Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
*) Traducere.
PREAMBUL
Statele pãrţi la prezentul act constitutiv,
actionind în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite,
avînd în vedere obiectivele generale ale rezolutiilor adoptate la cea de-a sasea sesiune extraordinarã a Adunãrii generale O.N.U. referitoare la instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, ale Declaraţiei şi Planului de acţiune de la Lima privind dezvoltarea şi cooperarea industriala, adoptate de cãtre a doua Conferinţa generalã a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala, şi ale Rezoluţiei celei de-a şaptea sesiuni extraordinare a Adunãrii generale a Naţiunilor Unite referitoare la dezvoltarea şi cooperarea economicã internationala,
declarind ca:
este necesar sa se instaureze o ordine economicã şi socialã justa şi echitabila, care ar trebui prin eliminarea inegalitatilor economice, stabilirea de relaţii economice internaţionale rationale şi echitabile, efectuarea de schimbãri sociale şi economice dinamice şi prin încurajarea modificãrilor structurale necesare în dezvoltarea economiei mondiale,
industrializarea este un instrument dinamic de creştere, esenţial dezvoltãrii economice şi sociale accelerate, în special a ţãrilor în curs de dezvoltare, îmbunãtãţirii nivelului şi calitãţii vieţii popoarelor tuturor ţãrilor, ca şi instaurãrii unei noi ordini economice şi sociale echitabile,
toate ţãrile au dreptul suveran de a se industrializa şi orice proces de industrializare trebuie sa fie conform cu obiectivele generale ale unei dezvoltãri socio-economice autosustinute şi integrate şi ar trebui sa includã schimbãrile necesare pentru asigurarea unei participari juste şi efective a tuturor popoarelor la industrializarea ţãrilor lor,
întrucît cooperarea internationala în vederea dezvoltãrii constituie obiectivul şi sarcina comuna a tuturor ţãrilor, este esenţial sa se promoveze industrializarea prin toate mãsurile concertate posibile, inclusiv prin dezvoltarea, transferul şi adaptarea de tehnologii la nivel global, regional şi naţional, ca şi la nivelul diferitelor sectoare,
toate ţãrile, indiferent de sistemul lor economic şi social, sînt hotãrîte sa promoveze bunãstarea comuna a popoarelor lor prin mãsuri individuale şi colective vizind: dezvoltarea cooperãrii economice internaţionale pe baza egalitãţii suverane; întãrirea independentei economice a ţãrilor în curs de dezvoltare; asigurarea unei ponderi echitabile a acestor tari în producţia industriala mondialã; contribuţia la pacea şi securitatea internationala şi la prosperitatea tuturor naţiunilor, conform scopurilor şi principiilor Cartei Naţiunilor Unite,
avînd în vedere aceste linii orientative,
dorind sa stabileascã, în condiţiile cap. IX al Cartei Naţiunilor Unite, o instituţie specializatã avînd denumirea de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (O.N.U.D.I.) (denumita în cele ce urmeazã organizaţia), care va trebui sa joace rolul central şi sa fie rãspunzãtoare de examinarea şi de promovarea coordonãrii tuturor activitãţilor în domeniul dezvoltãrii industriale desfãşurate de organismele Naţiunilor Unite, în conformitate cu atribuţiile pe care Carta Naţiunilor Unite le conferã Consiliului Economic şi Social şi cu acordurile aplicabile în materie de relaţii,
convin asupra prezentului act constitutiv.
CAP. 1
Obiective şi funcţii
ART. 1
Obiective
Organizaţia are ca obiectiv principal promovarea şi accelerarea dezvoltãrii industriale în ţãrile în curs de dezvoltare, pentru a contribui la instaurarea unei noi ordini economice internaţionale. Ea promoveazã, de asemenea, dezvoltarea şi cooperarea industriala la nivel global, regional şi naţional, ca şi la nivel sectorial.
