Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  ACORD din 21 decembrie 2015 de parteneriat şi cooperare consolidat între uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Kazahstan, pe de altă parte Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ACORD din 21 decembrie 2015 de parteneriat şi cooperare consolidat între uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Kazahstan, pe de altă parte

EMITENT: Act Internaţional
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 464 bis din 21 iunie 2017
Comenteaza legea

──────────
    Ratificat prin Legea nr. 100 din 10 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 21 iunie 2017
──────────


    CUPRINS
        TITLU
        PREAMBUL
        TITLUL I PRINCIPIILE GENERALE ŞI OBIECTIVELE PREZENTULUI ACORD
        TITLUL II DIALOGUL POLITIC; COOPERAREA ÎN DOMENIUL POLITICII EXTERNE ŞI DE SECURITATE
        TITLUL III COMERŢ ŞI AFACERI
        CAPITOLUL 1 COMERŢUL CU MĂRFURI
        CAPITOLUL 2 ASPECTE VAMALE
        CAPITOLUL 3 BARIERE TEHNICE ÎN CALEA COMERŢULUI
        CAPITOLUL 4 CHESTIUNI SANITARE ŞI FITOSANITARE
        CAPITOLUL 5 COMERŢUL CU SERVICII ŞI DREPTUL DE STABILIRE
        SECŢIUNEA 1 DISPOZIŢII GENERALE
        SECŢIUNEA 2 DREPTUL DE STABILIRE ŞI PRESTAREA TRANSFRONTALIERĂ DE SERVICII
        SUBSECŢIUNEA 1 TOATE ACTIVITĂŢILE ECONOMICE
        SUBSECŢIUNEA 2 ALTE ACTIVITĂŢI ECONOMICE DECÂT SERVICIILE

        SECŢIUNEA 3 PREZENŢA TEMPORARĂ A PERSOANELOR FIZICE AFLATE ÎN VIZITĂ DE AFACERI
        SECŢIUNEA 4 REGLEMENTARE INTERNĂ
        SECŢIUNEA 5 DISPOZIŢII SECTORIALE SPECIFICE
        SECŢIUNEA 6 EXCEPŢII
        SECŢIUNEA 7 INVESTIŢII

        CAPITOLUL 6 CIRCULAŢIA CAPITALURILOR ŞI PLĂŢILE
        CAPITOLUL 7 PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
        SECŢIUNEA 1 PRINCIPII
        SECŢIUNEA 2 STANDARDE PRIVIND DREPTURILE DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
        SECŢIUNEA 3 ASIGURAREA RESPECTĂRII DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
        SECŢIUNEA 4 RĂSPUNDEREA PRESTATORILOR DE SERVICII INTERMEDIARI

        CAPITOLUL 8 ACHIZIŢII PUBLICE
        CAPITOLUL 9 MATERIILE PRIME ŞI ENERGIA
        CAPITOLUL 10 COMERŢ ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ
        CAPITOLUL 11 CONCURENŢĂ
        CAPITOLUL 12 ÎNTREPRINDERILE DEŢINUTE DE STAT, ÎNTREPRINDERILE CONTROLATE DE STAT ŞI ÎNTREPRINDERILE CĂRORA LI S-AU CONFERIT DREPTURI SAU PRIVILEGII EXCLUSIVE
        CAPITOLUL 13 TRANSPARENŢĂ
        CAPITOLUL 14 SOLUŢIONAREA DIFERENDELOR
        SECŢIUNEA 1 OBIECTIV ŞI DOMENIU DE APLICARE
        SECŢIUNEA 2 CONSULTĂRI ŞI MEDIERE
        SECŢIUNEA 3 PROCEDURILE DE SOLUŢIONARE A DIFERENDELOR
        SUBSECŢIUNEA 1 PROCEDURA DE ARBITRAJ
        SUBSECŢIUNEA 2 CONFORMARE
        SUBSECŢIUNEA 3 DISPOZIŢII COMUNE

