Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
PRODUSE ALE INDUSTRIEI MORARITULUI; MALT; AMIDON SI FECULE; INULINA; GLUTEN DE GRAU Note de Capitol. 1. - Capitolul nu cuprinde: a) maltul prajit, folosit drept inlocuitor de cafea (pozitia nr. 09.01 sau 21.01, dupa caz): b) faina, grisurile, amidonurile si feculele preparate de la pozitia nr. 19.01; c) corn flakes (fulgi de porumb) si alte produse de la pozitia nr. 19.04; d) legumele preparate sau conservate de la pozitiile nr. 20.01, 20.04 sau 20.05; e) produsele farmaceutice (Capitolul 30); f) amidonurile si feculele avand caracter de produse de parfumerie sau de toaleta preparate sau destinate prepararii cosmeticelor (Capitolul 33); 2. - A) Produsele care provin din macinatul cerealelor mentionate in tabelul de mai jos se clasifica la acest Capitol, daca au, simultan, in greutate si pe produs uscat: a) un continut de amidon (determinat prin metoda polarimetrica Ewers modificata) superior celui indicat in coloana (2); b) un continut de cenusa (scazandu-se substantele minerale care ar fi putut fi adaugate) care sa nu depaseasca pe cel mentionat in coloana (3). Cele care nu indeplinesc conditiile de mai sus se clasifica la pozitia nr. 23.02. Totusi, germenii de cereale, intregi, aplatizati, sub forma de fulgi sau macinati se clasifica in toate cazurile la pozitia nr. 11.04. B) Produsele de felul celor prevazute in acest Capitol, in virtutea dispozitiilor de mai sus, se clasifica la pozitiile nr. 11.01 sau 11.02 atunci cand coeficientul de trecere printr-o sita de plasa metalica cu ochiuri ale caror dimensiuni corespund celor indicate in coloanele (4) sau (5), dupa caz, este egal sau mai mare (in greutate), decat cel mentionat pentru cereala respectiva. In caz contrar, se clasifica la pozitiile nr. 11.03 sau 11.04.
| | | | Coeficient de trecere |
| | | |prin sita cu ochiuri de:|
| | | +------------+-----------+
| Felul |Continut |Continut | 315 | 500 |
| | | | micrometri |micrometri |
| cerealei |in amidon|in cenusa| (microni) | (microni) |
| (1) | (2) | (3) | (4) | (5) |
+---------------------------+---------+---------+------------+-----------+
|Grau si secara ........... | 45% | 2,5% | 80% | - |
+---------------------------+---------+---------+------------+-----------+
|Orz ...................... | 45% | 3% | 80% | - |
+---------------------------+---------+---------+------------+-----------+
|Ovaz ..................... | 45% | 5% | 80% | - |
+---------------------------+---------+---------+------------+-----------+
|Porumb si sorg boabe ..... | 45% | 2% | - | 90% |
+---------------------------+---------+---------+------------+-----------+
|Orez ..................... | 45% | 1,6% | 80% | - |
+---------------------------+---------+---------+------------+-----------+
|Hrisca ................... | 45% | 4% | 80% | - |
+---------------------------+---------+---------+------------+-----------+
3. - In sensul pozitiei nr. 11.03. prin termenii crupe si gris se intelege produsele obtinute prin fragmentarea (sfaramarea) boabelor de cereale in urmatoarele conditii: a) produsele din porumb trebuie sa treaca printr-o sita din plasa metalica cu ochiuri de 2 mm, in proportie de cel putin 95% din greutate; b) produsele din alte cereale trebuie sa treaca printr-o sita din plasa metalica cu ochiuri de 1,25 mm in proportie de cel putin 95% din greutate. CONSIDERATII GENERALE Capitolul cuprinde: 1) Produsele care provin din macinarea cerealelor de la Capitolul 10 si a