Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ZAHARURI SI PRODUSE ZAHAROASE
Nota de Capitol.
1. - Capitolul nu cuprinde:
a) produsele zaharoase, care contin cacao (pozitia nr. 18.06);
b) zaharurile chimic pure (altele decat zaharoza, lactoza, maltoza, glucoza si fructoza (levuloza) si nici celelalte produse de la pozitia nr. 29.40;
c) medicamentele si alte produse de la Capitolul 30.
Note de subpozitii.
1. - In sensul subpozitiilor nr. 1701.11 si 1701.12, prin zahar brut se intelege zaharul continand in greutate, in stare uscata, un procent de zaharoza, corespunzator unei citiri polarimetrice mai mica de 99,5 grade.
CONSIDERATII GENERALE
Capitolul cuprinde zaharurile propriu-zise (de exemplu zaharoza, lactoza, maltoza, glucoza, fructoza (levuloza), siropurile de zahar, mierea artificiala, melasele rezultate din extractia sau din rafinarea zaharului ca si zaharurile si melasele caramelizate si produsele zaharoase. Zaharul solid si melasele pot sa fi aromatizate sau pot sa aiba adaugati coloranti.
Sunt totusi excluse:
a) Pudra de cacao indulcita, ciocolata (cu exceptia ciocolatei albe) si produsele zaharoase care contin cacao in orice proportie (pozitia nr. 18.06)
b) Preparatele alimentare indulcite de la Capitolele 19, 20, 21 sau 22.
c) Preparatele furajere indulcite (pozitia nr. 23.09).
d) Zaharurile chimic pure (altele decat zaharoza, lactoza, maltoza, glucoza si fructoza (levuloza), inclusiv cele in solutii apoase (pozitia nr. 29.40).
e) Preparatele farmaceutice indulcite (Capitolul 30).
17.01 - ZAHAR DIN TRESTIE SAU DIN SFECLA SI ZAHAROZA CHIMIC PURA, IN STARE SOLIDA (+).
- Zahar brut, la care nu s-au adaugat aromatizanti sau coloranti:
1701.11 - - Din trestie de zahar
1701.12 - - Din sfecla
- Altele:
1701.91 - - La care s-au adaugat arome sau coloranti
1701.99 - - Altele
Zaharul din trestia de zahar este extras din sucurile din tulpina de trestie de zahar si zaharul din sfecla se obtine prin extractie din radacina de sfecla de zahar.
Zaharul brut, din trestie sau din sfecla, se prezinta in general sub forma de cristale brune, culoarea datorandu-se prezentei impuritatilor. Continutul de zaharoza la greutate, in stare uscata, corespunde cu o citire polarimetrica, mai mica de 99,5° (vezi Nota 1 de subpozitie). Este destinat, in general, pentru a fi procesat in scopul de a fi transformat in zahar rafinat. Totusi, zaharul brut, poate avea un grad de puritate astfel incat sa fie utilizabil, in aceasta stare, pentru alimentatia umana, fara rafinare.
Zaharul din trestie de zahar sau din sfecla, rafinat, este obtinut prin procesarea suplimentara a zaharului brut. Se prezinta in general sub forma de cristale albe, care sunt comercializate in diferite grade de finete sau in forma de cuburi, capatani, forme lungi sau regulate, bucati mari sau taiate.
In afara de zaharul brut sau rafinat, mentionat mai sus, pozitia cuprinde zaharul brun care consta din zahar alb amestecat de exemplu, cu mici cantitati de caramel sau melasa si zaharul candel care consta din cristale mari, obtinute prin cristalizarea lenta a siropurilor de zahar suficient concentrate.
Trebuie observat ca zaharul din sfecla si zaharul din trestie, se clasifica la aceasta pozitie, numai daca este prezentat in stare solida (chiar sub forma de pudra); acest zahar poate sa aiba adaugate arome sau coloranti.
Siropurile constand din solutii apoase de zahar din trestie sau din sfecla se clasifica la pozitia nr. 17.02, daca nu li sau adaugat arome sau coloranti si, in caz contrar, la pozitia nr. 21.06.