        SECŢIUNEA 4 DISPOZIŢII GENERALE


        TITLUL IV COOPERAREA ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII ECONOMICE ŞI DURABILE
        CAPITOLUL 1 DIALOGUL ECONOMIC
        CAPITOLUL 2 COOPERAREA ÎN DOMENIUL GESTIONĂRII FINANŢELOR PUBLICE, INCLUSIV ÎN CEEA CE PRIVEŞTE AUDITUL PUBLIC ŞI CONTROLUL INTERN
        CAPITOLUL 3 COOPERAREA ÎN DOMENIUL FISCAL
        CAPITOLUL 4 COOPERAREA ÎN DOMENIUL STATISTIC
        CAPITOLUL 5 COOPERAREA ÎN DOMENIUL ENERGETIC
        CAPITOLUL 6 COOPERAREA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR
        CAPITOLUL 7 COOPERAREA ÎN DOMENIUL MEDIULUI
        CAPITOLUL 8 COOPERAREA ÎN DOMENIUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
        CAPITOLUL 9 COOPERAREA ÎN DOMENIUL INDUSTRIAL
        CAPITOLUL 10 COOPERAREA ÎN DOMENIUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII
        CAPITOLUL 11 COOPERAREA ÎN DOMENIUL DREPTULUI SOCIETĂŢILOR COMERCIALE
        CAPITOLUL 12 COOPERAREA ÎN DOMENIUL SERVICIILOR BANCARE, DE ASIGURĂRI ŞI A ALTOR SERVICII FINANCIARE
        CAPITOLUL 13 COOPERAREA ÎN DOMENIUL SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE
        CAPITOLUL 14 COOPERAREA ÎN DOMENIUL TURISMULUI
        CAPITOLUL 15 COOPERAREA ÎN DOMENIUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
        CAPITOLUL 16 COOPERAREA ÎN DOMENIUL OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ, AL RELAŢIILOR DE MUNCĂ, AL POLITICII SOCIALE ŞI AL EGALITĂŢII DE ŞANSE
        CAPITOLUL 17 COOPERAREA ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

        TITLUL V COOPERAREA ÎN DOMENIUL LIBERTĂŢII, SECURITĂŢII ŞI JUSTIŢIEI
        TITLUL VI ALTE POLITICI DE COOPERARE
        CAPITOLUL 1 COOPERAREA ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI ŞI AL FORMĂRII
        CAPITOLUL 2 COOPERAREA ÎN DOMENIUL CULTURII
        CAPITOLUL 3 COOPERAREA ÎN DOMENIUL CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
        CAPITOLUL 4 COOPERAREA ÎN DOMENIUL MASS-MEDIA ŞI AUDIOVIZUAL
        CAPITOLUL 5 COOPERAREA ÎN CEEA CE PRIVEŞTE SOCIETATEA CIVILĂ
        CAPITOLUL 6 COOPERAREA ÎN DOMENIUL SPORTULUI ŞI ACTIVITĂŢII FIZICE
        CAPITOLUL 7 COOPERAREA ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI CIVILE
        CAPITOLUL 8 COOPERAREA ÎN DOMENIUL ACTIVITĂŢILOR DIN SPAŢIUL COSMIC
        CAPITOLUL 9 COOPERAREA ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI CONSUMATORILOR
        CAPITOLUL 10 COOPERAREA ÎN DOMENIUL COOPERĂRII REGIONALE
        CAPITOLUL 11 COOPERAREA ÎN DOMENIUL FUNCŢIEI PUBLICE

        TITLUL VII COOPERAREA FINANCIARĂ ŞI TEHNICĂ
        TITLUL VIII CADRUL INSTITUŢIONAL
        TITLUL IX DISPOZIŢII GENERALE ŞI FINALE
        ANEXA I REZERVE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 46
        ANEXA II RESTRICŢII APLICATE DE REPUBLICA KAZAKHSTAN ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 48 ALINEATUL (2)
        ANEXA III DOMENIUL DE APLICARE AL TITLULUI III (COMERŢ ŞI AFACERI) CAPITOLUL 8 (ACHIZIŢII PUBLICE)
        ANEXA IV MIJLOACELE DE COMUNICARE PENTRU PUBLICAREA INFORMAŢIILOR PRIVIND ACHIZIŢIILE PUBLICE MENŢIONATE ÎN TITLUL III (COMERŢ ŞI AFACERI) CAPITOLUL 8 (ACHIZIŢII PUBLICE)
        ANEXA V REGULAMENT DE PROCEDURĂ PENTRU ARBITRAJUL MENŢIONAT ÎN TITLUL III (COMERŢ ŞI AFACERI) CAPITOLUL 14 (SOLUŢIONAREA DIFERENDELOR)
        ANEXA VI COD DE CONDUITĂ PENTRU MEMBRII COMISIILOR DE ARBITRAJ ŞI MEDIATORII MENŢIONAT ÎN TITLUL III (COMERŢ ŞI AFACERI) CAPITOLUL 14 (SOLUŢIONAREA DIFERENDELOR)
        ANEXA VII MECANISMUL DE MEDIERE MENŢIONAT ÎN TITLUL III (COMERŢ ŞI AFACERI) CAPITOLUL 14 (SOLUŢIONAREA DIFERENDELOR) PROTOCOL PRIVIND ASISTENŢA ADMINISTRATIVĂ RECIPROCĂ ÎN DOMENIUL VAMAL

