Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ANEXA nr. 15 din 5 ianuarie 2000 GRASIMI SI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA; PRODUSE ALE DISOCIERII LOR; GRASIMI ALIMENTARE PRELUCRATE; CEARA DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA
EMITENT: DIRECTIA GENERALA A VAMILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000
GRASIMI SI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA; PRODUSE ALE DISOCIERII LOR; GRASIMI ALIMENTARE PRELUCRATE; CEARA DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA
Note de Capitol.
1. - Capitolul nu cuprinde:
a) slanina si grasimea de porc sau de pasare de la pozitia nr. 02.09;
b) untul, grasimea si uleiul de cacao (pozitia nr. 18.04);
c) preparatele alimentare care contin, in greutate, mai mult de 15% produse de la pozitia nr. 04.05 (Capitolul 21 in general);
d) jumarile (pozitia nr. 23.01) si reziduurile de la pozitiile nr. 23.04 pana la nr. 23.06.;
e) acizii grasi, ceara preparata, corpii grasi transformati in produse farmaceutice, in vopsele, in lacuri, in sapunuri, in produse de parfumerie sau de toaleta preparate, sau in preparate cosmetice, uleiurile sulfonate si alte produse de la Sectiunea VI;
f) factisul pentru cauciuc, derivat din uleiuri (pozitia nr. 40.02).
2. - Pozitia nr. 15.09 nu cuprinde uleiurile obtinute din masline cu ajutorul solventilor (pozitia nr. 15.10).
3. - Pozitia nr. 15.18 nu cuprinde grasimile si uleiurile si fractiunile acestora simplu denaturate, care se clasifica la pozitia ce include respectivele grasimi si uleiuri si tractiunile lor nedenaturate.
4. - Pastele de neutralizare (soap-stocks), reziduurile sau zaturile de uleiuri, rasina stearinica, pasta de lanolina sau de usuc si pasta de glicerol se clasifica la pozitia nr. 15.22.
CONSIDERATII GENERALE
A) Capitolul cuprinde:
1) Grasimile si uleiurile de origine animala sau vegetala, brute, epurate, rafinate sau tratate intr-un anumit fel (de exemplu fierte, sulfurate sau hidrogenate).
2) Anumite produse derivate din grasimi sau uleiuri si in special cele care provin de la disocierea lor, cum ar fi glicerolul brut.
3) Grasimile si uleiurile alimentare preparate, cum ar fi margarina.
4) Ceara de origine animala sau vegetala.
5) Reziduurile provenite de la tratarea corpurilor grase sau a cerii animale sau vegetale.
Totusi, Capitolul exclude:
a) Slanina fara parti slabe, precum si grasimea de porc si grasimea de pasari, netopite si nici altfel extrase (pozitia nr. 02.09).
b) Untul si celelalte substante grase din lapte (pozitia nr. 04.05); pastele din lapte pentru tartine de la pozitia nr. 04.05.
c) Untul, grasimea si uleiul de cacao (pozitia nr. 18.04).
d) Jumarile (pozitia nr. 23.01), turtele, reziduurile de masline si alte reziduuri de la extractie grasimilor sau a uleiurilor vegetale, cuprinse la pozitiile nr. 23.04 pana la 23.06. Drojdiile si zaturile se clasifica la acest Capitol.
e) Acizii grasi, uleiurile acide de rafinare, alcoolii grasi, glicerolul (altul decat glicerolul brut), ceara preparata, corpii grasi transformati in produse farmaceutice, in vopsele, in lacuri, in sapunuri, in produse de parfumerie sau de toaleta preparate sau in preparate cosmetice, uleiurile sulfonate si celelalte produse derivate din corpuri grase, care se clasifica la Sectiunea VI.
f) Factisul pentru cauciuc, derivat din uleiuri (pozitia nr. 40.02).
Cu exceptia uleiului de spermantet si a uleiului de jojoba, grasimile si uleiurile animale sau vegetale sunt esteri ai glicerolului si ai acizilor grasi: acizii palmitici, stearici si oleici, in special.
Corpii grasi pot fi solizi sau fluizi; toti sunt mai usori decat apa. Expusi la aer pentru un timp mai mult sau mai putin lung, ei sufera un fenomen de hidrolizare si de oxidare care provoaca rancezirea lor. Incalziti, se descompun si emana un miros acru si iritant. Sunt toti insolubili in apa, dar complet solubili in eterul sulfuric, in sulfura de carbon, in tetraclorura de carbon, in benzina etc. Uleiul de ricin este solubil in alcool, dar celelalte uleiuri si grasimi animale sau vegetale sunt foarte putin solubile in alcool. Corpii grasi lasa urme pe hartie care nu se pot indeparta.
Trigliceridele poseda proprietatea de a se saponifica, adica de a se descompune fie in alcool (glicerol) si in acizi grasi, sub actiunea vaporilor de apa supraincalziti, a acizilor diluati, a enzimelor sau a agentilor de catalizare, fie in alcool (glicerol) si in sarurile alcaline ale acizilor grasi, numite sapunuri, sub actiunea solutiilor alcaline.
Pozitiile nr. 15.04 si 15.06 pana la 15.15 cuprind de asemenea fractiunile de grasimi si fractiunile de uleiuri mentionate in aceste pozitii, cu conditia ca ele sa nu fie reluate mai specific in alta parte a Nomenclaturii (de exemplu spermantetul de la pozitia nr. 15.21). Principalele procedee de fractionare utilizate sunt urmatoarele:
a) fractionarea uscata care cuprinde presarea, decantarea, filtrarea si winterizarea;
b) fractionarea cu ajutorul solventilor; si
c) fractionarea cu ajutorul agentilor de suprafata.
Fractionarea nu antreneaza nici o modificare a structurii chimice a grasimilor si a uleiurilor.
Expresia "grasimi si uleiuri si fractiunile lor simplu denaturate" mentionata in Nota 3 a Capitolului, vizeaza grasimile sau uleiurile si fractiunile acestora la care s-a adaugat, pentru a le face improprii alimentatiei umane, un material denaturant, precum uleiul de peste, fenolii, uleiuri minerale, esenta de terebentina, toluen, salicilat de metil (esenta de Wintergreen sau de Gaultheria), uleiul de rosmarin. Aceste substante sunt adaugate in cantitati mici (de obicei maxim 1%) in proportii astfel alese, incat grasimile sau uleiurile si fractiunile acestora sa devina de exemplu rancede, acre, amare, iritante. Totusi, este necesar sa atragem atentia ca Nota 3 a Capitolului nu se aplica la amestecurile sau preparatele denaturate, din grasimi sau uleiuri sau fractiunile acestora (pozitia nr. 15.18).
Sub rezerva excluderilor prevazute la Nota 1 a Capitolului, grasimile si uleiurile precum si fractiunile acestora raman cuprinse in acest Capitol, oricare ar fi utilizarea lor: alimentara sau industriala (fabricarea de sapunuri, lumanari, lubrifianti, lacuri, vopsele etc.).
Ceara animala sau vegetala este un ester rezultat din combinatia anumitor acizi grasi (palmitic, cerotic, miristic) cu diferiti alcooli altii decat glicerolul (cetilic, etc.). Contine si o anumita cantitate de acizi grasi si alcooluri in stare libera, ca si hidrocarburi.
Aceasta ceara nu produce glicerol atunci cand este hidrolizata si, spre deosebire de grasimi, nu degaja mirosul acru si iritant atunci cand este incalzita si nu se rancezeste. Este in general mai tare decat grasimile.
B) Pozitiile nr. 15.07 pana la 15.15 ale Capitolului cuprind grasimile si uleiurile vegetale simple (adica care nu sunt amestecate cu grasimi si nici cu uleiuri de o alta natura), stabile, mentionate la pozitiile in cauza, precum si fractiunile lor chiar rafinate, dar nemodificate pe cale chimica.
Grasimile si uleiurile vegetale, foarte raspandite in natura, sunt inchise in celulele anumitor parti ale plantelor (graunte si fructe in mod special), din care se extrag prin presare sau cu ajutorul solventilor.
Grasimile si uleiurile vegetale cuprinse in aceste pozitii sunt grasimile si uleiurile stabile, adica grasimi si uleiuri greu distilabile fara descompunere. Nefiind volatile, nu pot fi antrenate de vaporii de apa supraincalziti care le descompun cu saponificare.
Cu exceptia uleiului de jojoba, de exemplu, grasimile si uleiurile vegetale sunt constituite din amestecuri de gliceride, dar, in timp ce in uleiurile solide exista o preponderenta de gliceride solide la temperatura ambianta (de exemplu esterii acizilor palmitic si stearic), acestea sunt gliceride lichide la temperatura ambianta (esteri ai acizilor oleic, linoleic, linolenic etc.) care sunt predominante in uleiurile fluide.
Sunt cuprinse in aceste pozitii grasimile si uleiurile brute si fractiunile lor, ca si grasimile si uleiurile epurate sau rafinate prin limpezire, spalare, filtrare, decolorare, dezacidificare sau dezodorizare etc.
Subprodusele epurarii si rafinarii uleiurilor (drojdiile sau zaturile de ulei, masele de neutralizare (soap-stocks) denumite si mase de ulei sau mase de saponificare) se clasifica la pozitia nr. 15.22. Uleiurile acide, rezultate din descompunerea, cu ajutorul unui acid, a maselor de neutralizare obtinute in timpul rafinarii uleiurilor brute, se clasifica la pozitia nr. 38.23.
