Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ACORDUL-CADRU din 14 decembrie 2022 de parteneriat şi cooperare globală dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Regatul Thailandei, pe de altă parte
EMITENT: Act Internaţional PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1156 bis din 12 decembrie 2025
──────────
Ratificat prin LEGEA nr. 218 din 11 decembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1156 din 12 decembrie 2025.
──────────
UNIUNEA EUROPEANĂ, denumită în continuare "UE",
şi
REGATUL BELGIEI,
REPUBLICA BULGARIA,
REPUBLICA CEHĂ,
REGATUL DANEMARCEI,
REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA,
REPUBLICA ESTONIA,
IRLANDA,
REPUBLICA ELENĂ,
REGATUL SPANIEI,
REPUBLICA FRANCEZĂ,
REPUBLICA CROAŢIA,
REPUBLICA ITALIANĂ,
REPUBLICA CIPRU,
REPUBLICA LETONIA,
REPUBLICA LITUANIA,
MARELE DUCAT AL LUXEMBURGULUI,
UNGARIA,
REPUBLICA MALTA,
REGATUL ŢĂRILOR DE JOS,
REPUBLICA AUSTRIA,
REPUBLICA POLONĂ,
REPUBLICA PORTUGHEZĂ,
ROMÂNIA,
REPUBLICA SLOVENIA,
REPUBLICA SLOVACĂ,
REPUBLICA FINLANDA,
REGATUL SUEDIEI,
state membre ale Uniunii Europene, denumite în continuare "statele membre",
pe de o parte,
şi
REGATUL THAILANDEI, denumit în continuare "Thailanda",
pe de altă parte,
denumite în continuare "părţile",
AVÂND ÎN VEDERE relaţiile tradiţionale de prietenie dintre părţi, precum şi legăturile istorice, politice şi economice strânse care le unesc,
ACORDÂND o importanţă deosebită caracterului amplu al relaţiilor lor reciproce,
REAFIRMÂNDU-ŞI ataşamentul faţă de principiile democratice şi drepturile omului şi libertăţile fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 10 decembrie 1948, şi în alte instrumente internaţionale relevante în domeniul drepturilor omului,
REAFIRMÂNDU-ŞI ataşamentul faţă de principiile statului de drept şi ale bunei guvernanţe, precum şi dorinţa de a promova progresul economic şi social pentru popoarele lor, ţinând seama de cerinţele de protecţie a mediului şi de principiile dezvoltării durabile, precum şi de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată prin Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 70/1 din 25 septembrie 2015,
RECUNOSCÂND statutul Thailandei de ţară în curs de dezvoltare şi ţinând seama de nivelul de dezvoltare al fiecărei părţi,
RECUNOSCÂND necesitatea de a promova conceptele şi obiectivele de neproliferare şi dezarmare prin intermediul instrumentelor internaţionale şi regionale relevante pentru a contracara pericolul reprezentat de armele de distrugere în masă (ADM). Adoptarea prin consens a Rezoluţiei 1540 (2004) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (CSONU) evidenţiază angajamentul întregii comunităţi internaţionale de a combate proliferarea acestor arme. La 12 decembrie 2003, Consiliul European a adoptat Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, iar Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 17 noiembrie 2003, o politică a UE de integrare a politicilor de neproliferare în relaţiile UE cu ţările terţe. Thailanda, în calitatea sa de ţară membră a Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), este membră semnatară fondatoare a Tratatului privind o zonă fără arme nucleare în Asia de Sud-Est, care a fost semnat la Bangkok la 15 decembrie 1995,
ÎNTRUCÂT părţile recunosc legăturile dintre dezarmare, controlul armelor, pace şi securitate şi dezvoltare şi constată că o cooperare mai strânsă între părţi în ceea ce priveşte promovarea punerii în aplicare a instrumentelor internaţionale relevante poate conduce la progrese în direcţia realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU şi a creării unei lumi mai sigure,
ÎNTRUCÂT părţile consideră terorismul drept o ameninţare la adresa securităţii mondiale şi doresc să îşi intensifice dialogul şi cooperarea în lupta împotriva terorismului, în conformitate cu rezoluţiile relevante ale CSONU, în special cu Rezoluţia 1373 (2001) a CSONU, părţile reafirmă faptul că respectarea drepturilor omului pentru toţi şi a statului de drept reprezintă baza fundamentală a luptei împotriva terorismului,
REAFIRMÂND faptul că cele mai grave infracţiuni care preocupă comunitatea internaţională în ansamblu nu trebuie lăsate nepedepsite, iar urmărirea penală eficace a acestora trebuie asigurată prin luarea de măsuri naţionale şi prin intensificarea colaborării pe plan global,
REAFIRMÂNDU-ŞI hotărârea de a combate infracţiunile grave care preocupă comunitatea internaţională,
RECUNOSCÂND importanţa Acordului de cooperare dintre Comunitatea Economică Europeană şi Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore şi Thailanda, ţări membre ale Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est, semnat la Kuala Lumpur la 7 martie 1980, şi a protocoalelor de aderare ulterioare,
RECUNOSCÂND importanţa consolidării relaţiilor existente între părţi, în vederea intensificării cooperării dintre acestea, precum şi dorinţa lor comună de a-şi consolida, aprofunda şi diversifica relaţiile în domenii de interes reciproc pe baza respectării suveranităţii, a egalităţii, a nediscriminării, a mediului natural şi în avantajul lor reciproc,
RECUNOSCÂND că părţile împărtăşesc aspiraţia comună de a avea economii eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, favorabile incluziunii, inovatoare, cu emisii nete egale cu zero şi verzi şi că schimbul de experienţă în contextul punerii în aplicare a politicilor lor interne poate asigura un rezultat mai bun al acestor politici şi poate accelera atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU,
EXPRIMÂNDU-ŞI angajamentul deplin de a promova dezvoltarea durabilă în toate dimensiunile sale, inclusiv protecţia mediului şi cooperarea eficace pentru combaterea schimbărilor climatice şi punerea în aplicare efectivă a Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), adoptată la Rio de Janeiro la 9 mai 1992, şi a Acordului de la Paris, adoptat la Paris la 12 decembrie 2015, precum şi promovarea şi punerea în aplicare eficace a standardelor sociale şi de muncă recunoscute la nivel internaţional,
VEGHIND, în această privinţă, ca nimeni să nu fie lăsat în urmă,
SUBLINIIND importanţa aprofundării relaţiilor şi a cooperării în domenii precum migraţia,
CONFIRMÂNDU-ŞI dorinţa de a intensifica cooperarea dintre părţi, în deplină armonie cu activităţile întreprinse în cadrele regionale, pe baza valorilor comune şi a avantajului reciproc,
RECUNOSCÂND importanţa pe care părţile o acordă principiilor şi normelor care reglementează comerţul internaţional, astfel cum sunt prevăzute, în special în Acordul de la Marrakesh privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), întocmit la Marrakesh la 15 aprilie 1994, precum şi necesităţii de a le aplica în mod transparent şi nediscriminatoriu,
LUÂND ACT de faptul că, dacă părţile ar decide, în cadrul prezentului acord, să încheie acorduri specifice în domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei, care ar urma să fie încheiate de către UE în temeiul titlului V din partea a treia a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, dispoziţiile unor astfel de acorduri specifice viitoare nu ar fi obligatorii pentru Irlanda, cu excepţia cazului în care UE, în acelaşi timp cu Irlanda în ceea ce priveşte relaţiile lor bilaterale anterioare, ar notifica Thailandei faptul că Irlandei îi revin obligaţii în temeiul acestor viitoare acorduri specifice ca parte a UE, în conformitate cu Protocolul nr. 21 privind poziţia Irlandei cu privire la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. De asemenea, orice măsuri interne ulterioare ale UE care ar urma să fie adoptate în temeiul titlului menţionat anterior pentru a pune în aplicare prezentul acord nu ar fi obligatorii pentru Irlanda decât dacă aceasta ar notifica faptul că doreşte să participe la măsurile respective sau le acceptă în conformitate cu Protocolul nr. 21.
LUÂND ACT, DE ASEMENEA, de faptul că astfel de acorduri specifice viitoare sau astfel de măsuri interne ulterioare ale UE ar intra sub incidenţa Protocolului nr. 22 privind poziţia Danemarcei, anexat la tratatele respective,
CONVIN CU PRIVIRE LA URMĂTOARELE DISPOZIŢII:
TITLUL I
NATURA ŞI DOMENIUL DE APLICARE
ART. 1
Principii generale
(1) Respectarea principiilor democratice şi a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în Declaraţia universală a drepturilor omului şi în alte instrumente internaţionale relevante referitoare la drepturile omului, şi respectarea principiului statului de drept stau la baza politicilor interne şi internaţionale ale părţilor şi constituie un element esenţial al prezentului acord.
(2) Părţile îşi confirmă angajamentul de a promova dezvoltarea durabilă în toate dimensiunile sale, de a coopera în ceea ce priveşte abordarea provocărilor legate de schimbările climatice şi de globalizare şi de a contribui la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.
(3) Părţile îşi reafirmă angajamentul faţă de Declaraţia de la Paris privind eficacitatea ajutorului, adoptată în 2005, şi convin să consolideze cooperarea în vederea îmbunătăţirii în continuare a rezultatelor obţinute în domeniul dezvoltării.
(4) Părţile îşi reafirmă ataşamentul faţă de principiile bunei guvernanţe şi faţă de lupta împotriva corupţiei, ţinând seama în special de obligaţiile internaţionale care le revin.
(5) Părţile sunt de acord ca activităţile de cooperare desfăşurate în temeiul prezentului acord să ţină seama de nevoile şi de capacităţile fiecărei părţi.
ART. 2
Obiectivele cooperării
Având în vedere parteneriatul lor istoric solid, părţile convin să aibă o relaţie orientată spre viitor, cu o perspectivă mai structurată şi mai strategică, bazată pe valori comune şi chestiuni de interes reciproc şi se angajează să poarte un dialog cuprinzător şi să promoveze în continuare cooperarea între ele în toate sectoarele de interes comun. Eforturile lor vor viza, în special:
(a) promovarea cooperării, pe o bază bilaterală şi multilaterală, în cadrul tuturor forurilor şi organizaţiilor regionale şi internaţionale relevante implicate în domeniile care fac obiectul prezentului acord;
(b) instituirea unei cooperări cu privire la combaterea proliferării ADM;
(c) iniţierea unui dialog cu privire la infracţiunile grave care preocupă comunitatea internaţională;
(d) instituirea unei cooperări cu privire la combaterea terorismului şi a criminalităţii transfrontaliere;
(e) asigurarea condiţiilor pentru intensificarea şi dezvoltarea comerţului şi a investiţiilor între părţi în avantajul lor reciproc şi promovarea acestor obiective, asigurând în acelaşi timp respectarea principiilor şi a normelor OMC şi în aşa fel încât acest lucru să contribuie la atingerea obiectivului dezvoltării durabile şi să promoveze lanţuri de aprovizionare durabile şi practici comerciale responsabile;
(f) instituirea unei cooperări în toate domeniile de interes reciproc care ţin de comerţ şi investiţii, în vederea promovării punerii în aplicare a principiilor şi normelor OMC, a facilitării fluxurilor comerciale şi investiţionale durabile şi a prevenirii şi a înlăturării obstacolelor din calea comerţului şi a investiţiilor, în concordanţă şi în complementaritate cu iniţiativele în derulare şi viitoare ale UE-ASEAN şi contribuind la acestea şi la dezvoltarea durabilă;
(g) instituirea unei cooperări în domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei, inclusiv al statului de drept şi al cooperării judiciare şi juridice, al protecţiei datelor cu caracter personal, al migraţiei, al combaterii spălării banilor, criminalităţii organizate şi drogurilor ilicite;
(h) instituirea unei cooperări în toate celelalte sectoare de interes reciproc, în special politica macroeconomică şi instituţiile financiare, planificarea dezvoltării, buna guvernanţă în domeniul fiscal, combaterea corupţiei, responsabilitatea socială a întreprinderilor, politica industrială şi microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii (MIMM), societatea informaţională, ştiinţa, tehnologia şi inovarea, economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, economia circulară şi verde, bioeconomia, schimbările climatice, energia, transporturile, cercetarea şi dezvoltarea, educaţia şi formarea, cultura, turismul, drepturile omului, egalitatea de gen, mediul şi resursele naturale, agricultura şi dezvoltarea rurală, sănătatea, statisticile, societatea bazată pe cunoaştere, siguranţa alimentară, aspectele fitosanitare şi veterinare, ocuparea forţei de muncă şi afacerile sociale;
(i) sporirea participării părţilor la programele de cooperare subregionale, regionale şi trilaterale deschise participării celeilalte părţi;
(j) consolidarea rolului şi a profilului părţilor în regiunile celeilalte părţi prin diferite mijloace, inclusiv prin schimburi culturale, prin utilizarea tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC) şi prin educaţie;
(k) promovarea înţelegerii interumane prin cooperare între diferite entităţi neguvernamentale precum grupurile de reflecţie, universităţile, societatea civilă şi mass-media, sub formă de seminare, conferinţe, interacţiuni între tineri, exerciţii în spaţiul cibernetic, programe de formare, schimburi şi alte activităţi.