     PREAMBUL
     REGATUL BELGIEI,
     REPUBLICA BULGARIA,
     REPUBLICA CEHĂ,
     REGATUL DANEMARCEI,
     REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA,
     REPUBLICA ESTONIA,
     IRLANDA,
     REPUBLICA ELENĂ,
     REGATUL SPANIEI,
     REPUBLICA FRANCEZĂ,
     REPUBLICA CROAŢIA,
     REPUBLICA ITALIANĂ,
     REPUBLICA CIPRU,
     REPUBLICA LETONIA,
     REPUBLICA LITUANIA,
     MARELE DUCAT AL LUXEMBURGULUI,
     UNGARIA,
     REPUBLICA MALTA.
     REGATUL ŢĂRILOR DE JOS,
     REPUBLICA AUSTRIA,
     REPUBLICA POLONĂ,
     REPUBLICA PORTUGHEZĂ,
     ROMÂNIA,
     REPUBLICA SLOVENIA,
     REPUBLICA SLOVACĂ,
     REPUBLICA FINLANDA,
     REGATUL SUEDIEI,
     REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD.

     părţi contractante la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, denumite în continuare "statele membre", şi
     UNIUNEA EUROPEANĂ
     pe de o parte, şi
     REPUBLICA KAZAKHSTAN,
     pe de altă parte,
     denumite în continuare colectiv "părţile",
     AVÂND ÎN VEDERE legăturile strânse dintre părţi şi valorile lor comune, precum şi dorinţa acestora de a consolida şi a extinde în continuare legăturile stabilite în trecut prin punerea în aplicare a Acordului de parteneriat şi cooperare dintre Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Republica Kazahstan, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 23 ianuarie 1995, precum şi a Strategiei pentru un nou parteneriat cu Asia Centrală, adoptată de Consiliul European în iunie 2007 şi a programului de stat "Drumul către Europa" al Republicii Kazahstan, adoptat în 2008;
     AVÂND ÎN VEDERE angajamentul părţilor faţă de punerea în aplicare pe deplin a principiilor şi a dispoziţiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite ("Carta ONU"), cele ale Declaraţiei universale a drepturilor omului şi ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), în special ale Actului final de la Helsinki, precum şi a altor norme de drept internaţional general recunoscute;
     AVÂND ÎN VEDERE angajamentul hotărât al părţilor de a consolida promovarea, protejarea şi punerea în aplicare a libertăţilor fundamentale şi a drepturilor omului, precum şi a respectului pentru principiile democratice, pentru statul de drept şi pentru buna guvernanţă;
     RECUNOSCÂND aderenţa ridicată a părţilor la următoarele principii în cadrul cooperării lor în domeniul drepturilor omului şi al democraţiei: promovarea obiectivelor comune, dialogul politic deschis şi constructiv, transparenţa şi respectarea standardelor internaţionale privind drepturile omului;
     AVÂND ÎN VEDERE angajamentul părţilor de a adera la principiile unei economii de piaţă libere;
     RECUNOSCÂND importanţa tot mai mare a relaţiilor comerciale îi de investiţii dintre Uniunea Europeană şi Republica Kazahstan;
     AVÂND ÎN VEDERE faptul că acordul va consolida şi mai mult relaţiile economice strânse dintre părţi şi va crea un nou climat şi condiţii mai bune pentru dezvoltarea în continuare a schimburilor comerciale şi a investiţiilor între părţi, inclusiv în domeniul energiei;
     AVÂND ÎN VEDERE obiectivul de intensificare a schimburilor comerciale şi a investiţiilor în toate sectoarele, pe o bază juridică consolidată, reprezentată în special de prezentul acord şi de Acordul privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului ("Acordul OMC");
     AVÂND ÎN VEDERE angajamentul părţilor de a promova pacea şi securitatea internaţională, precum şi soluţionarea paşnică a diferendelor, în special prin cooperarea în mod eficace în acest scop în cadrul ONU şi al OSCE;
     AVÂND ÎN VEDERE dorinţa părţilor de a continua dezvoltarea dialogului politic periodic privind aspectele bilaterale şi internaţionale de interes comun;
     AVÂND ÎN VEDERE angajamentul părţilor faţă de obligaţiile internaţionale de combatere a proliferării armelor de distrugere în masă şi a vectorilor acestora şi de cooperare în materie de neproliferare şi de siguranţă şi securitate nucleară;
     AVÂND ÎN VEDERE angajamentul părţilor de a combate comerţul ilicit şi acumularea de arme de calibru mic şi armament uşor şi ţinând seama de adoptarea Tratatului privind comerţul cu arme (TCA) de către Adunarea Generală a ONU;