Pozitia cuprinde de asemenea zaharoza chimic pura, in stare solida, indiferent de originea sa. Totusi, este exclusa zaharoza (alta decat zaharoza chimic pura) obtinuta din alte vegetale decat trestia de zahar sau sfecla de zahar (pozitia nr. 17.02).
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 1701.11 si 1701.12
Zaharul brut din trestie, comercializat in prezent, contine mai mult de 0,1% zahar invertit, in timp ce continutul de zahar invertit al zaharului brut din sfecla este normal mai mic de 0,1%. O distinctie intre aceste doua tipuri de zahar poate fi facuta, de asemenea, printr-o testare olfactiva, a unui esantion din fiecare tip de zahar diluat in apa si plasat intr-un recipient ermetic inchis, dupa ce a fost lasat in repaos pe durata unei nopti.
17.02 - ALTE ZAHARURI, INCLUSIV LACTOZA, MALTOZA, GLUCOZA SI FRUCTOZA (LEVULOZA) CHIMIC PURE, IN STARE SOLIDA; SIROPURI DE ZAHAR LA CARE NU S-AU ADAUGAT AROMATIZANTI SAU COLORANTI; INLOCUITORI DE MIERE, CHIAR AMESTECATI CU MIERE NATURALA; ZAHARURI SI MELASE CARAMELIZATE.
- Lactoza si sirop de lactoza:
1702.11 - - Cu un continut de lactoza de minimum 99%, in greutate, exprimat in lactoza anhidra calculata la materia uscata
1702.19 - - Altele
1702.20 - Zahar si sirop de artar
1702.30 - Glucoza si sirop de glucoza, care nu contine fructoza sau cu un continut de fructoza sub 20% in greutate, in stare uscata
1702.40 - Glucoza si sirop de glucoza, cu un continut de fructoza de minimum 20%, dar sub 50% in greutate, in stare uscata
1702.50 - Fructoza chimic pura
1702.60 - Alte fructoze si siropuri de fructoza, cu un continut de fructoza peste 50% in greutate, in stare uscata
1702.90 - Altele, inclusiv zahar invertit
Pozitia cuprinde celelalte zaharuri in stare solida, siropurile de zahar, precum si inlocuitori de miere si zaharurile si melasele caramelizate.
A. - ALTE ZAHARURI
Aceasta parte cuprinde zaharurile, altele decat cele de la pozitia nr. 17.01 si cele chimic pure de la pozitia nr. 29.40, in stare solida (chiar sub forma de pudra), chiar daca li s-au adaugat aromatizanti sau coloranti. Printre produsele de la aceasta pozitie, sunt:
1) Lactoza cunoscuta de asemenea ca zahar din lapte [C(12)H(22)O(11)], care se gaseste in lapte si este extrasa industrial din zer. Aceasta pozitie cuprinde atat lactoza chimic pura, cat si pe cea comerciala. Aceste produse trebuie sa contina mai mult de 95% din greutate lactoza, exprimat in lactoza anhidrit, calculata la substanta uscata. Pentru calcularea procentului de lactoza, in greutate, continut intr-un produs, expresia "substanta uscata" trebuie sa fie considerata ca excluzand apa libera si apa de cristalizare. Produsele obtinute din zer si care contin in greutate 95% sau mai putin lactoza, exprimata in lactoza anhidra, calculata la substanta uscata, sunt excluse (apartin, in general, pozitiei nr. 04.04).
Lactoza comerciala, cand este rafinata, este o pulbere alba, usor dulce, cristalina. Lactoza chimic pura, anhidra sau hidratata, formeaza cristale incolore, dure, care absorb mirosurile.
Lactoza este des folosita in amestec cu laptele, la prepararea hranei pentru copii; de asemenea este folosita in cofetarie, in prepararea gemurilor sau in farmacie.
2) Zaharul invertit, principalul component al mierii naturale. Industrial se obtine mai ales prin hidroliza solutiilor de zahar rafinat (zaharoza); se compune din glucoza si fructoza, in parti egale. Se prezinta uneori in stare solida, dar cel mai adesea sub forma de sirop vascos (vezi partea B de mai jos). Este folosit in farmacie, la fabricarea berii sau la fabricarea conservelor de fructe sau a inlocuitorilor de miere, precum si la fabricarea painii.
