Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Note de Capitol.
1. - Capitolul nu cuprinde:
a) produsele acestui Capitol (altele decat cele de la pozitia nr. 22.09) preparate in scopuri culinare, care nu pot fi consumate ca bauturi (pozitia nr. 21.03 in general)
b) apa de mare (pozitia nr. 25.01);
c) apele distilate, de conductibilitate sau cu acelasi grad de puritate (pozitia nr. 28.51);
d) solutiile apoase care contin peste 10% din greutate, acid acetic (pozitia nr. 29.15);
e) medicamentele de la pozitia nr. 30.03 sau 30.04;
f) produsele de parfumerie sau de toaleta (Capitolul 33).
2. - In sensul prevederilor acestui Capitol si ale Capitolelor 20 si 21, concentratia de alcool functie de volum este determinata la o temperatura de 20°C.
3. - In sensul pozitiei nr. 22.02, prin bauturi nealcoolice se intelege bauturile cu o concentratie de alcool in functie de volum, de maximum 0.5% vol. Bauturile alcoolice se clasifica, dupa caz, la pozitiile nr. 22.03 pana la 22.06 sau la pozitia nr. 22.08.
*
* *
Note de subpozitie.
1. - In sensul subpozitiei nr. 2204.10, se intelege prin vinuri spumoase vinurile care, pastrate la o temperatura de 20° C in recipiente inchise au o presiune de minimum 3 bari.
CONSIDERATII GENERALE
Produsele din acest Capitol constituie un grup distinct de preparate alimentare cuprinse de Capitolele precedente ale Nomenclaturii.
Produsele se impart in patru grupe principale:
A) Apa, celelalte bauturi nealcoolice si gheata.
B) Bauturile alcoolice fermentate (bere, vin, cidru etc.).
C) Bauturile alcoolice distilate (rachiu, lichior etc.) si alcool etilic.
D) Otetul comestibil si inlocuitorii comestibili ai otetului.
Capitolul nu cuprinde:
a) Produsele lactate lichide de la Capitolul 4.
b) Produsele de la acest Capitol (altele decat cele de la pozitia nr. 22.09) preparate in scopuri culinare (de exemplu vin si coniac) considerate improprii consumului ca bauturi (pozitia nr. 21.03 in general)
c) Medicamentele de la pozitia nr. 30.03 sau 30.04.
d) Produsele de parfumerie sau de toaleta care se clasifica la Capitolul 33.
22.01 - APE, INCLUSIV APELE MINERALE NATURALE SAU ARTIFICIALE SI APELE GAZEIFICATE CARE NU CONTIN ZAHAR SAU ALTI INDULCITORI SI NICI AROMATIZATE; GHEATA SI ZAPADA.
2201.10 - Ape minerale si ape gazeificate
2201.90 - Altele
Pozitia cuprinde:
A) Apa obisnuita - sub aceasta denumire sunt cuprinse toate apele obisnuite naturale, cu exceptia apei de mare (pozitia nr. 25.01). Aceste ape pot fi epurate prin procedee fizice sau chimice, dar apa distilata si apa de conductibilitate sau de acelasi grad de puritate se clasifica la pozitia nr. 28.51.
Sunt excluse apele care contin zahar sau alti indulcitori, sau aromatizate (pozitia nr. 22.02).
B) Apele minerale. Acesti termeni desemneaza atat apele minerale naturale cat si apele minerale artificiale.
Apele minerale naturale sunt ape care contin o cantitate mai mare sau mai mica de saruri minerale sau gaze. Compozitia lor fiind extrem de variabila se clasifica dupa caracteristicile chimice ale sarurilor pe care le contin. Se disting in special:
1) Apele alcaline.
2) Apele sulfatate.
3) Apele clorurate, bromurate, iodurate, haloide.
4) Apele sulfurate sau sulfuroase.
5) Apele arsenicale.
6) Apele feruginoase.
Apele minerale naturale incarcate sau imbogatite cu dioxid de carbon apartin de asemenea acestei categorii.
