Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
MATERIALE PENTRU IMPLETIT SI ALTE PRODUSE DE ORIGINE VEGETALA, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE
Note de Capitol.
1. - Sunt excluse din acest Capitol si se clasifica la Sectiunea XI, materialele si fibrele vegetale din speciile folosite in principal pentru fabricarea textilelor, indiferent cum ar fi preparate, precum si materialele vegetale care au fost supuse unei prelucrari speciale in vederea utilizarii lor exclusive ca materiale textile.
2. - Pozitia nr. 14.01 cuprinde in special bambusul (chiar despicat, taiat cu fierastraul in lungime, scurtat, cu extremitatile rotunjite, albit, ignifugat, lustruit, sau vopsit), fibre de rachita, fibre de trestie (stuf) si produse similare, maduva ramurilor de palmier si ramuri de palmier in fire. La aceasta pozitie nu se clasifica fibrele, aschiile sau tandarile din lemn (pozitia nr. 44.04).
3. - Pozitia nr. 14.02 nu cuprinde talasul de lemn (pozitia nr. 44.05).
4. - Pozitia nr. 14.03 nu cuprinde legaturile sau pamatufurile nemontate pentru pensule si articole similare (pozitia nr. 96.06).
CONSIDERATII GENERALE
Capitolul cuprinde:
1) Materialele vegetale, brute sau simplu preparate, ale speciilor folosite in principal la fabricarea cosurilor, impletiturilor, periilor, ca si pentru umplerea mobilelor.
2) Semintele, samburii, cojile si nucile de cioplit, pentru fabricarea nasturilor sau a anumitor obiecte pentru jocul de table sau de sah.
3) Celelalte produse de origine vegetala nedenumite si necuprinse in alta parte.
De aici sunt excluse si clasificate la Sectiunea XI, materialele si fibrele vegetale ale speciilor folosite mai ales la fabricarea textilelor, indiferent de modul de preparare, ca si materialele vegetale care au fost supuse unei prelucrari speciale, in vederea utilizarii lor exclusive ca materiale textile.
14.01 - MATERIALE VEGETALE DIN SPECIILE FOLOSITE IN PRINCIPAL IN INDUSTRIA IMPLETITURILOR SI A COSURILOR (DE EXEMPLU BAMBUS, RAMURI DE PALMIER, PAPURA, STUF, TRESTIE, RACHITA, RAFIE, PAIE DE CEREALE CURATATE, ALBITE SAU VOPSITE, COAJA DE TEI).
1401.10 - Bambus
1401.20 - Ramuri de palmier
1401.90 - Altele
Principala utilizare a materiilor prime clasificate la aceasta pozitie este confectionarea prin combinare sau impletire a unor obiecte ca: rogojini, stergatoare, impletituri, cosuri sau panere de toate tipurile, articole pentru ambalare (pentru fructe, legume, stridii etc.), cosuri pentru spate, valize sau cufere de calatorie, mobile (mai ales scaune si mese gheridon), palarii. Uneori aceste materii prime pot fi utilizate la fabricarea franghiilor, periilor, manerelor pentru umbrele, bastoanelor, unditelor, tevilor de pipa; de asemenea, pot fi folosite ca asternuturi sau pentru fabricarea pastelor de hartie.
Printre aceste materii prime sunt:
1) Bambusul, varietati foarte specifice de stuf foarte raspandite in anumite regiuni si mai ales in China, Japonia si India, care se caracterizeaza in general printr-o tija goala, foarte usoara, cu o suprafata lucioasa, care prezinta uneori un fel de canelura in partea situata intre doua noduri alternante. Bambusul brut (chiar despicat, taiat cu fierastraul in lungime, scurtat, rotunjit la capete, albit, ignifugat, lustruit sau vopsit) se clasifica la aceasta pozitie.
