Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Note de Capitol.
1. - Pozitia nr. 23.09 cuprinde produse de felul celor folosite in hrana animalelor, nedenumite si necuprinse in alta parte, obtinute prin prelucrarea substantelor vegetale sau animale, intr-o asemenea masura incat au pierdut caracteristicile esentiale ale substantei originare, altele decat deseurile vegetale, reziduurile si subprodusele vegetale rezultate din aceasta prelucrare.
CONSIDERATII GENERALE
Acest Capitol cuprinde diferitele reziduuri si deseuri provenite din prelucrarea materialelor vegetale folosite de industriile alimentare, si de asemenea, anumite produse reziduale de origine animala. Cea mai mare parte a acestor produse au o folosinta identica si aproape exclusiv: hrana pentru animale, fie ca atare, fie in amestec cu alte substante, desi unele dintre ele pot fi proprii alimentatiei umane. Prin exceptie, unele dintre ele (drojdiile de vin, tartru, turtele de ulei, etc.) au utilizari industriale.
Orice referire din acest Capitol la expresia aglomerate sub forma de pelete inseamna produsele prezentate sub forma de cilindri, cocoloase, etc., aglomerate fie prin simpla presare, fie prin adaugarea unui liant (melasa, substante de amidon etc.) intr-o proportie de maximum 3% din greutate.
23.01 - FAINA, PUDRE SI AGLOMERATE SUB FORMA DE PELETE, DIN CARNE, ORGANE, PESTE SAU CRUSTACEE, DIN MOLUSTE SAU DIN ALTE NEVERTEBRATE ACVATICE, IMPROPRII ALIMENTATIEI UMANE; JUMARI.
2301.10 - Faina, pudre si aglomerate sub forma de pelete, din carne sau din organe; jumari
2301.20 - Faina, pudre si aglomerate sub forma de pelete din peste sau crustacee, moluste sau alte nevertebrate acvatice
Pozitia cuprinde:
1) Faina si pudrele (inclusiv sfaramaturile similare mai grosiere), improprii consumului uman, care provin din prelucrarea, fie a animalului intreg (inclusiv pasarile, mamiferele marine, pestele sau crustaceele, molustele sau alte nevertebrate acvatice), fie a anumitor parti a acestora (carne, organe etc.) altele decat oasele, coarnele, cochiliile etc. Aceste produse provin mai ales din abatoare, din uzinele plutitoare care prelucreaza la bord produsele de pescarie, din industriile de conserve sau de conditionare; sunt in general prelucrate la abur si presate sau tratate cu solventi pentru a extrage uleiul si grasimea. Reziduul este apoi uscat si sterilizat prin incalzire prelungita si la sfarsit zdrobit.
Pozitia cuprinde si produsele de mai sus aglomerate sub forma de pelete (vezi Consideratiile generale ale acestui Capitol).
Aceste produse sunt in general destinate pentru hrana animalelor. Unele pot avea in acelasi timp si alte utilizari (de exemplu ca ingrasaminte) fara ca incadrarea lor sa fie modificata.
2) Jumarile, constituite din tesuturile membranoase ramase dupa extractia (prin fuziune sau presare) a unturii sau a altor grasimi animale. Acestea sunt folosite in special in prepararea hranei pentru animale (de exemplu biscuiti pentru caini) dar se clasifica la aceasta pozitie chiar daca sunt adecvate pentru consumul uman.
23.02 - TARATE, SPARTURI SI ALTE REZIDUURI, CHIAR AGLOMERATE SUB FORMA DE PELETE PROVENITE DIN MACINAREA, PRESAREA, CERNEREA SAU DIN ALTE PROCEDEE DE PRELUCRARE A CEREALELOR SAU PLANTELOR LEGUMINOASE.
2302.10 - De porumb
2302.20 - De orez
2302.30 - De grau
2302.40 - De alte cereale
2302.50 - De plante leguminoase
Pozitia cuprinde:
A) Tarate, sparturi si alte reziduuri derivate din macinarea cerealelor. Aceasta categorie cuprinde in principal subprodusele rezultate din macinarea graului, orzului, secarei, ovazului, porumbului, orezului, sorgului sau hriscai, care nu corespund conditiilor referitoare la continutul de amidon si continutul de cenusa prevazute la Nota 2A) din Capitolul 11.
