Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Note de Capitol.
1. - Capitolul nu cuprinde:
a) produsele cu compozitie chimica definita, prezentate separat, altele decat cele de mai jos:
1) grafitul artificial (pozitia nr. 38.01);
2) insecticidele, antirozatoarele, fungicidele, ierbicidele, inhibatorii de germinatie, regulatorii de crestere pentru plante, dezinfectantii si produsele similare, prezentate in formele sau in ambalajele prevazute la pozitia nr. 38.08;
3) produsele extinctoare prezentate ca incarcatura pentru aparatele extinctoare sau in grenadele sau bombele extinctoare (pozitia nr. 38.13);
4) produsele prevazute in Notele 2 a) sau 2 c) de mai jos;
b) amestecurile de produse chimice cu substante alimentare sau cu alte substante cu valoare nutritiva, de tipul celor utilizate la prepararea alimentelor pentru consumul uman (in general pozitia nr. 21.06);
c) medicamentele (pozitiile nr. 30.03 sau 30.04).
d) catalizatorii epuizati de tipul celor utilizati pentru extractia metalelor comune sau pentru fabricarea compusilor chimici pe baza de metale comune (pozitia nr. 26.20), catalizatorii epuizati de tipul celor utilizati in principal pentru recuperarea metalelor pretioase (pozitia nr. 71.12) si catalizatorii constituiti din metale sau din aliaje metalice care se prezinta, de exemplu, sub forma de pudra foarte fina sau de panza metalica (Sectiunea XVI sau XV).
2. - Se clasifica la pozitia nr. 38.24 si nu la alta pozitie din Nomenclatura:
a) cristalele cultivate (altele decat elementele optice) de oxid de magneziu sau de saruri halogenate ale metalelor alcaline sau alcalino-pamantoase, cu greutate unitara de minimum 2,5 g;
b) uleiurile de fusel: uleiul Dippel;
c) produsele pentru curatat petele de cerneala, conditionate in ambalaje pentru vanzarea cu amanuntul;
d) produsele pentru corecturi tipografice si alte lichide de corectare, conditionate in ambalaje pentru vanzarea cu amanuntul;
e) indicatoarele fuzibile pentru controlul temperaturii in cuptoare (de exemplu conuri Seger).
CONSIDERATII GENERALE
Capitolul cuprinde o cantitate considerabila de materiale apartinand domeniului industriei chimice si industriilor conexe.
Nu cuprinde produse cu compozitie chimica definita, prezentate separat (aceste produse fac parte, in general, din Capitolele 28 sau 29), cu exceptia, totusi a produselor enumerate in lista limitativa de mai jos:
1) Grafitul artificial (pozitia nr. 38.01).
2) Insecticidele, antirozatoarele, fungicidele, ierbicidele, inhibitorii de germinatie, regulatorii de crestere pentru plante, dezinfectantii si produsele similare, prezentate in formele sau ambalajele prevazute la pozitia nr. 38.08.
3) Produsele extinctoare, prezentate ca incarcatura pentru extinctoare sau in grenade sau bombe extinctoare (pozitia nr. 38.13).
4) Cristalele cultivate (altele decat elementele optice) de oxid de magneziu sau de saruri halogenate ale metalelor alcaline sau alcalino-pamantoase cu greutate unitara de minimum 2,5 g (pozitia nr. 38.28).
5) Produsele pentru curatat petele de cerneala, conditionate in ambalaje pentru vanzarea cu amanuntul (pozitia nr. 38.24).
In sensul Notei 1b) a acestui Capitol, expresia substante alimentare sau alte substante cu valoare nutrititiva se refera in principal la produsele comestibile de la Sectiunea I pana la IV.
Expresia substante alimentare sau alte substante cu valoare nutritiva se refera, de asemenea, si la anumite alte produse, mai ales la produsele de la Capitolul 28 utilizate drept complemente minerale in preparatele alimentare, la alcoolii obtinuti din zahar de la pozitia nr. 29.05, la aminoacizii esentiali de la pozitia nr. 29.22, la lecitina de la pozitia nr. 29.23, la provitaminele si vitaminele de la pozitia nr. 29.36, la zaharurile de la pozitia nr. 29.40, la fractiunile de sange animal de la pozitia nr. 30.02 destinate a fi utilizate in preparatele alimentare, la cazeina si cazeinatele de la pozitia nr. 35.01, la albuminele de la pozitia nr. 35.02, la gelatina comestibila de la pozitia nr. 35.03, la substantele proteice comestibile de la pozitia nr. 35.04, la dextrinele si alte amidonuri comestibile modificate de la pozitia nr. 35.05, la sorbitolul de la pozitia nr. 38.24, la produsele comestibile de la Capitolul 39 (ca amilopectina sau amiloza de la pozitia nr. 39.13). Trebuie subliniat ca produsele enumerate mai sus sunt date ca exemplu si ca aceasta enumerare nu trebuie considerata exhaustiva.
Simpla prezenta a substantelor alimentare sau a altor substante cu o valoare nutritiva intr-un amestec nu este suficienta pentru a exclude aceste amestecuri de la Capitolul 38 prin aplicarea Notei 1b) a acestui Capitol. Amestecurile care sunt excluse de la Capitolul 38 in virtutea acestei Note apartin acelor categorii de produse care sunt utilizate in prepararea produselor destinate alimentatiei umane.
38.01. GRAFIT ARTIFICIAL; GRAFIT COLOIDAL SAU SEMICOLOIDAL; PREPARATE PE BAZA DE GRAFIT SAU DE ALT CARBON, SUB FORMA DE PASTE, BLOCURI, PLACHETE SAU ALTE SEMIFABRICATE.
3801.10 - Grafit artificial
3801.20 - Grafit coloidal sau semicoloidal
3801.30 - Paste carbonate pentru electrozi si paste similare pentru captusirea cuptoarelor
3801.90 - Altele
1) Grafitul artificial este o varietate de carbon, in general preparat in cuptor electric prin incalzire la o temperatura suficienta (de ordinul 2500 pana la 3200°C) pentru a obtine grafitarea ansamblului format dintr-un amestec de praf de cocs macinat fin (in general cocs de petrol, dar cateodata si cocs de antracit, de retorta, de smoala etc.) cu lianti carbonati (de exemplu smoala sau gudron), sub actiunea catalizanta a unor substante adaugate in acest scop in amestec (de exemplu silicea sau oxidul de fier). Amestecul este mai intai extrudat sau matritat sub presiune in blocuri verzi, de sectiune patrata sau rotunda, aceste blocuri sunt, dupa aceea, supuse fie unei prajiri prealabile la cca 1000°C, urmata de grafitare, fie direct grafitarii.
Se obtine astfel un produs, cu o densitate aparenta de 1,5 pana la 1,6, cu structura microcristalina omogena care, examinata la raze X este asemanatoare cu a grafitului. Analiza chimica confirma ca substanta este grafit (precipitarea acidului grafitic).
In afara de grafitul artificial de calitate obisnuita, pozitia cuprinde si:
a) Grafitul artificial de puritate nucleara: grafitul obtinut prin procedee speciale, care contine bor in proportie de maximum unu la un milion si are o sectiune de absorbtie totala, eficace pentru neutroni termici de 5 milibarni sau mai putin, pe atom. Acest produs, avand un continut foarte mic de cenusa (maximum 20 p.p.m.), este utilizat ca moderator sau reflector in reactoarele nucleare.
b) Grafitul artificial impregnat sau impermeabilizat: grafitul care, in vederea maririi densitatii sale aparente sau a impermeabilitatii sale fata de gaze, este impregnat in vid cu gudroane sau rasini sau cu solutii de zahar sau cu alte produse organice; apoi blocurile sunt din nou prajite si supuse grafitarii carbonului ramas ca reziduu al produselor adaugate.
Operatia de impregnare poate fi repetata de mai multe ori, pentru a obtine o densitate aparenta mai ridicata (1,9 sau mai mult) sau la o impermeabilitate mai mare. Grafitul impregnat poate avea puritate nucleara.
Grafitul artificial, clasificat la aceasta pozitie, se prezinta in general sub forma de praf, blocuri, solzi, plachete, bare sau batoane. Blocurile si plachetele sunt utilizate, prin decupare si uzinare foarte ingrijite (utilizarea unor tolerante stranse si obtinerea unei calitati de suprafata convenabile) la fabricarea periilor sau a unor piese pentru utilizare in electricitate sau in electronica de la pozitia nr. 85.45, sau a unor piese pentru reactoare nucleare.
Se clasifica aici, de asemenea, deseurile si reziduurile produselor si produsele uzate, care nu pot servi decat la recuperarea grafitului artificial.
Pozitia nu cuprinde:
a) Grafitul natural (pozitia nr. 25.04).
b) Grafitul de retorta (carbunele de retorta), uneori denumit impropriu grafit artificial (pozitia nr. 27.04).
c) Grafitul artificial cu suprafata rectificata, prelucrata prin strunjire, gaurire, frezare etc., decupat sau transformat in piese sau obiecte, care, daca nu sunt concepute, in vederea utilizarii electrice, in general se clasifica la pozitia nr. 68.15 (de exemplu filtre, rondele, cuzineti, matrite, caramizi rezistente la acizi); articolele pentru utilizari electrice fac parte din pozitia nr. 85.45.
d) Produse refractare pe baza de grafit artificial, arse la fel ca produsele ceramice (pozitiile nr. 69.02 sau 69.03).
e) Blocuri, plachete, bare si semifabricate similare din grafit artificial si continand in plus pulbere de argint (pozitia nr. 71.06).
2) Grafitul coloidal sau semicoloidal.
a) Grafitul coloidal, constituit din grafit natural sau artificial, pulverizat fin, in suspensie coloidala in apa sau in alte medii (de exemplu alcool, uleiuri minerale). Aceste suspensii coloidale de grafit pot fi stabilizate prin adaugarea unor cantitati mici de produse, ca taninul sau amoniacul. Grafitul coloidal se afla in general in stare semifluida. Este utilizat in special pentru prepararea lubrifiantilor sau pentru utilizarea conductivitati electrice inalte.
b) Grafitul semicoloidal (de exemplu grafitul in suspensie semicoloidala in apa sau in alte medii). Grafitul semicoloidal poate fi utilizat la prepararea uleiurilor grafitate sau pentru obtinerea suprafetelor grafitate.
Aceasta categorie de produse cuprinde numai grafitul in suspensie coloidala sau semicoloidala, indiferent in ce mediu, grafitul fiind componenta de baza.
3) Preparate pe baza de grafit sau de alt carbon, sub forma de paste, blocuri, plachete sau alte semifabricate.
a) "Carbunii" in compozitii metalografitice sau in altele, prezentate sub forma de blocuri, plachete, bare sau semifabricate similare.
Denumirea acopera un ansamblu de semifabricate (in special blocuri si plachete) pentru fabricarea periilor masinilor electrice sau ale altor aparate electrotehnice, pe baza de materiale carbonate utilizate singure sau in amestec cu alte substante. Aceste articole sunt, in general, de urmatoarele tipuri:
1°) "Carbunii" obtinuti prin prajirea, la o temperatura de 1000 pana la 1200°C, insuficienta pentru a provoca o grafitare efectiva, a amestecurilor de cocs macinat fin sau de negru (de fum sau de gaz) si de praf de grafit natural sau artificial, cu lianti carbonati ca smoala sau gudroanele.
Produsele astfel obtinute nu au o structura omogena: la microscop se poate observa amestecul de granule de grafit cu granule de carbune amorf iar la analiza chimica se obtine un precipitat al acidului grafitic mai slab decat cel obtinut la analiza grafitului artificial.
2°) Compozitii metalografitice, obtinute printr-o tehnica inrudita cu sinterizarea (aglomerare, mulare si prajire) pornind de la amestecuri de praf de grafit si pulberi de metale comune (cupru, cadmiu sau aliajele acestor metale), proportia acestora putand varia intre 10 si 95%.
3°) Compozitii obtinute prin mularea prafului de grafit natural sau artificial, amestecat cu materiale plastice.
Blocurile si plachetele in special, realizate din produsele de mai sus, au dimensiuni in general de 200x100x35 mm sau 150x70x30 mm si sunt utilizate in principal, prin decupare si uzinare foarte precisa (utilizarea unor tolerante stranse si obtinerea unei stari convenabile a suprafetei), la fabricarea periilor pentru uz electrotehnic si electric de la pozitia nr. 85.45.
Aceleasi semifabricate, daca contin pulbere de argint, se clasifica la pozitia nr. 71.06. Sunt, de asemenea, excluse de la aceasta pozitie blocurile decupate, de forme speciale, cu suprafete rectificate etc. (care se clasifica in general la pozitia nr. 68.15 sau 85.45) si piesele retractare, arse la fel ca produsele ceramice, pe baza de carbune amorf sau de grafit natural (pozitia nr. 69.02 sau 69.03).
b) Compozitiile de tip "paste" pentru electrozi, pe baza de materiale carbonate. Aceste produse constau esentialmente dintr-un amestec de antracit si de smoala de gudron de huila, aceasta avand rolul de liant. Se prezinta in general in blocuri mici, care introduse in partea superioara a unei carcase metalice, se inmoaie sub actiunea caldurii, se muleaza corespunzator spre interiorul carcasei, rezultand astfel un electrod continuu pentru cuptor, fara oprirea acestuia, spre deosebire de ceea ce se intampla la electrozii prefabricati, care trebuie sa fie inlocuiti dupa ce au ajuns la uzura completa. Tipul cel mai cunoscut al acestor compozitii este pasta Soderberg.
Paste similare sunt utilizate pentru captusirea cuptoarelor, care se intaresc la fata locului.
Aceasta categorie de produse cuprinde, de asemenea, grafitul de tip pasta constand dintr-un amestec de particule de grafit majoritatea cu dimensiuni peste 5 microni si uleiuri minerale. Acesta poate fi utilizat fie pentru tratamente de suprafata, in special in mecanica grea, fie pentru fabricarea lubrifiantilor grafitati.
38.02. CARBUNE ACTIV; MATERIALE MINERALE NATURALE ACTIVATE; NEGRU DE ORIGINE ANIMALA, INCLUSIV NEGRU ANIMAL REZIDUAL.
3802.10 - Carbune activ
3802.90 - Altele
A. - CARBUNE ACTIV; MATERIALE MINERALE NATURALE ACTIVATE
Un carbune sau un material mineral sunt considerati ca activati, daca structura lor superficiala a fost modificata printr-un tratament adecvat (termic, chimic etc.), in scopul de a-i face apti pentru anumite utilizari cum ar fi decolorarea, adsorbtia de gaze sau de umiditate, cataliza, schimbul ionic, filtrarea.
Aceste produse pot fi clasificate in doua grupe:
I) Produse, caracterizate in general printr-o suprafata specifica foarte mare (de ordinul sutelor de mp pe gram) prezentand legaturi Van der Wls (adsorbtie fizica) sau legaturi chimice libere, susceptibile de a fi saturate prin molecule organice sau anorganice (adsorbtie chimica).
Produsele de acest gen se obtin prin tratamentul chimic sau termic al anumitor materiale vegetale sau minerale (argila, bauxita etc.) in prezenta impuritatilor naturale sau a materialelor straine adaugate. Acest tratament determina o modificare de structura a substantei de baza cu marirea suprafetei specifice, care poate fi insotita la substantele cristaline de deformatii ale retelei, datorita insertiei sau chiar a substitutiei atomilor cu valente diferite. Valentele care raman astfel libere, pot determina pe suprafata o condensare de protoni sau electroni, care permite produsului o activitate de adsorbtie chimica, de cataliza sau schimb ionic.
II) Produse, avand in general o suprafata specifica mai mica (de la 1 pana la 100 mp pe gram). Desi, au o densitate de sarcina electrica in general ridicata, aceste produse nu au o capacitate pronuntata de adsorbtie si in consencinta nu sunt decolorante. In schimb, sunt capabile sa stabileasca, in suspensii apoase, interactiuni electrostatice intense fata de coloizi, facilitand sau inhiband coagularea lor, ceea ce le face apte a fi utilizate ca agenti filtranti.
Produsele de tipul al doilea sunt, de asemenea, obtinute in general printr-un tratament termic adecvat, prezenta materialelor alcaline in timpul calcinarii lor putand favoriza uneori formarea sarcinilor superficiale.
Pozitia cuprinde:
a) Carbunele activ. Acesta este in mod obisnuit obtinut prin tratarea la temperatura inalta a carbunelui de origine vegetala, minerala sau de alta natura (de exemplu carbune de lemn, carbune de nuca de cocos, turba, lignit, huila, antracit) in prezenta vaporilor de apa, a gazului carbonic sau a altor gaze (activare prin gaz) sau prin calcinarea uscata a substantelor celulozice in prealabil impregnate cu solutii ale anumitor substante chimice (activare chimica).