2) Ramurile de palmier care sunt furnizate in principal de tijele a numeroase specii de palmieri-liane, din genul Calamus care cresc mai ales in tarile Asiei de sud. Aceste tije flexibile sunt cilindrice, pline, iar diametrul lor variaza in general intre 0,3 si 6 cm; culoarea lor variaza de la galben la brun, iar suprafata lor poate fi mata sau stralucitoare. La aceasta pozitie se clasifica pe de o parte, produsul numit impropriu maduva format din partea interioara sau din miezul frunzei de palmier, cat si scoarta frunzei de palmier, si, pe de alta parte, fasiile care provin din taierea longitudinala a produselor precedente (frunze de palmier trase in fire).
3) Stuful si trestia, termeni colectivi care desemneaza foarte numeroase plante erbacee care cresc in locuri umede, cat si in zonele temperate si tarile exotice. Denumirea de trestie se refera mai ales la plantele din specia cu tija rigida, dreapta, cilindrica, goala in interior, intrerupta la intervale aproape regulate de noduri mai mult sau mai putin aparente si care corespund cu locul din care creste frunza. Printre speciile cele mai cunoscute, pot fi mentionate: stuful de balta (Scirpus lacustris), trestia comuna si trestia de balta sau salbatica (Arundo donax si Phragmites communis), ca si diversele varietati de Cyperus (mai ales Cyperus tegetiformis, iarba de rogojina chinezeasca) sau de Juncus (mai ales Juncus effusus, care este stuful folosit pentru rogojinile japoneze).
4) Rachita (rachita alba, galbena, verde, rosie) care reprezinta tinerele mladite sau ramurile lungi si flexibile ale unei varietati de arbori din genul salcie (Salix).
5) Rafia, nume comercial prin care sunt denumite lamelele fibroase care provin din limbul frunzelor unor palmieri din genul Raphia dintre care cel mai important este Raphia ruffia care creste mai ales in Madagascar. In afara utilizarii lor in industria impletiturilor si a cosurilor, aceste lamele fibroase sunt folosite in horticultura pentru a servi drept legaturi. Tesaturile indigene fabricate cu rafia netrasa in fire se clasifica la pozitia nr. 46.01. Pentru aceleasi utilizari cu ale rafiei, ca si pentru confectionarea palariilor, sunt folosite diverse ierburi si frunze cum ar fi cele de Panama si de palmier Latana.
6) Paiele de cereale, cu sau fara spice, curatate, albite sau vopsite.
7) Scoarta mai multor varietati de tei sau a unor salcii sau plopi ale caror filamente, foarte rezistente, sunt folosite la fabricarea sforilor, invelitorilor pentru ambalaje, covoarelor grosiere si, la fel ca si rafia, in horticultura. Scoarta de baobab are aceleasi utilizari.
Cu exceptia paielor de cereale care, in stare bruta, se clasifica la pozitia nr. 12.13, materialele de la aceasta pozitie pot fi prezentate in stare bruta, chiar spalate, sau, dupa caz, curatate de coaja (scoarta), despicate in lung sau taiate in bucati, lustruite, ignifugate, albite, trecute prin mordant, vopsite, lacuite, pictate. Pot fi, de asemenea, taiate la lungime (paie pentru baut lichide, pentru diversele parti ale unditei, bambus pentru vopsitorie etc.), chiar rotunjite la capete, sau chiar unite in manunchiuri care pot fi usor rasucite in vederea usurarii ambalarii, depozitarii, transportarii etc.; materialele de la aceasta pozitie, asamblate (sucite si rasucite) in vederea utilizarii lor drept impletituri de la pozitia nr. 46.01 sunt in schimb clasificate la aceasta ultima pozitie.
Pozitia exclude:
a) Eclisele, lamelele si benzile din lemn (pozitia nr. 44.04).
b) Materialele vegetale de la aceasta pozitie, laminate, sfaramate, pieptanate sau altfel pregatite in vederea filarii (pozitia nr. 53.03 pana la 53.05).
