Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
PREPARATE DIN LEGUME, DIN FRUCTE SAU DIN ALTE PĂRŢI DE PLANTE
Note de Capitol.
1. - Capitolul nu cuprinde:
a) legumele şi fructele preparate sau conservate prin procedeele menţionate la Capitolele 7, 8 sau 11;
b) preparatele alimentare care conţin peste 20% din greutate carnati, carnaciori, salam, carne, organe, sânge, peste sau crustacee, moluste sau alte nevertebrate acvatice sau orice combinatie a acestora (Capitolul 16);
c) preparatele alimentare compuse omogenizate, cuprinse la poziţia nr. 21.04.
2. - Poziţiile nr. 20.07 şi 20.08 nu cuprind jeleurile din fructe, pastele din fructe, migdalele confiate (glazurate) şi produsele similare prezentate sub forma de produse zaharoase (poziţia nr. 17.04) sau produsele din ciocolata (poziţia nr. 18.06).
3. - Poziţiile nr. 20.01, 20.04 şi 20.05 cuprind, dupã caz, numai acele produsã de la Capitolul 7 sau de la poziţia nr. 11.05 sau 11.06 (altele decât fãina, gris şi pudrele produselor de la Capitolul 8), care au fost preparate sau conservate prin alte procedee decât cele prevãzute la Nota 1a).
4. - Sucul de tomate al cãrui conţinut, în greutate, de substanta uscata este de minim 7%, se clasifica la poziţia nr. 20.02.
5. - În sensul poziţiei nr. 20.09, prin expresia sucuri nefermentate fãrã adaos de alcool se înţelege sucurile a cãror concentraţie de alcool funcţie de volum (vezi Nota 2 de la Capitolul 22) de maximum 0.5% vol.
Note de subpozitii.
1. - În sensul subpozitiei nr. 2005.10, prin expresia legume omogenizate se înţelege preparatele din legume fin omogenizate şi condiţionate pentru vânzarea cu amãnuntul ca alimente pentru copii sau pentru utilizãri dietetice, în recipiente cu un conţinut de maximum 250 g. Pentru aplicarea acestei definiţii nu se tine seama de diversele ingrediente adãugate, dupã caz, la preparare, în mici cantitãţi, pentru asezonare sau pentru a le asigura conservarea ori cu alte scopuri. Aceste preparate pot sa conţinã, în cantitãţi mici, fragmente vizibile de legume. Subpozitia nr. 2005.10 are prioritate fata de oricare alta subpozitie a poziţiei nr. 20.05.
2. - În sensul subpozitiei nr. 2007.10, prin expresia preparate omogenizate se înţelege preparatele din fructe fin omogenizate, condiţionate pentru vânzarea cu amãnuntul, ca alimente pentru copii sau pentru utilizãri dietetice, în recipiente cu un conţinut de maximum 250 g. Pentru aplicarea acestei definiţii nu se tine seama de diversele ingrediente adãugate, dupã caz, la preparare, în cantitãţi mici, pentru asezonare sau pentru a le asigura conservarea ori pentru alte scopuri. Aceste preparate pot sa conţinã, în cantitãţi mici, fragmente vizibile de fructe. Subpozitia nr. 2007.10 are prioritate fata de oricare alta subpozitie a poziţiei nr. 20.07.
CONSIDERATII GENERALE
Capitolul cuprinde:
1) Legumele, fructele şi alte pãrţi comestibile de plante, preparate sau conservate în oţet sau acid acetic.
2) Legumele, fructele, cojile de fructe şi alte pãrţi de plante, confiate.
3) Gemurile, jeleurile de fructe, marmeladele, piureurile de fructe, pastele de fructe obţinute prin fierbere.
4) Legumele şi fructele preparate sau conservate, omogenizate.
5) Sucurile de fructe sau legume, nefermentate şi fãrã adaos de alcool sau având o concentraţie alcoolicã funcţie de volum de maximum 0,5% vol.