     AVÂND ÎN VEDERE importanţa participării active a Republicii Kazahstan la punerea în aplicare a Strategiei pentru un nou parteneriat cu Asia Centrală;
     AVÂND ÎN VEDERE angajamentul părţilor de combatere a criminalităţii organizate şi a traficului de fiinţe umane şi de intensificare a cooperării privind combaterea terorismului;
     AVÂND ÎN VEDERE angajamentul părţilor de a-şi intensifica dialogul şi cooperarea privind aspectele din domeniul migraţiei, printr-o abordare cuprinzătoare care vizează cooperarea în domeniul migraţiei legale şi combaterea migraţiei neregulamentare şi a traficului de fiinţe umane şi recunoscând importanţa clauzei de readmisie prevăzute de prezentul acord;
     DORIND să asigure condiţii echilibrate în relaţiile comerciale bilaterale dintre Uniunea Europeană şi Republica Kazahstan;
     AVÂND ÎN VEDERE angajamentul părţilor de a respecta drepturile şi obligaţiile care decurg din calitatea de membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), precum şi de a le pune în aplicare în mod transparent şi nediscriminatoriu;
     AVÂND ÎN VEDERE angajamentul părţilor de a respecta principiul dezvoltării durabile, inclusiv prin promovarea punerii în aplicare a acordurilor internaţionale multilaterale de cooperare şi a cooperării regionale;
     DORIND să îmbunătăţească cooperarea reciproc avantajoasă în toate domeniile de interes reciproc şi să consolideze cadrul acesteia, după caz;
     RECUNOSCÂND necesitatea intensificării cooperării în domeniul energiei, a securităţii aprovizionării cu energie şi a facilitării dezvoltării unei infrastructuri adecvate, pe baza Memorandumului de înţelegere privind cooperarea în domeniul energiei dintre Uniunea Europeană şi Republica Kazahstan, semnat la Bruxelles la 4 decembrie 2006, în contextul Tratatului privind Carta energiei;
     RECUNOSCÂND că toate formele de cooperare în domeniul utilizării energiei nucleare în scopuri paşnice sunt reglementate prin Acordul de cooperare dintre Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Republica Kazahstan în domeniul securităţii nucleare, semnat la Bruxelles la 19 iulie 1999, şi nu intră sub incidenţa prezentului acord;
     AVÂND ÎN VEDERE angajamentul părţilor de a ameliora nivelul de siguranţă a sănătăţii publice şi de protecţie a sănătăţii umane ca o condiţie prealabilă pentru dezvoltarea durabilă şi pentru creşterea economică;
     AVÂND ÎN VEDERE angajamentul părţilor faţă de intensificarea contactelor interpersonale, inclusiv prin cooperare şi schimburi în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, al dezvoltării inovaţiei, al educaţiei şi al culturii;
     AVÂND ÎN VEDERE că părţile trebuie să promoveze înţelegerea reciprocă şi convergenţa cadrelor lor legislative şi de reglementare, pentru a consolida în continuare legăturile reciproc avantajoase şi dezvoltarea durabilă;
     LUÂND ACT DE FAPTUL CĂ, în cazul în care părţile ar decide, în temeiul prezentului acord, să încheie acorduri specifice în domeniul spaţiului de libertate, securitate şi justiţie la care Uniunea Europeană ar participa în temeiul părţii a treia titlul V din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, dispoziţiile acestor acorduri viitoare nu ar fi obligatorii pentru Regatul Unit şi/sau Irlanda, cu excepţia cazului în care Uniunea Europeană împreună cu Regatul Unit şi/sau Irlanda, în ceea ce priveşte relaţiilor lor bilaterale anterioare, notifică Republicii Kazahstan faptul că Regatul Unit şi/sau Irlanda a/au intrat sub incidenţa acestor acorduri ca parte a Uniunii Europene, în conformitate cu Protocolul nr. 21 privind poziţia Regatului Unit şi a Irlandei cu privire la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. În mod similar, orice măsuri din interiorul UE care ar fi adoptate în temeiul titlului V menţionat anterior pentru a pune în aplicare prezentul acord nu ar fi obligatorii pentru Regatul Unit şi/sau Irlanda, cu excepţia cazului în care acestea îşi anunţă dorinţa de a participa sau de a accepta astfel de măsuri, în conformitate cu Protocolul nr. 21. Luând act, de asemenea, de faptul că astfel de acorduri viitoare sau astfel de măsuri interne ulterioare ale UE s-ar încadra în Protocolul nr. 22 privind poziţia Danemarcei, anexat la tratatele menţionate anterior,
     CONVIN CU PRIVIRE LA URMĂTOARELE DISPOZIŢII:

    TITLUL I
    PRINCIPIILE GENERALE ŞI OBIECTIVELE PREZENTULUI ACORD
    ART. 1
    Principii generale
     Respectarea principiilor democratice şi a drepturilor omului consfinţite prin Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Actul final al OSCE de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o nouă Europă şi prin alte instrumentele internaţionale relevante referitoare la drepturile omului, precum şi a principiilor statului de drept reprezintă fundamentul politicilor interne şi internaţionale ale ambelor părţi şi constituie un element esenţial al prezentului acord.
     Părţile îşi reiterează angajamentul faţă de principiile economiei de piaţă, promovând dezvoltarea durabilă şi creşterea economică.
     Punerea în aplicare a prezentului acord se bazează pe principiile dialogului, încrederii şi respectului reciproc, parteneriatului egal, avantajelor reciproce şi respectării depline a valorilor şi principiilor consfinţite în Carta ONU.

    ART. 2
    Obiectivele prezentului acord
    (1) Prezentul acord stabileşte un parteneriat şi o cooperare consolidate între părţi, în limitele competenţelor lor respective, pe baza interesului comun şi a aprofundării relaţiilor în toate domeniile de aplicare a acestuia.
    (2) Această cooperare este un proces între părţi care contribuie la pacea şi stabilitatea la nivel internaţional şi regional, precum şi la dezvoltarea economică, şi este structurată pe baza unor principii pe care părţile le reafirmă, de asemenea, prin angajamentele lor internaţionale, în special cadrul ONU şi al OSCE.

    ART. 3
    Cooperarea în cadrul organizaţiilor regionale şi internaţionale
     Părţile convin să coopereze şi să facă schimb de opinii în cadrul forurilor şi al organizaţiilor regionale şi internaţionale.

    TITLUL II
    DIALOGUL POLITIC; COOPERAREA ÎN DOMENIUL POLITICII EXTERNE ŞI DE SECURITATE
    ART. 4
    Dialogul politic
     Părţile dezvoltă şi consolidează în continuare un dialog politic eficace în toate domeniile de interes comun, în scopul promovării păcii, a stabilităţii şi a securităţii internaţionale, inclusiv pe continentul euroasiatic, pe baza dreptului internaţional, a cooperării eficace în cadrul instituţiilor multilaterale şi a valorilor comune.
     Părţile cooperează pentru a consolida rolul ONU şi al OSCE, precum şi pentru a îmbunătăţi eficienţa organizaţiilor internaţionale şi regionale relevante.
     Părţile îşi intensifică cooperarea şi dialogul cu privire la chestiuni de securitate internaţională şi de gestionare a crizelor, pentru a răspunde actualelor provocări mondiale şi regionale şi ameninţărilor majore.
     Părţile se angajează să intensifice cooperarea în toate domeniile de interes comun şi, în special, respectarea principiilor de drept internaţional, consolidarea respectării principiilor democratice, a statului de drept, a drepturilor omului şi a bunei guvernanţe. Părţile convin să depună eforturi pentru îmbunătăţirea condiţiilor pentru continuarea cooperării regionale, în special în ceea ce priveşte Asia Centrală şi zonele situate mai departe de aceasta.

    ART. 5
    Democraţia şi statul de drept
     Părţile convin să coopereze în ceea ce priveşte promovarea şi protecţia eficace a drepturilor omului şi a statului de drept, inclusiv prin intermediul instrumentelor internaţionale relevante din domeniul drepturilor omului.
     Această cooperare se realizează prin intermediul unor activităţi convenite de către părţi, inclusiv prin consolidarea respectării statului de drept, consolidarea în continuare a dialogului actual privind drepturile omului, dezvoltarea în continuare a instituţiilor democratice, promovarea sensibilizării cu privire la drepturile omului şi consolidarea cooperării în cadrul organismelor pentru drepturile omului ale ONU şi OSCE.