ART. 3
Armele de distrugere în masă
(1) Părţile consideră că proliferarea ADM şi a vectorilor purtători ai acestora, atât în cazul actorilor statali, cât şi al celor nestatali, reprezintă una dintre cele mai grave ameninţări la adresa stabilităţii şi a securităţii internaţionale. Părţile convin, prin urmare, să coopereze şi să contribuie la combaterea proliferării ADM şi a vectorilor purtători ai acestora prin respectarea în totalitate şi punerea în aplicare la nivel naţional a obligaţiilor existente care le revin în temeiul tratatelor şi al acordurilor internaţionale privind dezarmarea şi neproliferarea şi al altor obligaţii internaţionale relevante încheiate sub egida ONU, inclusiv în temeiul rezoluţiilor CSONU. Părţile convin că această dispoziţie constituie un element esenţial al prezentului acord.
(2) Mai mult, părţile convin să coopereze şi să contribuie la combaterea proliferării ADM şi a vectorilor purtători ai acestora şi să promoveze punerea în aplicare a instrumentelor internaţionale privind dezarmarea prin:
(a) luarea de măsuri pentru a deveni parte la toate celelalte instrumente internaţionale relevante şi pentru a le pune în aplicare pe deplin;
(b) în conformitate cu obligaţiile lor internaţionale respective, sporirea eficacităţii controalelor naţionale ale exporturilor şi controlul exporturilor şi al tranzitului de mărfuri legate de ADM, inclusiv controlul utilizării finale a tehnologiilor cu dublă utilizare în ceea ce priveşte ADM, după caz, cu mijloace eficace de asigurare a respectării actelor cu putere de lege sau a normelor administrative, inclusiv sancţiuni eficace şi măsuri preventive pentru încălcarea controlului exporturilor, inclusiv, în special, prin cooperare şi consolidarea capacităţilor;
(c) promovarea punerii în aplicare depline şi efective a Tratatului cu privire la neproliferarea armelor nucleare (TNP), semnat la Londra, Moscova şi Washington D.C. la 1 iulie 1968, ca piatră de temelie a regimului mondial de neproliferare şi dezarmare nucleară şi ca element important în dezvoltarea aplicaţiilor energiei nucleare în scopuri paşnice, a Convenţiei cu privire la interzicerea perfecţionării, producţiei şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi la distrugerea lor (BTWC), semnată la Londra, Moscova şi Washington D.C. la 10 aprilie 1972, şi a Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii şi stocării armelor chimice şi distrugerea acestora (CWC), semnată la Paris şi New York la 13 ianuarie 1993.
(3) Părţile convin să instituie un dialog regulat care să însoţească şi să consolideze elementele menţionate la alineatul (2) literele (a)-(c). Un astfel de dialog poate să aibă loc la nivel regional.
ART. 4
Armele de calibru mic şi armamentul uşor şi alte arme convenţionale
(1) Părţile recunosc că fabricarea, transferul şi circulaţia ilicite de arme de calibru mic şi armament uşor, inclusiv muniţia aferentă, precum şi acumularea excesivă, gestionarea şi securitatea insuficientă a stocurilor şi răspândirea necontrolată a armelor de calibru mic şi a armamentului uşor, care au o gamă largă de consecinţe umanitare şi socioeconomice, continuă să reprezinte o ameninţare gravă la adresa păcii şi a securităţii internaţionale, precum şi a dezvoltării durabile la nivel individual, local, naţional, regional şi internaţional.
(2) Părţile convin să respecte şi să pună în aplicare pe deplin obligaţiile care le revin în vederea combaterii comerţului ilicit cu arme de calibru mic şi armament uşor, inclusiv a comerţului cu muniţia aferentă, în temeiul acordurilor internaţionale şi al rezoluţiilor CSONU în vigoare, precum şi angajamentele pe care şi le-au asumat în cadrul altor instrumente internaţionale aplicabile în acest domeniu, cum ar fi Programul de acţiune al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru prevenirea, combaterea şi eradicarea comerţului ilicit cu arme de calibru mic şi armament uşor sub toate aspectele sale, adoptat de către Adunarea Generală a ONU la 20 iulie 2001.
(3) Părţile recunosc importanţa sistemelor interne de control pentru transferul de arme convenţionale, în conformitate cu obligaţiile lor internaţionale şi cu obiectul şi scopul Tratatului privind comerţul cu arme adoptat prin Rezoluţia Adunării Generale a ONU nr. 67/234B din 2 aprilie 2013. Părţile recunosc importanţa aplicării acestor controale într-un mod responsabil, pentru a contribui astfel la pacea, securitatea şi stabilitatea pe plan internaţional şi regional, la reducerea suferinţei umane, precum şi la prevenirea deturnării armelor convenţionale. Părţile convin să îşi consolideze dialogul şi cooperarea în domeniul controlului exporturilor.
(4) Părţile convin să îşi intensifice cooperarea şi să urmărească coordonarea, complementaritatea şi sinergia eforturilor lor legate de prevenirea şi eradicarea comerţului ilicit cu arme de calibru mic şi armament uşor şi a transferurilor de arme convenţionale şi a sistemelor naţionale de control al importurilor şi exporturilor de arme convenţionale.
ART. 5
Infracţiuni grave care preocupă comunitatea internaţională
Părţile reafirmă faptul că cele mai grave infracţiuni care preocupă comunitatea internaţională în ansamblul său nu trebuie să rămână nepedepsite şi că trebuie să se asigure urmărirea lor penală prin adoptarea de măsuri la nivel naţional sau internaţional, după caz, şi prin consolidarea cooperării internaţionale în conformitate cu actele lor cu putere de lege şi normele lor administrative.
ART. 6
Cooperarea în materie de prevenire şi combatere a terorismului
(1) Părţile reafirmă importanţa combaterii terorismului cu respectarea deplină a statului de drept, a dreptului internaţional, în special a Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, semnată la San Francisco la 26 iunie 1945, precum şi a rezoluţiilor relevante ale CSONU, a dreptului drepturilor omului şi a dreptului internaţional umanitar. În acest cadru şi ţinând seama de Strategia globală a ONU de combatere a terorismului cuprinsă în Rezoluţia nr. 60/288 a Adunării Generale a ONU din 8 septembrie 2006, astfel cum a fost revizuită ulterior, precum şi de Declaraţia comună ASEAN-UE privind cooperarea în vederea combaterii terorismului, adoptată la 28 ianuarie 2003, părţile convin să coopereze în ceea ce priveşte prevenirea şi eliminarea terorismului sub toate formele şi manifestările sale.
(2) Părţile procedează astfel, în special:
(a) în contextul punerii în aplicare depline a Rezoluţiilor CSONU 1267 (1999), 1373 (2001), 1822 (2008), 2242 (2015), 2396 (2017) şi 2462 (2019), precum şi a altor rezoluţii, convenţii şi instrumente internaţionale relevante ale ONU;
(b) prin schimbul de informaţii cu privire la grupările teroriste, terorişti şi reţelele lor de sprijin, în conformitate cu dreptul internaţional şi cu actele lor cu putere de lege şi normele lor administrative;
(c) prin cooperarea cu privire la mijloacele, inclusiv echipamentele, şi metodele utilizate pentru combaterea terorismului, inclusiv în domeniile tehnice şi în materie de formare, precum şi prin schimbul de experienţă referitor la prevenirea terorismului şi la recrutare;
(d) prin acţiuni de cooperare menite să consolideze consensul internaţional cu privire la lupta împotriva terorismului şi a finanţării terorismului, precum şi împotriva utilizării inadecvate a tehnologiei informaţiei în scopuri teroriste, precum şi prin măsuri în vederea ajungerii la un acord cu privire la Convenţia generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind terorismul internaţional, care să completeze instrumentele ONU existente şi alte instrumente internaţionale aplicabile în domeniul combaterii terorismului;
(e) prin schimbul de cele mai bune practici în domeniul protecţiei drepturilor omului în lupta împotriva terorismului.
TITLUL II
COOPERAREA BILATERALĂ, REGIONALĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ
ART. 7
Cooperarea în cadrul organizaţiilor regionale şi internaţionale
(1) Părţile se angajează să coopereze şi să facă schimb de opinii în cadrul forurilor şi al organizaţiilor regionale şi internaţionale, în special în cadrul ONU şi al organizaţiilor şi agenţiilor sale specializate, inclusiv al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), al relaţiilor de dialog ASEAN-UE, în special în contextul Parteneriatului strategic ASEAN-UE, al Forumului regional ASEAN (ARF) şi al Reuniunii Asia-Europa (ASEM), dar nu numai.
(2) Părţile se angajează să coopereze şi să facă schimb de opinii cu privire la aspecte economice şi alte aspecte conexe în cadrul forurilor şi al organizaţiilor regionale şi internaţionale, inclusiv, printre altele, ASEM, Conferinţa ONU pentru Comerţ şi Dezvoltare, OMC şi Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale.
ART. 8
Cooperarea bilaterală şi regională
(1) Pentru fiecare domeniu de dialog şi de cooperare din cadrul prezentului acord şi acordând totodată o atenţie corespunzătoare aspectelor care ţin de cooperarea bilaterală, părţile vor conveni să desfăşoare activităţile în cauză la nivel bilateral sau regional sau prin combinarea ambelor cadre. În alegerea cadrului de cooperare adecvat, părţile vor urmări ca acesta să aibă un impact maxim asupra tuturor părţilor interesate şi să asigure o mai mare implicare a acestora, precum şi să utilizeze optim resursele disponibile, ţinând seama de fezabilitatea politică şi instituţională şi asigurând coerenţa cu alte activităţi în care sunt angrenaţi UE şi membrii ASEAN.
(2) Dacă este cazul, părţile pot să decidă extinderea sprijinului financiar pentru a include activităţile de cooperare în domeniile care fac obiectul prezentului acord sau care au legătură cu acesta, în conformitate cu procedurile şi resursele lor financiare. Această cooperare poate include în special organizarea de programe de formare, de ateliere şi seminare, schimburi de experţi, studii şi alte acţiuni convenite de către părţi.
TITLUL III
COOPERAREA ÎN DOMENIUL COMERŢULUI ŞI AL INVESTIŢIILOR
ART. 9
Principii generale
(1) Părţile se angajează într-un dialog pe teme comerciale şi conexe, la nivel bilateral şi multilateral, în vederea consolidării relaţiilor comerciale bilaterale şi a dezvoltării în continuare a sistemului de schimburi comerciale multilaterale, în aşa fel încât acesta să contribuie la atingerea obiectivului dezvoltării durabile.
(2) Părţile se angajează să promoveze dezvoltarea şi diversificarea până la cel mai înalt nivel posibil şi în avantajul lor reciproc a schimburilor comerciale reciproce, în conformitate cu principiile şi normele OMC. Părţile se angajează să obţină condiţii îmbunătăţite de acces pe piaţă prin adoptarea de măsuri de îmbunătăţire a transparenţei, ţinând seama de activitatea desfăşurată de organizaţiile internaţionale în acest domeniu.
(3) Părţile se informează reciproc cu privire la evoluţia politicilor comerciale şi a politicilor conexe, cum ar fi politica agricolă, politica privind siguranţa alimentară, măsurile netarifare, politica în domeniul protecţiei consumatorilor şi politica de mediu, inclusiv gestionarea deşeurilor.