6) Legumele, fructele şi alte pãrţi comestibile de plante, preparate sau conservate prin alte procedee decât cele prevãzute în Capitolele 7, 8 şi 11 sau în alta parte din Nomenclatura.
7) Produsele de la poziţiile nr. 07.14, 11.05 sau 11.06 (altele decât fãina, grisurile şi pudrele din produsele de la Capitolul 8), care au fost preparate sau conservate prin alte procedee decât cele specificate în Capitolele 7 sau 11.
Aceste produse pot fi întregi, bucãţi sau macinate.
Sunt, dimpotriva, excluse din acest Capitol:
a) Preparatele alimentare care conţin peste 20% din greutate carnati, carnaciori, salam, carne, organe, sânge, peste sau crustacee, moluste sau alte nevertebrate acvatice sau orice combinatie a acestora (Capitolul 16).
b) Produsele de patiserie (cum ar fi: tarte cu fructe), care se clasifica la poziţia nr. 19.05.
c) Supele, ciorbele, supele-crema şi preparatele pentru realizarea acestor produse, precum şi preparatele alimentare compuse omogenizate de la poziţia nr. 21.04.
d) Sucurile de fructe sau de legume cu o concentraţie alcoolicã funcţie de volum peste 0,5% vol. (Capitolul 22).
20.01 - LEGUME, FRUCTE ŞI ALTE PĂRŢI COMESTIBILE DE PLANTE, PREPARATE SAU CONSERVATE ÎN OŢET SAU ACID ACETIC
2001.10 - Castraveti şi castraveciori
2001.20 - Ceapa
2001.90 - Altele
Poziţia cuprinde legumele (vezi Nota 3 la acest Capitol), fructele şi alte pãrţi comestibile ale plantelor, preparate sau conservate în oţet sau acid acetic, cu sau fãrã sare, condimente, mustar, zahãr sau alţi indulcitori. Aceste produse pot de asemenea sa conţinã ulei sau alţi aditivi. Pot fi prezentate în butoaie, putine sau ambalaje similare sau chiar condiţionate pentru vânzarea cu amãnuntul în borcane, cutii sau în recipiente închise ermetic. Unele dintre aceste preparate sunt cunoscute sub denumirea de muraturi (preparate, în oţet sau acid acetic, din bucãţi de legume diferite), sau de muraturi cu mustar (preparate, cu mustar, din bucãţi de legume diferite).
Preparatele cuprinse în aceasta poziţie diferã de sosurile şi condimentele de la poziţia nr. 21.03 prin aceea ca acestea din urma sunt în general lichide, emulsii sau suspensii, care conţin foarte putine bucãţi de fructe, legume sau alte pãrţi comestibile ale plantelor.
Principalele produse conservate prin metodele descrise la aceasta poziţie sunt castravetii, castraveciorii, ceapa, hasmele, tomatele, conopida, maslinele, caperele, porumbul dulce, miezul de anghinare, miezul de palmier, cartoful dulce, nucile verzi şi mango.
20.02 - TOMATE PREPARATE SAU CONSERVATE ALTFEL DECÂT ÎN OŢET SAU ACID ACETIC.
2002.10 - Tomate, întregi sau în bucãţi
2002.90 - Altele
Poziţia cuprinde tomatele, întregi sau bucãţi, altele decât tomatele preparate sau conservate în oţet sau acid acetic (poziţia nr. 20.01) şi decât tomatele prezentate în starile specificate în Capitolul 7. Tomatele se clasifica la aceasta poziţie indiferent de tipul de vas în care sunt condiţionate.
Poziţia include, de asemenea, tomatele omogenizate preparate sau conservate (de exemplu piure de tomate, pasta sau concentrat de tomate) şi sucul de tomate al cãrui conţinut, în greutate, de substanta uscata este de 7% sau mai mult. Totuşi, poziţia exclude sosul de tomate cunoscut sub denumirea de Ketchup şi alte sosuri de tomate (poziţia nr. 21.03), precum şi supele de tomate şi preparatele pentru realizarea acestor supe (poziţia nr. 21.04).
