Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ACORD din 27 octombrie 1982 intre Republica Socialista Romania si Republica Socialista Federativa Iugoslavia privind protejarea reciproca a investitiilor fata de riscurile necomerciale
EMITENT: CONSILIUL DE STAT PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 23 din 1 aprilie 1983
Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunãrii Republicii Socialiste Federative Iugoslavia (în textul urmãtor: pãrţile contractante),
în dorinta de a promova colaborarea economicã dintre cele doua tari,
pornind de la faptul ca protejarea reciprocã a investiţiilor impotriva riscurilor necomerciale va stimula initiativele de afaceri pentru investirea mijloacelor organizaţiilor unei pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante,
au convenit urmãtoarele:
ART. 1
În sensul prezentului acord:
a) prin investiţii se înţeleg mijloacele investite cît şi celelalte mijloace ale investitorilor, acumulate pe baza mijloacelor investite, în conformitate cu legislaţia partii contractante pe teritoriul cãreia au fost investite mijloacele;
b) prin investitori se înţelege:
- referitor la Republica Socialistã România, unitãţile economice romane avînd personalitate juridicã şi care, potrivit legii, au atribuţii de comerţ exterior şi de cooperare economicã cu strainatatea;
- referitor la Republica Socialistã Federativã Iugoslavia, organizaţiile de munca asociata înfiinţate în conformitate cu legile naţionale;
c) prin risc necomercial se înţeleg pagubele apãrute la investiţii, din cauza:
- exproprierii în interes public sau altor mãsuri luate de stat, care se pot asimila cu exproprierea;
- razboaielor sau altor conflicte armate, respectiv a unor evenimente politice cu consecinţe asemãnãtoare.
ART. 2
Fiecare parte contractantã va lua mãsuri, în cadrul competentelor sale, în scopul promovãrii investiţiilor şi a transferului mijloacelor investite şi altor mijloace ale investitorilor realizate în baza mijloacelor investite din cealaltã parte contractantã, în conformitate cu legile sale naţionale.
ART. 3
Fiecare parte contractantã va asigura un tratament just şi echitabil investiţiilor şi investitorilor celeilalte pãrţi contractante, tratament care nu va fi mai puţin favorabil decît acela acordat investiţiilor şi investitorilor oricãrei tari terţe.
ART. 4
Fiecare parte contractantã se angajeazã ca investitorilor celeilalte pãrţi contractante care suporta o paguba realã la investiţiile de pe teritoriul sau ca urmare a riscurilor necomerciale sa le asigure o despãgubire la nivelul pagubei reale.
ART. 5
Pãrţile contractante nu vor lua mãsuri prin care, direct sau indirect, sa retragã sau sa limiteze drepturile investitorilor celeilalte pãrţi contractante în privinta investiţiilor lor în afarã de cazul ca mãsurile luate sînt în interes public, în conformitate cu legile partii contractante pe teritoriul cãreia se realizeazã investiţia şi dacã aceste mãsuri nu sînt discriminatorii.
Odatã cu mãsura prin care se retrage sau limiteazã un drept al investitorului din cealaltã parte contractantã, va fi prevãzutã despãgubirea care trebuie sa corespundã valorii reale a pagubei, conform procedurilor prevãzute în legislaţia nationala şi care va fi plãtitã fãrã intirziere nejustificatã.
ART. 6
Partea contractantã care, conform legilor naţionale, îşi despagubeste investitorii sãi pentru pagubele reale provocate la investiţiile de pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, din cauza riscurilor necomerciale, se subroga în relaţia cu cealaltã parte contractantã, în toate drepturile şi obligaţiile acestor investitori.
ART. 7
Despãgubirile pentru pagubele reale care revin investitorului în baza prezentului acord se vor plati în valuta convertibilã dar pot fi plãtite şi în alt mod, numai în cazul cînd ambele pãrţi sînt de acord cu aceasta.
Pãrţile contractante vor asigura fãrã restrictii şi aminari nejustificate transferul de mijloace în baza despãgubirilor prevãzute la alin. 1 al prezentului articol, în conformitate cu legile lor naţionale.