Grasimile si uleiurile cuprinse la aceste pozitii provin nu numai din seminte si fructe oleaginoase de la pozitiile nr. 12.01 pana la 12.07, dar pot fi de asemenea obtinute si din produse vegetale clasificate in alte pozitii; printre uleiurile din aceasta ultima categorie sunt uleiurile de masline, uleiurile extrase din sambure de piersici, de caise sau de prune de la pozitia nr. 12.12, de migdale, de nuci obisnuite, de pin dulce, de fistic etc., de la pozitia nr. 08.02, si uleiul de germeni de cereale.
Pozitia nu cuprinde amestecurile sau preparatele, alimentare sau nu, si grasimile sau uleiurile vegetale modificate chimic (pozitia nr. 15.16, 15.17 sau 15.18, cu conditia ca ele sa nu aiba caracterul produselor clasificate in alta parte, de exemplu la pozitia nr. 30.03, 30.04, 33.03, pana la 33.07, 34.03).
15.01 - GRASIME DE PORC (INCLUSIV UNTURA TOPITA) SI GRASIME DE PASARE, ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIILE NR. 02.09 SAU 15.03.
Grasimile de la aceasta pozitie pot fi obtinute prin orice procedeu, de exemplu prin topire, presare sau extractie cu ajutorul solventilor; procedeul cel mai utilizat este topirea (in atmosfera de vapori, la temperatura joasa sau pe cale uscata). In procedeul de topire pe cale uscata, o parte a grasimii este extrasa sub actiunea temperaturii ridicate atinsa; o alta parte a grasimii este obtinuta prin presare si adaugata partii extrase. In unele cazuri, restul de grasime continut in reziduuri poate fi extras cu ajutorul solventilor.
Sub rezerva consideratiilor precedente, pozitia cuprinde:
- untura topita, grasime comestibila, solida sau semisolida, moale si cremoasa, de culoare alba, obtinuta din tesutul adipos al porcilor. In functie de metoda de productie si tesutul adipos utilizat, se obtin diferite tipuri de untura topita. De exemplu, cea mai buna calitate de untura este obtinuta in general prin topire pe cale uscata pornind de la grasimea interna a abdomenului de porc. Cea mai mare parte a unturii este dezodorizata si, in unele cazuri, i se pot adauga produse antioxidante pentru a preveni rancezirea.
Untura care contine frunze de dafin sau alte condimente care nu au fost adaugate decat intr-o mica cantitate, insuficienta pentru a-i schimba caracterul esential, ramane clasificata la aceasta pozitie, dar amestecurile sau preparatele alimentare care contin untura apartin pozitiei nr. 15.17;
- celelalte grasimi de porc, inclusiv grasimile de oase sau grasimea din deseuri; inclusiv grasimile de os si grasimile obtinute din deseuri;
- grasimea de pasare, inclusiv grasimea din oase si grasimea din deseuri.
Atunci cand sunt obtinute din oase proaspete, grasimile din oase au consistenta seului si sunt de culoare alba sau usor galbena si au miros de grasime; dar cand nu s-au utilizat oase proaspete, se prezinta sub forma unei grasimi moi, granuloase, colorata in galben murdar sau maro, cu miros dezagreabil. Aceste grasimi se utilizeaza in industria sapunurilor sau a lumanarilor si pentru prepararea lubrifiantilor.
Grasimile de deseuri sunt extrase fie din pielea jupuita a animalelor, sau din anumite deseuri sau reziduuri animale (esofag, rumen, maruntaie etc.) sau provin din maruntaie sau de la spalarea pieilor. Grasimile de deseuri prezinta, la modul general, urmatoarele caracteristici: culoare inchisa, miros neplacut, continut ridicat de anumite produse, in special acizi grasi liberi (acizi oleic, palmitic etc.), colesterol, impuritati, temperatura lor de topire este mult mai coborata decat cea a unturii sau a altor grasimi de la aceasta pozitie. Sunt utilizate in principal pentru anumite scopuri tehnice.
Aceste grasimi pot fi brute sau rafinate, rafinarea se efectueaza prin neutralizare, tratament cu pamanturi decolorate, insuflare de vapori de apa supraincalziti, filtrare etc.
Aceste produse sunt utilizate in alimentatie, la fabricatia de unguenti, de pomezi, de sapunuri etc.
Pozitia exclude:
a) Slanina fara parti slabe ca si grasimile de porc si de pasari, netopite si nici altfel extrasa de la pozitia nr. 02.09.
b) Uleiul de untura si stearina din untura (pozitia nr. 15.03).
c) Grasimile de animale altele decat cele mentionate in aceasta pozitie (pozitia nr. 15.02, 15.04 sau 15.06).
d) Uleiurile de os de la pozitia nr. 15.06.
e) Inlocuitorii de untura (untura-imitatie) (pozitia nr. 15.17).
15.02 - GRASIMI DE ANIMALE DIN SPECIILE BOVINE, OVINE SAU CAPRINE, ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 15.03
Seul reprezinta grasimea care inconjoara maruntaiele si muschii animalelor din speciile bovine, ovine sau caprine. Seul provenind de la specia bovine este cel mai important. Aceasta pozitie cuprinde seurile brute denumite in rame sau in fasii (proaspete, refrigerate, congelate), sarate sau in saramura, uscate sau afumate, precum si grasimea (seul) topit. Procedeele de topire utilizate sunt aceleasi ca cele utilizate pentru a obtine grasimea de la pozitia nr. 15.01. Sunt cuprinse de asemenea aici grasimile obtinute prin presare sau extractie cu ajutorul solventilor.
Cea mai buna calitate de seu este de la prima topire, grasime solida de culoare alba sau galbuie, aproape fara miros, daca este preparat recent, cu miros ranced caracteristic dupa expunere la aer.
Seul este format aproape exclusiv din gliceridele acizilor oleic, stearic si palmitic.
Seul este utilizat pentru fabricarea grasimilor alimentare sau al lubrifiantilor, in industria sapunurilor sau a lumanarilor, pentru ungerea pielii, la prepararea produselor pentru alimentatia animalelor, etc.
Sunt cuprinse aici, de asemenea, grasimile de oase si grasimile de deseuri animale din speciile bovine, ovine sau caprine. Indicatiile privind gasimile corespondente, care figureaza in Nota explicativa de la pozitia nr. 15.01 sunt valabile si pentru grasimile de la pozitia nr. 15.02.
Pozitia exclude:
a) Oleostearina, oleomargarina si uleiul de seu (pozitia nr. 15.03)
b) Grasimea animalelor din familia equus (pozitia nr. 15.06).
c) Grasimile de oase si grasimile de deseuri de animale, de alte tipuri decat cele cuprinse in aceasta pozitie (pozitia nr. 15.01, 15.04 sau 15.06).
d) Uleiurile de origine animala (de exemplu uleiuri din picior de vaca si uleiurile de oase de la pozitia nr. 15.06).
e) Anumite grasimi vegetale, denumite seuri vegetale, de exemplu seul vegetal de China (grasime vegetala extrasa din graunte de stillingia) si seu de Borneo (grasime vegetala extrasa din numeroase plante din Indonezia) (pozitia nr. 15.15).
15.03 - STEARINA DIN UNTURA, ULEI DE UNTURA, OLEO-STEARINA, OLEO MARGARINA SI ULEI DE SEU, NEEMULSIONATE, NEAMESTECATE SI NICI ALTFEL PREPARATE.
Aceasta pozitie cuprinde produsele provenite din presarea unturii topite (de exemplu stearina si uleiul de untura) sau a seului (de exemplu oleo-margarina, uleiul de seu si oleo-stearina). In aceste procedee de presare, untura topita sau seul sunt asezate timp de trei sau patru zile in cuve incalzite unde stearina sau oleo-stearina capata structura cristalina. Masa granulata rezultata este apoi presata pentru a separa uleiul de stearina. Aceasta presare difera de cea realizata la topirea pe cale uscata care se efectueaza la temperaturi mai inalte pentru a separa grasimile reziduale de alte substante animale cum ar fi proteinele si tesuturile conjunctive etc. Produsele acestei pozitii pot fi de asemenea obtinute prin alte metode de separare.
Partea solida care ramane dupa presarea slaninii sau a altor grasimi de porc presate sau topite, consta intr-o grasime alba, denumita stearina din slanina. Pozitia cuprinde ambele forme de stearina: comestibila si necomestbila. Stearina din slanina, comestibila, este utilizata, mai ales in amestec cu untura topita pe care o face omogena si mai consistenta (pozitia nr. 15.17). Stearina din slanina, necomestibila, este utilizata ca lubrifiant sau ca materie prima la fabricarea glicerolului, a stearinei sau a oleinei.
Uleiul de untura este un produs obtinut prin presare la rece a unturii sau a altor grasimi de porc, presate sau topite. Este un lichid galbui cu un miros usor de grasime si un gust placut, care se utilizeaza fie in alimentatie, fie in anumite industrii (prelucrarea lanii, producerea sapunului etc.) sau ca lubrifiant.
Oleo-margarina comestibila este o grasime alba sau galbuie, avand o consistenta moale, cu un miros slab de seu si cu gust placut, are o structura cristalina, susceptibila de a deveni granuloasa dupa laminare sau netezire. Este formata in mare parte din gliceride ale acidului oleic (trioleina). Principalele utilizari sunt fabricarea produselor alimentare de tipul margarinei sau al unturii-imitatie si prepararea lubrifiantilor.