porumbului dulce de la Capitolul 7, cu exceptia reziduurilor de macinare de la pozitia nr. 23.02. In aceasta privinta, distinctia intre, pe de o parte, produsele care provin din macinarea graului, secarei, orzului, ovazului, porumbului (inclusiv stiuletii de porumb intregi, cu sau fara panuse), sorgului boabe, orezului si a hriscai, si, pe de alta parte, reziduurile de la pozitia nr. 23.02, se face pe baza criteriilor privind continutul de amidon sau de cenusa, fixate prin Nota 2A) a Capitolului. In vederea aplicarii Capitolului, in ceea ce priveste cerealele mai sus citate, deosebirea intre faina de la pozitia nr. 11.01 sau 11.02 si produsele de la pozitiile nr. 11.03 sau nr. 11.04 trebuie sa se faca pe baza coeficientilor de trecere prin sita enuntati la Nota 2B) a Capitolului. In acelasi timp, toate tipurile de cupre sau gris din cereale de la pozitia nr. 11.03 trebuie sa corespunda coeficientului de trecere prin tipul de sita enuntat in Nota 3) a Capitolului. 2) Produsele care provin de asemenea din cerealele de la Capitolul 10, care au suferit transformarile prevazute la diversele pozitii ale Capitolului, cum ar fi maltificarea sau extragerea amidonului sau a glutenului din grau. 3) Produsele care provin din materiile prime care figureaza la alte Capitole (legume uscate, cartofi, fructe etc.), dar, care au suferit prelucrari de acelasi tip cu cele indicate la alineatele 1) sau 2) de mai sus. Capitolul exclude printre altele: a) Maltul prajit, conditionat pentru a fi folosit ca inlocuitor de cafea (pozitia nr. 09.01 sau 21.01, dupa caz). b) Pleava de cereale (pozitia nr. 12.13). c) Faina, grisurile, amidonurile si feculele preparate (pozitia nr. 19.01). d) Tapioca (pozitia nr. 19.03). e) Orezul umflat (puffed rice), boabele sub forma de fulgi (corn-flakes) si produsele similare obtinute prin expandarea sau prajirea boabelor si graul numit bulgur sub forma de boabe prelucrate (pozitia nr. 19.04). f) Legumele preparate sau conservate, de la pozitiile nr. 20.01, 20.04 si 20.05. g) Taratele sau alte reziduuri ale cernerii, macinarii sau altor prelucrari ale cerealelor sau leguminoaselor (pozitia nr. 23.02). h) Produsele farmaceutice (Capitolul 30). ij) Produsele de la Capitolul 33 (a se vedea notele 3 si 4 de la Capitolul 33). 11.01 - FAINA DE GRAU SAU DE MESLIN. La aceasta pozitie se clasifica faina de grau sau de meslin (amestec de grau si secara) (adica produsele sub forma de pulbere care provin din macinarea cerealelor de la pozitia nr. 10.01) care, independent de conditiile privind continutul de amidon si de cenusa, prevazute la paragraful A) al Notei 2) a Capitolului (vezi Consideratiile generale), corespund criteriului de trecere printr-o sita etalonata, in conditiile definite in paragraful B) al aceleasi Note. Faina de la aceasta pozitie poate fi imbunatatita prin adaugarea unor cantitati foarte mici de fosfati minerali, antioxidanti, emulsionante, vitamine sau pulberi de dospit preparate (faina fermentata). Faina de grau poate, de altfel, sa fie imbogatita prin adaugarea de gluten care nu va depasi in general 10%. La aceasta pozitie este clasificata si faina care creste (faina pregelatinizata) dupa ce a suferit un tratament termic care antreneaza o pregelatinizare a amidonului. Este folosita pentru fabricarea preparatelor de la pozitia nr. 19.01, a produselor de imbunatatire folosite in panificatie, a alimentelor pentru hrana animalelor sau in anumite industrii cum ar fi industria textila, papetarie sau metalurgie (pregatirea miezurilor de turnare). Faina care a suferit tratamente complementare sau la care au fost adaugate alte produse in vederea utilizarii sale sub forma de preparate alimentare, se clasifica in general la pozitia nr. 19.01. Este exclusa faina amestecata cu cacao (pozitia nr. 18.06, daca proportia de cacao este de cel putin 40% in greutate calculata pe o baza in intregime degresata, si pozitia nr. 19.01 in caz contrar). 