Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ACORD din 22 noiembrie 2004  intre Romania si Uniunea Europeana stabilind cadrul general de participare a Romaniei la operatiunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor*)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ACORD din 22 noiembrie 2004 intre Romania si Uniunea Europeana stabilind cadrul general de participare a Romaniei la operatiunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor*)

EMITENT: ACT INTERNATIONAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.124 din 29 noiembrie 2004
ACORD din 22 noiembrie 2004
între România şi Uniunea Europeanã stabilind cadrul general de participare a României la operaţiunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor*)
EMITENT: ACT INTERNAŢIONAL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 1.124 din 29 noiembrie 2004

*) Traducere.

Uniunea Europeanã (U.E.), pe de o parte, şi România, pe de alta parte, denumite în continuare pãrţi,
luând în considerare faptul ca:
1. U.E. poate decide sa acţioneze în domeniul gestionãrii crizelor;
2. U.E. va decide dacã statele terţe vor fi invitate sa participe la o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor. România poate accepta invitaţia U.E. şi îşi poate oferi propria contribuţie. Într-un asemenea caz, U.E. va decide asupra acceptãrii contribuţiei propuse de România;
3. dacã U.E. decide sa desfãşoare o operaţiune militarã de gestionare a crizelor cu recurs la mijloacele şi capacitatile NATO, România îşi poate exprima intenţia de principiu de a lua parte la operaţiune;
4. Consiliul European de la Bruxelles din 24 şi 25 octombrie 2002 a convenit modalitãţile de implementare a prevederilor convenite de Consiliul European de la Nisa din 7-9 decembrie 2000 privind implicarea membrilor europeni ai NATO, nemembri U.E., în gestionarea, sub conducerea U.E. a crizelor;
5. este preferabila stipularea condiţiilor privind participarea României la operaţiunile U.E. de gestionare a crizelor într-un acord-cadru referitor la o posibila viitoare participare, în locul definirii acestora, de la caz la caz, pentru fiecare operaţiune;
6. un astfel de acord nu va afecta autonomia decizionala a U.E. şi nici posibilitatea României de a decide, de la caz la caz, asupra participãrii sale la o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor;
7. un astfel de acord trebuie sa se refere numai la viitoarele operaţiuni U.E. de gestionare a crizelor şi nu va aduce atingere eventualelor acorduri în vigoare care reglementeazã participarea României într-o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor în desfãşurare,
au convenit urmãtoarele:

SECŢIUNEA I
Prevederi generale

ART. 1
Decizii referitoare la participare
1. În urma deciziei U.E. de a invita România sa participe la o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor şi o data ce România a decis sa participe, România va oferi informaţii asupra contribuţiei propuse U.E.
2. Acolo unde U.E. decide sa desfãşoare o operaţiune militarã de gestionare a crizelor cu recurgerea la mijloacele şi capacitatile NATO, România va informa U.E. asupra oricãrei intentii de participare la operaţiune şi va furniza, în consecinta, informaţii asupra oricãrei contribuţii propuse.
3. U.E. va evalua contribuţia României dupã consultarea cu România.
4. U.E. va furniza României date preliminare privind contribuţia probabila la costurile comune ale operaţiunii, în scopul sprijinirii României în formularea ofertei sale.
5. U.E. va comunica României, într-o scrisoare, rezultatul evaluãrii, în scopul asigurãrii participãrii României în concordanta cu prevederile prezentului acord.
ART. 2
Cadrul general
1. România se va asocia acţiunii comune prin care Consiliul Uniunii Europene decide ca U.E. va conduce operaţiunea de gestionare a crizelor şi oricãrei acţiuni comune sau decizii prin care Consiliul Uniunii Europene decide prelungirea operaţiunii U.E. de gestionare a crizelor, în concordanta cu prevederile prezentului acord şi cu orice aranjamente necesare implementarii.
2. Contribuţia României la o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor nu va aduce atingere autonomiei decizionale a Uniunii Europene.
ART. 3
Statutul personalului şi al forţelor
1. Statutul personalului desemnat de România sa participe la operaţiunea civilã U.E. de gestionare a crizelor şi/sau al forţelor romane participante la operaţiunea militarã U.E. de gestionare a crizelor va fi reglementat prin Acordul privind statutul forţelor/misiunii, dacã acesta exista, încheiat între U.E. şi statul/statele în care se desfãşoarã operaţiunea.
2. Statutul personalului încadrat în cartierele generale sau elementele de comanda localizate în afarã statului/statelor în care se desfãşoarã operaţiunea U.E. de gestionare a crizelor va fi reglementat prin aranjamentele dintre cartierele generale şi elementele de comanda respective şi România.
3. Fãrã a aduce atingere acordului privind statutul forţelor/misiunii menţionat la paragraful 1 al acestui articol, România îşi va exercita jurisdicţia asupra personalului sau care participa la operaţiunea U.E. de gestionare a crizelor.
4. România va rãspunde la orice pretentie în legatura cu participarea sa la o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor, formulatã de sau legatã de oricare dintre membrii personalului sau. România va fi responsabilã cu luarea de mãsuri, în special legale sau disciplinare, impotriva membrilor personalului sau în conformitate cu legile şi cu regulamentele proprii.
5. România se angajeazã sa facã o declaraţie privind renunţarea la revendicari impotriva oricãrui stat participant la o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor la care participa şi România şi sa facã aceasta în momentul semnãrii prezentului acord. Un model al unei astfel de declaraţii este anexat la prezentul acord.
6. Statele membre ale U.E. se angajeazã sa facã o declaraţie privind renunţarea la revendicari, pentru orice viitoare participare a României într-o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor, şi sa facã aceasta în momentul semnãrii prezentului acord. Un model al unei astfel de declaraţii este anexat la prezentul acord.
ART. 4
Informaţii clasificate
1. România va lua toate mãsurile necesare pentru a asigura protejarea informaţiilor U.E. clasificate, în conformitate cu reglementãrile de securitate ale Consiliului Uniunii Europene, cuprinse în Decizia Consiliului nr. 264/2001/CE din 19 martie 2001*1), şi în conformitate cu liniile directoare elaborate de autoritãţile competente, inclusiv de comandantul operaţiunii U.E., în cazul unei operaţiuni militare U.E. de gestionare a crizelor, sau de şeful misiunii U.E., în cazul unei operaţiuni civile U.E. de gestionare a crizelor.
2. În cazul în care U.E. şi România au încheiat un acord asupra procedurilor de securitate privind schimbul de informaţii clasificate, prevederile unui astfel de acord se vor aplica în contextul unei operaţiuni U.E. de gestionare a crizelor.
-------------
*1) JO L 101, 11 aprilie 2001, p. 1.

