Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
GUME, RASINI SI ALTE SEVE SI EXTRACTE VEGETALE
Note de Capitol.
1. - Pozitia nr. 13.02 cuprinde extractul de lemn dulce, de piretru, de hamei, de aloe si opium.
Pozitia nr. 13.02 exclude:
a) extractul de lemn dulce care are un continut de zaharoza peste 10% din greutate sau este prezentat sub forma de dulciuri (pozitia nr. 17.04);
b) extractele de malt (pozitia nr. 19.01);
c) extractele de cafea, de ceai sau de mate (pozitia nr. 21.01);
d) sucurile si extractele vegetale care constituie bauturi alcoolice (Capitolul 22):
e) camforul natural si glicerizina si celelalte produse de la pozitiile nr. 29.14 sau 29.38;
f) medicamentele de la pozitiile nr. 30.03 sau 30.04 si reactivii folositi la determinarea grupelor sau factorilor sanguini (pozitia nr. 30.06);
g) extractele tanante sau tinctoriale (pozitiile 32.01 sau 32.03);
h) uleiurile eterice lichide sau solide, rezinoidele si oleorasinile de extractie, precum si apele distilate aromatice si solutiile apoase de uleiuri eterice, precum si preparatele pe baza de substante odoriferante de felul celor utilizate pentru fabricarea de bauturi (Capitolul 33);
ij) cauciucul natural, rasina de balata, gutaperca, guayule, substantele si gumele naturale similare (pozitia nr. 40.01).
13.01 - GUMA LAC; GUME, RASINI, GUME - RASINI SI OLEORASINI (DE EXEMPLU BALSAMURI), NATURALE.
1301.10 - Guma lac
1301.20 - Guma arabica
1301.90 - Altele
I. - Guma lac.
Guma lac este produsul secretiei rasinos-cerate depusa pe anumiti copaci din tarile tropicale, de catre o insecta din aceeasi familie cu cosenila si kermes.
Principalele varietati comerciale de gume lac (denumite pe scurt, dar impropriu, lacuri) sunt urmatoarele:
A) Lacul in bastonase (stick lac) numit astfel deoarece este adesea aderent la ramurile sau partile din ramuri pe care insecta le-a atins si in jurul carora ea formeaza un strat mai subtire sau mai gros; aceasta specie, de un rosu inchis, este cea mai intens colorata.
B) Lacul in granule (seed lac) care este guma lac sfaramata, dupa ce a fost desprinsa de pe ramuri (in general dupa spalare, care ii inlatura o parte din substanta coloranta).
C) Lacul in solzi, numit si lac in foi, placi sau table (shellac) care este produsul unei fuziuni si al unei filtrari prin care guma a fost epurata. El se prezinta sub forma de lamele subtiri neregulate, cu un aspect sticlos si de culoarea ambrei sau rosiatica. Un produs similar, cunoscut sub numele de button lac apare sub forma unor mici discuri.
Lacul in solzi este deosebit de cautat pentru fabricarea cerii rosii, a lacului si pentru utilizari electrotehnice.
D) Lacul in blocuri, care este in general obtinut din reziduurile rezultate de la diversele prelucrari ale gumei.
Guma lac este adesea prezentata albita si, in acest stadiu, are forma unor betisoare rasucite.
Sevele anumitor arbori orientali susceptibile de a se intari in contactul cu aerul, formand o pelicula rezistenta numita lac de China, lac de Japonia etc. se clasifica la pozitia nr. 13.02.
II. - Gume, rasini, gume-rasini, oleorasini naturale.
Gumele, rasinile, gumele-rasina si oleorasinile naturale sunt secretii vegetale care se pot solidifica in contact cu aerul. Se poate folosi oricare dintre acesti termeni. Aceste produse prezinta urmatoarele caracteristici:
A) Gumele adevarate sunt inodore, cu o aroma insipida si sunt mai mult sau mai putin solubile in apa, cu care formeaza o substanta mucilaginoasa. Ard fara sa se topeasca si fara sa degaje miros.