Acestea sunt, in special:
1) Taratele constand din cojile exterioare ale boabelor de cereale cu o proportie de endosperm si putina faina.
2) Taratele obtinute in cursul operatiunilor secundare de fabricare a fainei si constand in mare masura din portiuni mai fine de coji ramase dupa cernere si putina faina.
B) Reziduurile rezultate din cernere sau alte prelucrari ale boabelor de cereale. Reziduurile din cernere, obtinute in timpul operatiilor de premacinare, constau in mod esential din:
- boabe din cereale de baza, mai mici, deformate, sparte, macinate,
- seminte de plante salbatice, amestecate cu cereale de baza,
- substante diverse: fragmente de frunze, de tulpini (paie), minerale etc.
Aceasta categorie mai cuprinde:
1) Reziduurile rezultate din instalatiile de stocaj (silozuri, cale de vapor etc.), care au in mare parte aceeasi compozitie ca mai sus.
2) Pericarpul obtinut din bobul de orez in timpul operatiei de albire.
3) Reziduuri rezultate din decorticarea boabelor de cereale, din formarea de fulgi, sfaramarea boabelor de cereale.
C) Reziduurile si deseurile de tip similar rezultate din spargerea, macinare sau alte prelucrari ale plantelor leguminoase.
Pozitia mai cuprinde produsele de mai sus aglomerate sub forma de pelete (vezi Consideratii generale la acest Capitol).
Sunt de asemenea cuprinse aici produsele obtinute din macinarea stiuletilor de porumb intregi, zdrobiti cu sau fara panuse, neindeplinind criteriile prevazute pentru continutul de amidon si continutul de cenusa, pentru produsele rezultate din macinarea porumbului de la Nota 2A) la Capitolul 11.
Pleava obtinuta din treieratul cerealelor, se clasifica la pozitia nr. 12.13.
Pozitia nu include turta de ulei si alte reziduuri solide rezultate din extragerea grasimilor sau uleiului vegetal (pozitia nr. 23.04 pana la 23.06).
23.03 - REZIDUURI REZULTATE DE LA FABRICAREA AMIDONULUI SI REZIDUURI SIMILARE, PULPA DE SFECLA DE ZAHAR, RESTURI REZULTATE DIN PRELUCRAREA TRESTIEI DE ZAHAR SI ALTE DESEURI REZULTATE DE LA FABRICAREA ZAHARULUI, DEPUNERI SI DESEURI REZULTATE DE LA FABRICAREA BERII SAU DE LA DISTILARE, CHIAR AGLOMERATE SUB FORMA DE PELETE.
2303.10 - Reziduuri rezultate de la fabricarea amidonului si reziduuri similare
2303.20 - Pulpa de sfecla de zahar, resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahar si alte deseuri rezultate de la fabricarea zaharului
2303.30 - Depuneri si deseuri rezultate de la fabricarea berii sau de la distilare.
Pozitia cuprinde in special:
A) Reziduurile de la fabricarea amidonului si reziduurile similare, deseuri de la fabricarea amidonului sau a feculelor din porumb, orez, grau, cartofi etc., care sunt in principal compuse din substante fibroase si materii proteice. Sunt prezentate de obicei in forma de pelete sau grisuri si ocazional sub forma de turte si sunt folosite pentru alimentatia animalelor sau ca ingrasaminte. Unele dintre aceste reziduuri, cum ar fi apa de inmuiere a porumbului, sunt folosite ca mediu de cultura pentru fabricarea anumitor antibiotice, a drojdiilor etc.
B) Pulpa de sfecla de zahar este reziduu care ramane dupa ce a fost extras zaharul din radacina de sfecla de zahar. Aceasta pasta este clasificata in acest titlu, in stare umeda sau uscata, dar daca este amestecata cu melasa sau cu alte produse pentru a fi utilizata ca hrana pentru animale, se clasifica la pozitia nr. 23.09.