Prin expresia ape minerale artificiale se intelege apele preparate prin adaugare la apele potabile de saruri minerale sau de gaze de felul celor prezente in apele minerale naturale, astfel incat sa le confere aceleasi proprietati.
Apele minerale (naturale sau artificiale) cu adaos de zahar sau alti indulcitori sau aromatizate (cu portocala, lamaie etc.) se clasifica la pozitia nr. 22.02.
C) Apele gazoase. Sub acest termen se denumesc apele potabile incarcate cu dioxid de carbon la o presiune de cateva atmosfere. Acestea sunt adesea impropriu denumite ape de Seltz (Selters) desi apa de Seltz veritabila este o apa minerala naturala.
Aceleasi ape cu adaos de zahar sau alti indulcitori sau aromatizate nu sunt cuprinse (pozitia nr. 22.02).
D) Gheata si zapada. Prin denumirea de zapada si gheata trebuie sa se inteleaga atat apa inghetata artificial cat si zapada si gheata naturala.
Gheata de consum cuprinsa la pozitia nr. 21.05 si gheata zisa zapada carbonica sau gheata uscata constituita din dioxid de carbon solid se clasifica la pozitia nr. 28.11.
22.02 - APE, INCLUSIV APELE MINERALE SI APELE GAZEIFICATE, CARE CONTIN ZAHAR SAU ALTI INDULCITORI SAU AROMATIZATE SI ALTE BAUTURI NEALCOOLICE, EXCLUZAND SUCURILE DE FRUCTE SAU DE LEGUME DE LA POZITIA NR. 20.09.
2202.10 - Ape, inclusiv ape minerale si ape gazeificate, care contin zahar sau alti indulcitori sau aromatizate
2202.90 - Altele
Pozitia cuprinde bauturile nealcoolice, asa cum sunt definite in Nota 3 la acest Capitol, altele decat cele clasificate la alte pozitii mai ales la pozitia nr. 20.09 sau 22.01.
A) Ape, inclusiv apele minerale si apele gazoase, care contin zahar sau alti indulcitori sau aromatizate.
Se clasifica, in special, in aceasta grupa:
1) Apele minerale (naturale sau artificiale) care contin zahar sau alti indulcitori sau aromatizate.
2) Bauturile cum ar fi limonada, cola, bauturile cu arome de portocale sau de lamaie constand in ape potabile obisnuite, carora li s-a adaugat sau nu zahar sau alti indulcitori, aromatizate cu suc sau esente de fructe sau de extracte compuse si uneori cu adaos de acid tartric si acid citric; ele sunt adesea gazeificate cu dioxid de carbon. Se prezinta de cele mai multe ori in sticle sau in alte recipiente inchise ermetic.
B) Alte bauturi nealcoolice, excluzand sucurile de fructe sau de legume de la pozitia nr. 20.09.
Se clasifica, in special, in aceasta grupa:
1) Nectarurile de tamarin considerate proprii consumului ca bauturi prin adaugare de apa, zahar sau alti indulcitori si prin strecurare.
2) Anumite produse alimentare in stare lichida susceptibile de a fi consumate direct ca bauturi cum ar fi bauturile pe baza de lapte si de cacao.
Pozitia exclude:
a) Iaurtul in stare lichida si alte feluri de lapte si creme fermentate sau acidulate, cu adaos de cacao, de fructe sau de aromatizanti (pozitia nr. 04.03).
b) Siropurile de zahar de la pozitia nr. 17.02 si siropurile de zahar aromatizate de la pozitia nr. 21.06.
c) Sucurile de legume sau de fructe, chiar daca sunt folosite direct ca bauturi (pozitia nr. 20.09).
d) Medicamentele de la pozitia nr. 30.03 sau 30.04.
22.03 - BERE FABRICATA DIN MALT.