20.03 - CIUPERCI ŞI TRUFE, PREPARATE SAU CONSERVATE ALTFEL DECÂT ÎN OŢET SAU ACID ACETIC.
2003.10 - Ciuperci
2003.20 - Trufe
Poziţia cuprinde toate ciupercile (inclusiv piciorusele ciupercilor) şi trufele, cu excepţia celor preparate sau conservate în oţet sau acid acetic (poziţia nr. 20.01) şi a celor prezentate în starile specificate în Capitolul 7. Produsele din aceasta poziţie pot fi prezentate întregi, în bucãţi (de exemplu, felii) sau omogenizate.
20.04 - ALTE LEGUME PREPARATE SAU CONSERVATE ALTFEL DECÂT ÎN OŢET SAU ACID ACETIC, CONGELATE, ALTELE DECÂT PRODUSELE DE LA POZIŢIA NR. 20.06.
2004.10 - Cartofi
2004.90 - Alte legume şi amestecuri de legume
Legumele congelate clasificate în aceasta poziţie sunt cele care se clasifica la poziţia nr. 20.05 când nu sunt congelate (vezi Nota explicativa la aceasta poziţie). Termenul congelat este definit în Consideratiile generale ale Capitolului 7.
Printre produsele de acest fel comercializate în mod obişnuit, poziţia cuprinde:
1) Cartofii prajiti, complet sau parţial prajiti în ulei şi apoi congelati.
2) Porumbul dulce, stiuleti sau boabe, morcovii, mazarea, etc., congelate, chiar prefierte, prezentate cu unt sau cu un sos, într-un recipient închis ermetic (de exemplu punga de plastic).
3) Knodel, Klosse şi Nockerln pe baza de fãina de cartofi.
20.05 - ALTE LEGUME, PREPARATE SAU CONSERVATE ALTFEL DECÂT ÎN OŢET SAU ACID ACETIC, NECONGELATE, ALTELE DECÂT PRODUSELE DE LA POZIŢIA NR. 20.06.
2005.10 - Legume omogenizate
2005.20 - Cartofi
2005.40 - Mazare (Pisum sativum)
- Fasole (Vigna spp., Phaseolus spp.):
2005.51 - - Fasole boabe
2005.59 - - Altele
2005.60 - Sparanghel
2005.70 - Masline
2005.80 - Porumb dulce (Zea mays var. saccharata)
2005.90 - Alte legume şi amestecuri de legume
Sfera de cuprindere a termenului legume din aceasta poziţie este limitatã la produsele la care se face referire în Nota 3 a Capitolului. Aceste produse (cu excepţia, totuşi, a legumelor preparate sau conservate în oţet sau acid acetic de la poziţia nr. 20.01, a legumelor congelate de la poziţia nr. 20.04 şi a legumelor confiate de la poziţia nr. 20.06) se clasifica la aceasta poziţie atunci când au fost supuse unei preparari sau unei conservari neprevãzute în Capitolele 7 sau 11.
Modul de condiţionare nu influenţeazã clasificarea acestor produse, care sunt adesea prezentate în cutii sau în alte recipiente închise ermetic.
Toate aceste produse, întregi, bucãţi sau sfaramate, pot fi conservate în stare naturala, sau chiar preparate cu ajutorul sosului de tomate sau cu ajutorul altor ingrediente, pentru a fi consumate imediat. De asemenea, pot fi omogenizate sau amestecate între ele (salate).
Poziţia cuprinde, printre altele:
1) Maslinele, fãcute comestibile printr-un tratament special cu o soluţie diluata sodica sau printr-o macerare prelungitã în saramura. (Maslinele simplu conservate provizoriu în saramura se clasifica la poziţia nr. 07.11 - vezi Nota explicativa la aceasta poziţie).
