Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ANEXA din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire si codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ANEXA din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire si codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8

EMITENT: DIRECTIA GENERALA A VAMILOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000
Comenteaza legea
SUMAR
Reguli generale pentru interpretarea Sistemului armonizat

SECTIUNEA I
ANIMALE VII SI PRODUSE ALE REGNULUI ANIMAL

Note de Sectiune.
1. Animale vii.
2. Carne si organe comestibile.
3. Peste si crustacee, moluste si alte nevertebrate acvatice.
4. Lapte si produse lactate; oua de pasari; miere naturala; produse comestibile de origine animala, nedenumite si necuprinse in alta parte.
5. Alte produse de origine animala, nedenumite si necuprinse in alta parte.

SECTIUNEA II
PRODUSE ALE REGNULUI VEGETAL

Note de Sectiune.
6. Plante vii si produse de floricultura.
7. Legume, plante, radacini si tuberculi alimentari.
8. Fructe comestibile; coji de citrice sau de pepeni.
9. Cafea, ceai, mate si condimente.
10. Cereale.
11. Produse ale industriei moraritului; malt; amidon si fecule; inulina; gluten de grau.
12. Seminte si fructe oleaginoase; seminte si fructe diverse; plante industriale sau medicinale; paie si furaje.
13. Gume, rasini si alte seve si extracte vegetale.
14. Materiale pentru impletit si alte produse de origine vegetala, nedenumite si necuprinse in alta parte.

SECTIUNEA III
GRASIMI SI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA; PRODUSE ALE DISOCIERII LOR; GRASIMI ALIMENTARE PRELUCRATE; CEARA DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA

15. Grasimi si uleiuri de origine animala sau vegetala; produse ale disocierii lor; grasimi alimentare prelucrate; ceara de origine animala sau vegetala.

SECTIUNEA IV
PRODUSE ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE; BAUTURI, LICHIDE ALCOOLICE SI OTET; TUTUN SI INLOCUITORI DE TUTUN PRELUCRATI

Note de Sectiune.
16. Preparate din carne, din peste sau din crustacee, din moluste sau din alte nevertebrate acvatice.
17. Zaharuri si produse zaharoase.
18. Cacao si preparate din cacao.
19. Preparate pe baza de cereale, de faina, de amidon, de fecule sau de lapte; produse de patiserie.
20. Preparate din legume, din fructe sau din alte parti de plante.
21. Preparate alimentare diverse.
22. Bauturi, lichide alcoolice si otet.
23. Reziduuri si deseuri ale industriei alimentare; alimente preparate pentru animale.
24. Tutun si inlocuitori de tutun prelucrati.

SECTIUNEA V
PRODUSE MINERALE

25. Sare; sulf; pamanturi si pietre; ipsos, var si ciment.
26. Minereuri, zgura si cenusa.
27. Combustibili minerali, uleiuri minerale si produsele rezultate din distilarea acestora; materiale bituminoase; ceara minerala.

SECTIUNEA VI
PRODUSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE SAU ALE INDUSTRIILOR CONEXE

Note de Sectiune.
28. Produse chimice anorganice; compusi anorganici sau organici ai metalelor pretioase, ai elementelor radioactive, ai metalelor de pamanturi rare sau ai izotopilor.
29. Produse chimice organice.
30. Produse farmaceutice.
31. Ingrasaminte.
32. Extracte tanante sau colorante; tanini si derivatii lor; pigmenti si alte substante colorante; vopsele si lacuri; masticuri; cerneluri.
33. Uleiuri esentiale si rezinoide; produse preparate de parfumerie sau de toaleta si preparate cosmetice.
34. Sapunuri, agenti de suprafata organici, preparate pentru spalat, preparate lubrifiante, ceara artificiala, ceara preparata, produse pentru intretinere, lumanari si articole similare, paste pentru modelare, "ceara dentara" si preparate dentare pe baza de ipsos sau ghips.
35. Substante albuminoide; produse pe baza de amidon sau de fecule modificate; cleiuri; enzime.
36. Pulberi si explozivi; articole de pirotehnie; chibrituri; aliaje piroforice; materiale inflamabile.
37. Produse fotografice sau cinematografice.
38. Produse diverse ale industriei chimice.

SECTIUNEA VII
MATERIALE PLASTICE SI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC; CAUCIUC SI ARTICOLE DIN CAUCIUC

Note de Sectiune.
39. Materiale plastice si articole din material plastic.
40. Cauciuc si articole din cauciuc.

SECTIUNEA VIII
PIEI BRUTE, PIEI TABACITE, BLANURI SI PRODUSE DIN ACESTEA; ARTICOLE DE CURELARIE SI DE SELARIE; ARTICOLE DE VOIAJ, BAGAJE DE MANA SI ARTICOLE SIMILARE; ARTICOLE DIN INTESTINE DE ANIMALE (ALTELE DECAT CELE DE LA VIERMII DE MATASE)

41. Piei brute (altele decat blanuri) si piei tabacite.
42. Obiecte din piele; articole de curelarie sau de selarie; articole de voiaj, bagaje de mana si articole similare; articole din intestine de animale (altele decat cele de la viermii de matase)
43. Blanuri si blanuri artificiale; articole din acestea.

SECTIUNEA IX
LEMN, CARBUNE DE LEMN SI ARTICOLE DIN LEMN; PLUTA SI ARTICOLE DIN PLUTA; ARTICOLE DIN IMPLETITURI DIN FIBRE VEGETALE SAU DIN NUIELE

44. Lemn, carbune de lemn si articole din lemn.
45. Pluta si articole din pluta.
46. Articole din impletituri din fibre vegetale sau din nuiele.

SECTIUNEA X
PASTA DIN LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI SI MACULATURA); HARTIE SI CARTON SI ARTICOLE DIN ACESTEA

47. Pasta din lemn sau din alte materiale fibroase celulozice; hartie sau carton reciclabile (deseuri si maculatura).
48. Hartie si carton; articole din pasta de celuloza, din hartie sau din carton.
49. Carti, ziare, ilustrate imprimate si alte produse ale industriei de imprimare; manuscrise, texte dactilografiate si schite sau planuri.

SECTIUNEA XI
MATERIALE TEXTILE SI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE

Note de Sectiune.
50. Matase.
51. Lana, par fin sau grosier de animale; fire si tesaturi din par de cal.
52. Bumbac.
53. Alte fibre textile vegetale; fire de hartie si tesaturi din fire de hartie.
54. Filamente sintetice sau artificiale.
55. Fibre sintetice sau artificiale discontinue.
56. Vata, pasla (fetru) si materiale netesute; fire speciale; sfori, odgoane, funii, franghii si articole din acestea.
57. Covoare si alte acoperitoare de podea din materiale textile.
58. Tesaturi speciale; tesaturi buclate; dantele; tapiserii; pasmanterii; broderii.
59. Tesaturi impregnate, acoperite la suprafata sau stratificate; articole tehnice din materiale textile.
60. Materiale tricotate sau crosetate.
61. Articole si accesorii de imbracaminte, tricotate sau crosetate.
62. Articole si accesorii de imbracaminte, altele decat tricotate sau crosetate.
63. Alte articole textile confectionate; seturi; imbracaminte purtata sau uzata; zdrente.

SECTIUNEA XII
INCALTAMINTE, OBIECTE DE ACOPERIT CAPUL, UMBRELE, UMBRELE DE SOARE, BASTOANE, BICE, CRAVASE SI PARTI ALE ACESTORA; PENE SI PUF PRELUCRATE SI ARTICOLE DIN ACESTEA; FLORI ARTIFICIALE; ARTICOLE DIN PAR UMAN

64. Incaltaminte, ghetre si articole similare; parti ale acestor articole.
65. Obiecte de acoperit capul si parti ale acestora.
66. Umbrele de ploaie, umbrelute, umbrele de soare, bastoane, bastoane-scaun, bice, cravase si parti ale acestora.
67. Pene si puf prelucrate si articole din pene sau din puf; flori artificiale; articole din par uman.

SECTIUNEA XIII
ARTICOLE DIN PIATRA, IPSOS, CIMENT, AZBEST, MICA SAU DIN MATERIALE SIMILARE; PRODUSE CERAMICE; STICLA SI ARTICOLE DIN STICLA

68. Articole din piatra, ipsos, ciment, azbest, mica sau din materiale similare.
69. Produse ceramice.
70. Sticla si articole din sticla.

SECTIUNEA XIV
PERLE NATURALE SAU DE CULTURA, PIETRE PRETIOASE SAU SEMIPRETIOASE, METALE PRETIOASE, METALE PLACATE SAU DUBLATE CU METALE PRETIOASE SI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE; IMITATII DE BIJUTERII; MONEDE

71. Perle naturale sau de cultura, pietre pretioase sau semipretioase, metale pretioase, metale placate sau dublate cu metale pretioase si articole din aceste materiale; imitatii de bijuterii; monede.

SECTIUNEA XV
METALE COMUNE SI ARTICOLE DIN METALE COMUNE

Note de Sectiune.
72. Fonta, fier si otel.
73. Produse din fonta, din fier sau din otel.
74. Cupru si articole din cupru.
75. Nichel si articole din nichel.
76. Aluminiu si articole din aluminiu.
77. (Rezervat pentru o eventuala utilizare viitoare in Sistemul armonizat).
78. Plumb si articole din plumb.
79. Zinc si articole din zinc.
80. Staniu si articole din staniu.
81. Alte metale comune; metalo-ceramice; articole din aceste materiale.
82. Unelte si scule, articole de cutitarie si tacamuri, din metale comune; parti ale acestor articole, din metale comune.
83. Articole diverse din metale comune.

SECTIUNEA XVI
MASINI SI APARATE, ECHIPAMENTE ELECTRICE SI PARTI ALE ACESTORA; APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINI SI SUNET DE TELEVIZIUNE; PARTI SI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE

Note de Sectiune.
84. Reactoare nucleare, cazane, masini, aparate si dispozitive mecanice; parti ale acestora.
85. Masini, aparate si echipamente electrice si parti ale acestora; aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul, aparate de inregistrat sau de reprodus imagini si sunet de televiziune; parti si accesorii ale acestor aparate.

SECTIUNEA XVII
MIJLOACE DE TRANSPORT SI ECHIPAMENTE AUXILIARE

Note de Sectiune.
86. Vehicule si echipamente pentru caile ferate sau similare si parti ale acestora; aparate mecanice (inclusiv electromecanice) de semnalizare de trafic.
87. Vehicule terestre, altele decat materialul rulant de cale ferata si tramvai; parti si accesorii ale acestora.
88. Vehicule aeriene, nave spatiale si parti ale acestora.
89. Vapoare, nave si dispozitive plutitoare.

SECTIUNEA XVIII
INSTRUMENTE SI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MASURA, DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE SI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE; CEASORNICARIE; INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI SI ACCESORII ALE ACESTORA

90. Instrumente si aparate optice, fotografice sau cinematografice, de masura, de control sau de precizie; instrumente si aparate medico-chirurgicale; parti si accesorii ale acestora.
91. Ceasornicarie.
92. Instrumente muzicale; parti si accesorii ale acestora.

SECTIUNEA XIX
ARME, MUNITII; PARTI SI ACCESORII ALE ACESTORA

93. Arme, munitii; parti si accesorii ale acestora.

SECTIUNEA XX
MARFURI SI PRODUSE DIVERSE

94. Mobila; mobilier medico-chirurgical; articole de pat si similare; aparate de iluminat nedenumite si necuprinse in alta parte; lampi pentru reclame luminoase, insemne luminoase, placi indicatoare luminoase si articole similare; constructii prefabricate.
95. Jucarii, jocuri, articole pentru divertisment sau pentru sport; parti si accesorii ale acestora.
96. Articole diverse.

SECTIUNEA XXI
OBIECTE DE ARTA, DE COLECTIE SI ANTICHITATI

97. Obiecte de arta, de colectie si antichitati.
98. (Rezervat pentru anumite utilizari particulare de catre Partile contractante)
99. (Rezervat pentru anumite utilizari particulare de catre Partile contractante)

ANEXA
Lista codurilor numerice ale Sistemului armonizat suprimata incepand de la 1 ianuarie 1996.

REGULI GENERALE PENTRU INTERPRETAREA SISTEMULUI ARMONIZAT

INCADRAREA MARFURILOR IN NOMENCLATURA PENTRU CLASIFICAREA MARFURILOR IN TARIFELE VAMALE SE FACE CONFORM PRINCIPIILOR URMATOARE:

REGULA 1
ENUNTUL TITLURILOR SECTIUNILOR, CAPITOLELOR SAU SUBCAPITOLELOR ESTE CONSIDERAT CA AVAND NUMAI O VALOARE INDICATIVA, CLASIFICAREA MARFURILOR CONSIDERANDU-SE LEGAL DETERMINATA ATUNCI CAND ESTE IN CONCORDANTA CU TEXTUL POZITIILOR SI NOTELOR DE SECTIUNI SI DE CAPITOLE SI, ATUNCI CAND NU SUNT CONTRARE TERMENILOR UTILIZATI IN ACELE POZITII SI NOTE, DUPA REGULILE URMATOARE.

NOTA EXPLICATIVA
I) Nomenclatura prezinta, sub o forma sistematica marfurile care fac obiectul comertului international. Ea grupeaza marfurile in Sectiuni, Capitole si Subcapitole care au fost denumite cat mai concis si care indica categoria si genul de produse pe care le contin. Dar a fost aproape imposibil in unele cazuri, datorita diversitatii si numarului de articole, sa fie inglobate toate sau sa fie in intregime enumerate in titlul acestor rubrici.
II) Regula 1 incepe prin a dispune ca titlurile nu au decat o valoare indicativa. Din aceasta nu rezulta nici o consecinta juridica pentru clasificare.
III) A doua parte a Regulii prevede ca, clasificarea este determinata:
a) conform denumirii pozitiilor si Notelor de Sectiune si ale Capitolelor, si
b) cand este cazul, atunci cand nu sunt contrare termenilor pozitiilor si Notelor respective, conform dispozitiilor Regulilor 2, 3, 4 si 5.
IV) Dispozitia III) a) indica faptul ca multe marfuri pot fi clasificate in Nomenclatura fara a fi necesar de a face apel la Regulile generale interpretative (de exemplu cai vii (pozitia nr. 01.01), preparatele si articolele farmaceutice vizate de Nota 4 a Capitolului 30 (pozitia nr. 30.06)).
V) In dispozitia III) b) fraza atunci cand nu sunt contrare termenilor pozitiilor respective si Notelor este destinata sa precizeze, fara echivoc, ca termenii pozitiilor si ai Notelor Sectiunilor si Capitolelor au caracter prioritar la clasificare fata de orice alte consideratii. De exemplu, la Capitolul 31, Notele dispun ca unele pozitii nu se refera decat la marfuri determinate. Rezulta ca, continutul acestor pozitii nu poate fi largit pentru a include marfuri care, altfel, ar fi apartinut acestor pozitii prin aplicarea Regulii 2 b).

REGULA 2
a) ORICE REFERIRE LA UN ARTICOL DE LA O POZITIE DETERMINATA ACOPERA ACEST ARTICOL, CHIAR INCOMPLET SAU NEFINIT, CU CONDITIA CA EL SA PREZINTE, CA ATARE, CARACTERISTICILE ESENTIALE ALE ARTICOLULUI COMPLET SAU FINIT. ACEASTA REGULA SE APLICA SI ARTICOLULUI COMPLET SAU FINIT, SAU CONSIDERAT CA ATARE, IN VIRTUTEA DISPOZITIILOR PRECEDENTE, ATUNCI CAND ARTICOLUL ESTE PREZENTAT DEMONTAT SAU NEMONTAT.
b) ORICE MENTIUNE LA UN MATERIAL DE LA O POZITIE DETERMINATA SE REFERA LA ACEL MATERIAL FIE IN STARE PURA, FIE AMESTECAT SAU ASOCIAT CU ALTE MATERIALE. DE ASEMENEA, ORICE MENTIUNE LA PRODUSE DINTR-UN ANUMIT MATERIAL SE REFERA LA PRODUSELE ALCATUITE TOTAL SAU PARTIAL DIN ACEST MATERIAL. CLASIFICAREA ACESTOR PRODUSE AMESTECATE SAU A ARTICOLELOR COMPOZITE SE FACE CONFORM PRINCIPIILOR ENUNTATE IN REGULA 3.

NOTE EXPLICATIVE

REGULA 2 a)
(Articole incomplete sau nefinite)

I) Prima parte a Regulii 2 a) largeste continutul pozitiei care mentioneaza un anumit articol, astfel incat sa cuprinda nu numai articolul complet dar si articolul incomplet sau nefinit, cu conditia de a prezenta, in acea stare, caracteristicile esentiale ale articolului complet sau finit.
II) Dispozitiile acestei Reguli se extind asupra eboselor articolelor, mai putin in cazul cand sunt denumite expres intr-o pozitie determinata. Se considera ebose, articolele care nu pot fi utilizate ca atare, avand aproximativ forma sau profilul piesei sau obiectului finit, care nu pot fi utilizate, decat in mod exceptional, pentru alte scopuri decat pentru fabricarea acestei piese sau obiect.
Produsele semi-fabricate, care nu prezinta inca forma esentiala a articolelor finite (cum este cazul barelor, discurilor, tuburilor) nu se considera ca fiind ebose.
III) Tinand seama de continutul pozitiilor Sectiunilor I pana la VI, aceasta parte a Regulii nu se aplica in mod normal produselor acestor Sectiuni.
IV) Mai multe cazuri de aplicare a acestei Reguli sunt prezentate in Consideratiile generale ale Sectiunilor sau ale Capitolelor (Sectiunea XVI, Capitolele 61, 62, 86, 87 si mai ales 90).

REGULA 2 a)
(Articole prezentate in stare demontata sau nemontata)

V) A doua parte a Regulii 2 a) clasifica la aceeasi pozitie cu articolul montat, articolul complet sau finit prezentat in stare demontata sau nemontata. Marfurile sunt prezentate in aceasta stare mai ales pentru motive cum ar fi necesitatea sau comoditatea ambalajului, manipularea marfurilor sau transportul.
VI) Aceasta Regula de clasificare se aplica de asemenea si articolului incomplet sau nefinit prezentat in stare demontata sau nemontata, atunci cand poate fi considerat ca finit sau complet, conform primei parti a acestei Reguli.
VII) Se considera ca articol demontat sau nemontat pentru aplicarea acestei Reguli, articolul ale carui diferite elemente sunt destinate a fi asamblate fie cu ajutorul mijloacelor simple (suruburi, buloane, nituri etc.), fie, de exemplu, prin nituire sau sudare, cu conditia sa fie numai operatiuni de montare.
Elementele nemontate ale unui articol, care sunt in numar mai mare decat cele necesare pentru constituirea unui articol complet, urmeaza regimul lor propriu de clasificare.
VIII) Cazuri de aplicare a acestei Reguli sunt date in Consideratiile generale ale Sectiunilor si Capitolelor (in special Sectiunea XVI, Capitolele 44, 86, 87 si 89).
IX) Tinand seama de continutul pozitiilor Sectiunilor I-VI, aceasta parte a Regulii nu se aplica in mod normal produselor din aceste Sectiuni.

REGULA 2 b)
(Produse amestecate si articole compozite)

X) Regula 2 b) se refera la materiale amestecate sau asociate cu alte materiale si la produsele constituite din doua sau mai multe materiale. Pozitiile la care se refera sunt cele care mentioneaza un anumit material, de exemplu pozitia nr. 05.03, par de cal, sau cele care se refera la produse dintr-un anumit material, de exemplu pozitia nr. 45.03, articole din pluta. Trebuie mentionat faptul ca aceasta Regula se aplica numai in absenta oricarei dispozitii contrare in enunturile pozitiilor si in Notele de Sectiune si de Capitole (de exemplu pozitia nr. 15.03 - ... ulei de untura ... neamestecat).
Produsele amestecate constituind preparate prezentate ca atare intr-o Nota de Sectiune sau Capitol sau in denumirea unei pozitii, se clasifica conform Regulii I.
XI) Efectul acestei Reguli este de a extinde aria de cuprindere a pozitiei care mentioneaza un anumit material, in scopul de a include in ea acest material amestecat sau asociat cu alte materiale. Acest efect este si de a extinde continutul pozitiilor care mentioneaza produsele dintr-un anumit material prin includerea si a produselor partial constituite din acest material.
XII) Ea nu largeste totusi aria de cuprindere a pozitiilor la care se refera, pana la a putea contine articole care nu corespund denumirii acestei pozitii, conform Regulii I, cum ar fi cazul adaugarii altor materiale sau substante care au ca efect schimbarea caracterului de marfa inclusa in aceasta pozitie.
XIII) Ca o consecinta a acestei Reguli, materialele amestecate sau asociate cu alte materiale, precum si produsele din doua sau mai multe materiale care sunt susceptibile a fi clasificate la mai multe pozitii, vor fi clasificate conform dispozitiilor Regulii 3.

REGULA 3
ATUNCI CAND MARFURILE AR PUTEA FI CLASIFICATE IN DOUA SAU MAI MULTE POZITII PRIN APLICAREA REGULII 2 b) SAU IN ORICE ALT CAZ, CLASIFICAREA SE FACE DUPA CUM URMEAZA:

a) POZITIA CEA MAI SPECIFICA ARE PRIORITATE FATA DE POZITIILE CU UN CONTINUT MAI GENERAL. TOTUSI, ATUNCI CAND DOUA SAU MAI MULTE POZITII SE REFERA FIECARE NUMAI LA O PARTE DIN MATERIALELE CARE COMPUN UN PRODUS AMESTECAT SAU UN ARTICOL COMPOZIT, SAU LA O PARTE DINTRE ARTICOLELE MARFURILOR PREZENTATE IN SETURI, CONDITIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL, ACESTE POZITII SE CONSIDERA, IN RAPORT CU PRODUSUL SAU ARTICOLUL, LA FEL DE SPECIFICE, CHIAR DACA UNA DINTRE POZITII OFERA O DESCRIERE MAI PRECISA SAU MAI COMPLETA.
b) PRODUSELE AMESTECATE, ARTICOLELE COMPUSE DIN MATERIALE DIFERITE SAU CONSTITUITE PRIN ASAMBLAREA UNOR ARTICOLE DIFERITE SI MARFURILE PREZENTATE IN SETURI CONDITIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL, CARE NU POT FI CLASIFICATE PRIN APLICAREA REGULII 3 a), SE CLASIFICA DUPA MATERIALUL SAU ARTICOLUL CARE LE CONFERA CARACTERUL ESENTIAL, ATUNCI CAND ESTE POSIBILA EFECTUAREA ACESTEI DETERMINARI.
c) IN CAZUL IN CARE REGULILE 3 a) SI 3b) NU POT FI APLICATE PENTRU EFECTUAREA CLASIFICARII, MARFA SE CLASIFICA LA POZITIA CU NUMARUL CEL MAI MARE DINTRE CELE SUSCEPTIBILE A FI LUATE IN CONSIDERARE.

NOTE EXPLICATIVE
I) Aceasta Regula prevede trei metode de clasificare a marfurilor care, a priori, ar fi susceptibile de a se clasifica la mai multe pozitii distincte fie prin aplicarea Regulii 2 b), fie in orice alt caz. Aceste metode sunt luate in considerare in ordinea in care sunt mentionate in Regula. Astfel, Regula 3 b) nu se aplica decat daca regula 3 a) nu solutioneaza problema clasificarii, si daca regulile 3 a) si 3 b) nu sunt utilizabile, atunci se ia in considerare Regula 3 c). Ordinea de luare in considerare a elementelor de clasificare este deci urmatoarea: a) pozitia cea mai specifica, b) caracterul esential, c) pozitia plasata ultima in ordinea numerotarii.
II) Regula se aplica numai daca nu este contrara enunturilor pozitiilor si Notelor de Sectiune sau de Capitole. De exemplu Nota 4 b) a Capitolului 97 indica faptul ca articolele susceptibile a fi clasificate in acelasi timp la pozitiile nr. de la 97.01 pana la 97.05 si la pozitia nr. 97.06, trebuie sa fie clasificate la pozitia cea mai specifica dintre pozitiile 97.01 pana la 97.05. Clasificarea acestor articole se face conform Notei 4 b) a Capitolului 97 si nu conform acestei Reguli.

