Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
MINEREURI, ZGURA SI CENUSA
Note de Capitol.
1. - Capitolul nu cuprinde:
a) zgura si deseurile industriale similare preparate sub forma de macadam (pozitia nr. 25.17);
b) carbonatul de magneziu natural (magnezita), chiar calcinat (pozitia nr. 25.17);
c) zgura alcalina (de fosforizare) din Capitolul 31;
d) lana de zgura, de roca sau lana minerala similara (pozitia nr. 68.06);
e) deseuri si resturi de metale pretioase sau de metale placate sau dublate cu metale pretioase; alte deseuri si resturi continand metale pretioase sau compusi de metale pretioase de tipul celor utilizate in special pentru recuperarea metalelor pretioase (pozitia nr. 71.12);
f) metale de cupru, de nichel si de cobalt, obtinute prin topirea minereurilor (Sectiunea XV);
2) In sensul prevederilor pozitiilor nr. 26.01 pana la 26.17, prin minereuri se inteleg sortimentele mineralogice efectiv utilizate, in metalurgie, pentru extragerea mercurului, a metalelor de la pozitia nr. 28.44 sau a metalelor din Sectiunile XIV sau XV, chiar daca sunt destinate unor scopuri nemetalurgice, dar cu conditia ca acestea sa nu fi fost supuse altor prelucrari decat cele la care sunt supuse minereurile din industria metalurgica.
3) Pozitia nr. 26.20 nu cuprinde decat cenusa si reziduurile de tipul celor utilizate in industrie la extractia metalelor sau la fabricarea compusilor metalici.
CONSIDERATII GENERALE
Pozitiile nr. 26.01 pana la 26.17 cuprind numai minereurile metalurgice si concentratele lor care:
A) Sunt sortimente mineralogice efectiv utilizate, in industria metalurgica, pentru extragerea metalelor din Sectiunile XIV sau XV, a mercurului sau a metalelor de la pozitia nr. 28.44 chiar daca ele sunt destinate unor scopuri nemetalurgice, si
B) Nu au fost supuse altor prelucrari decat cele la care sunt in mod normal supuse minereurile din industria metalurgica.
Termenul "minereuri" desemneaza compusii metalici asociati cu substantele in mijlocul carora au luat nastere in natura si cu care sunt extrase din mina. Termenul desemneaza, de asemenea, metalele in stare nativa inglobate in ganga lor (de exemplu nisipuri metalifere).
De cele mai multe ori minereurile nu sunt comercializate decat dupa ce au fost "preparate" in vederea unor operatii metalurgice succesive. Printre tratamentele de preparare, cele mai importante sunt cele care au drept scop concentrarea minereului.
Termenul "concentrate" desemneaza, in sensul pozitiilor nr. 26.01 pana la 26.17, acele minereuri, care au suferit anumite tratamente speciale avand ca efect eliminarea partiala sau totala a substantelor straine, fie fiindca acestea ar putea fi o piedica pentru operatiile metalurgice ulterioare, fie din motive de economie la transport.
Tratamentele admise in cadrul pozitiilor nr. 26.01 pana la 26.17 pot consta din operatii fizice, fizico-chimice sau chimice, cu conditia sa fie vorba de tratamente efectuate in mod normal pentru prepararea minereurilor in vederea extragerii metalelor. Cu exceptia modificarilor datorate calcinarii, prajirii sau arderii (cu sau fara aglomerare), aceste operatii nu trebuie sa modifice compozitia chimica a compusului de baza care furnizeaza metalul dorit.
Printre operatiile fizice sau fizico-chimice se pot cita concasarea, macinarea, separarea magnetica, separarea gravimetrica, flotarea, trierea, clasarea, aglomerarea pudrelor (de obicei prin sinterizare sau prin peletizare), in granule, bile, brichete, chiar cu adaugarea unor cantitati mici de lianti, uscarea, calcinarea, prajirea oxidanta, prajirea reducatoare etc. In schimb nu sunt admise prajirea sulfatanta, prajirea cloruranta si altele similare.