B) Rasinile sunt insolubile in apa. Au un miros putin pronuntat, sunt rele conducatoare de electricitate si se electrizeaza negativ. La caldura, se inmoaie, apoi se topesc mai mult sau mai putin complet. Arzand in aer, dau o flacara cu funingine si degaja un miros caracteristic.
C) Gumele-rasini, dupa cum le indica numele, sunt alcatuite din amestecuri naturale, in proportii variabile, de guma si rasina si, astfel, sunt partial solubile in apa. Au in general un miros si o aroma puternice, patrunzatoare si caracteristice.
D) Oleorasinile sunt exudate compuse in principal din constituenti volatili si rasinosi. Balsamurile sunt oleorasini caracterizate printr-un continut ridicat de compusi benzoici sau de compusi cinamici.
Pozitia cuprinde:
1) Guma arabica, produsa de diverse specii de salcami (guma de Nil, de Aden, de Senegal etc.); guma traganta, produsa de unii arbusti din familia leguminoaselor (Astragalus); guma de Bassorah; guma de mahon sau din nuca de acaju, produsa de arborele Anacardium; guma elefantului de India; gumele numite indigene care provin din diversi arbori din familia rozaceelor (cires, prun, cais, piersic, migdal).
2) Oleorasinile proaspete (lichide) de pin (rasina fluida, rasina epurata de terebentina), de brad, de zada sau de alte conifere, ca si rasinile de conifere (rasina de pin maritim, barras, galipot etc.) care sunt oleorasinile uscate pe santurile de scurgere din scoarta copacilor si dintre care unele sunt murdarite cu resturi vegetale.
3) Copalul (de India, de Brazilia, de Congo etc.), inclusiv copalul fosil; guma de copal kauri; dammarul; rasina mastic; elemiul; sandaracul; rasina-de-sange de noua-frati.
4) Guma-guta sau guma de Cambodgia, guma amoniacala, scamoneea, guma de arior, galbanul, opopanaxul, tamaia, mirul, gaiacul, euphorbia, assafetida, acaroid (Xanthorrhoea hastilis).
5) Smirna, storaxul (solid sau lichid), balsamul de "Toluifera balsamum", balsamul de Peru, de Canada, de Mecca, balsam de Copaiba, thapsia.
6) Rasina de Cannabis; rasina (bruta sau purificata) obtinuta din planta Cannabis (Rasina de Cannabis este un stupefiant, a se vedea lista ce figureaza la sfarsitul Capitolului 29).
Gumele, rasinile, gumele-rasina si oleorasinile naturale clasificate aici pot fi in stare bruta sau curatate, epurate, albite, macinate sau pulverizate. Din contra, sunt excluse de la aceasta pozitie atunci cand au fost supuse unor transformari prin procedee cum ar fi tratarea cu apa sub presiune, tratarea cu acizi minerali sau incalzirea. Este mai ales cazul gumelor si gumelor-rasini devenite hidrosolubile in urma tratarii cu apa sub presiune (pozitia nr. 13.02), al gumelor devenite solubile prin tratarea cu acid sulfuric (pozitia nr. 35.06) si al rasinilor tratate la cald pentru a deveni solubile in uleiuri sicative (pozitia nr. 38.06).
Pozitia exclude de asemenea:
a) Ambra galbena sau chihlimbarul (pozitia nr. 25.30).
b) Medicamentele obtinute pe baza de balsamuri naturale, ca si preparatele medicamentoase alcatuite din alte produse si care sunt cunoscute sub numele de balsamuri artificiale sau balsamuri farmaceutice (pozitiile nr. 30.03 sau 30.04).
c) Produsul numit lac-dye (rosu de lac), substanta coloranta rosie care provine din guma lac (pozitia nr. 32.03).
d) Rezinoidele obtinute pe baza substantelor din aceasta rubrica si oleorasinile de extractie (pozitia nr. 33.01).
e) Rasina lichida ("tall oil") (pozitia nr. 38.03).
f) Esenta de terebentina (pozitia nr. 38.05).
g) Colofoniul, acizii rasinilor, esenta si uleiurile rasinilor, rezinatele, rasina de colofoniu, rasina rezultata din fabricarea berii si preparatele similare pe baza de colofoniu (Capitolul 38).