ART. 2
Funcţii
Pentru a realiza obiectivele sale mai sus menţionate, organizaţia ia, în general, toate mãsurile necesare şi cuvenite, şi în special:
a) încurajeazã şi furnizeazã, dupã necesitaţi, asistenta ţãrilor în curs de dezvoltare, pentru promovarea şi accelerarea industrializarii lor, şi în special pentru dezvoltarea, extinderea şi modernizarea industriilor lor;
b) în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite, iniţiazã, coordoneazã şi urmãreşte activitãţile organismelor Naţiunilor Unite, pentru a se permite organizaţiei sa joace un rol central de coordonare în domeniul dezvoltãrii industriale;
c) creeazã concepte şi abordari noi şi dezvolta conceptele şi abordarile existente, cu privire la dezvoltarea industriala la nivel global, regional şi naţional, ca şi la nivelul diferitelor sectoare, şi elaboreazã studii şi rapoarte în vederea formularii de noi linii de acţiune în vederea unei dezvoltãri industriale armonioase şi echilibrate, ţinînd în mod corespunzãtor seama de metodele folosite în tari cu sisteme sociale şi economice diferite pentru a rezolva problemele industrializarii;
d) promoveazã şi încurajeazã elaborarea şi utilizarea de tehnici de planificare şi contribuie la formularea de programe de dezvoltare şi de programe ştiinţifice şi tehnologice, ca şi de planuri de industrializare în sectoarele public, cooperatist şi privat;
e) încurajeazã şi sprijinã dezvoltarea unei abordari integrate şi interdisciplinare pentru industrializarea accelerata a ţãrilor în curs de dezvoltare;
f) constituie un forum şi un instrument în serviciul ţãrilor în curs de dezvoltare şi al ţãrilor industrializate, pentru contacte, consultãri şi, la cererea ţãrilor interesate, pentru negocieri între ele vizind industrializarea ţãrilor în curs de dezvoltare;
g) sprijinã ţãrile în curs de dezvoltare în crearea şi funcţionarea industriilor, inclusiv industriile legate de agricultura şi industriile de baza, pentru a realiza o utilizare deplina a resurselor naturale şi umane disponibile pe plan local, a asigura producţia de bunuri destinate pieţelor interne şi exportului şi pentru a contribui la independenta economicã a acestor tari;
h) serveşte drept centru de schimburi de informaţii industriale şi, în consecinta, colecteazã şi controleazã în mod selectiv, analizeazã şi elaboreazã, în scopul difuzãrii, informaţii privind toate aspectele dezvoltãrii industriale la nivel global, regional şi naţional, ca şi la nivel sectorial, inclusiv schimburi de experienta şi realizari tehnologice ale ţãrilor dezvoltate industrial şi ale ţãrilor în curs de dezvoltare cu sisteme sociale şi economice diferite;
i) acorda o atentie deosebita adoptãrii de mãsuri speciale vizind sprijinirea ţãrilor în curs de dezvoltare cel mai puţin dezvoltate, fãrã litoral sau insulare, ca şi a ţãrilor în curs de dezvoltare cel mai grav afectate de crize economice sau de catastrofe naturale, fãrã a pierde din vedere interesele celorlalte tari în curs de dezvoltare;
j) promoveazã, încurajeazã şi sprijinã dezvoltarea, selectarea, adaptarea, transferul şi folosirea de tehnologii industriale, ţinînd seama de condiţiile socio-economice şi de necesitãţile particulare ale fiecãrei industrii, acordind o atentie specialã transferului de tehnologii din ţãrile industrializate în ţãrile în curs de dezvoltare, ca şi între ţãrile în curs de dezvoltare insesi;
k) organizeazã şi susţine programe de formare industriala vizind sprijinirea ţãrilor în curs de dezvoltare în formarea personalului tehnic şi a altui personal corespunzãtor necesar, la diferite niveluri, pentru dezvoltarea lor industriala accelerata;
l) sfatuieste şi sprijinã, în strinsa cooperare cu organismele competente ale Naţiunilor Unite, cu instituţiile specializate şi cu Agenţia Internationala pentru Energia Atomica, ţãrile în curs de dezvoltare în exploatarea, conservarea şi transformarea, pe plan local, a resurselor lor naturale în vederea intensificãrii industrializarii acestor tari;
m) furnizeazã instalaţii pilot şi de demonstratie în vederea accelerarii industrializarii în sectoare specifice;
n) elaboreazã mãsuri speciale destinate promovãrii cooperãrii în domeniul industrial între ţãrile în curs de dezvoltare, ca şi între aceste tari şi ţãrile dezvoltate;
o) sprijinã, în cooperare cu alte organisme corespunzãtoare, planificarea regionala a dezvoltãrii industriale a ţãrilor în curs de dezvoltare în cadrul grupãrilor regionale şi subregionale ale acestor tari;
p) încurajeazã şi promoveazã crearea şi întãrirea de asociaţii industriale, comerciale şi profesionale şi de organizaţii similare care sa faciliteze deplina utilizare a resurselor interne ale ţãrilor în curs de dezvoltare, în vederea dezvoltãrii industriilor lor naţionale;
q) sprijinã crearea şi funcţionarea unei infrastructuri instituţionale vizind furnizarea cãtre industrie de servicii de reglementare, conciliere şi dezvoltare;
r) sprijinã guvernele ţãrilor în curs de dezvoltare, la cererea acestora, în obţinerea de capitaluri externe pentru finanţarea de proiecte industriale în condiţii juste, echitabile şi reciproc acceptabile.
CAP. 2
Participare
ART. 3
Membri
Calitatea de membru al organizaţiei este accesibila tuturor statelor care adera la obiectivele şi principiile acesteia:
a) statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sau membre ale unei instituţii specializate sau ale Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomica pot fi admise ca membri ai organizaţiei, devenind pãrţi la prezentul act constitutiv conform art. 24 şi paragrafului 2 al art. 25;
b) alte state decît cele vizate la alin. a) pot fi admise ca membri ai organizaţiei, devenind pãrţi la prezentul act constitutiv conform paragrafului 3 al art. 24 şi alin. c) din paragraful 2 al art. 25, dupã ce admiterea lor a fost aprobatã de cãtre conferinţa, cu o majoritate de doua treimi din membrii prezenţi şi votanti, la recomandarea consiliului.
ART. 4
Observatori
1. Exceptind cazul cînd conferinţa decide altfel, statutul de observator pe lîngã organizaţie este recunoscut, la cerere, acelora care au acest statut la Adunarea generalã a Naţiunilor Unite.
2. Fãrã sa prejudicieze dispoziţiile paragrafului 1, conferinţa este imputernicita sa invite alţi observatori sa participe la lucrãrile organizaţiei.
3. Observatorii sînt autorizaţi sa participe la lucrãrile organizaţiei în conformitate cu regulile de procedura pertinente şi cu dispoziţiile prezentului act constitutiv.
ART. 5
Suspendarea
1. Orice membru al organizaţiei, care este suspendat din exerciţiul drepturilor şi privilegiilor sale de membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, este automat suspendat din exerciţiul drepturilor şi privilegiilor de membru al organizaţiei.