Operatiile chimice sunt destinate sa elimine materialele nedorite (de exemplu prin dizolvare).
Sunt excluse concentratele de minereuri obtinute prin alte tratamente decat calcinarea sau prajirea, modificand compozitia chimica sau structura cristalografica a minereului de baza (Capitolul 28, in special). Aceeasi este si situatia produselor mai mult sau mai putin pure obtinute prin schimbari repetate ale starii fizice (cristalizare fractionata, sublimare, etc.), chiar daca compozitia chimica a minereului de baza nu sufera, in acest caz, nici o modificare.
Din minereurile pozitiilor nr. 26.01 pana la 26.17 se extrag pe scara industriala:
1) Metalele pretioase in sensul Capitolului 71 (argint, aur, platina, iridiu, osmiu, paladiu, rodiu si ruteniu).
2) Metalele comune in sensul sectiunii XV (fier, cupru, nichel, aluminiu, plumb, zinc, cositor, tungsten (wolfram), molibden, tantal, cobalt, bismut, cadmiu, titan, zirconiu, antimoniu, mangan, crom, germaniu, vanadiu, beriliu. galiu, hafniu, indiu, niobiu (colombiu), reniu si taliu).
3) Mercurul de la pozitia nr. 28.05.
4) Metalele de la pozitia nr. 28.44.
In unele cazuri minereurile se folosesc pentru obtinerea aliajelor de metale, cum sunt feromanganul sau ferocromul.
In lipsa unor dispozitii contrare, minereurile si concentratele constituite din mai multe sortimente mineralogice trebuie sa fie clasificate la pozitiile nr. 26.01 pana la 26.17, dupa caz, prin aplicarea Regulei interpretative generale 3b) sau, daca aceasta din urma este inoperanta, prin aplicarea regulei 3c).
Sunt excluse de la pozitiile nr. 26.01 pana la 26.17:
a) Compusii naturali ai metalelor enumerate mai sus:
1°) Daca sunt clasificati intr-o alta pozitie (de exemplu piritele de fier neprajite (pozitia nr. 25.02), criolitul natural si chiolitul natural (pozitia nr. 25.27)).
2°) Daca nu sunt utilizati pe scara industriala pentru extragerea acestor metale (de exemplu pamanturile colorante si alaunitul sau piatra de alaun (pozitia nr. 25.30), pietrele pretioase si semipretioase (Capitolul 71)).
b) Minereurile utilizate actualmente pentru extractia magneziului, adica dolomita (pozitia nr. 25.18) magnezitul sau giobertitul (pozitia nr. 25.19) si carnalitul (pozitia nr. 31.04)
c) Compusii naturali ai metalelor alcaline sau alcalinopamantoase de la pozitia nr. 28.05 (sodiu, litiu, potasiu, rubidiu, cesiu, calciu, strontiu, bariu), in special clorura de sodiu (pozitia nr. 25.01), baritina si witheritul (pozitia nr. 25.11), spatul de Islanda, aragonitul, stontianitul si celestitul (pozitia nr. 25.30).
d) Metalele in starea nativa, adica pepitele, granulele etc., ca si aliajele naturale, separate de ganga lor, care apartin de Sectiunea XIV sau XV.
e) Minereurile metalelor pamanturilor rare de la pozitia nr. 25.30.
26.01 - MINEREURI DE FIER SI CONCENTRATELE LOR, INCLUSIV PIRITELE DE FIER PRAJITE (CENUSA DE PIRITE).
- Minereuri de fier si concentratele lor, altele decat piritele de fier prajite (cenusi de pirite):
2601.11 -- Neaglomerate
2601.12 -- Aglomerate
2601.20 - Pirite de fier prajite (cenusa de pirite)
Principalele minereuri clasificate in general la aceasta pozitie sunt:
a) Hematitele rosii (oligist, martit etc.) care sunt oxizi de fier si hematitele brune (minete), care sunt oxizi hidratati de fier continand carbonati de fier si de calciu.
b) Limonitul, oxid hidratat de fier.
c) Magnetita, oxid magnetic de fier (oxid fero-feric).
d) Sideritul sau salibitul, carbonat natural de fier.
e) Piritele de fier prajite, sau cenusa de pirite, chiar aglomerate.