C) Ramasitele trestiei de zahar macinate sunt un reziduu constand din portiunea fibroasa a trestiei de zahar dupa ce a fost extras sucul. Sunt folosite in industria hartiei si in prepararea hranei pentru animale.
D) Alte deseuri rezultate din fabricarea zaharului, printre care sunt incluse spumele de purificare si reziduurile ramase in presele filtru.
E) Ramasitele si deseurile de la fabricarea berii sau de la distilare. Sub aceste denumiri se cuprind in special:
1) Ramasitele de cereale (secara, orz etc.) obtinute de la fabricarea berii si constand din malt epuizat ramas dupa ce a fost extras mustul.
2) Germenii de malt provenind de la germinarea orzului si separati in timpul procesului de degermificare.
3) Deseuri de hamei complet epuizat.
4) Ramasitele rezultate de la anumite distilari (de porumb, de ghimbir, de anason, cartofi etc).
5) Ramasitele (posirca) de pulpa de sfecla de zahar (reziduuri din distilarea melaselor de sfecla de zahar).
(Toate aceste produse sunt prezentate in stare umeda sau uscata).
Pozitia mai cuprinde produsele de mai sus aglomerate in forma de pelete (vezi Consideratiile generale de la acest Capitol).
Pozitia nu cuprinde:
a) Melasele rezultate din extractia sau rafinarea zaharului (pozitia nr. 17.03).
b) Drojdiile inactive (pozitia nr. 21.02).
c) Sarurile de sfecla de zahar obtinute de la arderea si spalarea reziduurilor de sfecla de zahar (pozitia nr. 26.21).
d) Pastele de hartie obtinute din ramasite ale trestiei de zahar (pozitia nr. 47.06).
23.04 - TURTE SI ALTE REZIDUURI SOLIDE, CHIAR MACINATE SAU AGLOMERATE SUB FORMA DE PELETE, REZULTATE DIN EXTRACTIA ULEIULUI DE SOIA.
Pozitia cuprinde turtele si alte reziduuri solide, rezultate din extractia prin presare, cu solventi, sau prin centrifugare a uleiului continut in semintele de soia. Aceste reziduuri constituie hrana valoroasa pentru animale.
Reziduurile clasificate in aceasta pozitie pot fi in forma de turte, cocoloase sau sub forma de faina grosiera (faina de turte). Pot fi de asemenea aglomerate sub forma de pelete (vezi Consideratiile generale de la acest Capitol).
Pozitia cuprinde de asemenea faina din semintele de soia dezuleiate, netexturate, proprii alimentatiei umane.
Pozitia exclude:
a) Drojdiile sau resturile de ulei (pozitia nr. 15.22).
b) Concentratele de proteine obtinute prin eliminarea anumitor constituenti ai fainei de soia dezuleiata, folositi ca adaos la preparatele alimentare si faina de soia texturata (pozitia nr. 21.06).
23.05 - TURTE SI ALTE REZIDUURI SOLIDE, CHIAR MACINATE SAU AGLOMERATE SUB FORMA DE PELETE, REZULTATE DIN EXTRACTIA ULEIULUI DE ARAHIDE.
Notele explicative de la pozitia nr. 23.04 se aplica, mutatis mutandis la aceasta pozitie.
23.06 - turte si alte reziduuri solide, chiar macinate sau aglomerate sub forma de pelete, rezultate din extractia grasimilor sau uleiurilor vegetale, altele decat cele de la pozitia nr. 23.04 sau 23.05.
2306.10 - Din seminte de bumbac
2306.20 - Din seminte de in
2306.30 - Din seminte de floarea-soarelui
2306.40 - Din seminte de rapita
2306.50 - Din nuci de cocos sau copra
2306.60 - Din nuci sau miez de palmier
2306.70 - Din germeni de porumb
2306.90 - Altele
Aceasta pozitie cuprinde turtele si alte reziduuri solide altele decat cele de la pozitia nr. 23.04 sau 23.05, ramase dupa extragerea prin presare, cu solventi sau prin centrifugare, a uleiului din seminte, din fructele oleaginoase sau din germenii de cereale. Aceasta pozitie cuprinde de asemenea taratele de orez dezuleiate care constituie reziduul de la extractia uleiului continut in taratele de orez.