Carbunele activ este utilizat, sub forma de praf fin, pentru decolorarea lichidelor in numeroase industrii (industria zaharului, a glucozei, a uleiurilor, in oenologie, in industria farmaceutica etc.). Sub forma de granule, este utilizat la absorbtia gazelor sau a vaporilor, in particular pentru recuperarea solventilor volatili (de exemplu la operatiile de curatire uscata, de debenzolare a gazului de huila), epurarea apei, purificarea aerului sau pentru protectia impotriva gazelor toxice. Este utilizat si drept catalizator sau pentru eliminarea gazelor care se acumuleaza in jurul electrozilor in cursul procesului de electroliza (depolarizanti).
b) Materialele minerale naturale activate, cum sunt:
1) Diatomitul activat, preparat din kiselgur sau din alte pamanturi silicioase fosile. Aceste pamanturi sunt selectionate, decalcifiate cu acizi daca este necesar, calcinate in prezenta agentilor de sinterizare, de exemplu a clorurii sau a carbonatului de sodiu si apoi concasate si sortate granulometric. Diatomitul calcinat fara agenti de sinterizare, este exclus (pozitia nr. 25.12).
2) Anumite roci vulcanice (ca perlita) care, dupa o prima concasare sunt supuse unui soc termic in flacara la temperatura ridicata (1000°C si mai mult), urmat de a doua concasare si de o sortare granulometrica. Perlita activata se prezinta sub forma unui praf stralucitor, foarte usor. Examinata la microscop, apare ca fiind constituita din lamele foarte subtiri, transparente si cu suprafete curbe.
Aceste doua categorii de produse cu o densitate aparenta foarte mica, sunt utilizate ca agenti filtranti, in principal in tehnologia produselor chimice sau farmaceutice (antibiotice, in special), in industria zaharului, a glucozei, la tratarea bauturilor, pentru filtrarea apelor etc.
3) Argilele si pamanturile activate constau din argile coloidale sau din pamanturi argiloase selectionate, activate (conform destinatiei lor), printr-un agent alcalin sau acid, uscate si macinate. Activate printr-un agent alcalin, sunt emulsifiante, agenti de suspensie si aglomerante utilizate in particular la fabricarea produselor de intretinere sau, din cauza capacitatii lor mari de umflare, pentru ameliorarea nisipurilor de formare in turnatorii sau a noroiului de foraj. Activate printr-un acid, sunt utilizate mai ales la decolorat uleiul, grasimile sau ceara de origine minerala, vegetala sau animala.
a) Bauxita activata, preparata in special prin activarea bauxitei prin alcalii sau prin tratament termic adecvat; este utilizata mai ales drept catalizator, agent deshidratant sau decolorant.
Sunt, de asemenea, excluse:
a) Materialele minerale naturale active prin natura lor (de exemplu argile de piuat), daca nu au fost supuse nici unui tratament care sa modifice structura lor superficiala (Capitol 25).
b) Produsele chimice activate, ca alumina activata (pozitia nr. 28.18), gelul de siliciu activat (pozitiile nr. 28.11 sau 38.24), zeolitii artificiali si carbunii sulfonati schimbatori de ioni (pozitia nr. 38.24).
c) Carbunele activ, avand caracterul de medicament (pozitia nr. 30.03 sau 30.04) sau conditionat pentru vanzarea cu amanuntul sau ca deodorant pentru frigidere, automobile etc. (pozitia nr. 33.07).
d) Catalizatorii compusi dintr-un produs chimic (de exemplu oxid metalic) fixat pe un material activat (carbune activat sau diatomit activat, in special), jucand rolul de suport (pozitia nr. 38.15).
e) Perlita expandata care se prezinta sub forma unor granule usoare, de forma sferica (pozitia nr. 68.06).
B. - NEGRU DE ORIGINE ANIMALA, INCLUSIV NEGRU ANIMAL REZIDUAL
Aceasta grupa contine diversele varietati de negru obtinute prin carbonizarea materialelor de origine animala si, in particular:
1) Negru de oase (numit si negru animal), obtinut prin calcinarea in vase inchise a oaselor, degresate in prealabil. Este un produs negru si poros, necontinand decat o proportie redusa de carbon pur (cca 10 pana la 20% din greutate), daca el nu a fost tratat cu acizi; si continand o proportie mult mai ridicata de carbon daca a fost tratat cu acizi (negru spalat). Este prezentat ca praf, granule sau bucati care pastreaza forma osului sau a bucatilor de os utilizate la prepararea lui, sau chiar sub forma de pasta. Este un agent de decolorare foarte intrebuintat in numeroase industrii si in special in industria zaharului. Este de asemenea utilizat ca pigment negru la fabricarea cerii sau a anumitor cerneluri.
Negrul de os rezidual este utilizat ca ingrasamant sau pentru obtinerea pigmentilor negri.
2) Negru de sange, obtinut prin calcinarea sangelui uscat in vase inchise; este utilizat ca decolorant.
3) Negru de fildes, obtinut prin calcinarea deseurilor de fildes. Acest negru, prezentat in mod obisnuit ca praf foarte fin, de un negru catifelat, sau sub forma unor conuri mici neregulate, este utilizat in pictura artistica.
4) Negru de piele, de coarne, de coarne de cerb, de copite, de carapace de broasca testoasa etc.
38.03. ULEI DE TAL, CHIAR RAFINAT.
Uleiul de tal, denumit si rasina lichida, este obtinut din lesia neagra reziduala de la fabricarea pastelor de celuloza, prin procedee alcaline si, in caz particular, prin procedeul cu sulfat. Aceasta lesie depozitata in bazine de sedimentare, permite adunarea de pe suprafata ei a unei mase spumoase, numita spuma de separare sau sapun de separare. Tratand la cald aceasta masa, in general printr-o solutie de acid sulfuric, se obtine uleiul de tal brut.
Uleiul de tal brut, de culoare brun-inchis si cu o consistenta semifluida, consta dintr-un amestec de acizi grasi (in principal de acizi oleici, linoleici si izomerii lor), de acizi rezinici (mai ales obietinati) si de o mica cantitate de produse nesaponificabile (steroli, alcooli superiori si diverse impuritati), in proportii care variaza dupa natura lemnului utilizat.
Uleiul de tal rafinat poate fi obtinut fie prin distilarea la presiune foarte scazuta a uleiului de tal brut (uleiul de tal astfel pregatit este cunoscut sub numele de ulei de tal distilat), fie prin alte procedee (tratament cu ajutorul solventilor selectivi, de pamanturi activate etc.). Este un lichid de culoare galbuie, compus in principal dintr-un amestec de acizi grasi si de acizi rezinici.
Uleiul de tal este utilizat la prepararea emulsiilor pentru acoperirea drumurilor, a sapunurilor obisnuite si a sapunurilor metalice, a substantelor de inmuiere sau a emulsifiantilor pentru industria textila sau industria hartiei, a uleiurilor sicative folosite la fabricarea lacurilor, a vopselelor sau a linoleumului, a dezinfectantelor, a uleiurilor utilizate la prelucrarea metalelor, a masticurilor etc.; este de asemenea utilizat ca plastifiant al cauciucului si tot mai mult pentru extractia acizilor grasi si a acizilor rezinici, pe care-i contine.
Pozitia nu cuprinde:
a) Ulei de tal saponificat, obtinut prin neutralizarea uleiului de tal rafinat cu ajutorul sodei sau al potasei caustice (pozitia nr. 34.01)
b) Lesiile reziduale, concentrate sau nu, de la fabricarea pastelor de celuloza prin procedeul cu sulfat, ca si spumele de separare sau sapunurile de separare (pozitia nr. 38.04).
c) Acizii rezinici, zisi tall acizi rezinici, compusi dintr-un amestec de acizi rezinici separati din acizii grasi ai uleiului de tal (pozitia nr. 38.06).
d) Smoala de sulfat (smoala de ulei de tal) reziduu de la distilarea uleiului de tal (pozitia nr. 38.07).
e) Tal acizi grasi continand in greutate minimum 90% acizi grasi (calculat pentru produsul uscat), separati aproape in totalitate de acizii rezinici ai uleiului de tal, prin distilare fractionata in vid sau printr-o alta metoda (pozitia nr. 38.23).
38.04. LESII REZIDUALE REZULTATE DE LA FABRICAREA PASTEI DE CELULOZA, CHIAR CONCENTRATE, CHIAR DIN CARE S-A EXTRAS ZAHARUL SAU TRATATE CHIMIC, INCLUSIV LIGNOSULFONATI, DAR FARA A INCLUDE ULEIUL DE TAL DE LA POZITIA NR. 38.03.
Pozitia cuprinde:
1) Lesiile reziduale, de la fabricarea pastelor de celuloza prin procedeul cu bisulfit, chiar concentrate, chiar din care s-a extras zaharul sau tratate chimic. Aceste lesii constau in principal din sarurile acizilor lignosulfonici amestecati cu zaharuri si cu alte produse. Se prezinta in general sub forma de lichide vascoase sau de paste unsuroase, de culoare bruna, sau sub forma de mase negricioase cu aspect sticlos in spartura (in acest caz sunt denumite uneori ca smoala de sulfit sau smoala de celuloza) sau sub forma de extracte uscate pudra.
Aceste lesii sunt utilizate ca aglomerante pentru brichete de combustibil, ca lianti pentru miezuri de turnatorie, la prepararea cleiurilor, a produselor de impregnare, a produselor anticriptogamice, pentru fabricarea alcoolurilor, in tabacarie etc.
Grupa cuprinde, de asemenea, lignosulfonatii, obtinuti in mod obisnuit prin precipitarea lignosulfitilor. Lignosulfonatii sunt utilizati ca lianti in uleiuri sau adezivi, agenti de dispersare, aditivi pentru beton sau aditivi pentru noroiul de foraj.
2) Lesiile reziduale de la fabricarea pastelor de celuloza prin procedeul cu soda sau cu sulfat; chiar concentrate, chiar din care s-a extras zaharul, tratate chimic sau nu, inclusiv masa spumoasa numita spuma de separare sau sapun de separare, care se colecteaza de pe suprafata acestor lesii in bazine de sedimentare. Aceste lesii, in general de culoare negricioasa, sunt utilizate in principal la obtinerea uleiului de tal si uneori a sodei caustice.
Pozitia nu cuprinde:
a) Soda caustica (pozitia nr. 28.15).
b) Uleiul detal (pozitia nr. 38.03).
c) Smoala de sulfat (smoala de ulei de tal) (pozitia nr. 38.07).
38.05. ESENTE DE TEREBENTINA, DE LEMN DE PIN SAU DE CELULOZA SULFATATA REZULTATA DIN INDUSTRIA HARTIEI SI ALTE ESENTE TERPENICE PROVENIND DE LA DISTILARE SAU DE LA ALTE TRATAMENTE ALE LEMNULUI DE CONIFERE; DIPENTEN BRUT: ESENTA DE CELULOZA CU BISULFIT REZULTATA DIN INDUSTRIA HARTIEI SI ALTE PARACIMENE BRUTE; ULEI DE PIN CONTINAND ALFATERPINOLUL CA PRINCIPAL CONSTITUENT.
3805.10 - Esente de terebentina, de lemn de pin sau de celuloza sulfatata rezultate din industria hartiei
3805.20 - Ulei de pin
3805.90 - Altele
Pozitia cuprinde in principal produsele bogate in terpene (nopinen sau beta-pinen, limoneni etc.) obtinute din lemnul rasinos de conifere sau din produsele acestora de exsudare.
Se clasifica aici:
1) Produsele volatile de la distilarea (in general prin extractie in abur) sucurilor (exsudate) oleorasinoaselor de pin sau de alte conifere (brad alb, larice etc.). Aceste produse volatile sunt, in anumite tari, considerate ca esente de terebentina. In alte tari, totusi, denumirea de esenta de terebentina este rezervata exclusiv, cu anumite conditii referitoare la punctul de fierbere si densitate, pentru produsele volatile de la distilarea sucurilor oleorasinoase proaspete (geme) provenind de la pini in viata.
Lichide mobile, incolore, insolubile in apa, foarte refringente si cu un miros patrunzator, sunt utilizate ca solventi, in special la prepararea lacurilor, vopselelor, a cerii sau a produselor de lustruit. Sunt utilizate si la prepararea produselor farmaceutice, la fabricarea camforului sintetic, a terpinei sau terpinolului etc.
2) Esenta de lemn de pin sau esenta de pin si esenta de celuloza sulfatata rezultata din industria hartiei si alte esente terpenice, provenind de la distilarea sau de la alte tratamente ale lemnului de conifere.
a) Esenta de lemn de pin sau esenta de pin este produsul cel mai volatil dintre cele obtinute prin extractia in abur sau prin distilarea uscata in vase inchise a trunchiurilor de pin sau a altor parti suficient de bogate in rasina ale pinului.
b) Esenta de celuloza sulfatata rezultata din industria hartiei (sulfat turpentin) este un subprodus volatil de la fabricarea pastelor pe baza de lemne rasinoase prin procedeul cu sulfat sau cu soda.
Esentele descrise la punctul 2) sunt lichide bogate in terpen utilizate ca inlocuitori de esenta de terebentina provenind de la distilarea sucurilor oleorasinoase proaspete (gemelor) obtinute de la pini in viata; ele sunt utilizate in particular ca solventi pentru prepararea lacurilor, vopselelor etc.
3) Dipentenul brut. Esenta terpenica (contine pana la cca 80% dipenten), obtinuta prin fractionarea esentei de lemn de pin sau ca subprodus de la fabricarea camforului de sinteza. In stare pura sau pur din punct de vedere comercial, se clasifica la pozitia nr. 29.02.
4) Esenta de celuloza sulfatata rezultata din industria hartiei (sulfit turpentin), subprodus foarte volatil de la fabricarea pastelor de hartie, obtinut din lemnul rasinos, prin procedeul cu bisulfit. Lichid galbui, format in principal din paracimen si continand in plus cantitati mici de terpeni sau alte produse. Pozitia cuprinde, de asemenea, toate p-cimenele brute, indiferent de provenienta lor.
5) Uleiul de pin (pine oil). Obtinut, de asemenea din esenta de lemn de pin, in general in cursul distilarii (uscate sau prin extractie in abur) butucilor plini de seva de pin. Este obtinut, de asemenea, prin sinteza chimica (de exemplu prin hidratare chimica a alfa-pinenului). Pozitia cuprinde numai uleiul de pin continand alfa-terpineol, cata vreme acesta este constituentul principal. Uleiul de pin este un lichid incolor sau de culoarea chihlimbarului, bogat in alfa-terpineol, utilizat mai ales ca agent de inmuiere si dizolvant in industria textila, la fabricarea lacurilor si vopselelor, ca dezinfectant sau pentru imbogatirea minereurilor metalurgice prin flotatie.
Pozitia nu cuprinde:
a) Hidrocarburile terpenice sau terpene prezentate separat in stare pura sau pure din punct de vedere comercial, terpinolul si terpenul (Capitolul 29).
b) Esenta de ace de pin, care este un ulei esential de la pozitia nr. 33.01.
c) Uleiurile de colofoniu (pozitia nr. 38.06).
38.06. COLOFONIU SI ACIZI REZINICI SI DERIVATII LOR; ESENTA DE COLOFONIU SI ULEIURI DE COLOFONIU; GUME TOPITE.
3806.10 - Colofoniu si acizi rezinici
3806.20 - Saruri de colofoniu, de acizi rezinici sau de derivati de colofoniu sau de acizi rezinici, altele decat sarurile de aduct de colofoniu.
3806.30 - Gume esteri
3806.90 - Altele
A. COLOFONIU SI ACIZI REZINICI
Colofoniul si acizii rezinici sunt constituiti in principal din amestecuri complexe de acizi abietici si acizii sai inruditi cu mici cantitati de componenti neacizi. Sunt substante solide si, in general, transparente si sticloase. In functie de cantitatea de impuritati continuta, culoarea lor variaza de la galben pal la brun inchis.
Colofoniul si acizii rezinici sunt obtinuti prin procedeele urmatoare:
1) Separarea produselor terpenice volatile (esenta de terebentina si solventi terpenici) in cursul distilarii substantelor oleorasinoase prezentate in prealabil sub forma de exsudat de pin sau de alte conifere (geme, rasina de pin maritim, barras etc.).
2) Extractia, cu ajutorul solventilor, din trunchiuri de pin.
3) Distilarea fractionata a uleiului de tal, subprodus al industriei pastei de hartie sau a hartiei.
Colofoniul si acizii rezinici sunt utilizati la fabricarea anumitor sapunuri, la lipirea hartiei, la prepararea lacurilor, a cerii, a produselor de lustruit, a masticurilor, a cernelurilor, a cerii de sigilat, a liantilor pentru miezuri de turnatorie, la fabricarea berii etc., sau ca materie prima pentru obtinerea derivatilor sau a uleiurilor de rasina, descrise in partile B si respectiv C de mai jos.