Uleiul de seu (oleo-margarina necomestibila) clasificat de asemenea aici, este o varietate de oleo-margarina lichida sau semi lichida, galbuie, avand mirosul seului; expus la aer, rancezeste foarte usor. Uleiul de seu este utilizat pentru fabricarea sapunurilor si in amestec cu uleiuri minerale, ca lubrifiant.
Partea cea mai solida, care ramane dupa extragerea oleo-margarinei si a uleiului de seu, si denumita oleo-stearina sau seu presat, este formata in principal dintr-un amestec de gliceride ale acizilor stearic si palmitic (tristearina si tripalmitina). Se prezinta in general in blocuri sau pastile de consistenta dura si fragila; are o culoare alba, este inodora si insipida.
Produsele emulsionate, amestecate sau altfel preparate se clasifica la pozitiile nr. 15.16, 15.17 sau 15.18.
15.04 - GRASIMI SI ULEIURI SI FRACTIUNILE LOR, DE PESTE SAU DE MAMIFERE MARINE, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC.
1504.10 - Uleiuri din ficat de peste si fractiunile lor
1504.20 - Grasimi si uleiuri de peste si fractiunile acestora, altele decat uleiurile din ficat de peste
1504.30 - Grasimi si uleiuri de mamifere marine si fractiunile lor.
Aceasta pozitie cuprinde grasimile si uleiurile si fractiunile lor provenite din mai multe varietati de peste (cod, hippoglossus, hering, moruni, cambula, manada, sardele, alosa pichardus etc.) sau din mamifere marine (balene, casaloti, delfini, foci etc.). Sunt extrase fie din intregul corp al animalelor, fie din ficatul lor, fie si din deseurile lor. Au in general un miros special si caracteristic de peste si un gust neplacut; culoarea lor naturala poate varia de la galben la brun rosiatic.
Din ficatul de morun, cod, hippoglossus, cambula sau alti pesti, se extrage un ulei foarte bogat in vitamine si alte combinatii organice, care motiveaza utilizarea lor in medicina. Aceste uleiuri se clasifica la aceasta pozitie, chiar daca continutul lor in vitamine a fost imbogatit prin iradiere; dar emulsionate sau avand adaugate alte substante in scopul utilizarii terapeutice, sau prezentate cu o conditionare pentru utilizare farmaceutica, se clasifica la Capitolul 30.
Uleiul sau grasimea de balena se extrage din slanina, din oasele sau din alte parti ale balenei. Poate fi folosit in scopuri industriale, dar este utilizat mai ales, dupa hidrogenare si rafinare, in alimentatie si in special la fabricarea margarinei.
Grasimea sau uleiul provenit de la casalot - in mod special din capul acestuia - poate fi separata in doua parti, una, solida, spermantetul, cuprinsa la pozitia nr. 15.21, cealalta, lichida, care mai contine inca, cateodata, spermantet extractibil si care este uleiul de spermantet rafinat cuprins in aceasta pozitie si este utilizat mai ales ca lubrifiant.
Aceasta pozitie cuprinde de asemenea stearina de peste, produs solid obtinut prin presarea si decantarea uleiurilor de peste refrigerat. Acest produs, de culoare galbuie sau bruna cu un miros de peste, este utilizat pentru prepararea degrasului, a materialelor lubrifiante sau a sapunurilor de calitate inferioara.
Grasimile si uleiurile rafinate de peste sau de mamifere marine se clasifica la aceasta pozitie; daca au fost hidrogenate partial sau total, interesterificate, reesterificate sau elaidinizate, sunt cuprinse in pozitia nr. 15.16.
15.05 - GRASIMI DE USUC SI SUBSTANTE GRASE DERIVATE, INCLUSIV LANOLINA.
1505.10 - Grasime de usuc bruta (suintina)
1505.90 - Altele
Grasimea de usuc bruta (sau suintina) este grasimea, lipicioasa si cu un miros foarte neplacut, extrasa din apele unsuroase care au servit la degresarea lanei si la presarea postavurilor; ea mai poate fi extrasa din lana cu usuc, cu ajutorul solventilor volatili (disulfura de carbon, etc.). Intrucat nu contine gliceride, ea trebuie considerata mai mult ca o ceara, decat o grasime. Este utilizata pentru prepararea directa a unor materiale lubrifiante sau pentru alte utilizari industriale; ea insa este utilizata in principal in stare epurata (sub forma de lanolina) si pentru extragerea oleinei din usuc sau din stearina de usuc.
Lanolina, obtinuta prin purificarea usucului, are consistenta unui unguent. De culoare alb galbuie sau bruna, functie de gradul de rafinare, ea este putin alterabila la aer si are un miros slab caracteristic. Este foarte solubila in alcool in fierbere si este insolubila in apa, dar poate in acelasi timp sa absoarba o mare cantitate de apa, transformandu-se intr-o emulsie gen pasta, cunoscuta sub numele de lanolina hidratata.
Lanolina anhidra este utilizata in principal pentru prepararea lubrifiantilor, a uleiurilor emulsionabile sau a apreturilor. Hidratata sau emulsionata, lanolina este utilizata mai ales la prepararea unguentilor si a articolelor cosmetice.
Lanolina usor modificata, care isi pastreaza caracterul esential al lanolinei si alcoolii de usuc (cunoscuti si sub numele de alcooli de lanolina, care sunt amestecuri de colesterol, de izocolesterol si de alti alcooli superiori) se clasifica de asemenea la aceasta pozitie.
Pozitie excluse alcoolii cu compozitie chimica definita (in general Capitolul 29) si preparatele pe baza de lanolina, de exemplu lanolina la care s-au adaugat substante medicamentoase sau parfumate (pozitiile nr. 30.03, 30.04 sau Capitolul 33). Sunt excluse de asemenea lanolinele modificate chimic pana la un punct, la care acestea si-au pierdut caracterul lor esential de lanolina, de exemplu lanolina etoxilata care a ajuns aproape solubila in apa (pozitia nr. 34.02, in general).
Prin distilarea usucului, efectuat sub actiunea vaporilor de apa urmata de o presare, poate fi separat un produs lichid, un produs solid si un reziduu.
Primul, denumit oleina de usuc, este un lichid mai mult sau mai putin tulbure, de culoare brun-rosiatica, avand un miros usor de usuc, solubil in alcool, eter dietilic, benzina etc. Oleina de usuc este utilizata in filatura ca produs de uleiere.
Partea solida, denumita stearina de usuc, este un material cu aspect ceros, de culoare galbui-bruna, avand un puternic miros de usuc, solubila in alcool in fierbere si in alti solventi organici. Este utilizata in industria pielariei, pentru prepararea materialelor lubrifiante sau de grasimi adezive si pentru fabricarea lumanarilor si sapunurilor.
Reziduul de la distilarea usucului, denumit smoala de usuc, se clasifica la pozitia nr. 15.22.
15.06 - ALTE GRASIMI SI ULEIURI ANIMALE SI FRACTIUNILE LOR, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC.
Pozitia cuprinde toate grasimile si toate uleiurile de origine animala, precum si fractiunile lor, cu exceptia acelora care apartin pozitiei nr. 02.09 sau pozitiilor anterioare ale acestui Capitol. Cuprind deci toate grasimile de origine animala care nu provin de la porci, pasari, bovine, ovine, caprine, pesti sau de la mamifere marine si toate uleiurile de origine animala cu exceptia uleiului de untura, a oleo-margarinei, a uleiului de seu, a uleiurilor obtinute din pesti sau din mamifere marine si a uleiurilor care provin din grasimile de usuc.
Pozitia cuprinde intre altele:
1) Grasimea de equus, de hipopotam, de urs, de iepure de casa, de crab de uscat, de broasca testoasa etc. (inclusiv grasimile obtinute din oase, din maduva osoasa sau din deseuri ale acestor animale).
2) Uleiurile de picior de vaca, de cal, de oaie, care sunt obtinute prin presarea la rece a grasimii rezultate din tratamentul cu apa clocotita al oaselor situate intre copita si genunchiul animalelor din speciile bovine, cabaline sau ovine.
Sunt uleiuri de culoare galben pal, cu gust dulceag, inalterabile la aer, din care cauza, sunt utilizate mai ales ca lubrifiant in mecanismele delicate (ceasuri, masini de cusut, arme de foc etc.).
3) Uleiurile de oase, obtinute prin tratarea osului cu apa calda sau prin presarea grasimii de oase. Acestea sunt produse lichide sau semilichide, galbui, inodore si care rancezesc foarte greu. Sunt utilizate ca lubrifianti la mecanisme delicate si la prelucrarea pieilor.
4) Uleiul extras din maduva osoasa, care formeaza un produs alb sau galbui, utilizat in farmacie sau in parfumerie.
5) Uleiul de galbenus de ou, extras prin presare sau prin extractie, cu ajutorul solventilor, din galbenusul de ou bine fiert. Este un ulei limpede, colorat in galben auriu sau rosiatic, care are mirosul oului fiert.
6) Uleiul de ou de broasca testoasa, de culoare galben deschis, fara miros, utilizat in alimentatie.
7) Uleiul de crisalide, extras din coconii de vierme de matase, este de culoare bruna, cu un miros puternic si foarte neplacut, utilizat in industria sapunului.