Berea este o bautura alcoolica obtinuta prin fermentarea mustului preparat din malt de orz sau de grau care a fost fiert in apa cu hamei, in general. Anumite cantitati de cereale nemaltificate (de exemplu porumb si orez) pot fi folosite eventual pentru prepararea mustului. Adaugarea de hamei confera un gust amarui si aromatic si permite o mai buna pastrare a produsului. Uneori este aromatizata in cursul fermentarii cu ajutorul cireselor sau a altor produse.
Se adauga adesea la bere zahar,in special glucoza, coloranti, dioxidul de carbon si alte substante.
In functie de procesul de fermentare folosit, produsele pot fi: bere fermentata inferioara obtinuta la o temperatura scazuta din drojdie zisa inferioara, sau bere fermentata superioara, obtinuta la o temperatura mai ridicata cu drojdie zisa superioara.
Berea poate fi blonda sau neagra, dulce sau amara, slaba sau tare. Se poate prezenta in butoaie, in sticle sau in cutii etanse si se poate comercializa sub denumirea de bere slab alcoolizata, bere neagra alcoolizata etc.
Pozitia cuprinde si berea concentrata care este preparata prin concentrarea in vid pana la 1/5 sau 1/6 din volumul berii, bere in general putin alcoolizata dar foarte bogata in extract de malt.
Pozitia nu cuprinde:
a) Anumite bauturi care, desi sunt denumite uneori bere, nu contin alcool (de exemplu cele obtinute din apa si zahar caramelizat) (pozitia nr. 22.02).
b) Bautura numita bere fara alcool, cum este berea facuta din malt, a carei concentratie alcoolica functie de volum a fost redusa la 0,5% vol. sau mai putin (pozitia nr. 22.02).
c) Medicamentele de la pozitia nr. 30.03 sau 30.04.
22.04 - VINURI DIN STRUGURI PROASPETI, INCLUSIV VINURILE IMBOGATITE CU ALCOOL; MUSTURI DIN STRUGURI ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 20.09.
2204.10 - Vinuri spumoase
- Alte vinuri; musturi de struguri a caror fermentatie a fost impiedicata sau oprita prin adaos de alcool:
2204.21 -- In recipiente cu un continut de maximum 2 litri
2204.29 -- Altele
2204.30 - Alte musturi de struguri
I) Vin din struguri proaspeti.
Vinul clasificat la aceasta pozitie este exclusiv produsul final al fermentatiei alcoolice a mustului din struguri proaspeti.
Pozitia cuprinde:
1) Vinurile propriu-zise (vinuri de tipul rosu, alb sau roze).
2) Vinurile imbogatite cu alcool.
3) Vinurile spumoase, care sunt vinuri incarcate cu dioxid de carbon, fie prin continuarea fermentatiei intr-un vas inchis (vinurile spumoase propriu-zise), fie prin adaugarea de anhidrida carbonica (vinuri spumante gazoase).
4) Vinurile zise lichior (numite si vinuri desert, etc.) care sunt vinuri bogate in alcool si sunt in general obtinute din must cu un mare continut de zahar, numai o parte din acesta fiind transformat in alcool, prin fermentare. Ele sunt adesea obtinute prin adaugare de must concentrat, must alcoolizat sau alcool. Printre vinurile lichior se pot enumera vinul de Canare, Cyprus, Lacryma Christi, Madere, Malaga, Marsala, Porto, Malvoisie, Samos si Xeres etc.
Pozitia nu cuprinde:
a) Bauturile pe baza de vin de la pozitia nr. 22.05.
b) Medicamentele de la pozitia nr. 30.03 sau 30.04.
II) Musturi de struguri.
Se numeste must de struguri produsul rezultat din presarea strugurilor proaspeti. Este un lichid galben verzui, tulbure, datorita particulelor vegetale aflate in suspensie, cu gust dulce. Continand in solutie, un amestec de zaharuri (glucoza si fructoza (levuloza)), acizi (tartric, malic etc.), substante minerale, albuminoide si mucilaginoase si principii care dau vinului buchet, miros si savoare.
Mustul din struguri, fermenteaza spontan, fara adaos de drojdii, daca nu este oprit; zaharul se transforma in alcool, produsul final al acestei fermentatii este vinul.