2. Orice membru care este în intirziere cu plata contribuţiei sale la organizaţie nu poate participa la vot în organizaţie dacã suma restantelor este egala sau superioarã contribuţiilor obligatorii datorate de cãtre el pentru cele doua exercitii financiare precedente.
Orice organ poate totuşi sa autorize acest membru sa voteze în cadrul sau dacã se constata ca neplata se datoreazã unor circumstanţe independente de vointa respectivului membru.
ART. 6
Retragerea
1. Un membru poate sa se retragã din organizaţie prin depunerea la depozitar a unui instrument de denunţare a prezentului act constitutiv.
2. Aceasta retragere devine efectivã în ultima zi a exerciţiului financiar ce urmeazã exerciţiului în cursul cãruia instrumentul menţionat a fost depus.
3. Contribuţiile care trebuie vãrsate de membrul care se retrage pentru exerciţiul financiar care urmeazã exerciţiului în cursul cãruia retragerea a fost notificatã sînt aceleaşi ca şi contribuţiile plãtite pentru exerciţiul financiar în cursul cãruia aceasta notificare a fost facuta. Membrul care se retrage îşi achitã, de asemenea, toate contribuţiile voluntare neconditionate pe care le-a anuntat înaintea notificãrii retragerii.
CAP. 3
Organe
ART. 7
Organe principale şi organe subsidiare
1. Organele principale ale organizaţiei sînt:
a) Conferinţa generalã (denumita conferinţa);
b) Consiliul dezvoltãrii industriale (denumit consiliul);
c) Secretariatul.
2. Se creeazã, de asemenea, un Comitet pentru program şi buget, pentru a sprijini consiliul în pregãtirea şi examinarea programului de lucru, a bugetului ordinar şi a bugetului operational ale organizaţiei şi a altor probleme financiare ale organizaţiei.
3. Alte organe subsidiare, inclusiv comitete tehnice, pot fi create de conferinţa sau de consiliu, tinindu-se seama în mod corespunzãtor de principiul unei reprezentari geografice echitabile.
ART. 8
Conferinţa generalã
1. Conferinţa se compune din reprezentanţii tuturor membrilor.
2. a) Conferinţa tine o sesiune ordinarã o data la 2 ani, exceptind cazul cînd aceasta decide altfel. Ea este convocatã în sesiune extraordinarã de cãtre directorul general, la cererea consiliului sau a majoritãţii tuturor membrilor.
b) Conferinţa tine sesiunea ordinarã la sediul organizaţiei, exceptind cazul în care decide altfel. Consiliul determina locul unde trebuie sa se ţinã sesiunile extraordinare.
3. În afarã funcţiilor specificaţie în prezentul act constitutiv, conferinţa:
a) determina principiile directoare şi orientãrile generale ale organizaţiei;
b) examineazã rapoartele consiliului, directorului general şi ale organelor subsidiare ale conferintei;
c) aproba programul de lucru, bugetul ordinar şi bugetul operational ale organizaţiei conform prevederilor art. 14, fixeazã baremul contribuţiilor conform prevederilor art. 15, aproba regulamentul financiar al organizaţiei şi controleazã utilizarea efectivã a resurselor financiare ale organizaţiei;
d) este autorizata sa adopte, cu majoritate de doua treimi din membrii prezenţi şi votanti, convenţii sau acorduri privind orice problema care tine de competenta organizaţiei şi sa facã recomandãri membrilor asupra acestor convenţii sau acorduri;
e) face recomandãri membrilor şi organizaţiilor internaţionale asupra problemelor care ţin de competenta organizaţiei;
f) ia orice alta mãsura corespunzãtoare pentru a permite organizaţiei sa-şi promoveze obiectivele şi sa-şi îndeplineascã funcţiile sale.
4. Conferinţa poate delega consiliului acelea dintre puterile şi funcţiile sale pe care le considera oportun a le delega, cu excepţia celor prevãzute: la alin. b) al art. 3; la art. 4; la alin. a), b), c) şi d) din paragraful 3 al art. 8; la paragraful 1 al art. 9; la paragraful 1 al art. 10; la paragraful 2 al art. 11; la paragrafele 4 şi 6 ale art. 14; la art. 15; la art. 18; la alin. b) din paragraful 2 şi la alin. b) din paragraful 3 ale art. 23, şi la anexa nr. I.
5. Conferinţa adopta regulamentul sau interior.
6. Fiecare membru dispune de un vot în conferinţa. Deciziile sînt luate cu majoritatea membrilor prezenţi şi votanti, exceptind dispoziţiile contrare din prezentul act constitutiv sau din regulamentul interior al conferintei.
ART. 9
Consiliul dezvoltãrii industriale
1. Consiliul se compune din cincizeci şi trei membri ai organizaţiei, aleşi de conferinţa, care tine seama în mod corespunzãtor de principiul unei reprezentari geografice echitabile. Pentru alegerea membrilor consiliului, conferinţa adopta urmãtoarea repartiţie a locurilor: treizeci şi trei membri ai consiliului sînt aleşi dintre statele enumerate în pãrţile A şi C ale anexei nr. I la prezentul act constitutiv, cincisprezece dintre statele enumerate în partea B şi cinci dintre statele enumerate în partea D.