(4) Părţile încurajează dialogul şi cooperarea în vederea dezvoltării relaţiilor lor comerciale şi investiţionale, inclusiv a rezolvării, printre altele, a problemelor comerciale care ţin de domeniile menţionate la articolele 10-19 din prezentul acord.
ART. 10
Chestiuni sanitare şi fitosanitare
(1) Părţile cooperează în domeniul siguranţei alimentelor şi al chestiunilor sanitare şi fitosanitare în vederea protejării vieţii sau a sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor pe teritoriul părţilor.
(2) Părţile discută şi fac schimb de informaţii cu privire la măsurile adoptate de fiecare în parte, astfel cum sunt definite în Acordul OMC privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare, care a intrat în vigoare odată cu instituirea OMC la 1 ianuarie 1995, inclusiv standardele Convenţiei internaţionale pentru protecţia plantelor, semnată la Roma la 6 decembrie 1951, ale Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor şi ale Comisiei Codex Alimentarius.
(3) Părţile convin să coopereze în vederea consolidării capacităţilor cu privire la chestiunile sanitare şi fitosanitare. Acest proces de consolidare a capacităţilor se realizează în funcţie de necesităţile fiecărei părţi şi are ca obiectiv acordarea de asistenţă oricăreia dintre părţi în procesul de asigurare a conformităţii cu cadrul juridic al celeilalte părţi.
(4) Părţile stabilesc în timp util un dialog cu privire la chestiunile sanitare şi fitosanitare, la cererea oricăreia dintre părţi, în vederea analizării acestor chestiuni şi a altor aspecte conexe urgente.
(5) Părţile desemnează puncte de contact pentru comunicarea cu privire la chestiunile prevăzute la prezentul articol.
(6) Părţile acordă o importanţă deosebită cooperării în domeniul sanitar şi fitosanitar.
ART. 11
Sisteme alimentare durabile
(1) Părţile cooperează pentru promovarea tranziţiei mondiale către sisteme alimentare durabile.
(2) Părţile promovează dialogul, activităţile de consolidare a capacităţilor şi cooperarea strânsă în chestiuni de interes reciproc pentru a susţine dezvoltarea unor sisteme alimentare durabile, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Printre aceste chestiuni se numără:
(a) reducerea impactului sistemelor alimentare asupra mediului şi a climei;
(b) dezvoltarea de sisteme agricole şi alimentare durabile de-a lungul tuturor etapelor lanţului alimentar, incluzând agroecologia, producţia ecologică, reducerea utilizării pesticidelor şi a riscurilor asociate acestora, bunăstarea animalelor şi rezistenţa la antimicrobiene;
(c) reducerea pierderilor alimentare şi a risipei de alimente de-a lungul întregului lanţ alimentar;
(d) lupta împotriva fraudei alimentare.
(3) Părţile desemnează puncte de contact pentru comunicarea cu privire la chestiunile prevăzute la prezentul articol.
(4) Părţile acordă o importanţă deosebită cooperării în domeniul sistemelor alimentare durabile.
ART. 12
Bariere tehnice în calea comerţului
(1) Părţile promovează aplicarea standardelor internaţionale şi schemele internaţionale de acreditare şi schimbă informaţii referitoare la standardele, reglementările tehnice şi procedurile de evaluare a conformităţii, inclusiv în cadrul Acordului OMC privind barierele tehnice în calea comerţului (BTC), care a intrat în vigoare odată cu instituirea OMC la 1 ianuarie 1995.
(2) Părţile îşi consolidează cooperarea în domeniul standardelor, al reglementărilor tehnice şi al procedurilor de evaluare a conformităţii, inclusiv prin consolidarea capacităţilor tehnice şi prin cooperarea în vederea respectării măsurilor BTC.
(3) Părţile desemnează un punct de contact care să coordoneze schimbul de informaţii şi cooperarea în conformitate cu prezentul articol, precum şi să faciliteze eforturile de cooperare în materie de reglementare între părţi.
ART. 13
Cooperarea vamală şi facilitarea comerţului
(1) Părţile fac schimb de experienţă şi examinează posibilităţile de simplificare a procedurilor de import, export şi a altor proceduri vamale, de sporire a transparenţei reglementărilor comerciale şi de dezvoltare a cooperării vamale, inclusiv a unor mecanisme eficace de asistenţă administrativă reciprocă. Părţile cooperează în vederea facilitării punerii în aplicare a Acordului OMC privind facilitarea comerţului, care a intrat în vigoare la 22 februarie 2017. Părţile vor acorda o atenţie deosebită sporirii dimensiunii de securitate a comerţului internaţional, inclusiv a serviciilor de transport, precum şi asigurării unei abordări echilibrate între facilitarea comerţului, eficienţa controalelor şi combaterea fraudei şi a neregulilor vamale.
(2) Fără a aduce atingere altor forme de cooperare prevăzute în prezentul acord, părţile îşi exprimă dorinţa de a examina în viitor posibilitatea încheierii unui protocol privind cooperarea în domeniul vamal, inclusiv privind asistenţa reciprocă, în cadrul instituţional stabilit prin prezentul acord.
ART. 14
Antidumping
(1) Părţile îşi reafirmă drepturile şi obligaţiile care le revin în temeiul articolului VI din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT) din 1994 şi al Acordului OMC privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994, în special a articolului 15.
(2) Părţile acordă o importanţă deosebită cooperării în domeniul antidumping.
ART. 15
Investiţii
Părţile încurajează un flux mai mare de investiţii prin dezvoltarea unui mediu atractiv şi favorabil pentru investiţii reciproce prin intermediul unui dialog susţinut, menit să consolideze înţelegerea şi cooperarea în domeniul investiţiilor, să exploreze mecanismele administrative de facilitare a fluxurilor de investiţii şi să promoveze o politică de transparenţă, deschidere şi nediscriminare faţă de investitori, în conformitate cu actele lor cu putere de lege şi cu normele lor administrative.
ART. 16
Politica în domeniul concurenţei
(1) Părţile promovează instituirea şi aplicarea efectivă a unor norme în materie de concurenţă, precum şi diseminarea de informaţii în vederea promovării transparenţei şi a securităţii juridice pentru întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea pe pieţele lor, în conformitate cu actele lor cu putere de lege şi cu normele lor administrative.
(2) Ambele părţi se angajează să coopereze în domeniile convenite de comun acord pentru a îmbunătăţi înţelegerea reciprocă a legislaţiei şi a politicilor celeilalte părţi în domeniul concurenţei.
ART. 17
Servicii
Părţile stabilesc un dialog susţinut, ce urmăreşte în special asigurarea schimbului de informaţii cu privire la cadrele lor respective de reglementare, promovarea accesului reciproc la pieţe, promovarea accesului la sursele de capital şi de tehnologie, precum şi promovarea comerţului în domeniul serviciilor între cele două regiuni şi, de asemenea, pe pieţele ţărilor terţe.
ART. 18
Drepturile de proprietate intelectuală
(1) Părţile fac schimb de informaţii şi de experienţă pe teme precum practica, promovarea, diseminarea, raţionalizarea, gestionarea, protejarea şi aplicarea eficace a drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), prevenirea încălcării acestor drepturi, lupta împotriva contrafacerii şi a pirateriei, în special prin intermediul cooperării vamale şi al altor forme adecvate de cooperare şi prin consolidarea protejării acestor drepturi, astfel cum au convenit părţile. În conformitate cu actele lor cu putere de lege şi cu normele lor administrative şi în conformitate cu acordurile internaţionale relevante la care sunt parte, părţile vor coopera în special în ceea ce priveşte asigurarea respectării DPI şi protecţia brevetelor, a indicaţiilor geografice, a mărcilor comerciale, a drepturilor de autor şi a desenelor şi modelelor industriale, precum şi în ceea ce priveşte protecţia soiurilor de plante.
(2) Părţile îşi acordă reciproc asistenţă tehnică în domeniul DPI şi sprijin reciproc în vederea îmbunătăţirii protecţiei, asigurării respectării, utilizării şi comercializării drepturilor de proprietate intelectuală pe baza experienţei europene şi în vederea îmbunătăţirii diseminării cunoştinţelor în acest domeniu.
(3) Părţile recunosc importanţa Declaraţiei de la Doha referitoare la Acordul privind aspectele legate de comerţ ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS) şi la sănătatea publică, adoptată la Doha la 14 noiembrie 2001, şi îşi reafirmă angajamentul faţă de respectarea acesteia. Părţile respectă şi contribuie la punerea în aplicare a Deciziei Consiliului general al OMC din 30 august 2003 cu privire la punctul 6 din Declaraţia de la Doha referitoare la Acordul TRIPS şi la sănătatea publică, precum şi a Protocolului de modificare a Acordului TRIPS, adoptat la Geneva la 6 decembrie 2005.
ART. 19
Comerţul digital
(1) Părţile fac schimb de informaţii cu privire la aspectele legate de reglementare în contextul comerţului digital, în conformitate cu actele lor cu putere de lege şi cu normele lor administrative, care abordează următoarele aspecte:
(a) recunoaşterea şi facilitarea serviciilor electronice interoperabile de încredere şi autentificare;
(b) tratamentul comunicărilor de marketing direct;
(c) protecţia consumatorilor;
(d) alte aspecte relevante pentru dezvoltarea comerţului digital.
(2) Recunoscând caracterul global al comerţului digital, părţile afirmă importanţa participării active în cadrul forurilor multilaterale în vederea promovării dezvoltării comerţului digital.
TITLUL IV
COOPERAREA ÎN DOMENIUL LIBERTĂŢII, SECURITĂŢII ŞI JUSTIŢIEI
ART. 20
Statul de drept
(1) În cadrul cooperării lor în temeiul prezentului titlu, părţile acordă o importanţă deosebită promovării statului de drept şi asigurării accesului egal la justiţie pentru toţi. Ţinând cont de avantajul lor reciproc, părţile cooperează pe deplin cu privire la funcţionarea eficace a instituţiilor din domeniul asigurării respectării legii şi al administrării justiţiei.
(2) Cooperarea dintre părţi va include, de asemenea un schimb de informaţii cu privire la sistemele juridice şi la legislaţie.
ART. 21
Egalitatea de gen şi capacitarea femeilor şi a fetelor
(1) Părţile recunosc necesitatea egalităţii de gen şi a capacitării tuturor femeilor şi fetelor ca obiectiv de sine stătător, precum şi ca motor al democraţiei, al dezvoltării durabile şi favorabile incluziunii, al păcii şi securităţii.
(2) Părţile cooperează pentru a promova egalitatea de gen, exercitarea deplină a tuturor drepturilor omului de către femei şi fete şi capacitarea acestora, precum şi pentru a asigura integrarea perspectivelor de gen în punerea în aplicare a prezentului acord.
(3) Părţile fac schimb de bune practici şi explorează noi programe de cooperare şi potenţiale sinergii între politicile şi programele lor în materie de gen, în conformitate cu standardele şi angajamentele internaţionale aplicabile părţilor, cum ar fi Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 18 decembrie 1979, Declaraţia de la Beijing şi Platforma de acţiune, adoptate în cadrul celei de a 4-a Conferinţe mondiale privind femeile de la Beijing din 15 septembrie 1995, Programul de acţiune al Conferinţei Internaţionale pentru Populaţie şi Dezvoltare şi rezultatele conferinţelor sale de revizuire, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă şi Rezoluţia 1325 (2000) a CSONU, precum şi rezoluţiile sale ulterioare privind femeile, pacea şi securitatea.
ART. 22
Protecţia datelor cu caracter personal şi a vieţii private
(1) Părţile convin să coopereze în vederea atingerii unui nivel ridicat de protecţie a datelor cu caracter personal şi a vieţii private şi a asigurării eficace a respectării acestora, în conformitate cu obligaţiile care le revin în temeiul dreptului internaţional al drepturilor omului şi al altor instrumente juridice internaţionale în acest domeniu, acţionând astfel în direcţia facilitării fluxului de date cu caracter personal între părţi ca element-cheie al dezvoltării în continuare a schimburilor comerciale şi a cooperării în materie de asigurare a respectării legii, în conformitate cu actele cu putere de lege şi normele administrative ale părţilor.