Sunt de asemenea cuprinse aici minereurile de fier si concentratele lor, cu un continut de mangan sub 20% din greutatea produsului uscat (minereurile si concentratele lor fiind incalzite la o temperatura cuprinsa intre 105 si 110°C) (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 26.02). Dupa continutul lor de mangan, aceste minereuri sunt cunoscute fie ca minereuri manganifere de fier, fie ca minereuri feruginoase de mangan.
Pozitia nu cuprinde magnetitul macinat fin si alte minereuri de fier macinate fin pentru a fi utilizat drept pigment (Capitolul 32).
26.02 - MINEREURI DE MANGAN SI CONCENTRATELE LOR, INCLUSIV MINEREURILE DE MANGAN FERUGINOASE SI CONCENTRATELE LOR, CU UN CONTINUT MINIM DE MANGAN DE 20% DIN GREUTATEA PRODUSULUI USCAT.
Principalele minereuri clasificate la aceasta pozitie sunt:
a) Braunitul, sescvioxid de mangan.
b) Dialogitul (sau rodocrozitul), carbonat de mangan.
c) Hausmanitul, oxid salin de mangan.
d) Manganitul sau acerdezul sescvioxid hidratat de mangan.
e) Psilomelanul, dioxid hidratat de mangan.
f) Piroluzitul, dioxid de mangan.
Sunt cuprinse de asemenea aici minereurile de mangan feruginoase si concentratele lor, cu un continut de mangan de minimum 20% din greutatea produsului uscat (minereurile si concentratele fiind incalzite la o temperatura cuprinsa intre 105 si 110°C); minereurile si concentratele lor avand un continut de mangan interior valorii de 20% din greutatea produsului uscat, sunt excluse de aici (pozitia nr. 26.01).
Pozitia nu cuprinde piroluzitul tratat pentru a fi utilizat in pile electrice uscate (pozitia nr. 25.30).
26.03 - MINEREURI DE CUPRU SI CONCENTRATELE LOR.
Principalele minereuri clasificate in general la aceasta pozitie sunt:
a) Atacamitul, hidroxiclorura naturala de cupru.
b) Azuritul, carbonat bazic de cupru.
c) Bornitul (sau erubescitul), sulfura de cupru si de fier.
d) Burnonitul, sulfura de cupru, de plumb si de antimoniu.
e) Brochantitul, sulfat baric de cupru.
f) Calcozina (sau calcozitul), sulfura de cupru.
g) Calcopirita (sau pirita de cupru), sulfura de cupru si de fier.
h) Crisocolul, silicat hidratat de cupru.
i.j) Covelina (covelitul), sulfura de cupru.
k) Cupritul, oxid cupros.
l) Dioptazul, silicat de cupru.
m) Minereurile de cupru cenusii (de multe ori argentifere), sulfura de cupru si de antimoniu (tetraedrit sau Fahlerz) si sulfura de cupru si de arsenic (tenantit sau enargit).
n) Malachitul, carbonat bazic de cupru.
o) Tenoritul (sau melaconitul), oxid cupric.
26.04 - MINEREURI DE NICHEL SI CONCENTRATELE LOR.
Principalele minereuri clasificate in general la aceasta pozitie sunt:
a) Garnieritul, silicat dublu de nichel si magneziu.
b) Nichelina sau nicolita, arseniura de nichel.
c) Pentlanditul, sulfura de nichel si de fier.
d) Pirotina sau pirotita nichelifera, sulfura de fier nichelifera.
26.05 - MINEREURI DE COBALT SI CONCENTRATELE LOR.
Principalele minereuri clasificate in general la aceasta pozitie sunt:
a) Cobaltina, sulfoarseniura de cobalt.
b) Eterogenitul, oxid hidratat de cobalt.
c) Lineitul, sulfura de cobalt si de nichel.
d) Smaltina, arseniura de cobalt.