Anumite turte si alte reziduuri solide (turte de in, de bumbac, de susan, de copra etc.) constituie hrana valoroasa pentru animale; altele (de exemplu turtele de ricin) improprii pentru aceasta folosinta sunt utilizate ca ingrasaminte; altele (de exemplu turta de migdale amare si turta de mustar) sunt folosite pentru extractia de uleiuri esentiale.
Reziduurile clasificate in aceasta pozitie pot fi in forma de turte, cocoloase sau sub forma de faina grosiera (faina de turte). Pot fi aglomerate sub forma de pelete (vezi Consideratiile generale la acest Capitol).
Pozitia cuprinde de asemenea faina degresata, netexturata, care poate fi utilizata pentru alimentatia umana.
Pozitia exclude drojdiile sau resturile de ulei (pozitia nr. 15.22).
23.07 - DROJDII DE VIN; TARTRU BRUT.
Drojdia de vin - consta dintr-un reziduu noroios care se depune in recipienti in timpul fermentatiei si maturizarii vinului. Prin presarea acestui lichid se obtine o drojdie uscata, care se prezinta sub forma de pudra, granule sau in forma de cocoloase neregulate.
Sub denumirea de tartru brut este desemnata substanta solida ce se formeaza in butoaiele de vin in timpul fermentatiei mustului de struguri, sau in butoaiele in care este pastrat vinul. Se prezinta in forma de placi, fragmente neregulate sau de pudra cu aspect cristalin de culoare de la gri la rosu inchis. Dupa o prima spalare, tartrul brut ia aspect de cristale, de culoare de la gri-galbui la rosu-brun, in functie de culoarea vinului de la care provine. Sub aceasta forma este de asemenea clasificat la aceasta pozitie.
Drojdiile de vin si tartrul brut (inclusiv tartrul spalat) sunt bitartrati de potasiu impuri care pot contine o proportie destul de mare de tartrat de calciu. Sunt folosite la prepararea cremei de tartru sau a tartrului rafinat, produs care se diferentiaza de tartrul brut prin aceea ca se prezinta sub forma de pudre cristaline sau de cristale, de culoare alb foarte pur, inodor, cu gust acidulat si inalterabil la aer. Drojdiile de vin sunt de asemenea folosite in prepararea hranei pentru animale; tartrul brut este folosit ca un agent coroziv (mordant) in vopsitorie.
Pozitia exclude crema de tartru (tartru rafinat) (pozitia nr. 29.18) si tartratul de calciu (pozitia nr. 29.18 sau 38.24), dupa cum este cazul.
23.08 - MATERIALE VEGETALE SI DESEURI VEGETALE, REZIDUURI SI SUBPRODUSE VEGETALE, CHIAR AGLOMERATE SUB FORMA DE PELETE, DE TIPUL CELOR FOLOSITE IN HRANA ANIMALELOR, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE.
2308.10 - Ghinde de stejar si castane de India
2308.90 - Altele
Cu conditia ca sa nu fie cuprinse in alte pozitii mai specifice din Nomenclatura si ca sa fie proprii hranei animalelor, pozitia cuprinde produsele si deseurile vegetale ca si reziduurile sau subprodusele rezultate din procesele industriale de prelucrare a materialelor vegetale in vederea extragerii anumitor constituentii.
Pozitia cuprinde, in special:
1) Ghindele si castanele de India.
2) Stiuletii de porumb dupa scoaterea boabelor; tulpinile si frunzele de la porumb.
3) Frunzele de morcovi si foile de sfecla.
4) Cojile de legume (pastaile de mazare, fasole etc.).