2) Varza murata, obţinutã prin fermentarea parţialã, în sare, a verzei taiata marunt.
3) Porumbul dulce, stiuleti sau boabe, morcovii, mazarea etc., prefierte sau prezentate cu unt sau cu un sos.
4) Produsele care se prezintã sub forma de tablete dreptunghiulare subtiri, fãcute din fãina de cartofi, sarate şi cu adaos de mici cantitãţi de glutamat de sodiu şi parţial dextrinizat prin umidificare şi uscare, succesive. Aceste produse sunt destinate a fi consumate sub forma de «chips» dupã ce au fost prajite timp de câteva secunde.
Poziţia exclude:
a) Sucurile de legume de la poziţia nr. 20.09.
b) Sucurile de legume cu o concentraţie alcoolicã funcţie de volum peste 0.5% vol. (Capitolul 22).
20.06 - LEGUME, FRUCTE, COJI DE FRUCTE ŞI ALTE PĂRŢI DE PLANTE, CONFIATE (USCATE, GLASATE SAU CRISTALIZATE).
Produsele de la aceasta poziţie sunt obţinute printr-o oparire prealabilã în apa fiarta a legumelor, a fructelor, a cojilor de fructe sau a altor pãrţi ale plantelor, destinatã sa le inmoaie şi sa usureze pãtrunderea zahãrului. Dupã aceea sunt introduse într-un sirop de zahãr încãlzit pana la fierbere, apoi sunt lãsate în repaos un anumit timp. Aceasta operaţie este repetatã de mai multe ori utilizând siropuri de zahãr de o concentraţie marita pana când devin suficient de impregnate cu zahãr pentru a le asigura conservarea.
Produsele principale confiate sunt fructele sau nucile întregi (cirese, caise, pere, prune, castane (marrons glaces), nuci etc.), sferturile sau bucatile de fructe (portocale, lamai, ananas etc.), cojile de fructe (lamaie, portocala, pepene etc.), alte pãrţi ale plantelor (angelica, ghimbir, ignama, cartof dulce etc.), precum şi florile (violete, mimoze etc.).
Pentru prepararea produselor uscate se foloseşte un sirop constând din zahãr invertit sau din glucoza, amestecate cu zaharoza, amestec care nu se cristalizeaza în contact cu aerul. Dupã impregnare, excesul de sirop se usucã, dar produsele rãmân lipicioase la atingere.
Produsele glasate sunt obţinute prin scufundarea produsului uscat într-un sirop de zaharoza care formeazã, prin uscare, un invelis subtire şi lucios.
Produsele cristalizate (zaharisite) sunt, de asemenea, preparate lãsând siropul de zaharoza sa pãtrundã în produs, dar astfel încât el sa se cristalizeze, prin uscare, la suprafata sau în interiorul produsului.
Produsele confiate şi puse apoi într-un sirop sunt excluse de la aceasta poziţie (poziţia nr. 20.02, 20.03 sau 20.05 dacã este vorha de legume sau poziţia nr. 10.08 dacã este vorba de fructe, coji de fructe şi alte pãrţi comestibile ale plantelor, cum ar fi marrons glaces sau ghimbir), oricum ar fi condiţionate.
Rãmân totuşi, clasificate la Capitolul 8, fructele uscate (de exemplu curmale, prune) chiar dacã s-au adãugat mici cantitãţi de zahãr sau dacã exteriorul este acoperit cu o depunere de zahãr provenind de la uscarea naturala, ceea ce poate da fructului un aspect similar cu cel de fruct cristalizat clasificat la aceasta poziţie.
20.07 - DULCEŢURI, JELEURI, MARMELADE, PASTE ŞI PIUREURI DE FRUCTE, OBŢINUTE PRIN FIERBERE, CU SAU FĂRĂ ADAOS DE ZAHĂR SAU DE ALŢI INDULCITORI.