14.02 - MATERIALE VEGETALE DIN SPECIILE FOLOSITE IN PRINCIPAL CA UMPLUTURA PENTRU MOBILA (DE EXEMPLU: CAPOC, FIBRE VEGETALE, IARBA DE MARE), CHIAR ARANJATE SUB FORMA DE PATURA, CU SAU FARA SUPORT DIN ALTE MATERIALE.
1402.10 - Capoc
1402.90 - Altele
La aceasta pozitie se clasifica materialele vegetale a caror principala utilizare este umplerea (sau garnisirea interioara) a unor obiecte ca mobila, perne, saltele, articole de selarie sau hamurarie, colaci de salvare, chiar daca aceste materiale pot fi utilizate, uneori, si in alte scopuri. Sunt, din contra, excluse de aici, alte materiale vegetale ce pot fi de asemenea folosite pentru umplere, dar care se clasifica in alta parte sau care sunt in principal utilizate pentru alte scopuri, mai ales alfa (planta graminee originara din Algeria) si rogozul (pozitia nr. 14.04), lana de lemn (pozitia nr. 44.05), lana de pluta (pozitia nr. 45.01), fibrele de cocos (pozitia nr. 53.05), deseurile din fibre textile vegetale.
Cele mai folosite materiale de la aceasta pozitie sunt urmatoarele:
1) Capocul denumire comerciala data pufului galben deschis, uneori maroniu, care inconjoara semintele diverselor specii de arbori din familia Bombacaceelor si ale caror fibre lungi de 15 pana la 30 mm, in functie de specie, se remarca prin elasticitate, impermeabilitate si greutate mica, dar si rezistenta foarte redusa.
2) Alte tipuri de puf vegetal (uneori denumite matase vegetala) alcatuite din perisori unicelulari ai semintelor diverselor specii de plante tropicale, cum ar fi Asclepias.
3) Produse numite "fibre vegetale", dintre care mai ales fibrele numite "de Africa" alcatuite din fibrele trase din frunzele anumitor varietati de palmieri pitici, dintre care mai ales Chamoerops humilis.
4) Iarba de mare care provine din mai multe plante marine (de exemplu Zostera marina).
5) Produsele denumite uneori "iarba creata" care provin din frunzele unor trestii din genul Carex.
Pozitia cuprinde nu numai materialele in stare bruta, dar si cele care au fost curatate, albite, vopsite, cardate sau preparate (altfel decat pentru filare); prezentarea in manunchiuri, adesea utilizata pentru unele dintre aceste produse, nu le afecteaza clasificarea.
Pozitia cuprinde, de asemenea, materiale vegetale de acest tip care sunt prezentate pe un suport, adica prezentate intr-un strat, mai mult sau mai putin regulat, fixate pe o suprafata textila, din hartie etc., sau chiar dispuse intre doua foi de hartie, doua straturi de panza etc.; si care sunt unite prin agrafe sau cu o cusatura sumara.
14.03 - MATERIALE VEGETALE DE TIPUL CELOR FOLOSITE IN PRINCIPAL PENTRU FABRICAREA MATURILOR SAU PERIILOR (DE EXEMPLU SORG, PIASSAVA, PIR, ISTLE SI SIMILARE), CHIAR SUB FORMA DE MANUNCHIURI SAU LEGATURI.
1403.10 - Sorg pentru maturi (Sorghum vulgare var. technicum)
1403.90 - Altele
La aceasta pozitie se clasifica materialele vegetale a caror principala utilizare este fabricarea maturilor, maturicilor, maturilor-perii, periilor, chiar daca aceste materiale pot fi folosite uneori in alte scopuri. Din contra, sunt excluse de aici alte materiale vegetale care pot de asemenea sa fie folosite uneori la confectionarea maturilor si a periilor, dar care se clasifica in alta parte sau care sunt folosite in principal in alte scopuri, si anume: bambusul, chiar despicat, trestiile, stuful (pozitia nr. 14.01), grozama, alfa si rogozul (clasificate la pozitia nr. 14.04 daca nu sunt prelucrate in vederea utilizarii in industria textila si la pozitiile nr. 53.03 (grozama) sau 53.05 (alfa si rogozul) in caz contrar), fibrele de cocos (pozitia nr. 53.05).