B. SARURI DE COLOFONIU, DE ACIZI REZINICI SAU DE DERIVATI DE COLOFONIU SAU DE ACIZI REZINICI, ALTELE DECAT SARURILE DE ADUCT DE COLOFONIU.
Sarurile din aceasta grupa sunt sarurile de colofoniu, de acizi rezinici sau de derivati de colofoniu sau de acizi rezinici, altele decat sarurile aduct de colofoniu. Rezinatii de sodiu sau de potasiu sunt preparati, in mod obisnuit, prin fierberea unei solutii de soda sau de potasa caustica aditionata cu colofoniu sau cu acizi rezinici pudra. Ceilalti rezinati anorganici sunt, in general, produsi prin precipitarea unei solutii de rezinati de sodiu sau de potasiu cu ajutorul unei solutii de saruri metalice (rezinati precipitati) sau prin fuziunea unui amestec de colofoniu sau de acizi rezinici cu un oxid metalic (rezinati topiti). Se pot mentiona rezinatii de aluminiu, de calciu, de cobalt, de cupru, de magneziu, de plumb sau de zinc.
Rezinatii sunt utilizati ca sicativi pentru uleiurile utilizate la fabricarea lacurilor sau a culorilor pentru pictura si in prepararea produselor anticriptogamice, a dezinfectantilor etc.
Aceasta categorie contine, de asemenea, colofoniul intarit, care este obtinut mai ales prin tratarea colofoniului sau a acizilor rezinici cu hidroxid de calciu (intr-o proportie de circa 6%), ceea ce are ca efect sa-i intareasca si sa-i faca mai apti la fabricarea de lacuri.
Pozitia excluse:
a) Rezinetele metalelor pretioase (pozitia nr. 28.43) si rezinetii de la pozitiile de la nr. 28.44 pana la 28.46.
b) Sicativele preparate pe baza de rezinati (pozitia nr. 32.11)
c) Sapunurile zise "de rasina", obtinute prin saponificarea amestecurilor de acizi grasi superiori ai colofoniului cu acizii rezinici (pozitia nr. 34.01) si preparatele pentru rasini pe baza de rezinati (pozitia nr. 34.02).
C. GUME ESTERI
Gumele esteri sunt obtinute prin esterificarea (cu ajutorul etilenglicolului, al glicerolului sau al altui polialcool) colofoniului sau acizilor rezinici, sau chiar, spre exemplu, a derivatilor lor oxidati, hidrogenati, dehidrogenati sau polimerizati. Aceste gume-esteri sunt mai plastice ca rezinele naturale, ceea ce le permite sa fie amestecate mai usor cu pigmentii sau cu alte substante.
D. ALTELE
I) Derivati ai colofoniului si ai acizilor rezinici
1) Colofoniul si acizii rezinici oxidati. In general obtinuti ca produs rezidual al distilarii extraselor din trunchiuri de conifere, lasati mult timp in pamant in scopul provocarii unei oxidari naturale a acizilor rezinici pe care-i contin. Oxidarea colofoniului si a acizilor rezinici se poate produce si pe cale artificiala. Colofoniul si acizii rezinici oxidati sunt utilizati la prepararea cleiurilor, a emulsiilor, a lacurilor, a culorilor pentru pictura, a cernelurilor, a izolatorilor electrici etc.
2) Colofoniul si acizii rezinici hidrogenati. Rezulta din tratarea cu hidrogen a colofoniului sau a acizilor rezinici, in prezenta unui catalizator. Sunt mai stabili la oxidare decat colofoniul si acizii rezinici si se decoloreaza mai greu sub actiunea luminii. Se utilizeaza la fabricarea lacurilor, sapunurilor etc.
3) Colofoniul si acizii rezinici dehidrogenati. Fabricati mai ales prin incalzirea colofoniului sau a acizilor rezinici la o temperatura moderata sau la o temperatura inalta prin cataliza acida; sulful si seleniul sunt, de asemenea, catalizatori uzuali. Se utilizeaza la fabricarea lacurilor etc.
4) Colofoniul si acizii rezinici polimerizati. Obtinuti prin tratarea colofoniului sau a acizilor rezinici cu acid sulfuric, sunt utilizate, in special, la fabricarea lacurilor cu o vascozitate si stabilitate mai mare. Au un grad de polimerizare foarte redus. Colofoniul si acizii rezinici polimerizati sunt in general compusi din dimeri si din acizi nepolimerizati. Pot fi denumiti si colofoniu dimerizat.
5) Esterii monoalcoolici ai colofoniului si ai acizilor rezinici. Esterii cuprinsi aici sunt denumiti rezinati sau abietati, de exemplu, de metil, de etil sau de benzil, sau hidroabietati de metil, care sunt utilizati, in special, ca plastifiant a lacurilor celulozice.
6) Amestecuri de alcooli dihidro-abietilici, tetrahidro-abietilici si dihidro-abietilici ("alcool abietilic").
7) Aducti de colofoniu si derivatii lor. Colofoniul sau acizii rezinici modificati cu acidul fumaric, cu acidul maleic sau cu anhidrida sa, sunt utilizati la prepararea rasinilor alchidice, a adezivilor cu colofoniu sau a cernelurilor. Aductii pot fi esterificati ulterior cu ajutorul etilenglicolului, al glicerolului sau cu alti polialcooli. Acest grup contine, de asemenea, sarurile de aducti de colofoniu, cum ar fi sarurile duble ale aductilor de colofoniu si de acid maleic sau ale colofoniului si ale acidului fumaric.
II) Esenta de colofoniu si uleiuri de colofoniu
Aceste produse se obtin in general, din colofoniu sau acizi rezinici descompunand acizii rezinici prin distilare in curent de abur supraincalzit, in prezenta unui catalizator, sau numai prin intermediul caldurii. Constau in esenta din amestecuri complexe de hidrocarburi si pot contine acizi organici in cantitati variabile, functie de conditiile distilarii.
1) Esenta de colofoniu, care este fractiunea cea mai volatila, este un lichid mobil, de culoarea paiului, cu un miros penetrant, utilizat ca solvent al rasinilor, la fabricarea lacurilor, vopselelor etc.
2) Uleiurile de colofoniu sunt mai mult sau mai putin vascoase, de culoare si calitate variabile (uleiuri galbene, albe, verzi sau brune) si cu un miros de fum. Sunt utilizate mai ales la fabricarea lubrifiantilor, a uleiurilor de racire, a cernelurilor de imprimerie, a unguentilor, a lacurilor si vopselelor.
Pozitia nu cuprinde:
a) Uleiurile de colofoniu sulfonate (pozitia nr. 34.02).
b) Constituentii volatili ai distilarii sucurilor oleorasinoase (geme) provenite de la pini sau alte conifere vii (pozitia nr. 38.05).
c) Smoala de colofoniu (pozitia nr. 38.07).
III) Gume topite
Gumele topite sunt obtinute din exsudatele oleorasinoase de arbori de padure tropicala printr-un tratament termic (pirogenare) care consta in incalzirea exsudatelor in scopul de a le face solubile in uleiurile sicative. Copalul constituie sursa obisnuita a gumelor topite.
38.07. GUDRON DE LEMN; ULEIURI DIN GUDRON DE LEMN; CREOZOT DE LEMN; METANOL BRUT (SPIRT DE LEMN); SMOALA VEGETALA; SMOALA PENTRU BUTOAIE DE BERE SI PREPARATE SIMILARE PE BAZA DE COLOFONIU, DE ACIZI REZINICI SAU DE SMOALA VEGETALA.
Pozitia cuprinde produsele de compozitie complexa, obtinute in cursul distilarii (sau carbonizarii) lemnului rasinos sau nerasinos. In cursul procesului, se obtine, in principal, in afara de gaz, suc pirolignos, gudron de lemn si mangal, proportia acestor produse variind cu natura lemnului tratat si cu viteza operatiei. Sucurile pirolignoase, care nu fac obiectul comertului international, contin acid acetic, alcool metilic acetona, putin furfurol si alcool alilic. Pozitia cuprinde, de asemenea, smoala vegetala de orice tip, smoala pentru butoaie de bere si compozitii similare pe baza de colofoniu, de acizi rezinici sau de smoala vegetala.
Produsele cuprinse in aceasta pozitie sunt:
A) Gudronul de lemn, uleiurile din gudron de lemn decreozotate sau nu si creozotul de lemn.
1) Gudronul de lemn se obtine prin drenare (in bose sau fose) in cursul carbonizarii lemnului rasinos sau nerasinos (gudroane de drenare, de exemplu gudronul de Norvegia sau de Suedia) sau prin distilare in retorte sau cuptoare (gudroane de distilare). Acestea din urma se obtin direct prin separarea sucului pirolignos (gudroane de decantare) sau prin distilarea sucurilor pirolignoase in care ele sunt partial dizolvate (gudroane de dizolvare zise si "otet").
Gudroanele partial distilate, din care anumite uleiuri volatile au fost separate printr-o distilare mai avansata, sunt de asemenea clasificate in aceasta pozitie.
Toate aceste gudroane sunt constituite din amestecuri complexe de hidrocarburi, de fenoli si de omologii lor, de furfural, de acid acetic si de diverse alte produse.
Gudroanele de lemn rasinos - care se deosebesc de gudroanele de lemn nerasinos prin faptul ca ele contin in plus produse provenind de la distilarea rasinii (terpen, uleiuri de rasini etc.) - sunt produse vascoase, a caror culoare variaza de la brun-portocaliu pana la brun. Ele sunt utilizate, adesea, ca atare, dupa simpla deshidratare sau distilare partiala, in marina pentru impregnarea paramelor, in industria cauciucului ca plastifianti, la prepararea masticurilor sau in industria farmaceutica.
Gudroanele de lemn nerasinos, lichide vascoase de culoare brun-neagra, sunt utilizate in principal pentru obtinerea, prin distilare sau alte tratamente, a unei game largi de subproduse (creozot de lemn, gaiacol etc.).
Gudronul de ienupar rosu, cunoscut sub numele de oleum cadini, utilizat mai ales in farmacie sau in industria sapunurilor, apartine, de asemenea, grupei gudronului de lemn.
2) Uleiurile din gudron de lemn se obtin in cursul distilarii gudronului de lemn. Uleiurile usoare, continand hidrocarburi alifatice, terpene si cetone superioare, sunt utilizate la prepararea bailor de dezinfectare pentru oi sau a produselor de pulverizat in horticultura, pe cand uleiurile grele, formate din hidrocarburi alifatice si aromatice, din cetone si fenoli superiori, sunt utilizate la impregnarea lemnelor sau la extractia creozotului de lemn.
Uleiurile decreozotate obtinute dupa extractia creozotului, sunt utilizate, dupa caz la imbogatirea prin flotatie a minereurilor metalurgice, la prepararea produselor anticriptogamice, ca solventi sau combustibil etc.
3) Creozotul de lemn (denumit mai scurt creozot) este un constituent esential al gudroanelor de lemn. Se obtine in general distiland gudronul de lemn nerasinos, tratand apoi o fractiune convenabila a distilatului cu solutie de soda caustica, acidificand-o si distiland-o din nou. Este un lichid incolor, dar care se coloreaza sub actiunea aerului si a luminii, caustic, cu miros de fum si care este utilizat in special ca dezinfectant si antiseptic. Nu trebuie confundat cu creozotul de huila sau ulei de creozot mineral, clasificat la pozitia nr. 27.07.
B) Metanolul brut (spirtul de lemn) este extras din sucul pirolignos. Este un lichid de culoare galbuie cu un miros de fum, continand in general 70 pana la 90% alcool metilic, cantitati variabile de acetona si de alte cetone (in general 8 pana la 20%) si alte impuritati (acetat de metil, alcooluri superioare, produse gudronoase etc.). Anumite tipuri de metalon brut sunt utilizate pentru denaturarea alcoolului etilic.
C) Smoala vegetala.
Acestea sunt reziduuri de la distilarea sau de la alte tratamente ale materialelor de origine vegetala. Printre ele pot fi mentionate:
1) Smoala neagra (smoala de gudron vegetal), reziduu de la distilarea gudronului de lemn.
2) Smoala de colofoniu, reziduu de la prepararea uleiurilor de rasina prin distilarea colofoniului.
3) Smoala de sulfat (smoala de ulei de tal) reziduu de la distilarea uleiului de tal etc.
Aceste tipuri de smoala au in general o culoare brun-neagra, brun-rosiatica sau brun-galbuie. In general, se inmoaie la caldura mainii. Se utilizeaza, dupa natura lor, pentru calafatuirea navelor, acoperirea impermeabila a tesaturilor, impregnarea lemnului, prepararea materialelor protectoare antirugina, ca aglomeranti etc...
D) Smoala pentru butoaie de bere si preparatele similare pe baza de colofoniu, de acizi rezinici sau de smoala vegetala.
1) Smoala pentru butoaie de bere se aplica la cald pentru acoperirea impermeabila a butoaielor de bere. Se obtine in mod obisnuit prin topirea amestecurilor de colofoniu, de parafina si de ulei de rasina sau a amestecurilor de colofoniu si uleiuri vegetale (de exemplu, ulei de in, de bumbac sau de colza).
2) Smoala de cizmarie (sau de selarie) este utilizata pentru impermeabilizare si pentru a da consistenta firelor si sforilor de cusut pentru incaltaminte si lucrari de selarie si consta in mod obisnuit dintr-un amestec de colofoniu, de ulei de rasina, de parafina, de ozocherita etc., la care se adauga substante anorganice sub forma de praf (talc sau caolina, de exemplu). Este prezentata sub forma de blocuri, de batoane sau de discuri.
3) Smoala navala este utilizata pentru calafatuirea navelor si este preparata in general prin topirea unui amestec de smoala neagra, de gudron de lemn si rasina.
Pozitia nu cuprinde:
a) Rasina naturala provenind de la anumite conifere, denumita smoala de Burgundia (denumita si smoala de Vosges), si smoala galbena care este smoala de Burgundia purificata prin topire si strecurare (pozitia nr. 13.01).
b) Smoala de stearina (smoala stearica), smoala de lanolinit si smoala de glicerina (pozitia nr. 15.22).
c) Smoala minerala (Capitolul 27).
d) Alcoolul metilic pur, sau pur din punct de vedere comercial, ca si celelalte produse cu compozitie chimica definita, prezentate separat, care se pot obtine prin redistilare si prin prelucrari mai avansate ale produselor primare de la distilarea lemnului, de exemplu acidul acetic, acetona, gaiacolul, formaldehida, acetatii etc. (Capitolul 29).
e) Ceara de sigilat (pozitiile nr. 32.14 sau 34.04).
f) Lesiile reziduale de la fabricarea pastelor de celuloza (pozitia nr. 38.04).
g) Colofoniul impur, cunoscut sub denumirea de smoala rasinoasa (pozitia nr. 38.06).
38.08. INSECTICIDE, RODENTICIDE, FUNGICIDE, ERBICIDE, INHIBITORI DE GERMINARE SI REGULATORI DE CRESTERE PENTRU PLANTE, DEZINFECTANTE SI PRODUSE SIMILARE, PREZENTATE IN FORME SAU AMBALAJE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL SAU CA PREPARATE SAU CA ARTICOLE (DE EXEMPLU PANGLICI, MESE SI LUMANARI CU SULF SI HARTIE SPECIALA CONTRA MUSTELOR (+).
3808.10 - Insecticide
3808.20 - Fungicide
3808.30 - Erbicide, inhibitori de germinare si regulatori de crestere pentru plante
3808.40 - Dezinfectanti
3808.90 - Altele
Pozitia cuprinde un ansamblu de produse (altele decat acelea cu caracter de medicamente pentru medicina umana sau veterinara in sensul pozitiilor nr. 30.03 sau 30.04) concepute pentru distrugerea germenilor patogeni, insectelor (tantari, gandaci de Colorado, molii, gandaci de bucatarie etc.), muschiului, mucegaiului, plantelor daunatoare, rozatoarelor, pasarilor etc.; produsele destinate indepartarii parazitilor sau este utilizat la dezinfectarea semintelor sunt, de asemenea, cuprinse in aceasta pozitie.
Aplicarea acestor insecticide, fungicide, erbicide, dezinfectante etc., se efectueaza prin pulverizare, prafuire, stropire, badijonare, impregnare etc.; in anumite cazuri aplicarea necesita arderea. Aceste produse isi fac efectul, dupa caz, prin actiune la nivelul sistemului nervos sau digestiv, prin asfixie, prin mirosul lor etc.
Se clasifica, de asemenea, la aceasta pozitie inhibitorii de germinatie si regulatorii de crestere vegetala, destinati ori pentru oprirea, ori pentru favorizarea proceselor fiziologice ale plantelor. Aceste produse sunt aplicate prin diverse metode, efectul lor mergand de la distrugerea plantei pana la ameliorarea cresterii ei si la marirea randamentului.