2007.10 - Preparate omogenizate
- Altele:
2007.91 - - Citrice
2007.99 - - Altele
Dulceturile sunt obţinute prin fierberea fructelor, a pulpei de fructe sau, uneori, a anumitor legume (de exemplu vinete, dovleci) sau a altor plante (de exemplu, ghimbir, petale de trandafir) cu zahãr în proporţii aproximativ egale. Când se racesc, preparatele sunt destul de consistente şi conţin bucãţi de fructe.
Marmeladele sunt o varietate de dulceata, preparate în general din citrice.
Jeleurile de fructe sunt preparate prin fierberea cu zahãr a sucului obţinut prin presarea fructelor, efectuatã fie la rece, fie dupã o fierbere prealabilã. Produsul se gelifica puternic prin rãcire. Jeleurile sunt consistente, transparente şi nu conţin bucãţi de fructe.
Piureurile de fructe sunt preparate din pulpele de fructe date prin sita sau din pudra de fructe cu coaja, cu sau fãrã adaos de zahãr, a cãror fierbere este prelungitã pana vor capata o consistenta mai mult sau mai puţin pastoasa. Piureurile din fructe diferã de dulceţuri prin faptul ca au o proporţie ridicatã de fructe şi o consistenta mai moale.
Pastele de fructe (mere, pere, caise, migdale, etc.) sunt piureuri evaporate cu o consistenta solida sau aproape solida.
Produsele de la aceasta poziţie, care sunt preparate normal cu zahãr, pot fi indulcite cu agenţi sintetici (de exemplu sorbitol) în loc de zahãr.
Poziţia include, de asemenea, preparatele omogenizate.
Poziţia exclude:
a) Jeleurile şi pastele de fructe sub forma de produse zaharoase sau dulciuri trase în ciocolata (poziţia nr. 17.04 şi respectiv nr. 18.06).
b) Pudrele pentru fabricarea jeleurilor artificiale, preparate din gelatina, zahãr şi suc de fructe sau esente de fructe (poziţia nr. 21.06).
20.08 - FRUCTE ŞI ALTE PĂRŢI COMESTIBILE DE PLANTE, ALTFEL PREPARATE SAU CONSERVATE, CU SAU FĂRĂ ADAOS DE ZAHĂR SAU DE ALŢI INDULCITORI SAU DE ALCOOL, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE ÎN ALTA PARTE.
- Fructe cu coaja, arahide şi alte seminţe, chiar amestecate între ele:
2008.11 - - Arahide
2008.19 - - Altele, inclusiv amestecuri
2008.20 - Ananas
2008.30 - Citrice
2008.40 - Pere
2008.50 - Caise
2008.60 - Cirese şi visine
2008.70 - Piersici
2008.80 - Capsuni
- Altele, inclusiv amestecuri cu excepţia celor de la supozitia nr. 2008.19:
2008.91 - - Miez de palmier
2008.92 - - Amestecuri
2008.99 - - Altele
Poziţia cuprinde fructele şi alte pãrţi comestibile ale plantelor, inclusiv amestecurile acestor produse, întregi sau bucãţi sau sfaramate, preparate sau conservate altfel decât prin oricare din procedeele specificate în alte Capitole sau în poziţiile precedente ale acestui Capitol.
Poziţia cuprinde în special:
1) Migdalele, arahidele, nucile de areca (sau de betel), nucile şi alte fructe cu coaja, prajite în atmosfera uscata, prajite în ulei sau în grasime, chiar conţinând ulei vegetal, acoperite cu ulei vegetal sau cu adaos de sare, mirodenii, arome sau alte adaosuri.
2) Untul de arahide constând dintr-o pasta obţinutã prin sfaramarea arahidelor prajite, chiar cu adaos de sare sau de ulei.