Printre materialele vegetale clasificate la aceasta pozitie sunt:
1) Paniculele (inflorescentele) de orez, de sorg pentru maturi (Sorghum vulgare var. technicum) sau ale unor tipuri de mei, din care au fost inlaturate boabele.
2) Piassava, fire trase din frunzele unor palmieri din tarile tropicale si dintre care doua varietati comerciale cele mai cunoscute sunt cea braziliana si cea africana.
3) Pirul care consta din radacinile unei graminee care creste pe terenuri uscate si nisipoase (din genul Andropogon), cunoscut popular sub denumirea comuna de iarba de perii si care creste spontan in Europa si mai ales in Ungaria si Italia. Aceasta radacina nu trebuie confundata cu: aceea a plantei numita pir de India sau khuskhush (Vetiveria zizanioides), din care se extrage uleiul esential, nici cu aceea a pirului farmaceutic, care are proprietati medicinale (pozitia nr. 12.11).
4) Radacina unor alte graminee din America Centrala, cum ar fi cele din genul Epicampes, si mai ales radacina numita de zacaton.
5) Fibrele cunoscute sub denumirea de Gomuti care provin de la Arenga saccharifera sau pinnata.
6) Istle-ul (denumit si ixtle, Tampico, iarba de Tampico), care este alcatuit din fibre si filamente scurte si rigide care provin din anumite specii de agave cu frunze scurte, din Mexic.
Pozitia cuprinde nu numai materialele vegetale in stare bruta, dar si cele care au fost taiate, albite, vopsite sau pieptanate (altfel decat pentru filare). Pot fi prezentate in manunchiuri sau legaturi.
Unele dintre fibrele vegetale de la aceasta pozitie sunt totusi clasificate la pozitia nr. 96.03, atunci cand ele sunt prezentate sub forma unor capete pregatite, adica pamatufuri nemontate, gata pentru a fi utilizate, fara a fi divizate, la fabricarea pensulelor si a articolelor similare, chiar daca pentru aceasta utilizare nu au nevoie decat de un supliment de prelucrare neinsemnat, cum ar fi egalizarea sau tocirea varfurilor (vezi Nota 3 de la Capitolul 96).
14.04 - PRODUSE VEGETALE NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE.
1404.10 - Materii prime vegetale de tipul celor folosite in principal pentru vopsit, tabacit sau argasit
1404.20 - Linters de bumbac
1404.90 - Altele
La aceasta pozitie se clasifica un ansamblu de produse vegetale nedenumit si necuprins in alta parte a Nomenclaturii.
Sunt incluse:
A) Materiile prime vegetale de tipul celor folosite mai ales pentru vopsit, tabacit sau argasit.
Aceste produse sunt folosite mai ales ca si coloranti sau tananti, fie direct, fie dupa transformarea in produse tinctoriale sau in extracte tanante. Pot fi prezentate in stare bruta (proaspete sau uscate), curatate, macinate sau pulverizate, aglomerate sau nu.
Cele mai importante sunt sub forma de:
1) Lemn: lemnul de otetar, de scumpie, de campeche, de quebracho, de Brazilia (de Pernanbouk etc.), de castan, de santal rosu.
Trebuie mentionat faptul ca lemnul de tipul celui utilizat in principal pentru vopsit, tabacit sau argasit nu poate fi clasificat aici decat daca este prezentat sub forma de aschii, tandari, concasat sau pulverizat. Prezentat sub alte forme, acest lemn este exclus (Capitolul 44).
2) Scoarta: scoarta de stejar de diverse specii (inclusiv de stejar negru zis quercitron si al doilea rand de scoarta a stejarului de pluta), de castan, de mesteacan alb, de otetar, de scumpie, de mimoza, de arbore exotic inrudit cu manglierul (paletuvier), de brad de Canada, de salcie etc.