5) Resturi de fructe (coji si miez (samburi) de mere, pere etc.) si de tescovina de fructe (de la presarea strugurilor, merelor, perelor, fructelor citrice etc.) chiar daca acestea pot fi folosite si pentru extragerea pectinei.
6) Reziduurile de la decorticarea semintelor de mustar.
7) Reziduurile de la prepararea inlocuitorilor de cafea (sau extracte ale acestora), obtinute din seminte de cereale sau alte materiale vegetale.
8) Subprodusele obtinute prin concentrarea apelor reziduale de la fabricarea sucurilor de citrice cunoscute si sub numele melase de fructe citrice.
9) Reziduurile din hidroliza stiuletilor de porumb pentru a obtine 2-furaldehide, denumiti stiuleti de porumb macinati hidrolizati.
Produsele de la aceasta pozitie pot fi aglomerate sub forma de pelete (vezi Consideratii generale la acest Capitol).
23.09 - PREPARATE DE TIPUL CELOR FOLOSITE PENTRU HRANA ANIMALELOR.
2309.10 - Alimente pentru pisici sau caini, conditionate pentru vanzare cu amanuntul.
2309.90 - Altele
Pozitia cuprinde preparatele furajere indulcite cu melasa sau zahar ca si preparatele pentru hrana animalelor, ce constau din amestecul mai multor elemente nutritive destinate:
1) fie pentru a furniza animalului o dieta zilnica rationala si echilibrata (hrana completa);
2) fie pentru a completa alimentele produse la ferma prin adaugarea anumitor substante organice sau anorganice (hrana suplimentara);
3) fie pentru a fi folosite in prepararea hranei complete sau suplimentare.
Pozitia cuprinde produsele de tipul celor folosite in hrana animalelor, obtinute prin procesarea materiilor vegetale sau animale in asa masura incat au pierdut caracteristicile esentiale ale materiilor de origine, de exemplu in cazul produselor obtinute din materiale vegetale, cele care au fost tratate in asa masura incat structura celulara caracteristica materiilor vegetale originare nu mai poate fi recunoscuta sub microscop.
I. - PREPARATE FURAJERE INDULCITE CU MELASA SAU ZAHAR
Reprezinta un amestec de melase sau alte substante indulcitoare similare (in general peste 10% din greutate) si cu una sau mai multe substante nutritive. Sunt folosite in special pentru hrana bovinelor, ovinelor, cailor sau porcilor.
Pe langa valoarea ei nutritiva, melasa imbunatateste gustul hranei si permite valorificarea anumitor produse cu o valoare energetica scazuta si putin apreciata de animale, cum sunt paiele, pleava, fulgii de la semintele de in si tescovina de fructe.
Preparatele de acest fel sunt in general utilizate direct in hrana animalelor. Unele preparate in care melasa este adaugata alimentelor cu o inalta valoare nutritiva, cum ar fi taratele de grau, turtele de ulei de palmier sau de copra, sunt utilizate totodata la fabricarea hranei complete sau suplimentare.
II. - ALTE PREPARATE
A. - PREPARATELE DESTINATE PENTRU A FURNIZA ANIMALULUI TOTALITATEA ELEMENTELOR NUTRITIVE NECESARE UNEI ALIMENTATII ZILNICE RATIONALE SI ECHILIBRATE (ALIMENTE COMPUSE "COMPLETE")
Aceste preparate se caracterizeaza prin faptul ca contin produse ce apartin la fiecare din cele trei grupuri de elemente nutritive, de mai jos:
1) Elemente nutritive zise energetice constand din substante hidrocarbonate, cum ar fi amidonul, zaharuri, celuloza si din substante grase, destinate pentru a fi arse de organismul animalului pentru a produce energia necesara vietii si diferitelor productii zootehnice. Se pot cita ca exemple de asemenea substante: cerealele, sfecla semi-zaharoasa, paiele si seul.