(2) Cooperarea privind protecţia datelor cu caracter personal şi a vieţii private include, printre altele, acordarea de asistenţă tehnică şi juridică sub forma schimbului de informaţii şi de bune practici, formare şi expertiză, precum şi promovarea cooperării în materie de asigurare a respectării normelor de către autorităţile de supraveghere respective ale părţilor, inclusiv în cadrul forurilor multilaterale.
ART. 23
Cooperarea judiciară şi juridică
(1) Părţile consolidează cooperarea existentă în materie de asistenţă judiciară reciprocă şi extrădare pe baza acordurilor internaţionale relevante care sunt obligatorii pentru ele. După caz, părţile consolidează mecanismele existente şi iau în considerare dezvoltarea de noi mecanisme pentru a facilita cooperarea internaţională în acest domeniu, în special printr-o colaborare mai strânsă cu alte reţele internaţionale relevante de cooperare juridică.
(2) Părţile se angajează să dezvolte cooperarea judiciară în materie civilă şi comercială, în special în ceea ce priveşte punerea în aplicare a obligaţiilor care le revin în temeiul convenţiilor multilaterale privind cooperarea judiciară în materie civilă, inclusiv al convenţiilor Conferinţei de la Haga de Drept Internaţional Privat.
(3) Părţile cooperează pentru a promova transmiterea sigură şi eficientă a actelor judiciare relevante şi obţinerea de probe şi audieri prin videoconferinţă, după caz, precum şi protejarea datelor cu caracter personal, în scopul cooperării judiciare internaţionale.
ART. 24
Protecţia consulară
Părţile convin să organizeze schimburi periodice pentru a facilita şi mai mult furnizarea de protecţie consulară şi pentru a coordona eforturile privind asistenţa consulară, în special în perioade de criză.
ART. 25
Cooperarea în domeniul migraţiei
(1) Părţile reafirmă importanţa unui dialog cuprinzător cu privire la toate aspectele legate de migraţie, inclusiv migraţia legală, în conformitate cu competenţele UE şi cele naţionale, gestionarea fluxurilor migratorii în ceea ce priveşte migraţia ilegală, cauzele profunde ale migraţiei ilegale, protecţia internaţională, precum şi prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, a introducerii ilegale de migranţi şi a traficului de persoane.
(2) Părţile cooperează, pe o bază reciproc acceptabilă şi într-o manieră holistică, în conformitate cu obligaţiile internaţionale ale părţilor, precum şi cu actele lor cu putere de lege şi cu normele lor administrative în vigoare. Cooperarea se va axa, printre altele, pe următoarele aspecte:
(a) abordarea cauzelor profunde ale migraţiei ilegale;
(b) elaborarea de norme şi practici menite să ofere protecţie internaţională persoanelor care au nevoie de aceasta în conformitate cu dreptul internaţional, asigurând în acelaşi timp respectarea principiilor nereturnării, umanităţii, solidarităţii şi cooperării internaţionale şi partajării sarcinilor şi responsabilităţii;
(c) normele referitoare la admitere, precum şi drepturile şi statutul persoanelor admise în conformitate cu respectivele norme, tratamentul echitabil al persoanelor aflate în situaţie de şedere legală şi care nu sunt resortisanţi ai statului respectiv, educaţia şi formarea profesională, măsurile de combatere a rasismului şi a xenofobiei;
(d) instituirea unei politici eficace şi preventive de combatere a migraţiei ilegale, a introducerii ilegale de migranţi şi a traficului de persoane, în conformitate cu Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate (UNTOC), adoptată prin Rezoluţia nr. 55/25 a Adunării Generale a ONU din 15 noiembrie 2000 şi protocoalele la aceasta care au intrat în vigoare pentru părţi, inclusiv modalităţile de combatere a reţelelor de persoane care introduc ilegal migranţi, de subminare a reţelelor infracţionale implicate în traficul de persoane şi de protejare a victimelor acestui tip de trafic;
(e) returnarea, preferabil voluntară, în condiţii sigure, umane şi demne a persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală, inclusiv promovarea returnării voluntare şi durabile a acestora, precum şi readmiterea acestor persoane, în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol;
(f) chestiunile identificate ca fiind de interes comun în domeniul vizelor şi al securităţii documentelor de călătorie;
(g) chestiunile identificate ca fiind de interes comun în domeniul gestionării frontierelor.
(3) În cadrul cooperării care vizează prevenirea şi ţinerea sub control a migraţiei ilegale, părţile, fără a aduce atingere necesităţii protejării victimelor traficului de persoane, convin asupra următoarelor:
(a) Thailanda readmite orice resortisant al său care nu îndeplineşte sau nu mai îndeplineşte condiţiile în vigoare privind intrarea, prezenţa sau şederea pe teritoriul unui stat membru, la cererea acestuia din urmă, fără alte formalităţi şi fără întârzieri nejustificate;
(b) fiecare stat membru readmite orice resortisant al său care nu îndeplineşte sau nu mai îndeplineşte condiţiile în vigoare privind intrarea, prezenţa sau şederea pe teritoriul Thailandei, la cererea acesteia din urmă, fără alte formalităţi şi fără întârzieri nejustificate;
(c) statele membre şi Thailanda eliberează documente de călătorie în acest scop. În cazul în care nu sunt prezentate documente sau alte dovezi ale cetăţeniei, reprezentanţele diplomatice şi consulare competente ale statului membru în cauză sau ale Thailandei, la cererea Thailandei sau a statului membru în cauză, cooperează pe deplin pentru a stabili fără întârziere dovada cetăţeniei.
(4) În cadrul consultărilor privind aspectele legate de migraţie, părţile convin să iniţieze un dialog privind readmisia, care, la cererea oricăreia dintre părţi, poate conduce, în cazul în care condiţiile o permit, la încheierea unui acord de readmisie, inclusiv cu privire la utilizarea documentului de călătorie al UE*1. Părţile pot avea, de asemenea, în vedere iniţierea unui dialog privind facilitarea circulaţiei persoanelor, care, la cererea oricăreia dintre părţi, poate conduce, în cazul în care condiţiile o permit, la încheierea unui acord privind facilitarea eliberării vizelor pentru cetăţenii statelor membre şi ai Thailandei.
*1 Regulamentul (UE) 2016/1953 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind instituirea unui document european de călătorie pentru returnarea resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală şi de abrogare a Recomandării Consiliului din 30 noiembrie 1994 (JO L 311, 17.11.2016, p. 13), inclusiv eventualele modificări ulterioare.
ART. 26
Cooperarea umanitară
Părţile se angajează să coopereze în continuare cu privire la toate aspectele legate de cooperarea şi asistenţa umanitară, inclusiv cu privire la persoanele strămutate şi sprijinul pentru consolidarea capacităţilor funcţionarilor care se ocupă de persoanele strămutate în regiunile lor respective. Părţile cooperează pe o bază reciproc acceptabilă şi de la caz la caz, în conformitate cu standardele internaţionale aplicabile părţilor şi cu principiile umanitare ale umanităţii, imparţialităţii, independenţei şi neutralităţii. Aceste eforturi trebuie să ţină seama în continuare de o perspectivă şi o înţelegere cuprinzătoare a cauzelor profunde ale strămutării şi să aibă în vedere căutarea unor soluţii durabile. Părţile se angajează să consolideze legătura dintre domeniul umanitar şi cel al dezvoltării.
ART. 27
Combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei
Părţile convin să coopereze pentru combaterea criminalităţii organizate transnaţionale, a criminalităţii economice şi financiare, a criminalităţii grave*2 şi a corupţiei, precum şi pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor. O astfel de cooperare vizează în special punerea în aplicare şi promovarea standardelor şi a instrumentelor juridice internaţionale relevante la care au aderat părţile, cum ar fi UNTOC şi protocoalele sale adiţionale şi Convenţia ONU împotriva corupţiei, adoptată prin Rezoluţia nr. 58/4 a Adunării Generale a ONU din 31 octombrie 2003.
*2 Astfel cum este definită la articolul 2b din UNTOC.
ART. 28
Cooperarea în materie de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului
(1) Părţile convin asupra necesităţii de a acţiona şi de a coopera în vederea prevenirii şi a combaterii în mod eficace, în conformitate cu actele lor cu putere de lege şi normele lor administrative, a utilizării abuzive a sistemelor lor financiare în scopul spălării banilor şi al finanţării terorismului.
(2) Părţile convin să coopereze în vederea elaborării şi a punerii în aplicare de acte cu putere de lege, norme administrative şi reglementări pentru combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului, în conformitate cu standardele elaborate de organismele internaţionale active în respectivul domeniu, cum ar fi Grupul de Acţiune Financiară Internaţională.
(3) Cooperarea în temeiul prezentului articol vizează, de asemenea, promovarea schimburilor de informaţii relevante în conformitate cu actele lor cu putere de lege şi cu normele lor administrative.
ART. 29
Cooperarea în domeniul politicii în materie de droguri
(1) Părţile cooperează, în conformitate cu actele lor cu putere de lege şi cu normele lor administrative, pentru a asigura o abordare cuprinzătoare, bazată pe dovezi, echilibrată şi integrată, printr-o cooperare şi coordonare eficace între autorităţile competente, inclusiv cele din sectoarele sănătăţii, justiţiei şi afacerilor interne şi din alte sectoare relevante, cu scopul de a reduce oferta şi traficul de droguri ilicite şi cererea de astfel de droguri, precum şi impactul acestor droguri asupra consumatorilor de droguri şi a societăţii în general, şi de a dezvolta o politică de prevenire mai eficace în materie de droguri şi de a preveni deturnarea precursorilor, inclusiv a "precursorilor de sinteză", utilizaţi pentru fabricarea ilicită de stupefiante şi substanţe psihotrope şi de noi substanţe psihoactive.
(2) Părţile convin cu privire la modalităţile de cooperare în vederea atingerii obiectivelor menţionate la alineatul (1). Acţiunile se bazează pe principiile stabilite de comun acord în convenţiile ONU privind controlul drogurilor şi pe toate angajamentele internaţionale privind controlul drogurilor asumate de părţile respective.
(3) Cooperarea dintre părţi în domeniul politicii în materie de droguri cuprinde, printre altele, asistenţă tehnică şi administrativă, formarea personalului, cercetarea în materie de droguri, schimbul de informaţii şi de experienţă privind utilizarea tehnologiei informaţiei în domeniul controlului drogurilor, precum şi privind abordările inovatoare cu privire la politica în materie de droguri, cooperarea judiciară şi în materie de asigurare a respectării legii, precum şi prevenirea deturnării precursorilor, inclusiv a "precursorilor de sinteză", utilizaţi pentru fabricarea ilicită de stupefiante şi substanţe psihotrope şi de noi substanţe psihoactive. Părţile pot conveni să includă şi alte domenii, cum ar fi schimbul de bune practici sau de informaţii privind prevenirea, tratarea, reabilitarea, reducerea efectelor nocive şi monitorizarea toxicomaniei, medicamentele de substituţie a drogurilor, precum şi măsuri suplimentare de consolidare a cooperării în domeniul controlului precursorilor de droguri, al criminalisticii, al investigaţiilor financiare legate de droguri şi al dezvoltării alternative.
TITLUL V
COOPERAREA ÎN ALTE SECTOARE
ART. 30
Drepturile omului
(1) Părţile convin să coopereze pentru promovarea şi apărarea drepturilor omului pe baza principiului consimţământului şi respectului reciproc. Părţile promovează un dialog regulat consistent şi amplu privind drepturile omului.
(2) Cooperarea în domeniul drepturilor omului poate să includă, printre altele:
(a) consolidarea capacităţilor referitoare la punerea în aplicare a instrumentelor internaţionale privind drepturile omului aplicabile părţilor şi consolidarea punerii în aplicare a planurilor de acţiune privind drepturile omului;
(b) promovarea dialogului şi a schimburilor de contacte şi de informaţii privind drepturile omului;
(c) consolidarea cooperării constructive între părţi în cadrul organismelor ONU pentru drepturile omului.