3) Fructele (inclusiv coji şi seminţe de fructe) preparate sau conservate fãrã asezonamente, conservate în sirop, în alcool sau în agenţi de conservare chimici.
4) Pulpa de fructe, sterilizata, fiarta sau nu.
5) Fructele întregi, cum ar fi piersici, caise, portocale (cojite sau nu sau cu samburii scoşi) tocate şi sterilizate, chiar cu adaos de apa sau de sirop de zahãr, dar într-o proporţie insuficienta pentru a fi consumabile ca bãuturi în aceasta stare. Produsele de acest fel care, prin adãugarea unei cantitãţi suficiente de apa sau de sirop de zahãr, au devenit consumabile ca bãuturi, se clasifica la poziţia nr. 22.02.
6) Fructele fierte. Totuşi, fructele fierte în apa sau abur, congelate, se clasifica la poziţia nr. 08.11.
7) Rãdãcinile, tijele şi alte pãrţi comestibile ale plantelor (de exemplu ghimbir, angelica, batate, miez de palmier, frunze de vita de vie) conservate în sirop sau altfel preparate sau conservate.
8) Pastaile de tamarin în sirop de zahãr.
9) Fructele, cojile de fructe şi alte pãrţi comestibile ale plantelor (altele decât legumele), confiate şi puse apoi în sirop (de exemplu marrons glaces sau ghimbir), oricum ar fi condiţionate.
Produsele de la aceasta poziţie pot fi indulcite cu indulcitori sintetici (de exemplu sorbitol) în loc de zahãr. Alte substanţe pot fi adãugate produselor de la aceasta poziţie (de exemplu amidon) atâta timp cat nu le modifica caracterul esenţial de fructe sau de alte pãrţi comestibile ale plantelor.
Produsele de la aceasta poziţie sunt în general condiţionate în cutii, în castroane sau în vase închise ermetic, în caserole sau în recipiente similare.
Poziţia exclude, de asemenea, produsele constând dintr-un amestec de plante sau pãrţi ale plantelor, de seminţe sau fructe de diferite specii sau constând din plante sau pãrţi ale plantelor, din seminţe sau fructe dintr-o singura specie sau din specii diferite, amestecate cu alte substanţe (cum ar fi una sau mai multe extracte din plante), care nu se consuma ca atare, dar care sunt de felul celor folosite pentru a face infuzii de ierburi sau "ceaiuri" din ierburi (de exemplu poziţia nr. 08.13, 09.09 sau 21.06).
Poziţia exclude amestecurile de plante, pãrţi ale plantelor, seminţe sau fructe (întregi, tãiate, sparte sau pulverizate) din speciile clasificate la alte Capitole (de exemplu Capitolele 7, 9, 11, 12), care nu sunt destinate a fi consumate ca atare, dar de felul celor folosite fie direct pentru aromatizarea bãuturilor, fie pentru prepararea extractelor în vederea fabricãrii bãuturilor (Capitolul 9 sau poziţia nr. 21.06).
20.09 - SUCURI DE FRUCTE (INCLUSIV MUSTUL DE STRUGURI) SAU DE LEGUME, NEFERMENTATE, FĂRĂ ADAOS DE ALCOOL, CU SAU FĂRĂ ADAOS DE ZAHĂR SAU DE ALŢI INDULCITORI (+).
- Sucuri de portocale:
2009.11 - - Congelate
2009.19 - - Altele
2009.20 - Sucuri de grapefruit
2009.30 - Sucuri de orice alte citrice
2009.40 - Sucuri de ananas
2009.50 - Sucuri de tomate
2009.60 - Sucuri de struguri (inclusiv mustul de struguri)
2009.70 - Sucuri de mere
2009.80 - Sucuri de orice alte fructe sau legume
2009.90 - Amestecuri de sucuri
În ceea ce priveşte sucurile nefermentate, fãrã adaos de alcool, vezi Nota 5 a Capitolului.