2. Membrii consiliului sînt în funcţie începînd de la închiderea sesiunii ordinare a conferintei la care au fost aleşi, pînã la închiderea sesiunii ordinare a conferintei, care se va tine peste 4 ani, intelegindu-se totuşi ca membrii aleşi la prima sesiune sînt în funcţie începînd de la alegerea lor, iar jumãtate dintre aceştia nu sînt în funcţie decît pînã la încheierea sesiunii ordinare, care se tine peste 2 ani. Membrii consiliului sînt reeligibili.
3. a) Consiliul tine cel puţin o sesiune ordinarã pe an, la o data pe care el o determina. El este convocat în sesiune extraordinarã de directorul general, la cererea majoritãţii membrilor consiliului.
b) Sesiunile se ţin la sediul organizaţiei, exceptind cazul cînd consiliul decide altfel.
4. În afarã funcţiilor specificate în prezentul act constitutiv şi a celor care-i sînt delegate de conferinţa, consiliul:
a) actionind sub autoritatea conferintei, urmãreşte realizarea programului de lucru aprobat, a bugetului ordinar şi a bugetului operational corespondent, ca şi a celorlalte decizii ale conferintei;
b) recomanda conferintei un barem al contribuţiilor pentru cheltuielile în cadrul bugetului ordinar;
c) prezintã raport conferintei la fiecare sesiune ordinarã asupra activitãţilor consiliului;
d) cere membrilor sa furnizeze informaţii asupra activitãţilor care intereseazã lucrãrile organizaţiei;
e) în conformitate cu deciziile conferintei şi ţinînd seama de evenimentele care se pot produce între sesiunile consiliului sau ale conferintei, autoriza directorul general sa ia mãsurile pe care consiliul le considera necesare pentru a rãspunde situaţiilor neprevãzute, ţinînd în mod corespunzãtor seama de funcţiile şi de resursele financiare ale organizaţiei:
f) dacã postul de director general devine vacant între sesiunile conferintei, desemneazã un director general ad-interim pentru a îndeplini aceasta funcţie pînã la sesiunea ordinarã sau extraordinarã urmãtoare a conferintei;
g) stabileşte ordinea de zi provizorie a conferintei;
h) se achitã de alte funcţii care pot fi necesare pentru realizarea obiectivelor organizaţiei, sub rezerva limitelor stipulate în prezentul act constitutiv.
5. Consiliul adopta regulamentul sau interior.
6. Fiecare membru dispune de un vot în consiliu. Deciziile sînt luate cu majoritatea membrilor prezenţi şi votanti, exceptind cazul unor dispoziţii contrare din prezentul act constitutiv sau din regulamentul interior al consiliului.
7. Consiliul invita orice membru nereprezentat în sinul sau sa participe fãrã drept de vot la deliberãrile sale asupra oricãrei chestiuni care intereseazã în mod special pe respectivul membru.
ART. 10
Comitetul pentru program şi buget
1. Comitetul pentru program şi buget se compune din 27 membri ai organizaţiei, aleşi de cãtre conferinţa, ţinînd seama în mod corespunzãtor de principiul unei reprezentari geografice echitabile. În alegerea membrilor comitetului, conferinţa va respecta urmãtoarea repartiţie a locurilor: cincisprezece membri ai comitetului sînt aleşi dintre statele enumerate în pãrţile A şi C ale anexei nr. I la prezentul act constitutiv, noua dintre statele enumerate în partea B şi trei dintre statele enumerate în partea D. În desemnarea reprezentanţilor lor în comitet, statele vor tine seama de pregãtirea şi experienta personalã a acestora.
2. Membrii comitetului sînt în funcţie începînd de la încheierea sesiunii ordinare a conferintei la care au fost aleşi pînã la încheierea sesiunii ordinare a conferintei ce urmeazã peste 2 ani. Membrii comitetului sînt reeligibili.
3. a) Comitetul tine cel puţin o sesiune pe an. Poate fi convocat în sesiuni suplimentare de directorul general, la cererea consiliului sau a comitetului însuşi.
b) Sesiunile se ţin la sediul organizaţiei, exceptind cazul cînd consiliul decide altfel.
4. Comitetul:
a) îndeplineşte funcţiile care-i sînt încredinţate conform art. 14;
b) pregãteşte, pentru a fi supus consiliului, proiectul baremului contribuţiilor pentru cheltuielile în cadrul bugetului ordinar;
c) îndeplineşte celelalte funcţii pe care i le poate incredinta conferinţa sau consiliul în domeniul financiar;
d) prezintã consiliului, la fiecare dintre sesiunile ordinare ale acestuia, raportul asupra tuturor activitãţilor sale şi supune consiliului, din proprie initiativa, avize sau propuneri privind problemele financiare.
5. Comitetul adopta regulamentul sau interior.
6. Fiecare membru al comitetului dispune de un vot. Deciziile comitetului sînt luate cu majoritate de doua treimi din membrii prezenţi şi votanti.
ART. 11
Secretariatul
1. Secretariatul cuprinde un director general, precum şi directorii generali adjuncţi şi alt personal de care organizaţia poate avea nevoie.
2. Directorul general este numit de conferinţa, la recomandarea consiliului, pentru o perioada de 4 ani. El poate fi numit pentru o a doua perioada de 4 ani, dupã care nu mai este reeligibil.
3. Directorul general este cel mai înalt funcţionar al organizaţiei. Sub rezerva directivelor generale sau speciale ale conferintei sau consiliului, directorul general are responsabilitatea generalã şi puterea de a conduce activitãţile organizaţiei. Sub autoritatea şi sub controlul consiliului, directorul general este responsabil cu angajarea, organizarea şi conducerea personalului.