Pozitia exclude:
a) Grasimile de porc si grasimile de pasare (pozitia nr. 02.09 sau 15.01).
b) Grasimile animalelor din speciile bovine, ovine sau caprine (pozitia nr. 15.02).
c) Grasimile si uleiurile de peste sau de mamifere marine si fractiunile acestora (pozitia nr. 15.04).
d) Produsele care constau in principal din baze piridice (ulei de Dippel, denumit cateodata si ulei de oase) (pozitia nr. 38.24)
15.07 - ULEI DE SOIA SI FRACTIUNILE LUI, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC (+).
1507.10 - Ulei brut, chiar dezmucilaginat
1507.90 - Altele
Uleiul de soia se obtine prin extractie, plecand de la grauntele de soia (Glycine max), cu ajutorul preselor hidraulice sau cu surub sau cu solventi. Este un ulei sicativ stabil, de culoare galben pal, se utilizeaza fie in alimentatie, fie in anumite industrii (de exemplu fabricarea margarinei, pentru asezonarea salatelor, fabricarea sapunului, a lacului, a vopselelor, a plastifiantilor, a rasinilor alchidice).
Pozitia include de asemenea fractiunile uleiului de soia. Cu toate acestea, lecitina de soia, obtinuta din uleiul de soia brut in cursul rafinarii sale, se clasifica la pozitia nr. 29.23.
Note explicative de subpozitie.
Subpozitia nr. 1507.10
Uleiurile vegetale stabile, fluide sau solide, obtinute prin presare sunt considerate ca brute daca nu au suferit tratamente altele decat decantarea, centrifugarea sau filtrarea, cu conditia ca, pentru a separa uleiul de particulele solide, nu s-a recurs decat la forta mecanica, ca gravitatia, presiunea sau forta centrifuga, cu exceptia oricarui procedeu de filtrare prin absorbtie, de fractionare sau a oricarui alt procedeu fizic sau chimic. Un ulei obtinut prin extractie ramane considerat ca brut cata vreme nu a suferit nici o modificare de culoare, de miros sau de gust in comparatie cu uleiul obtinut prin presare.
15.08 - ULEI DE ARAHIDE SI FRACTIUNILE ACESTUIA, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC (+).
1508.10 - Ulei brut
1508.90 - Altele
Uleiul de arahide este un ulei nesicativ, obtinut din boabele de arahida comuna (Arachis hypogaea) sau de alune de pamant, prin extractie cu ajutorul solventilor sau prin presare.
Uleiul filtrat si rafinat este utilizat in mod special ca ulei de bucatarie sau pentru fabricarea margarinei. Calitatile inferioare se utilizeaza la fabricarea sapunului sau a materialelor lubrifiante.
Note explicative de subpozitii.
Subpozitia nr. 1508.10.
Vezi Nota explicativa de la subpozitia nr. 1507.10
15.09 - ULEI DE MASLINE SI FRACTIUNILE LUI, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC.
1509.10 - Uleiuri virgine
1509.90 - Altele
Uleiul de masline se obtine din fructul maslinului (Olea europaea L.).
Pozitia cuprinde:
A) Uleiurile de masline virgine, obtinute din fructul maslinului in exclusivitate prin procedee mecanice sau alte procedee fizice (de exemplu presare) in conditii termice care in princial nu antreneaza alterarea uleiului. Nu trebuie sa fi fost supuse niciunui tratament, altul decat spalarea, decantarea, centrifugarea sau filtrarea.
Uleiurile de masline virgine cuprind:
1) Uleiul de masline virgin, bun pentru consum in aceasta stare. Are culoarea deschisa, galben spre verde cu un miros si un gust specific.
2) Uleiul de masline lampant, avand fie un gust si un miros neplacut, fie un continut de acizi grasi liberi (exprimati in acid oleic) mai mare de 3,3 g la 100 g, sau avand ambele caracteristici. Poate fi folosit ca atare pentru utilizari tehnice sau, dupa rafinare, in alimentatia umana.
B) Uleiul de masline rafinat, obtinut din uleiurile de masline virgine mentionate in partea A) de mai sus, prin tehnici de rafinare, care nu antreneaza nici modificarea structurii gliceridice initiale a uleiului, nici modificarea structurii acizilor grasi care le compun.
Uleiul de masline rafinat este un ulei clar, limpede, fara sedimente, al carui continut de acizi grasi liberi (exprimat in acid oleic) de maximum 0,3 g la 100 g.
Este de culoare galbena, lipsit de orice miros sau gust specific si este bun pentru consumul uman fie ca atare, fie amestecat cu ulei de masline virgin.
C) Fractiunile si amestecurile uleiurilor aratate in partile A) si B) de mai sus.
Uleiurile de masline virgine de la paragraful A) se disting de uleiurile paragrafelor B) si C) prin urmatoarele:
1) Uleiurile de masline de la aceasta pozitie sunt considerate ca virgine, daca coeficientul lor de epuizare K 270 (determinat dupa metoda CAC/RM 26-1970 a Comisiei Codex Alimentarius) este mai mic decat 0,25 sau daca, atunci cand depaseste 0,25, dupa tratarea esantionului pe alumina activata, nu este superior valorii 0,11.
Uleiurile avand un continut de acizi grasi liberi exprimat in acid oleic peste 3,3 g la 100 g, pot avea, dupa trecerea prin alumina activata, un coeficient de epuizare K 270 peste 0,11. In acest caz, dupa neutralizare si decolorare, efectuate in laborator, trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
- un coeficient de epuizare K 270 de maximum 1,1
- o variatie a coeficientului de epuizare la aproximativ 270 nanometri, peste 0,01 dar sub 0,16
sau
2) Uleiurile de masline de la aceasta pozitie sunt considerate rafinate, daca continutul lor de acizi grasi liberi (exprimat in acid oleic) este mai mic sau egal cu 0,3 g la 100 g.
Se poate confirma absenta uleiurilor reesterifiate prin determinarea sumei continutului de acizi palmitic si stearic in pozitia 2 in trigliceride (dupa metoda UICPA - editia a-6-a 1979, pozitia nr. 22.10). Aceasta suma (exprimata in procentaj al continutului total de acizi grasi in pozitia 2) trebuie sa fie inferioara valorii de 1,5% pentru uleiurile de masline virgine si inferioara valorii de 1,8% pentru uleiurile de masline rafinate.
Uleiurile de masline de la aceasta pozitie se disting de cele de la pozitia nr. 15.10 printr-o reactie Bellier negativa.
In anumite cazuri, numai studierea diolurilor triterpenice continute in fractia nesaponificabila permite punerea in evidenta a prezentei uleiului de reziduuri de masline.
Pozitia nu cuprinde uleiul de reziduuri de masline si amestecul de ulei de masline cu uleiul de reziduuri de masline (pozitia nr. 15.10) sau uleiul reesterificat obtinut din uleiul de masline (pozitia nr. 15.16).
15.10 - ALTE ULEIURI SI FRACTIUNILE LOR, OBTINUTE EXCLUSIV DIN MASLINE, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC SI AMESTECURILE ACESTOR ULEIURI SAU FRACTIUNI CU ULEIURI SAU FRACTIUNI DE LA POZITIA NR. 15.09.
Pozitia cuprinde uleiurile obtinute din masline, altele decat uleiurile de la pozitia nr. 15.09.
Uleiurile de la aceasta pozitie pot fi brute sau rafinate sau altfel tratate, cu conditia sa nu fi intervenit nici o modificare a structurii gliceridice.
Pozitia cuprinde, uleiul de reziduuri de masline, obtinut prin extractie cu solvent din reziduurile de masline provenite din presarea maslinelor dupa obtinerea uleiului de masline de la pozitia nr. 15.09.
Uleiul brut de reziduuri de masline poate fi facut comestibil prin tehnici de rafinare care nu antreneaza modificari ale structurii gliceridice initiale.
Uleiul astfel obtinut este clar, limpede, de culoare galbena spre galben brun, fara sedimente si lipsit de miros si gust neplacut.
Pozitia cuprinde de asemenea fractiunile si amestecurile de uleiuri sau de fractiuni de la aceasta pozitie cu uleiurile sau fractiunile de la pozitia nr. 15.09. Amestecul cel mai frecvent este format din uleiul de reziduuri de masline rafinat si uleiul de masline virgin.
Absenta uleiurilor reestirificate poate fi confirmata prin determinarea sumei continutului de acizi palmitic si stearic in pozitia 2 in trigliceride, care trebuie sa fie mai mica de 2,2% (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 15.09).
Uleiurile de la aceasta pozitie se disting de cele de la pozitia nr. 15.09 printr-o reactie Bellier pozitiva. In anumite cazuri numai studiul diolurilor triterpenice continute in fractia nesaponificabila poate pune in evidenta uleiul de reziduuri de masline.
Pozitia nu cuprinde uleiul reesterificat, obtinut din uleiul de masline (pozitia nr. 15.16).
15.11 - ULEI DE PALMIER SI FRACTIUNILE LUI, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC (+).
1511.10 - Ulei brut
1511.90 - Altele
Uleiul de palmier este o grasime vegetala obtinuta din pulpa fructelor diferitilor palmieri de ulei. El provine in special de la palmierul de ulei african (Elaeis quineensis) care este originar din Africa tropicala, dar creste si in America Centrala, Malaesia si Indonezia. Printre ceilalti palmieri de ulei se includ de asemenea palmierii din genul Elaeis melanococca si diferitele specii de palmier din genul Acrocomia, mai ales palmierul paraguian (coco mbocaya), originar din America de Sud. Uleiul acesta este obtinut prin extractie sau presare si culoare lui difera in functie de starea sa si daca a fost rafinat. Se distinge de uleiul de palmist (pozitia nr. 15.13), care este obtinut din aceiasi palmieri de ulei, prin continutul sau foarte ridicat in acid palmitic si acid oleic.