Sucurile de fructe sau de legume, din aceasta poziţie sunt obţinute în general prin presarea fructelor sau legumelor sanatoase, proaspete şi coapte, indiferent dacã aceasta presare consta - cum este cazul citricelor - dintr-o extracţie cu ajutorul maşinilor numite extractoare, care funcţioneazã dupã principiul storcatorului de lamai menajer, sau dintr-o stoarcere care poate fi precedatã sau nu, fie de o sfaramare sau de o macinare (pentru mere în special), fie de un tratament cu apa rece, cu apa calda sau cu abur (este, în special, cazul tomatelor, al coacazelor negre sau a anumitor legume cum ar fi morcovul sau telina).
Lichidele obţinute astfel sunt ulterior, în general, supuse urmãtoarelor procese:
a) Limpezirea, destinatã pentru separarea sucului de majoritatea partii solide, fie prin intermediul substanţelor de limpezire (gelatina, albumina, agent infuzorial etc..), fie cu ajutorul enzimelor, fie prin centrifugare.
b) Filtrarea, în special cu ajutorul filtrelor cu plãci din azbest, din celuloza, din kieselguhr, etc.
c) Dezaerarea, realizatã pentru a elimina oxigenul care ar altera culoarea şi gustul.
d) Omogenizarea, în cazul anumitor sucuri obţinute din fructe sau legume foarte carnoase (tomate, piersici etc.).
e) Sterilizarea, realizatã pentru prevenirea fermentaţiei. Ea se realizeazã prin diferite procedee: pasteurizare prelungitã sau rapida (pasteurizare flash), sterilizare electrica în maşini cu electrozi, sterilizare prin filtrare, conservare sub presiune de anhidrid carbonic, conservare la rece, sterilizare chimica (prin folosire de anhidrid sulfuros, de benzoat de sodiu, etc.), tratament cu raze ultraviolete sau cu schimbatori de ioni.
Datoritã acestor tratamente variate, sucurile de fructe sau de legume se prezintã sub forma de lichide limpezi, nefermentate. E posibil totuşi, ca anumite sucuri - cele obţinute în special din fructe sau legume carnoase (cum sunt caise, piersici şi tomate) - sa conţinã încã, în suspensie sau sub forma de depunere, o parte a pulpei în stare fin divizata.
Poziţia cuprinde, de asemenea, sucurile, mai puţin intalnite în practica, obţinute din fructele uscate care, în stare proaspãta, conţin suc. Acesta este cazul, de exemplu, a produsului numit suc de prune uscate, extras din prunele uscate tratate cu apa calda timp de mai multe ore într-o baterie de difuziune. Sunt dimpotriva excluse, produsele mai mult sau mai puţin lichide, obţinute prin tratarea la cald, în prezenta apei a fructelor proaspete sau uscate (de exemplu ienupar, fructe de padure, macese), care nu conţin, propriu-zis, nici un fel de suc; aceste produse sunt, în general, clasificate la poziţia nr. 21.06.
Sucurile de la aceasta poziţie pot fi prezentate în stare concentrata (congelate sau nu) sau sub forma de cristale sau de pudra, cu condiţia ca ele sa fie, în aceasta ultima forma, complet sau aproape complet solubile în apa. Asemenea produse sunt obţinute de obicei prin procese care implica, fie caldura, combinata sau nu cu vidul, fie frigul (liofilizare).
Sub rezerva conservãrii caracterului lor original, sucurile de fructe sau de legume, de la aceasta poziţie pot sa conţinã substanţe de tipul celor menţionate pe lista de mai jos, indiferent dacã acestea rezulta din procesul de fabricaţie sau au fost adãugate:
1) Zahãr.
2) Alţi indulcitori, naturali sau sintetici, sub rezerva ca, cantitatea adãugatã nu o depãşeşte pe cea necesarã unei indulciri normale a sucului şi ca acestea din urma îndeplinesc, în rest, toate condiţiile cerute pentru a fi clasificate în aceasta poziţie, în special cea privitoare la raportul între diferitele componente prevãzute la paragraful 4) de mai jos.