4. În îndeplinirea sarcinilor lor, directorul general şi personalul nu pot solicita nici accepta instrucţiuni de la nici un guvern sau autoritate exterioarã organizaţiei. Ei trebuie sa se abţinã de la orice act incompatibil cu situaţia lor de funcţionari internationali şi nu sînt rãspunzãtori decît în fata organizaţiei. Fiecare membru se angajeazã sa respecte caracterul exclusiv internaţional al funcţiilor directorului general şi personalului şi sa nu caute sa îi influenteze în executarea sarcinilor lor.
5. Personalul este numit de directorul general, conform regulilor pe care le fixeazã conferinţa, la recomandarea consiliului. Numirile în funcţiile de director general adjunct sînt supuse aprobãrii consiliului. Condiţiile de angajare a personalului sînt conforme, pe cît posibil, celor ale sistemului comun al Naţiunilor Unite. Considerentul dominant în recrutarea şi fixarea condiţiilor de angajare a personalului trebuie sa fie necesitatea de a asigura cele mai înalte nivele de eficienta, competenta şi integritate. Va fi luatã în mod corespunzãtor în consideraţie importanta unei recrutari efectuate pe o baza geograficã larga şi echitabila.
6. Directorul general acţioneazã în aceasta calitate la toate reuniunile conferintei, consiliului şi Comitetului pentru program şi buget şi îndeplineşte orice alte funcţii cu care este însãrcinat de aceste organe. El elaboreazã un raport anual privind activitãţile organizaţiei. În plus, prezintã conferintei sau consiliului, dupã caz, orice alte rapoarte care pot fi solicitate.
CAP. 4
Programul de lucru şi problemele financiare
ART. 12
Cheltuielile delegatiilor
Fiecare membru şi observator suporta cheltuielile propriei sale delegaţii la conferinţa, la consiliu sau la orice alt organ la care participa.
ART. 13
Compozitia bugetelor
1. Organizaţia îşi desfãşoarã activitãţile conform programului de lucru şi bugetelor sale aprobate.
2. Cheltuielile organizaţiei sînt repartizate pe categoriile urmãtoare:
a) cheltuieli finanţate din contribuţii obligatorii (denumite bugetul ordinar); şi
b) cheltuieli finanţate din contribuţii voluntare la organizaţie sau din orice alte resurse care pot fi prevãzute în regulamentul financiar (denumite bugetul operational).
3. Bugetul ordinar prevede cheltuieli pentru administraţie, cercetare şi alte cheltuieli ordinare ale organizaţiei şi cheltuieli pentru alte activitãţi conform celor prevãzute în anexa nr. II.
4. Bugetul operational prevede cheltuieli de asistenta tehnica şi alte activitãţi conexe.
ART. 14
Programul şi bugetele
1. Directorul general stabileşte şi supune consiliului, prin intermediul Comitetului pentru program şi buget, la data specificatã în regulamentul financiar, un proiect de program de lucru pentru exerciţiul financiar urmãtor, ca şi estimarile bugetare corespondente pentru activitãţile finanţate din bugetul ordinar. Directorul general supune totodatã propuneri şi estimari financiare pentru activitãţile finanţate din contribuţii voluntare la organizaţie.
2. Comitetul pentru program şi buget examineazã propunerile directorului general şi prezintã consiliului recomandãrile sale privind programul de lucru propus şi estimarile corespondente referitoare la bugetul ordinar şi bugetul operational. Recomandãrile comitetului sînt adoptate cu majoritate de doua treimi din membrii prezenţi şi votanti.
3. Consiliul examineazã propunerile directorului general concomitent cu recomandãrile Comitetului pentru program şi buget şi adopta programul de lucru, bugetul ordinar şi bugetul operational, cu modificãrile pe care le considera necesare, pentru a le supune conferintei, pentru examinare şi aprobare. Adoptarea necesita o majoritate de doua treimi din membrii prezenţi şi votanti.
4. a) Conferinţa examineazã şi aproba, cu majoritate de doua treimi din membrii prezenţi şi votanti, programul de lucru, ca şi bugetul ordinar şi bugetul operational corespondente care îi sînt supuse de consiliu.
b) Conferinţa poate aduce modificãri la programul de lucru, ca şi la bugetul ordinar şi la bugetul operational corespondente, conform paragrafului 6.
5. Dacã este necesar, estimarile adiţionale sau revizuite relative la bugetul ordinar sau la bugetul operational sînt stabilite şi aprobate conform paragrafelor 1-4 de mai sus şi dispoziţiilor regulamentului financiar.
6. Nici o rezoluţie sau decizie şi nici un amendament avînd incidente financiare, care nu a fost deja examinat conform paragrafelor 2 şi 3, nu poate fi aprobat de conferinţa dacã nu este însoţit de o estimare a incidentelor financiare, pregatita de directorul general. Nici o rezoluţie sau decizie şi nici un amendament pentru care directorul general anticipeaza ca va implica cheltuieli nu poate fi aprobat de conferinţa atît timp pentru program şi buget, apoi consiliul, întrunite în acelaşi timp cu conferinţa, nu vor fi avut posibilitatea sa acţioneze conform paragrafelor 2 şi 3. Consiliul supune deciziile sale conferintei. Aceste rezoluţii decizii şi amendamente sînt aprobate de conferinţa cu majoritate de doua treimi din toţi membrii.