Se poate preveni tendinta naturala a mustului de a fermenta, printr-o operatie numita mutaj, care consta fie in intarzierea fermentatiei mustului, fie in oprirea ei completa.
Mutajul mustului poate fi efectuat in diferite feluri:
1) Prin actiunea acidului salicilic sau a altor antiseptice.
2) Prin impregnarea mustului cu dioxid de sulf.
3) Prin adaos de alcool. Musturile obtinute prin acest procedeu sunt adesea consumate ca vinuri fara a fi supuse unei alte transformari. Altele, cunoscute sub denumirea de mistelles (musturi alcoolizate), sunt folosite in fabricarea vinurilor, vinurilor lichior si aperitivelor etc.
4) Prin refrigerare.
Grupa cuprinde musturile de struguri, partial fermentate, indiferent daca fermentatia a fost sau nu intrerupta, la fel ca si musturile de struguri, nefermentate, cu adaos de alcool, ambele produse avand concentratie alcoolica functie de volum peste 0,5% vol.
Pozitia exclude sucul si mustul de struguri, chiar concentrat, nefermentat sau avand o concentratie alcoolica functie de volum de maximum 0,5% vol. (pozitia nr. 20.09).
22.05 - VERMUTURI SI ALTE VINURI DIN STRUGURI PROASPETI, PREPARATE CU AJUTORUL PLANTELOR SAU SUBSTANTELOR AROMATICE.
2205.10 - In recipienti cu un continut de maximum 2 litri
2205.90 - Altele
Pozitia cuprinde o varietate de bauturi, in general folosite ca aperitive sau tonice constituite din vinuri provenite exclusiv din fermentarea strugurilor proaspeti de la pozitia nr. 22.04 si preparate cu ajutorul plantelor (frunze, radacini, fructe, etc.) sau a substantelor aromatice.
Poate, de asemenea, include tipurile de bauturi de mai sus, cu adaos de vitamine sau compusi de fier. Aceste produse desemnate uneori ca si complemente alimentare sunt destinate a mentine o buna sanatatea generala.
Pozitia exclude:
a) Vinurile obtinute din struguri uscati si preparate cu ajutorul plantelor sau substantelor aromatice (pozitia nr. 22.06).
b) Medicamentele de la pozitia nr. 30.03 sau 30.04.
22.06 - ALTE BAUTURI FERMENTATE (DE EXEMPLU CIDRU, POIRE, HIDROMEL); AMESTECURI DE BAUTURI FERMENTATE SI AMESTECURI DE BAUTURI FERMENTATE SI BAUTURI NEALCOOLICE, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE.
Pozitia cuprinde toate bauturile fermentate, altele decat cele de la pozitia nr. 22.03 pana la 22.05.
Se clasifica in special aici:
1) Cidrul, o bautura alcoolica obtinuta prin fermentarea sucului de mere.
2) Poire, o bautura fermentata similara cu cidrul, dar facuta din suc de pere.
3) Hidromel, o bautura preparata prin fermentarea unei solutii de miere in apa.
Pozitia include hidromelul de vin care este hidromel obisnuit caruia i s-a adaugat vin alb, substante aromatice si altele.
4) Vinuri din struguri uscati.
5) Bauturile denumite impropriu ca fiind vinuri, obtinute prin fermentarea sucurilor de fructe, altele decat strugurii proaspeti (vin de smochine, de coacaze), sau a sucurilor de legume, cu o concentratie alcoolica functie de volum, peste 0,5% vol.
6) Malton, o bautura fermentata pe baza de extract de malt si drojdie de vin.
7) Bauturile denumite bere neagra sau spruce, fabricate cu ajutorul sevei, frunzelor sau ramurilor anumitor specii de molid.
8) Sake sau vin de orez.
9) Vin de palmier, preparat din seva anumitor specii de palmier.