3) Produse destinate sa asigure conservarea sucului sau sa previnã fermentatia (de exemplu anhidrida sulfuroasa, anhidrida carbonica, enzime etc.).
4) Produse destinate sa asigure uniformitatea calitãţii (cum ar fi acidul citric, acidul tartaric), sa refacã, sucului, elementele distruse sau deteriorate în procesul de fabricaţie (de exemplu vitamine, coloranti) sau sa fixeze aroma (de exemplu sorbitol adãugat la sucurile de fructe, sub forma de pudra sau cristale). Totuşi, poziţia exclude sucurile de fructe la care s-a adãugat unul dintre componentii sucurilor, (acidul citric, uleiul esenţial extras din fruct etc.), într-o cantitate astfel încât raportul între diferiţii componenţi din sucul natural este în mod evident schimbat, caracterul original al produsului fiind, în acest caz, modificat.
Sucurile de legume de la aceasta poziţie pot fi de asemenea aditionate cu sare (clorura de sodiu), cu mirodenii sau cu substanţe aromatizante.
Similar, nu pierd calitatea de sucuri de la aceasta poziţie, pe de o parte, amestecurile de sucuri de fructe sau de legume de acelaşi fel sau de feluri diferite, şi pe de alta parte, sucurile reconstituite, adicã sucurile obţinute prin adãugarea, la sucurile concentrate, a unei cantitãţi de apa care nu o depãşeşte pe cea continuta în sucurile similare, neconcentrate de compoziţie normalã.
Totuşi adãugarea de apa la un suc de fructe sau de legume cu compoziţie normalã, sau adãugarea la un suc concentrat, a unei cantitãţi mai mari de apa decât cea necesarã pentru a reconstitui sucul natural, original, conferã produselor obţinute caracterul de dilutii, care au caracterul de bãuturi de la poziţia nr. 22.02. Sucurile de fructe sau de legume care conţin o proporţie de anhidrida carbonica mai mare decât cea continuta în mod normal în sucuri tratate cu acest produs (sucuri de fructe aerate) şi de asemenea, limonadele şi apele gazoase aromatizate cu suc de fructe, sunt de asemenea excluse (poziţia nr. 22.02).
Poziţia cuprinde, de asemenea, mustul de struguri destinat oricãrei utilizãri, cu condiţia ca el sa nu fi suferit nici o fermentare. În cazul în care au suferit tratamentele uzuale pentru cele mai multe sucuri de fructe, mustul de struguri se confunda cu sucul de struguri, obişnuit. Sucul de struguri poate fi prezentat sub forma de concentrat sau chiar de cristale (în ultima forma, este cunoscut comercial ca zahãr din struguri sau miere de struguri şi poate fi folosit în produsele de cofetarie sau de patiserie, pentru fabricarea de bomboane, de turta dulce etc.).
Musturile de struguri parţial fermentate cu fermentatia opritã sau nu ca şi musturile din struguri nefermentate, cu adaos de alcool, cele doua produse având o concentraţie alcoolicã funcţie de volum peste 0,5% vol., se clasifica la poziţia nr. 22.04.
Poziţia exclude de asemenea:
a) Sucuri de tomate al cãror conţinut, în greutate, în extras uscat, este de minim 7% (poziţia nr. 20.02).
b) Sucurile de fructe sau de legume cu o concentraţie alcoolicã funcţie de volum peste 0,5% vol. (Capitolul 22).
Note explicative de subpozitie.
Subpozitia nr. 2009.11
Prin termenul suc de portocale congelat se înţelege şi sucul de portocale concentrat, care deşi supus şi menţinut la rece la o temperatura de aproximativ - 18°C, nu s-a solidificat total în profunzime.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