Aceste produse nu se clasifica la aceasta pozitie, decat in urmatoarele cazuri:
1) Daca sunt prezentate in ambalaje (ca recipiente metalice, cutii de carton) pentru vanzarea cu amanuntul ca insecticide, dezinfectante etc. sau sub forme (sfere, sirag de sfere, tablete, plachete, comprimate sau forme similare) la care vanzarea lor cu amanuntul, in vederea acelorasi utilizari, sa nu prezinte nici un dubiu.
Produsele astfel prezentate pot fi amestecate sau nu. Acelea care nu formeaza amestecuri, sunt de cele mai multe ori produse cu compozitie chimica definita de la Capitolul 29: de exemplu naftalina sau 1,4-diclorobenzenul.
Pozitia cuprinde, de asemenea, produsele de mai jos, numai daca sunt conditionate pentru vanzarea cu amanuntul, ca fungicide, dezinfectante etc.:
a) Produse si preparate organice tensoiactive, cu cation activ (ca sarurile de amoniu cuaternare), avand proprietati antiseptice, dezinfectante, bactericide sau germicide.
b) Polivinilpirolidon-iodul, obtinut prin reactia iodului asupra polivinilpirolidonului, numai cel conditionat pentru vanzarea cu amanuntul.
2) Daca au caracterul de preparate, indiferent de prezentarea lor (inclusiv lichide, macinate si prafuri in vrac). Aceste preparate constau din suspensii ale produsului activ in apa sau in alte lichide (de exemplu dispersie de DDT (1,1,1-triclor-2,2-bis (p-clorofenil)etan) in apa) sau din alte amestecuri. Solutiile unui produs activ intr-un solvent, altul decat apa, sunt de asemenea considerate ca preparate, de exemplu o solutie de extract de piretru (altul decat extractul de piretru standardizat), sau de naftenat de cupru intr-un ulei mineral.
Se clasifica, de asemenea, la aceasta pozitie, in masura in care prezinta deja proprietati insecticide, fungicide etc., preparatele intermediare care necesita o amestecare pentru a produce un insecticid, un fungicid, un dezinfectant etc. gata pentru utilizare.
Preparatele insecticide, dezinfectante etc., pot fi pe baza de compusi cuprici (de exemplu acetat, sulfat sau aceto-arsenita de cupru), de sulf, de produse sulfurate (sulfura de calciu, bisulfura de carbon etc.), de ulei de creozot mineral sau de uleiuri antracenice, de DDT, de lindan, de paranitrofeniltiofosfat de dietil, de derivati de fenoli sau de crezoli, de produse cu arsen (arseniat de calciu, arseniat diplumbic etc.), de materiale de origine vegetala (nicotina, prafuri si sucuri de tutun, rotenona, piretru, ceapa de mare, ulei de colza etc.), de regulatori de crestere vegetali naturali sau sintetici (de exemplu, 2,4-D), de virusuri, de culturi de microorganisme etc.
Printre alte exemple de preparate clasificate la aceasta pozitie, sunt mentionate momelile otravite constand din produse alimentare (graunte de grau, tarate, melasa etc.) amestecate cu substante toxice.
3) Daca sunt prezentate sub forma de articole unitare sau de lungime nedeterminata, avand un suport (de obicei din hartie, din materiale textile sau din lemn), cum sunt panglicile, mesele si lumanarile cu sulf pentru dezinfectarea butoaielor, apartamentelor etc., hartiile speciale contra mustelor (inclusiv cele simple acoperite cu clei, fara produse toxice) benzile acoperite cu lipici de pe arbori (chiar fara produs toxic), hartiile impregnate cu acid salicilic pentru conservarea dulceturilor, hartiile sau betisoarele de lemn acoperite de lindan care isi produc efectul prin ardere etc.
Produsele de la pozitia nr. 38.08 pot fi subdivizate dupa cum urmeaza:
I) Insecticide
Insecticide, sunt considerate, nu numai produsele concepute pentru distrugerea insectelor, dar si produsele avand asupra acestora din urma un efect repulsiv sau un efect atractiv. Produsele se prezinta sub diverse forme, ca pulverizatoare (spray-uri) sau blocuri (pentru distrugerea moliilor), uleiuri si batoane (impotriva tantarilor), praf (impotriva furnicilor), placi (impotriva mustelor), diatomit sau cartoane impregnate cu cianogene (impotriva puricilor si a paduchilor).
Cele mai multe insecticide se caracterizeaza prin modul lor de actiune sau de aplicare. Printre aceste produse sunt mentionate:
- regulatorii de crestere a insectelor: produse chimice care interfereaza cu procesele biochimice si fiziologice ale insectelor;
- fumigantele: produse chimice care se difuzeaza in atmosfera sub forma gazoasa;
- chemosterilizantele: produse chimice utilizate pentru sterilizarea anumitor parti ale unei populatii de insecte;
- produsele cu efect repulsiv: substante care impiedica atacul insectelor, facand hrana lor sau conditiile lor de viata dezagreabile sau ostile;
- produse cu efect atractiv: utilizate pentru atragerea insectelor spre capcane sau momeli otravite.
II) Fungicide
Fungicidele (de exemplu preparatele pe baza de compusi cuprici) sunt produse destinate prevenirii cresterii mucegaiurilor (produse anticriptogamice). Alte fungicide (cele pe baza de formaldehida) sunt concepute pentru distrugerea mucegaiurilor deja existente.
Fungicidele pot fi caracterizate de asemenea prin modul lor de actiune sau prin metode de aplicare a lor. Drept exemple pot fi mentionate:
Fungicidele sistemice (endoterapice)
- acesti compusi sunt transportati prin seva si se deplaseaza spre anumite parti ale plantei, incepand cu punctul lor de aplicare.
Fumigantele
- aceste produse combat actiunea mucegaiurilor, cand sunt aplicate sub forma de vapori asupra partilor bolnave ale plantei.
III) Erbicide, inhibitori de germinatie si regulatori de crestere a plantelor
Erbicidele sunt produse chimice utilizate pentru regularizarea cresterii plantelor indezirabile sau pentru distrugerea acestora. Anumite erbicide sunt aplicate prin contact pe seminte sau pe partile in repaus vegetativ ale plantelor, pe cand altele sunt aplicate acoperind complet frunzele. Actiunea lor poate fi selectiva (erbicide specifice) sau neselectiva (erbicide care distrug in intregime vegetatia).
Grupa cuprinde, de asemenea, defoliantele, produse chimice care provoaca prematur caderea frunzelor.
Produsele inhibitoare de germinatie pot fi aplicate pe seminte, bulbi, tuberculilor sau in sol etc., pentru prevenirea sau intarzierea germinatiei.
Regulatorii de crestere vegetala sunt destinati sa modifice procesele fiziologice al plantelor, in sensul accelerarii sau intarzierii cresterii, maririi randamentului, imbunatatirii calitatii sau al facilitarii recoltarii etc. Hormonii vegetali (fitohormonii) sunt unul din tipurile de regulatori de crestere vegetala (de exemplu acidul giberelic). Produse chimice de sinteza sunt, de asemenea, utilizate in acest scop.
IV) Dezinfectanti
Dezinfectantii sunt agenti, care distrug de o maniera ireversibila bacteriile, virusurile sau alte microorganisme indezirabile, care se gasesc in general pe obiecte neinsufletite.
Dezinfectantii sunt utilizati, de exemplu, in spitale pentru curatirea peretilor etc., sau pentru sterilizarea instrumentelor. Sunt, de asemenea, utilizati in agricultura pentru dezinfectarea semintelor.
Sunt incluse in aceasta grupa produsele dezinfectante, bacteriostatice si sterilizante.
Pozitia nr. 38.08 cuprinde, de asemenea, produsele destinate luptei impotriva raiei (acaricide), molustelor, nematodelor (nematocide), rozatoarelor (rodenticide), pasarilor (avicide) si altor animale daunatoare (produse destinate combaterii tiparului, animalelor de prada etc.).
Pozitia nu cuprinde:
a) Produsele utilizate ca insecticide, dezinfectanti etc., dar care nu satisfac conditiile de mai sus. Aceste produse se clasifica la pozitiile corespunzatoare in functie de natura lor, de exemplu:
1°) Floarea de piretru macinata (pozitia nr. 12.11).
2°) Extractul de piretru (chiar standardizat prin adaugare de ulei mineral) (pozitia nr. 13.02).
3°) Uleiul de creozot mineral (pozitia nr. 27.07).
4°) Naftalina, DDT si alte produse cu compozitie chimica definita, prezentate separat (sau in solutii apoase) (Capitolul 28 sau 29).
5°) Culturile de microorganisme utilizate ca baza pentru producerea preparatelor rodenticide antirozatoare etc. (pozitia nr. 30.02).
6°) Reziduurile amoniacale (pozitia nr. 38.24).
b) Preparatele cuprinse in pozitiile mai specifice ale Nomenclaturii sau avand, cu titlu auxiliar, proprietati dezinfectante, insecticide etc., de exemplu:
1°) Vopselele antivegetative, care contin materiale toxice, pentru nave (pozitiile nr. 32.08, 32.09 sau 32.10).
2°) Sapunurile dezinfectante (pozitia nr. 34.01).
3°) Ceara de lustruit, cu DDT (pozitia nr. 34.05).
c) Insecticidele, dezinfectantele etc., avand caracterul esential de medicamente pentru medicina umana sau veterinara (pozitiile nr. 30.03 sau 30.04).
d) Deodorantele preparate pentru incaperi, chiar avand proprietati dezinfectante (pozitia nr. 33.07).
Note explicative de subpozitie.
Subpozitiile nr. de la 3808.10 pana la 3808.90
Clasificarea produselor cu utilizari multiple, care pot fi clasificate in mai multe subpozitii, este reglementata de obicei prin Regula generala interpretativa 3.
38.09. AGENTI DE APRETARE SAU FINISARE, ACCELERATORI DE VOPSIRE SAU DE FIXARE A SUBSTANTELOR COLORANTE SI ALTE PRODUSE SI PREPARATE (DE EXEMPLU PRODUSE PENTRU SCROBIT SI PREPARATE PENTRU MORDANSARE), DE FELUL CELOR FOLOSITE IN INDUSTRIA TEXTILA, INDUSTRIA HARTIEI, INDUSTRIA PIELARIEI SAU IN ALTE INDUSTRII SIMILARE, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE.
3809.10 - Pe baza de substante amilacee
- Altele:
3809.91 -- De felul celor folosite in industria textila sau in industrii similare.
3809.92 -- De felul celor folosite in industria hartiei sau in industrii similare.
3809.93 -- De felul celor folosite in industria pielariei sau in industrii similare.
Pozitia cuprinde o gama larga de produse si preparate de tipuri utilizate in general in timpul operatiilor de fabricare sau finisare a fibrelor textile, tesaturilor, paslelor, hartiei, cartoanelor, pieilor sau a materialelor similare, nedenumite si necuprinse intr-o alta pozitie a Nomenclaturii.
Pot fi recunoscute ca facand parte din aceasta pozitie, pe baza compozitiei si a modului de prezentare a lor, care le confera o utilizare specifica in industriile mentionate in titlul pozitiei sau in industriile similare, ca industria acoperitoarelor textile de podele, industria fibrelor vulcanizate sau industria blanurilor. Produsele si preparatele destinate mai specific utilizarii domestice, cum ar fi cele destinate inmuierii textilelor, sunt de asemenea clasificate in aceasta pozitie.
Se clasifica aici:
A) Produsele si preparatele utilizate in industria textila sau in industriile similare:
1) Preparatele care modifica tuseul, de exemplu: produsele care confera rigiditate, in general pe baza de materiale naturale amilacee (amidon de grau, de orez, de porumb, fecule de cartofi, dextrina etc.), de substante mucilaginoase (licheni, alginate etc.), de gelatina, de cazeina, de gume vegetale (guma adagrant etc.) sau colofoniu; umpluturile; substantele de inmuiere pe baza de glicerol, de derivati de imidazolina etc.; produsele de umplutura pe baza de compusi naturali sau sintetici cu greutate moleculara ridicata.
In afara de componentele de baza mentionate mai sus, anumite preparate dintre acestea pot contine de asemenea alti componenti, ca produse de inmuiere (sapunuri etc.), lubrifianti (ulei de in, ceara etc.), materiale de umplutura (caolin, sulfat de bariu etc.) sau antiseptic (in special saruri de zinc, sulfat de cupru si fenol).
2) Agenti care impiedica destramarea si desirarea. Acesti agenti au ca scop reducerea destramarii tesaturilor, impiedicarea desirarii ochiurilor articolelor tricotate sau ciorapilor. Aceste produse sunt, in general, preparate pe baza de polimeri si de rasini naturale sau de acid silicic.
3) Produse pentru tratarea impotriva murdaririi. Sunt in general pe baza de acid silicic, de compusi de aluminiu sau de derivati organici.
4) Produse pentru tratare in vederea asigurarii nesifonabilitatii si prevenirii intrarii la apa. Acestea sunt compusi cu compozitie chimica definita, care contin cel putin doua grupari reactive, de exemplu, combinatii de bis-(hidroximetil) ca si anumite aldehide si acetali.
5) Produse de matisare. Acestea sunt produse destinate diminuarii stralucirii textilelor, constand in general din suspensii de pigmenti (oxid de titan, oxid de zinc, litopon etc.), stabilizate prin eteri de celuloza, gelatina, clei, agenti organici de suprafata etc.
Preparatele cuprinse aici nu au nimic comun cu vopselele zise vopsele de apret sau apreturi (pozitiile nr. 32.08, 32.09 sau 32.10), nici cu preparatele lubrifiante pentru enzimare (pozitiile nr. 27.10 sau 34.03), (dupa caz).
6) Produse pentru ignifugare. Acestea sunt produse pe baza de saruri de amoniu, de compusi de bor, de azot, de brom sau de fosfor sau preparate bazate pe substante organice clorate si oxid de antimoniu sau alti oxizi.
7) Apreturi de stralucire. Sunt utilizate pentru asigurarea unui efect de stralucire. Sunt in general emulsii de parafina, de ceara, de poliolefine sau de poliglicoli.
8) Mordanti. Aceste produse sunt utilizate la vopsirea textilelor sau la imprimarea tesaturilor pentru fixarea colorantilor. Aceste preparate, solubile in apa, au la baza, in special, sulfatii sau acetatii (de aluminiu, de amoniu, de crom sau de fier), tartratii de antimoniu si de potasiu (emetic), bicromatul de potasiu si alte saruri metalice sau chiar taninul (vezi totusi excluderea d) de la sfarsitul acestei Note explicative).
9) Acceleratori de vopsire sau de fixare a colorantilor. Acestea sunt produse utilizate pentru accelerarea procesului de vopsire sau de imprimare prin umflarea fibrelor sintetice. Este vorba, in special, despre preparate pe baza de difenil sau de derivati de benzen, de fenol sau de acid crezotinic, ca triclorura de benzen, ortofenil-fenolul, esterii metilici ai acidului crezotinic, ca si amestecurile acestor produse, chiar continand agenti de suprafata.
10) Produse pentru tratare impotriva impaslirii. Aceste produse reduc capacitatea de impaslire a fibrelor animale. In general sunt produse de clorare sau de oxidare, ca si despre generatori speciali de rasini sintetice.
11) Produse de impregnare. Aceste produse sunt destinate sa confere firului un plus de rezistenta in timpul operatiei de tesut. In general sunt preparate pe baza de amidon, de derivati ai amidonului sau de alti lianti polimeri naturali sau sintetici. Pot contine de asemenea agenti de umectare, de reducere a asperitatilor, grasimi, ceara sau alte materiale. Face parte de asemenea din aceasta grupa ceara preparata sub forma de emulsie pentru firul de urzeala si grasimile preparate sub forma de emulsie pentru impregnare.
12) Produse pentru impermeabilizare la ulei. Aceste produse sunt utilizate pentru a face textilele oleofobe. In general sunt emulsii sau solutii pe baza de compusi fluorati organici, cum sunt acizii carboxilici perfluorati, care pot contine si rasini modificate (umpluturi inerte).
13) Produse pentru impermeabilizare la apa. Acestea sunt in general emulsii apoase ale produselor hidrofobe (parafina, ceara, lanolina), stabilizate prin eteri ai celulozei, ai gelatinei, ai cleiului, agenti organici de suprafata sau alte produse si aditivate, de exemplu, cu saruri solubile de aluminiu si de zirconiu. La aceasta grupa se clasifica si produsele pe baza de siliconi si de derivati fluorati.
B) Produsele si preparatele utilizate in industria hartiei sau a cartonului sau in industriile similare.
1) Lianti. Sunt utilizati la alaturarea intre ele a particulelor de pigmenti din pasta de acoperire. Sunt preparati pe baza de produse naturale cum sunt cazeina, amidonul si derivatii amidonului, proteina de soia, cleiul animal, alginati sau derivatii celulozici.