26.06 - MINEREURI DE ALUMINIU SI CONCENTRATELE LOR.
Pozitia cuprinde bauxita (alumina hidratata continand proportii variabile de oxid de fier, de silice etc.).
Pozitia cuprinde si bauxita tratata termic (1200°C pana la 1400°C), care poate fi utilizata in metalurgie la fabricarea aluminiului (procedeu prin reductie carbotermica in cuptor electric, procedeul Gross etc.) sau in alte scopuri (fabricarea materialelor abrazive, in special).
26.07 - MINEREURI DE PLUMB SI CONCENTRATELE LOR.
Principalele minereuri clasificate in general la aceasta pozitie sunt:
a) Anglezitul, sulfat de plumb.
b) Cerutitul, carbonat de plumb.
c) Galena, sulfura de plumb, de multe ori argentifere.
d) Piromorfitul, clorofosfat de plumb.
26.08 - MINEREURI DE ZINC SI CONCENTRATELE LOR.
Principalele minereuri clasificate la aceasta pozitie sunt:
a) Blenda (sfalerit), sulfura de zinc.
b) Calamina (sau hemimorfit), hidrosilicat de zinc.
c) Smithsonitul, carbonat de zinc.
d) Zincitul, oxid de zinc.
26.09 - MINEREURI DE COSITOR (DE STANIU) SI CONCENTRATELE LOR.
Principalele minereuri clasificate la aceasta pozitie sunt:
a) Casiteritul, bioxid de staniu.
b) Stanitul, sulfura de staniu, de cupru si de fier.
26.10 - MINEREURI DE CROM SI CONCENTRATELE LOR.
Pozitia cuprinde cromitul (sau minereu cromat de fier), care este un oxid de crom si de fier.
26.11 - MINEREURI DE TUNGSTEN SI CONCENTRATELE LOR
Principalele minereuri clasificate la aceasta pozitie sunt:
a) Ferberitul, tungstat de fier.
b) Hubnerita, tungstat de mangan.
c) Scheelitul, tungstat de calciu.
d) Wolframitul, tungstat de fier si de mangan.
26.12 - MINEREURI DE URANIU SAU DE TORIU SI CONCENTRATELE LOR.
2612.10 - Minereuri de uraniu si concentratele lor
2612.20 - Minereuri de toriu si concentratele lor
Principalele minereuri de uraniu clasificate la aceasta pozitie sunt:
a) Autenitul, fosfat hidratat de uraniu si de calciu.
b) Branerita, titanat de uraniu.
c) Carnotitul, vanadat hidratat de uraniu si de potasiu.
d) Cofinita, silicat de uraniu.
e) Davidita, titanat de uraniu si de fier.
f) Parsonsitul, fosfat hidratat de uraniu si de plumb.
g) Pehblenda si uraninitul, oxid basic de uraniu.
h) Torbernitul (sau calcolitul), fosfat hidratat de uraniu si de cupru.
i.j) Tiuiamunita, vanadat hidratat de uraniu si de calciu.
k) Uranofanul, silicat de calciu si de uraniu.
l) Uranotorianita, oxid de uraniu si de toriu.
Principalele minereuri de toriu clasificate la aceasta pozitie sunt:
a) Monazitul, fosfat de toriu si de pamanturi rare.
b) Toritul, silicat hidratat de toriu.
Pozitia nu cuprinde produsele denumite comercial "concentrate" de uraniu, obtinute prin alte tratamente decat cele practicate in mod normal in vederea utilizarii metalurgice (pozitia nr. 28.44).
26.13 - MINEREURI DE MOLIBDEN SI CONCENTRATELE LOR.
2613.10 - Prajite
2613.90 - Altele
Principalele minereuri de molibden clasificate in general la aceasta pozitie sunt:
a) Molibdenitul, sulfura de molibden.
b) Wulfenitul, molibdat de plumb.
Sunt de asemenea cuprinse aici si concentratele de molibdenit prajite (oxid molibdic tehnic obtinut prin simpla prajire a concentratelor de molibdenit).