ART. 15
Contribuţii obligatorii
1. Cheltuielile în contul bugetului ordinar sînt suportate de membri dupã repartiţia fixatã conform baremului contribuţiilor decis de conferinţa cu majoritatea de doua treimi din membrii prezenţi şi votanti, la recomandarea consiliului, adoptatã cu majoritatea de doua treimi din membrii prezenţi şi votanti, pe baza unui proiect stabilit de Comitetul pentru program şi buget.
2. Baremul contribuţiilor se inspira pe cît posibil din baremul cel mai recent folosit de Organizaţia Naţiunilor Unite. Contribuţia nici unui membru nu poate depãşi 25% din bugetul ordinar al organizaţiei.
ART. 16
Contribuţii voluntare la organizaţie
Sub rezerva regulamentului financiar al organizaţiei, directorul general poate, în numele organizaţiei, sa accepte contribuţii voluntare la organizaţie - inclusiv donaţii, moşteniri şi subvenţii - din partea guvernelor, organizaţiilor interguvernamentale sau neguvernamentale sau a altor surse neguvernamentale, sub rezerva ca condiţiile puse la aceste contribuţii voluntare sa fie compatibile cu obiectivele şi politica organizaţiei.
ART. 17
Fondul de dezvoltare industriala
Pentru a-şi spori resursele şi întãri capacitatea de a rãspunde cu rapiditate şi suplete necesitãţilor ţãrilor în curs de dezvoltare, organizaţia dispune de un fond de dezvoltare industriala, finanţat din contribuţiile voluntare la organizaţie prevãzute la art. 16 şi din alte resurse care pot fi prevãzute în regulamentul financiar al organizaţiei. Directorul general administreazã fondul de dezvoltare industriala conform directivelor generale care reglementeazã funcţionarea fondului, stabilite de conferinţa sau de consiliu în numele conferintei, şi conform regulamentului financiar al organizaţiei.
CAP. 5
Cooperare şi coordonare
ART. 18
Relaţiile cu Natiunile Unite
Organizaţia este legatã de Natiunile Unite ca una dintre instituţiile specializate prevãzute la art. 57 din Carta Naţiunilor Unite. Orice acord încheiat conform art. 63 al Cartei trebuie aprobat de conferinţa cu majoritate de doua treimi din membrii prezenţi şi votanti, la recomandarea consiliului.
ART. 19
Relaţiile cu alte organizaţii
1. Directorul general poate, cu aprobarea consiliului şi sub rezerva directivelor stabilite de conferinţa:
a) încheia acorduri stabilind relaţii corespunzãtoare cu alte organizaţii din sistemul Naţiunilor Unite şi cu alte organizaţii interguvernamentale sau guvernamentale;
b) stabili relaţii corespunzãtoare cu organizaţii neguvernamentale şi cu altele desfasurind activitãţi înrudite cu cele ale organizaţiei. Cînd stabileşte relaţii de acest gen cu organizaţii naţionale, directorul general consulta guvernele interesate.
2. Sub rezerva acestor acorduri şi relaţii, directorul general poate stabili aranjamente de lucru cu respectivele organizaţii.
CAP. 6
Probleme juridice
ART. 20
Sediul
1. Organizaţia are sediul la Viena. Conferinţa poate schimba sediul cu majoritate de doua treimi din toţi membrii sãi.
2. Organizaţia încheie un acord privind sediul cu guvernul gazda.
ART. 21
Capacitatea juridicã, privilegii şi imunitãţi
1. Organizaţia se bucura pe teritoriul fiecãruia dintre membrii sãi de capacitatea juridicã şi de privilegiile şi imunitãţile care îi sînt necesare pentru a-şi exercita funcţiile şi atinge obiectivele. Reprezentanţii membrilor şi functionarii organizaţiei se bucura de privilegiile şi imunitãţile necesare pentru a-şi exercita în deplina independenta funcţiile în raport cu organizaţia.
2. Capacitatea juridicã, privilegiile şi imunitãţile vizate la paragraful 1 sînt:
a) pe teritoriul oricãrui membru care e parte, în ce priveşte organizaţia, la Convenţia asupra privilegiilor şi imunitãţile instituţiilor specializate, acelea care sînt definite în clauzele tip ale respectivei convenţii, modificate printr-o anexa la aceasta convenţie, aprobatã de consiliu;
b) pe teritoriul oricãrui membru care nu e parte, în ce priveşte organizaţia, la Convenţia asupra privilegiilor şi imunitãţilor instituţiilor specializate, dar care e parte la Convenţia asupra privilegiilor şi imunitãţilor Naţiunilor Unite, acelea care sînt definite în aceasta ultima convenţie, exceptind cazul în care statul respectiv notifica depozitarului, în momentul depunerii instrumentului sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, ca el nu va aplica aceasta ultima convenţie la organizaţie; Convenţia asupra privilegiilor şi imunitãţilor Naţiunilor Unite înceteazã a se aplica organizaţiei la 30 de zile dupã ce respectivul stat a depus notificarea la depozitar;
c) acelea care sînt definite în alte acorduri încheiate de organizaţie.
ART. 22
Reglementarea diferendelor şi cereri de avize consultative
1. a) Orice diferend între doi sau mai mulţi membri privind interpretarea sau aplicarea prezentului act constitutiv, inclusiv a anexelor sale, care nu a fost reglementat pe calea negocierilor, este supus consiliului, exceptind cazul în care pãrţile interesate convin un alt mod de reglementare. Dacã diferendul priveşte în mod special un membru nereprezentat în consiliu, acest membru are dreptul de a fi reprezentat conform unor regii pe care le va adopta consiliul.
b) Dacã diferendul nu a fost reglementat conform paragrafului 1 a) încît sa satisfacã pe oricare dintre pãrţile la diferend, partea respectiva poate supune problema fie
i) dacã pãrţile sînt de acord:
A) Curţii Internaţionale de Justiţie sau
B) unui tribunal arbitral; fie
ii) dacã este altfel unei comisii de conciliere.