10) Bere de ghimbir si bere din ierburi, care sunt bauturi gazoase preparate cu zahar, apa si ghimbir sau anumite ierburi si fermentate cu drojdie.
Toate aceste bauturi pot fi natural spumoase sau incarcate in mod artificial, cu dioxid de carbon. Se clasifica aici, daca li s-a adaugat alcool sau daca continutul in alcool a fost crescut printr-o a doua fermentatie.
Pozitia cuprinde, de asemenea, amestecurile de bauturi nealcoolice si de bauturi fermentate ca si amestecurile de bauturi fermentate de la pozitiile precedente ale Capitolului 22, de exemplu, amestecuri de limonada si bere sau vin, amestecuri de bere si vin, avand o concentratie alcoolica functie de volum peste 0,5% vol.
Unele din aceste bauturi pot, de asemenea, pot fi cu adaos de vitamine sau compusi de fier. Aceste produse, adesea denumite complemente alimentare, sunt destinate pentru a mentine o stare de sanatatea generala.
Sucurile de mere, de pere, etc. ca bauturile care au o concentratie alcoolica functie de volum de maximum 0,5% vol. sunt cuprinse in mod corespunzator la pozitia nr. 20.09 si 22.02.
22.07 - ALCOOL ETILIC NEDENATURAT CU O CONCENTRATIE DE ALCOOL FUNCTIE DE VOLUM DE MINIM 80%; ALCOOL ETILIC SI ALTE DISTILATE DENATURATE, DE ORICE CONCENTRATIE.
2207.10 - Alcool etilic nedenaturat cu o concentratie de alcool functie de volum de minim 80%
2207.20 - Alcool etilic denaturat si alte distilate denaturate, de orice concentratie
Alcoolul etilic (denumit in mod uzual alcool) nu se clasifica cu alte alcooluri aciclice in pozitia nr. 29.05; este exclus din Capitolul 29 prin Nota 2 b) de la acest Capitol.
Pozitia cuprinde:
1) Alcoolul etilic nedenaturat de o concentratie alcoolica functie de volum de minim 80%.
2) Alcoolul etilic denaturat si alte distilate denaturate, de orice concentratie alcoolica.
Alcoolul etilic este alcoolul care se gaseste in bere, vin, cidru si alte bauturi alcoolice. Este obtinut, fie prin fermentarea anumitor zaharuri, sub actiunea drojdiei sau a altor fermenti, si distilare ulterioara, fie prin sinteza.
Alcoolul etilic si alte distilate denaturate sunt produse la care s-a adaugat in mod intentionat mai multe substante pentru a le face improprii consumului uman, dar care nu le impiedica sa fie folosite in scopuri industriale. Substantele denaturante variaza in diferite tari, in conformitate cu legislatia nationala; sunt in general: metilen, metanol, acetona, piridina, hidrocarburi aromatice (benzen, etc.), coloranti etc.
Pozitia cuprinde de asemenea alcoolurile etilice rectificate, denumite adesea alcooluri neutre, care sunt alcooluri ce contin apa si din care au fost indepartate prin distilare fractionata anumiti constituenti aromatici secundari nocivi (esteri, aldehide, acizi, alcool butiric, amilic etc.).
Alcoolul etilic este folosit pentru multe scopuri industriale: ca solvent in fabricarea produselor chimice, lacurilor, etc., pentru incalzire sau iluminat, pentru prepararea bauturilor alcoolice etc.
Pozitia nu cuprinde:
a) Alcoolul etilic nedenaturat cu o concentratie alcoolica functie de volum mai mica de 80% vol. (pozitia nr. 22.08).
b) Distilatele nedenaturate (pozitia nr. 22.08).
c) Combustibili solizi sau semi solizi pe o baza de alcool (adesea vanduti sub numele de alcool solidificat) care se clasifica la pozitia nr. 36.06.
22.08 - ALCOOL ETILIC NEDENATURAT CU O CONCENTRATIE DE ALCOOL FUNCTIE DE VOLUM SUB 80%; DISTILATE, LICHIORURI SI ALTE BAUTURI SPIRTOASE.