SECŢIUNEA a II-a
Prevederi privind participarea la operaţiuni civile de gestionare a crizelor
ART. 5
Personalul participant la o operaţiune civilã U.E. de gestionare a crizelor
1. România se va asigura ca personalul sau participant la o misiune civilã U.E. de gestionare a crizelor îşi executa misiunea în conformitate cu:
- acţiunea comuna şi cu amendamentele ulterioare, asa cum sunt menţionate în art. 2 paragraful 1 din acord;
- planul de operaţii;
- mãsurile de implementare.
2. România îl va informa în timp util pe şeful de misiune al operaţiunii civile U.E. de gestionare a crizelor şi Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene în legatura cu orice schimbare intervenita cu privire la contribuţia sa la operaţiunea civilã U.E. de gestionare a crizelor.
3. Membrii personalului desemnat sa participe la misiunea civilã U.E. de gestionare a crizelor vor efectua un examen medical, vor fi vaccinati şi vor fi certificati medical, de cãtre o autoritate competenta din România, ca fiind apţi pentru misiune. Personalul desemnat pentru operaţiunea civilã U.E. de gestionare a crizelor va trebui sa prezinte o copie a acestui certificat.
ART. 6
Lantul de comanda
1. Personalul desemnat de România va acţiona şi îşi va îndeplini îndatoririle numai în conformitate cu obiectivele operaţiunii civile U.E. de gestionare a crizelor.
2. Întregul personal va rãmâne sub comanda deplina a autoritãţilor naţionale.
3. Autoritãţile naţionale vor transfera controlul operational cãtre şeful de misiune al operaţiunii civile U.E. de gestionare a crizelor, care va exercita aceasta comanda prin intermediul unei structuri ierarhice de comanda şi control.
4. Şeful de misiune va conduce operaţiunea civilã U.E. de gestionare a crizelor şi va rãspunde de administrarea cotidiana a acesteia.
5. România va avea aceleaşi drepturi şi obligaţii, în ceea ce priveşte gestionarea cotidiana a operaţiunii, ca şi statele membre ale U.E. care participa la operaţiune, în conformitate cu instrumentele juridice menţionate în art. 2 paragraful 1 din acord.
6. Şeful de misiune al operaţiunii civile U.E. de gestionare a crizelor va fi responsabil cu controlul disciplinei în rândul personalului operaţiunii civile U.E. de gestionare a crizelor. Atunci când este necesar, autoritãţile naţionale abilitate vor lua mãsurile disciplinare adecvate.
7. România va desemna un Punct de Contact al Contingentului Naţional (PCCN), care va reprezenta contingentul naţional în operaţiune. PCCN va raporta şefului de misiune al operaţiunii civile U.E. de gestionare a crizelor asupra problemelor legate de contingentul naţional şi va fi responsabil cu disciplina în cadrul detasamentului.
8. Decizia de încheiere a operaţiunii va fi luatã de cãtre Uniunea Europeanã dupã consultarea prealabilã a României, în condiţiile în care, la data încheierii acesteia, România contribuie încã la operaţiunea civilã U.E. de gestionare a crizelor.
ART. 7
Aspecte financiare
1. România îşi va asuma costurile asociate participãrii sale la operaţiune, cu excepţia costurilor care fac obiectul finanţãrii comune, în conformitate cu bugetul operational al operaţiunii. Aceasta se va face cu respectarea prevederilor art. 8.
2. În caz de deces, ranire, pierdere sau pagube cauzate persoanelor fizice ori juridice din statul/statele pe teritoriul cãruia/cãrora se desfãşoarã operaţiunea, România va plati, în cazul în care a fost stabilitã responsabilitatea sa, compensaţii conform condiţiilor prevãzute de acordul privind statutul misiunii, dacã acesta exista, asa cum se menţioneazã în art. 3 paragraful 1 din acord.
ART. 8
Contribuţia la bugetul operational
1. România va contribui la finanţarea bugetului operational al operaţiunii civile U.E. de gestionare a crizelor.
2. Contribuţia financiarã a României la bugetul operaţiunii va fi suma cea mai mica dintre urmãtoarele doua variante:
a) acea parte din suma de referinta proporţionalã cu raportul dintre venitul naţional brut (VNB) propriu şi totalul VNB-urilor tuturor statelor care contribuie la bugetul operational al operaţiunii; sau
b) acea parte din suma de referinta pentru bugetul operational, proporţionalã cu raportul dintre numãrul membrilor personalului sau participant la operaţiune şi numãrul total al membrilor personalului tuturor statelor participante la operaţiune.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 şi 2 de mai sus, România nu va contribui la finanţarea alocaţiilor zilnice plãtite personalului din statele membre ale U.E.
4. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 de mai sus, U.E. va excepta, în principiu, statele terţe de la plata contribuţiilor financiare pentru o anumitã operaţiune civilã U.E. de gestionare a crizelor, atunci când:
a) U.E. decide ca statul terţ participant la operaţiune are o contribuţie semnificativã care este esenţialã pentru operaţiune; sau
b) statul terţ participant la operaţiune are un VNB pe cap de locuitor ce nu îl depãşeşte pe cel al nici unui stat membru al U.E.
5. Un aranjament privind modalitãţile practice de plata va fi semnat între şeful de misiune al operaţiunii civile U.E. de gestionare a crizelor şi serviciile administrative abilitate din România, acesta urmând sa reglementeze contribuţia României la bugetul operational al operaţiunii civile U.E. de gestionare a crizelor. Acest aranjament va include, inter alia, urmãtoarele prevederi:
a) suma respectiva;
b) aranjamentele de plata a contribuţiei financiare;
c) procedura de audit.

SECŢIUNEA a III-a
Prevederi referitoare la participarea la operaţiuni militare de gestionare a crizelor