Uleiul de palmier este utilizat la fabricarea sapunului, a lumanarilor, a preparatelor cosmetice sau de toaleta, ca lubrifiant, pentru bai de cositorire la cald, pentru fabricarea acidului palmitic etc. Uleiul de palmier rafinat este utilizat in alimentatie ca grasime pentru gatit si la fabricarea margarinei.
Pozitia nu cuprinde uleiul de palmist, nici uleiul de babassu (pozitia nr. 15.13).
Note explicative de subpozitie.
Subpozitia nr. 1511.10
Vezi Nota explicativa de la subpozitia nr. 1507.10.
15.12 - ULEI DE FLOAREA SOARELUI, DE SOFRAN SAU DE BUMBAC SI FRACTIUNILE LOR, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC (+).
- Uleiuri de floarea soarelui sau de sofran si fractiunile lor:
1512.11 - - Uleiuri brute
1512.19 - - Altele
- Ulei de bumbac si fractiunile lui:
1512.21 - - Ulei brut, chiar fara gossipol
1512.29 - - Altele
A) ULEI DE FLOAREA SOARELUI.
Acest ulei, este obtinut din grauntele de floarea soarelui comuna (Helianthus annuus), este un ulei de culoare galben-aurie clar. Este utilizat ca ulei de asezonare pentru salate si intra in componenta margarinei sau a inlocuitorilor de untura topita. Poseda proprietati semi-sicative care il fac foarte util in industria lacurilor si a vopselelor.
B) ULEI DE SOFRAN.
Grauntele de sofran (Chartamus tinctoris), planta tinctoriala foarte importanta, furnizeaza un ulei sicativ si comestibil. Acest ulei este utilizat la fabricarea produselor alimentare, a produselor farmaceutice, a rasinilor alchidice, a lacurilor si a vopselelor.
C) ULEI DE BUMBAC
Acest ulei, care este cel mai important dintre uleiurile semi-sicative, este obtinut plecand de la samburele a mai multor specii din genul Gossypium. Uleiul de bumbac este utilizat in diferite scopuri industriale cum ar fi apretarea pieilor, fabricarea sapunurilor, a materialelor lubrifiante, a glicerinei sau a compozitiilor de impermeabilizare si ca baza pentru creme cosmetice. Uleiul rafinat pur este foarte apreciat in bucatarie ca ulei de asezonare pentru salate, ca si pentru fabricarea margarinei sau a inlocuitorilor de untura.
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 1512.11 si 1512.21
Vezi Nota explicativa de la subpozitia nr. 1507.10.
15.13 - ULEIURI DE COCOS (ULEI DE COPRA), DE PALMIST SAU DE BABASSU SI FRACTIUNILE LOR, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC (+).
- Ulei de cocos (ulei de copra) si fractiunile lui:
1513.11 - - Ulei brut
1513.19 - - Altele
- Uleiuri de palmist sau de babassu si fractiunile lor:
1513.21 - - Uleiuri brute
1513.29 - - Altele
A) ULEI DE COCOS (ULEI DE COPRA).
Acest ulei este obtinut plecand de la pulpa uscata (denumita si copra) a nucii de cocos (Cocos nucifera). Pulpa proaspata a nucii de cocos poate fi utilizata de asemenea. Acest ulei nesicativ are culoare galben pal sau este incolor si sub 25░C se prezinta in stare solida. Uleiul de copra este utilizat la fabricarea sapunurilor, a produselor de toaleta preparate si a preparatelor cosmetice, a unsorilor lubrifiante, a detergentilor sintetici, a preparatelor de albire sau spalare uscata si ca sursa de acizi grasi, de alcooli grasi sau de esteri metilici.
Uleiul de cocos rafinat, care este comestibil, este utilizat pentru fabricarea produselor alimentare ca margarina, complementi alimentari.
B) ULEI DE PALMIST.
Acest ulei de culoare alba, este obtinut din miezul nucii si nu de la pulpa fructelor diferitilor palmieri de ulei, in special din palmierul de ulei african Elaeis guineensis (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 15.11). Acest ulei este foarte utilizat in industrie la fabricarea margarinei si a dulciurilor, datorita mirosului agreabil si a gustului de aluna. Este utilizat de asemenea si la fabricarea glicerolului (glicerinei), a sampoanelor, a sapunurilor sau a lumanarilor.
C) ULEI DE BABASSU.
Acest ulei nesicativ este obtinut din fructul palmierului babassu (Orbignya martiana si O. oleifera). Este extras din miezul samburelui fructului.
Uleiul de babassu este utilizat la fabricarea produselor industriale, cum ar fi sapunul. Rafinat, este utilizat ca inlocuitor de ulei de palmist in produsele alimentare.
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 1513.11 si 1513.21
Vezi Nota explicativa de la subpozitia nr. 1507.10
15.14 - ULEIURI DE RAPITA SAU DE MUSTAR SI FRACTIUNILE LOR, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC (+).
1514.10 - Uleiuri brute
1514.90 - Altele
A) ULEI DE RAPITA.
Boabele mai multor specii de Brassica, in special B. napus si B. rapa (sau B. campestris), furnizeaza uleiuri semi-sicative avand caracteristici similare si care sunt mentionate in comert ca uleiuri de rapita.
In general aceste uleiuri au un continut ridicat de acid erucic. Aceasta pozitie cuprinde si uleiul de rapita cu continut redus de acid erucic. (Acestea provin din boabele speciilor rapita, dezvoltate in acest scop in mod special, si care contin cantitati mici de acid erucic).
Sunt utilizate pentru asezonarea salatelor, la fabricarea margarinei etc. Sunt utilizate de asemenea la fabricarea produselor industriale cum ar fi de exemplu aditivii pentru lubrifianti. Uleiul rafinat, denumit in mod obisnuit ulei de rapita, este de asemenea comestibil.
B) ULEI DE MUSTAR.
Este vorba despre un ulei vegetal stabil obtinut, de exemplu, din urmatoarele trei specii vegetale: mustarul alb (Sinapsis alba si Brassica hirta), mustarul negru (Brassica nigra) si mustarul indian (Brassica juncea). Contine in general mult acid erucic si este utilizat in special la fabricarea produselor farmaceutice, in bucatarie sau la fabricarea produselor industriale.
Note explicative de subpozitie.
Subpozitia nr. 1514.10
Vezi Nota explicativa de la subpozitia nr. 1507.10
15.15 - ALTE GRASIMI SI ULEIURI VEGETALE (INCLUSIV ULEI DE JOJOBA) SI FRACTIUNILE LOR, STABILE, CHIAR RAFINATE, DAR NEMODIFICATE CHIMIC (+).
- Ulei din seminte de in si fractiunile lui:
1515.11 - - Ulei brut
1515.19 - - Altele
- Ulei de porumb si fractiunile lui:
1515.21 - - Ulei brut
1515.29 - - Altele
1515.30 - Ulei de ricin si fractiunile lui
1515.40 - Ulei de tung si fractiunile lui
1515.50 - Ulei de susan si fractiunile lui
1515.60 - Ulei de jojoba si fractiunile lui
1515.90 - Altele
Aceasta pozitie cuprinde grasimile si uleiurile vegetale si fractiunile lor simple, stabile, altele decat cele mentionate de la pozitiile nr. 15.07 pana la 15.14 (vezi Consideratiile generale, Partea B)). Printre aceste grasimi si uleiuri trebuie semnalate in mod particular produsele de mai jos, avand in vedere importanta lor in schimburile internationale:
1) Uleiul de in, obtinut din boabele de in (Linum usitatissimum), este unul dintre uleiurile sicative cele mai importante. Culoarea lui variaza intre galben si brun, iar gustul si mirosul lui sunt acre. Oxidandu-se, formeaza pe suprafata obiectelor pe care a fost aplicat o pelicula elastica foarte rezistenta. Acest ulei este utilizat in principal la fabricarea lacurilor, a vopselelor, a panzelor cerate, a masticului, a sapunurilor in forma de paste, a cernelurilor de tipografie, a rasinilor alchidice sau a produselor farmaceutice. Uleiul de in presat la rece este comestibil.
2) Uleiul de porumb este obtinut din germenii de porumb sau porumb de India. Uleiul brut are multe utilizari industriale cum ar fi fabricarea sapunurilor, a materialelor lubrifiante, a apreturilor pentru pielarie. Rafinat, acest ulei este comestibil si este utilizat in bucatarie, in patiserie si in amestec cu alte uleiuri etc. Uleiul de porumb este un ulei semi-sicativ.
3) Uleiul de ricin provine din boabele de Ricinus communis. Este vorba de un ulei nesicativ gras, in general incolor sau usor colorat, care, in trecut, era utilizat mai ales in medicina ca purgativ, dar care este utilizat acum in industrie ca plastifiant, intrand in compozitia lacurilor, a nitrocelulozei, la fabricarea acizilor dibazici, a elastomerilor sau a adezivilor, a agentilor tensioactivi, a fluidelor hidraulice etc.
4) Uleiul de Tung (sau de lemn de China) este obtinut din boabele fructului diferitelor specii din genul Aleurites (de exemplu A. fordii si A. montana). Culoarea lui variaza intre galben pal si brun inchis; se usuca foarte repede si poseda calitati de conservare si de rezistenta la umiditate. Este utilizat in principal la fabricarea vopselelor si a lacurilor.