3) Glucoza, care exista in stare naturala in fructe si in miere. Asociata cu fructoza, in parti egale, constituie zaharul invertit.
Pozitia include dextroza (glucoza chimic pura) si glucoza comerciala.
Dextroza [C(6)H(12)O(6)] este o pulbere alba, cristalina. Este folosita in industria farmaceutica sau in industria alimentara.
Glucoza comerciala este obtinuta prin hidrolizarea amidonului sau a feculelor cu acizi sau cu enzime sau combinand cele doua procedee. Contine mereu, in afara de dextroza, o proportie variabila de dizaharide, trizaharide si alte polizaharide (maltoza, matotrioza etc.). Continutul ei de zahar reducator, exprimat in dextroza, la substanta uscata, este egal sau mai mare de 20%. Este, de obicei, sub forma, fie de lichid incolor, mai mult sau mai putin vascos (sirop de glucoza, vezi partea B de mai jos), fie de bucati sau turte (agregat de glucoza) sau de pudra amorfa. Este folosit de obicei in industria alimentara, in industria berii, in industria tutunului ca produs de fermentare si in farmacie.
4) Fructoza sau levuloza [C(6)H(12)O(6)], care se gaseste din abundenta, in fructele dulci si in miere, amestecata cu glucoza; industrial este produsa din glucoza comerciala (de exemplu sirop de porumb), din zaharoza sau prin hidrolizarea inulinei extrase din tuberculii de dalie sau de topinambur. Apare sub forma de pudra alba cristalina sau de sirop foarte vascos (vezi partea B de mai jos); este mai dulce decat zaharul obisnuit (zaharoza) si este propriu uzului diabeticilor. Aceasta pozitie cuprinde atat fructoza comerciala, cat si fructoza chimic pura.
5) Zaharoza se obtine din alte plante decat sfecla si trestia de zahar. Cel mai important este zaharul de artar obtinut din seva diferitelor varietati de artar, mai ales Acer saccharum si Acer nigrum, care cresc in special in Canada si Nord-estul Statelor Unite. Seva este de obicei concentrata si cristalizata ca atare, pentru a conserva anumite componente, altele decat zaharul, care dau zaharului de artar aroma sa specifica. De asemenea este comercializat in forma de sirop (maple syrup) (vezi partea B de mai jos). Alte siropuri de zaharoza (vezi partea B de mai jos) sunt obtinute din sorg dulce (Sorghum vulgare var. saccharatum), din roscove sau din anumiti palmieri, in principal.
6) Malto-dextrinele (sau dextri-maltozele), obtinute prin acelasi proces ca si glucoza comerciala. Contin maltoza si alte polizaharide in proportii variabile. Fiind mai putin hidrolizate, continutul lor in zahar reducator este mai mic decat cel al glucozei comerciale. Nu se clasifica, totusi, in aceasta pozitie decat produsele de tipul celor al caror continut in zahar reducator, exprimat in dextroza la substanta uscata, peste 10% dar este mai mic de 20%. Cele cu un continut de maximum 10% se clasifica la pozitia nr. 35.05. Malto-dextrinele sunt in general in forma de pulberi albe, dar de asemenea sunt comercializate in forma de sirop (vezi partea B de mai jos). Sunt folosite in principal la fabricarea alimentelor pentru copii sau a alimentelor dietetice, sarace in calorii, ca diluanti pentru substantele aromatizante sau a colorantilor alimentari si de asemenea in industria farmaceutica, ca excipient.
7) Maltoza (C12H22O11), care este produsa industrial prin hidrolizarea amidonului in prezenta diastazei de malt. Se prezinta in forma de pulbere alba, cristalina. Este folosita in industria berii. Aceasta pozitie cuprinde atat maltoza comerciala cat si maltoza chimic pura.