ART. 8
Dacã litigiul privind cuantumul despãgubirii care a apãrut din cauza exproprierii sau a unei alte mãsuri de stat, care s-ar putea asimila cu exproprierea, între o parte contractantã şi investitorul celeilalte pãrţi contractante nu s-a putut rezolva în mod satisfãcãtor, partea care este în litigiu va incredinta diferendul spre rezolvare Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii, potrivit procedurii prevãzute de Convenţia deschisã pentru semnare la Washington la 18 martie 1965.
ART. 9
Orice divergenta dintre pãrţile contractante care apare în legatura cu interpretarea, respectiv cu aplicarea prezentului acord şi care în termen de 6 luni nu se poate rezolva pe cale de negocieri, se supune, la cererea uneia dintre pãrţile aflate în divergenta, unui tribunal arbitral format din 3 membri.
Fiecare parte contractantã desemneazã cîte un arbitru, iar arbitrii astfel desemnaţi îl desemneazã împreunã pe al treilea arbitru ca preşedinte, care nu poate fi cetãţean al nici uneia dintre pãrţile contractante.
Dacã una dintre pãrţile contractante nu-şi desemneazã arbitrul sau în termen de 3 luni de la trimiterea invitatiei de cãtre cealaltã parte contractantã pentru a face aceasta desemnare, cealaltã parte contractantã poate ruga pe preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie sa facã numirea necesarã.
Dacã arbitrii desemnaţi de cãtre pãrţile contractante nu se pot înţelege asupra alegerii celui de-al treilea arbitru în termen de 2 luni de la desemnarea lor, fiecare parte contractantã poate ruga pe preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie sa facã numirea necesarã.
Dacã, în cazurile prevãzute la alin. 3 şi 4 din prezentul articol, preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie este împiedicat sa-şi îndeplineascã aceasta funcţie sau dacã este cetãţeanul uneia dintre pãrţile contractante, vicepreşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie poate face numirea necesarã.
Dacã vicepreşedintele este împiedicat sa îndeplineascã funcţia menţionatã sau este cetãţeanul uneia dintre pãrţile contractante, cel mai în virsta membru al Curţii Internaţionale de Justiţie care nu este cetãţean al nici uneia dintre pãrţile contractante poate face numirea necesarã.
ART. 10
Tribunalul arbitral de la art. 9 al prezentului acord ia hotãrîri cu majoritate de voturi.
Hotãrîrea tribunalului arbitral este definitiva şi obligatorie pentru ambele pãrţi contractante.
Fiecare parte contractantã suporta cheltuielile pentru membrul arbitrajului numit de el şi pentru reprezentantul sau în procedura din fata tribunalului. Cheltuielile pentru preşedinte şi celelalte cheltuieli se suporta în pãrţi egale de cãtre pãrţile contractante.
Tribunalul arbitral stabileşte procedura potrivit cãreia se vor desfasura dezbaterile şi se va pronunţa hotãrîrea.
ART. 11
Prezentul acord se aplica şi la investiţiile efectuate de cãtre investitorii uneia dintre pãrţile contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, înainte de intrarea în vigoare a acestui acord.
ART. 12
Prezentul acord se încheie pe o perioada de 10 ani de la data intrãrii sale în vigoare şi rãmîne în vigoare dupã expirarea acestui termen pe o noua perioada de 10 ani, dacã una dintre pãrţile contractante nu îl denunta, în scris, cu un an înainte.
ART. 13
În cazul încetãrii valabilitãţii acestui acord, prevederile sale se vor aplica la investiţiile efectuate în timpul valabilitãţii sale, dar nu mai mult de 10 ani dupã încetarea valabilitãţii acestui acord.
ART. 14
Prezentul acord intra în vigoare la data schimbului de note diplomatice prin care pãrţile contractante se informeazã reciproc ca acordul a fost aprobat conform procedurii constituţionale a fiecãrei pãrţi contractante.
Semnat la Belgrad la 27 octombrie 1982, în doua exemplare originale, fiecare în limbile romana, sirbocroata şi engleza, toate textele fiind egal autentice.
Pentru
Republica Socialistã România,
Nicolae Constantin
Pentru
Republica Socialistã Federativã Iugoslavia,
Dr. Milenko Bojanic
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