Pozitia nu cuprinde molibdenitul tratat pentru a servi ca lubrifiant (pozitia nr. 25.30).
26.14 - MINEREURI DE TITAN SI CONCENTRATELE LOR.
Principalele minereuri clasificate la aceasta pozitie sunt:
a) Ilmenitul, titanat de fier.
b) Rutilul, anatasul, brookita, oxizi de titan.
Pozitia nu cuprinde minereurile de titan macinate fin pentru a servi ca pigment (Capitolul 32).
26.15 - MINEREURI DE NIOBIU, DE TANTAL, DE VANADIU SAU DE ZIRCONIU SI CONCENTRATELE LOR.
2615.10 - Minereuri de zirconiu si concentratele lor
2615.90 - Altele
Principalele minereuri de zirconiu clasificate in general la aceasta pozitie sunt:
a) Baddeleyitul, oxid de zirconiu
b) Zirconul si nisipul de zircon, silicati de zirconiu; zirconul avand caracteristicile unei pietre pretioase sau semipretioase este clasificat la pozitia nr. 71.03.
Principalele minereuri de niobiu (colombiu) si de tantal clasificate in general la aceasta pozitie sunt niobitul (colombitul) si tantalitul, care sunt ambele tantalniobati de fier si de mangan.
Principalele minereuri de vanadiu clasificate in general la aceasta pozitie sunt:
a) Descloizitul, vanadat bazic de plumb si de zinc.
b) Patronitul, sulfura de vanadiu.
c) Roscoelitul, mica vanadifera, vanadosilicat complex de aluminiu si magneziu.
d) Vanadinitul, clorovanadat de plumb.
Oxizii de vanadiu topiti, obtinuti prin alte tratamente decat calcinarea sau prajirea, rezultand modificarea compozitiei chimice sau structurii cristalografice a minereului de baza, sunt exclusi (Capitolul 28, in general).
Pozitia nu cuprinde nisipul de zircon micronizat pentru a fi intrebuintat ca opacifiant in emailare (pozitia nr. 25.30).
26.16 - MINEREURI DE METALE PRETIOASE SI CONCENTRATELE LOR.
2616.10 - Minereuri de argint si concentratele lor
2616.90 - Altele
Principalele minereuri clasificate in general la aceasta pozitie sunt:
a) Argiroza (argentit sau acantit), sulfura de argint.
b) Calaveritul, telurura de aur si de argint.
c) Cerargiritii (argint cornos), cloruri si ioduri de argint.
d) Polibazitul, sulfura de argint si de antimoniu.
e) Proustitul, sulfura de argint si de arsenic.
f) Pirargiritul, sulfura de argint si de antimoniu.
g) Stefanitul, sulfura de argint si de antimoniu.
h) Nisipurile aurifere si platinifere. Nisipurile platinifere contin de multe ori platinoide (metale din mina de platina: iridiu, osmiu, paladiu, rodiu si ruteniu).
26.17 - ALTE MINEREURI SI CONCENTRATELE LOR.
2617.10 - Minereuri de antimoniu si concentratele lor
2617.90 - Altele
Principalele minereuri clasificate la aceasta pozitie sunt:
1) Minereurile de antimoniu.
a) Cervantitul, oxid de antimoniu.
b) Kermesitul, oxisulfura de antimoniu.
c) Senarmontitul, oxid de antimoniu.
d) Stibina sau antimonita, sulfura de antimoniu.
e) Valentinitul sau exitela, oxid de antimoniu.
2) Minereurile de beriliu.
a) Berilul, silicat de beriliu si de aluminiu. Berilul sau smaraldul comun avand caracteristicile unei pietre pretioase sau semipretioase, se clasifica la pozitia nr. 71.03.
b) Bertranditul.
3) Minereurile de bismut.
a) Bismutinul, sulfura de bismut.
b) Bismutitul, carbonat hidratat de bismut.
c) Ocrul de bismut, oxid hidratat de bismut.
4) Minereurile de germaniu.