ART. 9
Participarea la operaţiuni militare U.E. de gestionare a crizelor
1. România se va asigura ca personalul sau participant la o operaţiune militarã U.E. de gestionare a crizelor îşi executa misiunea în conformitate cu:
- acţiunea comuna şi cu amendamentele ulterioare, asa cum sunt menţionate în art. 2 paragraful 1 din acord;
- planul de operaţii;
- mãsurile de implementare.
2. Personalul desemnat de România îşi va îndeplini îndatoririle şi va acţiona numai în conformitate cu obiectivele operaţiunii militare U.E. de gestionare a crizelor.
3. România îl va informa în timp util pe comandantul operaţiunii U.E. în legatura cu orice schimbare intervenita cu privire la participarea sa la operaţiune.
ART. 10
Lantul de comanda
1. Toate forţele şi personalul participant la operaţiunea militarã U.E. de gestionare a crizelor vor rãmâne sub deplina comanda a autoritãţilor lor naţionale.
2. Autoritãţile naţionale vor transfera comanda şi/sau controlul tactic şi operational asupra forţelor şi personalului lor cãtre comandantul operaţiunii U.E. Comandantul operaţiunii U.E. are drept de delegare a autoritãţii.
3. România va avea aceleaşi drepturi şi obligaţii, în termeni de gestiune cotidiana a operaţiunii, ca şi statele membre ale U.E. participante.
4. Comandantul operaţiunii U.E. poate solicita, dupã consultãri cu România, în orice moment, retragerea contribuţiei României.
5. România va numi un înalt reprezentant militar, care va reprezenta detasamentul sau naţional în cadrul operaţiunii militare U.E. de gestionare a crizelor. Inaltul reprezentant militar se va consulta cu comandantul forţei U.E. în orice chestiune legatã de operaţiune şi va fi responsabil cu disciplina în cadrul detasamentului.
ART. 11
Aspecte financiare
1. Fãrã a aduce atingere art. 12, România îşi va asuma toate costurile asociate participãrii sale la operaţiune, cu excepţia acelor costuri care fac obiectul finanţãrii comune, în conformitate cu instrumentele juridice menţionate în art. 2 paragraful 1, precum şi în Decizia Consiliului nr. 197/2004/PESC din 23 februarie 2004 privind mecanismul de administrare financiarã a costurilor comune ale operaţiunilor U.E. cu implicaţii militare sau de apãrare.*2)
2. În caz de deces, ranire, pierderi sau pagube cauzate persoanelor fizice ori juridice din statul/statele pe teritoriul cãruia/cãrora se desfãşoarã operaţiunea, România va plati, în cazul în care a fost stabilitã responsabilitatea sa, compensaţii în conformitate cu condiţiile prevãzute de acordul privind statutul forţelor, dacã acesta exista, potrivit art. 3 paragraful 1 din acord.
----------
*2) OJL 63, 28 februarie 2004, p. 68.

ART. 12
Contribuţia la costurile comune
1. România va contribui la finanţarea costurilor comune ale operaţiunii militare U.E. de gestionare a crizelor.
2. Contribuţia financiarã a României la costurile comune va fi suma cea mai mica dintre urmãtoarele doua variante:
a) acea parte din suma de referinta pentru costurile comune, care este proporţionalã cu raportul dintre venitul naţional brut (VNB) propriu şi totalul VNB-urilor tuturor statelor care contribuie la costurile comune ale operaţiunii; sau
b) acea parte din suma de referinta pentru costurile comune, care este proporţionalã cu raportul dintre numãrul membrilor personalului sau participant la operaţiune şi numãrul total al personalului tuturor statelor participante la operaţiune.
În calculul prevãzut la paragraful 2b), atunci când România contribuie cu personal numai la Cartierul General al Operaţiunii sau al Forţei, raportul utilizat va fi acela dintre numãrul personalului sau şi totalul personalului Cartierului General respectiv. Altfel, raportul va fi acela dintre contribuţia totalã a României şi totalul personalului pentru operaţiune.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 de mai sus, U.E. va excepta, în principiu, statele terţe de la contribuţiile financiare la costurile comune ale unei anumite operaţiuni militare U.E. de gestionare a crizelor, atunci când:
a) Uniunea Europeanã decide ca statul terţ participant la operaţiune furnizeazã o contribuţie semnificativã în mijloace şi/sau capacitãţi esenţiale pentru aceasta operaţiune; sau
b) statul terţ participant la operaţiune are un VNB pe cap de locuitor ce nu îl depãşeşte pe cel al nici unui stat membru al U.E.
4. Un aranjament va fi încheiat între administratorul stabilit prin Decizia Consiliului nr. 197/2004/PESC din 23 februarie 2004 privind înfiinţarea unui mecanism de administrare a finanţãrii costurilor comune ale operaţiunilor U.E. cu implicaţii militare şi de apãrare şi autoritãţile administrative competente din România. Acest aranjament va include, inter alia, prevederi referitoare la:
a) suma respectiva;
b) aranjamentele privind plata contribuţiei financiare;
c) procedura de audit.

