru nou-nascuti) si la fabricarea hartiei si cartoanelor foarte solide, necesitand rezistenta la rupere, tractiune, explozie.
47.04 - PASTE CHIMICE DIN LEMN CU BISULFIT, CU EXCEPTIA PASTELOR DE DIZOLVARE.
- Nealbite:
4704.11 -- De conifere
4704.19 -- Altele decat de conifere
- Semialbite sau albite:
4704.21 -- De conifere
4704.29 -- Altele decat de conifere
Procedeul cu bisulfit utilizeaza in general o solutie acida si isi datoreaza numele diferitilor bisulfiti precum bisulfitul de calciu (sulfit acid de caldiu), hidrogenosulfitului de magneziu (sulfit acid de magneziu), hidrogenosulfit de sodiu (sulfit acid de sodiu), hidrogenosulfit de amoniu (sulfit acid de amoniac), care sunt utilizate in pregatirea lichidelor de fierbere (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 47.02). Solutia poate sa contina si bioxid de sulf. Acest procedeu este foarte folosit la tratamentul fibrelor de molid.
Pastele cu bisulfit, pure sau in amestec cu alte paste intra in compozitia diferitelor hartii de scris, tiparit etc. Sunt utilizate printre altele si la fabricarea hartiilor negresabile, sau a hartiilor calandrate transparente.
47.05 - PASTE SEMICHIMICE DIN LEMN.
Pozitie cuprinde pasta din lemn obtinuta prin combinarea unui tratament mecanic cu un tratament chimic. Pastele sunt numite uneori paste semichimice, paste chimico-mecanice etc.
Pastele semichimice se obtin printr-un procedeu care comporta doua parti in cursul carora lemnul in general sub forma de talas este mai intai inmuiat prin metode chimice in autoclave si apoi macinat mecanic. Aceste paste contin o mare cantitate de impuritati sau de materie lemnoasa si sunt utilizate in mod deosebit la fabricarea hartiei de calitate medie. In general ele sunt denumite paste semichimice cu sulfit neutru sau paste cu monosulfit (NSSC), paste semichimice cu bisulfit si paste Kraft semichimice.
Pasta chimico-mecanica este fabricata in holendere, din lemn sub forma de talas, rumegus sau forme similare, in care lemnul este redus la stare fibroasa prin actiunea abraziva a doua discuri sau placi apropiate prevazute cu asperitati, unul sau ambele din aceste discuri sau placi fiind antrenate printr-o miscare de rotatie. Pentru a facilita separarea fibrelor se adauga in cursul fazei de tratament prealabil sau in timpul fazei de macinare mici cantitati de produse chimice. Lemnul poate fi supus la etuvare pe diferite perioade de timp la presiuni si temperaturi diferite. In functie de combinarea procedeelor utilizate pentru fabricarea sa si de ordinea in care aceste procedee sunt puse in aplicare, pasta chimico-mecanica se numeste uneori pasta chimico-termomecanica (CTMP), iar alteori pasta mecanica chimico-macinata (CRMP), si alteori pasta termochimico-mecanica (TCMP).
Pastele chimico-mecanice sunt utilizate, in special, la obtinerea hartiei de ziar (vezi Nota 3 de la Capitolul 48). Sunt, de asemenea, utilizate la fabricarea batistelor, a servetelor pentru demachiaj etc. si a hartiei pentru folosinta grafica.
Se clasifica aici si pastele numite noduri ("screenings")
47.06 - PASTE DIN FIBRE OBTINUTE DIN HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI SI MACULATURA) SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROCELULOZICE.
4706.10 - Paste din linters de bumbac
4706.20 - Paste din fibre obtinute din hartie sau carton reciclabile (deseuri si maculatura)
- Altele:
4706.91 -- Mecanice
4706.92 -- Chimice
4706.93 -- Semichimice
Tipurile cele mai importante de materiale fibroase celulozice, altele decat lemnul, folosite la fabricarea pastelor din aceasta pozitie, sunt mentionate in consideratiile generale.
Pastele din fibre obtinute din hartie sau carton reciclabile (deseuri si maculatura) se prezinta in general sub forma de foi uscate in pachete si sunt constituite dintr-un amestec eterogen de fibre celulozice. Pot fi albite sau nealbite. Aceste paste sunt rezultatul unei serii de operatii de curatare mecanica sau chimica, de triere si de inmuiere. Tinand cont de materia bruta si de amploarea acestei operatii, pot contine mici cantitati de reziduuri cum ar fi cerneala, argila, amidon, diferite produse de netezit si de lipit.
Pastele de la aceasta pozitie, altele decat cele fabricate din hartie sau carton reciclabile (deseuri si maculatura), pot fi obtinute printr-un procedeu mecanic, un procedeu chimic sau printr-o combinatie de procedee mecanice si chimice.
47.07 - HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI SI MACULATURA) (+).
4707.10 - Hartii sau cartoane Kraft nealbite sau hartie sau cartoane ondulate
4707.20 - Alte hartii sau cartoane obtinute in principal din pasta chimica albita, necolorate in masa
4707.30 - Hartii sau cartoane obtinute in principal din pasta mecanica (de exemplu ziare, periodice si imprimate similare)
4707.90 - Altele, inclusiv deseurile si maculatura netriate
Deseurile din hartie sau carton din aceasta pozitie cuprind resturi, taieturi, foi taiate si publicatii vechi, maculatura si probe de imprimerie precum si articole similare.
Pozitia cuprinde de asemenea articole vechi din hartie sau carton.
Fabricarea hartiei constituie cel mai adesea destinatia uzuala a acestor deseuri sau rebuturi de hartie prezentate in mod obisnuit in baloturi presate dar trebuie mentionat ca o utilizare in alte scopuri (de exemplu ambalaj) nu ar avea ca efect modificarea clasificarii in acest capitol.
Lana de hartie chiar fabricata din deseuri de hartie este exclusa (pozitia nr. 48.23).
Pozitia exclude, de asemenea, deseurile de hartie sau carton, continand metale pretioase sau compusi ai acestora, dintr-un material utilizat in principal pentru renovarea metalelor pretioase, de exemplu deseuri de hartie fotografica sau carton, continand argint sau derivate ale acestuia (pozitia nr. 71.12).
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 4707.10, 4707.20 si 4707.30
Desi in principiu subpozitiile 4707.10, 470 7.20 si 4707.30 cuprind deseuri si rebuturi triate, clasificarea intr-una din aceste subpozitii nu este afectata de prezenta unei mici cantitati de hartie sau carton, mentionate intr-o alta subpozitie a pozitiei nr. 47.07.
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