2208.20 - Distilat de vin sau de tescovina de struguri
2208.30 - Whisky
2208.40 - Rom si rachiu de trestie de zahar
2208.50 - Gin si rachiu de ienupar
2208.60 - Vodca
2208.70 - Lichioruri
2208.90 - Altele
Pozitia cuprinde indiferent de concentratie alcoolica si:
A) Distilatele care sunt obtinute (fara adaugarea oricarei substante aromate) prin distilarea lichidelor fermentate natural cum sunt vinul, cidrul sau fructe, drojdie, seminte sau produse vegetale similare fermentate in prealabil; aceste distilate se caracterizeaza prin aceea ca ele conserva "un buchet" sau o aroma particulara datorata prezentei constituentilor aromatici secundari (esteri, aldehide, acizi alcooli superiori (volatili) etc.) inerenti naturii materiilor utilizate la distilare.
B) Lichiorurile si tonicele, fiind bauturi spirtoase la care s-au adaugat zahar, miere sau alti indulcitori naturali si extracte sau esente (de exemplu bauturi spirtoase obtinute prin distilare sau amestecare, alcool etilic sau alcooluri distilate a uneia sau a altora din fructe, flori sau alte parti de plante, extracte, esente, uleiuri sau sucuri esentiale chiar concentrate). Aceste produse pot include de asemenea, lichiorurile si tonicele continand cristale de zahar, lichioruri de suc de fructe, lichioruri de oua, lichioruri de ierburi, lichioruri de fructe de padure, lichioruri de de condimente, lichioruri de ceai, lichioruri de ciocolata, lichioruri de lapte si lichioruri de miere.
C) Toate celelalte bauturi spirtoase care nu sunt cuprinse in nici una din pozitiile acestui Capitol.
Pe de alta parte, pozitia cuprinde alcoolul etilic nedenaturat cu o concentratie alcoolica functie de volum mai mica de 80% vol, care este destinat consumului uman sau pentru utilizare industriala; chiar daca este propriu consumului, alcoolul etilic se distinge de produsele cuprinse la punctele A), B) si C) de mai sus, prin faptul ca este lipsit de orice substanta aromatica.
In afara alcoolului etilic nedenaturat cu o concentratie alcoolica functie de volum mai mica de 80% vol, printre aceste produse sunt cuprinse:
1) Distilatele de vin de struguri sau din drojdie de struguri (cognac, armagnac, brandy, grappa etc.).
2) Whiski, vodka si alte distilate obtinute prin fermentarea si distilarea mustului din seminte de cereale (secara, ovaz, orz, etc.).
3) Bauturile provenite din distilarea, dupa fermentare, a melaselor din trestie de zahar sau a sucurilor din trestie de zahar (rom si tafia) ca si cele obtinute din distilarea melaselor din sfecla de zahar.
4) Produsele cunoscute sub denumirea de gin sau Geneva, alcooluri distilate ce contin principiile aromatice ale fructelor de ienupar.
5) Vodka obtinuta prin fermentarea si distilarea mustului de origine agricola (de exemplu cereale, cartofi) tratat apoi cu carbune de lemn sau carbon.
6) Bauturile spirtoase, cunoscute in general ca lichioruri, cum sunt: anisette obtinut din anason verde si badian; curacao fabricat din coaja de portocala amara; kummel aromatizat cu seminte de chimen si chimion.
7) Lichiorurile asa-zise creme, denumite astfel datorita consistentei lor sau culorii lor, in general putin alcoolizate si foarte dulci (de exemplu creme de cacao, de banane, de vanilie, de cafea, de caise etc.), ca si lichiorurile numite emulsii, in special lichiorurile cu oua sau cu smantana proaspata.
8) Ratafias, tip de lichior obtinut din sucuri de fructe care contin adesea o cantitate mica de substante aromatice adaugate (ratafia de cirese, de agrise, de zmeura, de caise etc.).