REGULA 3 a)

III) Prima metoda de clasificare este formulata de regula 3 a), conform careia pozitia cea mai specifica trebuie sa aiba prioritate asupra pozitiilor cu un continut mai general.
IV) Nu este posibila stabilirea de principii riguroase care sa determine daca o pozitie este mai specifica decat alta cu referire la marfurile prezentate; dar se poate considera, in general, ca:
a) o pozitie care denumeste un anumit articol este mai specifica decat cea care indica o familie de articole: de exemplu, masina de ras si tuns, cu motor electric incorporat, este clasificata la pozitia nr. 85.10 si nu la pozitia nr. 85.08 (aparate cu motor electric incorporat, pentru utilizare manuala) sau la pozitia nr. 85.09 (aparate electromecanice cu motor electric incorporat, de uz casnic).
b) trebuie considerata mai specifica, pozitia care identifica mai clar urmand o descriere mai precisa si completa, marfa considerata.
S-ar putea da urmatoarele exemple:
1) covorasele buclate din materiale textile care pot fi recunoscute ca fiind destinate pentru automobile trebuie clasificate nu ca accesorii pentru automobile la pozitia nr. 87.08, ci la pozitia nr. 57.03 unde sunt descrise mai specific covorasele.
2) geamurile securit, constand din geamuri calite sau formate din foi lipite, neinramate, dar avand o forma care le face sa fie recunoscute ca parbrize pentru avioane, nu se clasifica la pozitiile nr. 88.01, nr. 88.02 sau nr. 88.03, ca parti de aparate, ci la pozitia nr. 70.07 unde sunt prezentate mai specific.
V) Totusi, daca doua sau mai multe pozitii se refera fiecare numai la o parte din materialele constituind un produs amestecat sau un articol compozit, sau numai la o parte din articole in cazul marfurilor prezentate in seturi destinate vanzarii cu amanuntul, aceste pozitii trebuiesc considerate cu referire la acest produs sau articol ca fiind la fel de specifice chiar daca unele dintre ele dau descrieri mai precise sau mai complete. In acest caz, clasificarea articolelor se face prin aplicarea Regulii 3 b) sau 3 c).

REGULA 3 b)

VI) Aceasta a doua metoda de clasificare se aplica numai in cazul:
1) produselor amestecate;
2) articolelor compuse din materiale diferite:
3) articolelor constituite prin asamblarea de articole diferite;
4) marfurilor prezentate in seturi conditionate pentru vanzarea cu amanuntul.
Se aplica numai daca Regula 3 a) nu poate fi utilizata.
VII) In aceste diverse ipoteze, clasificarea marfurilor trebuie sa fie facute dupa materialul sau articolul care le confera caracterul lor esential, atunci cand se poate face aceasta determinare.
VIII) Factorul care determina caracterul esential variaza functie de tipul de marfa. De exemplu poate fi dat de natura materialelor componente sau a articolelor care il compun, de volumul lor, de cantitatea lor, de greutatea lor sau de valoarea lor, de importanta unui material constitutiv in raport cu utilizarea marfurilor.
IX) Sunt de luat in seama, pentru aplicarea acestei Reguli, ca produse obtinute prin asamblarea de articole diferite, nu numai cele ale caror elemente componente sunt fixate unele de altele intr-un corp comun, practic inseparabile dar si cele ale caror elemente sunt separabile, cu conditia ca aceste elemente sa fie adaptate unele altora si complementare unele altora si ca asamblarea lor sa constituie un tot care nu poate fi in mod normal vandut ca elemente separate.
Exemple de acest tip de produse:
1) Scrumierele compuse dintr-un suport in care se introduce o cupa demontabila destinata depunerii cenusii.
2) Etajerele pentru condimente pentru uz casnic, compuse dintr-un suport (in general din lemn) special amenajat si un numar determinat de flacoane de condimente de forme si dimensiuni adecvate.
Diferitele elemente compunand aceste ansambluri sunt, ca regula generala, prezentate in acelasi ambalaj.
X) Pentru aplicarea acestei Reguli, marfurile care indeplinesc simultan conditiile urmatoare se vor considera ca fiind prezentate in «seturi conditionate pentru vanzarea cu amanuntul» in:
a) sa fie compuse din cel putin doua articole diferite care, la prima vedere, sa fie susceptibile de a fi clasificate in pozitii diferite. De exemplu, nu vor fi considerate ca un set, in sensul acestei Reguli, setul de 6 furculite;
b) sa fie compuse din produse sau articole prezentate impreuna pentru satisfacerea unei nevoi specifice sau exercitarea unei anumite activitati;
c) sa fie pregatite astfel incat sa fie vandute direct utilizatorilor fara a fi reconditionate (in cutii, in ladite, in panoplii etc.).
In consecinta, aceste dispozitii se refera la seturile constand, de exemplu, din diverse produse alimentare destinate a fi utilizate impreuna pentru pregatirea unui fel de mancare.
De exemplu seturi a caror clasificare poate fi facuta prin aplicarea Regulii generale interpretative 3 b):
1) a) Sortimentele constituite dintr-un sandwich compus din carne de vaca cu sau fara branza intr-o chifla (pozitia nr. 16.02), prezentate intr-un ambalaj cu o portie de cartofi prajiti (pozitia nr. 20.04):
Se clasifica la pozitia nr. 16.02.
b) Seturile ale caror componente sunt destinate a fi utilizate impreuna pentru prepararea unei mancari "spaghetti", constituite dintr-un pachet de spaghetti nefierte (pozitia nr. 19.02), dintr-un saculet de branza rasa (pozitia nr. 04.06) si dintr-o cutie mica cu suc de rosii (pozitia nr. 21.03), prezentate intr-o cutie de carton:
Se clasifica la pozitia nr. 19.02.
Totusi, nu trebuie sa fie considerate ca seturi unele produse alimentare prezentate impreuna continand, de exemplu:
- creveti (pozitia nr. 16.05), pateu de ficat (pozitia nr. 16.02), branza (pozitia nr. 04.06), slanina felii (pozitia nr. 16.02), carnati zisi de coktail (pozitia nr. 16.01), fiecare dintre aceste produse fiind prezentat intr-o cutie metalica.
- o sticla de alcool (spirtoase) (pozitia nr. 22.08) si o sticla de vin (pozitia nr. 22.04).
In cazul acestor doua exemple si a produselor similare, fiecare articol trebuie sa fie clasificat separat, la pozitia corespunzatoare.
2) Trusa de coafura constituita dintr-o masina de tuns electric (pozitia nr. 85.10), un pieptene (pozitia nr. 96.15), o pereche de foarfeci (pozitia nr. 82.13), o perie (pozitia nr. 96.03), un prosop din material textil (pozitia nr. 63.02) prezentate intr-o trusa de piele (pozitia nr. 42.02):
Acest set se clasifica la pozitia nr. 85.10.
3) Trusele de desen compuse dintr-o rigla (pozitia nr. 90.17), un disc de calcul (pozitia nr. 90.17), un compas (pozitia nr. 90.17), un creion (pozitia nr. 96.09), o ascutitoare (pozitia nr. 82.14), prezentate intr-o mapa din plastic (pozitia nr. 42.02).
Se clasifica la pozitia nr. 90.17.
In toate cazurile de seturi mentionate mai sus, clasificarea se face dupa obiectul care poate sa fie considerat, sau obiectele care, in ansamblul lor, pot fi considerate ca ar conferi articolului caracterul lor esential.
XI) Regula nu se aplica marfurilor constituite din componente diferite ambalate separat si prezentate impreuna (chiar intr-un ambalaj comun), de exemplu cele aflate in proportii fixe, destinate pentru fabricarea industriala a bauturilor.

REGULA 3 c)
XII) Atunci cand Regulile 3 a) sau 3 b) nu pot fi utilizate, marfurile trebuie sa fie clasificate la ultima pozitie, in ordinea numerotarii, dintre cele susceptibile a fi luate in calcul pentru clasificare.

REGULA 4
MARFURILE CARE NU POT FI CLASIFICATE PRIN APLICAREA REGULILOR ANTERIOARE SE CLASIFICA LA POZITIA CORESPUNZATOARE MARFURILOR CELOR MAI ASEMANATOARE

NOTA EXPLICATIVA
I) Aceasta Regula se refera la marfurile care nu pot fi clasificate aplicand Regulile de la 1 la 3. Regula dispune ca aceste marfuri se clasifica la pozitia corespunzatoare marfurilor celor mai asemanatoare.
II) Clasificarea conform Regulii 4 impune compararea marfurilor prezentate cu marfuri similare, astfel incat sa se determine marfurile cele mai asemanatoare cu marfurile prezentate. Acestea din urma se clasifica la pozitia corespunzatoare articolelor celor mai asemanatoare.
III) Asemanarea poate, in mod normal, sa se bazeze pe numeroase elemente, cum ar fi denumirea, caracterul, utilizarea.

REGULA 5
IN AFARA DISPOZITIILOR PRECEDENTE, PENTRU MARFURILE SPECIFICATE MAI JOS SE APLICA URMATOARELE REGULI:

a) CUTIILE PENTRU APARATE FOTOGRAFICE, PENTRU INSTRUMENTE MUZICALE, PENTRU ARME, PENTRU INSTRUMENTE DE DESEN, CUTIILE PENTRU BIJUTERII SI SIMILARE, SPECIAL AMENAJATE PENTRU A CONTINE UN ARTICOL DETERMINAT SAU UN SET, SUSCEPTIBILE DE A AVEA O UTILIZARE INDELUNGATA SI PREZENTATE IMPREUNA CU ARTICOLELE CARORA LE SUNT DESTINATE, SE CLASIFICA IMPREUNA CU ACELE ARTICOLE CAND, IN MOD NORMAL SE VAND IMPREUNA. TOTUSI ACEASTA REGULA NU SE APLICA DACA ARTICOLELE DE MAI SUS CONFERA ANSAMBLULUI CARACTERUL ESENTIAL.
b) SUB REZERVA DISPOZITIILOR REGULII 5a) DE MAI SUS, AMBALAJELE CARE CONTIN MARFURI SE CLASIFICA IMPREUNA CU ACESTEA DIN URMA ATUNCI CAND FAC PARTE DIN CATEGORIA CELOR UTILIZATE IN MOD OBISNUIT PENTRU ACEST TIP DE MARFURI. TOTUSI ACEASTA DISPOZITIE NU ESTE OBLIGATORIE ATUNCI CAND AMBALAJELE SUNT SUSCEPTIBILE A FI UTILIZATE IN MOD REPETAT.

NOTE EXPLICATIVE

REGULA 5 a)
(Ambalaje, sipete, cutii)
I) Aceasta regula trebuie sa fie aplicata numai ambalajelor care indeplinesc simultan conditiile urmatoare:
1) sunt special amenajate pentru a primi un anumit articol determinat sau un set, adica sunt astfel construite incat articolul continut sa isi gaseasca exact locul, anumite ambalaje putand chiar sa aiba forma articolului pe care trebuie sa il contina;
2) sunt susceptibile unei folosinte indelungate, adica sunt concepute, mai ales in ceea ce priveste rezistenta sau finisarea, pentru a avea o durata de utilizare in functie de cea a continutului. Aceste ambalaje sunt utilizate cel mai adesea sa protejeze articolul respectiv in momentele cand nu este folosit (de exemplu transport, depozitare). Aceste criterii le diferentiaza de fapt de ambalajele simple;
3) sunt prezentate impreuna cu articolele carora le sunt destinate, chiar daca acestea sunt sau nu ambalate separat pentru a facilita transportul. Prezentate izolat, ambalajele urmeaza regimul lor propriu de clasificare;
4) sunt in mod normal vandute cu aceste articole;
5) nu confera ansamblului caracterul esential.
II) Ca exemple de ambalaje prezentate cu articolele carora le sunt destinate si a caror clasificare se face conform acestei Reguli, sunt:
1) Cutiile de bijuterii (pozitia nr. 71.13);
2) Etui-urile pentru aparatele de ras electrice (pozitia nr. 85.10);
3) Etui-urile pentru binocluri, pentru lunete (pozitia nr. 90.05);
4) Cutiile si etui-urile pentru instrumente muzicale (de exemplu pozitia nr. 92.02);
5) Etui-urile pentru pusti (pozitia nr. 93.03).
III) Dimpotriva, nu se aplica aceasta Regula, de exemplu, in cazul cutiilor de ceai din argint continand ceai sau al cupelor decorative din ceramica, continand dulciuri.

REGULA 5 b)
(Ambalaje)

IV) Regula reglementeaza modul de clasificare a ambalajelor care sunt utilizate in mod normal pentru marfurile pe care le contin. Totusi aceasta dispozitie nu este obligatorie cand astfel de ambalaje sunt in mod clar susceptibile unei utilizari repetate, cum ar fi cazul anumitor butoaie metalice sau recipiente de fier sau otel pentru gaze lichefiate sau comprimate.
V) Deoarece aceasta Regula este subordonata aplicarii dispozitiilor Regulii 5 a), clasificarea etui-urilor, sipetelor, ambalajelor similare celor mentionate la Regula 5 a) este reglementata prin dispozitiile acestei Reguli.

REGULA 6
CLASIFICAREA MARFURILOR IN SUBPOZITIILE UNEI POZITII SE EFECTUEAZA, IN MOD LEGAL, CU RESPECTAREA TERMENILOR ACELOR SUBPOZITII SI A NOTELOR DE SUBPOZITII CU CARE SE AFLA IN RELATIE SI CU RESPECTAREA REGULILOR DE MAI SUS, INTELEGAND PRIN ACEASTA CA NU POT FI COMPARATE DECAT SUBPOZITIILE AFLATE PE ACELASI NIVEL. IN SENSUL ACESTEI REGULI SE UTILIZEAZA SI NOTELE DE SECTIUNI SI CAPITOLE CORESPUNZATOARE, CU EXCEPTIA CAZULUI IN CARE CONTIN DISPOZITII CONTRARE.

NOTE EXPLICATIVE
I) Regulile de la 1 la 5 reglementeaza mutatis mutandis clasificarea la nivel de subpozitie in cadrul aceleiasi pozitii.
II) Pentru aplicarea Regulii 6, se inteleg:
a) prin subpozitii de acelasi nivel, fie subpozitiile cu o liniuta (nivel I) fie subpozitiile cu doua liniute (nivel 2).
Urmeaza ca daca, in cadrul aceleiasi pozitii, doua subpozitii sau mai multe cu o liniuta pot fi luate in considerare conform Regulii 3 a), caracterul specific al fiecarei subpozitii trebuie apreciat numai in functie de continutul lor. Atunci cand alegerea subpozitiei cu o liniuta a fost facuta, atunci si numai atunci, se ia in considerare textul subpozitiilor cu doua liniute pentru a determina care dintre aceste subpozitii trebuie retinuta.
b) prin dispozitii contrare, Notele sau continutul subpozitiilor care ar fi incompatibile cu una sau alta dintre Notele de Sectiune sau de Capitol.
Asa se intampla, de exemplu, in cazul Notei de subpozitii 2 a Capitolului 71, care da termenului de platina un continut diferit de cel avut in vedere de Nota 4 b) a aceluiasi Capitol si care este singura aplicabila pentru interpretarea subpozitiilor nr. 71.10.11 si 71.01.19.
III) Continutul unei subpozitii cu doua liniute nu poate fi extins in afara domeniului acoperit de subpozitia cu o liniuta careia ii apartine, si nici o subpozitie cu o liniuta nu va putea fi interpretata ca avand o intindere mai mare decat domeniul acoperit de pozitia careia ii apartine.

SECTIUNEA I
ANIMALE VII SI PRODUSE ALE REGNULUI ANIMAL

Note de Sectiune.
1. Orice referire din aceasta Sectiune la un anumit gen sau la o anumita specie de animale se aplica, cu exceptia dispozitiilor contrare, si animalelor tinere din acel gen sau din acea specie.
2. Cu exceptia dispozitiilor contrare, orice referire din Nomenclatura la produse uscate include si produsele deshidratate, evaporate sau liofilizate.

CAP. 1
ANIMALE VII

NOTA(CTCE)
<>Cap. 1 se gaseste in ANEXA nr. 1/2000

CAP. 2
CARNE SI ORGANE COMESTIBILE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 2 se gaseste in ANEXA nr. 2/2000

CAP. 3
PESTI SI CRUSTACEE, MOLUSTE SI ALTE NEVERTEBRATE ACVATICE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 3 se gaseste in ANEXA nr. 3/2000

CAP. 4
LAPTE SI PRODUSE LACTATE; OUA DE PASARI; MIERE NATURALA; PRODUSE COMESTIBILE DE ORIGINE ANIMALA, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 4 se gaseste in ANEXA nr. 4/2000

CAP. 5
ALTE PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 5 se gaseste in ANEXA nr. 5/2000

SECTIUNEA II
PRODUSE ALE REGNULUI VEGETAL

Note de Sectiune.
1. - In aceasta Sectiune, prin expresia aglomerate sub forma de pelete se intelege produsele prezentate sub forma de cilindri, sfere etc., aglomerate fie prin simpla presare, fie prin adaugarea unui liant intr-o proportie de maximum 3% din greutate.

CAP. 6
PLANTE VII SI PRODUSE DE FLORICULTURA

NOTA(CTCE)
<>Cap. 6 se gaseste in ANEXA nr. 6/2000

CAP. 7
LEGUME, PLANTE, RADACINI SI TUBERCULI, ALIMENTARE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 7 se gaseste in ANEXA nr. 7/2000

CAP. 8
FRUCTE COMESTIBILE; COJI DE CITRICE SAU DE PEPENI

NOTA(CTCE)
<>Cap. 8 se gaseste in ANEXA nr. 8/2000

CAP. 9
CAFEA, CEAI, MATE SI MIRODENII

NOTA(CTCE)
<>Cap. 9 se gaseste in ANEXA nr. 9/2000

CAP. 10
CEREALE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 10 se gaseste in ANEXA nr. 10/2000

CAP. 11
PRODUSE ALE INDUSTRIEI MORARITULUI; MALT; AMIDON SI FECULE; INULINA; GLUTEN DE GRAU

NOTA(CTCE)
<>Cap. 11 se gaseste in ANEXA nr. 11/2000

CAP. 12
SEMINTE SI FRUCTE OLEAGINOASE; SEMINTE SI FRUCTE DIVERSE; PLANTE INDUSTRIALE SAU MEDICINALE; PAIE SI FURAJE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 12 se gaseste in ANEXA nr. 12/2000

CAP. 13
GUME, RASINI SI ALTE SEVE SI EXTRACTE VEGETALE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 13 se gaseste in ANEXA nr. 13/2000

CAP. 14
MATERIALE PENTRU IMPLETIT SI ALTE PRODUSE DE ORIGINE VEGETALA, NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 14 se gaseste in ANEXA nr. 14/2000

SECTIUNEA III
GRASIMI SI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA; PRODUSE ALE DISOCIERII LOR; GRASIMI ALIMENTARE PRELUCRATE; CEARA DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA

CAP. 15
GRASIMI SI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA; PRODUSE ALE DISOCIERII LOR; GRASIMI ALIMENTARE PRELUCRATE; CEARA DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA

NOTA(CTCE)
<>Cap. 15 se gaseste in ANEXA nr. 15/2000

SECTIUNEA IV
PRODUSE ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE; BAUTURI, LICHIDE ALCOOLICE SI OTET; TUTUN SI INLOCUITORI DE TUTUN PRELUCRATI

Nota de Sectiune.
1. - In aceasta Sectiune, prin aglomerate sub forma de pelete se intelege produsele prezentate sub forma de cilindri, sfere etc., aglomerate fie prin simpla presare, fie prin adaugarea unui liant intr-o proportie de maximum 3% din greutate.

CAP. 16
PREPARATE DIN CARNE, DIN PESTE SAU DIN CRUSTACEE, DIN MOLUSTE SAU DIN ALTE NEVERTEBRATE ACVATICE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 16 se gaseste in ANEXA nr. 16/2000

CAP. 17
ZAHARURI SI PRODUSE ZAHAROASE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 17 se gaseste in ANEXA nr. 17/2000

CAP. 18
CACAO SI PREPARATE DIN CACAO

NOTA(CTCE)
<>Cap. 18 se gaseste in ANEXA nr. 18/2000

CAP. 19
PREPARATE PE BAZA DE CEREALE, DE FAINA, DE AMIDON, DE FECULE SAU DE LAPTE; PRODUSE DE PATISERIE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 19 se gaseste in ANEXA nr. 19/2000

CAP. 20
PREPARATE DIN LEGUME, DIN FRUCTE SAU DIN ALTE PARTI DE PLANTE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 20 se gaseste in ANEXA nr. 20/2000

CAP. 21
PREPARATE ALIMENTARE DIVERSE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 21 se gaseste in ANEXA nr. 21/2000

CAP. 22
BAUTURI, LICHIDE ALCOOLICE SI OTET

NOTA(CTCE)
<>Cap. 22 se gaseste in ANEXA nr. 22/2000

CAP. 23
REZIDUURI SI DESEURI ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE; ALIMENTE PREPARATE PENTRU ANIMALE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 23 se gaseste in ANEXA nr. 23/2000

CAP. 24
TUTUN SI INLOCUITORI DE TUTUN PRELUCRATI

NOTA(CTCE)
<>Cap. 24 se gaseste in ANEXA nr. 24/2000


SECTIUNEA V
PRODUSE MINERALE

CAP. 25
SARE; SULF; PAMANTURI SI PIETRE; IPSOS, VAR SI CIMENT

NOTA(CTCE)
<>Cap. 25 se gaseste in ANEXA nr. 25/2000

CAP. 26
MINEREURI, ZGURA SI CENUSA

NOTA(CTCE)
<>Cap. 26 se gaseste in ANEXA nr. 26/2000

CAP. 27
COMBUSTIBILI MINERALI, ULEIURI MINERALE SI PRODUSE REZULTATE DIN DISTILAREA ACESTORA; MATERIALE BITUMINOASE; CEARA MINERALA

NOTA(CTCE)
<>Cap. 27 se gaseste in ANEXA nr. 27/2000


SECTIUNEA VI
PRODUSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE SAU ALE INDUSTRIILOR CONEXE

Note de Sectiune.
1. - a) Orice produs (altul decat minereurile metalelor radioactive), care corespunde descrierii de la una din pozitiile nr. 28.44 sau 28.45, se clasifica la aceasta pozitie si nu la o alta pozitie a Nomenclaturii.
b) Sub rezerva dispozitiilor paragrafului a) de mai sus, orice produse care corespund (descrierii uneia dintre pozitiile nr. 28.43 sau nr. 28.46, trebuie clasificate la aceasta pozitie si nu la alta pozitie a Sectiunii.
2. - Sub rezerva dispozitiilor Notei 1 de mai sus, orice produs, care fie din cauza prezentarii sub forma de doze, fie din cauza conditionarii pentru vanzarea cu amanuntul, se clasifica la una din pozitiile nr. 30.04. 30.05, 30.06, 32.12, 33.03, 33.04, 33.05, 33.06, 33.07, 35.06, 37.07 sau 38.08, trebuie clasificat numai la aceasta pozitie si nu la o alta pozitie din Nomenclatura.
3. - Produsele prezentate in seturi, formate din mai multe elemente componente distincte, clasificate in totalitate sau partial in aceasta sectiune si de recunoscut ca fiind destinate, dupa amestecuri, si constituie un produs clasificat la Sectiunea VI sau VII, trebuie clasificate la pozitia aferenta acestui ultim produs, cu conditia ca aceste elemente constitutive sa fie:
a) din cauza conditionarii lor, de recunoscut net ca fiind destinate a fi utilizate impreuna, fara a fi in prealabil reconditionate;
b) prezentate impreuna, si
c) de recunoscut, prin natura lor sau prin cantitatile respective, ca produse complementare unele altora.

CONSIDERATII GENERALE

Nota 1 a Sectiunii.
In sensul dispozitiilor paragrafului a) al Notei 1, se clasifica la pozitia nr. 28.44, chiar daca sunt susceptibile de a corespunde specificatiilor altor pozitii din Nomenclatura, toate elementele chimice radioactive si izotopii radioactivi, ca si compusii lor chimici anorganici sau organici, cu compozitie chimica definita sau nu. Este si cazul de exemplu, clorurii de sodiu si glicerolului radioactive, clasificate la pozitia nr. 28.44 si nu la pozitia nr. 25.01 sau 29.05. De asemenea, atunci cand sunt radioactive, alcoolul etilic, aurul sau cobaltul sunt clasificate la pozitia nr. 28.44 fara a fi acceptata orice alta posibilitate. Se mentioneaza, totusi, ca minereurile de metale radioactive se clasifica la Sectiunea V.
In ce priveste izotopii neradioactivi si compusii lor, nu pot fi in sensul dispozitiilor acestei Note clasificati in alta parte decat la pozitia nr. 28.45 si aceasta fie ca sunt organici sau anorganici si ca au compozitie chimica definita sau nu. Astfel, un izotop de carbon este clasificat la pozitia nr. 28.45 si nu la pozitia nr. 28.03.
Paragraful b) al Notei dispune ca produsele cuprinse ce corespund uneia dintre pozitiile nr. 28.43 sau 28.46 trebuie intotdeauna sa fie clasificate respectiv la aceasta pozitie si nu intr-o alta pozitie a Sectiunii VI, cu conditia ca ele sa nu fie nici radioactive, nici prezentate sub forma de izotopi (caz in care se clasifica fie la pozitia nr. 28.44, fie la nr. 28.45). Aceasta dispozitie a Notei are ca efect, de exemplu, clasificarea caseinatului de argint la pozitia nr. 28.43 si nu la pozitia nr. 35.01, si a nitratului de argint, chiar conditionat pentru vanzarea cu amanuntul in vederea utilizarii pentru fotografii, la pozitia nr. 28.43 si nu la pozitia nr. 37.07.
Trebuie totusi notat, ca pozitiile nr. 28.43 si 28.46 nu au prioritate decat asupra celorlalte pozitii ale Sectiunii VI. Astfel incat, daca produsele de tipul celor clasificate la pozitiile nr. 28.43 si 28.46 sunt susceptibile in egala masura, de a fi clasificate la pozitii ale altor sectiuni ale Nomenclaturii, clasificarea lor trebuie sa fie determinata prin aplicarea Regulilor Generale pentru interpretarea Nomenclaturii si a Notelor de Capitol in cauza. Este cazul gadolinitului, care fiind un compus de metale din pamanturi rare, aparent ar fi putut fi clasificat in pozitia nr. 28.46, dar in realitate se clasifica la pozitia nr. 25.30, datorita faptului ca Nota 3a) a Capitolului 28 prevede excluderea din acest Capitol a tuturor produselor minerale care apartin Sectiunii V.