5) Uleiul de susan este obtinut pornind de la boabele de Sesamum indicum, care este o planta anuala. Este un ulei semi-sicativ ale carui calitati superioare sunt utilizate la fabricarea produselor zise shortenings, a uleiurilor pentru salate, a margarinei sau a produselor alimentare similare, ca si pentru fabricarea produselor farmaceutice. Calitatile inferioare sunt utilizate in scopuri industriale.
6) Uleiul de jojoba este deseori descris ca ceara lichida, este incolor sau galbui, fara miros, constituit esential din esteri ai alcoolilor grasi superiori, este obtinut din boabele unui arbust de desert din genul Simmondsia (S. californica sau S. chinensis), este utilizat ca inlocuitor al uleiului de spermantet, de exemplu la preparate cosmetice.
7) Anumite produse denumite seu vegetal, in particular seul de Borneo si seul de China, provenind din tratarea boabelor oleaginoase. Seul de Borneo se prezinta sub forma de turte de culoare alba in exterior si galben verzuie in interior, cu o structura cristalina sau granulara; seul de China este o substanta solida, cu aspect de ceara, unsuroasa la pipait, de culoare verzuie si cu miros usor aromatic.
8) Produsele cu denumirea comerciala de ceara de Myrica si ceara de Japonia, care in realitate sunt grasimi vegetale. Primul dintre aceste produse, care se recolteaza din bacele mai multor specii de plante din genul Myrica, se prezinta sub forme de turte cu aspect ceros, de culoare galben-verzuie, de consistenta tare si cu un miros special usor de balsam. Al doilea este o substanta extrasa din fructele mai multor varietati de arbori din China sau Japonia, din familia Rhus, care se prezinta sub forma de tablete sau discuri cu aspect ceros, de culoare verzuie, galbuie sau chiar alba, cu structura cristalina, de consistenta fragila, cu un usor miros de rasina.
Note explicative de subpozitii.
Subpozitiile nr. 1515.11 si 1515.21.
Vezi Nota explicativa de la subpozitia nr. 1507.10.
15.16 - GRASIMI SI ULEIURI ANIMALE SAU VEGETALE ST FRACTIUNILE LOR, HIDROGENATE PARTIAL SAU TOTAL, INTERESTERIFICATE, REESTERIFICATE SAU ELAIDINIZATE, CHIAR RAFINATE, DAR NEPREPARATE ALTFEL.
1516.10 - Grasimi si uleiuri animale si fractiunile lor
1516.20 - Grasimi si uleiuri vegetale si fractiunile lor
Aceasta pozitie cuprinde grasimile si uleiurile animale sau vegetale care au suferit o transformare chimica particulara de genul celor mentionate mai jos si care nu au fost altfel preparate.
Pozitia cuprinde si fractiunile care au suferit acelasi tratament ca si grasimile si uleiurile animale sau vegetale.
A) Grasimi si uleiuri hidrogenate.
Hidrogenarea se efectueaza prin punerea in contact a produselor cu hidrogenul pur la o temperatura si o presiune corespunzatoare, in prezenta unui agent catalizator (in general a nichelului fin divizat). Efectul acestei operatii consta in ridicarea punctului de topire a grasimilor, in marirea consistentei uleiurilor, prin transformarea gliceridelor nesaturate (a acizilor oleic, linoleic etc.) in gliceride saturate (acizi palmitic, stearic etc.) cu punct de topire mai ridicat. Gradul de hidrogenare ca si consistenta finala a produsului depind de procedeul utilizat si de durata tratamentului.
Pozitia cuprinde:
1) Produsele care nu au suferit decat o hidrogenare partiala avand si efectul de modificare a formei cis a gliceridei acizilor grasi nesaturati in forma trans pe langa ridicarea punctului de topire (chiar daca produsele au tendinta de a se separa in straturi tip pasta si lichid).
2) Produsele hidrogenate in intregime (de exemplu uleiuri transformate in corpi grasi tip pasta sau solid).
Produsele cel mai des supuse hidrogenarii sunt uleiurile de peste sau de mamifere marine si anumite uleiuri vegetale (de bumbac, de susan, de arahide, de rapita, de soia, de porumb etc.). Uleiurile hidrogenate partial sau in intregime, din aceste tipuri, intra deseori in compozitia preparatelor din grasimi alimentare de la pozitia nr. 15.17, intrucat hidrogenarea provoaca nu numai durificarea lor, ci le si face mai greu alterabile prin oxidare la aer, ameliorand gustul, mirosul si chiar aspectul (prin albire).
Din aceasta grupa de produse fac parte si uleiurile de ricin hidrogenate, asa zisele opalwax-uri.
B) Grasimi si uleiuri interesterificate, reesterificate sau elaidinizate.
1) Uleiurile interesterificate (sau transesterificate). Consistenta unui ulei sau a unei grasimi poate fi marita prin modificarea corespunzatoare a pozitiei radicalilor de acizi grasi din trigliceridele continute in produs. Reactia si deplasarea esterilor pot fi stimulate cu ajutorul agentilor catalizatori.
2) Grasimile si uleiurile reesterificate (denumite si esterificate) sunt trigliceride obtinute prin sinteza directa a glicerolului cu amestecuri de acizi grasi liberi sau cu uleiuri acide de rafinare. Pozitia radicalilor acizilor grasi din trigliceride difera de cea intalnita in mod normal in uleiurile naturale.
Uleiurile obtinute din masline, continand uleiuri reesterificate, fac parte din aceasta pozitie.
3) Grasimile si uleiurile elaidinizate sunt grasimi si uleiuri supuse unui tratament care provoaca o transformare substantiala a radicalilor de acizi grasi nesaturati de la forma cis la forma trans.
Produsele descrise mai sus se clasifica la aceasta pozitie, chiar daca prezinta caracter de ceara si chiar daca sunt ulterior dezodorizate sau sunt supuse unui procedeu de rafinare si chiar daca pot fi utilizate ca atare uzului alimentar. Totusi, aceasta pozitie nu cuprinde grasimile si uleiurile si fractiunile lor hidrogenate etc., care au suferit o preparare ulterioara, cum este texturarea (modificarea texturii sau a structurii cristaline) in vederea utilizarii alimentare (pozitia nr. 15.17).
15.17 - MARGARINA; AMESTECURI SAU PREPARATE ALIMENTARE DIN GRASIMI SAU DIN ULEIURI ANIMALE SAU VEGETALE SAU DIN FRACTIUNI ALE DIFERITELOR GRASIMI SAU ULEIURI DIN ACEST CAPITOL, ALTELE DECAT GRASIMILE SI ULEIURILE ALIMENTARE SI FRACTIUNILE LOR DE LA POZITIA NR. 15.16.
1517.10 - Margarina, cu exceptia margarinei lichide
1517.90 - Altele
Pozitia cuprinde margarina si celelalte amestecuri si preparate alimentare de grasimi sau uleiuri animale sau vegetale sau de fractiunile diferitelor grasimi sau uleiuri din acest Capitol, altele decat cele cuprinse in pozitia nr. 15.16. In general, sunt amestecuri sau de preparate lichide sau solide:
1) ale diferitelor grasimi si uleiuri animale sau ale fractiunile lor;
2) ale diferitelor grasimi sau uleiuri vegetale sau ale fractiunile lor;
3) ale grasimilor sau uleiurilor animale si vegetale sau ale fractiunile lor, deopotriva.
Produsele acestei pozitii ale caror grasimi si uleiuri pot fi hidrogenate in prealabil, pot fi emulsionate (de exemplu cu lapte smantanit) si framantate sau tratate prin texturare (modificarea texturii sau a structurii cristaline) sau li se pot adauga cantitati mici de lecitina, de amidon, de coloranti organici, de substante aromatice, de vitamine, de unt sau de alte substante grase provenite din lapte (tinand cont de limitarile prevazute in Nota 1c) a Capitolului).
De asemenea pozitia cuprinde preparatele alimentare obtinute dintr-o singura grasime (sau fractiunile acesteia) sau ulei (sau fractiunile acestuia) hidrogenate sau nu, care au fost tratate prin emulsionare, malaxare, texturare etc.
Principalele produse ale acestei pozitii sunt:
A) Margarina (alta decat margarina lichida) care este o substanta pastoasa in general galbuie, obtinuta dintr-o grasime sau un ulei de origine vegetala sau animala sau de la un amestec al acestor substante grase. Este o emulsie de tip apa in ulei, care a suferit in general o preparare care o face sa semene cu untul ca aspect, consistenta, culoare etc.
B) Amestecuri sau preparate alimentare de grasimi sau uleiuri animale sau vegetale sau de fractiuni ale diferitelor grasimi sau uleiuri din acest Capitol, altele decat grasimile si uleiurile alimentare si fractiunile lor de la pozitia nr. 15.16, cum ar fi untura-imitatie (denumita in unele tari, inlocuitor de untura sau slanina compaund), margarina lichida ca si produsele denumite shortenings (obtinute cu ajutorul uleiurilor sau grasimilor tratate prin texturare).
In afara acestora, mai apartin de aceasta pozitie, amestecurile sau preparatele alimentare de grasimi sau uleiuri animale sau vegetale sau de fractiuni ale diferitelor grasimi sau uleiuri din acest Capitol intre ele, de tipul celor utilizate ca preparate pentru demulare.