3) Radacini si parti similare: de dracila, de roiba, canaigra, limba-boului etc.
4) Fructe, bace, seminte: capsula ghindei, mirobolan, dividivi (sau libidibi), bace de verigariu (seminte galbene, de Persia, de Adrianopol etc.), seminte si pulpa de rocouyer, pastai de tara, coaja de nuca, coaja de migdale etc.
5) Gogosi (gogosi de ristic, de China, de Alep, de Ungaria, de terebentina etc.).
Gogosile de ristic sunt excrescentele de pe frunzele sau ramurelele anumitor stejari si ale altor arbori, in urma intepaturilor produse de unele insecte cum ar fi cele din genul Cynips.
Ele contin tanin si acid galic si sunt folosite la vopsire si la fabricarea unor cerneluri de scris.
6) Tije, frunze si flori: tijele si frunzele de drobusor, de otetar, de scumpie, de mirt, de floarea-soarelui (zis maurelle), de arbust lawsonia de roiba, de plante din genul Indigofera, de rezeda; frunze de arbust Pistacia, flori de sofranas, de grozama (din varietatea Genista tinctoria) etc.
Stigmatul si pistilul sofranului veritabil se clasifica la pozitia nr. 09.10.
7) Licheni: licheni de tipul celor utilizati la fabricarea unei substante rosu-violet (Rocella tinctoria si fuciformis; Lichen turtureus, Lichen purellus, Lichen pustuleux sau Umbilicuria pusluluta etc.).
Pozitia nu cuprinde:
a) Extractele tanante vegetale si taninii (acizii tanici), inclusiv taninul de gogosi de ristic cu apa (pozitia nr. 32.01).
b) Extractele de lemn pentru vopsit si alte specii tinctoriale vegetale (pozitia nr. 32.03),
B) Linters de bumbac.
Semintele unor varietati de bumbac, dupa ce au fost separate prin egrenare de fibrele de bumbac, sunt inca acoperite cu un puf fin format din fibre foarte scurte (cu o lungime de pana la 5 mm). Sunt fibre foarte scurte care, dupa ce au fost separate de seminte printr-o operatiune specifica industriei textile (delintage), poarta numele de linters de bumbac.
Datorita scurtimii lor, aceste produse nu pot fi, practic, filate; continutul lor mare de celuloza face ca ele sa fie materia prima preferata pentru prepararea pulberilor fara fum sau pentru fabricarea produselor textile celulozice artificiale (matasea artificiala, fibre artificiale etc.) sau a altor produse derivate din celuloza. Sunt folosite uneori si la fabricarea unor varietati de hartie, de filtre sau ca material de umplutura in industria cauciucului.
Lintersii de bumbac se clasifica aici indiferent de utilizare, fie ca sunt prezentati in vrac sau puternic presati, sub forma de frunze sau placi, in stare bruta sau dupa ce li s-au inlaturat impuritatile, dupa ce au fost spalati, degresati (inclusiv cei hidrofilizati), sau chiar albiti sau vopsiti.
Pozitia exclude:
a) Vata de bumbac medicinala sau conditionata pentru vanzarea cu amanuntul pentru utilizari medicale sau chirurgicale (pozitia nr. 30.05).
b) Celelalte tipuri de vata din bumbac (pozitia nr. 56.01).
C) Boabele tari, semintele, samburii, cojile si nucile pentru cioplit.
Aceste produse sunt folosite in special pentru fabricarea nasturilor, margelelor, mataniilor sau a altor obiecte pentru jocul de table sau de sah.
Printre aceste produse se includ:
1) Fildesul vegetal (corozo), care este samanta (sau nuca) fructului anumitor specii de palmieri din America de Sud si a caror structura, duritate, culoare amintesc pe cele ale fildesului natural, de unde si denumirea de fildes vegetal.
2) Samanta (sau nuca) de palmier (de palmier-doum) care creste mai ales in Africa Orientala si Centrala (Eritreea, Somalia, Sudan etc.).