11.02 - FAINA DE CEREALE, ALTA DECAT DE GRAU SAU DE MESLIN. 1102.10 - Faina de secara 1102.20 - Faina de porumb 1102.30 - Faina de orez 1102.90 - Altele Pozitia cuprinde faina de cereale de la Capitolul 10 (alta decat faina de grau sau de meslin) (adica produsele sub forma de pulbere care provin din macinarea acestora). In ceea ce priveste secara, orzul, ovazul, porumbul (inclusiv stiuletii intregi de porumb cu sau fara panuse), sorgul pentru boabe, orezul si hrisca, la aceasta pozitie este clasificata faina ca produs al macinarii cerealelor care, independent de conditiile privind continutul de amidon si cenusa prevazute la paragraful A al Notei 2 a Capitolului (vezi Consideratiile generale), corespund criteriului de trecere printr-o sita etalonata, in conditiile definite la paragraful B) al aceleiasi Note. Faina clasificata la aceasta pozitie poate fi imbunatatita prin adaugarea unor cantitati foarte mici de fosfati minerali, antioxidanti, emulsionante, vitamine sau pulberi de dospit preparate (faina fermentata). Pozitia cuprinde si faina numita de crestere (faina pregelatinizata) care a suferit un tratament termic care a antrenat o pregelatinizare a amidonului. Este folosita la fabricarea preparatelor de la pozitia nr. 19.01, a produselor de imbunatatire folosite in panificatie, a alimentelor pentru hrana animalelor sau in anumite industrii cum ar fi industria textila, papetarie sau metalurgie (pregatirea miezurilor de turnare). Faina care a fost supusa unor tratamente suplimentare sau la care au fost adaugate diverse produse in vederea utilizarii ca preparate alimentare este clasificata, in general, la pozitia nr. 19.01. Este exclusa faina amestecata cu cacao (pozitia nr. 18.06 daca proportia de cacao este de cel putin 40% in greutate, calculata pe o bara in intregime degresata, si pozitia nr. 19.01 in caz contrar). 11.03 - CRUPE, GRIS SI AGLOMERATE SUB FORMA DE PELETE, DIN CEREALE. - Crupe si gris: 1103.11 - - Din grau 1103.12 - - Din ovaz 1103.13 - - Din porumb 1103.14 - - Din orez 1103.19 - - Din alte cereale - Aglomerate sub forma de pelete: 1103.21 - - Din grau 1103.29 - - Din alte cereale Crupele si grisul clasificate la aceasta pozitie sunt produse obtinute prin fragmentarea boabelor de cereale (inclusiv stiuletii intregi de porumb, cu sau fara panuse) care corespund conditiilor privind continutul de amidon si cenusa, conditii mentionate pentru unele dintre ele in Nota 2 A) a acestui Capitol si care corespund, in toate cazurile, conditiilor de trecere printr-o sita etalonata, mentionate la Nota 3 a Capitolului. In ceea ce priveste deosebirea ce trebuie stabilita intre faina de la pozitiile nr. 11.01 sau 11.02, crupele si grisul de la aceasta pozitie si produsele de la pozitia nr. 11.04, aceasta se supune Consideratiilor generale ale Capitolului (punctul 1), al doilea paragraf. Crupele constau din mici fragmente sau particule fainoase care provin din macinarea grosiera a boabelor. Grisul este un produs mai granulat decat faina care provine fie dintr-o cernere, dupa prima