13.02 - SEVE SI EXTRACTE VEGETALE; SUBSTANTE PECTICE, PECTINATE SI PECTATI; AGAR-AGAR SI ALTE MUCILAGII SI AGENTI DE MARIRE A VASCOZITATII, DERIVATE DIN PRODUSE VEGETALE, CHIAR MODIFICATE.
- Seve si extracte vegetale:
1302.11 - - Opiu
1302.12 - - Din lemn dulce
1302.13 - - Din hamei
1302.14 - - Din piretru sau din radacinile plantelor cu continut de rotenon
1302.19 - - Altele
1302.20 - Substante pectice, pectinate si pectati
- Mucilagii si agenti de marire a vascozitatii derivati din produse vegetale, chiar modificati:
1302.31 - - Agar-agar
1302.32 - - Mucilagii si agenti de marire a vascozitatii derivati din roscove, din boabe de roscove si seminte de guar, chiar modificati
1302.39 - - Altele
A) Seve si extracte vegetale.
Sub termenul de seve si extracte vegetale pozitia cuprinde un anumit numar de produse vegetale - obtinute in mod normal fie prin exudare spontana sau prin incizie, fie prin extractie cu solventi - cu conditia ca aceste seve si extracte sa nu fie denumite sau clasificate in pozitii mai specifice ale Nomenclaturii (a se vedea lista produselor excluse, de la sfarsitul partii A) a acestei Note explicative).
Aceste seve si extracte vegetale difera de uleiurile eterice, de rezinoidele si de oleorasinile de extractie de la pozitia 33.01 prin aceea ca ele contin, in afara de constituentii odoriferanti volatili, o proportie mult mai importanta de alti constituenti ai plantelor (de exemplu clorofila, tanin, principii amare, hidrati de carbon si alte materii extractive).
Printre sevele si extractele clasificate aici sunt mentionate:
1) Opiul, seva uscata de mac (Papaver somniferum) obtinuta prin incizarea capsulelor necoapte ale acestei plante sau prin prelucrarea unora dintre partile sale. Opiul se prezinta cel mai adesea sub forma de bulgari sau turte de forme si grosimi variabile.
2) Extractul (sau seva) de lemn dulce obtinut din radacinile uscate ale unei plante din familia leguminoaselor (Glycyrrhiza glabra) prin extractie metodica cu apa calda sub presiune si epurare si apoi prin concentrarea sevelor obtinute. Acesta se prezinta fie sub forma lichida, fie sub forma de blocuri, de turte, de bastonase, de felii sau, mai rar, de praf. Extractul de lemn dulce este cuprins totusi la pozitia nr. 17.04, atunci cand are un continut de zaharoza peste 10% in greutate sau daca este prezentat (adica preparat) sub forma de dulciuri, si in acest caz, nu se tine seama de procentul de zahar.
3) Extractul de hamei.
4) Extractul de piretru obtinut in principal din flori ale diverselor varietati de piretru (mai ales Chrysanthenum cinerariaefolium) prin extractie cu solventi organici, cum ar fi hexanul normal sau "eterul de petrol".
5) Extractele din radacini de plante care contin rotenon (derris, cube, timbo, barbasco etc.).
6) Extractele si tincturile oricarei plante din genul Cannabis.
Rasina de cannabis, bruta sau purificata, se clasifica la pozitia nr. 13.01.
7) Extractul de ginseng obtinut prin extractie cu apa sau alcool, chiar conditionat pentru vanzarea cu amanuntul.
Amestecurile de extractie de ginseng si alte ingrediente (de exemplu lactoza sau glucoza) folosite pentru prepararea "ceaiului" sau a bauturii de ginseng sunt excluse (pozitia nr. 21.06).
8) Aloe, seva ingrosata cu o aroma foarte amara, care provine din mai multe varietati ale plantei cu acelasi nume din familia Liliaceelor.
9) Podofilinul, substanta de natura rasinoasa obtinuta prin extractia cu alcool a pulberii ce provine din macinarea rizomilor uscati de podophyllum peltatum.