Nota 2 a Sectiunii.
Nota 2 a Sectiunii dispune ca produsele (altele decat cele cuprinse la pozitiile nr. 28.43 pana la 28.46), care, din cauza, fie a prezentarii lor sub forma de doze, fie a conditionarii lor pentru vanzarea cu amanuntul, se clasifica la una din pozitiile nr. 30.04, 30.05, 30.06, 32.12, 33.03, 33.04, 33.05, 33.06, 33.07, 35.06, 37.07 sau 38.08, trebuie sa fie clasificate in aceasta pozitie, chiar daca sunt susceptibile de a corespunde descrierilor altor pozitii, ale Nomenclaturii. Astfel, de exemplu, sulful conditionat pentru vanzarea cu amanuntul in scopuri terapeutice, se clasifica la pozitia nr. 30.04 si nu la nr. 25.03 sau 28.02, la fel cum dextrina conditionata pentru vanzarea cu amanuntul ca adeziv, se clasifica la pozitia nr. 35.06 si nu la 35.05.

Nota 3 a Sectiunii.
Aceasta Nota dispune asupra clasificarii produselor prezentate in seturi formate din mai multe elemente constitutive distincte clasificate in totalitate sau in parte in Sectiunea VI. Nota nu vizeaza totusi decat seturile ale caror elemente componente pot fi recunoscute ca fiind destinate, dupa amestecare, constituirii unui produs al Sectiunilor VI sau VII. Aceste seturi trebuie sa fie clasificate in pozitia aferenta acestui ultim produs, sub rezerva ca aceste elemente constitutive sa respecte conditiile enuntate in subparagrafele a) pana la c) ale Notei.
Ca exemple de produse prezentate in seturi, sunt cimenturile si alte produse de obturare dentara de la pozitia nr. 30.06 anumite lacuri si vopsele de la pozitia nr. 32.08 pana la nr. 32.10 si masticurile etc., de la pozitia nr. 32.14. In ceea ce priveste clasificarea produselor prezentate fara intaritorul necesar la utilizarea lor, a se vedea in particular, Consideratiile Generale ale Capitolului 32 si Notele explicative de la pozitia nr. 32.14.
Trebuie notat ca produsele prezentate in seturi constand din mai multe elemente constitutive distincte care apartin, in totalitate sau partial de Sectiunea VI si de recunoscut ca fiind destinate a fi utilizate succesiv fara a fi amestecate, nu sunt acoperite de prevederile Notei 3 a prezentei Sectiuni. Aceste produse, cand sunt conditionate pentru a fi vandute cu amanuntul, trebuie sa fie clasificate prin aplicarea Regulilor generale interpretative (Regula 3b) in general); in ceea ce priveste produsele care nu sunt conditionate pentru a fi vandute cu amanuntul, elementele lor constitutive vor fi clasificate separat.

CAP. 28
PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR

NOTA(CTCE)
<>Cap. 28 se gaseste in ANEXA nr. 28/2000

CAP. 29
PRODUSE CHIMICE ORGANICE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 29 se gaseste in ANEXA nr. 29/2000

CAP. 30
PRODUSE FARMACEUTICE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 30 se gaseste in ANEXA nr. 30/2000

CAP. 31
INGRASAMINTE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 31 se gaseste in ANEXA nr. 31/2000

CAP. 32
EXTRACTE TANANTE SAU COLORANTE; TANINI SI DERIVATII LOR; PIGMENTI SI ALTE SUBSTANTE COLORANTE; VOPSELE SI LACURI; MASTICURI; CERNELURI

NOTA(CTCE)
<>Cap. 32 se gaseste in ANEXA nr. 32/2000

CAP. 33
ULEIURI ESENTIALE SI REZINOIDE; PRODUSE PREPARATE DE PARFUMERIE SAU DE TOALETA SI PREPARATE COSMETICE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 33 se gaseste in ANEXA nr. 33/2000

CAP. 34
SAPUNURI, AGENTI DE SUPRAFATA ORGANICI, PREPARATE PENTRU SPALAT, PREPARATE LUBRIFIANTE, CEARA ARTIFICIALA, CEARA PREPARATA, PRODUSE PENTRU INTRETINERE, LUMANARI SI ARTICOLE SIMILARE, PASTE PENTRU MODELARE, "CEARA DENTARA" SI PREPARATE DENTARE PE BAZA DE IPSOS SAU GHIPS

NOTA(CTCE)
<>Cap. 34 se gaseste in ANEXA nr. 34/2000

CAP. 35
SUBSTANTE ALBUMINOIDE; PRODUSE PE BAZA DE AMIDON SAU DE FECULE MODIFICATE; CLEIURI; ENZIME

NOTA(CTCE)
<>Cap. 35 se gaseste in ANEXA nr. 35/2000

CAP. 36
PULBERI SI EXPLOZIVI; ARTICOLE DE PIROTEHNIE; CHIBRITURI; ALIAJE PIROFORICE; MATERIALE INFLAMABILE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 36 se gaseste in ANEXA nr. 36/2000

CAP. 37
PRODUSE FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 37 se gaseste in ANEXA nr. 37/2000

CAP. 38
PRODUSE DIVERSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 38 se gaseste in ANEXA nr. 38/2000

SECTIUNEA VII
MATERIALE PLASTICE SI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC; CAUCIUC SI ARTICOLE DIN CAUCIUC

Note de Sectiune.
1. - Produsele prezentate in seturi constand din mai multe elemente componente distincte, cuprinse in totalitate sau partial in aceasta sectiune si recunoscute ca fiind destinate, dupa amestecare, sa constituie un produs din Sectiunile VI sau VII, se clasifica la pozitia aferenta acestui ultim produs, cu conditia ca elementele sale componente sa fie:
a) datorita prezentarii lor, clar recunoscute ca fiind destinate a fi utilizate impreuna fara a fi reconditionate in prealabil;
b) prezentate impreuna;
c) recunoscute prin natura sau cantitatile lor, ca fiind complementare unele altora.
2. - Cu exceptia articolelor de la pozitia nr. 39.18 sau 39.19, Capitolul 49 cuprinde materialele plastice, cauciucul si articolelor din aceste materiale, imprimate cu motive sau ilustratii diferite care nu au caracter accesoriu in raport cu destinatia lor initiala.

CONSIDERATII GENERALE

Nota 1 a Sectiunii.
Aceasta Nota are legatura cu clasificarea produselor prezentate in seturi (asortimente) constand din mai multe elemente constitutive distincte apartinand in totalitate sau in parte de Sectiunea VII. Nota nu se refera, totusi, decat la acele seturi, ale caror elemente constitutive sunt destinate, dupa amestecare, sa constituie un produs al Sectiunii VI sau VII. Aceste seturi trebuie sa fie clasificate in pozitia aferenta acestui produs din urma, cu rezerva, ca elementele sale constitutive sa indeplineasca conditiile enuntate in subparagrafele a) pana la c) ale Notei.
Produsele prezentate in seturi constand din mai multe elemente constitutive distincte apartinand in totalitate sau in parte de Sectiunea VII si usor de recunoscut ca fiind destinate utilizarii succesive, fara a fi amestecate, nu sunt acoperite de Nota 1 a prezentei Sectiuni. Aceste produse, daca sunt conditionate pentru vanzarea cu amanuntul, trebuie sa fie clasificate prin aplicarea Regulilor generale interpretative (Regula 3b) in general); in ceea ce priveste acele produse, care nu sunt conditionate pentru vanzarea cu amanuntul, elementele lor constitutive trebuie sa fie clasificate separat.

Nota 2 a Sectiunii.
Articolele pozitiei nr. 39.18 (acoperitoare de podea, acoperitoare de pereti sau de tavan din materiale plastice) si ale pozitiei nr. 39.19 (placi etc., autoadezive din materiale plastice) chiar acoperite cu imprimari sau ilustratii neavand un caracter accesoriu in raport cu utilizarea lor initiala, nu apartin din Capitolul 49 dar se clasifica in pozitiile mentionate mai sus. Dimpotriva, toate celelalte articole din materiale plastice sau din cauciuc de genul descris in aceasta Sectiune apartin de Capitolul 49, daca imprimarile sau ilustratiile cu care sunt acoperite nu au un caracter accesoriu in raport cu utilizarea lor initiala.


CAP. 39
MATERIALE PLASTICE SI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC

NOTA(CTCE)
<>Cap. 39 se gaseste in ANEXA nr. 39/2000


CAP. 40
CAUCIUC SI ARTICOLE DIN CAUCIUC

NOTA(CTCE)
<>Cap. 40 se gaseste in ANEXA nr. 40/2000

SECTIUNEA VIII
PIEI BRUTE, PIEI TABACITE, BLANURI SI PRODUSE DIN ACESTEA; ARTICOLE DE CURELARIE SI DE SELARIE; ARTICOLE DE VOIAJ, BAGAJE DE MANA SI ARTICOLE SIMILARE; ARTICOLE DIN INTESTINE DE ANIMALE (ALTELE DECAT CELE DE LA VIERMII DE MATASE)

CAP. 41
PIEI BRUTE (ALTELE DECAT BLANURI) SI PIEI TABACITE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 41 se gaseste in ANEXA nr. 41/2000

CAP. 42
OBIECTE DIN PIELE, ARTICOLE DE CURELARIE SAU DE SELARIE; ARTICOLE DE VOIAJ, BAGAJE DE MANA SI PRODUSE SIMILARE; PRODUSE DIN INTESTINE DE ANIMALE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 42 se gaseste in ANEXA nr. 42/2000

CAP. 43
BLANURI SI BLANURI ARTIFICIALE; ARTICOLE DIN ACESTEA

NOTA(CTCE)
<>Cap. 43 se gaseste in ANEXA nr. 43/2000

SECTIUNEA IX
LEMN, CARBUNE DE LEMN SI ARTICOLE DIN LEMN; PLUTA SI ARTICOLE DIN PLUTA; ARTICOLE DIN IMPLETITURI DIN FIBRE VEGETALE SAU DIN NUIELE

CAP. 44
LEMN, CARBUNE DE LEMN SI ARTICOLE DIN LEMN

NOTA(CTCE)
<>Cap. 44 se gaseste in ANEXA nr. 44/2000

CAP. 45
PLUTA SI ARTICOLE DIN PLUTA

NOTA(CTCE)
<>Cap. 45 se gaseste in ANEXA nr. 45/2000

CAP. 46
ARTICOLE DIN IMPLETITURI DIN FIBRE VEGETALE SAU DIN NUIELE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 46 se gaseste in ANEXA nr. 46/2000

SECTIUNEA X
PASTA DIN LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI SI MACULATURA); HARTIE SI CARTON SI ARTICOLE DIN ACESTEA

CAP. 47
PASTA DIN LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI SI MACULATURA)

NOTA(CTCE)
<>Cap. 47 se gaseste in ANEXA nr. 47/2000

CAP. 48
HARTIE SI CARTON; ARTICOLE DIN PASTA DE CELULOZA, DIN HARTIE SAU DIN CARTON

NOTA(CTCE)
<>Cap. 48 se gaseste in ANEXA nr. 48/2000

CAP. 49
CARTI, ZIARE, ILUSTRATE IMPRIMATE SI ALTE PRODUSE ALE INDUSTRIEI DE IMPRIMARE; MANUSCRISE, TEXTE DACTILOGRAFIATE SI SCHITE SAU PLANURI

NOTA(CTCE)
<>Cap. 49 se gaseste in ANEXA nr. 49/2000

SECTIUNEA XI
MATERIALE TEXTILE SI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE

Note de Sectiune.
1. Aceasta Sectiune nu cuprinde:
a) parul pentru perii (pozitia nr. 05.02), parul de cal si deseurile din par de cal (pozitia nr. 05.03);
b) parul uman si articolele din par uman (pozitiile nr. 05.01, 67.03 sau 67.04) totusi, articolele si tesaturile dese din par de tipul celor utilizate pentru presele de ulei sau pentru alte scopuri tehnice similare sunt cuprinse la pozitia nr. 59.11;
c) linters de bumbac si alte produse vegetale de la Capitolul 14;
d) azbestul de la pozitia nr. 25.24 si articolele din azbest si celelalte produse de la pozitiile nr. 68.12 sau 68.13;
e) articolele de la pozitiile nr. 30.05 sau 30.06 (de exemplu: vata, tifon, bandaje si articole similare folosite in scopuri medicale, chirurgicale, stomatologice sau veterinare, materiale sterile pentru cusaturi chirurgicale): fire utilizate pentru curatirea spatiilor interdentare (fire dentare), ambalate in pachete distincte pentru vanzarea cu amanuntul de la pozitia nr. 33.06;
f) tesaturile sensibilizate de la pozitiile nr. 37.01 pana la 37.04;
g) monofilamentele a caror cea mai mare dimensiune a sectiunii transversale depaseste 1 mm si benzile si formele similare (de exemplu paie artificiale) cu o latime aparenta peste 5 mm din materiale plastice (Capitolul 39) precum si impletiturile, tesaturile si alte articole din impletituri din fibre vegetale sau din nuiele din astfel de monofilamente si benzi (Capitolul 46);
h) Tesaturile, materialele tricotate, pasla si articole netesute, impregnate, imbibate acoperite sau stratificate cu material plastic si articole din aceste produse de la Capitolul 39;
i.j) Tesaturile, materialele tricotate, pasla si articolele netesute, impregnate, imbibate acoperite sau stratificate cu cauciuc si articolele din aceste produse, de la Capitolul 40;
k) pieile sau blanurile cu par sau cu lana (Capitolele 41 sau 43) sau articolele din blanuri naturale, artificiale de la pozitiile nr. 43.03 sau 43.04;
l) articolele din materiale textile de la pozitiile nr. 42.01 sau 42.02;
m) produsele si articole de la Capitolul 48 (de exemplu vata de celuloza);
n) incaltamintea sau partile de incaltaminte, ghetrele, jambierele si articolele similare de la Capitolul 64;
o) plasele pentru par, fileuri pentru par si parti ale acestora de la Capitolul 65;
p) produsele de la Capitolul 67;
q) produsele textile acoperite cu material abraziv, (pozitia nr. 68.05) precum si fibrele de carbon sau articolele din fibre de carbon de la pozitia nr. 68.15;
r) fibrele de sticla, articole din fibre de sticla si broderiile chimice sau fara fond vizibil al caror fir de broderie este din fibra de sticla (Capitolul 70);
s) articolele de la Capitolul 94 (de exemplu: mobila, lenjerie de pat, aparate de iluminat);
t) articolele de la Capitolul 95 (de exemplu: jucarii, jocuri, articole pentru sport, plase pentru activitati sportive);
u) articolele de la Capitolul 96 (de exemplu: perii, seturi de cusut pentru calatorie, fermoare, panglici pentru masina de scris);
v) articolele de la Capitolul 97.
2. A) Produsele textile de la Capitolele 50 pana la 55 sau de la pozitiile nr. 58.09 sau 59.02 care contin doua sau mai multe materiale textile, se clasifica dupa materialul textil care predomina in greutate fata de oricare din celelalte materiale textile. Daca nici un material textil nu predomina in greutate, produsul se clasifica ca si cum ar fi in intregime constituit din materialul textil corespunzator ultimei pozitii in ordinea de numerotare dintre cele susceptibile a fi in mod egal luate in considerare.
B) Pentru aplicarea acestei reguli:
a) firele de par infasurate cu materiale textile (pozitia nr. 51.10) si firele metalice (pozitia nr. 56.05) sunt considerate pentru greutatea lor totala ca fiind un material textil distinct; firele metalice sunt considerate ca un material textil la incadrarea tesaturilor in care sunt incorporate;
b) alegerea pozitiei de incadrare se face determinand in primul rand, Capitolul, apoi in cadrul acestui Capitol, pozitia aplicabila, facandu-se abstractie de orice material textil care nu apartine acestui Capitol;
c) cand Capitolele 54 si 55 sunt impreuna luate in considerare impreuna cu alt Capitol, aceste doua capitole sunt tratate ca unul si acelasi capitol:
d) cand un capitol sau o pozitie cuprinde mai multe materiale textile, acestea sunt considerate drept un singur material textil.
C) Dispozitiilor Notelor (A) si (B) se aplica de asemenea, firelor specificate in Notele 3, 4, 5 sau 6 de mai jos.
3. A) Sub rezerva exceptiilor prevazute la Nota 3B) de mai jos, in aceasta Sectiune sunt considerate ca sfori corzi si franghii, firele (simple rasucite sau cablate):
a) din matase sau din deseuri de matase, masurand peste 20.000 decitex;
b) din fibre textile sintetice sau artificiale (inclusiv cele facute din doua sau mai multe monofilamente de la Capitolul 54), masurand peste 10.000 decitex;
c) din in sau canepa:
1°) lustruite sau parafinate, masurand 1429 decitex sau mai mult; sau
2°) nelustruite sau neparafinate, masurand peste 20.000 decitex.
d) din fibre de cocos, din trei sau mai multe fire:
e) din alte fibre vegetale, masurand peste 20.000 decitex:
f) armate cu fire metalice.
B) Dispozitiile de mai sus nu se aplica la:
a) firele de lana, sau de par de cal sau de alte animale si firelor din hartie, nearmate cu fire metalice;
b) cablurilor din filamente sintetice sau artificiale de la Capitolul 55 si la multifilamentelor nerasucite sau cu o rasucire sub 5 rasuciri pe metru de la Capitolul 54;
c) parului de Messina de la pozitia nr. 50.06 si monofilamentelor de la Capitolul 54;
d) firelor metalice de la pozitia nr. 56.05; firele textile armate cu fir de metal sunt reglementate de Nota 3 A)f) de mai sus;
e) firelor de janilie, firelor infasurate cu materiale textile si firelor asa-zise "cu bucleuri" de la pozitia nr. 56.06.
4. A) Sub rezerva exceptiilor prevazute la Nota 4B) de mai jos, prin fire conditionate pentru vanzarea cu amanuntul, la Capitolele 50, 51, 52, 54 si 55 se inteleg firele (simple, rasucite sau cablate) asezate astfel:
a) pe cartele, bobine, tuburi sau suporturi similare avand o greutate maxima (inclusiv suportul) de:
1°) 85 g pentru firele de matase, din deseuri de matase sau de filamente sintetice sau artificiale, sau
2°) 125 g pentru celelalte fire:
b) in gheme, sculuri sau jurubite cu o greutate maxima de:
1°) 85 g pentru fire de filamente sintetice sau artificiale, sub 3000 decitex, de matase sau deseuri de matase, sau
2°) 125 g pentru celelalte fire sub 2000 decitex; sau
3°) 500 g pentru alte fire.
c) in sculuri subdivizate in jurubite, cu ajutorul unuia sau mai multor fire de separare care le fac independente unele de altele, jurubitele avand o greutate uniforma care nu depaseste:
1°) 85 g pentru firele de matase, din deseuri de matase sau din filamente sintetice sau artificiale; sau
2°) 125 g pentru alte fire.
B) Dispozitiile de mai sus nu se aplica:
a) firelor simple din orice material textil, cu exceptia:
1°) firelor simple din lana sau din par fin de animale, nealbite (neprelucrate) si
2°) firelor simple din lana sau din par fin de animale, albite, vopsite sau imprimate avand peste 5000 decitex.
b) firelor neprelucrate rasucite sau cablate:
1°) de matase sau din deseuri de matase, indiferent de modul de prezentare, sau
2°) din alte materiale textile (cu exceptia lanii si a parului fin de animale) prezentate in sculuri;
c) firele rasucite sau cablate, albite, vopsite sau imprimate, din matase, din deseuri din matase, masurand 133 decitex sau mai putin;
d) firelor simple, rasucite sau cablate din orice materiale textile, prezentate:
1°) in sculuri cu depanare incrucisata; sau
2°) pe suport sau sub alta forma conditionata care implica utilizarea lor in industria textila (de exemplu: pe tuburi, mosoare, tevi, bobine conice sau conuri pentru razboaiele de tesut sau prezentate sub forma de gogosi de matase pentru masini de brodat).
5. In sensul prevederilor de la pozitiile nr. 52.04. 54.01 si 55.08, prin ata de cusut se inteleg firele rasucite sau cablate care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) sunt dispuse pe suporti (de exemplu: bobine, tuburi) si au o greutate, inclusiv suportul, de maximum 1000 g.
b) sunt apretate, pentru utilizare ca fire de cusut si
c) cu rasucire finala in forma de "Z".
6. In aceasta Sectiune, se inteleg prin, fire de mare rezistenta, firele a caror rezistenta exprimata in cN/tex. (centinewton per tex), depaseste urmatoarele limite:
Fire simple din nylon sau din alte poliamide sau poliesteri .......... 60 cN.tex
Fire rasucite sau cablate din nylon sau din alte poliamide sau poliesteri ........ 53 cN/tex
Fire simple, rasucite sau cablate din matase artificiala ....... 27 cN/tex.
7. In aceasta Sectiune se intelege prin confectionate:
a) articolele decupate in alta forma decat patrata sau dreptunghiulara;
b) articolele finite gata de intrebuintare, sau care pot fi folosite dupa ce au fost separate prin taierea simpla a firelor neimpletite, fara cusatura sau alta manopera suplimentara, cum ar fi carpe de bucatarie, prosoape, fete de masa, basmale si cuverturi;
c) articolele ale caror margini au fost tivite sau rulate prin orice procedeu, sau terminate cu franjuri innodate, obtinute din fire apartinand articolului respectiv sau din fire adaugate; totusi, nu trebuie sa fie considerate ca fiind confectionate materialele textile in bucati, ale caror margini au fost pur si simplu intrerupte;
d) articolele decupate de orice forma, din care s-au tras fire;
e) articolele asamblate prin coasere, lipire sau altfel (cu exceptia bucatilor din aceeasi tesatura, unite la extremitati astfel incat sa formeze o bucata de o lungime mai mare, ca si a pieselor formate din doua sau mai multe tesaturi suprapuse pe toata suprafata si asamblate astfel intre ele, chiar cu intercalarea unui material de umplere); tricotajele obtinute in forme, prezentate ca piese separate sau in piese continand mai multe unitati.
8. In sensul celor prezentate la Capitolele 50 pana la 60:
a) nu sunt clasificate la Capitolele 50 pana la 55 si 60 si, in afara unor dispozitii contrare de la Capitolele 56 pana la 59, articolele confectionate conform Notei 7 de mai sus;
b) nu apartin Capitolelor 50 pana la 55 si 60 articolele de la Capitolele 56 pana la 59.
9. Sunt asimilate tesaturilor de la Capitolul 50 pana la 55, produsele constituite din straturi din fire textile paralelizate care se suprapun in unghi ascutit sau drept. Aceste straturi sunt fixate intre ele la punctele de incrucisare ale firelor printr-un liant sau prin termosudare.
10. Produsele elastice formate din materiale textile asociate cu fire de cauciuc sunt clasificate la aceasta Sectiune.
11. In aceasta Sectiune prin termenul impregnat, se intelege si aderizal.
12. In aceasta Sectiune prin termenul de poliamide se intelege si aramide.
13. In afara unor dispozitii contrare, imbracamintea din materiale textile de la diferitele pozitii se clasifica la pozitiile respective, chiar daca este prezentata in seturi pentru vanzarea cu amanuntul. In sensul prezentei Note, expresia imbracaminte din materiale textile se refera la imbracaminte de la pozitiile nr. 61.01 pana la 61.14 si pozitiile nr. 62.01 pana la 62.11.