Regulile referitoare la procedurile şi funcţionarea tribunalului arbitral şi a comisiei de conciliere sînt enunţate în anexa nr. III a prezentului act constitutiv.
2. Conferinţa şi consiliul sînt, fiecare, autorizate, sub rezerva autorizaţiei Adunãrii generale a Naţiunilor Unite, sa ceara Curţii Internaţionale de Justiţie sa-şi dea un aviz consultativ asupra oricãrei probleme juridice care apare în cadrul activitãţilor organizaţiei.
ART. 23
Amendamente
1. Dupã cea de-a doua sesiune ordinarã a conferintei, oricare membru poate, în orice moment, sa propunã amendamente la prezentul act constitutiv. Textul amendamentelor propuse este comunicat imediat de cãtre directorul general tuturor membrilor şi nu poate fi examinat de cãtre conferinţa decît dupã trecerea unui interval de 90 de zile de la trimiterea respectivului text.
2. Sub rezerva celor prevãzute în paragraful 3, un amendament intra în vigoare şi are forta obligatorie pentru toţi membrii atunci cînd:
a) consiliul l-a recomandat conferintei;
b) a fost aprobat de conferinţa cu majoritate de doua treimi din toţi membrii, şi
e) cele doua treimi din membri au depus la depozitar instrumente de ratificare, acceptare sau aprobare a respectivului amendament.
3. Un amendament privind art. 6, 9, 10, 13, 14 sau 23 sau anexa nr. II intra în vigoare şi are forta obligatorie pentru toţi membrii atunci cînd:
a) consiliul l-a recomandat conferintei cu majoritate de doua treimi din toţi membrii consiliului;
b) este aprobat de conferinţa cu majoritate de doua treimi din toţi membrii, şi
c) trei pãtrimi din membri au depus la depozitar instrumentul de ratificare, acceptare sau aprobare a respectivului amendament.
ART. 24
Semnare, ratificare, acceptare, aprobare şi aderare
1. Prezentul act constitutiv este deschis semnãrii de cãtre toate statele vizate la alin. a) al art. 3, la Ministerul Federal al Afacerilor Externe al Republicii Austria, pînã la 7 octombrie 1979, apoi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York, pînã la data intrãrii în vigoare a respectivului act constitutiv.
2. Prezentul act constitutiv va face obiectul unei ratificãri, acceptãri sau aprobãri de cãtre statele semnatare. Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare ale acestor state vor fi depuse la depozitar.
3. Dupã intrarea în vigoare a prezentului act constitutiv conform paragrafului 1 al art. 25, statele vizate la alin. a) al art. 3 care nu vor fi semnat actul constitutiv, precum şi statele a cãror cerere de admitere va fi fost aprobatã conform alin. b) al respectivului articol, vor putea adera la prezentul act constitutiv depunind un instrument de aderare.
ART. 25
Intrarea în vigoare
1. Prezentul act constitutiv va intra în vigoare atunci cînd cel puţin optzeci de state care vor fi depus instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare vor fi avizat depozitarul ca au cãzut de acord, dupã consultãri între ele, ca prezentul act constitutiv sa între în vigoare.
2. Prezentul act constitutiv va intra în vigoare:
a) pentru statele care au procedat la ratificarea vizata la paragraful 1, la data intrãrii în vigoare prezentului act constitutiv;
b) pentru statele care au depus instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare înaintea intrãrii în vigoare a prezentului act constitutiv, dar care nu au procedat la notificarea vizata la paragraful 1, la data ulterioara la care ele vor fi avizat depozitarul ca prezentul act constitutiv intra în vigoare în ce le priveşte.
c) pentru statele care au depus instrumentul de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare dupã intrarea în vigoare a prezentului act constitutiv, la data respectivei depuneri.
ART. 26
Dispoziţii tranzitorii
1. Depozitarul va convoca prima sesiune a conferintei, care va trebui sa se ţinã în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului act constitutiv.
2. Regulile şi reglementãrile referitoare la organizaţia creata de cãtre Adunarea generalã a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia nr. 2152 (XXI) vor guverna organizaţia şi organele sale pînã cînd acestea vor adopta noi dispoziţii.
ART. 27
Rezerve
Nici o rezerva nu poate fi formulatã cu privire la prezentul act constitutiv.
ART. 28
Depozitarul
1. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite este depozitarul prezentului act constitutiv.
2. Depozitarul avizeazã statele interesate şi pe directorul general asupra tuturor problemelor privind prezentul act constitutiv.
ART. 29
Texte autentice
Textele arab, chinez, englez, francez, rus şi spaniol ale prezentului act constitutiv sînt în mod egal autentice.
ANEXA 1
LISTA STATELOR
1. Dacã un stat care nu este inclus în nici una dintre listele de mai jos devine membru al organizaţiei, conferinţa decide, dupã consultãri corespunzãtoare, în care din aceste liste trebuie inclus.
2. Dupã consultãri corespunzãtoare, conferinţa poate, în orice moment, sa modifice clasificarea unui membru în listele de mai jos.