macinare, fie dintr-o noua cernere dupa remacinarea crupelor rezultate din prima operatiune. Grisul din grau dur este principala materie prima folosita la fabricarea pastelor alimentare (macaroane, spaghetti etc); grisul este si un produs alimentar direct utilizabil ca atare, mai ales pentru pregatirea deserturilor, prajiturilor, budincilor etc. Aici se clasifica si grisul (mai ales malaiul) pregelatinizat prin tratament termic, folosit, de exemplu, ca produs ajutator la fabricarea berii. Aglomeratele sub forma de pelete sunt produse rezultate din macinarea mecanica a cerealelor de la acest Capitol, prezentate sub forma cilindrica, de bulete etc., aglomerate fie prin simpla presare, fie prin adaugarea unui liant intr-o proportie care sa nu depaseasca 3% din greutate (vezi Nota 1 a Sectiunii II). Pozitia nu cuprinde reziduurile prezentate sub forma de pelete ce provin din macinarea cerealelor (Capitolul 23). 11.04 - BOABE DE CEREALE ALTFEL PRELUCRATE (DE EXEMPLU DECOJITE, PRESATE, SUB FORMA DE FULGI, LUSTRUITE, TAIATE SAU ZDROBITE), CU EXCEPTIA OREZULUI DE LA POZITIA NR. 10.06; GERMENI DE CEREALE, INTREGI, PRESATI, SUB FORMA DE FULGI SAU ZDROBITI. - Boabe presate sau sub forma de fulgi: 1104.11 - - De orz 1104.12 - - De ovaz 1104.19 - - De alte cereale - Alte boabe prelucrate (de exemplu decojite, lustruite, taiate sau zdrobite): 1104.21 - - De orz 1104.22 - - De ovaz 1104.23 - - De porumb 1104.29 - - De alte cereale 1104.30 - Germeni de cereale, intregi, presati, sub forma de fulgi sau zdrobiti Pozitia cuprinde toate produsele nepreparate ce provin din macinarea si prelucrarea cerealelor, cu exceptia fainii (pozitia nr. 11.01 si 11.02), a crupelor, a grisului si a aglomeratelor sub forma de pelete (pozitia nr. 11.03) si a reziduurilor (pozitia nr. 23.02). In ceea ce priveste deosebirea ce trebuie stabilita intre produsele pozitiei si exceptiile mentionate, a se vedea punctul 1) al Consideratiilor generale ale Capitolului. Pozitia cuprinde: 1) Boabele presate sau sub forma de fulgi (de exemplu de ovaz si de orz), obtinute prin strivirea sau presarea grauntelor intregi, decojite sau nu, sau din boabele sparte sau din produsele mentionate la punctele 2) si 3) de mai jos sau mentionate la punctele 2) pana la 5) ale Notei explicative de la pozitia nr. 10.06. In cursul acestor procese bobul este supus unui tratament termic cu aburi sau de laminare cu ajutorul unor rulouri incalzite. Din contra, alimentele pentru micul dejun, de genul corn flakes etc., care au suferit o coacere suficienta pentru a fi consumate ca atare, se clasifica la pozitia nr. 19.04 cu produsele similare. 2) Ovazul, hrisca si meiul a caror pielita a fost inlaturata, dar nu si pericarpul. Totusi la aceasta pozitie nu sunt clasificate boabele de ovaz care nu au in mod natural pleava florala, cu conditia ca acestea sa nu fi suferit prelucrari ulterioare treieratului (pozitia nr. 10.04). 3) Boabele care au fost decorticate sau altfel prelucrate pentru a li se indeparta complet sau partial pelicula (pericarpul). Miezul fainos poate fi atunci vizibil. Boabele varietatilor de orz "acoperit" sunt de asemenea clasificate aici daca li s-a inlaturat invelisul (sau bracteea). (Invelisul nu poate fi inlaturat decat prin sfaramare, deoarece el adera prea puternic la miezul bobului pentru a putea fi inlaturat doar prin operatiunea simpla de treierat sau vanturare vezi Nota explicativa a pozitiei nr. 10.03). 