2) Produse de incleiere sau aditivi de incleiere. Sunt utilizate la procesarea hartiei pentru ameliorarea calitatilor de tiparire, a netezimii si stralucirii si pentru a conferi acesteia o buna calitate pentru scriere. Aceste preparate pot fi pe baza de sapunuri de colofoniu, de cleiuri intarite cu rasini, de dispersii de ceara sau de parafina, de polimeri acrilici, de amidon, de carboximetil celuloza sau de guma vegetala.
3) Produse de intarire la umectare. Aceste preparate au ca efect marirea rezistentei la tractiune, sfasiere, fisurare si abraziune a hartiei umezite sau a netesutelor
C) Produsele si preparatele utilizate in industria pielariei sau in industriile similare.
1) Lianti. Sunt utilizati pentru fixarea pigmentilor pe piele. Sunt preparate speciale, in general pe baza de protide, rasini sau ceara naturala etc.
2) Apreturi. Preparate special pentru a fi utilizate la colmatarea superficiala in operatiunile de finisare a pieilor. Structura si compozitia lor corespunde cu cele ale liantilor vizati la 1) de mai sus.
3) Produse impermeabilizante. Este vorba de obicei despre 1°) sapunuri de crom, 2°) derivatii acizilor alchilsuccinic sau citric etc., in solventi ca, de exemplu, alcoolul izopropilic, sau 3°) produsele chimice fluorate in solutii sau dispersii.
In afara de produsele excluse mai sus, aceasta pozitie nu cuprinde:
a) Preparatele de tipul celor utilizate pentru enzimarea textilelor, ungerea sau gresarea pieilor, blanurilor sau a altor materii (pozitiile nr. 27.10 sau 34.03).
b) Produsele cu compozitie chimica definita, prezentate separat (in general, Capitolele 28 sau 29).
c) pigmentii, culorile preparate, vopselele etc. (Capitolul 32).
d) Produsele si preparatele organice tensoactive, in speta preparatele auxiliare pentru vopsele de la pozitia nr. 34.02.
e) Dextrina si alt amidon sau fecule modificate si cleiurile pe baza de amidon sau de fecule, de dextrina sau de alt amidon sau fecule modificate (pozitia nr. 35.05).
f) Insecticidele si alte preparate de la pozitia nr. 38.08.
g) Emulsiile, dispersiile si solutiile de polimeri (pozitia nr. 32.09 sau Capitolul 39).
38.10. PREPARATE PENTRU DECAPAREA METALELOR; FLUX DE SUDURA SAU DE LIPIRE SI ALTE PREPARATE AUXILIARE PENTRU SUDAREA SAU LIPIREA METALELOR; PASTE SI PULBERI DIN METALE SI DIN ALTE MATERIALE PENTRU SUDURA SAU LIPIRE; PREPARATE DE TIPUL CELOR UTILIZATE PENTRU ACOPERIREA SAU UMPLEREA ELECTROZILOR SAU A BAGHETELOR DE SUDURA.
3810.10 - Preparate pentru decaparea metalelor; paste si pulberi din metale si din alte materiale pentru sudura sau lipire.
3810.90 - Altele
1) Preparate pentru decaparea metalelor. Acestea sunt niste preparate utilizate pentru indepartarea de pe suprafata metalelor a straturilor de oxizi, de rugina, calamina sau de alte compozitii metalice, care se pot forma aici, sau chiar pentru a lustrui suprafetele in scopul facilitarii anumitor operatii. Decaparea intervine fie ca o operatie de finisare a metalului, fie intr-o etapa tehnologica anterioara (la prepararea metalului pentru operatiilor de tragere sau trefilare, de exemplu), fie ca o operatie de pregatire a unor prelucrari de suprafata, cum ar fi galvanizarea, metalizarea, cositorirea, placarea, depunerile electrolitice sau vopsirea.
Compozitiile decapante sunt in general pe baza de acizi (clorhidric, sulfuric, fluorhidric, nitric, fosforic etc.) diluati si contin uneori inhibitori (economizori de decapare) al caror rol este de a reduce coroziunea metalului. Unele dintre aceste compozitii sunt, dimpotriva, pe baza de alcali (soda caustica, in special).
Nu se clasifica aici preparatele de curatire pentru metale (pozitia nr. 34.02).
2) Fluxuri de sudura sau de lipire si alte preparate auxiliare pentru sudarea sau lipirea metalelor. Fluxurile de sudura sau de lipire au rolul de a favoriza contactul metalelor in cursul operatiilor de sudare sau lipire protejand astfel impotriva oxidarii atat suprafetele metalice de imbinat, cat si compozitia de aport propriu-zisa. Au, de fapt, proprietatea de a dizolva oxidul care se formeaza in cursul operatiei. Clorura de zinc, clorura de amoniu, boraxul, colofoniul si lanolina sunt produsele cele mai utilizate in aceste preparate.
Se clasifica aici, de asemenea, amestecurile de granule sau de pulbere de aluminiu cu diversi oxizi metalici (de exemplu oxidul de fier) utilizate ca generatoare de caldura intensa (procedeul aluminotermic) la operatiile de sudura autogena etc.
3) Paste si pulberi din metale si din alte materiale pentru sudura sau lipire. Rolul acestor compozitii (numite si suduri sau lipiri) este de a face sa adere, in cursul sudarii sau lipirii, cele doua suprafete metalice de imbinat. Componenta esentiala este metalul de aport (in general un aliaj continand staniu, plumb, cupru etc.). Aceste compozitii nu sunt totusi cuprinse in aceasta rubrica, decat daca indeplinesc simultan urmatoarele doua conditii:
a) Daca contin si alte constituente decat componentele metalice. Aceste alte componente sunt auxiliarele pentru sudare sau lipire, de genul celor descrise la punctul 2) de mai sus.
b) Si daca sunt prezentate sub forma de pulbere sau de pasta.
Compozitiile de aport, compuse numai din pulberi metalice (amestecate sau nu, intre ele), se clasifica la Capitolul 71 sau la Sectiunea XV, functie de natura componentelor.
4) Preparate de tipul celor utilizate pentru acoperirea sau umplerea electrozilor sau a baghetelor de sudura. Au ca obiectiv esential sa permita eliminarea, sub forma de zgura fuzibila, a oxizilor care se formeaza in cursul operatiei de sudare sau de depunere a metalului. Constau in mod obisnuit dintr-un amestec refractar, format de exemplu, din var si caolin.
Electrolizii si baghetele acoperite sau umplute, pentru sudare sau depunere de metal, se clasifica la pozitia nr. 83.11.
38.11. PREPARATE ANTIDETONANTE, INHIBITORI DE OXIDARE, ADITIVI PEPTIZANTI, AMELIORATORI DE VASCOZITATE, ADITIVI ANTICOROZIVI SI ALTI ADITIVI PREPARATI, PENTRU ULEIURI MINERALE (INCLUSIV PENTRU BENZINA) SAU PENTRU ALTE LICHIDE UTILIZATE IN ACELEASI SCOPURI CA SI ULEIURILE MINERALE.
- Preparate antidetonante:
3811.11 -- Pe baza de compusi ai plumbului
3811.19 -- Altele
- Aditivi pentru uleiuri lubrifiante:
3811.21 -- Care contin uleiuri de petrol sau de minerale bituminoase
3811.29 -- Altele
3811.90 - Altele
Aditivii de la aceasta pozitie sunt preparate care se adauga la uleiurile minerale sau la alte lichide utilizate in aceleasi scopuri, pentru eliminarea sau diminuarea proprietatilor indezirabile sau dimpotriva pentru a da sau mari anumite proprietati determinate.
A) Aditivi preparati pentru uleiuri minerale
1. - Aditivi pentru uleiuri brute. Aceasta categorie cuprinde anticorozivii adaugati la uleiuri brute in scopul protejarii structurilor metalice (coloanele de distilare mai ales). Componentele lor active sunt in general substante de tip amina, mai ales derivatii imidazolinei.
2. - Aditivi pentru benzina. Aceasta categorie cuprinde:
a) Antidetonantii, care au ca efect marirea rezistentei fata de autoaprinderea carburantilor si evitarea fenomenului de bataie. Ei sunt in general pe baza de tetraetil de plumb si tetrametil de plumb si contin, in plus, de exemplu bromura de etilena sau monocloronaftalina.
b) Inhibitorii de oxidare, dintre care cei mai importanti sunt pe baza de produse fenolice (de exemplu, dimetil-tertbutilfenol) si derivati ai aminelor aromatice (alchil p-fenilendiaminele).
c) Aditivii antigivraj pentru impiedicarea formarii ghetii in circuitele de alimentare ale motoarelor. Aceste produse care se adauga la benzina, sunt deseori pe baza de alcooluri (de exemplu, alcool izopropilic).
d) Detergentii, care sunt preparate utilizate pentru asigurarea curateniei carburatorului, precum si a admisiei si evacuarii cilindrilor.
e) Aditivii peptizanti, impiedica formarea gumelor in carburator si in admisia motorului.
3. - Aditivi pentru uleiuri lubrifiante. Aceasta categorie cuprinde:
a) Amelioratorii vascozitatii, pe baza de polimeri, ca polimetacrilatii, polibutenele, polialchilstirenii.
b) Aditivii antigel, care impiedica aglomerarea cristalelor la temperaturi joase. Produsele din aceasta categorie sunt pe baza de polimeri de etilena, de esteri si de eteri vinilici sau de esteri acrilici.
c) Inhibitorii de oxidare, in general pe baza de produse de natura fenolica sau amine.
d) Aditivii antiuzura si presiune extrema. Acestia sunt aditivi pentru presiuni foarte ridicate, pe baza de organoditiofosfati de zinc, de uleiuri sulfurizate, de hidrocarburi clorate, de fosfati si de tiofosfati aromatici.
e) Detergentii si agentii de dispersie, precum cei pe baza de alchilfenati, naftenati sau de sulfonati de petrol, de anumite metale (aluminiu, calciu, zinc, bariu).
f) Produsele antirugina, pe baza de saruri organice (sulfonati) ale anumitor metale (calciu sau bariu), de amine sau de acizi alchilsuccinici.
g) Aditivii antispuma, in general pe baza de siliconi, care impiedica formarea spumei.
Preparatele lubrifiante, destinate a fi adaugate in cantitati mici carburantilor sau lubrifiantilor, in vederea diminuarii in special a uzurii cilindrilor motoarelor, sunt excluse din aceasta pozitie (pozitiile nr. 27.10 sau 34.03).
4. - Aditivi pentru alte uleiuri minerale. Aceasta categorie cuprinde:
a) Aditivii antigel asemanatori cu cei vizati la punctul 3 b) de mai sus.
b) Inhibitorii de oxidare de aceeasi natura ca produsele utilizate la benzine.
c) Amelioratorii indicelui de cetan pentru motorina, destinati pentru ameliorarea intarzierii autoaprinderii, de exemplu, cei pe baza de nitrati sau nitriti de alchili.
d) Aditivii cu activitate de suprafata pentru prevenirea sau eliminarea depunerilor (asfaltene) care se pot forma in cursul depozitarii anumitor uleiuri grele.
e) Aditivii pentru prevenirea sau diminuarea depunerii de substante solide indezirabile (cenusi, negru de carbon) in camerele de combustie ale cuptoarelor sau ale tuburilor de evacuare a fumului si aditivii pentru diminuarea coroziunii in structurile de transmitere a caldurii si in cosuri prin efectul produselor volatile [SO(2) si SO(3)].
f) Aditivii pentru impiedicarea formarii ghetii in circuitele de alimentare ale motoarelor.
B) Aditivi preparati pentru alte lichide utilizate in aceleasi scopuri ca uleiurile minerale.
Printre lichidele utilizate in aceleasi scopuri ca uleiurile minerale, sunt mentionate:
a) carburantii pe baza de alcooluri.
b) lubrifiantii sintetici:
1°) pe baza de esteri ai acizilor organici (adipati, azelati, esteri de neopentilpoliol) sau de acizi anorganici (fosfati de triaril);
2°) pe baza de polieteri (eteri de polietilena sau de polipropilenglicol);
3°) pe baza de siliconi.
Aditivii acestor produse sunt aceiasi ca cei ai uleiurilor minerale corespunzatoare.
Pozitia nu cuprinde produsele cu compozitie chimica definita, prezentate separat (de regula Capitolele 28 sau 29) si sulfonatii de petrol, altii decat cei sub forma de preparate.
Sunt, de asemenea, excluse:
a) Preparatele lubrifiante pe baza de disulfura de molibden (pozitia nr. 34.03).
b) Grafitul coloidal in suspensie in ulei sau in orice alt mediu si grafitul semicoloidal (pozitia nr. 38.01).
38.12. PREPARATE ASA ZISE "ACCELERATORI DE VULCANIZARE"; PLASTIFIANTI COMPUSI PENTRU CAUCIUC SAU MATERIALE PLASTICE NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE; PREPARATE ANTIOXIDANTE SI ALTI STABILIZATORI COMPUSI PENTRU CAUCIUC SAU MATERIALE PLASTICE.
3812.10 - Preparate asa zise "acceleratori de vulcanizare"
3812.20 - Plastifianti compusi pentru cauciuc sau materiale plastice
3812.30 - Preparate antioxidante si alti stabilizatori compusi pentru cauciuc sau materiale plastice
In aceasta pozitie, termenii "compusi" si "preparate" includ:
1°) mixturi si amestecuri deliberate si
2°) amestecuri de reactie incluzand produsele fabricate pornind de la serii omoloage, ca de exemplu, pornind de la acizi grasi de la alcooli grasi de la pozitia nr. 38.23.
A) Preparate asa-zise "acceleratori de vulcanizare".
Se acorda denumirea de acceleratori de vulcanizare acelor produse, care sunt adaugate la cauciuc inainte de vulcanizare, in scopul imbunatatirii proprietatilor fizice ale articolului vulcanizat si reducerii timpului si temperaturii necesare la vulcanizare. Aceste produse pot juca, in mod suplimentar, rolul de plastifianti. Pozitia nu cuprinde decat produsele care se prezinta sub forma de amestecuri.
Aceste preparate sunt in general pe baza de produse organice (difenilguanidina, ditiocarbamati, sulfuri de tiuram, hexametilentetramina, mercaptobenzotiazol etc.), asociate frecvent cu activatori anorganici (oxid de zinc, oxid de magneziu, oxid de plumb etc.).
B) Plastifianti compusi pentru cauciuc sau mase plastice, nedenumiti si necuprinsi in alta parte.
Grupa cuprinde plastifiantii compusi utilizati pentru obtinerea in materialele plastice a gradului de suplete dorit sau pentru marirea plasticitatii amestecului de cauciuc. Drept exemplu pentru acest tip de produse, pot fi mentionate amestecurile cu compozitie normala de doi sau mai multi esteri de ftalat, precum si amestecurile de ftalati de dialchil, obtinute din amestecurile de alcooluri grase din pozitia nr. 38.23. Plastifiantii sunt utilizati in mod curent in policlorura de vinil si in esterii de celuloza.
Pozitia nu cuprinde produsele utilizate ca plastifianti sau uneori desemnate ca atare, dar care fac parte intr-un mod mai specific din alte pozitii ale Nomenclatorului (vezi excluderile de la sfarsitul acestei Note explicative).
C) Preparate antioxidante si alti stabilizatori compusi pentru cauciuc sau materiale plastice.
Grupa cuprinde preparatele antioxidante pentru cauciuc sau materiale plastice (utilizate in special la fabricarea cauciucului si destinate prevenirii intaririi sau imbatranirii) cum ar fi amestecurile de difenilamine alchilate si preparatele pe baza de N-naftilanilina.
Grupa cuprinde, de asemenea, si alti stabilizatori compusi pentru cauciuc sau materiale plastice. Drept exemplu pentru acest tip de produse, pot fi mentionate amestecurile cu compozitie normata de doi sau mai multi stabilizatori, precum si amestecurile de reactie cum sunt amestecurile de compusi organici ai staniului, obtinuti din amestecurile de alcooli grasi din pozitia nr. 38.23. In materialele plastice, produsele stabilizante sunt utilizate in principal pentru impiedecarea eliminarii acidului clorhidric din anumiti polimeri ca policlorura de vinil. Ele pot fi utilizate de asemenea ca stabilizanti termici pentru poliamide.
Pozitia exclude:
a) Uleiurile de petrol, vaselina, parafinele si asfalturile din Capitolul 27.
b) Compusii cu compozitie chimica definita prezentati separat de la Capitolele 28 sau 29, de exemplu, ftalatul de dioctil.
c) Antioxidantii preparati ca aditivi pentru uleiurile minerale sau pentru alte lichide utilizate in aceleasi scopuri ca acestea din urma (pozitia nr. 38.11).
d) Agentii peptizanti destinati tratamentului cauciucului, desi sunt denumiti de asemenea ca plastifianti chimici (pozitia nr. 38.24, in general).
e) Polimerii din Capitolul 39.