Note de subpozitii.
1. In aceasta sectiune si, dupa caz, in Nomenclatura, se intelege prin:
a) Fire de elastomeri
Firele de filamente (inclusiv monofilamente) din materiale textile sintetice, altele decat firele texturate, care pot suporta, fara sa se rupa, intindere pana la de trei ori lungimea lor initiala si care, dupa ce au suportat o intindere pana la de 2 ori lungimea lor initiala, reiau in mai putin de 5 minute, o lungime cel mult egala cu unu si jumatate din lungimea lor initiala.
b) Firele nealbite
firele:
1°) care prezinta culoarea naturala a fibrelor constituente si care nu au fost supuse nici albirii nici vopsirii (in masa), nici imprimarii; sau
2°) fara culoare bine determinata (asa-zise "fire in tonuri gri") fabricate din deseuri defibrate.
Aceste fire pot sa fie tratate cu un apret necolorat sau cu o culoare trecatoare (care sa dispara dupa o simpla spalare cu sapun) si in cazul fibrelor sintetice sau artificiale, pot fi tratate in masa cu produse de matisare (de exemplu dioxid de titan).
c) Fire albite
firele:
1°) care au fost supuse unei operatii de albire sau care au fost fabricate cu fire albite sau cu exceptia unor prevederi contrare, vopsite in alb (chiar in masa) sau care au fost tratate cu apret alb; sau,
2°) constituite dintr-un amestec de fibre nealbite si de fibre albite; sau
3°) rasucite sau cablate, constituite din fire nealbite si fire albite.
d) Fire colorate (vopsite sau imprimate)
firele:
1°) vopsite (chiar in masa) altfel decat in alb sau intr-o culoare trecatoare sau bine imprimate sau fabricate cu fibre vopsite sau imprimate sau
2°) constituite dintr-un amestec de fibre vopsite in diferite culori sau dintr-un amestec de fibre albite sau nealbite si de fibre colorate (fire impestritate sau amestecate) sau imprimate in una sau mai multe culori din loc in loc, care sa prezinte aspectul unei linii punctate.
3°) fire a caror suvita sau panglica de material textil a fost imprimata; sau
4°) rasucite sau cablate constituite din fire albite, nealbite sau colorate.
Definitiile de mai sus se aplica, de asemenea, mutatis mutandis, monofilamentelor, benzilor si produselor similare de la Capitolul 54.
e) Tesaturi nealbite
tesaturile obtinute din fire nealbite si care n-au suportat nici albire, vopsire sau imprimare. Acestea pot fi tratate cu un apret necolorat sau o culoare trecatoare.
f) Tesaturi albite
tesaturi
1°) albite sau, in afara unor dispozitii contrare, vopsite in alb sau carora li s-a aplicat un apret alb, pe bucata; sau
2°) constituite din fire albite; sau
3°) constituite din fire albite si nealbite.
g) Tesaturi vopsite
Tesaturi
1°) vopsite altfel decat in alb (in afara unor dispozitii contrare) cu o singura culoare uniforma sau carora li s-a aplicat un apret colorat, altul decat alb (in afara unor dispozitii contrare), pe bucata; sau
2°) constituite din fire colorate intr-o singura culoare uniforma.
h) Tesaturi din fire de diverse culori
Tesaturi (altele decat tesaturile imprimate)
1°) constituite din fire de diferite culori sau fire de diferite nuante de aceeasi culoare altele decat culoarea naturala a fibrelor componente; sau
2°) constituite din fire albite sau nealbite si din fire colorate; sau
3°) constituite din fire amestecate sau impestritate.
(In toate cazurile nu se iau in considerare firele utilizate la margini si pentru capete).
i.j) Tesaturi imprimate,
tesaturile imprimate pe bucata, fabricate sau nu din fire de diferite culori.
(Sunt considerate ca fiind tesaturi imprimate: tesaturile care comporta desene facute de exemplu cu peria, pistol spray, prin hartie de transfer, prin flansare sau prin procedeu batic).
Procesul de mercerizare nu are nici o influenta asupra clasificarii firelor sau tesaturilor in definitiile de mai sus.
k) Tesatura panza
Sunt tesaturi in care fiecare fir de batatura trece alternativ pe deasupra si pe dedesubtul firelor succesive de urzeala si fiecare fir de urzeala trece alternativ pe deasupra si pe dedesubtul firelor succesive de batatura.
2. - A) Produsele de la Capitolul 56 pana la 63 care contin 2 sau mai multe materiale textile sunt considerate ca fiind alcatuite in intregime din materialul textil care ar fi retinut conform Notei 2 de la aceasta Sectiune pentru clasificarea unui produs de la Capitolele 50 pana la 55 obtinut din aceleasi materiale textile.
3. Pentru aplicarea acestei reguli:
a) nu se tine seama, eventual, decat de partea care determina clasificarea in sensul Reguli generale interpretative numarul 3.
b) nu se tine scama de suport cand produsele textile contin un suport si o suprafata velurata sau buclata.
c) nu se tine seama decat de tesatura de fond in cazul broderiilor de la pozitia nr. 58.10 si a articolelor din aceste materiale. Totusi pentru broderiile chimice, usoare sau fara fond aparent si pentru articolele din aceste materiale, clasificarea se face tinand seama numai de firele de brodat.

CONSIDERATII GENERALE
Sectiunea XI trateaza, in general, ansamblul materiilor prime din industria textila (matase, lana, bumbac, fibre sintetice sau artificiale etc.), al produselor semiprelucrate (de exemplu fire si tesaturi) si al articolelor confectionate care deriva din ele. Totusi, nu cuprinde, un anumit numar de produse si articole precum cele mentionate in Nota 1 din Sectiunea XI, in anumite Note de capitole si in Notele Explicative ale pozitiilor din aceasta Sectiune; in mod special, nu sunt considerate ca produse textile in Sectiunea XI:
a) Parul omenesc si articolele din par (in general pozitiile nr. 05.01, 67.03 sau 67.04) facand exceptie totusi smocurile si tesaturile groase din par de tipul celor utilizate pentru presele de ulei sau pentru utilizari similare, care sunt mentionate la pozitia nr. 59.11.
b) Fibrele de azbest si articolele (fire, tesaturi, imbracaminte etc.) din azbest (pozitiile nr. 25.24, 68.12 sau 68.13).
c) Fibrele de carbon si alte fibre minerale nemetalice (de exemplu carbura de siliciu, vata de azbest) precum si articolele din aceste fibre (Capitolul 68).
d) Fibrele de sticla, articolele din fibra de sticla (fire, tesaturi etc.) articole mixte din fibre de sticla si fibre textile avand caracterul de articole din fibra de sticla, de exemplu broderiile chimice sau fara fond vizibil al caror fir de brodare este din fibra de sticla (Capitolul 70).
Sectiunea XI este impartita in doua parti cu 14 capitole. In prima (Capitolele 50 pana la 55), produsele textile sunt grupate in functie de materiile constitutive. In a doua (Capitolele 56 pana la 63), cu exceptia pozitiilor nr. 58.09 si 59.02, nu se face nici o distinctie la nivelul pozitiilor (codul numeric cu patru cifre) intre materiile textile din care sunt articolele care se clasifica.

I. - CAPITOLELE 50 PANA LA 55
Capitolele 50 pana la 55 trateaza fiecare unul sau mai multe materiale textile, pure sau amestecate intre ele, in diferite stadii de prelucrare pana la si inclusiv transformarea lor in tesaturi (cuvantul tesaturi fiind luat in sensul indicat in partea I-C al prezentelor Consideratii generale). Aceste capitole cuprind, in majoritatea cazurilor, materia prima textila si deseurile de recuperare (in vrac, sub forma de fibre, filamente, benzi, semitort etc., cu exceptia carpelor); in plus, cuprind fire si tesaturi.

A. - Clasificarea produselor textile formate din materiale textile amestecate
(Nota 2 a Sectiunii XI)
Produsele textile clasificate in oricare din pozitiile capitolelor 50 pana la 55 (deseuri, fire, tesaturi etc.) sau in capitolele 58.09 sau 59.02 sunt clasificate, cand constau dintr-un amestec din mai multe materiale textile, ca fiind in intregime constituite din materiale textile care predomina ca greutate fata de fiecare din celelalte materiale textile.
In cazul in care nici una dintre materiile textile nu predomina in greutate, produsul se clasifica ca si cum ar fi in intregime constituit din materialul textil care se clasifica la ultima pozitie tarifara in ordinea numerotarii dintre cele susceptibile a fi luate in considerare.
Amestecul materialelor textile se poate realiza:
- inainte sau in cursul filarii (torsului)
- in cursul rasucirii sau cablarii
- in cursul teserii
In cazul produselor (altele decat cele de la pozitia nr. 58.11), constituite din doua sau mai multe tesaturi de compozitie diferita, suprapuse pe intreaga lor suprafata si asamblate prin coasere, lipire etc., clasificarea se efectueaza prin aplicarea Regulii generale interpretative 3. Ca urmare, Nota 2 din Sectiunea XI nu se aplica, eventual, decat pentru a determina materialul textil care predomina ca greutate in tesatura luata in consideratie pentru clasificarea acestor stofe.
La fel, in ce priveste produsele mixte formate din materiale textile si materiale netextile, Nota 2 din Sectiunea XI, nu se aplica decat la cele care, in virtutea Regulilor generale interpretative sunt clasificate in ansamblul lor ca produse textile.
Trebuie mentionat ca pentru aplicarea Notei 2 a Sectiunii:
1) Cand un produs format din materiale textile amestecate contine doua sau mai multe materiale textile care, daca ar forma singure acest produs, ar fi clasificat intr-un singur capitol sau in aceeasi pozitie, materialele textile in chestiune sunt tratate ca un singur material textil; pentru clasificare se determina in primul rand capitolul, apoi in cadrul acestui capitol pozitia aplicabila, facand abstractie de orice material textil care nu apartine acestui capitol.
Exemple:
a) O tesatura formata din:
- 40% din greutate fibre sintetice discontinui,
- 33% din greutate lana pieptanata, si
- 25% din greutate par fin de animal pieptanat
- nu se clasifica la pozitia nr. 55.15 (alte tesaturi din fibre sintetice discontinui), ci se clasifica la pozitia nr. 51.12 tesaturi din lana pieptanata sau par fin pieptanat), proportiile de lana si par fin de animale trebuind sa fie in acest caz cumulate.
b) O tesatura cu greutate de 210 g/mp formata din:
- 40% din greutate bumbac,
- 30% din greutate fibre sintetice discontinui, si
- 30% din greutate fibre artificiale discontinui
- nu se clasifica la pozitia nr. 52.11 (tesaturi din bumbac care contin sub 8,5% din greutate bumbac, amestecate in principal sau numai cu fibre sintetice sau artificiale, avand o greutate peste 200 g/mp), nici la pozitia nr. 55.14 (tesaturi din fibre sintetice discontinui care contin sub 85% din greutate din aceste fibre amestecate in principal sau in mod unic cu bumbac, avand o greutate peste 170g/mp), ci la pozitia nr. 55.16 (tesaturi din fibre artificiale discontinui). Clasificarea se face determinand mai intai capitolul (in acest caz Capitolul 55, proportiile de fibre sintetice discontinui si fibrele artificiale discontinui, trebuind sa fie cumulate) si apoi pozitia aplicabila in cadrul capitolului, in cazul de fata nr. 55.16 care este pozitia plasata ultima in ordinea de numerotare intre cele putand fi luate in consideratie.
c) O tesatura formata din:
- 35% din greutate, in
- 25% din greutate, iuta
- 40% din greutate, bumbac
- nu se clasifica la pozitia nr. 52.12 (alte tesaturi din bumbac) ci la nr. 53.09 (tesaturi din in). Clasificarea se face determinand mai intai capitolul (in acest caz Capitolul 53, proportiile de in si iuta trebuind sa fie cumulate), si apoi pozitia aplicabila in cadrul capitolului, in cazul de fata nr. 53.09, deoarece proportia de in este superioara proportiei de iuta, continutul de bumbac nefiind luat in calcul in conformitate cu nota 2 B) b) din aceasta Sectiune.
2) Firele de par din coada sau coama, impletite si firele metalice sunt tratate ca material textil distinct si greutatea lor de luat in consideratie este greutatea lor totala.
3) Firele de metal sunt considerate ca material textil in cazul clasificarii tesaturilor in care sunt incorporate.
4) Cand Capitole 54 si 55 sunt amandoua de avut in vedere impreuna cu un alt capitol, aceste doua capitole sunt tratate ca unul si acelasi capitol.
Exemple:
O tesatura formata din:
- 35% din greutate, filamente sintetice
- 25% din greutate, fibre sintetice discontinui, si
- 40% din greutate, lana pieptanata
- nu se clasifica la pozitia nr. 51.12 (tesaturi de lana pieptanata) ci, dimpotriva la pozitia nr. 54.07 (tesaturi din fire de filamente sintetice), proportiile filamentelor sintetice si fibrelor sintetice discontinui trebuind sa fie in acest caz cumulate.
5) Substantele de umplere sau apretul precum si produsele de impregnare, imbibare, acoperire, care ar putea fi incorporate in produsele textile nu sunt considerate ca materii netextile; cu alte cuvinte, greutatea fibrelor textile se calculeaza pe baza greutatii fibrelor textile, in starea in care sunt prezentate.
Pentru a determina daca materiile adaugate sunt constituite in principal dintr-un material textil dat, trebuie sa se tina seama de materialul textil care predomina in greutate fata de oricare din celelalte materiale textile ce intra in amestec.
Exemplu:
O tesatura avand o greutate care nu depaseste 200 g/mp formata din:
- 55% din greutate, bumbac
- 22% din greutate, fibre sintetice si artificiale
- 21% in greutate, lana si
- 2% din greutate, matase
- nu se clasifica la pozitia nr. 52.12 (alte tesaturi din bumbac), ci, dimpotriva la pozitia nr. 52.10 (tesaturi din bumbac care contin mai putin de 85% din greutate, bumbac, amestecat in principal sau numai cu fibre sintetice sau artificiale avand o greutate sub 200 g/mp).

B. - Fire
1) Generalitati.
Firele textile pot fi simple, rasucite sau cablate. Pentru aplicarea Nomenclaturii se considera ca:
1°) Fire simple, firele alcatuite:
a) fie din fibre discontinui in general mentinute impreuna prin rasucire (filate);
b) fie dintr-un filament (monofilament) de la pozitiile nr. 54.02 pana la 54.05, fie din doua sau mai multe filamente (multifilament) de la pozitia nr. 54.02 sau 54.03, legate impreuna cu sau fara rasucire (fire continui).
Fire rasucite, firele constituite din doua sau mai multe fire simple, inclusiv cele obtinute din monofilamentele de la pozitia nr. 54.04 sau 54.05 reunite prin rasucire. Totusi, nu sunt considerate ca rasucite firele constituite in mod exclusiv din monofilamentele de la pozitia nr. 54.02 sau 54.03, mentinute impreuna prin rasucire.
Se numeste fir unic din componenta unui fir rasucit, fiecare din firele simple prin a caror asamblare se realizeaza firul rasucit.
3°) Firele cablate, firele constituite din doua sau mai multe fire dintre care cel putin unul este rasucit, reunite printr-una, doua sau mai multe operatii de rasucire.
Se numeste capat al unui fir cablat fiecare din firele simple sau rasucite a caror asamblare constituie firul cablat.
Firele de mai sus sunt uneori denumite fire asamblate, cand nu sunt obtinute prin alaturarea a doua sau mai multe fire simple, rasucite sau cablate. Aceste fire se vor lua in consideratie ca fire: simple, rasucite sau cablate, in functie de tipul de fire din care sunt constituite.
Firele simple, rasucite sau cablate prezinta uneori bucle, sau nopeuri, sau flameuri distantate (in acest caz vor fi numite buclate, cu nopeuri sau flameuri). Astfel, ele pot fi compuse din doua sau mai multe fire, din care unul este strans ghem din loc in loc pentru a produce efectul de bucle sau ingrosari.
Se considera lustruite sau parafinate, firele care au primit un apret special pe baza de substante naturale (ceara, parafina etc) sau sintetice (in special, rasini acrilice) si care au fost lustruite apoi cu ajutorul unor role de lustruire.
Firele sunt denumite dupa finetea lor. Se aplica inca diferite sisteme de masurare a finetii. Nomenclatura utilizeaza totusi sistemul universal "Tex" care este o unitate de masura exprimand densitatea liniara egala cu greutatea in grame a unui km de fir, filament, fibra sau orice alt fir textil. Un decitex echivaleaza cu 0,1 Tex. Formula urmatoare se foloseste pentru transformarea numarului metric in numar decitex:



       10000


Numar metric


Firele pot fi nealbite, spalate (pentru albit), albite, cremuite, vopsite, imprimate, colorate, etc. Pot fi de asemenea gazate (adica parlite, pentru eliminarea fibrelor care dau firului aspectul paros), mercerizate (adica tratate, sub tensiune, cu soda caustica), impregnate cu ulei, etc.
Nu sunt cuprinse in Capitolele 50 pana la 55:
a) firele din cauciuc acoperite cu textile precum si firele impregnate (inclusiv aderizate), unse, acoperite sau imbracate in cauciuc sau materialele plastice indicate la pozitia nr. 56.04;
b) firele metalice (pozitia nr. 56.05);
c) firele infasurate cu material textil, firele tip "omida" si cele cu bucleuri de la pozitia nr. 56.06;
d) firele textile obtinute prin impletire (pozitia nr. 56.07 sau 58.08, dupa caz);
e) firele textile armate cu fire din metal, pozitia nr. 56.07;
f) firele, monofilamentele sau fibrele textile paralelizate sau incleiate (bolduc), pozitia nr. 58.06;
g) firele textile paralelizate si aglomerate intre ele cu ajutorul cauciucului, pozitia nr. 59.06.
2) Diferenta intre "firele simple, rasucite sau cablate" din Capitolele 50 pana la 55, sforile, corzile si franghiile, de la pozitia nr. 56.07 si "impletiturile (sireturile)" de la pozitia nr. 58.08.

(Nota 3 a Sectiunii XI)
Firele textile nu sunt toate considerate ca fire din Capitolele 50 pana la 55. In functie de unele din caracteristicile lor (finete, lustruire sau parafinare, nr. de fire), se clasifica in pozitiile Capitolelor 50 pana la 55 referitoare la fire, la pozitia nr. 56.07 ca sfori, corzi si franghii si la pozitia nr. 58.08 ca impletituri. Tabelul de mai jos precizeaza clasificarea lor corecta in fiecare caz.


TABLOUL SINOPTIC I
pentru clasificarea firelor si sforilor, corzilor si franghiilor


┌───────────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────┐
│ Tip*                          │   Caracteristicile care   │   Clasificare    │
│                               │  determina clasificarea   │                  │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Armate cu fire de metal        │in toate cazurile          │Pozitia Nr. 56.07 │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Fire metalice                  │in toate cazurile          │Pozitia Nr. 56.05 │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Fire infasurate cu materiale   │in toate cazurile          │Pozitia Nr. 56.06 │
│textile, altele decat cele de  │                           │                  │
│la nr. 51.10 si 56.05, fire tip│                           │                  │
│"omida" si fire cu "bucleuri"  │                           │                  │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Fire obtinute prin impletire   │1) prezentand o impletire  │Pozitia Nr. 56.07 │
│                               │stransa si o structura     │                  │
│                               │compacta                   │                  │
│                               │2) altele                  │Pozitia Nr. 56.08 │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Altele:                        │1) masurand minimum        │   Capitolul 50   │
│                               │20.000 decitex             │                  │
│Din matase sau deseuri         │2) masurand peste          │Pozitia Nr. 56.07 │
│din matase(**)                 │20.000 decitex             │                  │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Din lana sau alt par de animal │in toate cazurile          │  Capitolul  51   │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Din in sau canepa              │1) lustruite sau parafinate│                  │
│                               │a) masurand maximum        │Pozitia Nr. 56.07 │
│                               │1429 decitex               │                  │
│                               │b) masurand sub            │   Capitolul 53   │
│                               │1429 decitex               │                  │
│                               │2) nelustruite si          │                  │
│                               │nici parafinate            │                  │
│                               │a) masurand maximum        │   Capitolul 53   │
│                               │20.000 decitex             │                  │
│                               │b) masurand peste          │Pozitia Nr. 56.07 │
│                               │20.000 decitex             │                  │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Din fibra de cocos             │1) cu unul sau             │Pozitia Nr. 53.08 │
│                               │doua capete                │                  │
│                               │2) cu trei capete          │Pozitia Nr. 56.07 │
│                               │sau mai mult               │                  │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Din hartie                     │in toate cazurile          │Pozitia Nr. 53.08 │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Din bumbac sau din alte fibre  │1) masurand maximum        │Capitolele 52 sau │
│vegetale                       │20.000 decitex             │        53        │
│                               │2) masurand peste          │Pozitia Nr. 56.07 │
│                               │20.000 decitex             │                  │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Din fibre sintetice sau        │1) masurand maximum        │ Capitolul 54 sau │
│artificiale inclusiv fibrele   │10.000 decitex             │        55        │
│constituite din doua sau mai   │                           │                  │
│multe monofilamente de la      │2) masurand peste          │Pozitia Nr. 56.07 │
│Capitolul 54(**)               │10.000 decitex             │                  │
└───────────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────┘



Note:
*) Caracteristicile de luat in consideratie pentru clasificarea firelor formate din textile amestecate sunt valabile si pentru aceste amestecuri care se clasifica cu aceste materiale textile prin aplicarea Notei 2 din Sectiunea XI (vezi partea 1-A din Consideratiile generale de la aceasta Sectiune).
**) Parul de Messina de la pozitia nr. 50.06, multifilamentele fara rasucire s-au cu o rasucire sub 5 rasucituri pe metru precum si monofilamentele de la Capitolul 54 si filamentele sintetice sau artificiale prezentate sub forma de cabluri la Capitolul 55, nu se clasifica in nici un caz la pozitia nr. 56.07.

3) Fire conditionate pentru vanzarea cu amanuntul.

(Nota 4 a Sectiunii XI)
Anumite pozitii din Capitolele 50, 51, 52, 54 si 55 cuprind dispozitii referitoare la firele textile conditionate pentru vanzarea cu amanuntul. Pentru a fi clasificate la aceste pozitii, firele trebuie sa raspunda unor criterii care figureaza in tabloul sinoptic II reprodus mai jos.
Totusi, firele mentionate mai jos nu sunt niciodata considerate ca fiind conditionate pentru vanzarea cu amanuntul:
a) Firele simple de matase sau deseurile de matase, bumbac, fibre sintetice sau artificiale continui sau discontinui, indiferent de modul de prezentare.
b) Fire simple din lana sau par fin de animale, albite, vopsite sau imprimate, cu finetea de maximum 5000 Decitex, indiferent de modul de prezentare.
c) Fire nealbite, rasucite sau cablate din matase sau din deseuri din matase, indiferent de modul de prezentare.
d) Fire nealbite, rasucite sau cablate din bumbac sau din fibre sintetice sau artificiale prezentate in jurubite.
e) Fire rasucite sau cablate, albite, vopsite sau imprimate, din matase sau din deseuri din matase, cu finetea de maximum 133 decitex.
f) Fire simple, rasucite sau cablate, din orice material textil, prezentate in sculuri cu depanare incrucisata (*).
g) Fire simple, rasucite sau cablate din orice material textil prezentate pe suport (tevi de la masini de rasucit, canete (copsuri), tevi conice, conuri, bobine de urzitoare sau sub orice alta conditionare (de exemplu sub forma de gogosi de viermi de matase pentru razboaiele de brodat, in bobine obtinuti prin filare centrifuga), implicand utilizarea lor in industria textila.

Nota.
(*) Se intelege prin depanare incrucisata o metoda de formare a unui scul in care firul este incrucisat in diagonala pe masura ce se deapana sculul, ceea ce are ca efect, in mod contrar depanarii paralele, impiedicarea divizarii. Sculurile cu depanare incrucisata sunt utilizate in principal in vopsitorie.

TABLOUL SINOPTIC II
Fire conditionate pentru vanzarea cu amanuntul sub rezerva exceptiilor mentionate mai sus


┌──────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────────────────┐
│                      │                             │Conditii necesare pentru │
│      Prezentare      │      Tipul de fir(**)       │   ca articolul sa fie   │
│                      │                             │considerat ca conditionat│
│                      │                             │pentru vanzare in detaliu│
├──────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│Cartele, bobine,      │1) Fire de matase, de        │Greutate maxima 85g      │
│tuburi sau suporturi  │deseuri de matase sau de     │(inclusiv suportul)      │
│similare (vartelnite  │filamente sintetice sau      │                         │
│etc.)                 │artificiale                  │                         │
│                      │2) Fire de lana, de par      │Greutate maxima 125g     │
│                      │fin, de bumbac sau fibre     │(inclusiv suportul)      │
│                      │sintetice sau artificiale    │                         │
│                      │discontinui                  │                         │
├──────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│Gheme, jurubite,      │1) Fire din filamente        │Greutate maxima 85g      │
│sculuri               │sintetice si artificiale sub │                         │
│                      │3000 decitex, din matase sau │                         │
│                      │deseuri de matase            │                         │
│                      │2) Alte fire sub 2000 decitex│Greutate maxima  125g    │
│                      │3) Alte fire                 │Greutate maxima 500g     │
├──────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│Sculuri subdivizate   │1) Fire de matase, de        │Fiecare scul cu greutate │
│cu ajutorul unuia sau │deseuri de matase sau        │uniforma maxima 85g      │
│mai multor fire de    │sintetice sau artificiale    │                         │
│divizare in jurubite  │2) Fire de lana, de par fin, │Fiecare scul cu          │
│separate unele de     │de blana, de bumbac sau      │greutate uniforma        │
│celelalte***)         │fibre sintetice sau          │maxima 125g              │
│                      │artificiale discontinui      │                         │
└──────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────────────────┘



Note.
(**) Caracteristicile de avut in vedere pentru clasificarea firelor formate din materiale textile amestecate sunt valabile si pentru amestecurile de mai sus care se clasifica impreuna cu aceste materiale textile prin aplicarea Notei 2 din Sectiunea XI (vezi partea I-A din Consideratiile generale ale acestei Sectiuni).
(***) Prin sculuri subdivizate cu ajutorul unui fir divizor, se inteleg sculurile formate din jurubite separabile imediat cand se taie firul care, prin diversele sale infasurari le constituie si le leaga intre ele; firul divizor este infasurat in jurul lor formand sculuri si are ca scop sa le mentina individualitatea. Aceste sculuri sunt deseori prezentate pe o banda de hartie. Celelalte sculuri si in special sculurile (de exemplu destinate vopsirii) obtinute printr-o singura infasurare a firelor, pe spirele caruia s-a trecut un fir care nu le subdivizeaza in jurubite, ci are ca scop evitarea incalcirii firelor, nu sunt sculuri subdivizate in jurubite cu ajutorul unui fir divizor.