4) Boabele lustruite (mai ales de orz) care sunt boabe decorticate (decojite) carora li s-a inlaturat aproape in totalitate pericarpul si care au suferit, in afara de aceasta, o operatiune destinata a le rotunji la ambele capete. 5) Boabele sfaramate care sunt boabe, decorticate sau nu, taiate sau sfaramate in fragmente si diferentiindu-se de crupe prin faptul ca fragmentele sunt mai grosiere si mai neregulate. 6) Germenii de cereale care sunt separati de boabe in primul stadiu al decorticarii si care se prezinta din aceasta cauza intregi sau avand o forma usor aplatizata. In vederea asigurarii conservarii lor, germenilor li se poate extrage partial uleiul sau pot fi supusi unui tratament termic. In scopul unor anumite utilizari ale acestora, germenii sunt transformati in fulgi, pulberi grosiere sau faina si li se pot adauga, de exemplu, vitamine, in vederea compensarii pierderilor suferite in timpul prelucrarii. Germenii intregi sau aplatizati sunt in general destinati extractiei uleiului. Cei sub forma de fulgi sau pulbere sunt folositi in alimentatia umana (panificatie, fabricarea de biscuiti; preparate dietetice), pentru hrana animalelor (fabricarea de alimente de completare) sau pentru fabricarea de preparate farmaceutice. Reziduurile provenind din extractia uleiului din germenii de cereale se clasifica la pozitia nr. 23.06. Pozitia exclude: a) Orezul decorticat, semialbit sau albit (decojit), chiar lustruit, glasat sau prelucrat in etuva si sparturile de orez (concasat) (pozitia nr. 10.06). b) Graul zis bulgur sub forma de boabe prelucrate (pozitia nr. 19.09) 11.05 - FAINA, GRIS, PUDRA, FULGI, GRANULE SI AGLOMERATE SUB FORMA DE PELETE, DIN CARTOFI. 1105.10 - Faina, gris si pudra 1105.20 - Fulgi, granule si aglomerate sub forma de pelete Aici se clasifica cartofii uscati, prezentati sub forma de faina, de gris, de pudra, de fulgi, de granule sau de aglomerate sub forma de pelete. Faina, pudra, fulgii si granulele acestei pozitii pot fi obtinute fierband sub vapori cartofii proaspeti, strivindu-i si reducand prin uscare piureul astfel obtinut in faina, pudra, granule sau in mici pelicule care se decupeaza apoi in fulgi mici. Aglomeratele sub forma de pelete ale pozitiei sunt de obicei obtinute prin aglomerarea fainei, grisului, pudrei sau bucatilor de cartofi. Produsele de la aceasta pozitie pot fi imbunatatite prin adaugarea unor cantitati foarte mici de antioxidanti, de emulsifiante sau de vitamine. Din contra, pozitia exclude produsele de acest tip la care s-au adaugat alte substante care le confera caracterul de preparate de cartofi. In afara de acestea, pozitia nu cuprinde: a) Cartofi simplu uscati, deshidratati sau evaporati, fara o prelucrare suplimentara (pozitia nr. 07.12). b) Feculele de cartofi (pozitia nr. 11.08). c) Inlocuitorii de tapioca preparati pe baza de fecule de cartofi (pozitia nr. 19.03). 11.06 - FAINA, GRIS SI PUDRA DIN LEGUME CU PASTAIE USCATE, DE LA POZITIA NR. 07.13, DIN SAGO SAU DIN RADACINI SAU TUBERCULI DE LA POZITIA NR. 07.14 SI DIN PRODUSELE DE LA CAPITOLUL 8. 