38.13. PREPARATE SI INCARCATURI PENTRU APARATE EXTINCTOARE; GRENADE SI BOMBE EXTINCTOARE.
Pozitia cuprinde:
A) Preparatele pentru aparate extinctoare de incendiu, avand caracterul de amestecuri. Printre acestea pot fi mentionate amestecurile pe baza de bicarbonati care contin, uneori, extract de lemn dulce, extract de lemn de Panama sau produse tensioactive destinate producerii unei spume izolante. Aceste preparate sunt prezentate in stare lichida sau in stare uscata.
B) Incarcaturile extinctoare, adica recipientele usoare (de exemplu din sticla sau din tabla subtire) concepute pentru a fi incorporate ca atare, pentru reincarcare, in aparatele extinctoare cand aceste recipiente contin:
1) Preparate de genul celor descrise in paragraful A) de mai sus.
2) Doua sau mai multe produse (de exemplu o solutie de sulfat de aluminiu si o solutie de bicarbonat de sodiu) neamestecate, separate printr-o diafragma si destinate a fi puse in contact in momentul utilizarii.
3) Un singur produs neamestecat (de exemplu tetraclorura de carbon, bromura de metil sau acid sulfuric).
C) Grenadele si bombele extinctoare, adica recipiente incarcate cu produse extinctoare (amestecate sau nu) si care sunt utilizate in aceasta stare, fara sa necesite incorporarea in aparate extinctoare. Sunt recipiente din sticla sau din produse de ceramica, care se arunca in mijlocul focarului de incendiu si care se sparg eliberand continutul lor, sau sunt fiole de sticla la care este suficienta spargerea lor intre degete pentru a face sa tasneasca produsul extinctor.
Aparatele extinctoare, chiar portabile, incarcate sau nu, si care se declanseaza, de exemplu, cu ajutorul unei tije sau al unui ac (rasturnandu-se, lovind un declansator etc.), se clasifica la pozitia nr. 84.24.
Sunt, de asemenea, excluse din aceasta pozitie produsele chimice avand proprietati extinctoare, care sunt prezentate separat, fara sa fie conditionate sub forma de incarcaturi, grenade sau bombe descrise la paragrafele B) sau C) de mai sus (Capitolele 28 sau 29, in general).
38.14. SOLVENTI SI DILUANTI ORGANICI COMPUSI, NEDENUMITI SI NECUPRINSI IN ALTA PARTE; PREPARATE CONCEPUTE PENTRU INDEPARTAREA LACURILOR SI VOPSELELOR.
Pozitia cuprinde, numai daca nu sunt produse izolate, cu compozitie chimica definita si nu se clasifica intr-o pozitie mai specifica, solventii si diluantii organici (continand in greutate chiar 70% sau mai mult ulei din petrol). Sunt lichide mai mult sau mai putin volatile, utilizate printre altele, la prepararea lacurilor si vopselelor sau pentru degresarea pieselor mecanice etc.
Se clasifica aici, de exemplu:
1) Amestecurile de acetona, acetat de metil si alcool metilic si amestecurile de acetat de etil, alcool butilic si toluen.
2) Preparatele destinate degresarii pieselor mecanice, constituite dintr-un amestec:
1°) de white spirit si tricloretilena sau
2°) de benzina, produse clorate si xilen.
Pozitia cuprinde si preparatele utilizate pentru indepartarea vopselelor vechi sau a lacurilor vechi; constituite din amestecurile mentionate mai sus, aditionate cu cantitati mici de parafina (destinata a intarzia evaporarea solventului), de emulsifianti, de gelifianti etc.
Pozitia nu cuprinde:
a) Solventii sau diluantii neamestecati, cu compozitie chimica definita (in general Capitolul 29) si celelalte produse cu compozitie complexa, utilizate ca solventi sau diluanti, dar clasificate la alte pozitii mai specifice: de exemplu, solventul petrolier (pozitia nr. 27.07), white spirit (pozitia nr. 27.10), esentele de terebentina, de lemn de pin sau esenta de celuloza cu sulfat rezultata din industria hartiei (pozitia nr. 38.05), uleiurile de gudron de lemn (pozitia nr. 38.07) si solventii compusi anorganici (pozitia nr. 38.24, in general).
b) Dizolvant pentru lac de unghii, conditionati pentru vanzarea cu amanuntul (pozitia nr. 33.04).
38.15. INITIATORI DE REACTIE, ACCELERATORI DE REACTIE SI PREPARATE CATALITICE, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE
- Catalizatori pe suport:
3815.11 -- Cu nichel sau compusi de nichel ca substanta activa
3815.12 -- Cu metale pretioase sau compusi ai metalelor pretioase ca substanta activa
3815.19 -- Altele
3815.90 - Altele
Pozitia cuprinde preparatele capabile sa initieze sau sa accelereze anumite procese chimice. Nu se clasifica aici produsele care intarzie dezvoltarea acestor procese.
Aceste preparate fac parte, in general, din doua grupe:
a) Cele din prima grupa sunt constituite, in general, fie dintr-una sau mai multe substante active depuse pe un suport (cunoscute sub denumirea de catalizatori pe suport), fie din amestecuri pe baza de substante active. In majoritatea cazurilor este vorba despre anumite metale, despre oxizi metalici, despre alti compusi metalici sau amestecurile acestor substante. Metalele cele mai utilizate, ca atare sau sub forma unor compusi, sunt cobaltul, nichelul, paladiul, platina, molibdenul, cromul, cuprul si zincul. Suportul, uneori activat, este compus in general din aluminiu, carbon, gel de silice, faina de oase sau materiale ceramice. Exemple de catalizatori pe suport sunt catalizatorii Ziegler sau Ziegler-Natta.
b) Cele din cea de-a doua grupa sunt amestecuri pe baza de compusi, a caror natura si proportii variaza functie de reactia chimica de catalizat. Aceste preparate contin in special:
1°) catalizatorii radicali (de exemplu solutii organice de peroxizi organici sau de compusi azoici, amestecuri redox);
2°) catalizatorii ionici (de exemplu, alchilitice);
3°) catalizatorii pentru reactii de policondensare (cum sunt amestecurile de acetat de calciu si de trioxid de antimoniu).
Preparatele din grupa a doua sunt utilizate, in general, in cursul fabricatiei polimerilor.
Pozitia nu cuprinde:
a) Catalizatorii epuizati de tipul celor utilizati pentru extragerea metalelor comune sau pentru fabricarea compusilor chimici pe baza de metale comune (pozitia nr. 26.20) si catalizatorii epuizati de tipul celor utilizati in principal pentru recuperarea metalelor pretioase (pozitia nr. 71.12).
b) Compusii cu compozitie chimica definita, prezentati separat (Capitolul 28 sau 29).
c) Catalizatorii constituiti exclusiv din metale sau aliaje metalice, prezentate sub forma de pulbere foarte fina, de tesatura metalica etc. (Sectiunea XIV sau XV).
d) Acceleratorii de vulcanizare preparati (pozitia nr. 38.12).
38.16. CIMENTURI, MORTARE, BETOANE SI COMPOZITII SIMILARE REFRACTARE, ALTELE DECAT PRODUSELE DE LA POZITIA NR. 38.01.
Se clasifica aici anumite preparate (in special, pentru imbracamintea interioara a cuptoarelor), care constau din produse refractare cum sunt pamantul de samota, pamantul de dinas, corindonul concasat, cuartitele in pulbere, varul, dolomita calcinata, la care se adauga un liant (de exemplu silicat de sodiu, fluorsilicati de magneziu sau de zinc).
Tot aici se clasifica si compozitiile refractare pe baza de silice, destinate fabricarii de mulaje in tehnica dentara sau in prelucrarea bijuteriilor, dupa procedeul zis cu ceara pierduta.
Pozitia cuprinde si betoanele retractare formate dintr-un amestec de ciment hidraulic termorezistent (de exemplu cimenturi aluminoase) si agregate refractare. Aceste produse sunt utilizate pentru fabricarea fundatiilor de furnale, pentru furnalele cu cocs etc., sau pentru confectionarea imbracamintii interioare a furnalelor.
Pozitia cuprinde, de asemenea:
a) Materialele refractare zise "plastice", produse comercializate sub forma de masa coerenta granulara umeda, constituita din agregate refractare, argila si anumiti aditivi minori.
b) Amestecurile de compactare a caror compozitie este analoga cu aceea a produselor vizate la punctul a) de mai sus si care formeaza, dupa aplicare cu pistolul pneumatic manual, un material de acoperire dens.
c) Amestecurile proiectabile, agregate refractare amestecate cu lianti hidraulici, care se pot intari sau cu alti lianti si care sunt aplicate pe imbracamintea interioara a cuptoarelor, uneori cand acestea inca sunt calde, cu ajutorul unui pistol special care proiecteaza amestecurile printr-un ajutaj, cu ajutorul aerului comprimat.
Pozitia exclude pastele carbonate de la pozitia nr. 38.01.
38.17. ALCHILBENZENI IN AMESTEC SI ALCHILNAFTALINE IN AMESTEC, ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIILE NR. 27.07 SAU 29.02.
3817.10 - Alchilbenzeni in amestec
3817.20 - Alchilnaftaline in amestec
Pozitia cuprinde alchilbenzenii si alchilnaftalinele in amestecuri, obtinuti prin alchilarea benzenului si a naftalinei. Au catene laterale relativ lungi si nu sunt produse de genul celor specificate in a doua parte a pozitiei nr. 27.07. Alchilbenzenii in amestec sunt utilizati in special ca solventi sau in fabricatia agentilor tensoactivi, a lubrifiantilor sau a uleiurilor izolante. Alchilnaftalinele in amestec sunt, de obicei, utilizate pentru fabricarea acizilor alchilnaftalinosulfonici sau a sarurilor lor.
Pozitia exclude amestecurile izomerilor de la pozitia nr. 29.02.
38.18. ELEMENTE CHIMICE DOPATE IN VEDEREA UTILIZARII LOR IN ELECTRONICA, SUB FORMA DE DISCURI, PLACHETE SAU FORME SIMILARE; COMPUSI CHIMICI DOPATI IN VEDEREA UTILIZARII LOR IN ELECTRONICA.
Aceasta pozitie cuprinde:
1) Elementele chimice din Capitolul 28 (siliciul si seleniul, in special) dopate, de exemplu, cu ajutorul borului, fosforului, in general intr-o proportie de ordinul unei parti pe milon, cu conditia ca ele sa fie prezentate sub forma de discuri, plachete sau alte forme similare. Sub forme brute obtinute prin tragere sau forme de cilindru sau de bara, se clasifica la Capitolul 28.
2) Compusii chimici ca seleniura si sulfura de cadmiu, arseniura de indiu, aditivati, in general in proportie de cateva procente, cu anumiti aditivi (de exemplu germaniu, iod), in vederea utilizarii in domeniile mentionate in titlu, fie ca ele sunt prezentate in forme de cilindri, bare etc., sau ca ele sunt decupate in discuri, plachete sau forme analoage.
Aceste cristale pot fi polizate sau nu, si acoperite sau nu cu un strat epitaxial uniform.
Cele care au suferit prelucrari mai ample, in special cele care au fost obiectul unei difuzii selective, vor fi clasificate la pozitia nr. 85.41, ca dispozitive cu semiconductoare.
38.19. LICHIDE PENTRU FRANE HIDRAULICE SI ALTE LICHIDE PREPARATE PENTRU TRANSMISII HIDRAULICE, CARE NU CONTIN SAU CARE CONTIN SUB 70% DIN GREUTATE ULEIURI DE PETROL SAU DE MINERALE BITUMINOASE
Pozitia cuprinde lichidele pentru frane hidraulice si alte lichide preparate pentru transmisii hidraulice, de exemplu cel constand din amestecuri de ulei de ricin, de etoxietanol (etilglicol) sau de ricinoleat de glicol si alcool butilic sau cele compuse din 4-hidroxi-4-metilpentan-2-ona (diacetona-alcool), din ftalat de etil si propan-1,2-diol ca si amestecurile de glicoli.
Pozitia cuprinde si lichidele de frana pe baza de poliglicoli, de siliconi sau de alti polimeri ai Capitolului 39.
Lichidele pentru transmisiile hidraulice, continand o proportie de uleiuri de petrol sau de minerale bituminoase de minimum 70% in greutate, se clasifica la pozitia nr. 27.10.
38.20. PREPARATE ANTIGEL SI LICHIDE PREPARATE PENTRU DEGIVRARE.
Aceasta pozitie acopera preparatele antigel si lichidele preparate pentru degivrare (in special, amestecurile pe baza de derivati de glicol).
Anumite preparate antigel actioneaza de asemenea ca refrigerenti sau ca agenti de schimb de caldura.
Totusi, pozitia nu cuprinde aditivii preparati pentru uleiurile minerale sau pentru alte lichide utilizate in aceleasi scopuri ca uleiurile minerale (pozitia nr. 38.11).
38.21. MEDII DE CULTURA PREPARATE PENTRU DEZVOLTAREA MICROORGANISMELOR.
Pozitia cuprinde preparate foarte diverse, in care bacteriile, mucegaiurile, microbii, virusurile si alte microorganisme utilizate in scopuri medicale (obtinerea antibioticelor etc.) sau in alte scopuri stiintifice sau industriale (fabricarea otetului, acidului lactic, alcoolului butilic etc.) sunt in stare sa extraga hrana necesara pentru reproducerea lor.
Aceste preparate constau in mod obisnuit din extracte de carne, sange proaspat, ser sanguin, oua, cartofi, peptone, alginati, agar-agar, gelatina etc., frecvent aditionate cu alte ingrediente (glucoza, glicerol, clorura de sodiu, citrat de sodiu, materii colorante etc.). Au suferit un tratament special cu ajutorul acizilor, fermentilor digestivi sau alcaliilor, pentru a le aduce la gradul dorit de aciditate sau alcalinitate etc.
Alte medii de cultura preparate constau din amestecuri de clorura de sodiu, de clorura de calciu, de sulfat de magneziu, de sulfat acid de potasiu, de aspartat de potasiu si de lactat de amoniu, in apa distilata.
Anumite medii de cultura pentru virusuri sunt constituite din embrioane in viata intr-un lichid nutritiv.
Toate aceste preparate se prezinta in general, sub forma de lichide (bulioane), paste sau prafuri, uneori sub forma de comprimate sau granule si sunt conservate (in stare sterila) in flacoane, tuburi sau fiole de sticla sau chiar in cutii metalice inchise.
Pozitia nu cuprinde produsele care nu au fost pregatite special ca mediu de cultura si in particular:
a) Agar-agarul (pozitia nr. 13.02).
b) Albumina din sange sau din oua (pozitia nr. 35.02).
c) Gelatina (pozitia nr. 35.03).
d) Peptonele (pozitia nr. 35.04).
e) Alginatii (pozitia nr. 39.13).
38.22. REACTIVI DE DIAGNOSTIC SAU DE LABORATOR PE ORICE FEL DE SUPORT SI REACTIVI DE DIAGNOSTIC SAU DE LABORATOR PREPARATI, CHIAR PREZENTATI PE UN SUPORT, ALTII DECAT CEI DE LA POZITIILE NR. 30.02 SAU 30.06.
Pozitia cuprinde reactivii de diagnostic sau de laborator pe un suport si, reactivii de diagnostic sau de laborator preparati, altii decat reactivii de diagnostic de la pozitia nr. 30.02, reactivii de diagnostic conceputi pentru a fi folositi asupra pacientilor si reactivii pentru determinarea grupelor de sange de la pozitia nr. 30.06. Reactivii de diagnostic sunt utilizati pentru evaluarea proceselor si starilor fizice, biofizice si biochimice la om si animal. Functiile lor sunt bazate pe masurarea si observarea substantelor biologice sau chimice ce constituie reactivul. Reactivii de diagnostic preparati de la aceasta pozitie pot avea o functie similara cu aceea a reactivilor destinati sa fie administrati pacientilor (pozitia nr. 3006.60) cu exceptia faptului ca sunt utilizati in vitru mai mult decat in vivo. Reactivii de diagnostic preparati contin nu numai reactivi de diagnostic, ci si alti reactivi de analiza utilizati in alte scopuri decat detectarea sau diagnosticul. Reactivii de laborator si de diagnostic preparati pot fi utilizati in laboratoare medicale, veterinare, stiintifice sau industriale, in spitale, in industrie, pe teren sau in anumite cazuri, la domiciliu.