2) Elemente nutritive bogate in substante proteice sau minerale, denumite de constructie. Spre deosebire de elementele nutritive anterioare, aceste elemente nu sunt arse de organismul animal, dar contribuie la formarea tesuturilor sau a diferitelor produse animaliere (lapte, oua etc.). Constau in special din substante proteice sau minerale. Exemple de substante bogate in proteine folosite in acest scop, sunt semintele de leguminoase, deseurile de la fabricarea berii, turta de ulei, subprodusele din industria laptelui.
Mineralele sunt utilizate in special pentru formarea scheletului osos al animalelor, si in cazul pasarilor, pentru formarea cojii la ou. Cele mai folosite vor contine calciu, fosfor, clor, sodiu, potasiu, fier, iod etc.
3) Elemente nutritive de functionare. Sunt substante care asigura asimilarea de catre organismul animal a elementelor hidrocarbonate, proteice sau minerale. Includ vitaminele, oligoelementele, antibioticele. Lipsa sau deficienta acestor elemente nutritive cauzeaza probleme de sanatate animalului.
Aceste trei grupe de elemente nutritive, satisfac cerintele de hrana completa a animalelor. Amestecul si proportiile lor sunt stabilite in vederea unei productii zootehnice determinate.
B. - PREPARATELE PENTRU SUPLIMENTAREA SI ECHILIBRAREA HRANEI PRODUSA LA FERMA (SUPLIMENTE DE HRANA)
Hrana produsa la ferma este in general saraca in proteine, minerale sau vitamine. Preparatele destinate a remedia aceste deficiente, astfel incat animalele sa beneficieze de o ratie alimentara echilibrata, constau, pe de o parte, din proteine, minerale sau vitamine si pe de alta parte, din elemente energizante suplimentare (hidrocarbonate), acestea din urma sunt utilizate drept suport pentru ceilalti compusi ai amestecului.
Desi calitativ, compozitia acestor preparate sunt sensibil asemanatoare cu cea a preparatelor descrise la paragraful A, se disting de acestea din urma printr-un continut relativ ridicat al unora dintre elementele nutritive ale amestecului.
Grupa cuprinde:
1) Produsele denumite concentrate de peste sau mamifere marine care se prezinta sub forma lichida sau solutii vascoase, in forma de pasta sau forma uscata, si care sunt obtinute prin concentrarea si stabilizarea apei reziduale incarcate cu elemente hidrosolubile (proteine, vitaminele din grupa B, saruri etc.) si derivate din fabricarea fainei sau uleiului de peste sau de mamifere marine.
2) Concentratele integrale de proteine de frunze verzi si concentratele fractionate de proteine din frunze verzi, obtinute prin tratarea termica a sucului de alfalfa (lucerna).
C. - PREPARATELE DESTINATE PENTRU PREPARAREA HRANEI "COMPLETE" SAU HRANEI "SUPLIMENTARE" DESCRISE IN PARAGRAFELE A SI B DE MAI SUS
Aceste preparate cunoscute in comert ca preamestecuri sunt in general compozitii cu caracter complex cuprinzand un ansamblu de elemente (numite uneori aditivi) a caror natura si proportii sunt fixate in vederea unei productii zootehnice determinate. Aceste elemente sunt de trei tipuri:
1) Cele care favorizeaza digestia, asigura asimilarea alimentelor si starea de sanatate: vitamine sau provitamine, amino-acizi, antibiotice, coccidiostatice, oligo-elemente, emulsificatori, substante aromatice sau aperitive etc.
2) Cele destinate a asigura conservarea alimentelor, in special a celor care contin grasimi, pana la consumarea lor de catre animal: stabilizatori, antioxidanti etc.
3) Cele care sunt utilizate drept suport pentru celelalte componente si care constau fie din una sau mai multe substante nutritive organice (faina de manioc sau de soia, drojdie, tarate, diferite reziduuri din industria alimentara etc.), fie din substante anorganice (de exemplu magneziu, calcar, caolin, sare, fosfati).
Concentratia elementelor mentionate la 1) mai sus si natura suportului sunt determinate, in special, pentru a garanta o repartitie si un amestec omogen al acestor elemente in alimentele compuse la prepararea carora vor fi adaugate.