1106.10 - Din legume cu pastaie uscate, de la pozitia nr. 07.13 1106.20 - Din sago sau din radacini si tuberculi de la pozitia nr. 07.14 1106.30 - Din produsele de la Capitolul 8 A) Faina, grisuri si pudre din legume cu pastaile uscate, de la pozitia nr. 07.13. Se clasifica aici, faina, grisul si pudra din mazare, fasole, linte si bob, care sunt utilizate in principal la pregatirea de ciorbe si piureuri. Pozitia exclude: a) Faina de soia din care nu s-a extras uleiul (pozitia nr. 12.08). b) Faina de roscove (pozitia nr. 12.12). c) Preparatele pentru supe, ciorbe sau supe - creme (chiar sub forma lichida, solida sau de pudra) pe baza de faina sau gris de legume (pozitia nr. 21.04). B) Faina, gris si pudra din sago sau din radacini sau tuberculi de la pozitia nr. 07.14. Aceste produse sunt obtinute prin razuirea sau macinarea maduvei de sagotier, a radacinilor de manioc uscate etc. Unele dintre ele sunt adesea supuse, in cursul fabricarii, unui tratament termic destinat eliminarii substantelor toxice; acest tratament poate antrena o pregelatinizare a feculei. Pozitia nu cuprinde feculele obtinute din aceste produse (care, in cazul sagoului sunt uneori numite faina de sago) derivate din aceste produse si care se clasifica la pozitia nr. 11.08. Spre deosebire de fecule sau amidon, faina clasificata aici nu trosneste daca este presata cu degetele. De asemenea sunt excluse faina, grisul si pudra de sago sau de radacini sau tuberculi de la pozitia nr. 07.14, aglomerate sub forma de pelete (pozitia nr. 07.14). C) Faina, grisurile si pudrele din produsele de la Capitolul 8. Fructele si nucile de la Capitolul 8, cel mai adesea transformate in faina, grisuri sau pudre sunt castanele, migdalele, curmalele, bananele, nucile de cocos si catina rosie. Pozitia cuprinde si faina, grisurile si pudrele din coaja fructelor. Totusi, pozitia nu cuprinde pudra de catina rosie conditionata in ambalaje in vederea vanzarii cu amanuntul pentru utilizari profilactice sau terapeutice (pozitia nr. 30.04). Produsele de la aceasta pozitie pot fi imbunatatite prin adaugarea unor cantitati foarte mici de antioxidanti sau de emulsifiante. Pozitia exclude: a) Maduva de sagotier (pozitia nr. 07.14). b) Preparatele alimentare cunoscute sub numele de tapioca (pozitia nr. 19.03). 11.07 - MALT, CHIAR PRAJIT. 1107.10 - Neprajit 1107.20 - Prajit Boabele de malt sunt obtinute din boabele germinate, in general uscate ulterior in etuve cu aer cald numite uscatoare. Maltul se extrage in mod obisnuit din orz. Bobul de orz maltificat este usor incretit in lungime. Este alb in interior, galben brun in exterior si lasa urme ca si o creta. Pus in apa, pluteste de obicei si se sfaramiteaza usor, in timp ce bobul nemaltificat cade la fund. Maltul are un miros special de bob fiert si o aroma mai mult sau putin dulceaga. Pozitia cuprinde maltul intreg, maltul macinat si faina de malt, inclusiv maltul prajit folosit uneori la colorarea berii. Totusi, sunt excluse produsele care au fost supuse unei prelucrari suplimentare, cum ar fi extractele de malt si preparatele alimentare din extracte de malt de la pozitia nr. 19.01, ca si maltul prajit, in mod vizibil destinat, datorita conditionarii sale, sa fie folosit ca inlocuitor de cafea si care se clasifica la pozitia nr. 21.01. 11.08 - AMIDON SI FECULE; INULINA. - Amidon si fecule: 1108.11 - - Amidon de grau 1108.12 - - Amidon de porumb 1108.13 - - Fecule de cartofi 1108.14 - - Fecule de manioc 1108.19 - - Alte tipuri de amidon si fecule 1108.20 - - Inulina Amidonul si feculele se afla in organele de rezerva ale unui numar mare de vegetale. Din punct de vedere chimic, aceste corpuri sunt hidrati de carbon. Mai simplu, se numeste fecula produsul ce provine din organele subpamantene ale plantelor (radacini si tuberculi ai cartofilor, maniocului, arorutului etc.) sau din maduva de sagotier, iar amidon propriu-zis cel care este extras din organele aeriene si mai ales din boabe (de exemplu