4) Ata de cusut
(vezi Nota 5 a Sectiunii XI)
La pozitiile nr. 52.04, 54.01 si 55.08, prin ata de cusut se inteleg firele rasucite sau cablate care satisfac in acelasi timp conditiile urmatoare:
a) sunt dispuse pe suporturi (de exemplu bobine, tuburi) si avand o greutate inclusiv suportul care nu depaseste 1000 g.
b) sunt apretate in scopul folosirii lor ca ata de cusut, si
c) au rasucire finala "Z".
Prin fire apretate, se inteleg firele care au fost supuse unui tratament final. Aceasta operatie este realizata pentru a facilita folosirea firului textil ca ata de cusut, conferindu-i de exemplu proprietati antifrictiune, o anumita rezistenta la caldura, facandu-le antistatice sau ameliorandu-le aspectul. Materialele utilizate pentru acest tip de operatie sunt pe baza de silicon, amidon, ceara, parafina etc.
Lungimea firului de ata este in general indicata pe suport.

5) Fire de mare tenacitate
(vezi Nota 6 a Sectiunii XI)
In Capitolele 54 si 59, exista dispozitii cu privire la "firele de tenacitate ridicata" si tesaturile obtinute din aceste fire.
Prin fire: de tenacitate ridicata se inteleg firele a caror tenacitate exprimata in cN/tex (centinewton/tex) depaseste urmatoarele limite:
Fire simple de nylon sau alte poliamide sau poliester ............ 60 cN/tex
Fire rasucite sau cablate din nylon sau alte poliamide sau poliester ........ 53 cN/tex
Fire simple, rasucite sau cablate din matase artificiala din viscoza ....... 27 cN/tex

C. - Tesaturi
In Capitolele 50 pana la 55, prin tesaturi se inteleg produse obtinute prin interteserea pe masinile de tesut a firelor textile (indiferent daca firele sunt considerate ca fire in Capitolele 50 pana la 55, sau ca sfori de la pozitia nr. 56.07), a suvitelor, a monofilamentelor sau a lamelor si formelor similare mentionate in Capitolul 54, a firelor numite cu bucleuri, a panglicilor drepte, a impletiturilor sau a benzilor fara batatura din fire sau fibre paralelizate si lipite etc., in cazul in care acestea nu sunt:
a) Covoare si alte acoperitoare de podele (Capitolul 57).
b) Catifele, plusuri sau tesaturi "chenille" ("omida"), mentionate la pozitia nr. 58.01, tesaturi buclate de tip buret, mentionate la pozitia nr. 58.02, tesaturi tip "gaze" de la pozitia nr. 58.03, tapiserii de la pozitia nr. 58,05, panglici de la pozitia nr. 58.06, sau tesaturi din fibre metalice sau fire metalice de la pozitia nr. 58.09.
c) Tesaturile imbibate, impregnate etc.; precum tesaturile de la pozitia nr. 59.01 si 59.03 pana la 59.07; tesaturi tip "cord" pentru anvelope de la pozitia nr. 59.02 sau tesaturi pentru utilizari tehnice de la pozitia nr. 59.11.
d) Bunuri confectionate in sensul Notei 7 a Sectiunii XI (vezi partea II a Notelor generale).
Sub rezerva dispozitiilor aliniatelor a) pana la d) de mai sus sunt asimilate tesaturilor in sensul Capitolelor 50 pana la 55, prin aplicarea Notei 9 a Sectiunii XI, produsele constituite de exemplu:
- dintr-o retea (foaie) formata din fire textile paralelizate (urzeala) pe care se suprapune, la unghi drept sau ascutit, o retea (foaie) de fire textile paralelizate (batatura);
- din doua retele (foi) de fibre paralelizate (urzeala) intre care se intercaleaza de asemenea la unghi ascutit sau drept o retea (foaie) de fire paralelizate (batatura).
Aceste produse sunt caracterizate de faptul ca firele nu sunt intretesute ca in tesaturile clasice ci se fixeaza in punctele lor de incrucisare cu un liant sau prin termosudare.
Aceste produse sunt denumite uneori retele de consolidare datorita utilizarii lor pentru consolidarea altor materiale (material plastic, hartie etc.). Sunt utilizate de exemplu si pentru protejarea recoltelor.
Tesaturile de la Capitolele 50 pana la 55 pot fi nealbite, spalate (pentru albit), degomate, albite, vopsite, fabricate cu fire de diverse culori, imprimate, vopsite tarcat, mercerizate, glasate, moarate, gofrate, gazate, periate, presate etc. Ele cuprind tesaturi nefasonate si tesaturi fasonate, precum tesaturile obtinute cu ajutorul firelor (de batatura sau urzeala) suplimentare. La unele din aceste tesaturi, firele suplimentare provoaca in cursul teserii efecte de desen si sunt apoi lasate flotante sau sunt taiate din loc in loc pentru a forma motive decorative (aceste tesaturi care nu constituie broderie constau de exemplu din stofe imitand broderia).
Sunt de asemenea cuprinse in Capitolul 50 pana la 55, tesaturile ale caror fire de batatura au fost dizolvate pe alocuri in scopul de a face sa apara motive in locurile unde subzista in acelasi timp fire de batatura si fire de urzeala (este cazul anumitor tesaturi la care urzeala este din matase artificiala, din viscoza si batatura din matase artificiala, din acetat si care au fost partial eliminate cu ajutorul unui dizolvant).

Notele explicative de subpozitii.
Fire de elastomeri si fire texturate
Firele de elastomeri sunt definite la Nota 1a) de subpozitii ale prezentei Sectiuni. Se mentioneaza ca firele texturate, vizate in aceasta Nota sunt definite in Nota explicativa de la subpozitiile 5402.31 pana la 5402.39.
Tesaturile din fire de diverse culori
Tesaturile constituite partial sau total din fire imprimate de diverse culori sau din fire imprimate de diferite nuante ale aceleiasi culori sunt considerate ca tesaturi din fire de diverse culori si nu ca tesaturi vopsite sau tesaturi imprimate.
Tipuri de legatura a tesaturii
Tesatura de panza este definita in Nota 1 k) de subpozitii de la Sectiunea XI ca fiind "o structura de tesatura in care fiecare fir de batatura trece alternativ pe dedesubtul si pe deasupra firelor succesive ale urzelii si fiecare fir de urzeala trece alternativ pe deasupra si pe dedesubtul firelor succesive ale bataturii".
Reprezentarea schematica a acestui tip de tesatura sau panza este reprodusa mai jos:

NOTA C.T.C.E.
Reprezentarea schematica se gaseste in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000. - (A se vedea imaginea asociata).

Panza este tesatura cea mai simpla si de asemenea cea mai utilizata, tesaturile din panza prezinta totdeauna doua fete identice (tesaturi fara dos), deoarece proportia firelor de urzeala si de tesatura vizibile pe cele doua parti este aceeasi.
In tesatura de tip serj (diagonal), primul fir de urzeala este legat de al doilea fir de batatura, al doilea fir de urzeala, de al 2-lea fir de batatura, al treilea fir de urzeala, de al 3-lea fir de batatura, si asa mai departe. Sageata unei astfel de tesaturi este de 1, in sensul urzelii ca si in cel al bataturii. Raportul acestei tesaturi, adica numarul de fire de urzeala si de fire de batatura necesare pentru reproducerea sa este totdeauna mai mare de 2. Tesatura tip serj este cea mai dreapta, este aceea in care firul bataturii trece pe deasupra celor doua fire de urzeala. Este un serj de 3. In serjul de 4, firul de batatura trece pe deasupra celor trei fire urzeala.
Tesatura tip serj (diagonal) prezinta efecte (desene) proeminente, separate de liniile oblice ale punctelor de legatura prelungite de la o margine la alta, formand dungi si lasand impresia de tesatura pe diagonala. Dungile pot fi dirijate de la stanga la dreapta sau de la dreapta la stanga. Se deosebeste serjul cu efect de batatura, in care firul de batatura este mai aparent decat firul de urzeala, si serjul cu efect de urzeala in care firul de urzeala este mai aparent decat firul de batatura. Serjurile cu efect de batatura sau cu efect de urzeala au dos (cu aspect diferit). Totusi exista o categorie de serj care prezinta aceleasi efecte pe cele doua fete, denumit serj fara dos sau in crucis.
Serjul incrucisat este intotdeauna in raport cu o tesatura (panza) pereche. Capetele flotante de urzeala sau de batatura sunt aceleasi pe cele doua fete, numai directia laturilor este pe o fata, inversul celeilalte fete. Cel mai simplu este serjul incrucisat de 4: fiecare fir de urzeala se ridica deasupra a doua fire de batatura consecutive si ramane dedesubtul urmatoarelor doua.
Se mentioneaza ca datorita restrictiilor unora din subpozitiile de la pozitiile nr. 52.08, 52.09, 52.10. 52.10, 52.11, 55.13 si 55.14 aceste subpozitii nu se refera decat la serjul de trei, serjul de patru si cel incrucisat, de patru, a caror asezare pe cartela este indicata mai jos:

NOTA C.T.C.E.
Reprezentarea schematica a asezarii pe cartela se gaseste in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000. - (A se vedea imaginea asociata).

Totusi datorita faptului ca tesaturile numite "Denim" trebuie sa fie cu efect de urzeala (vezi Nota 1 de la subpozitiile din Capitolul 52), subpozitiile nr. 5209.42 si 5211.42 referitoare la aceste tesaturi nu cuprind serjul incrucisat de 4. In schimb, in afara de serjul de 3 si serjul de 4, aceste subpozitii cuprind si satinul de 4 cu efect de urzeala, a carei asezare pe cartela este reprezentata mai jos:

NOTA C.T.C.E.
Reprezentarea schematica a asezarii pe cartela se gaseste in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000. - (A se vedea imaginea asociata).


II. - CAPITOLELE 56 PANA LA 63

Capitolele 56 pana la 63 cuprind tesaturile speciale si alte articole textile care nu sunt indicate in Capitolele 50 pana la 55, (catifele si plusuri, panglici, fire paroase, fire infasurate cu materiale textile, pasmanterie, de la pozitiile nr. 50.06 sau 58.08, tuluri, tesaturi cu ochiuri innodate, dantele, broderii pe tesatura sau alte materiale textile, tricotaje etc). Mai cuprind (sub rezerva exceptiilor referitoare la articolele reluate in alta parte decat in Sectiunea XI) articolele textile confectionate.

Articole confectionate
Conform Notei 7 a Sectiunii XI, prin expresia confectionate se inteleg:
1) Articolele simplu decupate de alta forma decat patrata sau dreptunghiulara, de exemplu anumite tipare din tesatura; se considera de asemenea confectionate articolele (printre altele, anumite carpe de praf) ale caror margini au fost decupate.
2) Articolele obtinute in stare finita si gata de utilizare sau putand fi utilizate dupa ce au fost separate prin taierea simpla a firelor de legatura, fara coasere si fara alta manopera complementara. In mod special, sunt vizate aici tricotajele obtinute direct in forma finala si articole precum carpe de praf, prosoape, fete de masa, fulare si cuverturi ale caror margini prezinta in sensul urzelii, in sensul bataturii sau in ambele sensuri, fire care nu sunt intretesute o parte a lungimii lor pentru a se obtine franjuri. Aceste articole se pot obtine separat unele de celelalte pe celelalte pe razboaiele tesut; dar este posibil sa fi fost pur si simplu decupate in piese care prezinta la intervale regulate o anumita lungime de fire neintretesute (in general, sunt fire de urzeala). Piesele nedecupate de acest gen care, prin simpla taiere a firelor netesute, permit sa se obtina articole gata de utilizare, de genul celor care au fost descrise, sunt considerate de asemenea ca fiind confectionate.
Cu toate acestea, nu se considera ca obtinute in stare finita in sensul acestei Note, articolele de forma patrata sau dreptunghiulara, simplu decupate in bucati mai mari fara alta operatie si care nu contin franjuri, rezultand din decuparea firelor neintretesute. Faptul ca aceste articole sunt prezentate, pliate sau conditionate in ambalaje (de exemplu pentru vanzarea cu amanuntul) nu influenteaza clasificarea lor.
3) Articolele ale caror margini au fost tivite sau rulate prin orice procedeu, fie terminate cu franjuri innodate obtinute cu ajutorul firelor din articolul insusi sau al firelor ramase libere: de exemplu, batistele cu margini rulate si fetele de masa cu franjuri innodate; totusi nu se considera ca fiind confectionate, materialele textile in bucati ale caror margini netivite la margini au fost terminate simplu (nefinisate).
4) Articolele decupate, de orice forma, care au facut obiectul unei operatii de tragere a firelor, fara alta lucrare de broderie. Se obtin aceste articole tragand anumite fire de urzeala sau de batatura dupa tesere. Sunt articole destinate sa devina articole de lenjerie fina dupa noua prelucrare.
5) Articolele asamblate prin coasere, lipire sau altfel. Aceste articole care sunt extrem de numeroase includ imbracamintea. Fac exceptie de la aceasta regula, piesele formate prin unirea cap la cap a doua sau mai multe lungimi din acelasi tip de material textil, precum si produsele textile in bucati, constituite din doua sau mai multe produse textile suprapuse pe intreaga lor suprafata si asamblate. La fel, produsele textile in bucati constituite dintr-unul sau mai multe straturi textile asociate cu un material de umplutura, tighelite, capitonate sau altfel compartimentate, nu sunt considerate ca fiind confectionate.
6) Articolele de tricotaj obtinute in forma finala, prezentate sub forma de bucati sau ca piese care cuprind mai multe unitati.

Note explicative de subpozitie.
Produsele Capitolelor 56 pana la 63 cu suprafata catifelata sau buclata
Dispozitiile Notei 2B)b), a subpozitiilor din Sectiunea XI se aplica chiar si cand tesatura de baza este partial vizibil pe fata catifelata sau buclata.

III. PRODUSELE TEXTILE ASOCIATE CU FIRE DE CAUCIUC

Conform dispozitiilor de la Nota 10 din aceasta Sectiune, produsele elastice formate din materiale textile asociate cu fire de cauciuc se vor clasifica in Sectiunea XI.
Firele si corzile din cauciuc acoperite cu textile sunt cuprinse la pozitia nr. 56.04.
Celelalte produse din materiale textile asociate cu firele de cauciuc sunt mentionate in mod special in Capitolele 50 pana la 55, 58 sau 60 pana la 63, dupa caz.

IV. CONDITII DE MICROCLIMAT NORMALE DE CONDITIONARE SI DE INCERCARI ALE TEXTILELOR

A) Obiectul si domeniul de aplicatie.
Caracteristicile conditiilor de microclimat normale pentru conditionare si pentru determinarea proprietatilor fizice si mecanice ale textilelor sunt date mai jos cu titlu indicativ.

B) Definitii.
a) Umiditate relativa (sau stare higrometrica): Raportul tensiunii efective a vaporilor de apa in atmosfera fata de tensiunea de saturatie la aceeasi temperatura. In general acest raport se exprima in procente.
b) Atmosfera temperata normala: Atmosfera care poseda o umiditate relativa (sau stare higrometrica) de 65% si o temperatura de 20°C.
c) Atmosfera temperata normala pentru incercari: Atmosfera care poseda o umiditate relativa (sau stare higrometrica) de 65% si o temperatura de 20°C.
NOTA:
Adjectivul temperat folosit mai sus se utilizeaza cu acceptia limitata pe care o are in industria textila.

C) Conditionare prealabila.
Uneori este necesara conditionarea prealabila al unui produs textil. In acest caz materialul textil trebuie sa fie adus aproape de echilibru intr-o atmosfera a carei umiditate relativa este cuprinsa intre 10 si 25% si a carei temperatura nu depaseste 50°C.
Aceste conditii se pot obtine prin incalzirea aerului avand o umiditate relativa de 65% si o temperatura de 20°C pana la temperatura de 50°C.

D) Conditionare.
Inainte de a fi fost supus unei incercari pentru a determina o proprietate fizica sau mecanica, un material textil trebuie conditionat plasandu-l intr-o atmosfera temperata sau normala pentru incercare astfel incat aerul sa il traverseze in mod liber si sa il mentina astfel pana ce este in echilibru cu atmosfera.
Cu exceptia specificatiilor contrare din metoda de incercare, produsul textil va fi considerat ca fiind in echilibru atunci cand prin cantariri succesive efectuate la intervale de 2 ore pe produsul textil traversat in mod liber de aer nu vor indica variatii progresive a greutatii mai mari de 0,25%.

E) Incercari.
Cu exceptia cazurilor speciale (de exemplu in cazul incercarilor in stare umeda) incercarile fizice si mecanice sunt efectuate in stare conditionata si in atmosfera temperata normala pentru aceste incercari.

CAP. 50
MATASE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 50 se gaseste in ANEXA nr. 50/2000

CAP. 51
LANA, PAR FIN SAU GROSIER DE ANIMALE; FIRE SI TESATURI DIN PAR DE CAL

NOTA(CTCE)
<>Cap. 51 se gaseste in ANEXA nr. 51/2000

CAP. 52
BUMBAC

NOTA(CTCE)
<>Cap. 52 se gaseste in ANEXA nr. 52/2000

CAP. 53
ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE; FIRE DE HARTIE SI TESATURI DIN FIRE DE HARTIE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 53 se gaseste in ANEXA nr. 53/2000

CAP. 54
FILAMENTE SINTETICE SAU ARTIFICIALE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 54 se gaseste in ANEXA nr. 54/2000

CAP. 55
FIBRE SINTETICE SAU ARTIFICIALE DISCONTINUE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 55 se gaseste in ANEXA nr. 55/2000

CAP. 56
VATA, PASLA (FETRU) SI MATERIALE NETESUTE; FIRE SPECIALE; SFORI, ODGOANE, FUNII, FRANGHII SI ARTICOLE DIN ACESTEA

NOTA(CTCE)
<>Cap. 56 se gaseste in ANEXA nr. 56/2000

CAP. 57
COVOARE SI ALTE ACOPERITOARE DE PODEA DIN MATERIALE TEXTILE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 57 se gaseste in ANEXA nr. 57/2000

CAP. 58
TESATURI SPECIALE; TESATURI BUCLATE; DANTELE; TAPISERII; PASMANTERII; BRODERII

NOTA(CTCE)
<>Cap. 58 se gaseste in ANEXA nr. 58/2000

CAP. 59
TESATURI IMPREGNATE, ACOPERITE LA SUPRAFATA SAU STRATIFICATE; ARTICOLE TEHNICE DIN MATERIALE TEXTILE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 59 se gaseste in ANEXA nr. 59/2000

CAP. 60
MATERIALE TRICOTATE SAU CROSETATE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 60 se gaseste in ANEXA nr. 60/2000

CAP. 61
ARTICOLE SI ACCESORII DE IMBRACAMINTE TRICOTATE SAU CROSETATE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 61 se gaseste in ANEXA nr. 61/2000

CAP. 62
ARTICOLE SI ACCESORII DE IMBRACAMINTE, ALTELE DECAT TRICOTATE SAU CROSETATE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 62 se gaseste in ANEXA nr. 62/2000

CAP. 63
ALTE ARTICOLE TEXTILE CONFECTIONATE; SETURI; IMBRACAMINTE PURTATA SAU UZATA; ZDRENTE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 63 se gaseste in ANEXA nr. 63/2000

SECTIUNEA XII
INCALTAMINTE, OBIECTE DE ACOPERIT CAPUL, UMBRELE, UMBRELE DE SOARE, BASTOANE, BICE, CRAVASE SI PARTI ALE ACESTORA; PENE SI PUF PRELUCRATE SI ARTICOLE DIN ACESTEA; FLORI ARTIFICIALE; ARTICOLE DIN PAR UMAN

CAP. 64
INCALTAMINTE, GHETRE SI ARTICOLE SIMILARE; PARTI ALE ACESTOR ARTICOLE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 64 se gaseste in ANEXA nr. 64/2000

CAP. 65
OBIECTE DE ACOPERIT CAPUL SI PARTI ALE ACESTORA

NOTA(CTCE)
<>Cap. 65 se gaseste in ANEXA nr. 65/2000

CAP. 66
UMBRELE DE PLOAIE, UMBRELE DE SOARE, BASTOANE, BASTOANE-SCAUN, BICE, CRAVASE SI PARTI ALE ACESTORA

NOTA(CTCE)
<>Cap. 66 se gaseste in ANEXA nr. 66/2000

CAP. 67
PENE SI PUF PRELUCRATE SI ARTICOLE DIN PENE SAU DIN PUF; FLORI ARTIFICIALE; ARTICOLE DIN PAR UMAN

NOTA(CTCE)
<>Cap. 67 se gaseste in ANEXA nr. 67/2000

SECTIUNEA XIII
ARTICOLE DIN PIATRA, IPSOS, CIMENT, AZBEST, MICA SAU DIN MATERIALE SIMILARE; PRODUSE CERAMICE; STICLA SI ARTICOLE DIN STICLA

CAP. 68
ARTICOLE DIN PIATRA, IPSOS, CIMENT, AZBEST, MICA SAU DIN MATERIALE SIMILARE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 68 se gaseste in ANEXA nr. 68/2000

CAP. 69
PRODUSE CERAMICE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 69 se gaseste in ANEXA nr. 69/2000

CAP. 70
STICLA SI ARTICOLE DIN STICLA

NOTA(CTCE)
<>Cap. 70 se gaseste in ANEXA nr. 70/2000

SECTIUNEA XIV
PERLE NATURALE SAU DE CULTURA, PIETRE PRETIOASE SAU SEMIPRETIOASE, METALE PRETIOASE, METALE PLACATE SAU DUBLATE CU METALE PRETIOASE SI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE; IMITATII DE BIJUTERII; MONEDE

CAP. 71
PERLE NATURALE SAU DE CULTURA, PIETRE PRETIOASE SAU SEMIPRETIOASE, METALE PRETIOASE, METALE PLACATE SAU DUBLATE CU METALE PRETIOASE SI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE; IMITATII DE BIJUTERII; MONEDE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 71 se gaseste in ANEXA nr. 71/2000

SECTIUNEA XV
METALE COMUNE SI ARTICOLE DIN METALE COMUNE

Note de Sectiune.
1. - Sectiunea nu cuprinde:
a) culorile si cernelurile preparate pe baza de praf sau de fulgi metalici, ca si foitele de marcat cu fierul (pozitiile nr. 32.07 pana la 32.10, 32.12, 32.13 sau 32.15);
b) fero-ceriul si alte aliaje piroforice (pozitia nr. 36.06);
c) acoperamintele de cap metalice si partile lor metalice, de la pozitia nr. 65.06 sau 65.07;
d) cadrele (monturile) umbrelelor si alte articole din pozitia nr. 66.03;
e) articolele de la Capitolul 71 (de exemplu aliaje de metale pretioase, metale comune placate sau dublate cu metale pretioase, imitatii de bijuterii);
f) articolele Sectiunii XVI (masini si aparate; utilaj electric);
g) caile ferate asamblate (pozitia nr. 86.08) si alte articole ale Sectiunii XVII (vehicule rutiere, vapoare si aeriene);
h) instrumentele si aparatele Sectiunii XVIII, inclusiv arcurile de ceasornicarie;
i.j) gloantele de vanatoare (pozitia nr. 93.06) si articole ale Sectiunii XIX (arme si munitii);
k) articolele Capitolului 94 (de exemplu mobila, somiere, aparate de iluminat, firme si reclame luminoase, constructii prefabricate);
l) articolele Capitolului 95 (de exemplu jucarii, jocuri, articole sportive);
m) sitele de mana, nasturii, tocurile (pentru penite), creioanele automate, penitele si celelalte articole similare ale Capitolului 96 (produse diverse);
n) articolele Capitolului 97 (de exemplu, obiecte de arta).
2. - In Nomenclatura, prin parti si furnituri de uz general se inteleg:
a) articolele de la pozitiile nr. 73.07, 73.12, 73.15, 73.17 sau 73.18, precum si articolele similare din alte metale comune;
b) arcurile si lamelele pentru arcuri din metale comune, altele decat arcurile de orologerie (pozitia nr. 91.14);
c) articolele prevazute la pozitiile nr. 83.01, 83.02, 83.08, 83.10 ca si ramele si oglinzile din metale comune, de la pozitia nr. 83.06.
In Capitolele 73 pana la 76 si 78 pana la 82 (cu exceptia pozitiei nr. 73.15), mentiunile referitoare la partile si piesele detasabile, nu cuprind partile si furniturile de uz general in sensul de mai sus.
Sub rezerva dispozitiilor din paragraful precedent si din Nota 1 a Capitolului 83, articolele de la Capitolul 82 sau 83 sunt excluse din Capitolul 72 pana la 76 si 78 pana la 81.
3. - In Nomenclatura, se intelege prin metale comune: fonta, fierul si otelul, cuprul, nichelul, aluminiul, plumbul, zincul, staniul, wolframul, molibdenul, tantalul, magneziul, cobaltul, bismutul, cadmiul, titanul, zirconiul, stibiul, manganul, beriliul, cromul, germaniul, vanadiul, galiul, hafniul, indiul, niobiul, reniul si taliul.
4. - In Nomenclatura, prin termenul compusi metaloceramici se intelege produsele ce contin o combinatie eterogena microscopica a unui component metalic si unul ceramic. Acest termen cuprinde in mod egal metalele dure (carburi metalice sinterizate cu un metal).
5. - Clasificarea aliajelor (altele decat fero-aliajele si aliajele de baza definite in Capitolul 72 si 74):
a) aliajele din metale comune sunt clasificate la pozitia metalului care predomina in greutate asupra fiecarui component al sau;
b) aliajele din metale comune de la aceasta Sectiune si din elemente necuprinse la aceasta Sectiune se clasifica precum aliajele de metale comune de la aceasta Sectiune daca greutatea totala a acestor metale este egala sau superioara celorlalte elemente prezente;
c) amestecurile sinterizate de pulberi metalice, amestecuri eterogene intime obtinute prin fuziune (altele decat cele metaloceramice) si compusii intermetalici urmeaza regimul aliajelor.
6. - In lipsa unor dispozitii contrare, orice referire in Nomenclatura la un metal comun priveste in egala masura si aliajele care conform Notei 5 de mai sus sunt clasificate cu metalul respectiv.
7.- Clasificarea articolelor compozite:
In lipsa unor dispozitii contrare, rezultate din enuntarea pozitiilor, obiectele din metale comune sau considerate ca atare, care contin doua sau mai multe metale comune, se clasifica impreuna cu obiectele corespunzatoare metalului predominant in greutate.