Reactivii de la aceasta pozitie sunt fie prezentati pe un suport, fie sub forma de preparate si contin deci, in acest caz, mai mult decat un singur constituent. De exemplu, pot consta dintr-un amestec de doi sau mai multi reactivi, sau dintr-un singur reactiv dizolvat intr-un solvent, altul decat apa. Se pot prezenta de asemenea sub forma de hartie, material plastic sau alte materiale (utilizate ca substrat sau suport) impregnate sau acoperite cu unul sau mai multi reactivi de diagnostic sau de laborator cum ar fi hartia de turnesol, hartia indicatoare pentru determinarea pH si hartia indicatoare pentru determinarea polaritatii sau placute pregatite pentru teste imunologice. Reactivii de la aceasta pozitie pot fi conditionati sub forma de trusa constituita din mai multi componenti, chiar daca unul sau mai multi componenti sunt compusi cu compozitie chimica definita prezentati separat la Capitolul 28 sau de la Capitolul 29, substante colorante sintetice de la pozitia nr. 32.04 sau orice alta substanta care, prezentata separat se clasifica la o alta pozitie. Exemple de astfel de truse sunt cele care sunt utilizate pentru determinarea prezentei glucozei in sange, cetonelor in urina etc., si cele pe baza de enzime. Totusi, trusele de diagnostic la care caracterul esential este dat de produsele de la pozitiile nr. 30.02 sau nr. 30.06 (de exemplu cele pe baza de anticorpi monoclonati sau policlonati) sunt excluse.
Produsele de la aceasta pozitie trebuie sa fie identificate clar ca fiind utilizate numai ca reactivi de diagnostic sau de laborator. Aceasta trebuie sa reiasa din compozitie, instructiunile de pe eticheta in ceea ce priveste utilizarea in vitro sau in laborator, indicarea testului de diagnostic specific pe care il efectueaza sau forma materiala sub care se prezinta (de exemplu pe un substrat sau pe un suport).
Urmatoarele produse sunt excluse de la aceasta pozitie, chiar daca sunt prezentate sub o forma ce le permite utilizarea ca reactivi de diagnostic sau de laborator:
a) Produsele de la pozitiile nr. de la 28.43 pana la 28.46 (vezi Nota I de la Sectiunea IV);
b) Produsele mentionate in Nota 1 de la Capitolul 28 sau in Nota I de la Capitolul 29;
c) Substantele colorante de la pozitia nr. 32.04, inclusiv preparatele mentionate in Nota 3 de la Capitolul 32;
d) Mediile de cultura preparate pentru dezvoltarea microorganismelor (pozitia nr. 38.21)
38.23. ACIZI GRASI MONOCARBOXILICI INDUSTRIALI; ULEIURI ACIDE DE RAFINARE; ALCOOLI GRASI INDUSTRIALI.
- Acizi grasi monocarboxilici industriali; uleiuri acide de rafinare:
3823.11 -- Acid stearic
3823.12 -- Acid oleic
3823.13 -- Acizi grasi de tal
3823.19 -- Altele
3823.70 - Alcooli grasi industriali
A. - ACIZI GRASI MONOCARBOXILICI INDUSTRIALI; ULEIURI ACIDE DE RAFINARE
Acizii grasi monocarboxilici industriali sunt, in general, produsi prin saponificarea sau prin hidroliza uleiurilor si grasimilor naturale. Separarea acizilor grasi in produse solide (saturate) si lichide (nesaturate) se face in general prin cristalizare, cu sau fara utilizarea unui solvent. Partea lichida (cu denumirea comerciala "acid oleic" sau "oleina") contine acid oleic, alti acizi grasi nesaturati (de exemplu linoleic si linolenic) ca si o cantitate mica de acizi grasi saturati. Partea solida (cu denumirea comerciala "acid stearic" sau "stearina") contine in principal acizii palmitic si stearic, ca si o cantitate mica de acizi grasi nesaturati.
Printre acizii grasi clasificati aici, se pot mentiona:
1) Acidul stearic comercial (stearina), un produs alb si solid cu miros caracteristic. Este relativ dur si mai degraba casant si se vinde in general sub forma de perle, paiete sau pudra. Se vinde, de asemenea, sub forma lichida, cand este transportat la cald in cisterne izotermice.
2) Acidul oleic comercial (oleina), un lichid uleios, incolor spre brun, cu miros caracteristic.
3) Acizii grasi de tal care sunt in principal compusi din acizi oleic si linoleic. Sunt obtinuti prin distilarea uleiului de tal brut si contin in greutate minimum 90% (raportat la produsul uscat) acizi grasi, separati aproape in totalitate de acizii rezinici ai uleiului de tal prin distilare fractionata in vid sau prin orice alt procedeu.
4) Acizii grasi distilati care sunt obtinuti prin hidroliza diferitelor uleiuri si grasimi (de exemplu ulei de nuca de cocos, ulei de palmier, seu) urmata de un procedeu de purificare (distilare).
5) Distilatul de acid gras, obtinut din uleiuri si grasimi care au fost supuse unei distilari in vid si in prezenta vaporilor de apa, ceea ce formeaza o parte dintr-un proces de rafinare. Distilatul de acid gras este caracterizat prin continutul sau mare in acizi grasi liberi (agl).
6) Acizii grasi obtinuti prin oxidarea catalitica a hidrocarburilor sintetice cu greutate moleculara ridicata.
7) Uleiurile acide de rafinare, cu un continut destul de ridicat de acizi grasi liberi. Aceste uleiuri provin din descompunerea sub actiunea unui acid mineral, a pastelor de saponificare obtinute in cursul rafinarii uleiurilor brute.
Sunt excluse:
a) Acidul oleic, cu o puritate de minimum 85% (calculata in raport cu greutatea produsului uscat) (pozitia nr. 29.16).
b) Alti acizi grasi cu o puritate de minimum 90% (calculata in raport cu greutatea produsului uscat) (in general pozitiile nr. 29.15, 29.16 sau 29.18).
B. - ALCOOLI GRASI INDUSTRIALI
Alcoolii grasi industriali clasificati la aceasta pozitie sunt amestecuri de alcooli aciclici obtinuti, mai ales, prin reducerea catalitica a acizilor grasi industriali de la aceasta pozitie (vezi paragraful A de mai sus) sau a esterilor lor, prin saponificarea uleiului de casalot, prin reactie catalitica intre oleofine, oxidul de carbon si hidrogen (sinteza Oxo), prin hidratrarea oleofinelor, prin oxidarea hidrocarburilor sau prin alte mijloace.
Aceste produse sunt, cel mai adesea, lichide; totusi, unele dintre ele sunt solide.
Principalii alcooli grasi industriali de la aceasta pozitie sunt urmatorii:
1) Alcoolul lauric industrial, care este un amestec de alcooli grasi saturati, obtinut prin reducerea catalitica a acizilor grasi din ulei de nuca de cocos. Lichid la temperatura normala, capata o consistenta semi-solida la temperaturi mai scazute.
2) Alcoolul cetilic industrial, care este un amestec de alcool cetilic si de alcool stearic, primul fiind preponderent; este obtinut din uleiul de casalot sau din uleiul de spermantet. La temperatura ambianta, este un solid cristalin si translucid.
3) Alcoolul stearic industrial, care este un amestec de alcool stearic si alcool cetilic, obtinut prin reducerea stearinei sau a uleiurilor bogate in acid stearic sau obtinut din uleiul de casalot, prin hidrogenare si hidroliza urmata de distilare. La temperatura ambianta, acest alcool se prezinta sub forma de solid alb-cristalin.
4) Alcoolul oleic industrial, obtinut prin reducerea oleinei sau, prin presarea hidraulica a alcoolilor derivati din uleiul de casalot. Este lichid la temperatura ambianta.
5) Amestecurile de alcooli primari alifatici, compusi in mod obisnuit din alcooli continand de la sase la treisprezece atomi de carbon. Sunt lichide obtinute in general prin sinteza Oxo.
Alcoolii grasi mentionati la alineatele 1) la 4) de mai sus sunt utilizati, mai ales, pentru prepararea derivatilor sulfonati, ale caror saruri alcaline constituie agentii organici de suprafata de la pozitia nr. 34.02. Alcoolii grasi de la alineatul 5) sunt utilizati mai ales la fabricarea plastifiantilor pentru policlorura de vinil.
Alcoolii grasi industriali care prezinta caracterul de ceara se clasifica, de asemenea, aici.
Pozitia nu cuprinde alcoolii grasi cu compozitie chimica diferita de o puritate de minimum 90% sau mai mult (calculata in raport cu greutatea produsului in stare uscata (in general pozitia nr. 29.05).
38.24. LIANTI PREPARATI PENTRU TIPARE SAU MIEZURI DE TURNATORIE; PRODUSE CHIMICE SI PREPARATE ALE INDUSTRIEI CHIMICE SAU ALE INDUSTRIILOR CONEXE (INCLUSIV CELE CONSTAND DIN AMESTECURI DE PRODUSE NATURALE) NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE; PRODUSE REZIDUALE ALE INDUSTRIEI CHIMICE SAU ALE INDUSTRIILOR CONEXE, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE (+)
3824.10 - Lianti preparati pentru tipare si miezuri de turnatorie
3824.20 - Acizi naftenici, sarurile lor insolubile in apa si esterii lor
3824.30 - Carburi metalice neaglomerate amestecate intre ele sau cu lianti metalici
3824.40 - Aditivi preparati pentru cimenturi, mortare sau betoane
3824.50 - Mortare si betoane, nerefractare
3824.60 - Sorbitol, altul decat cel de la pozitia nr. 2905.44
- Amestecuri care contin derivati perhalogenati de hidrocarburi aciclice continand cel putin doi halogeni diferiti:
3824.71 -- Continand hidrocarburi aciclice perhalogenate fluorurate si clorurate
3824.79 -- Altele
3824.90 - Altele
Pozitia cuprinde:
A. - LIANTI PREPARATI PENTRU FORME SAU MIEZURI DE TURNATORIE
Pozitia cuprinde liantii pentru miezuri de turnatorie, pe baza de produse rasinoase naturale (de exemplu colofoniu), ulei de in, mucilagii vegetale, dextrina, melasa sau polimeri din Capitolul 39 etc.
Acestea sunt preparate care amestecate cu nisipurile de formare, au ca efecte sa confere acestora o astfel de consistenta incat ele pot fi utilizate in turnatorii ca forme sau ca miezuri si sa faciliteze eliminarea lor dupa turnarea piesei.
Totusi, dextrina si alt amidon modificat, feculele modificate si cleiurile pe baza de amidon sau de fecule, de dextrina sau de alte amidoane sau fecule modificate, fac parte din pozitia nr. 35.05.
B. - PRODUSE CHIMICE SI PREPARATE (CHIMICE SAU ALTELE)
Cu numai trei exceptii (vezi punctele 7), 19) si 31) de mai jos), aceasta pozitie nu cuprinde produsele cu compozitie chimica definita prezentate separat.
Produsele chimice incluse aici sunt produse a caror compozitie nu este definita si care sunt fie obtinuti ca subproduse de la fabricarea altor materiale (acesta este cazul de exemplu, al acizilor naftenici), fie preparate in mod special.
Preparatele (chimice sau altele) constau fie din amestecuri (ale caror emulsii si dispersii sunt forme particulare), fie, uneori, din solutii. Solutiile apoase ale produselor chimice din Capitolele 28 sau 29 se clasifica in aceste Capitole, pe cand solutiile acestor produse in alti solventi decat apa, sunt excluse din acestea, cu rare exceptii si din aceasta cauza sunt considerate preparate.
Preparatele clasificate aici pot fi in intregime sau partial compuse din produse chimice (acesta fiind cazul general), sau formate in intregime din constituenti naturali (vezi, in special, punctul 23) de mai jos).
Pozitia nu cuprinde, totusi, amestecurile produselor chimice cu substante alimentare sau alte substante avand valoare nutritiva de tipul celor utilizate in prepararea anumitor alimente pentru consumul uman, fie drept componenta a acestor alimente, fie pentru ameliorarea anumitor caracteristici (de exemplu amelioratori de brutarie, patiserie sau pentru prepararea biscuitilor). Aceste produse se clasifica in general la pozitia nr. 21.06
Cu conditia respectarii restrictiilor formulate mai sus, printre produsele chimice si preparatele cuprinse aici, pot fi mentionate:
1) Acizii naftenici (subproduse ale rafinarii anumitor uleiuri din petrol sau minereuri bituminoase) si sarurile lor, cu exceptia naftenatilor solubile in apa de la pozitia nr. 34.02 si a sarurilor de la pozitiile nr. de la 28.43 pana la 28.46. Se clasifica aici, de exemplu, naftenatele de calciu, de bariu, de zinc, de mangan, de aluminiu, de cobalt, de crom, de plumb, dintre care unele sunt utilizate pentru obtinerea sicativilor sau aditivilor pentru uleiuri minerale, precum si naftenatele de cupru, utilizate pentru prepararea fungicidelor.
2) Amestecurile neaglomerate de carburi metalice (carbura de tungsten, de molibden etc.) intre ele sau cu lianti metalici (de exemplu cobalt), pentru fabricarea placutelor de scule sau a articolelor similare de la pozitia nr. 82.09.
3) Aditivii preparati pentru cimenturi, mortare sau betoane, de exemplu, preparatele antiacide pe baza de silicati de sodiu sau de potasiu si de fluorsilicati de sodiu sau potasiu, precum si preparatele destinate a fi adaugate la cimenturi pentru a le face impermeabile (ingloband chiar sapun) de exemplu, preparatele pe baza de oxid de calciu, de acizi grasi etc.
4) Mortare si betoane, nerefractare.
5) Sorbitolul, altul decat cel de la pozitia nr. 29.05.
Aceasta categorie cuprinde in special siropurile de sorbitol (D-glucitol) continand alti polioli si al caror continut de D-glucitol este in general cuprins intre 60% si 80% (raportat la extractul uscat). Aceste produse sunt obtinute prin hidrogenarea siropurilor de glucoza cu continut ridicat de di- si polizaharide, dar fara sa se efectueze vreun proces de izolare. Sunt greu cristalizabile si sunt utilizate intr-un mare numar de industrii (in special produse alimentare, cosmetice sau farmaceutice, materiale plastice, materiale textile).
Sorbitolul, care corespunde conditiilor de la Nota 1 a Capitolului 29, este clasificat la pozitia nr. 29.05. Sorbitolul de acest tip, in mod obisnuit este obtinut prin hidrogenarea glucozei sau a zaharului intervertit.
6) Amestecurile de carbura de calciu, de carbonat de calciu si alte materiale, cum sunt carbonul sau fluorura de calciu, preparate pentru a fi utilizate ca produse de desulfurare in siderurgie.
7) Cristalele cultivate (altele decat elementele optice) de oxid de magneziu sau de saruri halogenate ale metalelor alcaline sau alcalino-pamantoase (de fluorura de calciu sau de litiu, de clorura de potasiu sau de sodiu, de bromura de potasiu, de bromoiodura de potasiu etc.), cu o greutate unitara de minimum 2,5 g sau mai mult. Elementele optice din cristale cultivate fac parte din pozitia nr. 90.01.
Cristalele cultivate (altele decat elementele optice) cu o greutate unitara sub 2,5 g, se clasifica la Capitolul 28, la pozitia nr. 25.01 (cristale de clorura de sodiu) sau la pozitia nr. 31.04 (cristale de clorura de potasiu).
8) Sulfonatii de petrol insolubili in apa, se obtin din petrol sau din fractiuni ale petrolului prin sulfonare, in special cu acid sulfuric, cu oleum sau cu anhidra sulfurica dizolvate in anhidrida sulfuroasa lichida, acest tratament fiind in general urmat de o neutralizare. Este de mentionat ca sulfonatele de petrol solubile in apa, precum cele ale metalelor alcaline, de amoniu sau de etanolamine, se clasifica la pozitia nr. 34.02.
9) Policlorodifenilii (amestecuri din derivati clorali de difanil) si cloroparafinele.
Policlorodifenilii si cloroparafinele solide prezentand caracteristicile cerii artificiale, se clasifica la pozitia nr. 34.04.
10) Polietilenglicolii in amestecuri, cu o greutate moleculara foarte mica, de exemplu amestecurile de di-, tri- si tetraetilenglicoli.
Ceilalti polietilenglicoli se clasifica la pozitia nr. 39.07, sau daca prezinta caracter de ceara artificiala, la pozitia nr. 34.04.
11) Amestecurile de mono-, di-, si tri-, esteri ai acizilor grasi ai glicerolului, utilizate ca emulsionate pentru corpi grasi.
Totusi, produsele de acest gen prezentand caracteristici de ceara artificiala, se clasifica la pozitia nr. 34.04.
12) Uleiurile de fusel, obtinute in cursul rectificarii mucilagiilor.
13) Uleiul Dippel (uleiuri de os, gudroane de os), obtinut prin distilarea pirogenata a oaselor sau a coarnelor de rumegatoare. Este un lichid negricios, foarte vascos, cu un miros dezgustator, utilizat in principal la prepararea insecticidelor sau a bazelor piridice.