Presupunand ca sunt de tipul celor folosite pentru hrana animalelor, sunt de asemenea clasificate aici:
a) preparatele formate din mai multe substante minerale;
b) preparatele compuse dintr-o substanta activa de tipul celor descrise la
1) de mai sus, si dintr-un suport; de exemplu produsele rezultate de la fabricarea antibioticelor, obtinute pur si simplu prin uscarea masei, adica intregul continut al vasului de fermentatie (mai ales miceliul, mediul de cultura si antibioticul). Substanta uscata astfel rezultata, fie ca este sau nu este standardizata, prin adaos de substante organice sau anorganice, are un continut de antibiotic care oscileaza in general intre 8% si 16% si este folosita ca material de baza in prepararea pre-amestecurilor.
Preparatele din aceasta grupa nu trebuie sa fie confundate cu anumite preparate pentru uzul veterinar. Acestea din urma vor fi in general identificabile prin natura medicamentoasa a produsului activ, prin concentratia mai ridicata a substantelor active si printr-o prezentare diferita.
*
* *
Pozitia mai cuprinde:
1) Preparatele pentru animale precum, caini sau pisici, constand dintr-un amestec de carne, organe si alte ingrediente prezentate in cutii etanse si continand aproximativ cantitatea necesara pentru o masa.
2) Biscuitii pentru caini sau alte animale, facuti de obicei din faina, amidon sau produse cerealiere amestecate cu jumari sau faina de carne.
3) Preparatele indulcite, cu sau fara cacao, destinate pentru a fi consumate numai de catre caini sau alte animale.
4) Preparatele alimentare pentru pasari (adica preparate compuse din mei, seminte pentru canari, seminte de ovaz si in, folosite ca hrana principala sau ca o completare pentru papagalii pitici) sau pentru pesti.
Preparatele pentru hrana animalelor cuprinse la aceasta pozitie sunt adesea aglomerate sub forma de pelete (vezi Consideratiile generale la acest Capitol).
Pozitia exclude:
a) Produsele aglomerate (pelete) constituite fie dintr-o singura substanta, sau dintr-un amestec de cateva substante dar care este clasificat ca atare intr-o pozitie specifica chiar cu un liant (melase, substante cu amidon etc.) intr-o proportie de maximum 3% din greutate (pozitiile nr. 07.14, 12.14, 23.01).
b) Simple amestecuri de boabe de cereale (Capitolul 10) faina de cereale sau faina de legume cu teaca (Capitolul 11).
c) preparatele care in functie de natura lor, gradul de puritate, proportiile diferitelor ingrediente, conditiile de igiena in care au fost fabricate si, dupa caz, indicatiile ce figureaza pe ambalaj sau orice informatie privind folosirea lor, pot fi folosite fie pentru hrana animalelor, fie pentru consumul uman (pozitia nr. 19.01 si 21.06 in particular).
d) Deseurile, reziduurile si subprodusele vegetale de la pozitia nr. 23.08.
e) Vitaminele cu compozitie chimica definita sau nu, amestecate intre ele sau nu, chiar prezentate intr-un solvent sau stabilizate prin adaugarea de agenti antioxidanti sau de agenti antiaglomeranti, prin absorbtia pe un substrat sau prin inglobare, de exemplu, in gelatina, ceara, materii grase, cu conditia ca substantele adaugate, substraturile sau materiile in care au fost inglobate sa nu fie superioare cantitativ celor care sunt necesare conservarii sau transportului produselor si cu conditia ca acestea sa nu modifice caracterul vitaminelor si sa nu le faca apte unei folosinte particulare mai mult decat folosinta lor generala (pozitia nr. 29.36).
d) Celelalte produse de la Capitolul 29.
g) Medicamentele de la pozitia nr. 30.03 si 30.04
h) Substantele proteice de la Capitolul 35
i.j) Produsele intermediare ale procesului de fabricare a antibioticelor obtinute prin filtrare si prima extractie si reziduurile de la acest proces, cu un continut de antibiotic in general de maximum 70% (pozitia nr. 38.24).
____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