B. - SIROPURI
Aceasta grupa cuprinde siropurile din toate zaharurile (inclusiv siropurile din lactoza si solutiile apoase, altele decat solutiile apoase ale zaharurilor chimic pure de la pozitia nr. 29.40), cu conditia ca ele sa nu fi fost aromatizate sau sa nu li se fi adaugat coloranti (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 21.06).
In afara de siropurile mentionate in partea A de mai sus (de exemplu sirop de glucoza (sirop de «amidon»), sirop de fructoza, sirop de malto-dextrine, sirop de zahar invertit ca si sirop de zaharoza), aceasta pozitie include:
1) Siropurile simple, obtinute prin dizolvarea zaharurilor de la acest Capitol, in apa.
2) Sucurile si siropurile obtinute la extractia zaharului din sfecla de zahar, trestia de zahar etc.; acestea pot sa contina impuritati cum ar fi pectina, substante albuminoide, saruri minerale etc.
3) Siropurile de masa sau cele folosite in scopuri culinare, care contin zaharoza si zahar invertit. Aceste siropuri sunt fabricate, fie cu ajutorul siropului ramas dupa cristalizarea si separarea zaharului rafinat, fie din zaharul din trestie sau din sfecla, prin invertirea unei parti de zaharoza sau prin adaugare de zahar invertit.
C. - INLOCUITORI DE MIERE
Termenul "inlocuitori de miere" denumeste amestecurile pe baza de zaharoza, de glucoza sau de zahar invertit, in general aromatizate sau colorate ca sa imite mierea naturala. Amestecurile de miere naturala si de inlocuitori de miere se clasifica de asemenea la aceasta pozitie.
D. - ZAHARURI SI MELASE CARAMELIZATE
Acestea sunt substante brune, care nu cristalizeaza, cu miros aromatic. Se prezinta fie in forma de lichid mai mult sau mai putin siropos, fie in stare solida, (de obicei pudra).
Se obtin prin pirogenare, mai mult sau mai putin prelungita, la temperaturi de 120°-180°C, din zaharuri (de obicei glucoza sau zaharoza) sau din melase.
In functie de procesul de fabricatie, se obtine o intreaga serie de produse, care merge de la zaharurile (melasele) caramelizate propriu-zise, al caror continut de zahar, calculat la substanta uscata, este de obicei ridicat (de ordinul a 90%) pana la carameluri zise «coloranti», care au un continut foarte mic de zahar.
Primele sunt folosite pentru aromatizare, in special la prepararea deserturilor dulci, a inghetatelor sau a prajiturilor; celelalte, din cauza unui grad destul de ridicat de transformare a zaharurilor in melanoidina (un colorant) se folosesc ca substanta coloranta, in special, la fabricarea biscuitilor, la fabricarea berii sau la fabricarea anumitor bauturi nealcoolice.
17.03 - MELASE REZULTATE DIN EXTRACTIA SAU RAFINAREA ZAHARULUI (+).
1703.10 - Melase din trestie de zahar
1703.90 - Altele
Melasele cuprinse in aceasta pozitie, sunt obtinute doar de la extractia sau rafinarea zaharului. Sunt incluse subproduse de la extractia sau rafinarea zaharului din trestie sau din sfecla, de la producerea fructozei din porumb. Sunt substante brune sau negricioase, vascoase, care inca mai contin o cantitate apreciabila de zahar, greu de cristalizat. Totusi, pot fi prezentate sub forma de pudra.
Melasa din zahar de sfecla nu este consumata in mod normal ca atare, dar anumite forme rafinate ale melasei de trestie de zahar sau melasei de porumb, sunt adecvate pentru alimentatia umana ca atare, mai ales sub forma de siropuri purificate (treacle). Principalele utilizari ale melasei sunt ca material brut din care sunt distilate alcoolul si bauturile alcoolice (de exemplu rom din melasa de trestie de zahar), la prepararea hranei pentru vite si a inlocuitorilor de cafea. De asemenea este folosita uneori pentru extragerea zaharului.
Melasa de la aceasta pozitie, poate fi decolorata, colorata artificial sau aromatizata.
Note explicative de subpozitie.
Sobpozitia nr. 1703.10
Melasele din trestie de zahar pot fi deosebite de alte melase de la pozitia nr. 17.03, pe baza mirosului si compozitiei chimice.