Grasimile si uleiurile simple care au fost simplu rafinate, se clasifica la pozitiile lor respective, chiar daca sunt conditionate pentru vanzarea cu amanuntul. De asemenea, pozitia exclude, preparatele care contin in greutate peste 15% unt sau alte substante grase din lapte (Capitolul 21 in general).
Produsele provenind din presarea seului sau a unturii se clasifica la pozitia nr. 15.03.
15.18 - GRASIMI SI ULEIURI ANIMALE SAU VEGETALE SI FRACTIUNILE LOR, GATITE, OXIDATE, DESHIDRATATE SULFURATE, SUFLATE, POLIMERIZATE PRIN CALDURA IN VACUUM SAU ALTFEL MODIFICATE CHIMIC, CU EXCEPTIA CELOR DE LA POZITIA NR. 15.16; AMESTECURI SAU PREPARATE NEALIMENTARE DE GRASIMI SAU DE ULEIURI ANIMALE SAU VEGETALE SAU DIN FRACTIUNILE DIFERITELOR GRASIMI SAU ULEIURI DIN ACEST CAPITOL, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE.
A) Grasimi si uleiuri animale sau vegetale si fractiunile lor, gatite, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin caldura in vacuum sau altfel modificate chimic, cu exceptia celor de la pozitia nr. 15.16.
Grupa cuprinde grasimile si uleiurile animale sau vegetale si fractiunile lor, care au suferit anumite tratamente care modifica structura lor chimica, ceea ce le amelioreaza vascozitatea lor, sicativitatea lor (adica proprietatea lor de a putea absorbi oxigenul din aer si de a deveni astfel apte de a forma straturi elastice) sau le modifica alte proprietati, atata timp cat pastreaza structura fundamentala de triglicerida si nu sunt descrise mai specific in alta parte, si in special:
1) Uleiurile gatite sau oxidate, care provin de la tratamentul prin incalzire al uleiurilor la care in general s-a adaugat, in prealabil, o cantitate mica de agenti de oxidare. Sunt utilizate in industria lacurilor si a vopselelor.
2) Uleiurile suflate, care sunt uleiuri partial oxidate si polimerizate prin insuflarea aerului cald. Se folosesc la prepararea lacurilor izolante, a pielii artificiale, ca si, in amestec cu uleiuri minerale, pentru obtinerea preparatelor lubrifiante (uleiuri compaund).
Linoxina, un produs semi-solid de consistenta cauciucoasa, constituita dintr-un ulei de in puternic oxidat, si care este utilizat la fabricarea linoleului, este de asemenea clasificat aici.
3) Uleiul de ricin deshidratat, obtinut prin deshidratarea acestui ulei in prezenta catalizatorilor, si care este utilizat ca si uleiurile din paragrafele precedente, la prepararea lacurilor si a vopselelor.
4) Uleiurile sulfurate, care rezulta in urma tratamentului cu sulf sau cu clorura de sulf, tratament care conduce la o polimerizare a moleculelor. Uleiul astfel tratat formeaza o pelicula care absoarbe mai putina apa ca pelicula uzuala de ulei uscat simplu, care poseda o rezistenta mecanica mai mare si care ajunge mai repede in starea in care nu mai este lipicios. Uleiurile sulfurate sunt utilizate pentru vopsirea antirugina si pentru lacuirea ambarcatiunilor.
Continuand in profunzime sulfurarea uleiurilor se obtine un produs solid denumit factis pentru cauciuc clasificat la pozitia nr. 40.02.
5) Uleiurile polimerizate prin caldura in vacuum; sunt astfel denumite anumite uleiuri (mai ales cele de in sau lemn de China) polimerizate prin simpla incalzire, fara oxidare. Sunt preparate prin coacere, la adapost de aer, la 250-300░C, fie intr-o atmosfera inerta de gaz carbon, fie in vid. Se obtin astfel uleiuri mai mult sau mai putin vascoase, utilizate foarte mult sub denumirea de stand-uleiuri, la fabricarea lacurilor care formeaza o pelicula deosebit de subtire si impermeabila.
Prin denumirea de stand-uleiuri (stand-oils), se inteleg in comert si uleiurile polimerizate prin caldura in vacuum, lipsite de partile lor nepolimerizate, precum si amestecurile de uleiuri polimerizate prin caldura in vacuum.
6) Printre celelalte uleiuri modificate, pozitia cuprinde:
a) Uleiurile maleice, obtinute prin tratarea de exemplu a uleiului de soia cu cantitati limitate de anhidrida maleica la o temperatura de 200°C sau mai mult, in prezenta unei cantitati de polialcool, suficiente pentru esterificarea surplusului de aciditate a uleiului. Uleiurile maleice astfel obtinute au proprietati sicative.
b) Uleiurile (ca ulei de in) la care au fost incorporate la rece cantitati mici de produse sicative (de exemplu borat de plumb, naftenat de zinc, rezinat de cobalt) in scopul accentuarii proprietatilor lor sicative naturale. Aceste uleiuri, numite uleiuri sicative sunt utilizate, in locul uleiurilor gatite, la prepararea lacurilor si a vopselelor. Sunt foarte diferite de sicativele preparate lichide de la pozitia nr. 32.11 (care sunt solutii concentrate de produse sicativante) si nu pot fi confundate cu acestea.
c) Uleiurile epoxidice obtinute prin tratarea, de exemplu, a uleiului de soia cu acid paracetic preformat sau format in situ printr-o reactie intre apa oxigenata si acidul acetic, in prezenta unui catalizator. Sunt utilizate ca plastifianti sau stabilizatori ai rasinilor vinilice, in special.
d) Uleiurile bromate, utilizate in industria farmaceutica in special, ca stabilizatori de emulsie sau suspensie pentru uleiurile esentiale.
B) Amestecuri sau preparate nealimentare din grasimi sau uleiuri animale sau vegetale sau din fractiuni ale diferitelor grasimi sau uleiuri din acest Capitol, nedenumite si necuprinse in alta parte.
Aceasta parte cuprinde, printre altele, uleiurile de prajire uzate, continand de exemplu uleiul de rapita, uleiul de soia si o mica cantitate de grasime animala, utilizate la prepararea hranei pentru animale.
Pozitia nu cuprinde:
a) Grasimile si uleiurile simplu denaturate (vezi Nota 3 a acestui Capitol).
b) Grasimile si uleiurile hidrogenate interesterificate, reesterificate sau elaidinizate (pozitia nr. 15.16).
c) Preparatele de tipurile utilizate pentru hrana animalelor (pozitia nr. 23.09).
d) Uleiurile sulfonate (adica tratate cu acid sulfuric) (pozitia nr. 34.02).
15.20 - GLICERINA BRUTA; APE SI LESII DE GLICERINA.
Glicerina bruta este un produs de o puritate mai mica de 95% (calculata prin raportare la greutatea produsului in stare uscata). Este obtinut fie prin disocierea uleiurilor si a grasimilor, fie prin sinteza pornind de la propilena. Caracteristicile glicerinei brute difera in functie de metoda de producere, de exemplu:
1) Obtinuta prin hidroliza (cu apa, acizi sau baze), este un lichid de culoare galbena care poate ajunge pana la maro, cu gust dulceag, fara miros dezagreabil.
2) Provenita din ape de glicerina, este un lichid de culoare galben deschis, cu gust astringent, cu miros dezagreabil.
3) Provenita din prelucrarea lesiilor reziduale din industria sapunului, este un lichid de culoare galben inchis, cu gust dulceag (si uneori usturoiata, daca este foarte impura) si cu miros mai mult sau mai putin dezagreabil.
4) Obtinuta prin hidroliza catalitica sau enzimatica este in general un lichid cu gustul si mirosul dezagreabile, care contine cantitati notabile de substante organice si minerale.
Glicerina bruta poate fi obtinuta, de asemenea, prin transesterificarea uleiurilor si a grasimilor cu alti alcooli.
Pozitia cuprinde de asemenea apele de glicerina, subproduse ale prepararii acizilor grasi, ca si lesiile de glicerina, subproduse ale fabricarii sapunurilor.
Pozitia nu cuprinde:
a) Glicerina cu o puritate de 95% sau mai mare (calculata prin raportare la greutatea produsului in stare uscata) (pozitia nr. 29.05)
b) Glicerina prezentata sub forma conditionata farmaceutic sau la care s-au adaugat substante medicamentoase (pozitia nr. 30.03 sau 30.04).
c) Glicerina parfumata sau la care s-au adaugat cosmetice (Capitolul 33).
15.21 - CEARA VEGETALA (ALTA DECAT TRIGLICERIDELE), CEARA DE ALBINE SAU DE ALTE INSECTE SI SPERMANTET, CHIAR RAFINATE SAU COLORATE.
1521.10 - Ceara vegetala
1521.90 - Altele
I. Ceara (alta decat trigliceridele), chiar rafinata sau colorata.
Printre tipurile de ceara vegetala sunt incluse:
1) Ceara carnauba, secretata de catre frunzele unei varietati de palmier (Corypha cerifera sau Copernicia cerifera, zis palmier de ceara) si consta dintr-o substanta ceroasa, de culoare verzuie sau galbuie, mai mult sau mai putin unsuroasa la pipait, de structura aproape cristalina, foarte fragila, avand un miros placut de fan.
2) Ceara ouricury (sau curicuri), extrasa din frunzele unei varietati de palmier (Attalea excelsa).