14) Schimbatorii de ioni (inclusiv schimbatorii de baze si schimbatorii de acizi), altii decat polimerii din Capitolul 39. Acestia sunt compusi insolubili care, pusi in contact cu o solutie a unui electrolit, printr-o reactie reversibila, schimba unul din ionii lor cu un ion al unui compus dizolvat in solutie. Aceasta proprietate a schimbarilor de ioni este folosita eficient in industrie pentru eliminarea, de exemplu, a sarurilor de calciu sau de magneziu din apele puternic calcaroase (apa dura), destinate alimentarii cazanelor, in industria textilelor sau vopsitului, in procesul de albire etc. Sunt utilizati, de asemenea, pentru transformarea apei sarate in apa potabila sau pentru alte utilizari. Printre ei se pot mentiona zeolitii sidici artificiali (aluminosilicali).
15) Preparatele dezincrustante (denumite si detartrante, antitartru sau turtrifuge), pe baza de carbonat sau silicat de sodiu, de materiale tanice etc. Adaugate apelor dure, aceste preparate au un efect de precipitare, sub forma de noroi evacuabil, a majoritatii materialelor incrustante (saruri de calciu sau magneziu) dizolvate in aceste ape, prevenind astfel depunerile calcaroase care s-ar putea forma in fierbatoare, in tevile cazanelor cu aburi sau ale altor aparate in care circula apa.
16) Oxilitul (sau piatra cu oxigen), rezulta adaugand la peroxidul de sodiu cantitati mici de produse (de exemplu saruri de cupru sau de nichel). Este utilizat pentru a regulariza degajarea oxigenului in cursul imersiei in apa. Oxilitul se prezinta deseori sub forma de cuburi sau placi.
17) Aditivii pentru durificarea lacurilor si a cleiurilor, de exemplu cei compusi dintr-un amestec de clorura de amoniu si uree.
18) Compusii absorbanti pe baza de bariu, zirconiu etc., este utilizat la avansarea gradului de vidare in tuburile sau in valvele electrice. Aceste produse sunt prezentate in general in pastile, tablete sau sub forme similare sau si pe tevi sau fire metalice.
19) Produsele encrivore (adica pentru indepartarea cernelii), conditionate in ambalaje pentru vanzarea cu amanuntul. Constau in mod obisnuit din solutiile apoase ale unor produse cu compozitie chimica definita. In functie de tipul de cerneala, este necesar un singur produs (de exemplu o solutie apoasa de cloramina sau doua produse diferite cu functiuni complementare). In acest ultim caz, sunt puse in acelasi ambalaj doua flacoane, unul continand, de exemplu, o solutie apoasa de bisulfit de sodiu, celalalt, o solutie apoasa de permanganat de potasiu.
20) Produsele pentru corectarea matritelor tipografice pentru hartie (ciclostiluri), conditionate in ambalaje pentru vanzarea cu amanuntul. Constau in mod obisnuit din lacuri celulozice colorate in roz, continute in flacoane mici ale caror capace sunt echipate deseori cu o pensula.
Aceste lacuri sunt excluse din aceasta pozitie, daca ele nu sunt conditionate pentru vanzarea cu amanuntul, pentru aceasta utilizare. Diluantii organici compusi pentru aceste lacuri se clasifica la pozitia nr. 38.14.
21) Lichidele corectoare conditionate in ambalaje pentru vanzarea cu amanuntul. Sunt lichide opace (de culoare alba sau alta culoare) care constau in esenta din pigmenti, lianti si solventi, utilizate pentru mascarea erorilor de text sau a altor marcaje indezirabile in textele dactilografiate, manuscrise, fotocopii, file sau planse pentru tiparire in offset sau articole similare. Sunt prezentate in mod obisnuit in flacoane cu un continut mic (capacul deseori este echipat cu o pensula), in cutii sau sub forma de stilou.
Diluantii organici compusi pentru aceste lichide se clasifica la pozitia nr. 38.14.
22) Preparatele oenologice, utilizate in special pentru limpezirea (cleirea) vinului si preparatele pentru limpezirea celorlalte bauturi fermentate. Au la baza adeseori, polivinilpirolidona sau substante gelatinoase sau albuminoase, cum sunt ihtiocolul, gelatina, spuma perlata de Irlanda si albusul de ou. Totusi, preparatele continand enzime, sunt excluse de aici (pozitia nr. 35.07).
23) Materialele de umplutura (extendoare) compozite pentru vopsele. Acestea sunt preparate sub forma de prafuri care se adauga in mod frecvent la vopsele (altele decat vopselele de apa) in scopul ieftinirii lor si in anumite cazuri si cu efect de imbunatatire a anumitor calitati (facilitarea dispersiei pigmentilor coloranti, de exemplu). Ei sunt utilizati, de asemenea, la fabricarea vopselelor de apa, unde ei au rolul de pigmenti. Aceste preparate constau din amestecuri de doua sau mai multe produse naturale (creta, sulfat de bariu natural, ardezie, dolomita, carbonat de magneziu natural, ghips, azbest, mica, talc, calcit etc.), din amestecuri de produse naturale de tipurile mentionate mai sus cu produse chimice sau din amestecuri intre ele ale produselor chimice (de exemplu, amestecuri de hidroxid de aluminiu si de sulfat de bariu).
Aceasta categorie de produse cuprinde, de asemenea, carbonatul de calciu natural (alb de Champagne) macinat fin si la care fiecare particula a fost inglobata, printr-un tratament special, intr-o pelicula hidrofuga de acid stearic.
24) Preparatele pentru anumite produse ceramice (dinti artificiali, de exemplu). Constau in special, din amestecuri pe baza de caolin, de cuart si de feldspat.
25) Indicatoarele fuzibile (conuri Seger etc.) pentru controlul temperaturii in cuptoare. Acestea sunt articole mici, in general de forma piramidala, formate din substante similare celor care intra in compozitia pastelor ceramice sau a preparatelor vitrifiabile. Compozitia lor a fost studiata pentru ca ele sa se inmoaie si sa se topeasca la o temperatura bine definita. Ele permit, de exemplu, supravegherea arderii obiectelor ceramice.
26) Varul sodat, obtinut prin impregnarea cu soda caustica a varului pur si utilizat pentru absorbirea bioxidului de carbon in aparatele de respirare cu recircularea aerului pentru anestezie, in submarine etc. Varul sodat, prezentat ca reactiv de laborator, este exclus (pozitia nr. 38.22).
27) Gelul de silice hidratat, colorat cu saruri de cobalt, utilizat ca deshidratant si care isi schimba culoarea daca nu mai poate actiona.
28) Preparatele antirugina. Este vorba de preparate pe baza, de exemplu, de acid fosforic, care actioneaza pe cale chimica pentru prevenirea ruginirii.
Preparatele antirugina pe baza de lubrifianti se clasifica la pozitiile nr. 27.10 sau 34.03, dupa caz.
29) Preparatele (de exemplu, comprimate) constand dintr-un amestec de zaharina sau sarurile ei si de substante, ca bicarbonatul de sodiu (hidrogenocarbonat de sodiu) si acidul tartric in special, care nu sunt substante alimentare, utilizate in scopul indulcirii.
30) Sarurile pentru sarat, care constau din clorura de sodiu, la care s-a adaugat nitrit de sodiu (saruri nitritate) sau nitrat de sodiu (saruri nitratate).
Aceleasi produse la care s-a adaugat zahar, se clasifica la pozitia nr. 21.06.
31) Anumite elemente nemontate, taiate, din materiale piezo-electrice (altele decat cuartul, turmalina etc., de la pozitiile nr. 71.03 sau 71.04).
Materialele cel mai des utilizate la producerea elementelor piezo-electrice, clasificate aici, sunt:
a) Sarea Seignette sau sarea Rochelle (tartrat dublu de potasiu si de sodiu tetrahidratat): tartratul de etilendiamina; ortomonofosfatii de amoniu, de rubidiu, de cesiu si cristalele mixte ale acestora din urma.
b) Titanatul de bariu, zircotitanatul de plumb; metaniobatul de plumb; zircotitanatul dublu de plumb si de strontiu; titanatul de calciu etc.
Se pot obtine prin taierea de precizie in sensul axei lor electrice, a cristalelor cultivate, de inalta calitate. Cristalele netaiate urmeaza regimul lor propriu - Capitolul 28 sau 29 - daca ele constituie compusi cu compozitie chimica definita, prezentati separat; in caz contrar se clasifica la aceasta pozitie.
Sunt, de asemenea, clasificate aici elementele policristaline polarizate ale produselor vizate la alineatul b), nemontate.
32) Preparatele pentru facilitarea aderentei curelelor de transmisie, care constau din corpuri grase, abrazivi etc., chiar continand in greutate 70% si mai mult uleiuri de petrol sau de minerale bituminoase.
33) Produsele intermediare de la fabricatia anumitor substante terapeutice (de exemplu, antibiotice), obtinute cu ajutorul microorganismelor prin fermentatie, filtrare si prima extractie, necontinand, in general, mai mult de 70% substante active; de exemplu, turtele alcaline, care sunt produse intermediare de la fabricatia clortetraciclinei (aureomicina), constituite din miceliu inactiv, adaos de filtrare si, intr-o proportie de 10% pana la 15%, clortetraciclina.
34) Articolele producand un efect luminos prin fenomenul de chimiluminescenta, de exemplu, batonasele, in care efectul luminos este obtinut printr-o reactie chimica intre esteri de tipul oxalic si peroxidul de hidrogen, in prezenta unui solvent si a unei componente fluorescente.
35) Preparatele destinate sa faciliteze demararea motoarelor cu benzina, continand eter dietilic si uleiuri de petrol, intr-o proportie de minimum 70% in greutate, precum si alte elemente, eterul dietilic formand elementul de baza.
36) Praful format din cca 30% faina de secara, o cantitate aproape egala de celuloza de lemn, ciment, clei si creta, si utilizat, dupa ce a fost amestecat cu apa, ca pasta de modelare. Totusi, pozitia nu cuprinde pastele de modelare preparate din pozitia nr. 34.07.
37) "Pigmentul mat" compus dintr-o sare de aluminiu a unui acid rezinic modificat si ale carui particule sunt inglobate in eter de celuloza destinat sa le protejeze impotriva solventului si sa previna formarea unor depuneri.
38) Pastele de solzi de peste sau "guano" de peste, constand dintr-o pasta argintie bruta obtinuta tratand solzii de peste in prezenta white spirt-ului si destinate datorita guaninei continute sa fie utilizate dupa rafinare, pentru fabricarea esentei de Orient (esenta de perle).
39) Cristalele de bromoiodura de taliu, constituite dintr-o solutie solida de bromura si iodura, utilizate pentru proprietatilor lor optice (transparenta ridicata fata de razele infrarosii).
40) Produsele gelifiante, cu compozitie chimica nedefinita, constand dintr-un montmorillonit supus unui tratament special destinat a-l face organotil, se prezinta sub forma unui praf de un alb cremos, utilizate pentru fabricarea numeroaselor preparate organice (vopsele, lacuri, dispersii vinilice, ceara, adezivi, masticuri, cosmetice etc.).
41) Acizii grasi industriali:
1°) Dimerizati.
2°) Trimerizati.
3°) Esterifiati prin alcool amilic, apoi epoxidati.
42) Aglomeratul, pe baza de oxid molibdic tehnic, de carbon si de acid boric, preparat in vederea utilizarii ca o compozitie de aport la fabricarea otelurilor.
43) Produsul prezentat sub forma de praf, denumit comercial "oxid gri" sau "oxid negru" sau uneori impropriu "praf de plumb", preparat special compus dintr-un amestec de monooxid de plumb (65% pana la 80%) si plumb metalic (pentru surplus), obtinut prin oxidarea controlata a plumbului pur in cursul operatiei de concasare in moara cu bile, utilizat la fabricarea placilor de acumulator.
44) Amestecurile de izomeri a doi compusi organici diferiti, izomerii de divinilbenzen (proportie tipica de 25% pana la 45%) si izomerii de etilvinilbenzen (proportie tipica de 33% pana la 50%), utilizati ca agenti de reticulare in rasinile de polistiren, in care cele doua grupe de izomeri participa la reticulare.
45) Amestecurile utilizate pentru ingrosarea sau stabilizarea emulsiei in preparatele chimice sau ca aglomeranti la fabricarea morilor abrazive, constand din produse facand parte fie din pozitii distincte, fie din aceeasi pozitie din Capitolul 25, chiar cu materiale clasificate in alte Capitole si avand una din compozitiile de mai jos:
- Amestec de diverse argile.
- Amestec de diverse argile si de feldspat.
- Amestec de argila, feldspat praf si borax natural (tincal) pulverizat.
- Amestec de argila, de feldspat si de silicat de sodiu.
46) Amestecurile utilizate ca suporti de cultura, cum sunt pamanturile de inlocuire, constand din produsele care fac parte din Capitolul 25 (pamanturi, nisipuri, argile), chiar daca acestea contin cantitati mici de elemente fertilizante: azot, fosfor sau potasiu.
Totusi, sunt excluse amestecurile de turba cu nisip si argila al caror caracter esential este conferit de catre turba (pozitia nr. 27.03).
47) Pastele avand la baza gelatina, utilizate pentru reproduceri grafice, rulouri de imprimerie si pentru utilizari similare. Compozitia acestor paste este variabila, dar elementul esential al lor este gelatina, la care se adauga in proportii variabile dextrina, sulfat de bariu pentru paste de copiere, glicerol sau zahar si materiale de umplutura (caolin etc.) pentru pastele pentru rulourile de imprimerie de la masinile de imprimat.
Aceste paste raman cuprinse aici, fie ca sunt prezentate in masa (cutii, bidoane etc.) sau gata pentru utilizare (in general pe hartie sau pe tesatura).
Rulourile de imprimerie de la masinile de imprimat acoperite cu paste, se clasifica la pozitia nr. 84.43.
C. - PRODUSE REZIDUALE ALE INDUSTRIEI CHIMICE SAU ALE INDUSTRIILOR CONEXE, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTE POZITII ALE NOMENCLATURII.
1) Oxizii de fier alcalinizati pentru epurarea gazelor (in particular, a gazului de huila), sunt obtinuti ca subproduse ale unuia dintre procedeele de extractie a aluminiului pornind de la bauxita. In afara de oxizii de fier, aceste subproduse mai contin carbonat de sodiu, silice etc.
2) Produsele reziduale de la fabricatia antibioticelor (denumite turte sau cakes), continand cantitati foarte mici de antibiotice, putand fi utilizate pentru prepararea alimentelor compuse, destinate animalelor.
3) Apele amoniacale. Constituie partea apoasa a gudronului de huila brut rezultand de la condensarea gazului de huila; ele sunt, de asemenea, rezultatul absorbtiei de amoniac in apele de spalare a gazului de iluminat. Inainte de a fi transportate, ele sufera de obicei o concentrare. Se prezinta in starea unui lichid brun, utilizat la fabricarea sarurilor amoniacale (in particular a sulfatului de amoniac) sau a solutiilor apoase epurate si concentrate de amoniac gaz.
4) Amoniacul rezidual (amoniacul crud). Dupa tratamentul fizic destinat eliminarii sub forma de ape amoniacale a celei mai mari parti a amoniacului pe care a retinut-o, inainte de livrare gazul de huila este tratat cu ajutorul unei mase epurante, constituite in mod obisnuit din oxid feric hidratat (hematit brun), din rumegus de lemn si din sulfat de calciu. Aceasta masa epuranta, epuizata, este formata dintr-un amestec de sulf, de albastru de Prusia, de o cantitate mica de saruri amoniacale si de alte produse, care constituie amoniacul rezidual (crud). Amoniacul crud se prezinta in general sub forma de prafuri sau granule, de o culoare, care variaza de la verzui la maroniu, avand un miros neplacut. Este utilizat pentru extractia de sulf sau de cianuri (in particular a albastrului de Prusia), sau ca ingrasamant sau insecticid.
Sunt, de asemenea, excluse:
a) Subprodusele terpenice reziduale de la deterpenarea uleiurilor esentiale (pozitia nr. 33.01).
b) Lesiile reziduale de la fabricarea pastelor de celuloza (pozitia nr. 38.04).
c) Agentii de apretare sau finisare si celelalte produse sau preparate in industria textila, industria hartiei, industria pielei sau in industriile similare, de la pozitia nr. 38.09
d) Amestecurile de materii minerale pentru utilizare ca izolanti termici sau acustici sau pentru absorbtia sunetului, de la pozitia nr. 68.06 sau amestecurile pe baza de azbest sau pe baza de azbest si carbonat de magneziu, de la pozitia nr. 68.12.
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 3824.71 si 3824.79
Subpozitiile nr. 3824.71 si 3824.79 includ amestecurile care contin derivati perhalogenati de hidrocarburi aciclice ce contin cel putin doi halogenati diferiti, inclusiv amestecuri din acesti derivati perhalogenati cu alte substante, cum ar fi benzenul.
Schimburile comerciale al caror obiect il fac amestecurile continand hidrocarburi aciclice perhalogenate doar cu fluor si clor sunt reglementate de Protocolul de la Montreal relativ la substantele care diminueaza stratul de ozon.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