10) Curara, extract apos ce provine din prelucrarea frunzelor si scoartei diverselor varietati de plante din familia Strychnos.
11) Extract de lemn amar, obtinut din lemnul arbustului cu acelasi nume, din genul Simarubaceea care creste in America de Sud.
Quassina, principiul amar extras din lemnul amar (quassia amara) este un compus heterociclic si se clasifica la pozitia nr. 29.32.
12) Alte extracte medicinale, cum ar fi cele de usturoi, beladona, crusin, cascara sagrada, "Cassia fistula", gentiana, jalapa, arbore de chinina, revent, salce ("Silax"), catina rosie, valeriana, muguri de pin, de coca, de tartacuta ("Citrullus colocynthis"), de feriga, de "Hamamelis Virginica", de maselarita, de corn de secara, anin negru, Salsaparila.
13) Rasina de frasin, care este o seva indulcita natural, este obtinuta prin incizarea anumitor specii de frasin.
14) Cleiul, materie vascoasa si care curge incet, este de culoare verzuie si este extrasa, mai ales, din bobitele de vasc sau ilex.
15) Extrasul apos obtinut din pulpa fructului de "Cassia fistula". Pastaile si pulpa fructului sunt totusi excluse (pozitia nr. 12.11).
16) Kino numit si gommo kino, seva condensata folosita in medicina si in tabacarie, provenind din incizii facute in scoarta anumitor arbori tropicali.
17) Lacul de China, lacul de Japonia etc., seve stranse prin incizie pe anumite specii "Rhus" (urushi) care cresc in Extremul Orient (Rhus vernicifera, mai ales), folosite pentru acoperirea sau decorarea unor obiecte (mici articole de mobilier, cum ar fi tavi, platouri, lazi etc.).
18) Sucul de papaya, chiar uscat, dar nepurificat pana la stadiul de enzima de papaya (globulele de latex aglomerate fiind inca aparente la microscop). Papaya se clasifica la pozitia nr. 35.07.
19) Extractul de cola obtinut din nuca de cola (seminte ale diverselor specii de cola, de exemplu Cola nitida) si folosite mai ales la fabricarea unor bauturi.
20) Extractul din coaja de nuca de caju. Polimerii obtinuti din extractul lichid de nuca de caju sunt totusi exclusi (pozitia nr. 39.11, in general).
21) Oleorasina de vanilie, numita uneori in mod impropriu rezinoid de vanilie sau extract de vanilie.
Sevele sunt in general ingrosate sau compacte. Extractele pot fi lichide, pastoase sau solide. Extractele in solutie alcoolica numite tincturi contin alcoolul care a fost utilizat la extragerea lor. Extractele numite extracte fluide sunt solutii de extracte in alcool, de exemplu glicerina, ulei mineral. Tincturile si extractele fluide sunt in general titrate, adica li se determina continutul (de exemplu extractului de piretru i se adauga ulei mineral astfel incat sa aiba, in vederea comercializarii, un continut uniform de piretrine, de exemplu, 2%, 20% sau 25%).
Extractele solide sunt obtinute prin evaporarea solventului. Uneori, la unele dintre extractele solide, sunt incorporate substante inerte, fie pentru a le putea transforma mai usor in pulberi (este cazul extractului de beladona la care se adauga guma arabica pulverizata), fie pentru a le determina continutul, adica a le titra (astfel, la opiu se adauga cantitati de amidon dozate in consecinta, pentru a obtine opiu cu un continut bine determinat de morfina). Adaugarea unor astfel de substante in scopuri asemanatoare nu are drept efect modificarea clasificarii acestor extracte solide.
Extractele pot fi simple sau compuse. In timp ce extractele simple provin din tratarea unei singure specii de plante, extractele compuse sunt obtinute, fie din amestecuri de extracte simple diferite, fie prin tratarea simultana a mai multor specii de plante, amestecate in prealabil. Extractele compuse (fie ca sunt sub forma de tincturi alcoolice sau alte forme) contin deci principiile mai multor soiuri de produse vegetale: printre acestea sunt extractele compuse de jalapa, de aloe, de arbore de chinina etc.