3) Ceara de palmier, secretata spontan la intersectia frunzelor unei alte varietati de palmier (Ceroxylon andicola), care curge in lungul trunchiului de copac; se prezinta in general sub forma unor bucati sferice, poroase si casante, de culoare alb galbuie.
4) Ceara de candelilla, obtinuta prin fierberea in apa a unei plante din Mexic (Euphorbia antisyphilitica sau Pedilanthus pavonis); este o ceara bruna, transparenta, dura.
5) Ceara trestiei de zahar, care exista in stare naturala pe suprafata trestiei si care este extrasa la scara industriala din spuma de vidanjare a sucului in cursul fabricarii zaharului; este o ceara negricioasa in stare bruta, moale si cu un miros asemanator cu acela al melasei din trestie de zahar.
6) Ceara de bumbac si ceara de in, continute in fibrele acestor plante, din care este extrasa cu ajutorul unor solventi.
7) Ceara de ocotilla, extrasa cu ajutorul solventilor din scoarta unui arbore care creste in Mexic.
8) Ceara de pyzang (sau pizang) provenind dintr-o specie de praf raspandit pe frunzele anumitor bananieri din Java.
9) Ceara de rogoz, extrasa din praful care se formeaza in momentul deschiderii capsulei rogozului.
Ceara vegetala din aceasta pozitie poate fi bruta sau rafinata, albita sau colorata, chiar modelata in blocuri, baghete etc.
Dimpotriva, sunt excluse:
a) Uleiul de jojoba (pozitia nr. 15.15).
b) Produsele denumite in mod obisnuit ceara de Myrica si ceara de Japonia (pozitia nr. 15.15).
c) Amestecurile de mai multe tipuri de ceara vegetala.
d) Amestecurile de ceara vegetala cu ceara animala, minerala sau artificiala sau cu parafina.
e) Ceara vegetala amestecata cu grasimi, rasini, materiale minerale sau alte materiale (fac exceptie substantele colorante).
Aceste amestecuri, in general, se clasifica la Capitolul 34 (in special pozitiile nr. 34.04 sau 34.05).
II. Ceara de albine sau de alte insecte, chiar rafinata sau colorata.
Ceara de albine este o substanta, cu care albinele isi construiesc celulele hexagonale ale stupilor. Poate consta din ceara virgina sau ceara galbena, de structura granuloasa, de culoare galben deschis, portocalie si cateodata bruna, cu un miros in mod particular placut sau din ceara albita (la aer sau prin procedee chimice), de culoare alba sau usor galbuie si cu un miros slab.
Este utilizata in special la fabricarea lumanarilor, a panzelor si hartiilor cerate, a masticului, la ceruire sau la ceruri de parchet.
Printre celelalte tipuri de ceara de insecte, cele mai cunoscute sunt:
1) Ceara de guma-lac, partea ceroasa a gumei-lac extrasa din solutiile alcoolice ale acestei gume si care se prezinta sub aspectul unei mase brune, avand miros de lac.
2) Ceara zisa "de China" (denumita si ceara de insecte, ceara de arbore), care este secretata si depusa de catre insecte care traiesc in special in China, pe ramurile anumitor soiuri de frasin, sub forma unei eflorescente albicioase, care adunata si epurata prin topire in apa clocotita si filtrata, da o substanta alba sau galbuie, stralucitoare, cristalina, insipida, avand un miros care aminteste usor de acela al seului.
Ceara de albine sau de alte insecte poate fi prezentata fie in stare bruta, chiar sub forma de fagure, fie topita, presata sau rafinata, fie albita sau colorata.
In mod special pozitia exclude:
a) Amestecurile de diferite tipuri de ceara de insecte, amestecurile de ceara de insecte cu spermantet, ceara vegetala, minerala sau artificiala sau cu parafina, precum si ceara de insecte amestecata cu grasimi, rasini, materiale minerale sau alte materiale (cu exceptia substantelor colorante). Aceste amestecuri sunt in general cuprinse in Capitolul 34 (pozitia nr. 34.04 sau 34.05 in special).
b) Ceara sub forma de faguri pentru stupi (pozitia nr. 96.02).
III. Spermantet de balena sau de alte cetacee, brut, presat sau rafinat, chiar colorat.
Spermantetul (denumit si alb de balena sau alb de casalot) este partea solida extrasa din grasimea sau uleiul continut in cavitatile cefalice si in receptaculii subcutanati ai casalotului sau ai speciilor similare de cetacee. Prin compozitie are mai mult aspect de ceara decat de grasime.
Spermantetul brut, care contine aproximativ o treime de spermantet veritabil si doua treimi de grasime, se prezinta sub forma unei mase galbui sau bruna, mai mult sau mai putin solida, avand un miros dezagreabil.
Spermantetul zis presat este acela din care s-a extras grasimea in intregime. Are aspectul unor solzi mici solizi, de culoare brun-galbuie, care nu lasa sau aproape nu lasa urme pe hartie.
Spermantetul rafinat, obtinut prin tratamentul celui de mai sus cu solutii de soda caustica, este foarte alb, are forma unor lamele stralucitoare si sidefii.
Spermantetul este utilizat pentru fabricarea anumitor lumanari, in parfumerie, in farmacie sau pentru lubrifiere.
Produsele acestei pozitii se clasifica aici, chiar daca au fost colorate.
Uleiul de spermantet, care este partea lichida ramasa dupa separarea spermantetului propriu-zis, se clasifica la pozitia nr. 15.04.
15.22 - DEGRAS; REZIDUURI PROVENITE DE LA TRATAREA CORPILOR GRASI SAU A CERII ANIMALE SAU VEGETALE.
A) Degras.
Pozitia cuprinde atat degrasurile naturale, cat si cele artificiale, produse utilizate in industria pielariei.
Degrasurile naturale, denumite si moellons, premiere torse, sod oil, constau in produsele reziduale de la tabacirea sau argasirea in ulei a pieilor, fiind extrase din acestea prin presare sau prin extractie cu ajutorul solventilor; sunt in mod esential compuse din ulei ranced provenind de la animale marine (balene, foci, pesti), din substante minerale (soda, var, sulfati), din deseuri de par, de membrane sau de piele.
Se prezinta sub forma unor lichide foarte vascoase, aproape pastoase, omogene, cu un miros puternic de peste, de culoare galbena sau brun inchis.
Degrasurile artificiale sunt constituite in mod esential de catre uleiuri de peste oxidate, emulsionate sau polimerizate (sau amestecurile acestor uleiuri intre ele), amestecate cu lanolina, seu, uleiuri de rasina etc. si uneori cu degrasuri naturale. Acestea sunt lichide vascoase (mai fluide decat degrasurile naturale), de culoare gri-galbui, cu un miros caracteristic de ulei de peste si care nu contin deseuri de par, de membrane sau de piele. In repaus, au tendinta de a se separa in doua straturi, lasand sa se aseze apa la fund.
Pozitia nu cuprinde, totusi, uleiurile de peste care au fost doar oxidate sau polimerizate (pozitia nr. 15.18) sau chiar tratate cu acid sulfuric (pozitia nr. 34.02), nici preparatele pentru industria pielariei (pozitia nr. 34.03).
Sunt incluse de asemenea in aceasta pozitie degrasurile rezultate din tratarea pieilor tabacite printr-o solutie alcalina si de la precipitarea oxi-acizilor grasi cu ajutorul acidului sulfuric. Aceste produse se gasesc in comert sub forma de emulsii.
B) Reziduuri provenite din tratarea corpilor grasi sau a cerii animale sau vegetale.
Aceasta pozitie cuprinde in special:
1) Drojdiile sau zaturile de ulei, reziduuri grase sau mucilaginoase care provin de la purificarea uleiurilor, utilizate pentru fabricarea sapunurilor sau a lubrifiantilor.
2) Pastele de neutralizare (soap-stocks), subprodusele de rafinare a uleiurilor care se formeaza cand acizii lor grasi sunt neutralizati printr-o baza (soda caustica). Sunt constituite dintr-un amestec de sapunuri brute si uleiuri sau de grasimi neutre. Au o consistenta pastoasa, de culoare variabila (galben-maroniu, albicioasa, verde-maroniu etc.) functie de materia prima din care s-au extras uleiurile; sunt utilizate la fabricarea sapunurilor.
3) Smoala stearica sau bitumul de stearina, reziduu de la distilarea acizilor grasi, constand dintr-o masa lipicioasa, negricioasa, mai mult sau mai putin dura, cateodata elastica, solubila partial in eterul de petrol, si care se foloseste la prepararea masticurilor, a cartoanelor impermeabile sau a izolatiilor electrice.
4) Smoala de lanolina sau bitumul de lanolina, reziduu de la distilarea lanolinei, cu aspect asemanator cu cel al smoalei stearice, avand aceleasi intrebuintari.
5) Bitumul de glicerol, reziduul de la distilarea glicerinei, utilizat la apretarea tesaturilor sau la impermeabilizarea hartiilor.
6) Pamanturi decolorate uzate, impregnate inca cu corpi grasi sau cu ceara animala sau vegetala.
7) Reziduuri de la filtrarea cerii animale sau vegetale, formata de impuritatile care mai retin inca anumite cantitati de ceara.
Pozitia nu cuprinde:
a) Jumarile, reziduuri membranoase provenite din topirea grasimii de porc, a slaninii sau a altor grasimi animale (pozitia nr. 23.01)
b) Turtele, reziduuri de masline si alte reziduuri de la extractia uleiurilor vegetale (pozitiile nr. 23.04 pana la 23.06).
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