Pentru aplicarea acestei reguli se considera:
a) fonta, fierul si otelul constituind un singur metal;
b) aliajele sunt considerate ca fiind compuse in intregime din metalul a carui greutate predomina si al carui regim il urmeaza prin aplicarea dispozitiilor Notei 5;
c) un compus metaloceramic de la pozitia nr. 81.13 este considerat ca un singur metal comun.
8. - In aceasta Sectiune, intelegem prin:
a) Deseuri si resturi metalice, deseurile si resturile metalice provenind de la prelucrarea sau fabricarea metalelor sau obiectelor din metale definitiv inutilizabile datorita spargerii, decuparii, uzurii sau in urma oricaror alte cauze.
b) Pulberi, produsele care trec printr-o sita cu ochiuri de 1 mm intr-o proportie de minim 90% din greutate.

CONSIDERATII GENERALE
Sectiunea se refera la metalele comune (chiar chimic pure) si la obiectele din aceste metale, sub rezerva in special a excluderilor enumerate la sfarsitul acestei Note explicative. Ea cuprinde de asemenea metalele in starea nativa, separate de ganga lor, si metale pe baza de cupru, nichel sau de cobalt. Minereurile, inclusiv metalele in stare nativa, inchise in ganga lor, sunt clasificate la pozitiile nr. 26.01 pana la 26.17.
In concordanta cu Nota 3 a acestei Sectiuni, in Nomenclatura prin metale comune se intelege: fonta, fier si otel, cupru, nichel, aluminiu, plumb, zinc, cositor, tungsten (wolfram), molibden, tantal, magneziu, cobalt, bismut, cadmiu, titan, zirconiu, antimoniu, mangan, beriliu, crom, germaniu, vanadiu, galiu, hafniu (celtiu), indiu, niobiu (columbiu), reniu si taliu.
Capitolele 72 pana la 76 si 78 pana la 81 trateaza metalele comune in stare bruta si sub forma de produse, ca bare, fire sau table, ca si obiectele din aceste metale, cu exceptia articolelor care sunt denumite, fara luarea in consideratie a naturii metalului constituant, in Capitolul 82 sau 83, aceste Capitole avand un caracter limitativ.

A. - ALIAJE ALE METALELOR COMUNE
Conform Notei 6 a acestei Sectiuni, toate referirile la un metal in Capitolul 72 pana la 76 si 78 pana la 81 sau in celelalte parti ale Nomenclatorului, se adreseaza de asemenea, cu exceptia dispozitiilor contrare (in particular pentru otelurile aliate), si aliajelor acestor metale. De asemenea, in capitolele 82, 83 sau in alta parte, toate mentiunile referitoare la metalele comune se refera si la aliajele clasificate ca aliaje ale acestor metale comune.
In ceea ce priveste aliajele metalelor comune, clasificarea lor este determinata asa cum urmeaza, in conformitate cu Nota 5 a Capitolului 71 si cu Nota 5 a acestei Sectiuni:
1) Aliaje ale metalelor comune si ale metalelor pretioase.
Sunt clasificate ca metale comune aliajele de acest fel, continand in greutate sub 2% argint, sub 2% aur si sub 2% platina. Celelalte aliaje ale metalelor comune si ale metalelor pretioase, sunt incluse in Capitolul 71.
2) Aliaje ale metalelor comune intre ele.
Aliajele metalelor comune intre ele sunt tratate ca aliaje ale metalului care predomina in greutate fata de fiecare constituent, sub rezerva exceptiilor privind feroaliajele de baza (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 72.02), si aliajele de baza ale cuprului (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 74.05).
3) Aliajele metalelor comune din aceasta Sectiune si ale elementelor nemetalice sau ale metalelor de la pozitia nr. 28.05.
Aceste aliaje sunt clasificate ca aliaje de metale comune, in conformitate cu punctul 2) de mai sus, daca greutatea totala a metalelor comune din aceasta Sectiune este egala sau superioara greutatii celorlalte elemente. In caz contrar, aceste aliaje se clasifica, in general, la pozitia nr. 38.24.
4) Amestecurile sinterizate, amestecurile eterogene intime, obtinute prin topire (altele decat metaloceramicele) si compozitele intermetalice.
Amestecurile sinterizate ale prafurilor metalice si amestecurile eterogene intime, obtinute prin topire (altele decat metaloceramicele) au regimul aliajelor. Al doilea tip de amestecuri (compozitele intermetalice) cuprind in particular lingourile cu compozitie variabila, rezultand de la retopirea deseurilor de metal.
Clasificarea amestecurilor nesinterizate ale prafurilor metalice este stabilita prin Nota 7 a Sectiunii (incadrarea articolelor compozite - vezi partea B de mai jos).
Compozitele intermetalice ale mai multor metale comune urmeaza de asemenea regimul aliajelor. Ele sunt esential diferite de aliaje prin faptul ca dispunerea diferitelor tipuri de atomi in reteaua cristalina este aici ordonata, pe cand aceea a aliajelor este dezordonata.

B. - ARTICOLELE COMPOZITE DIN METALE COMUNE
In sensul Notei 7 a acestei Sectiuni, articolele din metale comune, compuse din doua sau mai multe metale, sunt clasificate, in lipsa dispozitiilor contrare rezultate din redactarea pozitiilor (acesta este cazul, de exemplu, al cuielor cu tija de otel sau fier si cu cap din cupru, care sunt clasificate drept cuie din cupru, fara sa se ia in considerare proportiile componentelor), ca articole corespunzatoare din metalul preponderent in greutate fata de celelalte metale. Aceeasi regula se aplica lucrarilor care au parti nemetalice, cata vreme prin aplicarea Regulilor generale interpretative, metalul comun este acela care confera lucrarii caracterul sau esential.
Pentru aplicarea acestei reguli, se considera:
1) Fonta, fierul si otelul ca formand un singur metal.
2) Aliajele sunt considerate ca fiind in totalitatea greutatii lor metale, care le confera caracterul; de exemplu alama (aliaj cupru-zinc) este tratata drept cupru.
3) Metaloceramicele de la pozitia nr. 81.13, ca fiind constituite dintr-un singur metal comun.

C.- PARTI
Partile de articole, recunoscute clar ca atare, se clasifica la pozitiile aferente articolelor amintite.
Dimpotriva partile si furniturile de uz general (vezi Nota 2 a Sectiunii), prezentate separat, nu sunt considerate ca parti, deci isi urmeaza regimul lor propriu. Asa se intampla de exemplu, cu buloanele special concepute pentru radiatoarele de incalzire centrala sau cu arcurile speciale pentru automobile. Primele vor fi clasificate ca buloane la pozitia nr. 73.18 si nu ca parti de radiatoare la pozitia nr. 73.22, iar arcurile vor fi clasificate la pozitia nr. 73.20 aferent arcurilor si nu la pozitia nr. 87.08 care corespunde partilor si accesoriilor de automobile.
Trebuie notat totusi ca arcurile de orologerie sunt excluse prin Nota 2 b) a acestei Sectiuni si ca ele se clasifica la pozitia nr. 91.14.
Independent de excluderile vizate prin Nota 1 a acestei Sectiuni, mai sunt excluse si:
a) Amalgamele metalelor comune (pozitia nr. 28.51).
b) Suspensiile coloidale ale metalelor comune (in general pozitiile nr. 30.03 sau 30.04).
c) Cimenturile si celelalte produse de obturare dentara (pozitia nr. 30.06).
d) Placile fotografice din metal, sensibilizate, utilizate in special in fotogravura (pozitia nr. 37.01).
e) Produsele pentru producerea luminii fulger (blitz) in fotografie, de la pozitia nr. 37.07.
f) Fibrele metalice (pozitia nr. 56.05); tesaturile din fibre sau fire metalice pentru imbracaminte, mobile si utilizari similare (pozitia nr. 58.09).
g) Broderiile si alte articole din fire sau fibre metalice, reluate in Sectiunea XI.
h) Partile de incaltaminte, altele decat cele vizate prin Nota 2 a Capitolului 64 (protectoarele, ochiurile, crosetele si buclele, in speta) (pozitia nr. 64.06).
i.j) Monedele (pozitia nr. 71.18).
k) Deseuri si reziduuri ale pilelor galvanice, a bateriilor primare si acumulatoarelor electrice; pile galvanice consumabile, baterii primare consumabile si acumulatori electrici consumabili (pozitia nr. 85.48).
l) Periile metalice (pozitia nr. 96.03).

CAP. 72
FONTA, FIER SI OTEL

NOTA(CTCE)
<>Cap. 72 se gaseste in ANEXA nr. 72/2000

CAP. 73
ARTICOLE DIN FONTA, DIN FIER SAU DIN OTEL

NOTA(CTCE)
<>Cap. 73 se gaseste in ANEXA nr. 73/2000

CAP. 74
CUPRU SI ARTICOLE DIN CUPRU

NOTA(CTCE)
<>Cap. 74 se gaseste in ANEXA nr. 74/2000

CAP. 75
NICHEL SI ARTICOLE DIN NICHEL

NOTA(CTCE)
<>Cap. 75 se gaseste in ANEXA nr. 75/2000

CAP. 76
ALUMINIU SI ARTICOLE DIN ALUMINIU

NOTA(CTCE)
<>Cap. 76 se gaseste in ANEXA nr. 76/2000

CAP. 78
PLUMB SI ARTICOLE DIN PLUMB

NOTA(CTCE)
<>Cap. 78 se gaseste in ANEXA nr. 78/2000

CAP. 79
ZINC SI ARTICOLE DIN ZINC

NOTA(CTCE)
<>Cap. 79 se gaseste in ANEXA nr. 79/2000

CAP. 80
STANIU SI ARTICOLE DIN STANIU

NOTA(CTCE)
<>Cap. 80 se gaseste in ANEXA nr. 80/2000

CAP. 81
ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 81 se gaseste in ANEXA nr. 81/2000

CAP. 82
UNELTE SI SCULE, ARTICOLE DE CUTITARIE SI TACAMURI, DIN METALE COMUNE; PARTI ALE ACESTOR ARTICOLE, DIN METALE COMUNE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 82 se gaseste in ANEXA nr. 82/2000

CAP. 83
ARTICOLE DIVERSE DIN METALE COMUNE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 83 se gaseste in ANEXA nr. 83/2000

SECTIUNEA XVI
MASINI SI APARATE, ECHIPAMENTE ELECTRICE SI PARTI ALE ACESTORA; APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINI SI SUNET DE TELEVIZIUNE SI PARTI SI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE

Note de Sectiune.
1. - Sectiunea nu cuprinde:
a) curelele transportoare sau de transmisie din material plastic de la Capitolul 39, curelele transportoare sau de transmisie din cauciuc vulcanizat (pozitia nr. 40.10), precum si articolele de uz tehnic din cauciuc vulcanizat neintarit (pozitia nr. 40.16);
b) articolele de uz tehnic din piele naturala sau reconstituita (pozitia nr. 42.04) sau din blana (pozitia nr. 43.03);
c) bobinele, mosoarele, conurile, tuburile si suporturile similare din orice material (de exemplu Capitolele 39, 40, 44, 48 sau Sectiunea XV);
d) cartele perforate pentru masini Jacquard sau masini similare (Capitolele 39 sau 48 sau Sectiunea XV de exemplu);
e) curelele transportoare sau de transmisie din materiale textile (pozitia nr. 59.10), precum si articolele de uz tehnic din materiale textile (pozitia nr. 59.11);
f) pietrele pretioase sau semipretioase (naturale, sintetice sau reconstituite) de la pozitia nr. de la 71.02 pana la 71.04 ca si articolele in intregime din materialele de la pozitia nr. 71.16, cu exceptia totusi a safirelor si diamantelor prelucrate nemontate pentru capetele de citire (pozitia nr. 85.22);
g) partile si furniturile de uz general in sensul Notei 2 de la Sectiunea XV, din metale comunc (Sectiunea XV) si articole similare din material plastic (Capitolul 39);
h) tijele de foraj (pozitia nr. 73.04);
i.j) benzile si curele fara sfarsit din sarma sau benzi metalice (Sectiunea XV);
k) articolele de la Capitolele 82 sau 83;
l) articolele de la Sectiunea XVII;
m) articolele de la Capitolul 90;
n) articolele de ceasornicarie de la Capitolul 91;
o) uneltele interschimbabile de la pozitia nr. 82.07 si periile de tipul celor care constituie parti de masini (pozitia nr. 96.03); precum si uneltele interschimbabile similare care se clasifica dupa materialul din care sunt constituite partile lor active (de exemplu Capitolele 40, 42, 43, 45, 59 sau pozitiile nr. 68.04, 69.09);
p) articolele de la Capitolul 95.
2. - Sub rezerva prevederilor Notei 1 din aceasta Sectiune si a Notei 1 de la Capitolul 84 si a Notei de la Capitolul 85, partile de masini (cu exceptia partilor pentru articolele de la pozitiile nr. 84.84, 85.44, 85.45, 85.46 sau 85.47) se clasifica conform urmatoarelor reguli:
a) partile care constituie articole clasificate la una din pozitiile (Capitolelor 84 sau 85 (cu exceptia pozitiilor nr. 84.09, 84.31, 84.48. 84.66, 84.73, 84.85, 85.03, 85.22, 85.29, 85.38 si 85.48), se clasifica la acea pozitie indiferent de masina careia ii sunt destinate;
b) alte parti, daca pot fi recunoscute ca destinate pentru a fi folosite in exclusivitate sau in principal cu o anumita masina sau cu mai multe masini de la aceeasi pozitie (chiar de la pozitiile nr. 84.79 sau 85.43), se clasifica la pozitia aferenta acelei sau acelor masini, sau, dupa caz, la pozitia nr. 84.09, 84.31, 84.48, 84.66, 84.73, 85.03, 85.22, 85.29 sau 85.38; totusi, partile destinate in principal pentru folosirea lor atat cu articolele de la pozitia nr. 85.17 cat si cu cele de la pozitiile nr. de la 85.25 la 85.28, se clasifica la pozitia 85.17;
c) toate celelalte parti se clasifica, dupa caz, la pozitia nr. 84.09, 84.31, 84.48, 84.66, 84.73, 85.03, 85.22, 85.29 sau 85.38, iar in caz contrar la pozitia nr. 84.85 sau 85.48.
3. - Cu exceptia dispozitiilor contrare, combinatiile de masini de tipuri diferite destinate sa functioneze impreuna si care constituie un singur corp, precum si masinile concepute pentru a asigura doua sau mai multe functii diferite, alternative sau complementare, se clasifica dupa functia principala care caracterizeaza ansamblul.
4. - Daca o masina sau o combinatie de masini sunt constituite din elemente distincte (chiar separate sau legate intre ele prin conducte, dispozitive de transmisie, prin cabluri electrice sau prin alte dispozitive) destinate sa asigure impreuna o functiune bine determinata cuprinsa intr-una din pozitiile de la Capitolul 84 sau Capitolul 85, intregul ansamblu se clasifica la pozitia corespondenta functiei pe care o asigura ansamblul.
5. - In sensul notelor de mai sus denumirea de masini se aplica masinilor, aparatelor, dispozitivelor, echipamentelor si materialelor diverse prevazute la pozitiile din Capitolele 84 si 85.

CONSIDERATII GENERALE

I. IMPORTANTA GENERALA A SECTIUNII


A) Sub rezerva excluderilor prevazute la Notele din aceasta Sectiune si in Capitolele 84 si 85 si a excluderii bunurilor descrise mai specific in alte Sectiuni, aceasta Sectiune cuprinde in cele doua Capitole ale sale, toate masinile, aparatele, dispozitivele si echipamentele precum si diversele materiale mecanice sau electrice; mai cuprinde diverse aparate care nu sunt nici mecanice si nici electrice, cum sunt cazanele si aparatele lor auxiliare, aparatele pentru filtrare sau epurare etc. Se clasifica de asemenea aici, sub aceleasi rezerve ca cele de mai sus, partile masinilor, masinilor-unelte, aparatelor, dispozitivelor, motoarelor sau ale diverselor materiale.
Sunt in principal excluse din aceasta Sectiune:
a) Bobinele, mosoarele, conurile, tuburile din orice material (regimul materialului constitutiv). Cu toate acestea, sulurile de urzeala nu sunt considerate bobine si suporturi similare si se clasifica la pozitia nr. 84.48.
b) Partile si furniturile de uz general in sensul Notei 2 din Sectiunea XV, cum sunt articolele de fonta, fier sau otel de la pozitiile nr. 73.12 (cabluri etc.), 73.15 (lanturi), 73.18 (buloane, suruburi etc.), 73.20 (arcuri) si articole similare din alte metale obisnuite (Capitolele de la 74 pana la 76 si de la 78 pana la 81), incuietorile de la pozitia nr. 83.01, garnituri, monturi si articole similare de la pozitia nr. 83.02, pentru usi, ferestre etc. Sunt, de asemenea, excluse din acest Capitol, articolele similare din material plastic (Capitolul 39).
c) Uneltele interschimbabile de la pozitia nr. 82.07, ca si uneltele interschimbabile asemanatoare care trebuie sa fie clasificate dupa materialul din care sunt facute partile lucratoare (Capitolul 40 (cauciuc), Capitolul 42 (pielarie), Capitolul 43 (blanarie), Capitolul 45 (pluta)sau Capitolul 59 (materiale textile), sau la pozitia nr. 68.04 (abraziv etc.), pozitia nr. 69.09 (materiale ceramice) etc.).
d) Sculele, partile lucratoare ale sculelor (placute, varfuri etc.) cutite si lame taietoare, masini de tuns neelectrice, aparate mecanice de uz casnic si alte articole de la Capitolul 82, ca si articolele de la Capitolul 83.
e) Articolele de la Sectiunea XVII.
f) Articolele de la Sectiunea XVIII.
g) Armele si munitiile (Capitolul 93).
h) Masinile si aparatele care au caracter de jocuri, jucarii sau masini de sport, ca si partile si accesoriile lor (inclusiv motoarele neelectrice dar cu exceptia pompelor pentru lichide si aparatelor de filtrat sau de purificat lichide sau gaze de la pozitiile nr. 84.13 si 84.21, a motoarelor electrice, a transformatoarelor electrice si a aparatelor de radiotelecomanda care se clasifica la pozitia nr. 85.01, 85.04 sau 85.26), care pot fi recunoscute ca destinate in exclusivitate sau in principal jocurilor, jucariilor sau masinilor de sport (Capitolul 95).
i.j) Periile care constituie elemente de masini (pozitia nr. 96.03).
B) De regula, natura materialului constitutiv nu influenteaza clasificarea la aceasta Sectiune. Practic, Sectiunea cuprinde mai ales articole din metale comune, dar si articole din alte materiale, cum sunt pompele din material plastic, si partile din material plastic, din lemn, din metale pretioase etc.
Fac totusi exceptie de la aceasta regula:
a) Curelele transportoare sau de transmisie din material plastic (Capitolul 39) ca si articolele de cauciuc vulcanizat neintarit, cum sunt curelele transportoare sau de transmisie (pozitia nr. 40.10), articolele pneumatice, camerele de aer si bandajele pentru roti (pozitia nr. 40.11 pana la 40.13) si articolele tehnice, cum sunt discurile, saibele etc. (pozitia nr. 40.16).
b) Articolele de uz tehnic din piele naturala sau reconstituita, cum sunt tachetii, picherele pentru masini de tesut din piele (pozitia nr. 42.04) sau din blana (pozitia nr. 43.03).
c) Articolele din materiale textile, cum sunt curelele de transmisie sau transportoare (pozitia nr. 59.10) si tampoanele si discurile de pasla pentru lustruire (pozitia nr. 59.11).
d) Anumite articole din produse ceramice din Capitolul 69 (vezi consideratiile generale din Capitolele 84 si 85).
e) Anumite articole din sticla din Capitolul 70 (vezi consideratiile generale din Capitolele 84 si 85).
f) Articole constituite in intregime din pietre pretioase sau semipretioase, naturale, sintetice sau reconstituite (pozitiile nr. 71.02, 71.03, 71.04 si 71.16), cu exceptia safirelor si diamantelor prelucrate nemontate, pentru capetele de citire (pozitia nr. 85.22).
g) Panzele si curelele fara sfarsit din sarma sau din benzi metalice (Sectiunea XV).

II. - PARTI
(Nota 2 de Sectiune)
De regula, sub rezerva excluderilor mentionate la cifra 1 de mai sus, partile care pot sa fie recunoscute ca fiind in exclusivitate sau in principal concepute pentru o masina sau un aparat determinat sau pentru mai multe masini sau aparate cuprinse intr-o aceeasi pozitie (inclusiv pozitiile nr. 84.79) sau 85.43) se clasifica la pozitia aferenta acestei sau acestor masini.
Totusi, se clasifica la pozitii distincte de cele ale masinilor:
A) Partile motoarelor de la pozitiile nr. 84.07 sau 84.08 (pozitia nr. 84.09).
B) Partile masinilor sau aparatelor de la pozitiile nr. de la 84.25 pana la 84.30 (pozitia nr. 84.31).
C) Partile de masini din industria textila de la pozitiile nr. de la 84.44 pana la 84.47 (pozitia nr. 84.48).
D) Partile de masini-unelte de la pozitiile nr. de la 84.56 pana la 84.65 (pozitia nr. 84.66).
E) Partile de masini si aparate de birou de la pozitiile nr. de la 84.69 pana la 84.72 (pozitia nr. 84.73).
F) Partile de masini de la pozitiile nr. 85.01 sau 85.02 (pozitia nr. 85.03).
G) Partile de aparate de la pozitiile nr. de la 85.19 pana la 85.21 (pozitia nr. 85.22).
H) Partile de aparate de la pozitiile nr. 85.25 pana la 85.28 (pozitia nr. 85.29).
I.J) Partile aparatelor de la pozitiile nr. 85.35, 85.36 sau 85.37 (pozitia nr. 85.38).
Dispozitiile de mai sus nu se aplica partilor care constituie articole mentionate la oricare dintre pozitiile din Capitolele 84 sau 85 (cu exceptia pozitiilor nr. 84.85 si 85.48). Articolele din aceasta categorie urmeaza regimul lor propriu in toate cazurile, chiar si in cazul in care sunt special concepute pentru a fi utilizate ca parti ale unei masini determinate. Asa se intampla, in special, in cazul:
1) Pompelor si compresoarelor (pozitiile nr. 84.13 si 84.14).
2) Masinilor si aparatelor pentru filtrare etc. de la pozitia nr. 84.21.
3) Masinilor si aparatelor de ridicare sau de manevrare etc. de la pozitiile nr. 84.25, 84.26 sau 84.28.
4) Articolelor de robinetarie si altor organe similare de la pozitia nr. 84.81.
5) Rulmentilor de toate tipurile si bilelor calibrate de otel (pozitia nr. 84.82).
6) Arborilor de transmisie, manivelelor si vibrochenurilur, lagarelor si cuzinetilor, angrenajelor si rotilor de frictiune, reductoarelor, multiplicatoarelor si variatoarelor de viteza, volantilor si fuliilor, ambreiajelor, organelor de cuplare si imbinarilor de articulatie, de la pozitia nr. 84.83.
7) Garniturilor de la pozitia nr. 84.84.
8) Motoarelor electrice de la pozitia nr. 85.01.
9) Transformatoarelor electrice si altor aparate de la pozitia nr. 85.04.
10) Rezistentelor incalzitoare (pozitia nr. 85.16).
11) Condensatoarelor electrice (pozitia nr. 85.32).
12) Aparaturii pentru intreruperea, separarea, protectia etc. circuitelor electrice (cutii de jonctiune, comutatoare, intrerupatoare de circuite etc.) de la pozitia nr. 85.35 sau 85.36.
13) Tablourilor, panourilor, consolelor, pupitrelor, dulapurilor si altor aparate pentru comanda sau distributia electrica (pozitia nr. 85.37).
14) Lampilor de la pozitia nr. 85.39.
15) Lampilor, tuburilor si valvelor electronice etc. de la pozitia nr. 85.40 si diodelor, tranzistorilor de exemplu, de la pozitia nr. 85.41.
16) Carbunelui de utilizare electrica (cum sunt carbunii pentru lampi, electrozii si periile de carbune) (pozitia nr. 85.45).
17) Izolatorilor din orice material (pozitia nr. 85.46).
18) Pieselor izolante de la pozitia nr. 85.47.
Daca nu constituie articole care urmeaza regimul lor propriu in conditiile indicate mai sus, sau daca nu apartin grupurilor de la pozitiile nr. 84.09, 84.31, 84.48, 84.66, 84.73, 85.03, 85.22, 85.29 sau 85.38, partile care pot fi utilizate fara deosebire, la mai multe categorii de masini sau de aparate, incadrate la diferite pozitii, se clasifica la pozitiile nr. 84.85 sau 85.48, daca contin sau nu conexiuni electrice, parti izolate electric, bobine, contacte sau alte elemente caracteristice electrice.
Regulile de mai sus, referitoare la clasificarea partilor, nu sunt aplicabile partilor articolelor de la pozitiile nr. 84.84, 85.44, 85.46, si 85.47 (in general, aceste parti se clasifica dupa natura materialului constitutiv).
Partile de masini se clasifica la aceasta Sectiune chiar daca sunt sau nu pregatite pentru utilizare. Cu toate acestea, ebosele simplu forjate din metale feroase se clasifica la pozitia nr. 72.07.