Germanitul, germano - sulfura de cupru.
Pozitia nu cuprinde produsele denumite in comert "concentrate" de germaniu obtinute prin alte tratamente decat cele practicate in industria metalurgica (pozitia nr. 28.25, in general).
5) Minereurile de mercur:
Cinabrul, sulfura de mercur.
Indiul, galiul, reniul, celtiul sau hafniul, taliul si cadmiul nu sunt extrase in mod direct dintr-un minereu aparte, dar sunt obtinute ca subproduse ale metalurgiei altor metale (zinc, plumb, cupru, aluminiu, zirconiu, molibden etc.).
26.18 - ZGURA DE FURNAL GRANULATA (NISIP DE ZGURA) REZULTATA DE LA FABRICAREA FIERULUI SAU A OTELULUI.
Aceasta pozitie cuprinde zgura granulata (nisipul de zgura) obtinuta de exemplu prin scufundarea brusca in apa a zgurii lichide iesite din furnal.
Pozitia nu cuprinse lana de zgura sau de cenusa, provenita de la tratarea cu vapori sau cu aer comprimat a zgurii topite, nici spuma de zgura obtinuta prin adaugarea unor cantitati mici de apa la zgura topita (pozitia nr. 68.06).
Pozitia nu cuprinde nici cimenturile de zgura de la pozitia nr. 25.23.
26.19 - ZGURA, ZGURA DE FURNAL (ALTELE DECAT ZGURA GRANULATA), COJI; TUNDER SI ALTE DESEURI REZULTATE DE LA FABRICAREA FIERULUI SAU A OTELULUI.
Zgura clasificata aici se compune fie din silicat de aluminiu si de calciu provenind de la topirea gangai minereurilor, care datorita densitatilor relativ mici se separa de fonta topita in furnal (zgura de furnal), fie din silicati de fier care se formeaza in timpul rafinarii fontei sau fabricarii otelului (zgura de convertizor, zgura Martin etc.). Se clasifica aici chiar daca contine oxid de fier suficienta pentru a permite recuperarea metalului. Cand zgura provine din tratarea fontelor fosforoase denumite zgure de defosforare, zgure fosfatate sau zgure Thomas se clasifica la Capitolul 31.
Zgura (inclusiv zgura de furnal) este utilizata, ca materie prima in fabricatia cimentului, ca balast, in constructia drumurilor etc. Zgura concasata si calibrata grosier sub forma de macadam se clasifica la pozitia nr. 25.17. Pozitia nu cuprinde zgura de furnal granulata (nisip de zgura) (pozitia nr. 26.18).
Prin tunder si coji se inteleg aschii de oxid de fier, care provin de la forjarea, laminarea etc., a fierului sau otelului.
Pozitia cuprinde si praful de la furnalele inalte si alte deseuri sau reziduuri rezultate de la fabricarea propriu-zisa a fontei sau a otelului, dar nu si fierul vechi, deseurile si sfaramaturile metalice obtinute in timpul taierii, pilirii ori a prelucrarii fontei sau a otelului care se clasifica la pozitia nr. 72.04.
26.20 - CENUSA SI REZIDUURI, (ALTELE DECAT CELE REZULTATE DE LA FABRICAREA FIERULUI SAU A OTELULUI) CARE CONTIN METALE SAU COMPUSI AI METALELOR.
- Care contin in principal zinc:
2620.11 -- Mate pentru galvanizare
2620.19 -- Altele
2620.20 - Care contin in principal plumb
2620.30 - Care contin in principal cupru
2620.40 - Care contin in principal aluminiu
2620.50 - Care contin in principal vanadiu
2620.90 - Altele
Pozitia cuprinde cenusa si reziduurile (altele decat cele de la pozitiile nr. 26.18, 26.19 sau 71.12) care contin metal sau compusi metalici si care sunt de tipul celor utilizate pe scara industriala pentru extragerea metalului sau pentru fabricarea compusilor metalici. Aceasta cenusa si aceste reziduuri rezulta de la tratarea minereurilor sau a produselor metalurgice intermediare (cum sunt matele) sau provin de la operatii industriale (electrolitice, chimice sau altele) care nu implica prelucrarea mecanica a metalului. Deseurile care provin de la prelucrarea mecanica a metalelor si sparturile care provin de la obiectele de metal uzate sunt excluse de la aceasta pozitie (Sectiunea XIV sau XV). Pe de alta parte, tunderul si cojile (care sunt in principal oxizi) rezultate de la forjare sau prelucrari mecanice similare sunt clasificate la aceasta pozitie chiar daca provin din prelucrari ale metalelor neferoase.