Sevele si extractele vegetale de la aceasta pozitie sunt in general materii prime destinate fabricarii unor produse diverse. Acestea nu mai se clasifica aici din clipa in care li se adauga alte produse si sunt astfel transformate in preparate alimentare, medicamentoase sau altele.
Produsele de la aceasta pozitie care sunt considerate, conform documentelor internationale, drept stupefiante, sunt reluate in lista inserata la sfarsitul Capitolului 29.
Printre preparatele excluse, sunt mentionate:
1) Siropurile aromatizate care contin extracte vegetale (pozitia nr. 21.06).
2) Preparatele utilizate pentru fabricarea de bauturi, obtinute prin adaugarea la un extract vegetal compus de la aceasta rubrica, de acid lactic, de acid tartric, de acid citric, de acid fosforic, de agenti de conservare, de produse tensio-active, de sucuri de fructe, etc. si, uneori, de uleiuri eterice (in general, pozitia nr. 21.06 sau 33.02).
3) Preparatele medicamentoase (dintre care unele sunt numite si tincturi) constand in amestecuri de extracte vegetale si alte produse, de exemplu preparatul care contine, in afara extractului de capsicum, esenta de terebentina, camfor sau salicilat de metil si preparatele compuse din tinctura de opiu, esenta de anason, camfor si acid benzoic (pozitiile nr. 30.03 sau 30.04).
4) Produsele intermediare, destinate fabricarii de insecticide, alcatuite din extracte de piretru diluat prin adaugarea unei cantitati de ulei mineral astfel incat continutul de piretrine sa fie sub 2%, ca si produsele carora li se adauga alte substante, cum ar fi cele sinergice (de exemplu butoxid de piperonil) (pozitia nr. 38.08).
Pozitia exclude extractele vegetale care au fost amestecate intre ele, chiar fara adaugarea altor substante, in vederea unor utilizari terapeutice sau profilactice. Aceste amestecuri, ca si extractele compuse obtinute in scopuri medicinale, prin tratarea directa a unui amestec de plante, se clasifica la pozitiile nr. 30.03 sau 30.04. La pozitia nr. 30.04 se clasifica si extractele vegetale neamestecate intre ele (extracte simple) - chiar titrate sau dizolvate intr-un dizolvant oarecare - prezentate sub forma de doze medicamentoase sau conditionate pentru vanzarea cu amanuntul, ca medicamente.
Pozitia exclude uleiurile eterice, rezinoidele si oleorasinile de extractie (pozitia nr. 33.01). Uleiurile eterice (care pot fi de asemenea obtinute prin tratarea cu un solvent) difera de extractele de la aceasta pozitie prin compozitia formata in mod esential din constituenti odoriferanti volatili. Rezinoidele difera de extractele de la aceasta pozitie prin aceea ca sunt obtinute prin extragerea cu ajutorul solventilor organici sau a fluidelor supercritice (de exemplu anhidrida carbonica sub presiune), pornind de la substante vegetale necelulare naturale sau de la substante rasinoase uscate de origine animala.
Oleorasinile de extractie difera de extractele apartinand acestei pozitii prin aceea ca 1) sunt obtinute din substante vegetale naturale celulare brute (mirodenii sau plante aromatice, de cele mai multe ori) prin extractia cu ajutorul solventilor organici sau cel al fluidelor supercritice si 2) contin principii odoriferante volatile ca si principii aromatizante nevolatile care definesc mirosul sau gustul caracteristic al mirodeniei sau al plantei aromate.
Pozitia exclude:
a) Gumele, rasinile, gumele-rasini, oleorasinile naturale (pozitia nr. 13.01).
b) Extractele de malt (pozitia nr. 19.01).
c) Extractele de cafea, de ceai sau de mate (pozitia nr. 21.01).
d) Sevele si extractele vegetale care constituie bauturi alcoolice (Capitolul 22).
e) Extractele de tutun (pozitia nr. 24.03).
f) Camforul natural (pozitia nr. 29.14), glicirizina si glicirizatele (pozitia nr. 29.38).
g) Extractele folosite ca reactivi destinati determinarii grupelor de sange (pozitia nr. 30.06).
h) Extractele tanante (pozitia nr. 32.01).
ij) Extractele tincturiale (pozitia nr. 32.03).
k) Cauciucul natural, balata, gutaperca si gumele naturale analoge (pozitia nr. 40.01).