9) Aquavit si alte bauturi spirtoase obtinute prin distilarea alcoolului cu fructe sau alte parti de plante sau ierburi.
10) Distilatele de cidru (calvados), din prune (mirabelle, quetsch), din cirese (kirsch) sau din alte fructe.
11) Arrack-ul, rachiu de orez sau vin de palmier.
12) Bauturile obtinute prin distilarea sucului fermentat din boabe de roscove.
13) Aperitivele alcoolice (absint, bitter, amer etc.) altele decat cele pe baza de vin de struguri proaspeti care se clasifica la pozitia nr. 22.05.
14) Limonadele alcoolice (nemedicamentoase).
15) Sucurile de fructe sau de legume, care contin alcool adaugat si au o concentratie alcoolica functie de volum peste 0,5% vol excluzand produsele de la pozitia nr. 22.04.
16) Bauturile spirtoase, adesea denumite complemente alimentare, destinate mentinerii starii de sanatate a organismului. Pot fi, de exemplu, pe baza de extracte de plante, concentrate de fructe, lecitina, produse chimice etc. si cu adaos de vitamine sau compusi de fier.
17) Bauturi avand aspect de vin, obtinute prin amestecarea bauturilor distilate cu suc de fructe si/sau apa, zahar, coloranti, aromatizanti sau alte ingrediente, altele decat produsele de la pozitia nr. 22.04.
Pozitia nu cuprinde:
a) Vermuturile si alte aperitive pe baza de vin de struguri proaspeti (pozitia nr. 22.05).
b) Alcoolul etilic si distilatele, denaturate, de orice concentratie: alcoolul etilic nedenaturat cu o concentratie alcoolica pe volum de minimum 80% (pozitia nr. 22.07).
22.09 - OTET COMESTIBIL SI INLOCUITORI DE OTET COMESTIBIL OBTINUTI DIN ACID ACETIC.
I. - OTET COMESTIBIL
Sub denumirea de otet se inteleg lichidele acide obtinute prin fermentare acetica in contact cu aerul la o temperatura constanta, care nu depaseste in general 20°C pana la 30°C, a lichidelor alcoolice de orice fel sau diverselor solutii indulcite sau cu amidon, care au suferit deja fermentatia alcoolica, agentul de acetificare fiind Mycoderma aceti sau acetobacter.
Se disting dupa originea lor, urmatoarele varietati de otet:
1) Otetul din vin. Acesta este un lichid care prezinta in functie de calitatea vinului din care este preparat o culoare galbena sau rosie si poseda un buchet special datorat prezentei esterilor din vin.
2) Otetul din bere sau din malt; otetul din cidru, din perry (pere) sau din alte musturi de fructe fermentate. Acestea sunt de obicei de culoare galbuie.
3) Otetul din alcool, incolor in starea lui naturala.
4) Otetul din cereale, melase, cartofi hidrolizati, zer etc.
II. - INLOCUITORII DE OTET COMESTIBIL
Inlocuitorii de otet comestibil sau otet artificial sunt obtinuti prin diluarea acidului acetic cu apa. Acestia sunt adesea colorati cu caramel sau alti coloranti organici, (vezi de asemenea excluderea de la pct. a) de mai jos).
*
* *
Otetul si inlocuitorii de otet comestibil sunt folositi pentru asezonarea sau conservarea alimentelor si pot fi aromatizati (cu tarhon etc.) sau cu condimente.
Pozitia exclude:
a) Solutiile apoase care contin in greutate peste 10% acid acetic (pozitia nr. 29.15). Totusi nu intra sub incidenta prevederilor de la Nota 1d) de la Capitolul 22 si raman prin urmare clasificate la aceasta pozitie solutiile de acest tip, cu un continut de acid acetic cuprins de obicei intre 10 si 15% din greutate, dar care au fost aromatizate sau colorate in vederea folosirii in alimentatie, ca inlocuitori de otet;
b) Medicamentele de la pozitia nr. 30.03 sau 30.04.
c) Otetul de toamna (pozitia nr. 33.04).
____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