SECŢIUNEA a IV-a
Prevederi finale

ART. 13
Aranjamente privind aplicarea acordului
Fãrã a aduce atingere prevederilor art. 8 paragraful 5 şi ale art. 12 paragraful 4, secretarul general al Consiliului Uniunii Europene/inaltul reprezentant pentru politica externa şi de securitate comuna şi autoritãţile romane competente vor încheia orice aranjamente administrative şi tehnice necesare în vederea implementarii prezentului acord.
ART. 14
Neîndeplinirea obligaţiilor
Dacã una dintre pãrţi nu îşi îndeplineşte obligaţiile, asa cum sunt ele prevãzute în articolele precedente, cealaltã parte are dreptul de a considera ca prezentul acord şi-a încetat valabilitatea, cu transmiterea unei notificãri în termen de o luna.
ART. 15
Soluţionarea diferendelor
Diferendele privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord vor fi soluţionate între pãrţi, prin mijloace diplomatice.
ART. 16
Intrarea în vigoare
1. Prezentul acord intra în vigoare începând cu prima zi a primei luni dupã notificarea reciprocã de cãtre pãrţi a finalizarii procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare.
2. Prezentul acord poate fi amendat în baza unui acord reciproc scris între pãrţi.
3. Prezentul acord poate fi denunţat de oricare dintre pãrţi prin transmiterea cãtre cealaltã parte a unei notificãri de denunţare scrise. O astfel de denunţare va avea efect dupã 6 luni de la primirea notificãrii de cãtre cealaltã parte. Semnat la Bruxelles, la 22 noiembrie 2004, în patru exemplare originale în limba engleza.

Pentru Uniunea Europeanã,
Lazar Comanescu

Pentru România,
Xavier Solana


ANEXA

TEXT PENTRU DECLARAŢII

Declaraţia României
"România, în aplicarea unei acţiuni comune a U.E. privind o operaţiune a U.E. de gestionare a crizelor, va incerca, în mãsura în care sistemul sau legislativ intern permite, sa renunţe, pe cat de mult posibil, la pretenţii ridicate impotriva oricãrui alt stat participant la o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor în legatura cu ranirea sau decesul personalului acestui stat sau în legatura cu prejudicierea ori pierderea oricãror bunuri deţinute de acesta şi utilizate de operaţiunea U.E. de gestionare a crizelor, în cazul în care aceasta ranire, deces, prejudiciere sau pierdere:
- a fost cauzatã de personal aflat în exerciţiul îndatoririlor legate de operaţiunea U.E. de gestionare a crizelor, cu excepţia cazurilor de neglijenţa grava sau comportament defectuos intentionat; sau
- a fost provocatã de utilizarea oricãror bunuri deţinute de state participante la operaţiunea U.E. de gestionare a crizelor, fiind demonstrat faptul ca bunurile au fost folosite în cadrul misiunii respective şi exceptând cazurile de neglijenţa grava sau comportament defectuos intentionat al personalului operaţiunii U.E. de gestionare a crizelor, care foloseşte respectivele bunuri."

Declaraţia statelor membre U.E.
"Statele membre U.E., în aplicarea unei acţiuni comune a U.E. privind o operaţiune U.E. de gestionare a crizelor la care România participa, vor incerca, în mãsura în care sistemele lor legislative le permit, sa renunţe, pe cat de mult posibil, la pretenţii ridicate impotriva României în legatura cu ranirea sau decesul personalului lor ori în legatura cu prejudicierea sau pierderea oricãror bunuri deţinute de acestea şi utilizate de operaţiunea U.E. de gestionare a crizelor, în cazul în care aceasta ranire, deces, prejudiciere ori pierdere:
- a fost cauzatã de personal din România aflat în exerciţiul îndatoririlor legate de operaţiunea U.E. de gestionare a crizelor, cu excepţia cazurilor de neglijenţa grava sau comportament defectuos intentionat; sau
- a fost provocatã de utilizarea unor bunuri deţinute de România, fiind demonstrat faptul ca bunurile au fost folosite în cadrul misiunii respective şi exceptând cazurile de neglijenţa grava sau comportament defectuos intentionat al personalului din România al operaţiunii U.E. de gestionare a crizelor, care foloseşte respectivele bunuri."

------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016