B) Substante pectice, pectinate si pectate.
Substantele pectice (cunoscute sub denumirea comerciala de pectine) sunt polizaharide a caror structura de baza este cea a acizilor poligalacturonici.
Sunt continute in celulele anumitor produse vegetale (mai ales a anumitor fructe si legume); sunt extrase industrial din reziduurile de mere, de pere, de gutui, de citrice, de sfecla de zahar etc. Sunt folosite mai ales la fabricarea dulceturilor in vederea inchegarii (gelificarii). Pot fi in stare lichida sau sub forma de pudra si se clasifica la aceasta pozitie chiar daca li s-au adaugat zaharuri (glucoza, zaharoza etc.) sau alte produse in vederea asigurarii unei activitati constante in timpul utilizarii. Uneori, la acestea se adauga citrat de sodiu sau alte saruri tampon.
Substantele pectinate sunt saruri ale acizilor pectinici (acizi poligalacturonici partial metoxilati), iar substantele pectate sunt saruri ale acizilor pectici (acizi pectici demetoxilati); proprietatile si utilizarile lor sunt comparabile cu cele ale pectinelor.
C) Agar-agar si alte mucilagii si agenti de ingrosare derivati din produse vegetale, chiar modificati.
Mucilagiile si agentii de ingrosare derivati din produse vegetale au proprietatea de a se umfla in apa rece si de a se dizolva in apa calda formand, prin racire, o masa gelatinoasa, omogena si in general insipida. Aceste produse sunt utilizate mai ales ca inlocuitori ai gelatinei, in industriile alimentare, pentru prepararea apreturilor pentru hartie si tesaturi, pentru limpezirea unor lichide, in pregatirea mediilor de cultura bacteriologice, in industria farmaceutica si la fabricarea produselor cosmetice. Acestia pot fi modificati prin tratare chimica (de exemplu esterificati, eterificati, tratati cu borax, cu acizi sau alcali).
Aceste produse se clasifica la aceasta pozitie chiar si atunci cand li s-a adaugat zahar (glucoza, zaharoza etc.) sau alte produse (in vederea asigurarii unei activitati constante in timpul utilizarii).
Principalele produse din aceasta categorie sunt:
1) Agar-agarul care este extras din anumite alge marine care cresc mai ales in Oceanul Indian si Pacific si care sunt in general sub forma de filamente uscate, paiete, praf sau intr-o forma gelatinoasa dupa tratarea cu acizi. Denumirea sa comerciala este clei, spuma sau gelatina de Japonia sau Alga spinosa.
2) Faina de endosperme din seminte de roscova (Ceratonia siliqua) sau de Cyamopsis psoralioides sau Cyamopsis tetrugonoloba. Aceste tipuri de faina raman clasificate la aceasta pozitie chiar daca au fost modificate prin tratare chimica in vederea imbunatatirii sau stabilizarii proprietatilor mucilaginoase (vascozitate, solubilitate etc.).
3) Carragheenina care este extrasa din algele carragheen (cunoscute si sub denumirea de muschi perlat sau muschi de Irlanda) este in general prezentata sub forma de filamente, lamele sau praf. La aceasta pozitie se clasifica si substantele mucilaginoase obtinute prin transformarea chimica a carragheeninei (de exemplu carragheenat de sodiu).
4) Agentii de ingrosare obtinuti din gume sau gume-rasini devenite hidrosolubile prin tratarea cu apa sub presiune sau prin orice alt procedeu.
5) Faina din cotiledon de seminte de catina rosie (Tamarindus indica). Aceasta faina se clasifica la aceasta pozitie chiar daca este sau nu modificata prin tratare termica sau chimica.
Pozitia nu cuprinde:
a) Algele brute sau uscate (pozitia nr. 12.12, in general).
b) Acidul alginic si alginatii (pozitia nr. 39.13).
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