III. - APARATE, INSTRUMENTE SI DISPOZITIVE AUXILIARE
(Vezi Regulile generale interpretative 2a) si 3b) si
Notele 3 si 4 de Sectiune)
Aparatele, instrumentele si dispozitivele auxiliare de control, de masura, de verificare (manometre, termometre, indicatoare de nivel etc., contoare de turatie sau de productie, intrerupatoare orare, tablouri, dulapuri si pupitre de comanda sau regulatoare automate) prezentate cu masina la care se raporteaza normal, urmeaza regimul acestei masini daca sunt destinate masurarii, controlului, comenzii, reglarii unei masini determinate (constituita, eventual, printr-o combinatie de masini (vezi partea VI de mai jos) sau o unitate functionala (vezi partea VII de mai jos)). Cu toate acestea, aparatele, instrumentele si dispozitivele auxiliare destinate masurarii, controlului, comenzii sau reglarii a mai multor masini (inclusiv cazul masinilor de acelasi tip), urmeaza regimul lor propriu.

IV. - MASINI SI APARATE INCOMPLETE
(Vezi Regula generala interpretativa 2a))
In aceasta Sectiune, orice referire la o categorie de masini cuprinde nu numai masinile complete, ci si masinile incomplete (ansamblurile de parti aflate in diferite stadii de constructie sau montaj care, in aceasta stare, prezinta caracteristicile esentiale ale masinilor). Sunt deci clasificate la pozitia aferenta masinilor si nu la cea a partilor, chiar daca o asemenea pozitie exista, masinile la care lipsesc de exemplu, un volant, o placa de fundatie, un cilindru de calandru, o port-unealta etc.; la fel, se clasifica ca masini complete, chiar atunci cand lipseste motorul, masinile si aparatele special concepute pentru a avea un motor incorporat si care nu pot sa functioneze decat cu ajutorul unui asemenea motor (de exemplu unelte electromecanice de la pozitia nr. 85.08).

V. - MASINI SI APARATE NEASAMBLATE
(Vezi Regula generala interpretativa 2a))
Din motive de transport, masinile sunt adesea prezentate in starea demontata sau neasamblata. Desi, de fapt, este vorba in acest caz de parti separate, ansamblul este clasificat ca masina sau aparat si nu, atunci cand exista o asemenea pozitie, la pozitia distincta a partilor. Aceasta regula este valabila, si daca ansamblul prezentat reprezinta masina incompleta dar are caracteristicile unei masini complete in sensul partii IV de mai sus (vezi de asemenea Consideratiile generale ale Capitolelor 84 si 85). Din contra, elementele intr-un numar care depaseste pe cel necesar pentru a constitui o masina completa, sau incompleta dar avand caracteristicile unei masini complete, se clasifica dupa regimul lor propriu.

VI. - MASINI CU FUNCTII MULTIPLE; COMBINATII DE MASINI
(Nota 3 de Sectiune)
Ca regula generala, o masina conceputa pentru a asigura mai multe functii diferite este clasificata dupa functia principala care o caracterizeaza.
Masinile cu functii multiple sunt de exemplu, masinile-unelte pentru prelucrarea metalelor care utilizeaza scule interschimbabile care sa le permita sa asigure diferite operatii de prelucrare (de exemplu frezare, alezare, rabotare).
In cazul in care nu este posibil sa se determine functia principala si, in absenta dispozitiilor contrare prevazute de Nota 3 a Sectiunii XVI, se aplica Regula generala interpretativa 3 c); este de exemplu, cazul masinilor cu functii multiple susceptibile de a fi clasificate la mai multe din pozitiile nr. de la 84.25 pana la 84.30, la mai multe dintre pozitiile nr. de la 84.58 pana la 84.63 sau la mai multe dintre pozitiile nr. de la 84.69 pana la 84.72.
La fel se procedeaza in cazul combinatiilor de masini formate prin asocierea, sub forma unui singur corp, a mai multor masini sau aparate din categorii diferite care exercita, succesiv sau simultan, functii distincte si in general complementare, descrise la diferite pozitii ale Sectiunii XVI.
Acesta este cazul masinilor de imprimat care incorporeaza cu titlu accesoriu, o masina pentru plierea hartiei (pozitia nr. 84.43); al unei masini pentru realizarea cutiilor de carton, combinata cu o masina auxiliara pentru imprimat pe aceste cutii etichete sau desene simple (pozitia nr. 84.41); al cuptoarelor industriale prevazute cu aparate de ridicare sau de manevrare (pozitiile nr. 84.17 sau 85.14); al masinilor de fabricat tigari, care comporta dispozitive, accesorii de impachetat (pozitia nr. 84.78).
Trebuie sa fie considerate ca formand un singur corp, in sensul dispozitiilor de mai sus, masinile de categorii diferite care sunt incorporate unele in altele sau montate unele pe altele, si masinile montate pe un soclu, un batiu sau un suport comun sau asezate intr-o carcasa comuna.
Diferitele elemente nu pot sa fie considerate ca reprezentand un singur corp decat daca sunt concepute pentru a fi fixate permanent unele la altele sau la un element comun (soclu, batiu, carcasa etc.). Sunt excluse asamblarile efectuate cu titlu provizoriu sau care nu corespund cu montajul normal al masinii combinate.
Soclurile, batiurile, suporturile sau carcasele pot sa fie montate pe roti in asa fel incat sa poata sa fie deplasate daca conditiile de utilizare ale ansamblului o cer, cu conditia, ca ansamblul in cauza sa nu aiba, datorita acestui fapt, caracterul unui articol (de exemplu vehicul) clasificat mai specific la o alta pozitie.
Podeaua, fundatiile de beton, peretii, plafoanele etc. chiar in mod special amenajate pentru amplasarea masinilor si aparatelor, nu constituie un soclu comun care sa permita clasificarea acestor masini sau aparate drept un singur corp.
Invocarea Notei 3 din Sectiunea XVI nu este necesara atunci cand o combinatie de masini este clasificata ca atare la o pozitie distincta, de exemplu, cum este cazul, anumitor tipuri de masini de conditionare a aerului (pozitia nr. 84.15).
Este de subliniat ca masinile cu utilizari multiple (de exemplu, masinile-unelte pentru prelucrarea atat a metalelor cat si a altor materiale, masinile de capsat folosite atat in industria textila, cat si a hartiei, a pielariei, a materialelor plastice) se clasifica conform dispozitiilor Notei 7 din Capitolul 84.

VII. - UNITATI FUNCTIONALE
(Nota 4 de Sectiune)

Aceasta Nota se aplica atunci cand o masina sau o combinatie de masini sunt constituite din elemente distincte care sunt concepute pentru a asigura impreuna o functie bine determinata, cuprinsa intr-una din pozitiile din Capitolul 84, sau, mai frecvent, din Capitolul 85. Faptul ca din motive, de exemplu, de comoditate, aceste elemente sunt separate sau legate intre ele prin conducte (de aer, de gaz comprimat, de ulei etc.), prin dispozitive de transmisie, prin cabluri electrice sau alte mijloace, nu contravine incadrarii ansamblului in pozitia care corespunde functiei pe care o asigura.
In sensul acestei Note, termenii conceputi pentru a asigura impreuna o functie bine determinata se refera numai la masinile si la combinatiile de masini necesare pentru realizarea functiei proprii, care este cea a ansamblului care constituie unitatea functionala, dar sunt excluse masinile sau aparatele care au functii auxiliare si care nu concura la functia ansamblului.
Constituie, in mod deosebit, unitati functionale de acest tip, in sensul acestei Note:
1) Sistemele hidraulice compuse dintr-un agregat hidraulic (care cuprinde, in principal, o pompa hidraulica, un motor electric, un dispozitiv de comanda cu supape si un rezervor de ulei), cilindrii hidraulici si tuburi sau tevi necesare pentru racordarea cilindrilor la agregatul hidraulic (pozitia nr. 84.12).
2) Materialul, masinile si aparatele pentru producerea frigului, ale caror elemente nu formeaza corp comun si sunt legate intre ele prin tevi prin care circula fluidul de racire (pozitia nr. 84.18).
3) Sistemele de irigatie constituite dintr-o statie centrala. care are, in principal filtre, injectoare si vane, din conducte principale si secundare ingropate si dintr-o retea de suprafata (pozitia nr. 84.24).
4) Masinile de muls, ale caror elemente componente (pompa de vid, pulsatorul, aparatele de muls si recipientele colectoare) sunt separate si legate intre ele prin conducte flexibile sau rigide (pozitia nr. 84.34).
5) Combinatii de utilaje pentru fabrici de bere, care cuprind intre altele cuve de germinatie, concasoare de malt, cuve pentru materiale, cuve de filtrare etc. (pozitia nr. 84. 38), cu exceptia totusi, a masinilor auxiliare cum sunt de exemplu masinile de imbuteliat si de imprimat etichete, care trebuie sa urmeze regimul lor propriu.
6) Combinatii de masini pentru trierea scrisorilor, constituite in principal din grupe de pupitre de codificare, de sisteme de pretriere, dispozitive de triere intermediara si dispozitive de triere finala, totul fiind dirijat de o masina de prelucrare automata a datelor (pozitia nr. 84.72).
7) Instalatiile de asfaltare pentru acoperiri bituminoase, constituite din componente separate cum sunt: dozatoarele, transportoarele, dispozitivele de uscare, sitele vibratoare, amestecatoarele, silozurile de stocare si unitatile de comanda (pozitia nr. 84.74).
8) Combinatiile masinilor concepute pentru asamblarea automata a lampilor cu incandescenta, ale caror elemente constitutive sunt legate intre ele prin transportoare, care presupun in mod deosebit echipamente pentru prelucrarea la cald a sticlei, pompe si unitati pentru incercarea lampilor (pozitia nr. 84.75).
9) Instalatii de sudura, care sunt compuse din capete sau clesti de sudura si un transformator, generator sau redresor pentru alimentarea cu energie (pozitia nr. 85.15).
10) Aparatele transmitatoare de radiocomunicatie si blocurile lor de alimentare, amplificatoarele etc. (pozitia nr. 85.25).
11) Emitatoarele radiotelefonice portabile si microfonul lor (pozitia nr. 85.25).
12) Radarurile si blocurile lor de alimentare, amplificatoarele etc. (pozitia nr. 85.26).
13) Sistemele pentru receptia emisiunilor de televiziune prin satelit, constituite dintr-un receptor, o antena parabolica, un dispozitiv de orientare la comanda a antenei, un ghid de unda, un polarizator, un transformator - reducator cu nivel scazut de zgomot si o telecomanda cu infrarosii (pozitia 85.28).
14) Aparatele de protectie impotriva furtului, care constau de exemplu, dintr-o sursa de raze infrarosii si o celula fotoelectrica, asociate la o sonerie etc. (pozitia nr. 85.31).
De notat ca elementele constitutive care nu raspund la conditiile fixate prin Nota 4 din Sectiunea XVI, urmeaza regimul lor propriu.

VIII. - MASINI (SAU APARATE) MOBILE
Clasificarea masinilor sau aparatelor de acest tip, se face prin referire la Notele explicative care le trateaza (masinile de ridicat si manipulat pozitiile nr. de la 84.25 pana la 84.28 si masinile de excavat pozitiile nr. 84.29, 84.30 etc.) si la Notele explicative ale Capitolelor de la Sectiunea XVII.

IX. - MASINI SI APARATE DE LABORATOR
Chiar atunci cand sunt concepute special pentru a fi folosite in laboratoare sau in legatura cu aparatele stiintifice sau de masura, masinile si aparatele de natura celor care sunt cuprinse in Sectiunea de fata se clasifica aici, cu conditia, totusi, ca sa nu constituie un aparat conceput numai pentru demonstratii (in invatamant, expozitii etc.) nesusceptibil de alte folosiri industriale (pozitia nr. 90.23), nici un aparat (de masura, de control, de verificare etc.), cuprins mai specific la Capitolul 90. Sunt de exemplu, cuprinse in Capitolele 84 si 85, cuptoarele de dimensiuni mici, aparatele de distilare, concasoarele, amestecatoarele, transformatoarele si condensatoarele electrice etc., utilizate in laboratoare.

CAP. 84
REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE SI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA

NOTA(CTCE)
<>Cap. 84 se gaseste in ANEXA nr. 84/2000

CAP. 85
MASINI, APARATE SI ECHIPAMENTE ELECTRICE SI PARTI ALE ACESTORA; APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINE SI SUNET DE TELEVIZIUNE; PARTI SI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 85 se gaseste in ANEXA nr. 85/2000

SECTIUNEA XVII
MIJLOACE DE TRANSPORT SI ECHIPAMENTE AUXILIARE

Note de sectiune.
1. - Sectiunea nu cuprinde articolele de la pozitiile nr. 95.01, 95.03 sau 95.08 nici saniile, boburile si altele asemanatoare (pozitia nr. 95.06).
2. - Nu sunt considerate ca parti sau accesorii, chiar atunci cand sunt recunoscute ca destinate produselor din aceasta Sectiune:
a) garniturile, saibele si articolele similare din toate materialele (clasificate dupa regimul materialului constitutiv sau la pozitia nr. 84.84), ca si alte articole de cauciuc vulcanizat nedurificat (pozitia nr. 40.16);
b) partile si furniturile de uz general, in sensul Notei de la Sectiunea XV, din metale comune (Sectiunea XV) si articolele similare din materiale plastice (Capitolul 39);
c) articolele de la Capitolul 82 (unelte);
d) articolele de la pozitia nr. 83.06;
e) masinile si aparatele de la pozitia nr. 84.01 pana la 84.79, ca si parti ale lor; articolele de la pozitia nr. 84.81 sau 84.82 si, in masura in care acestea constituie parti intrinseci ale motoarelor, articolele de la pozitia nr. 84.83;
f) masinile si echipamentele electrice, ca si aparatele si accesoriile electrice (Capitolul 85);
g) instrumentele si aparatele de la Capitolul 90;
h) articolele de la Capitolul 91;
i.j) armele (Capitolul 93);
k) aparatele de iluminat si partile lor de la pozitia nr. 94.05;
k) periile care constituie elemente pentru vehicule (pozitia nr. 96.03);
3. - In sensul Capitolelor de la 86 pana la 88, referirile la parti sau la accesorii nu cuprind piesele sau accesoriile care nu sunt in exclusivitate sau in principal destinate vehiculelor sau articolelor de la prezenta Sectiune. Atunci cand o parte sau un accesoriu este susceptibil de a se incadra in acelasi timp in prevederile a doua sau mai multe pozitii ale Sectiunii, el trebuie sa fie clasificat la pozitia care corespunde cu utilizarea sa principala.
4. - In aceasta Sectiune:
a) vehiculele special concepute pentru a fi utilizate atat pe drumuri rutiere cat si pe cai ferate, sunt clasificate la pozitia corespunzatoare a Capitolului 87;
b) autovehiculele amfibii se clasifica la pozitia corespunzatoare a Capitolului 87;
c) vehiculele aeriene special concepute pentru a putea fi utilizate si ca vehicule terestre la pozitia corespunzatoare a Capitolului 88;
5. - Vehiculele pe perna de aer se clasifica cu vehiculele cele mai asemanatoare:
a) de la Capitolul 86, daca sunt concepute pentru a se deplasa deasupra unei cai de ghidare (aerotrenuri);
b) de la Capitolul 87, daca sunt concepute pentru a se deplasa deasupra pamantului sau atat deasupra pamantului cat si apei;
c) de la Capitolul 89, daca sunt concepute pentru a se deplasa deasupra apei, chiar daca sunt apte sau nu se a acosta pe plaje sau debarcadere sau sa se deplaseze, de asemenea peste suprafete inghetate;
Partile si accesoriile vehiculelor cu perna de aer se clasifica la fel ca cele ale vehiculelor cu care sunt asimilate prin aplicarea prevederilor anterioare.
Materialul fix pentru caile de aerotrenuri este considerat ca material fix de cale ferata, iar echipamentele de semnalizare, de securitate, de control si de comanda pentru caile de autotrenuri, sunt considerate ca echipamente de semnalizare, securitate, control sau comanda pentru caile ferate.

I. - CONTINUTUL GENERAL AL SECTIUNII

Sectiunea cuprinde vehiculele pentru caile ferate sau similare si aerotrenuri (Capitolul 86), autovehiculele si alte vehicule terestre, inclusiv cele cu perna de aer (Capitolul 87), aparatele de navigatie aeriana sau spatiala (Capitolul 88), vapoarele, aeroglisoarele si masinile flotante (Capitolul 89), dar cu exceptia, totusi:
a) Anumitor aparate si masini mobile (vezi partea II de mai jos).
b) Modelelor demonstrative de la pozitia nr. 90.23.
c) Jucariilor, unora dintre masinile pentru sporturile de iarna si vehiculelor concepute pentru manejuri sau atractii de la balciuri, cum sunt vehiculele pe roti fara motor (altele decat bicicletele) pentru copii. masinutele cu pedale, vapoarele si avioanele de jucarie (pozitia nr. 95.01 sau 95.03), saniile, boburile si altele asemanatoare (pozitia nr. 95.06) autoscuterele (pozitia nr. 95.08) etc.
Independent de vehiculele propriu-zise, aceasta Sectiune cuprinde, de asemenea, la articolele denumite in titlul unor pozitii, in mod special cadrele si containerele, materialul fix al cailor ferate si aparatele mecanice (inclusiv electromecanice) de semnalizare (Capitolul 86), parasutele, aparatele si dispozitivele pentru lansarea si oprirea vehiculelor aeriene si aparatele si dispozitivele similare ca si aparatele de la sol de antrenament de zbor (Capitolul 88).
Sub rezervele mentionate la partea III de mai jos, se clasifica de asemenea la aceasta Sectiune partile si accesoriile de vehicule sau alte articole reluate numai la Capitolele de la 86 la 88.

II. - MASINILE AUTOPROPULSATE SI ALTE MASINI MOBILE

Un numar mare de masini sau de aparate, care se clasifica la Sectiunea XVI in mod special, sunt prezentate, montate pe sasiurile de vehicule sau pe dispozitive plutitoare de la Sectiunea XVII. Clasificarea ansamblului este in functie de diferite criterii si in mod special de caracterul suportului utilizat.
Se clasifica de exemplu la Capitolul 89, masinile mobile, autopropulsate sau nu, care constau dintr-o masina montata pe un dispozitiv plutitor (macarale derrick, macarale, elevatoare de siloz etc.). In ceea ce priveste clasificarea masinilor sau aparatelor mobile constituite dintr-un dispozitiv de lucru montat pe un sasiu de vagon sau alt vehicul rulant, va trebui sa se raporteze la Notele explicative de la pozitiile nr. 86.04, 87.01, 87.05, 87.09 sau 87.16.