17.04 - PRODUSE ZAHAROASE FARA CACAO (INCLUSIV CIOCOLATA ALBA).
1704.10 - Guma de mestecat (chewing gum), chiar glasata cu zahar
1704.90 - Altele
Pozitia cuprinde majoritatea preparatelor alimentare indulcite, solide sau semi-solide, in general proprii consumul imediat si cunoscute in general sub numele de dulciuri sau bomboane.
Printre aceste produse, se includ:
1) gumele, inclusiv guma de mestecat indulcita (chewing gum si altele similare);
2) bomboanele (inclusiv cele care contin extract de malt);
3) caramelele, nugalele, fondantele, drajeurile, rahaturi loukoum;
4) martipanele;
5) preparatele, prezentate sub forma de pastile pentru gat sau de bomboane contra tusei, constand in mod esential din zahar (cu sau fara adaos de alte substante alimentare cum ar fi gelatina, amidonul sau faina) si din agenti aromatizanti (inclusiv substante avand proprietati medicinale ca alcool benzilic, mentol, eucaliptol si balsam tolu). Totusi, pastilele pentru gat sau bomboanele contra tusei care contin substante avand proprietati medicinale altele decat agentii aromatizanti se clasifica la Capitolul 30, in cazul in care proportia acestor substante in fiecare pastila sau bomboana este suficienta pentru ca ele sa fie utilizate in scopuri terapeutice sau profilactice;
6) ciocolata alba compusa din zahar, unt de cacao (acesta nefiind considerat cacao), lapte praf si agenti aromatizanti, dar care nu contine nici chiar urme de cacao;
7) extractele de lemn dulce sub toate formele (blocuri, batoane, pastile etc.) continand mai mult de 10% in greutate zaharoza, si extractul de lemn dulce indiferent de proportia de zahar, in cazul in care se prezinta (adica este preparat) sub forma de produse zaharoase, chiar aromatizate;
8) jeleurile din fructe si pastele din fructe, indulcite, prezentate sub forma de dulciuri;
9) pastele pe baza de zahar al caror continut in materii grase adaugate este redus sau nul si care sunt adecvate pentru transformarea direct in dulciurile de la aceasta pozitie, dar care sunt de asemenea folosite ca umplutura pentru produsele cuprinse la alte pozitii, de exemplu:
a) Pastele fondante preparate din zaharoza, din sirop de zaharoza sau din glucoza si/sau din sirop de zahar invertit, cu sau fara aromatizanti, folosite pentru prepararea fondantelor, ca umplutura pentru bomboane sau ciocolate etc.
b) Pastele pentru nugale, constituite din amestecuri aerate de zahar, apa si materiale coloidale (de exemplu albus de ou) si uneori cu mici cantitati de grasime, cu sau fara adaugare de nuci, de fructe sau de alte produse vegetale potrivite, folosite pentru prepararea nugalelor, ca umplutura pentru ciocolate etc.
c) Pastele de migdale. preparate in special din migdale si zahar, folosite in special pentru fabricarea martipanului.
Sunt excluse, printre altele, de la aceasta pozitie:
a) Extractul de lemn dulce continand 10% sau mai putin, in greutate zaharoza si care nu este prezentat ca produs zaharos (pozitia nr. 13.02).
b) Preparatele din zahar, care contin cacao (pozitia nr. 18.06). (In acest scop, untul de cacao nu va fi considerat cacao).
c) Preparatele alimentare indulcite in special: legumele, fructele, cojile de fructe etc., conservate in zahar (pozitia nr. 20.06) si gemuri, jeleuri etc.) pozitia nr. 20.07.
d) Bomboanele, gumele si produsele similare (pentru diabetici in special) continand agenti indulcitori sintetici (de exemplu sorbitol) in loc de zahar, precum si pastele pe baza de zahar, care contin substante grase adaugate intr-o proportie relativ mare si, uneori, lapte sau nuci, neadecvate pentru transformarea direct in produse zaharoase (pozitia nr. 21.06).
e) Medicamentele de la Capitolul 30.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