(3) Părţile cooperează în ceea ce priveşte consolidarea principiilor democratice, a statului de drept şi a bunei guvernanţe. Această cooperare poate include:
(a) consolidarea cooperării dintre instituţiile naţionale şi regionale competente în domeniul drepturilor omului, al statului de drept şi al bunei guvernanţe;
(b) colaborarea şi coordonarea în vederea consolidării principiilor democratice, a drepturilor omului şi a statului de drept, inclusiv egalitatea în faţa legii, accesul persoanelor la asistenţă judiciară eficace şi dreptul la un proces echitabil, respectarea garanţiilor procedurale şi accesul la justiţie, în conformitate cu obligaţiile care le revin în temeiul dreptului internaţional al drepturilor omului.
ART. 31
Cooperarea în sectorul financiar
Părţile convin să promoveze cooperarea dintre instituţiile financiare, în funcţie de necesităţile lor şi în cadrul programelor, al actelor lor cu putere de lege şi al normelor lor administrative.
ART. 32
Dialogul în domeniul politicii macroeconomice
Părţile convin să consolideze dialogul dintre autorităţile lor şi să coopereze în ceea ce priveşte schimbul de experienţă privind politicile macroeconomice, în special în domeniile integrării economice.
ART. 33
Buna guvernanţă în domeniul fiscal
În vederea consolidării şi a dezvoltării activităţilor economice, ţinând seama totodată de necesitatea dezvoltării unui cadru de reglementare adecvat, părţile recunosc şi se angajează să pună în aplicare principiile bunei guvernanţe în domeniul fiscal, inclusiv standardele globale privind transparenţa fiscală şi schimbul de informaţii, impozitarea echitabilă şi standardele minime împotriva erodării bazei impozabile şi a transferului profiturilor. Părţile vor promova buna guvernanţă în chestiuni fiscale, vor îmbunătăţi cooperarea internaţională în domeniul fiscal, vor elabora măsuri pentru punerea în aplicare eficace a principiilor respective şi vor facilita colectarea veniturilor fiscale în scopul prevenirii evaziunii fiscale şi a evitării obligaţiilor fiscale.
ART. 34
Cooperarea în domeniul politicii industriale şi al MIMM-urilor
Ţinând seama de politicile şi obiectivele lor economice respective, părţile convin să promoveze cooperarea în materie de politică industrială care sprijină activităţile productive favorabile incluziunii, durabile şi orientate spre dezvoltare, crearea de locuri de muncă decente, antreprenoriatul, creativitatea şi inovarea, precum şi rezilienţa lanţului de aprovizionare şi accesul la finanţare în toate domeniile considerate adecvate, în vederea îmbunătăţirii formalizării şi a accesului la pieţele internaţionale, a competitivităţii şi a creşterii MIMM-lor, printre altele prin:
(a) schimbul de informaţii şi de experienţă în ceea ce priveşte crearea condiţiilor-cadru pentru îmbunătăţirea competitivităţii MIMM-urilor;
(b) promovarea contactelor între operatorii economici, încurajarea investiţiilor comune şi crearea de întreprinderi comune şi de reţele informatice în special prin programele orizontale existente ale UE şi stimularea, îndeosebi, a transferurilor de tehnologie şi de expertiză între parteneri;
(c) furnizarea de informaţii şi stimularea inovării, precum şi schimbul de bune practici privind accesul la finanţare şi la pieţe;
(d) sprijinirea consolidării capacităţilor pentru MIMM-uri, pentru a permite o integrare mai lină a acestora în economia globală şi în lanţurile de aprovizionare globale;
(e) facilitarea şi sprijinirea activităţilor iniţiate de MIMM-urile părţilor;
(f) promovarea responsabilităţii şi a răspunderii sociale a întreprinderilor şi încurajarea practicilor comerciale responsabile, inclusiv a consumului şi a producţiei durabile.
ART. 35
Facilitarea cooperării între întreprinderi
Părţile facilitează şi sprijină activităţile relevante stabilite de sectoarele lor private.
ART. 36
Cooperarea în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor
(1) Părţile, recunoscând că tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) constituie un element- cheie al vieţii moderne, de importanţă vitală pentru dezvoltarea economică şi socială, convin să facă schimb de opinii cu privire la politicile lor respective în acest domeniu, în vederea promovării dezvoltării economice şi sociale şi a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
(2) Cooperarea în acest domeniu se axează, printre altele, pe:
(a) participarea la diferite dialoguri regionale cu privire la diverse aspecte ale societăţii informaţionale, în special cu privire la politicile şi reglementările în domeniul comunicaţiilor electronice, inclusiv serviciul universal, acordarea de licenţe şi autorizaţii generale, protecţia datelor cu caracter personal, precum şi independenţa şi eficienţa autorităţilor de reglementare;
(b) interconectivitatea şi interoperabilitatea reţelelor şi a serviciilor de cercetare ale părţilor şi a celor din Asia de Sud-Est;
(c) standardizarea şi diseminarea noilor TIC;
(d) promovarea cooperării între părţi în materie de cercetare în domeniul TIC;
(e) proiecte comune de cercetare în domeniul TIC, în special prin intermediul programelor-cadru de cercetare ale UE; inclusiv cooperarea dintre părţi în special în domeniile e-guvernării, aplicaţiilor mobile, animaţiei şi multimedia;
(f) aspectele de securitate şi/sau aspectele TIC, inclusiv promovarea siguranţei online, combaterea criminalităţii informatice, a dezinformării şi a utilizării abuzive a tehnologiei informaţiei şi a tuturor formelor de mass-media electronică.
(3) Sub rezerva actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale părţilor, se încurajează cooperarea între întreprinderi.
(4) Părţile cooperează în domeniul securităţii cibernetice prin schimbul de informaţii privind strategiile, politicile şi bunele practici, în conformitate cu actelor lor cu putere de lege şi a normelor lor administrative şi cu obligaţiile lor internaţionale.
(5) Părţile promovează schimbul de informaţii privind securitatea cibernetică în domeniile educaţiei şi formării, iniţiativele de sensibilizare, utilizarea standardelor şi a specificaţiilor lor tehnice respective în scopul gestionării riscurilor în materie de securitate cibernetică şi a securităţii cibernetice a produselor şi serviciilor TIC, inclusiv certificarea securităţii cibernetice, precum şi politicile de cercetare şi dezvoltare conexe.
ART. 37
Cooperarea în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării
(1) Părţile convin să coopereze în toate domeniile ştiinţei, tehnologiei şi inovării pe teme de interes reciproc, ţinând seama de politicile lor respective. Cooperarea respectivă va consolida sprijinul acordat iniţiativelor multilaterale şi regionale în domeniul cercetării şi inovării pentru a oferi noi soluţii la provocările ecologice, digitale, din domeniul sănătăţii, social şi al inovării. Vor fi necesare acţiuni comune în special pentru a preveni viitoarele crize sanitare globale, îndeosebi bolile infecţioase emergente, precum şi pentru un angajament comun de a construi o lume mai sănătoasă, mai sigură, mai echitabilă şi mai durabilă. Domeniile de cooperare pot include, printre altele, găsirea de soluţii la provocările la scară mondială, cum ar fi schimbările climatice, criza biodiversităţii, poluarea, epuizarea resurselor sau bolile infecţioase, inclusiv în situaţii de criză, precum şi soluţii care să fie favorabile tranziţiei verzi şi celei digitale. Iniţiativele ar trebui să ilustreze spiritul de lider pe plan mondial al părţilor în ceea ce priveşte ambiţiile asumate în materie de climă şi mediu.
(2) Cooperarea în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării are drept scop:
(a) promovarea continuităţii programelor ştiinţifice, tehnologice şi de inovare şi sprijinirea dezvoltării economice, a unei societăţi bazate pe cunoaştere, a calităţii vieţii şi a unui mediu durabil;
(b) încurajarea schimburilor de informaţii şi de know-how în ştiinţă, tehnologie şi inovare, în special cu privire la punerea în aplicare a politicilor şi a programelor;
(c) promovarea unor relaţii de durată între comunităţile ştiinţifice, centrele de cercetare, universităţile şi industriile părţilor;
(d) promovarea dezvoltării resurselor umane;
(e) promovarea cercetării comune în domeniul cooperării ştiinţifice şi tehnologice şi promovarea accesului echitabil la rezultatele cercetării, a parteneriatului în vederea obţinerii de rezultate şi a responsabilităţii comune asupra acestor rezultate, în conformitate cu normele DPI, precum şi cu valorile şi principiile comune şi cu condiţiile-cadru convenite.
(3) Cooperarea în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării ia forma unor proiecte şi schimburi reciproce în domeniul cercetării, a unor întâlniri între cercetători şi a unor programe de formare destinate oamenilor de ştiinţă prin programe de mobilitate internaţională, asigurând astfel diseminarea optimă a rezultatelor cercetării. Orice drepturi de proprietate intelectuală care rezultă din cercetarea şi activităţile comune aparţin în egală măsură părţilor, în conformitate cu condiţiile convenite de comun acord.
(4) În cadrul cooperării în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării, părţile promovează participarea reciprocă a agenţiilor lor guvernamentale, a instituţiilor lor de învăţământ superior, a centrelor lor de cercetare şi a sectoarelor lor de producţie, în special a MIMM-lor.
(5) Părţile convin să depună toate eforturile pentru o spori sensibilizarea publicului cu privire la posibilităţile oferite de programele lor de cooperare ştiinţifică, tehnologică şi în materie de inovare.
ART. 38
Schimbări climatice
(1) Părţile consideră că schimbările climatice reprezintă o ameninţare existenţială la adresa umanităţii şi îşi reafirmă angajamentul de a consolida răspunsul la nivel mondial la această ameninţare. Părţile îşi reafirmă angajamentul de a atinge obiectivele şi scopurile CCONUSC şi ale Acordului de la Paris. În consecinţă, fiecare parte pune în aplicare în mod eficace CCONUSC şi Acordul de la Paris.
(2) Părţile urmăresc să consolideze răspunsul mondial la schimbările climatice şi impactul acestuia. De asemenea, părţile îşi consolidează cooperarea în materie de politici astfel încât să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice şi la adaptarea la efectele negative ale acestora, inclusiv la creşterea nivelului mării, şi să îşi orienteze economiile, inclusiv fluxurile financiare, către o dezvoltare cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră şi rezilientă la schimbările climatice, în conformitate cu Acordul de la Paris.
(3) Cooperarea în domeniul schimbărilor climatice are drept scop:
(a) consolidarea capacităţii de a aborda provocările legate de schimbările climatice, pe baza nevoilor naţionale şi ca răspuns la acestea;
(b) consolidarea capacităţilor în ceea ce priveşte punerea în aplicare a contribuţiilor stabilite la nivel naţional şi a planului naţional de adaptare, precum şi a altor măsuri de atenuare în domenii de interes reciproc, pentru a sprijini creşterea durabilă şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon;
(c) promovarea cooperării şi a dialogului privind finanţarea acţiunilor climatice şi privind dezvoltarea mecanismelor financiare de abordare a schimbărilor climatice, inclusiv prin implicarea sectorului privat;
(d) adaptarea la impactul negativ al schimbărilor climatice, inclusiv integrarea măsurilor de adaptare în strategiile şi planurile de dezvoltare ale părţilor, la toate nivelurile;
(e) promovarea cooperării privind activităţile de cercetare şi dezvoltare şi tehnologiile de atenuare şi adaptare;
(f) promovarea sensibilizării, inclusiv în rândul populaţiilor celor mai vulnerabile şi al celor care trăiesc în zone vulnerabile, facilitarea participării publicului ca răspuns la schimbările climatice şi integrarea în această privinţă a unei analize a implicaţiilor de gen ale schimbărilor climatice;
(g) promovarea cooperării şi a dialogului privind dezvoltarea instrumentelor economice în vederea abordării schimbărilor climatice, cum ar fi tarifarea carbonului şi alte instrumente, după caz;
(h) promovarea dezvoltării strategiilor de reducere şi gestionare a riscurilor de dezastre, inclusiv pentru zonele şi comunităţile vulnerabile.