3) «Nucile» similare, ale altor palmieri (nuca de Tahiti, de palmira etc.).
4) Semintele din varietatea de trestie Canna indica numite seminte de belsita; semintele de Abrus precatorias, numit arborele cu matanii; samburi de curmale; nucile de palmier piassava.
5) Cojile nucii de cocos.
Pozitia cuprinde nu numai materialele in stare bruta, dar si cele care, precum fildesul vegetal sau palmier-doum, in special, au fost doar simplu taiate, fara alta prelucrare. Daca sunt altfel prelucrate, aceste materiale se clasifica la alte pozitii, in special la pozitia nr. 96.02 sau nr. 96.06.
D) Celelalte produse vegetale.
Grupa cuprinde:
1) Alfa si rogozul denumiri date unor plante filamentare (Stipa tenacissima si Lygeum spartum) din familia Graminee, care cresc din abundenta in Africa de Nord si in Spania.
Principala lor utilizare este pentru fabricarea unei paste de hartie, dar sunt folosite si la confectionarea sforilor si a plaselor, a articolelor din impletituri cum ar fi covoare, rogojini, cosuri, incaltaminte; sunt folosite si la capitonarea sau umplerea scaunelor sau saltelelor.
Aceste produse nu se clasifica la aceasta pozitie decat daca sunt sub forma de tije sau frunze brute, albite sau vopsite (in manunchiuri sau nu). Prelucrate in vederea utilizarii lor in industria textila (de exemplu laminate, sfaramate sau pieptanate) se clasifica la pozitia nr. 53.05.
2) Grozama bruta (neprelucrata inca pana la stadiul de manunchi de fire), planta din familia leguminoaselor, ale carei fibre sunt folosite in industria textila. Grozama in manunchiuri sau sub forma de calti este clasificata la pozitia nr. 53.03.
3) Luffa (zouffa sau loofah) numita si burete vegetal, alcatuita din tesutul celular al unei specii de cucurbitacee exotice (Luffa cylindrica).
Buretii de origine animala sunt exclusi (pozitia nr. 05.09).
4) Faina din fildes vegetal, din nuci de palmier din Africa Orientala si Centrala, din coji de nuci de cocos sau similare.
5) Lichenii (in afara celor tinctoriali (a se vedea alineatul A), punctul 7), medicinali sau ornamentali). Mucilagiile si agentii de ingrosare naturali (agar-agar, carraghenina etc.) se clasifica la pozitia nr. 13.02. Algele de la pozitia nr. 12.12 si algele monocelulare moarte (pozitia nr. 21.02) sunt de asemenea excluse.
6) Scaietii pregatiti sau nu pentru folosirea lor in industria textila, dar nemontati.
7) Produsul numit hartie de orez (rice paper) sau hartie japoneza care este format din foi subtiri taiate din maduva unor copaci care cresc mai ales in Extremul Orient si care sunt folosite la fabricarea florilor artificiale, ca material de suport pentru desene, acuarele etc. Aceste foi se clasifica aici, chiar daca au fost satinate pentru a li se netezi suprafata sau daca sunt patrate sau dreptunghiulare.
8) Frunzele de betel formate din frunze verzi si proaspete a plantei cataratoare numita Piper betle L. Frunzele de betel sunt de obicei mestecate dupa mese, datorita actiunii lor racoritoare si stimulative.
9) Scoarta de Quillaia (Quillaia saponaria, lemnul de Panama, "soap bark").
10) Semintele sau nucile de sapindus (Sapindus mukorossi, S. trifoliatus, S. saponaria, S. marginatus, S. drummondii).
Unele dintre materialele vegetale de la aceasta pozitie (de exemplu alfa, rogozul) pot fi prezentate pe suport, adica etalate intr-un strat mai mult sau mai putin regulat, fixate pe un material textil, din tesatura, hartie etc. sau intre doua foi de hartie, doua straturi de panza etc., fixate cu agrafe sau cu o cusatura sumara.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