III. - PARTI SI ACCESORII

Capitolul 89 nu prevede dispozitii pentru partile (altele decat carene) si accesoriile pentru navele sau dispozitivele plutitoare. Asemenea parti si accesorii, chiar daca sunt posibil de recunoscut ca atare, se clasifica la alte Capitole dupa regimul lor propriu. Toate celelalte Capitole ale Sectiunii permit clasificarea partilor si accesoriilor vehiculelor sau articolelor pe care le cuprind.
Nu se clasifica la pozitiile consacrate partilor si accesoriilor decat cele care raspund la urmatoarele trei conditii:
a) Nu sunt excluse in virtutea Notei 2 de la prezenta Sectiune (vezi paragraful A) de mai jos).
b) Sa fie posibil de recunoscut ca fiind exclusiv sau in principal concepute pentru articolele de la Capitolele 86 pana la 88 (vezi paragraful B) de mai jos).
c) Sa nu fie reluate mai specific in ale Capitole ale Nomenclaturii (vezi paragraful C) de mai jos).
A) Partile si accesoriile excluse prin Nota 2 de la prezenta Sectiune.
Nu sunt considerate ca incluse in pozitiile de la aceasta Sectiune consacrate la parti si accesorii, chiar daca sunt posibil de recunoscut ca fiind destinate materialului de transport:
1. - Garniturile, saibele si altele asemanatoare din toate materialele (clasificate dupa regimul materialului constitutiv sau pozitia nr. 84.84) ca si alte articole de cauciuc vulcanizat nedurificat (sorturi de protectie la noroi si acoperitori de pedala) (pozitia nr. 40.16).
2. - Partile si furniturile de uz general, in sensul Notei 2 de la Sectiunea XV, in mod special cablurile si lanturile (chiar taiate in lungime sau prevazute cu partile lor terminale, cu excluderea cablurilor de frana, cablurilor de acceleratie si cablurile similare recunoscute ca fiind destinate vehiculelor de la Capitolul 87), buloane, piulitele, suruburi si saibe, stifturi si pane, arcuri, lame de arcuri pentru vehicule (din materiale comune, Capitolele 73 pana la 76 si 78 pana la 81; din materiale plastice, (Capitolul 39), inchizatori, garnituri si feronerii pentru caroserii de vehicule (de exemplu vergelele ajustate pentru ornamentarea caroseriilor, manerele si balamalele pentru portiere, barele de sprijin sau de sustinere, compasele de capote, dispozitivele de indepartare a ghetii), placile de inmatriculare, de nationalitate etc. (din metale obisnuite, Capitolul 83; din materiale plastice, Capitolul 39).
3. - Cheile de strangere si alte scule de la Capitolul 82.
4. - Sonerii avertizoare (pentru cicluri etc.) si alte articole de la pozitia nr. 83.06.
5. - Masinile si aparatele clasificate la pozitia nr. 84.01 la 84.79 si partile lor de exemplu:
a) Generatoarele de vapori si aparatele lor auxiliare (pozitia nr. 84.02 sau 84.04).
b) Gazogenele, in mod special cele pentru vehiculele automobile (pozitia nr. 84.65).
c) Turbinele cu vapori de la pozitia nr. 84.06
d) Motoarele de toate felurile, inclusiv cele prevazute cu dispozitivele lor de schimbare a vitezelor si partile lor (pozitiile nr. 84.07 pana la 84.12).
e) Pompele, compresoarele si ventilatoarele (pozitia nr. 84.13 sau 84.14).
f) Masinile si aparatele pentru conditionarea aerului (pozitia nr. 84.15).
g) Aparatele mecanice de proiectat, dispersat sau pulverizat lichide sau pulberi si extinctoarele (pozitia nr. 84.24).
h) Masinile si aparatele de ridicare, de incarcare, de descarcare sau de manevrare (in mod special palanele, cricurile, bigile), masinile si aparatele de terasare, nivelare, decopertare, excavare sau forarea pamantului, a minereurilor sau a mineralelor (pozitiile nr. 84.25, 84.26, 84.28, 84.30 sau 84.31).
i.j) Masinile si dispozitivele agricole de la pozitia nr. 84.32 sau 84.33 (grapele, semanatoarele, barete de taiere etc.) concepute pentru a fi montate pe un vehicul.
k) Masinile si aparatele de la pozitia nr. 84.74.
l) Dispozitivele cu motor pentru stergerea ghetii de la pozitia nr. 84.79.
6. - Unele dintre celelalte articole de la Capitolul 84 de exemplu:
a) Articolele de robinetarie, in mod special robinetele de golire pentru radiatoare, valvele pentru camerele cu aer; etc. (pozitia nr. 84.81).
b) Rulmentii cu bile, cu role, cu rulouri sau cu aer (pozitia nr. 84.82).
c) Organele de transmisie care formeaza parte intrinseca a motoarelor (arborii cu came, vibrochenele, volantii etc.) de la pozitia nr. 84.83.
7. - Masinile si aparatele electrice, ca si aparatele si accesoriile electrice de la Capitolul 85 de exemplu:
a) Motoarele si masinile generatoare electrice, transformatoarele etc. de la pozitia nr. 85.01 sau 85.04.
b) Electromagnetii, ambreiajele, franele si alte aparate si organe electromagnetice de la pozitia nr. 85.05.
c) Acumulatorii electrici (pozitia nr. 85.07).
d) Aparatele si dispozitivele electrice de aprindere sau de demarare pentru motoare cu aprindere prin scanteie sau prin compresie si alte aparate si dispozitive de la pozitia nr. 85.11.
e) Aparatele electrice de iluminat sau de semnalizare, dispozitivele de stergere a ghetii, dispozitivele de dejivrare, dispozitivele de dezaburire electrice, pentru cicluri sau automobile (pozitia nr. 85.12), ca si aparatele electrice de semnalizare de la pozitia nr. 85.31 si dispozitivele de dezghet si dispozitivele de dezaburire electrice de la pozitia nr. 85.43, pentru vehicule aeriene, vehicule de cale ferata sau alte vehicule (inclusiv navele).
f) Aparatele electrice de incalzire pentru vehiculele automobile, vagoanele de cale ferata, aeronavele etc. (pozitia nr. 85.16).
g) Microfoanele, difuzoarele si amplificatoarele electrice de frecventa joasa (pozitia nr. 85.18).
h) Aparatele emitatoare si receptoare de radiotelefonie, radiotelegrafie, radiodifuziune etc. de la pozitiile nr. 85.25 sau 85.27.
i.j) Condensatoarele (pozitia nr. 85.32).
k) Fusibilele, intrerupatoarele, comutatoarele, combinatoarele, pantografele si alte colectoare de curent pentru material de tractiune, ca si alte aparate electrice de la pozitia nr. 85.35 sau 85.36.
l) Lampile si tuburile pentru iluminat electric, inclusiv articolele numite faruri si proiectoare etanse (pozitia nr. 85.39).
m) Alte piese de echipament electric cum sunt firele si cablurile izolate (inclusiv seturile de fire) si articolele de grafit sau de alt carbune pentru utilizari electrice chiar prevazute cu piesele lor de conexiune, izolatoarele si piesele izolante (pozitiile de la nr. 85.44 pana la 85.48).
8. - Instrumentele si aparatele de la Capitolul 90 si, in mod special, cele destinate pentru articole ca:
a) Aparatele fotografice sau cinematografice (pozitiile nr. 90.06 sau 90.07).
b) Instrumentele si aparatele de navigatie (pozitia nr. 90.14).
c) Instrumentele si aparatele pentru uz medical, chirurgical, stomatologic sau veterinar (pozitia nr. 90.18).
d) Aparatele cu raze X si alte aparate de la pozitia nr. 90.22.
e) Manometrele (pozitia nr. 90.26).
f) Contoarele de turatii taximetre, indicatoare de viteza si tahometre si alte instrumente si aparate de la pozitia nr. 90.29.
g) Instrumentele, aparatele si masinile de masura sau de control de la pozitia nr. 90.31.
9. - Articolele de orologerie si indeosebi componente pentru tablouri de bord (Capitolul 91).
10. - Armele (Capitolul 93).
11. - Aparatele de iluminat si partile lor (de exemplu proiectoarele pentru vehicule aeriene sau trenuri) (de la pozitia nr. 94.05).
12. - Periile de exemplu pentru echipamentul masinilor de maturat (pozitia nr. 96.03).
B) Criteriul de utilizare exclusiv sau principal.
1) Partile si accesoriile susceptibile de a fi clasificate in acelasi timp la Sectiunea XVII si la alte Sectiuni.
Nota 3 de la aceasta Sectiune dispune ca partile si accesoriile care nu sunt in exclusivitate sau in principal destinate pentru vehiculele de la Capitolele 86 pana la 88 sunt excluse de la aceste Capitole.
Efectul Notei 3 este ca atunci cand partile sau accesoriile pot fi clasificate la una sau mai multe Sectiuni, precum la Sectiunea XVII, determinarea clasificarii se face dupa utilizarea sa principala. Astfel, de exemplu, se clasifica la aceasta Sectiune, dispozitivele de directie, sistemele de frana, rotile etc., destinate sa echipeze numeroase vehicule de la Capitolul 84 si care sunt identice cu cele montate normal pe vehiculele de la Capitolul 87.
2) Partile si accesoriile susceptibile de a fi clasificate la doua sau mai multe pozitii a prezentei Sectiuni.
Anumite parti si accesorii, cum sunt franele, dispozitivele de directie, rotile, osiile, sunt susceptibile sa fie utilizate indiferent de autovehicule, vehicule aeriene, motociclete etc. Aceste parti si accesorii trebuie sa fie clasificate la pozitia corespunzatoare partilor si accesoriilor de vehicule pentru care sunt in principal utilizate.
3) Criteriul pozitiei celei mai specifice.
Partile si accesoriile, chiar identificabile ca articole ale acestei Sectiuni sunt excluse daca se clasifica mai specific la alte pozitii ale Nomenclaturii.
De exemplu:
1) Profile de cauciuc vulcanizat, neintarit, chiar taiate la lungime (pozitia nr. 40.08).
2) Curele de transmisie din cauciuc vulcanizat etc. (pozitia nr. 40.10).
3) Anvelope, bandaj (al jantei vehiculului), benzi de rulare amovibile pentru anvelope (pentru reconditionare), aparatori si camere din cauciuc (pozitiile de la nr. 40.11 pana la 40.13).
4) Cutii de scule din piele, naturala sau reconstituita, din fibra vulcanizata etc. (pozitia nr. 42.02).
5) Fileuri pentru biciclete sau baloane (aerostate) (pozitia nr. 56.08).
6) Cablurile pentru remorcare (pozitia nr. 56.09).
7) Covoare de materiale textile (Capitolul 57).
8) Geamuri sau sticle de securitate, neinramate, cuprinzand pe cele puse in forme ca parbrize, geamuri etc. pentru vehicule (pozitia nr. 70.07).
9) Oglinzi retrovizoare (pozitia nr. 70.09 sau Capitolul 90, dupa caz - vezi Notele explicative corespunzatoare).
10) Sticle pentru faruri, neinramate (pozitia nr. 70.14) si in general articolele din sticla Capitolul 70.
11) Arbori flexibili pentru turometre, indicatori de viteza etc. (pozitia nr. 84.83).
12) Scaune pentru vehicule de la pozitia nr. 94.01.

CAP. 86
VEHICULE SI ECHIPAMENTE PENTRU CAILE FERATE SAU SIMILARE SI PARTI ALE ACESTORA; APARATE MECANICE (INCLUSIV ELECTROMECANICE) DE SEMNALIZARE A TRAFICULUI

NOTA(CTCE)
<>Cap. 86 se gaseste in ANEXA nr. 86/2000

CAP. 87
VEHICULE TERESTRE, ALTELE DECAT MATERIALUL RULANT DE CALE FERATA SI TRAMVAI; PARTI SI ACCESORII ALE ACESTORA

NOTA(CTCE)
<>Cap. 87 se gaseste in ANEXA nr. 87/2000

CAP. 88
VEHICULE AERIENE, NAVE SPATIALE SI PARTI ALE ACESTORA

NOTA(CTCE)
<>Cap. 88 se gaseste in ANEXA nr. 88/2000

CAP. 89
VAPOARE, NAVE SI DISPOZITIVE PLUTITOARE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 89 se gaseste in ANEXA nr. 89/2000


SECTIUNEA XVIII
INSTRUMENTE SI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MASURA, DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE SI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE; CEASORNICARIE; INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI SI ACCESORII ALE ACESTORA

CAP. 90
INSTRUMENTE SI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MASURA, DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE SI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE; CEASORNICARIE; INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI SI ACCESORII ALE ACESTORA

NOTA(CTCE)
<>Cap. 90 se gaseste in ANEXA nr. 90/2000

CAP. 91
CEASORNICARIE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 91 se gaseste in ANEXA nr. 91/2000

CAP. 92
INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI SI ACCESORII ALE ACESTORA

NOTA(CTCE)
<>Cap. 92 se gaseste in ANEXA nr. 92/2000

SECTIUNEA XIX
ARME SI MUNITII; PARTI SI ACCESORII ALE ACESTORA

CAP. 93
ARME, MUNITII, PARTI SI ACCESORII ALE ACESTORA

NOTA(CTCE)
<>Cap. 93 se gaseste in ANEXA nr. 93/2000

SECTIUNEA XX
MARFURI SI PRODUSE DIVERSE

CAP. 94
MOBILA; MOBILIER MEDICO-CHIRURGICAL; ARTICOLE DE PAT SI SIMILARE; APARATE DE ILUMINAT NEDENUMITE SI NECUPRINSE IN ALTA PARTE; LAMPI PENTRU RECLAME LUMINOASE, INSEMNE LUMINOASE, PLACI INDICATOARE LUMINOASE SI ARTICOLE SIMILARE; CONSTRUCTII PREFABRICATE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 94 se gaseste in ANEXA nr. 94/2000

CAP. 95
JUCARII, JOCURI, ARTICOLE PENTRU DIVERTISMENT SAU PENTRU SPORT; PARTI SI ACCESORII ALE ACESTORA

NOTA(CTCE)
<>Cap. 95 se gaseste in ANEXA nr. 95/2000

CAP. 96
ARTICOLE DIVERSE

NOTA(CTCE)
<>Cap. 96 se gaseste in ANEXA nr. 96/2000


SECTIUNEA XXI
OBIECTE DE ARTA, DE COLECTIE SAU ANTICHITATI

CAP. 97
OBIECTE DE ARTA, OBIECTE DE COLECTIE SI ANTICHITATI

NOTA(CTCE)
<>Cap. 97 se gaseste in ANEXA nr. 97/2000

ANEXA I

ANEXA I(1)

TABEL CARE STABILESTE CORELAREA INTRE CITES SI SISTEMUL ARMONIZAT

NOTA:
Aceasta lista are un caracter indicativ si nu are nici un statut legal sau oficial. Ea nu face parte din Conventia despre Sistemul armonizat, nici din Recomandarea din 6 iulie 1993 care cuprinde amendamentul Sistemului armonizat, nici din Notele sale Explicative. Nu este vorba de o publicatie oficiala emisa de Comitetul sistemului armonizat ci de o documentatie stabilita de catre Secretariatul Organizatiei Mondiale a Vamilor in colaborare cu Secretariatul CITES.

ANEXA I(2)

NOTA INTRODUCTIVA

CITES - Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flori; pe cale de disparitie

Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie (CITES) furnizeaza cadrul juridic international pentru controlul si reglementarea comertului cu unele specii de fauna si flora salbatica, inclusiv parti si derivate. Cele 143 de tari care au aderat pana in prezent la Conventie sunt numite Parti ale Conventiei. In plus inca 41 de tari, care nu au aderat la Conventie, procedeaza totusi la controale CITES asemanatoare cu cele ale Partilor.
Speciile la care se refera CITES sunt clasificate in trei Anexe ale Conventiei functie de gradul de protectie pe care acestea il necesita:

● Anexa I: specii pe cale de disparitie: specimenele capturate in stare salbatica nu pot fi comercializate sub nici o forma.
● Anexa II: specii care nu sunt pe cale de disparitie, dar pot deveni daca comercializarea lor nu este reglementata; comert autorizat.
● Anexa III: specii protejate in tarile care le-au inscris in aceasta Anexa si care solicita cooperarea cu celelalte tari pentru controlul comertului.

Felul documentului solicitat de CITES pentru comercializarea specimenelor de specii inscrise pe liste depinde de Anexa care descrie specia in cauza si originea sa, adica salbatica, crescute in captivitate, reproduse artificial etc.
Permisele si certificatele sunt eliberate de catre organul de gestionare al CITES din fiecare tara.
Toate partile semnatare ale Conventiei au desemnat un organ de gestiune, chiar mai multe, in unele tari. Orice expediere de specimene CITES trebuie sa fie acoperita de documentatie CITES corespunzatoare, care trebuie prezentata inainte sau in momentul vamuirii. Exista reguli care stipuleaza natura informatiilor ce trebuie sa figureze pe un document si durata de valabilitate.
Acest document are ca singur scop sa indice de ce expedierea marfurilor clasificate la una din subpozitiile Sistemului Armonizat, mentionate in tabelul de mai jos, pot cere o documentatie CITES. Documentul nu cuprinde toate aspectele controalelor efectuate cu titlu CITES - functionarii din numeroase tari au fost formati in vederea efectuarii controalelor CITES - cu precizarea ca pentru toate expeditiile efectuate la aceste subpozitii trebuie consultata reglementarea locala privitoare la CITES. Organul de gestionare CITES din fiecare tara poate, la cerere, sa ofere asistenta necesara.
Aceasta lista nu este exhaustiva si nu cuprinde decat subpozitiile Sistemului Armonizat considerate ca prezentand un risc ridicat in materie de CITES. Lista nu exonereaza autoritatile vamale si operatorii economici de la aplicarea reglementarii CITES asupra marfurilor dependente de codurile tarifare ale Sistemului Armonizat nereluate in aceasta lista, dar continand parti sau produse derivate ale speciilor enumerate in Anexele CITES. Lista speciilor dependente de CITES se afla la dispozitia organului de gestionare al CITES din fiecare tara.

ANEXA I(3)

LISTA NEEXHAUSTIVA A CODURILOR SA CU RISC RIDICAT IN MATERIE DE CITES


┌──────────┬──────────┬──────────┬──────────┐
│CAPITOL SI│CAPITOL SI│CAPITOL SI│CAPITOL SI│
│CODURI SA │CODURI SA │CODURI SA │CODURI SA │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Capitol 1 │0510.00   │3004.40   │4203.10   │
│0101.19   │0511.91   │3004.90   │4203.29   │
│0102.90   │0511.99   │3005.10   │4203.30   │
│0103.91   │Capitol 6 │3005.90   │4203.40   │
│0103.92   │0601.10   │Capitol 33│4205.00   │
│0104.10   │0601.20   │3301.30   │Capitol 43│
│0104.20   │0602.10   │3304.99   │4301.30   │
│0106.00   │0602.20   │Capitol 41│4301.60   │
│Capitol 2 │0602.90   │4102.10   │4301.70   │
│0208.20   │0604.91   │4102.21   │4301.80   │
│0208.90   │0604.99   │4102.29   │4301.90   │
│0210.90   │Capitol 12│4103.10   │4302.13   │
│Capitol 3 │1209.99   │4103.20   │4302.19   │
│0301.10   │1211.20   │4103.90   │4302.20   │
│0301.93   │1211.90   │4106.11   │4302.30   │
│0301.99   │Capitol 13│4106.12   │4303.10   │
│0307.60   │1302.19   │4106.19   │4303.90   │
│0307.91   │Capitol 15│4106.20   │Capitol 44│
│0307.99   │1504.30   │4107.10   │4403.20   │
│Capitol 4 │1521.90   │4107.21   │4403.49   │
│0407.00   │Capitol 16│4107.29   │4403.99   │
│0410.00   │1602.20   │4107.90   │4404.20   │
│Capitol 5 │1602.90   │4108.00   │4407.24   │
│0502.10   │1603.00   │Capitol 42│4407.29   │
│0502.90   │1604.30   │4202.11   │4407.99   │
│0504.00   │1605.90   │4202.19   │4408.39   │
│0505.90   │Capitol 30│4202.21   │4408.90   │
│0506.10   │3001.10   │4202.29   │4409.20   │
│0506.90   │3001.20   │4202.31   │4420.10   │
│0507.10   │3001.90   │4202.39   │4420.90   │
│0507.90   │3002.90   │4202.91   │4421.90   │
│0508.00   │3003.39   │4202.99   │          │
│          │3003.40   │          │          │
│          │3003.90   │          │          │
│          │3004.39   │          │          │
└──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘



ANEXA I(4)


┌──────────┬──────────┬──────────┬──────────┐
│Capitol 51│Capitol 61│Capitol 63│9101.29   │
│5102.10   │6101.10   │6301.20   │9102.11   │
│5102.20   │6102.100  │Capitol 64│9102.12   │
│5103.10   │6103.11   │6403.20   │9102.19   │
│5103.20   │6103.21   │6403.30   │9102.21   │
│5103.30   │6103.31   │6403.51   │9102.29   │
│5104.00   │6104.41   │6403.59   │9113.90   │
│5105.30   │6104.11   │6403.91   │Capitol 92│
│5105.40   │6104.21   │6403.99   │9201.10   │
│5108.10   │6104.31   │6404.20   │9201.20   │
│5108.20   │6104.41   │6405.10   │9201.90   │
│5109.10   │6104.51   │6405.90   │9202.10   │
│5109.90   │6104.61   │6406.10   │9202.90   │
│5110.00   │6110.10   │6406.99   │9203.00   │
│5111.11   │6111.10   │Capitol 65│9204.10   │
│5111.19   │6114.10   │6506.92   │9204.20   │
│5111.20   │6116.91   │6506.99   │9205.90   │
│5111.30   │6117.10   │Capitol 66│9206.00   │
│5111.90   │6117.80   │6602.00   │9208.10   │
│5112.11   │6117.90   │6603.10   │9208.90   │
│5112.19   │Capitol 62│Capitol 67│9209.91   │
│5112.20   │6201.11   │6701.00   │9209.92   │
│5112.30   │6201.91   │6702.90   │9209.93   │
│5112.90   │6202.11   │Capitol 71│9209.99   │
│5113.00   │6202.91   │7117.90   │Capitol 93│
│Capitol 57│6203.11   │Capitol 82│9303.10   │
│5701.10   │6203.21   │8211.10   │9303.20   │
│5702.31   │6203.31   │8211.91   │9303.30   │
│5702.41   │6203.41   │8211.92   │9305.29   │
│5702.51   │6204.11   │8211.93   │9307.00   │
│5702.91   │6204.21   │8214.10   │Capitol 95│
│5703.10   │6204.31   │8214.20   │9507.90   │
│Capitol 58│6204.41   │8214.90   │9508.00   │
│5801.10   │6204.51   │8215.10   │Capitol 96│
│Capitol 60│6204.61   │8215.20   │9601.10   │
│6002.41   │6205.10   │8215.91   │9601.90   │
│6002.91   │6206.20   │8215.99   │9615.19   │
│          │6209.10   │Capitol 91│9615.90   │
│          │6211.41   │9101.11   │9616.20   │
│          │6214.20   │9101.12   │Capitol 97│
│          │6217.10   │9101.19   │9703.00   │
│          │6217.90   │9101.21   │9705.00   │
│          │          │          │9706.00   │
└──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘



ANEXA II

ANEXA II(1)
LISTA CODURILOR NUMERICE A SISTEMULUI ARMONIZAT ABROGATE INCEPAND CU 1 IANUARIE 1996

NOTA:
Aceasta lista are caracter indicativ si nu are nici un statut legal sau oficial. Ea nu face parte din Conventia Sistemul Armonizat, nici din Recomandarea din 6 iulie 1993 care cuprinde amendamentul Sistemului Armonizat, nici din Notele sale explicative. Nu este vorba de o publicatie oficiala emisa de Comitetul Sistemului Armonizat ci de o documentatie stabilita de catre Secretariatul Organizatiei Mondiale a Vamilor in colaborare cu Secretariatul CITES.

ANEXA II(2)

LISTA CODURILOR NUMERICE A SISTEMULUI ARMONIZAT ABROGATE INCEPAND CU 1 IANUARIE 1996



┌────────┬────────┬─────────┬────────┐
│Cap. 1  │Cap. 17 │Cap. 38  │Cap. 56 │
│015.91  │1702.10 │3823.10  │5603.00 │
│Cap. 2  │Cap. 20 │3823.20  │Cap. 63 │
│0207.10 │2005.10 │3823.30  │6305.31 │
│0207.21 │Cap. 21 │3823.40  │Cap. 64 │
│0207.22 │2101.10 │3823.50  │6402.11 │
│0207.23 │Cap. 22 │3823.60  │6403.11 │
│0207.31 │2208.10 │3823.90  │Cap. 68 │
│0207.39 │Cap. 25 │Cap. 39  │6810.20 │
│0207.41 │2503.10 │3905.11  │Cap. 70 │
│0207.42 │2503.90 │3905.20  │7003.11 │
│0207.43 │2513.21 │3905.90  │7004.10 │
│0207.50 │2513.29 │Cap. 40  │7010.90 │
│Cap. 4  │2530.30 │4010.10  │7019.10 │
│0405.00 │Cap. 28 │4010.91  │7019.20 │
│Cap. 6  │2827.37 │4010.99  │Cap. 72 │
│0602.91 │2835.21 │Cap. 44  │7201.30 │
│0602.99 │2836.93 │4403.31  │7201.40 │
│Cap. 7  │2841.60 │4403.32  │7208.11 │
│0712.10 │2848.10 │4403.33  │7208.12 │
│Cap. 8  │2848.90 │4303.34  │7208.13 │
│0801.10 │Cap. 29 │4403.35  │7208.14 │
│0801.20 │2903.40 │4407.21  │7208.21 │
│0801.30 │2905.21 │4407.22  │7208.22 │
│0807.10 │2914.30 │4407.23  │7208.23 │
│Cap. 9  │2914.41 │4408.20  │7208.24 │
│0901.30 │2914.49 │4410.10  │7208.31 │
│0901.40 │2916.33 │4410.11  │7208.32 │
│Cap. 14 │2932.90 │4412.12  │7208.33 │
│1402.91 │2939.40 │4412.21  │7208.34 │
│1402.99 │2939.60 │4412.91  │7208.35 │
│Cap. 15 │Cap. 30 │Cap. 48  │7208.41 │
│15.19   │3002.31 │4807.91  │7208.42 │
│1519.11 │3002.39 │4807.99  │7208.43 │
│1519.12 │Cap. 32 │4823.30  │7208.44 │
│1519.13 │3201.30 │Cap. 52  │7208.45 │
│1519.19 │3206.10 │5205.25  │7209.11 │
│1519.20 │Cap. 35 │5205.45  │7209.12 │
│1520.10 │3502.10 │Cap. 54  │7209.13 │
│1520.90 │        │5407.60  │7209.14 │
└────────┴────────┴─────────┴────────┘



ANEXA II(3)



┌────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│7209.21 │7217.23  │8469.39  │Cap. 90  │
│7209.22 │7217.29  │8471.20  │9007.21  │
│7209.23 │7217.31  │8471.91  │9007.29  │
│7209.24 │7217.32  │8471.92  │9010.20  │
│7209.31 │7217.33  │8471.93  │9010.30  │
│7209.32 │7217.39  │8471.99  │9022.11  │
│7209.33 │7218.90  │8475.20  │9025.20  │
│7209.34 │7222.10  │8476.11  │9030.81  │
│7209.41 │7225.10  │8476.19  │9031.40  │
│7209.42 │7225.90  │Cap. 85  │Cap. 96  │
│7209.43 │7226.10  │8502.30  │9614.10  │
│7209.44 │Cap. 73  │8506.11  │         │
│7210.31 │7304.20  │8506.12  │         │
│7210.39 │7314.11  │8506.13  │         │
│7210.60 │7314.30  │8506.19  │         │
│7211.11 │Cap. 74  │8506.20  │         │
│7211.12 │7414.10  │8517.10  │         │
│7211.21 │7418.10  │8517.20  │         │
│7211.22 │Cap. 75  │8517.40  │         │
│7211.30 │7508.00  │8517.81  │         │
│7211.41 │Cap. 76  │8517.82  │         │
│7211.49 │7615.10  │8519.91  │         │
│7212.21 │7616.90  │8520.31  │         │
│7212.29 │Cap. 79  │8524.21  │         │
│7213.31 │7907.10  │8524.22  │         │
│7213.39 │7907.90  │8524.23  │         │
│7213.41 │Cap. 80  │8524.90  │         │
│7213.49 │8005.10  │8527.11  │         │
│7213.50 │8005.20  │8528.10  │         │
│7214.40 │Cap. 82  │8528.20  │         │
│7214.50 │8202.32  │8539.40  │         │
│7214.60 │8207.11  │8540.30  │         │
│7215.20 │8207.12  │8540.41  │         │
│7215.30 │Cap. 84  │8540.42  │         │
│7215.40 │8406.11  │8540.49  │         │
│7216.60 │8406.19  │8542.11  │         │
│7216.90 │8443.50  │8542.20  │         │
│7217.11 │8456.90  │8542.80  │         │
│7217.12 │8469.10  │8543.10  │         │
│7217.13 │8469.21  │8543.80  │         │
│7217.19 │8469.29  │8548.00  │         │
│7217.21 │8469.31  │Cap. 88  │         │
│7217.22 │         │8802.50  │         │
└────────┴─────────┴─────────┴─────────┘



-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Anexa, Directia Generala a Vamilor, ANEXA din 5 ianuarie 2000

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016