ART. 39
Energie
(1) Părţile se angajează să consolideze cooperarea în sectorul energetic în vederea:
(a) asigurării accesului universal la servicii energetice abordabile ca preţ, fiabile şi durabile, precum şi în vederea sporirii substanţiale a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic mondial;
(b) dezvoltării unor forme noi, durabile, inovatoare şi regenerabile de energie, incluzând biocombustibilii şi biomasa, energia eoliană, solară şi geotermală, precum şi producerea de energie hidroelectrică, ţinând seama totodată de importanţa diversificării surselor de aprovizionare cu energie pentru consolidarea securităţii energetice;
(c) sprijinirii elaborării de politici care să conducă la o mai mare competitivitate a surselor de energie regenerabile;
(d) utilizării raţionale a energiei şi îmbunătăţirii eficienţei energetice atât la nivelul ofertei, cât şi la nivelul cererii prin promovarea eficienţei energetice în producţia, transportul, distribuţia şi utilizarea finală a energiei;
(e) promovării cooperării în domeniul tehnologiei energetice curate, inclusiv prin cooperarea în domeniul cercetării, în special în ceea ce priveşte energia din surse regenerabile, stocarea energiei şi decarbonizarea utilizării combustibililor fosili;
(f) promovării generării de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care să contribuie la tranziţia către o energie curată, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris;
(g) consolidării capacităţilor şi promovării investiţiilor în infrastructurile energetice şi în tehnologiile energetice curate, ţinând seama de principiul transparenţei;
(h) promovării concurenţei şi unui climat favorabil investiţiilor pe piaţa energiei.
(2) Pentru atingerea acestor obiective, părţile convin să promoveze contactele şi activităţile comune de cercetare în beneficiul reciproc, inclusiv prin cooperarea regională în domeniul energetic. Întrucât Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă şi Acordul de la Paris constituie cadrul general care ghidează parteneriatul, părţile iau act de necesitatea de a aborda legăturile dintre accesul abordabil ca preţ la servicii energetice curate şi dezvoltarea durabilă. Aceste activităţi pot fi promovate, printre altele, în cooperare cu Iniţiativa UE în domeniul energiei.
ART. 40
Transporturi
(1) Părţile se angajează să coopereze în sectoarele relevante ale politicii în domeniul transporturilor în vederea promovării transportului durabil, precum şi a unei infrastructuri de calitate, fiabile, durabile şi reziliente, inclusiv a unei infrastructuri regionale şi transfrontaliere, în conformitate cu standardele şi principiile internaţionale relevante aplicabile ambelor părţi, a îmbunătăţirii circulaţiei mărfurilor şi a pasagerilor, a sprijinirii dezvoltării economice şi a bunăstării umane, cu accent pe accesul echitabil şi la preţuri abordabile pentru toţi, a promovării siguranţei şi securităţii maritime şi aeriene, a promovării protecţiei mediului şi a sporirii eficienţei sistemelor lor de transport.
(2) Cooperarea dintre părţi în domeniul transporturilor urmăreşte să promoveze:
(a) schimbul de informaţii cu privire la politicile şi practicile lor în domeniul transporturilor, în special în ceea ce priveşte sistemele de transport urban şi public sigure, abordabile ca preţ, accesibile şi durabile pentru toţi, acordând o atenţie deosebită nevoilor persoanelor aflate în situaţii vulnerabile (inclusiv femeile, copiii, persoanele cu handicap şi persoanele în vârstă), transportului terestru, transportului maritim, transportului aerian, logisticii transporturilor şi interconectării şi interoperabilităţii reţelelor de transport multimodal;
(b) utilizarea civilă a sistemelor globale de navigaţie prin satelit, punându-se accentul pe aspectele de interes reciproc în materie de reglementare, dezvoltare industrială şi dezvoltare a pieţei; în acest sens, se va lua în considerare utilizarea sistemului european global de navigaţie prin satelit pentru a asigura beneficii maxime pentru ambele părţi;
(c) un dialog care vizează îmbunătăţirea siguranţei aviaţiei, a reţelelor şi a operaţiunilor de infrastructură de transport aerian pentru o circulaţie rapidă, eficientă, durabilă, în condiţii de siguranţă şi securitate a persoanelor şi a mărfurilor, precum şi examinarea posibilităţilor de dezvoltare în continuare a relaţiilor în domeniul transportului aerian; cooperarea în domeniul aviaţiei civile ar trebui să fie promovată în continuare.
(d) un dialog în sectorul serviciilor de transport maritim în domeniile de interes reciproc, vizând în special:
(i) facilitarea eliminării tuturor obstacolelor care ar putea împiedica dezvoltarea comerţului maritim şi cooperarea în această privinţă, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor în care se desfăşoară operaţiunile de transport maritim de mărfuri între porturile părţilor;
(ii) furnizarea de acces nerestricţionat la transportul internaţional şi transfrontalier în contul terţilor pe baze comerciale;
(iii) sporirea competitivităţii sectorului transportului maritim al părţilor; şi
(iv) acordarea unui tratament nediscriminatoriu navelor care arborează pavilionul unui stat membru sau, respectiv, al Thailandei ori care sunt exploatate de resortisanţi sau societăţi ale celeilalte părţi în raport cu tratamentul acordat propriilor nave în ceea ce priveşte accesul la porturi, servicii auxiliare şi servicii portuare, inclusiv rolul transportului maritim în dezvoltarea unui lanţ de transport eficient;
(e) punerea în aplicare a standardelor în materie de securitate, siguranţă şi prevenire şi reducere a poluării marine, în special în ceea ce priveşte transportul maritim, în conformitate cu convenţiile internaţionale aplicabile părţilor, inclusiv cooperarea în cadrul forurilor internaţionale corespunzătoare, menită să asigure o respectare mai bună a aplicării reglementărilor internaţionale.
ART. 41
Turism
(1) Pe baza orientărilor internaţionale relevante pentru turismul durabil, părţile urmăresc să îmbunătăţească schimbul de informaţii şi să stabilească cele mai bune practici pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a turismului durabil, care să creeze locuri de muncă şi să promoveze cultura şi produsele locale, precum şi să promoveze dezvoltarea de instrumente de monitorizare a impactului turismului durabil asupra dezvoltării durabile.
(2) Părţile convin să dezvolte cooperarea privind protejarea şi maximizarea potenţialului patrimoniului natural şi cultural, prin atenuarea efectelor negative ale turismului, în special exploatarea persoanelor, mai ales a copiilor, sub orice formă, prin respectarea faunei, a florei, a biodiversităţii şi a ecosistemelor şi prin consolidarea contribuţiei pozitive a industriei turismului la dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale, printre altele prin dezvoltarea turismului durabil, respectând totodată integritatea şi interesele comunităţilor locale şi tradiţionale şi îmbunătăţind programele de formare în domeniul industriei turismului.
ART. 42
Educaţie şi cultură
(1) Părţile convin să promoveze cooperarea în domeniul educaţiei şi al culturii, cu respectarea deplină a diversităţii fiecărei părţi, cu scopul de a asigura o mai bună înţelegere şi cunoaştere reciprocă a culturilor şi a limbilor lor respective.
(2) Părţile se angajează să ia măsurile corespunzătoare pentru a promova contribuţia educaţiei şi a culturii la formarea în domeniul dezvoltării durabile şi la schimburile culturale şi să desfăşoare iniţiative comune în respectivele domenii, inclusiv prin organizarea în comun de evenimente culturale. În această privinţă, părţile convin, de asemenea, să sprijine în continuare activităţile Fundaţiei Asia-Europa.
(3) Părţile convin să coopereze îndeaproape în cadrul forurilor internaţionale relevante, cum ar fi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), pentru a îmbunătăţi conservarea patrimoniului cultural material şi imaterial, în special în contextul Convenţiei privind protecţia patrimoniului cultural şi natural mondial, adoptată de Conferinţa generală a UNESCO la 16 noiembrie 1972, şi al Convenţiei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată de Conferinţa generală a UNESCO la 17 octombrie 2003, acordând, în acelaşi timp, importanţă promovării diversităţii culturale pentru dezvoltarea artelor şi a economiei creative bazate pe cunoaştere.
(4) În plus, părţile încurajează măsurile menite să creeze legături între agenţiile lor specializate şi să încurajeze schimburile de informaţii, de know-how, de studenţi, de cadre universitare şi de experţi şi să promoveze în continuare legăturile dintre grupurile de reflecţie. În cadrul cooperării lor şi al utilizării resurselor tehnice, părţile profită de facilităţile oferite de programele UE în Asia de Sud-Est în domeniul educaţiei şi culturii, precum şi de experienţa pe care părţile au acumulat- o în acest domeniu. Părţile convin, de asemenea, să intensifice cooperarea în domeniul învăţământului superior şi să promoveze implementarea programului Erasmus+, precum şi să facă schimb de bune practici în domeniul politicilor pentru tineret şi al activităţilor pentru tineret.
ART. 43
Mediul şi resursele naturale
(1) Părţile convin asupra necesităţii de a coopera în ceea ce priveşte protecţia mediului şi tranziţia către economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, reziliente, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor şi circulare, inclusiv către bioeconomie, decuplând creşterea economică de degradarea mediului, precum şi asupra necesităţii de a conserva şi a gestiona în mod durabil resursele naturale şi de a promova diversitatea biologică ca bază pentru dezvoltarea generaţiilor actuale şi viitoare.
(2) Părţile convin ca acţiunile de cooperare cu privire la resursele de mediu şi naturale să promoveze utilizarea eficientă a resurselor, conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, în scopul dezvoltării durabile. În contextul cooperării lor, părţile vor acţiona în direcţia transpunerii în practică a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă şi a punerii în aplicare efective a acordurilor multilaterale relevante în domeniul mediului, inclusiv a Acordului de la Paris.
(3) Părţile se angajează să continue şi să consolideze cooperarea în domeniul protecţiei mediului, în special cu privire la:
(a) promovarea sensibilizării cu privire la mediu şi a bunei guvernanţe în materie de mediu, inclusiv participarea sporită şi semnificativă a comunităţilor locale la eforturile de protecţie a mediului şi de dezvoltare durabilă;
(b) tranziţia către o economie circulară care să asigure un consum şi o producţie durabilă, să maximizeze utilizarea eficientă a resurselor şi să reducă la minimum generarea de deşeuri, în special de deşeuri de plastic, şi să prevină poluarea cu materiale plastice marine şi cu microplastice;
(c) integrarea valorii protejării ecosistemelor şi a biodiversităţii în planificarea naţională şi locală, în strategiile de reducere a sărăciei şi în conturi, precum şi promovarea punerii în aplicare a acordurilor multilaterale de mediu relevante, inclusiv în ceea ce priveşte biodiversitatea şi comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră;
(d) protejarea, conservarea şi regenerarea terenurilor şi a solurilor şi amenajarea durabilă a teritoriului cu scopul asigurării neutralităţii din punctul de vedere al degradării terenurilor;
(e) cooperarea în vederea gestionării durabile a pădurilor şi a îmbunătăţirii guvernanţei în domeniul forestier, inclusiv prin contribuţii la cooperarea regională în ceea ce priveşte combaterea exploatării forestiere ilegale şi a comerţului aferent, a defrişărilor şi a degradării pădurilor, inclusiv prin promovarea lanţurilor de aprovizionare cu produse agricole de bază care nu implică defrişări, promovarea conservării, a împăduririi, a reîmpăduririi, a restabilirii şi a îmbunătăţirii stocurilor de carbon forestier; această cooperare poate include încheierea unui acord de parteneriat voluntar cu privire la asigurarea respectării legislaţiei, guvernanţa şi schimburile comerciale în domeniul forestier;
(f) gestionarea eficientă a parcurilor naţionale şi desemnarea şi protejarea zonelor cu o biodiversitate bogată şi cu ecosisteme fragile, cu respectarea în mod corespunzător a comunităţilor locale care trăiesc în respectivele zone sau în apropierea lor şi a speciilor ameninţate şi pe cale de dispariţie;
(g) protejarea şi gestionarea durabilă a resurselor costiere şi marine, inclusiv a zonelor marine protejate şi a mediului acestora;
(h) prevenirea circulaţiei transfrontaliere ilegale a substanţelor chimice, a deşeurilor solide şi electronice şi a deşeurilor marine, a substanţelor care diminuează stratul de ozon şi a speciilor ameninţate şi pe cale de dispariţie; prevenirea poluării apei, a solului, a aerului şi a poluării fonice;
(i) asigurarea unei gestionări incluzive, reziliente şi raţionale din punct de vedere ecologic a substanţelor chimice şi a deşeurilor;
(j) promovarea cooperării privind gestionarea durabilă a apei şi a salubrităţii pentru a asigura disponibilitatea, calitatea şi eficienţa apei;
(k) promovarea ecoinovării şi a tehnologiilor curate, pentru a susţine şi a implementa tehnologii de mediu, produse şi servicii durabile, inclusiv prin stimulente fiscale şi financiare adecvate;
(l) promovarea utilizării sistemelor de observare a Pământului în ceea ce priveşte aspectele de mediu, precum şi consolidarea capacităţilor şi schimbul de experienţă în domeniu.