de porumb, de grau, de orez) sau din anumiti licheni. Amidonul si feculele sunt sub forma de pudra alba, inodora, compusa din graunte extrem de fine care trosnesc atunci cand sunt presate cu degetele. Apa iodata le coloreaza in albastru intens (cu exceptia amilopectinelor care prezinta o culoare brun-roscata). Examinate la microscop, in lumina polarizata, grauntele au cruciulite negre de polarizare, caracteristice. Insolubile in apa rece, grauntele se sfaramiteaza si se transforma in pasta sub actiunea apei calde, la circa 60°C (sub pragul lor de gelatinizare). Amidonul si feculele dau nastere unei serii de produse, cum ar fi amidonul modificat, amidonul prajit solubil, dextrina, malto-dextrina, dextroza si glucoza care se clasifica la alte pozitii. Amidonul si feculele sunt folosite mai ales in industria alimentara, in papetarie sau in industria textila. La aceasta pozitie se clasifica si inulina, substanta a carei compozitie chimica este analoga celei a feculei sau amidonului. Totusi, iodul nu o coloreaza in albastru, conferindu-i o usoara nuanta galben brun. Este extrasa din tuberculii de nap, de dalii, din radacinile de cicoare, trufe albe. O fierbere indelungata in apa sau acizi diluati o transforma in fructoza (levuloza). Pozitia exclude mai ales: a) Preparatele pe baza de amidon sau fecule (pozitia nr. 19.01). b) Tapioca si inlocuitorii ei obtinuti din fecule (vezi Notele explicative de la pozitia nr. 19.03). c) Amidonul si feculele care constituie produse de parfumerie sau de toaleta, preparate (Capitolul 33). d) Dextrinele si alte tipuri de amidon si fecule modificate (pozitia nr. 35.05). e) Cleiurile pe baza de amidon sau fecule (pozitiile nr. 35.05 sau nr. 35.06). f) Amidonul si feculele care constituie ornamente sau apreturi preparate (pozitia nr. 38.09). g) Amilopectina si amilaza izolata obtinuta prin fractionarea amidonului (pozitia nr. 39.13) 11.09 - GLUTEN DE GRAU, CHIAR USCAT. Glutenul este extras din faina de grau prin simpla separare, sub actiunea apei, a celorlalte elemente componente ale fainii (amidon etc.). Se prezinta fie sub forma de lichid, mai mult sau mai putin vascos sau de pasta, de culoare albicioasa (gluten numit umed), fie sub forma de pudra de culoare crem (gluten uscat). Este constituit in principal dintr-un amestec de diverse proteine, dintre care cele mai importante (85% pana la 95% din ansamblul proteinelor continute in el) sunt gliadina si glutenina. Prezenta acestor doua proteine caracterizeaza glutenul de grau si ii confera, atunci cand este amestecat in proportii corespunzatoare cu apa, calitatile de elasticitate si de plasticitate care ii sunt proprii. Glutenul este in principal utilizat pentru imbogatirea cu proteine a fainii destinata fabricarii anumitor produse de panificatie sau a biscuitilor, a anumitor varietati de paste alimentare sau de preparate dietetice. De asemenea, este folosit ca liant pentru anumite preparate din carne, cat si pentru fabricarea anumitor cleiuri sau a unor produse cum ar fi sulfatul sau fosfatul de gluten, proteinele vegetale hidrolizate sau glutamatul de sodiu. Pozitia exclude mai ales: a) Faina de grau imbogatita prin adaugarea de gluten (pozitia nr. 11.01). b) Proteinele extrase din gluten de grau (in general pozitia nr. 35.04). c) Glutenul de grau preparat in vederea utilizarii sale ca un clei sau ca un ornament sau apret pentru industria textila (pozitiile nr. 35.06 sau 38.09). ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