3. Modificãrile aduse listelor de mai jos conform paragrafelor 1 şi 2 nu sînt considerate drept amendamente la prezentul act constitutiv în sensul dispoziţiilor art. 23.
Listele
(Listele statelor de introdus în prezenta anexa de cãtre depozitar sînt cele stabilite de Adunarea generalã a Naţiunilor Unite, pentru scopul prevãzut la paragraful 4 al secţiunii a II-a a Rezoluţiei sale nr. 2152 (XXI) şi care sînt valabile la data intrãrii în vigoare a prezentului act constitutiv).
ANEXA 2
BUGETUL ORDINAR
A. 1. Cheltuielile de administraţie, cercetare şi alte cheltuieli ordinare ale organizaţiei sînt considerate ca incluzind:
a) cheltuielile privind consilierii interregionali şi regionali;
b) cheltuielile privind serviciile consultative pe termen scurt furnizate de personalul organizaţiei;
c) cheltuielile privind reuniunile, inclusiv reuniunilor tehnice, prevãzute în programul de lucru finanţat din bugetul ordinar al organizaţiei;
d) cheltuielile de sustinere a programelor, rezultate din proiectele de asistenta tehnica, în mãsura în care aceste cheltuieli nu sînt rambursate organizaţiei de cãtre sursa de finanţare a respectivelor proiecte.
2. Propunerile concrete conforme dispoziţiilor de mai sus sînt aplicate dupã examinarea de cãtre Comitetul pentru program şi buget, adoptarea de cãtre consiliu şi aprobarea de cãtre conferinţa conform art 14.
B. Pentru a îmbunãtãţi eficienta programului de lucru al organizaţiei în domeniul dezvoltãrii industriale, bugetul ordinar finanţeazã, de asemenea, alte activitãţi finanţate pînã atunci din cap. 15 al bugetului ordinar al Naţiunilor Unite, pînã la nivelul de 6% din totalul bugetului ordinar. Aceste activitãţi sînt destinate intaririi contribuţiei organizaţiei la sistemul de dezvoltare al Naţiunilor Unite, ţinînd seama de importanta utilizãrii mecanismului de programare pe tari al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare care este subordonat consimtamintului ţãrilor interesate drept cadru de referinta pentru aceste activitãţi.
ANEXA 3
REGULI RELATIVE LA TRIBUNALELE ARBITRALE ŞI LA COMISIILE DE CONCILIERE
Exceptind cazul în care membrii pãrţi la un diferend care nu a fost reglementat conform dispoziţiilor paragrafului 1 a) al art. 22 şi care a fost supus unui tribunal arbitral conform dispoziţiilor paragrafului 1 b) i) B) al art. 22 sau unei comisii de conciliere conform dispoziţiilor paragrafului 1 b) ii) nu decid altfel, regulile privind procedurile şi funcţionarea respectivelor tribunale sînt urmãtoarele:
1. Deschiderea procedurii
Înaintea expirãrii unui interval de 3 luni de la data la care consiliul a terminat examinarea unui diferend care i-a fost supus conform dispoziţiilor paragrafului 1 a) al art. 22 sau, dacã acesta nu a terminat examinarea, înaintea expirãrii intervalului de 18 luni de la data supunerii diferendului, toate pãrţile la diferend pot sa notifice în 21 de luni de la respectiva supunere, directorului general, ca doresc sa supunã respectivul diferend unui tribunal arbitral, sau oricare din aceste pãrţi poate notifica directorului general ca doreşte sa supunã diferendul unei comisii de conciliere. Dacã pãrţile au convenit asupra unui alt mod de reglementare, notificarea poate fi facuta în termen de 3 luni de la terminarea acestei proceduri speciale.
2. Stabilirea tribunalului sau a comisiei
a) Pãrţile la diferend numesc în unanimitate, dupã caz, 3 arbitri sau 3 conciliatori şi desemneazã pe unul dintre ei în funcţia de preşedinte al tribunalului sau al comisiei.
b) Dacã în termen de 3 luni de la notificarea prevãzutã la paragraful 1 de mai sus, unu sau mai mulţi membri ai tribunalului sau ai comisiei nu au fost numiţi, secretarul general al Naţiunilor Unite numeşte, la cererea oricãreia dintre pãrţi, în termen de 3 luni de la respectiva cerere, membrii încã nenumiti, inclusiv preşedintele.
c) Dacã un loc devine vacant în tribunal sau în comisie, el este ocupat într-un interval de o luna, conform alin. a), sau ulterior, conform alin. b).
3. Proceduri şi funcţionare
a) Tribunalul sau comisia îşi fixeazã propriul regulament interior. Toate deciziile privind orice problema de procedura şi de fond pot fi luate cu majoritatea membrilor.
b) Membrii tribunalului sau ai comisiei sînt remuneraţi conform regulamentului financiar al organizaţiei. Directorul general furnizeazã serviciile de secretariat necesare, în consultare cu preşedintele tribunalului sau al comisiei.
Toate cheltuielile tribunalului sau ale comisiei şi membrilor, dar nu şi ale pãrţilor la diferend, sînt suportate de organizaţie.
4. Sentinţe şi rapoarte
a) Tribunalul arbitral îşi închide procedura printr-o sentinta, care este obligatorie pentru toate pãrţile.
b) Comisia de conciliere îşi încheie procedura printr-un raport pe care-l comunica tuturor pãrţilor la diferend şi care conţine recomandãri de care pãrţile respective vor tine seama în cel mai înalt grad.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