ART. 44
Guvernanţa oceanelor
(1) Părţile consolidează dialogul şi cooperarea cu privire la aspectele legate de guvernanţa oceanelor în vederea promovării conservării pe termen lung şi a gestionării durabile a resurselor marine vii şi a ecosistemelor marine.
(2) Părţile îşi consolidează cooperarea privind conservarea, gestionarea şi exploatarea durabilă a resurselor marine vii, astfel cum sunt definite în Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), adoptată de Cea de a treia conferinţă privind dreptul mării la 10 decembrie 1982, şi în Codul Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) de conduită responsabilă privind activităţile din sectorul pescăresc, adoptat prin Rezoluţia nr. 4/95 a Conferinţei FAO din 31 octombrie 1995. Părţile se angajează să coopereze pentru promovarea punerii în aplicare a obiectivelor Acordului FAO privind promovarea respectării măsurilor internaţionale de conservare şi gestionare de către navele de pescuit în marea liberă, adoptat la Roma la 24 noiembrie 1993 şi ale Acordului ONU pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 în legătură cu conservarea şi gestionarea stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori, adoptat la New York la 4 august 1995.
(3) În plus, părţile convin să coopereze:
(a) pentru promovarea punerii în aplicare a Acordului FAO privind măsurile de competenţa statului portului pentru prevenirea, descurajarea şi eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat, adoptat la Roma la 22 noiembrie 2009;
(b) cu şi în cadrul organizaţiilor regionale de gestionare a pescuitului sau în temeiul acordurilor la care acestea sunt membre, observatori sau părţi necontractante cooperante, cu scopul de a promova conservarea şi gestionarea durabilă a resurselor marine vii şi a ecosistemelor acestora;
(c) cu privire la combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat (INN) şi a activităţilor legate de pescuit prin măsuri cuprinzătoare, eficace şi transparente, inclusiv prin schimbul de experienţă, promovarea consolidării capacităţilor şi schimbul de informaţii privind activităţile de pescuit INN, după caz, ţinând seama de confidenţialitatea datelor şi de dreptul intern;
(d) pentru promovarea principiilor şi a drepturilor fundamentale la locul de muncă în sectorul pescuitului şi al fructelor de mare şi pentru punerea în aplicare a Convenţiei OIM nr. 188 privind munca în domeniul pescuitului, adoptată la Geneva la 30 mai 2007;
(e) privind dezvoltarea unei acvaculturi marine durabile şi responsabile, inclusiv privind punerea în aplicare a obiectivelor şi a principiilor Codului FAO de conduită responsabilă privind activităţile din sectorul pescăresc;
(f) pentru reducerea presiunilor asupra oceanelor, printre altele, prin combaterea deşeurilor marine şi a poluării, inclusiv a deşeurilor din surse terestre şi navale, precum şi prin activităţi umane maritime, în temeiul obligaţiilor internaţionale aplicabile părţilor, şi prin măsuri de adaptare şi atenuare pentru a spori rezilienţa oceanelor şi a comunităţilor costiere la schimbările climatice.
ART. 45
Agricultură, creşterea animalelor, pescuit şi dezvoltare rurală
(1) Părţile convin să promoveze dialogul în materie de agricultură, creşterea animalelor, pescuit şi dezvoltare rurală. Părţile vor face schimb de informaţii şi vor dezvolta cooperarea cu privire la:
(a) politica agricolă şi perspectivele agricole internaţionale în general;
(b) promovarea şi facilitarea comerţului cu produse agricole, inclusiv a comerţului cu plante, animale, animale acvatice şi produse derivate;
(c) politica de dezvoltare în zonele rurale, inclusiv alte resurse productive şi materii prime, cunoştinţe, servicii financiare, pieţe şi oportunităţi de valoare adăugată şi de ocupare a forţei de muncă în afara agriculturii;
(d) politica privind plantele, animalele, produsele de origine acvatică, inclusiv sistemele de calitate pentru produsele agricole, cum ar fi indicaţiile geografice şi producţia ecologică, precum şi cooperarea privind bunele practici agricole;
(e) promovarea sistemelor de certificare şi acreditare a agriculturii ecologice şi a producţiei agricole durabile.
(2) Părţile convin să promoveze cooperarea tehnologică, consolidarea capacităţilor sau orice alte forme de cooperare care sporesc productivitatea, producţia sigură şi durabilă şi practicile reziliente în agricultură, creşterea animalelor, pescuit şi dezvoltarea rurală şi care îmbunătăţesc pregătirea, prevenirea, detectarea, răspunsul şi controlul bolilor plantelor, animalelor şi zoonotice în conformitate cu abordarea "O singură sănătate" şi cu standardele internaţionale.
(3) Părţile convin să încurajeze sectorul public şi pe cel privat să discute şi să facă schimb de informaţii comerciale, inclusiv prin corelarea activităţilor lor economice şi prin evenimente de promovare a comerţului cu produse agricole.
ART. 46
Sănătate
(1) Părţile convin să coopereze şi să facă schimb de experienţă şi de bune practici în sectorul sănătăţii în vederea consolidării activităţilor în domeniul cercetării, a abordării ameninţării reprezentate de bolile netransmisibile majore şi de bolile transmisibile, inclusiv de pandemia de COVID-19, şi a consolidării acoperirii universale cu servicii de sănătate, precum şi a serviciilor de sănătate, inclusiv a serviciilor de sănătate sexuală şi reproductivă. Părţile convin, de asemenea, să facă schimb de opinii şi de bune practici cu privire la aspecte de reglementare relevante pentru medicamente şi dispozitivele medicale.
(2) Cooperarea în domeniul sănătăţii se desfăşoară în principal prin intermediul forurilor internaţionale, inclusiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, şi al iniţiativelor multilaterale, în domenii precum:
(a) cercetarea comună şi dezvoltarea de programe de sănătate verticale; cercetarea comună prin intermediul unor iniţiative multilaterale, cum ar fi Alianţa mondială pentru boli cronice şi Colaborarea la nivel mondial în materie de cercetare pentru pregătire în eventualitatea apariţiei unor boli infecţioase;
(b) consolidarea capacităţilor şi dezvoltarea resurselor umane;
(c) acorduri internaţionale în sectorul sănătăţii.
ART. 47
Ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale
(1) Părţile convin să intensifice cooperarea şi să promoveze asistenţa tehnică în domeniul ocupării forţei de muncă şi al afacerilor sociale, inclusiv cooperarea privind coeziunea regională şi socială, sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, egalitatea de gen şi remunerarea egală pentru o muncă de valoare egală, învăţarea pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea competenţelor, protecţia socială şi munca decentă, în vederea consolidării dimensiunii sociale a globalizării.
(2) Părţile reafirmă necesitatea de a sprijini un proces de globalizare care să fie benefic pentru toţi şi de a promova ocuparea integrală şi productivă a forţei de muncă şi munca decentă ca element-cheie al dezvoltării durabile şi al reducerii sărăciei, astfel cum au fost aprobate prin Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, Declaraţia OIM privind justiţia socială pentru o globalizare echitabilă, adoptată la Geneva la 10 iunie 2008, şi Declaraţia centenarului OIM privind viitorul muncii, adoptată la Geneva la 21 iunie 2019. Părţile ţin seama de caracteristicile lor respective şi de diversitatea situaţiilor lor economice şi sociale.
(3) Părţile îşi reafirmă angajamentele de a promova şi a pune în aplicare în mod eficace standardele sociale şi de muncă recunoscute la nivel internaţional şi de a respecta, a promova şi a aplica principiile şi drepturile fundamentale la locul de muncă, astfel cum au fost stabilite în Declaraţia OIM cu privire la principiile şi drepturile fundamentale la locul de muncă, adoptată la Geneva la 18 iunie 1998 şi modificată la 10 iunie 2022. Părţile convin să coopereze şi să ofere asistenţă tehnică în vederea urmăririi obiectivului ratificării şi punerii în aplicare a convenţiilor fundamentale ale OIM, precum şi să coopereze în vederea promovării ratificării şi a punerii în aplicare a altor convenţii actualizate ale OIM, după caz, inclusiv în ceea ce priveşte violenţa şi hărţuirea la locul de muncă.
(4) Părţile convin să promoveze cooperarea dintre guvern şi partenerii sociali în domeniul ocupării forţei de muncă şi al afacerilor sociale, precum şi schimbul de informaţii privind ocuparea forţei de muncă, sănătatea şi securitatea în muncă, inspecţiile la locul de muncă şi dialogul social privind protecţia socială şi a forţei de muncă.
(5) Cooperarea în domeniul ocupării forţei de muncă şi al afacerilor sociale poate include, printre altele, programe şi proiecte specifice, astfel cum au fost convenite de către părţi, precum şi dialoguri, cooperare şi iniţiative pe teme de interes comun la nivel bilateral sau multilateral, ca de exemplu în cadrul ASEM, al dialogului UE-ASEAN şi al OIM.
ART. 48
Statistici
Părţile convin să promoveze, în conformitate cu activităţile de cooperare statistică existente între UE şi ASEAN, cooperarea în ceea ce priveşte armonizarea metodelor şi a practicilor statistice, inclusiv în materie de colectare, prelucrare, analizare şi diseminare de statistici pentru a spori disponibilitatea unor date agregate de înaltă calitate, accesibile în timp util, relevante şi mai detaliate, ceea ce le-ar permite să utilizeze, pe o bază reciproc acceptabilă, statistici privind comerţul cu bunuri şi servicii şi, la un nivel mai general, cu privire la orice alt domeniu reglementat de prezentul acord care se pretează prelucrării statistice. Părţile subliniază importanţa datelor şi a statisticilor pentru punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.
ART. 49
Societatea civilă
Părţile recunosc rolul şi contribuţia societăţii civile, în special a cadrelor universitare, a partenerilor sociali, precum şi legăturile dintre grupurile de reflecţie şi partenerii sociali în cadrul dialogului şi al procesului de cooperare desfăşurat în temeiul prezentului acord şi convin să încurajeze şi să promoveze un dialog eficace cu societatea civilă şi să susţină participarea efectivă şi constructivă a organizaţiilor societăţii civile, precum şi parteneriatele multipartite.
TITLUL VI
MIJLOACE DE COOPERARE
ART. 50
Resurse destinate cooperării
(1) Părţile convin să pună la dispoziţie resursele adecvate, inclusiv mijloacele financiare, în măsura în care acest lucru este permis de reglementările şi de resursele respective ale acestora, în vederea îndeplinirii obiectivelor de cooperare prevăzute de prezentul acord.
(2) Părţile încurajează Banca Europeană pentru Investiţii să îşi continue operaţiunile în Thailanda, în conformitate cu procedurile şi criteriile sale de finanţare.
ART. 51
Cooperarea în scopul dezvoltării ţărilor terţe
(1) Părţile convin să stabilească un dialog regulat cu privire la programele lor respective de dezvoltare în ţările terţe.
(2) Părţile convin să coopereze în cadrul unor acţiuni comune menite să ofere asistenţă pentru dezvoltarea durabilă ţărilor învecinate cu Thailanda şi nu numai, în sectoarele relevante pentru cooperarea trilaterală. Domeniile de cooperare urmează să fie stabilite de toţi partenerii implicaţi, pe baza nevoilor ţărilor beneficiare, a capacităţii şi a expertizei UE şi a Thailandei, şi urmează să fie stabilite ad-hoc.