Pozitia cuprinde:
1) Matele (altele decat de cupru, nichel sau cobalt (Sectiunea XV)) si zgura bogata in cupru, zinc, staniu, plumb etc.
2) Matele de galvanizare, provenite de la galvanizarea fierului prin imersiune la cald.
3) Namolurile electrolitice (reziduuri ale rafinarii electrolitice a metalelor) si namolurile de electrogalvanizare.
4) Namolurile de acumulator.
5) Reziduurile electrolitice de la rafinarea metalelor, uscate sau concentrate sub forma de blocuri.
6) Reziduurile provenite de la fabricarea sulfatului de cupru.
7) Oxizii impuri de cobalt provenind de la tratarea minereurilor de argint.
8) Catalizatorii epuizati, care sunt utilizati exclusiv pentru extragerea metalului sau pentru fabricarea produselor chimice.
9) Lesiile reziduale de la tratarea carnalitului, utilizate pentru obtinerea clorurii de magneziu.
Pozitia exclude:
a) Compusii chimici definiti la Capitolul 28.
b) Deseurile si sparturile de metale pretioase sau cele placate sau suflate cu metale pretioase (inclusiv catalizatorii epuizati sau deteriorati, prezentati, de exemplu sub forma de site de aliaje de platina); alte deseuri si resturi continand metale pretioase sau compusi din metale pretioase, de tipul celor utilizati in principal pentru recuperarea metalelor pretioase (pozitia nr. 71.12).
c) Deseurile si reziduurile metalice provenite de la prelucrarea metalelor din Sectiunea XV.
d) Praful de zinc (pozitia nr. 79.03).
26.21 - ALTE ZGURI SI CENUSI, INCLUSIV CENUSA DE VAREH.
Aceasta pozitie acopera zgura si cenusa (altele decat cele de la pozitiile nr. 26.18, 26.19 sau 26.20 si zgurile de defosforare de la Capitolul 31), obtinute de la prelucrarea minereurilor sau din alte surse, chiar daca sunt utilizate ca fertilizatori.
Produsele incluse aici sunt:
1) Cenusa de origine minerala (de huila, de lignit, de turba) si clincherul.
2) Cenusa de vareh si alta cenusa vegetala. Cenusa de vareh este materialul rezultat de la incinerarea anumitor tipuri de alge marine (vareh, goemon etc.). In stare bruta, aceasta se prezinta sub forma de bucati de material negricios, greu, de forma neregulata, noduros si ciuruit, cu o multitudine de gauri mici; dar cand este rafinata are aspectul unei pulberi de un alb mat. Este intrebuintata mai ales la extractia iodului sau in industria sticlei.
Printre cenusile vegetale se pot cita cenusile cojilor de orez, compuse aproape in intregime din silice si utilizate mai ales pentru fabricarea caramizilor sau a materialelor izolatoare fonic.
3) Cenusa de os, obtinuta prin calcinarea osului in aer liber. Independent de utilizarea ei pentru ameliorarea solurilor, aceasta cenusa este intrebuintata la captusirea lingotierelor pentru topirea cuprului. Trebuie mentionat totusi, ca negrul de fum, produs obtinut prin calcinarea oaselor in vase inchise, apartine de pozitia nr. 38.02.
4) Sarurile de potasiu naturale, subproduse obtinute in industria zaharului, prin incinerarea si spalarea cu lesie a reziduurilor de melasa de sfecla de zahar.
________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