TITLUL VII
CADRUL INSTITUŢIONAL
ART. 52
Comitetul mixt
(1) Se instituie un comitet mixt, alcătuit din reprezentanţi ai ambelor părţi la cel mai înalt nivel posibil, care vor avea următoarele atribuţii:
(a) să asigure funcţionarea şi aplicarea corespunzătoare a prezentului acord;
(b) să stabilească priorităţi în legătură cu scopurile prezentului acord;
(c) să formuleze recomandări pentru promovarea obiectivelor prezentului acord;
(d) să soluţioneze, dacă este cazul, orice diferend sau divergenţă care decurge din interpretarea, punerea în aplicare sau aplicarea prezentului acord în conformitate cu articolul 55;
(e) să examineze toate informaţiile prezentate de către oricare dintre părţi cu privire la neîndeplinirea obligaţiilor care le revin în temeiul prezentului acord şi să se consulte cu cealaltă parte pentru a ajunge pe cale amiabilă la o soluţie acceptabilă pentru ambele părţi în conformitate cu articolul 55.
(2) Comitetul mixt se reuneşte în mod normal din doi în doi ani, alternativ la Bangkok şi la Bruxelles, la o dată care urmează să fie stabilită de comun acord. De asemenea, părţile pot să convoace de comun acord reuniuni extraordinare ale comitetului mixt. Preşedinţia comitetului mixt este asigurată în mod alternativ de fiecare parte. Ordinea de zi a reuniunilor comitetului mixt se stabileşte de comun acord între părţi.
(3) Comitetul mixt poate crea grupuri de lucru specializate care să contribuie la îndeplinirea atribuţiilor care îi revin. La fiecare reuniune a comitetului mixt, aceste grupuri de lucru prezintă comitetului mixt rapoarte de activitate detaliate.
(4) Părţile convin să încredinţeze comitetului mixt misiunea de a asigura buna funcţionare a oricărui acord sectorial sau protocol deja încheiat sau care urmează să fie încheiat între părţi.
(5) Comitetul mixt îşi adoptă propriul regulament de procedură.
TITLUL VIII
DISPOZIŢII FINALE
ART. 53
Clauza evolutivă
(1) Părţile pot hotărî de comun acord să extindă obiectul prezentului acord în vederea consolidării nivelului de cooperare, inclusiv prin completarea acestuia cu acorduri sau protocoale referitoare la domenii, sectoare sau activităţi specifice. Astfel de acorduri sau protocoale specifice fac parte integrantă din ansamblul relaţiilor bilaterale dintre părţi şi fac obiectul unui cadru instituţional comun.
(2) În ceea ce priveşte punerea în aplicare a prezentului acord, fiecare parte poate să formuleze sugestii pentru extinderea domeniului de aplicare al cooperării, ţinând cont de experienţa dobândită în cursul aplicării prezentului acord.
ART. 54
Alte acorduri
(1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor relevante din Tratatul privind Uniunea Europeană şi din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, nici prezentul acord şi nici acţiunile întreprinse în temeiul acestuia nu afectează în vreun fel competenţele statelor membre de a desfăşura activităţi de cooperare bilaterală cu Thailanda sau de a încheia, după caz, noi acorduri de parteneriat şi cooperare cu Thailanda.
(2) Prezentul acord nu aduce atingere aplicării sau punerii în practică a angajamentelor asumate de oricare parte în relaţiile cu părţi terţe.
(3) Nicio dispoziţie din prezentul acord nu împiedică o parte să întreprindă vreo acţiune, inclusiv o acţiune de soluţionare a litigiilor, în temeiul oricărui alt acord internaţional la care au aderat ambele părţi.
ART. 55
Îndeplinirea obligaţiilor
(1) Părţile iau toate măsurile cu caracter general sau specific necesare pentru a-şi îndeplini obligaţiile care le revin în temeiul prezentului acord. Părţile urmăresc îndeplinirea obiectivelor prevăzute de prezentul acord.
(2) În conformitate cu articolul 52 alineatul (1) litera (d), oricare dintre părţi poate să sesizeze comitetul mixt cu privire la orice diferend legat de aplicarea sau de interpretarea prezentului acord.
(3) În cazul în care oricare dintre părţi consideră că cealaltă parte nu şi-a îndeplinit obligaţiile în temeiul prezentului acord, aceasta poate adopta măsuri corespunzătoare în conformitate cu dreptul internaţional.
(4) Înainte de a lua măsurile corespunzătoare menţionate la alineatul (3), cu excepţia cazurilor menţionate la alineatul (5), partea respectivă prezintă comitetului mixt toate informaţiile relevante necesare pentru o examinare aprofundată a situaţiei, în vederea găsirii unei soluţii acceptabile pentru părţi. Părţile desfăşoară consultări, care se derulează sub auspiciile comitetului mixt. În cazul în care comitetul mixt nu ajunge la o soluţie acceptabilă pentru ambele părţi, acestea pot lua măsurile corespunzătoare menţionate.
(5) În cazul în care oricare dintre părţi are motive serioase să considere că cealaltă parte nu şi-a îndeplinit în mod substanţial oricare dintre obligaţiile descrise ca elemente esenţiale la articolul 1 alineatul (1) şi la articolul 3 alineatul (1), aceasta notifică imediat celeilalte părţi neîndeplinirea obligaţiilor. La cererea oricăreia dintre părţi, comitetul mixt sau un alt organism desemnat de comun acord de către părţi iniţiază imediat consultări în termen de cel mult 30 de zile, în vederea examinării în detaliu a tuturor aspectelor sau a fundamentului măsurii, cu scopul de a identifica o soluţie acceptabilă pentru părţi. La încheierea respectivei perioade, partea care face notificarea poate aplica măsuri corespunzătoare.
(6) La identificarea măsurilor corespunzătoare, trebuie să se acorde prioritate măsurilor care perturbă cel mai puţin funcţionarea prezentului acord sau, după caz, a oricărui alt acord specific menţionat la articolul 53 alineatul (1). Astfel de măsuri au un caracter temporar şi sunt proporţionale cu încălcarea, având drept scop încurajarea îndeplinirii în cele din urmă a obligaţiilor. În sensul alineatului (4), "măsurile corespunzătoare" pot include suspendarea prezentului acord, integral sau parţial. În sensul alineatului (5), "măsurile corespunzătoare" pot include suspendarea prezentului acord, integral sau parţial, sau a oricărui alt acord specific menţionat la articolul 53 alineatul (1). Decizia de suspendare ar urma să fie luată de fiecare parte în conformitate cu actele sale cu putere de lege şi cu actele sale administrative.
(7) Oricare dintre părţi poate solicita comitetului mixt să reexamineze circumstanţele care au condus la aplicarea măsurilor corespunzătoare, în vederea găsirii unei soluţii reciproc acceptabile pentru părţi. Partea care ia măsurile corespunzătoare le retrage de îndată ce acest lucru este justificat.
ART. 56
Facilitare
În vederea facilitării cooperării în cadrul prezentului acord, părţile convin să acorde facilităţile necesare funcţionarilor şi experţilor care, în exerciţiul funcţiunilor lor, sunt implicaţi în punerea în aplicare a cooperării, în conformitate cu actele lor cu putere de lege şi cu normele lor administrative.
ART. 57
Aplicare teritorială
Prezentul acord se aplică, pe de o parte, teritoriilor în care se aplică Tratatul privind Uniunea Europeană şi Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în condiţiile stabilite în tratatele respective şi, pe de altă parte, teritoriului Thailandei.
ART. 58
Definirea părţilor
În sensul prezentului acord, "părţile" înseamnă UE sau statele membre ale acesteia ori UE şi statele membre ale acesteia, conform competenţelor care le revin, pe de o parte, şi Thailanda, pe de altă parte.
ART. 59
Intrarea în vigoare şi aplicarea cu titlu provizoriu
(1) Prezentul acord intră în vigoare la treizeci (30) de zile de la data la care ultima parte a notificat celeilalte părţi finalizarea procedurilor legale interne necesare în acest sens.
(2) Fără a aduce atingere alineatului (1), Thailanda şi UE pot aplica cu titlu provizoriu prezentul acord, integral sau parţial, în conformitate cu procedurile lor interne respective, până la intrarea sa în vigoare.
(3) Această aplicare cu titlu provizoriu produce efecte în a treizecea (30) zi de la data la care:
(a) UE a notificat Thailandei finalizarea procedurilor sale necesare, indicând părţile din prezentul acord care se aplică cu titlu provizoriu; şi
(b) Thailanda a notificat UE finalizarea procedurilor sale necesare, indicând părţile din prezentul acord care se aplică cu titlu provizoriu.
(4) Oricare dintre părţi poate notifica în scris celeilalte părţi intenţia sa de a pune capăt aplicării cu titlu provizoriu a prezentului acord. Denunţarea acordului intră în vigoare în a treizecea (30) zi de la data primirii notificării respective.
(5) În ceea ce priveşte dispoziţiile prezentului acord care se aplică cu titlu provizoriu, intrarea în vigoare a prezentului acord se interpretează ca referindu-se la data aplicării cu titlu provizoriu prevăzută la alineatul (3).
(6) Comitetul mixt şi alte organisme instituite în temeiul prezentului acord îşi pot exercita atribuţiile în timpul aplicării cu titlu provizoriu a prezentului acord, în măsura în care respectivele atribuţii sunt necesare pentru a asigura aplicarea cu titlu provizoriu a prezentului acord. Orice decizie adoptată în exercitarea atribuţiilor acestora încetează să mai producă efecte în cazul în care aplicarea cu titlu provizoriu a prezentului acord încetează în temeiul alineatului (4).
ART. 60
Durata şi denunţarea
(1) Prezentul acord se încheie pentru o perioadă de cinci (5) ani. Prezentul acord se prelungeşte automat pentru perioade succesive de un an, în afara cazului în care una dintre părţi notifică în scris celeilalte părţi intenţia sa de a nu mai prelungi acordul, cu şase (6) luni înainte de încheierea oricărei perioade ulterioare de un an.
(2) Prezentul acord poate fi denunţat de către oricare dintre părţi prin transmiterea unei notificări scrise celeilalte părţi. Denunţarea intră în vigoare la şase (6) luni de la data la care cealaltă parte primeşte notificarea. Denunţarea nu afectează proiectele în curs începute în temeiul prezentului acord înainte de primirea notificării.
ART. 61
Modificări
Orice modificare a prezentului acord se face cu acordul părţilor. Orice modificare intră în vigoare începând cu data ultimei notificări scrise privind faptul că au fost finalizate toate formalităţile necesare în acest scop.
ART. 62
Declaraţii comune
Declaraţiile comune anexate la prezentul acord fac parte integrantă din prezentul acord.
ART. 63
Notificări
Notificările efectuate în conformitate cu articolele 59, 60 şi 61 sunt adresate Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene şi, respectiv, Ministerului Afacerilor Externe al Thailandei.
ART. 64
Texte autentice
Prezentul acord este întocmit în dublu exemplar în limbile bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză şi thailandeză, fiecare text fiind egal autentic.
DREPT CARE subsemnaţii plenipotenţiari, pe deplin autorizaţi în acest sens, au semnat prezentul acord.
Întocmit la Bruxelles la paisprezece decembrie două mii douăzeci şi doi.
DECLARAŢIA COMUNĂ PRIVIND ARTICOLUL 5
(INFRACŢIUNI GRAVE CARE PREOCUPĂ COMUNITATEA INTERNAŢIONALĂ)
Statele membre şi Thailanda sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, care reprezintă o evoluţie importantă pentru sistemul internaţional de justiţie şi funcţionarea eficace a acestuia. Statutul de la Roma prevede că faptele de genocid, crimele împotriva umanităţii şi crimele de război constituie "infracţiuni grave care preocupă comunitatea internaţională".
DECLARAŢIA COMUNĂ PRIVIND ARTICOLUL 23
(COOPERAREA JUDICIARĂ SI JURIDICĂ)
Guvernul Regatului Thailandei acţionează prin toate mijloacele, în conformitate cu dreptul său intern, pentru a se asigura că nicio persoană nu primeşte pedeapsa cu moartea şi, în cazul în care Curtea pronunţă o hotărâre de condamnare la moarte, guvernul Regatului Thailandei prezintă o recomandare pentru o graţiere regală.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