    ART. 6
    Politica externă şi de securitate
     Părţile îşi intensifică dialogul şi cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate şi abordează în special aspecte privind prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor, stabilitatea regională, neproliferarea, dezarmarea şi controlul armelor, securitatea nucleară şi controlul exporturilor de arme şi de produse cu dublă utilizare.
     Cooperarea se bazează pe valori comune şi pe interese reciproce, urmărind creşterea eficacităţii şi a convergenţei politicilor şi recurgerea la forurile bilaterale, regionale şi internaţionale.
     Părţile îşi reafirmă angajamentul faţă de principiile de respectare a integrităţii teritoriale, a inviolabilităţii frontierelor, a suveranităţii şi a independenţei stabilite în Carta ONU şi în Actul final de la Helsinki, precum şi faţă de promovarea acestor principii în relaţiile lor bilaterale şi multilaterale.

    ART. 7
    Securitatea în spaţiu
     Părţile promovează îmbunătăţirea siguranţei, a securităţii şi a durabilităţii tuturor activităţilor legate de spaţiu şi convin să colaboreze la nivel bilateral, regional şi internaţional cu scopul de a garanta utilizarea paşnică a spaţiului cosmic. Ambele părţi iau act de importanţa împiedicării unei curse a înarmării în spaţiul cosmic.

    ART. 8
    Infracţiuni grave de interes internaţional
     Părţile reafirmă faptul că infracţiunile cele mai grave care afectează întreaga comunitate internaţională nu ar trebui să rămână nepedepsite şi că urmărirea penală a acestora ar trebui asigurată prin luarea de măsuri la nivel intern sau internaţional, inclusiv la nivelul Curţii Penale Internaţionale.
     Cu privire la menţinerea integrităţii Statutului de la Roma, părţile convin să desfăşoare un dialog cu privire la Statutul de la Roma şi urmăresc să ia măsuri în direcţia aderării universale la statutul menţionat, în conformitate cu legile relevante ale acestora, inclusiv prin furnizarea de asistenţă pentru consolidarea capacităţilor.

    ART. 9
    Prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor
     Părţile îmbunătăţesc cooperarea în ceea ce priveşte prevenirea conflictelor, soluţionarea conflictelor regionale şi gestionarea crizelor, astfel încât să se creeze un mediu de pace şi stabilitate.

    ART. 10
    Stabilitatea regională
     Părţile îşi intensifică eforturile comune de promovare a stabilităţii şi a securităţii în Asia Centrală, precum şi de îmbunătăţire a condiţiilor pentru continuarea cooperării regionale, pe baza principiilor stabilite de Carta ONU, de Actul final al OSCE de la Helsinki şi de alte documente multilaterale relevante, la care ambele părţi aderă.

    ART. 11
    Combaterea proliferării armelor de distrugere în masă
     Părţile consideră că proliferarea armelor de distrugere în masă (ADM) şi a vectorilor acestora, atât către actorii statali, cât şi către cei nestatali, reprezintă una dintre cele mai grave ameninţări la adresa stabilităţii şi securităţii internaţionale.
     Părţile cooperează şi contribuie la combaterea proliferării armelor de distrugere în masă şi a vectorilor acestora prin respectarea în totalitate şi prin îndeplinirea obligaţiilor care le revin în temeiul tratatelor internaţionale şi a altor obligaţii internaţionale relevante privind dezarmarea şi neproliferarea. Părţile convin că această dispoziţie reprezintă un element esenţial al prezentului acord.
     Cooperarea în acest domeniu este pusă în aplicare inclusiv prin:
    a) dezvoltarea în continuare a sistemelor de control al exporturilor de produse militare şi de produse şi tehnologii cu dublă utilizare;
    b) instituirea unui dialog politic regulat privind aspectele reglementate de prezentul articol.


    ART. 12
    Armamentul uşor şi armele de calibru mic
     Părţile cooperează şi asigură coordonarea, complementaritatea şi sinergia eforturilor lor de combatere a comerţului ilicit cu armament uşor şi arme de calibru mic, incluzând muniţia aferentă, la toate nivelurile relevante, şi convin să continue un dialog politic regulat, inclusiv în cadru multilateral.
     Părţile pun în aplicare această cooperare cu respectarea deplină a acordurilor internaţionale în vigoare şi a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU, precum şi a angajamentelor lor asumate în cadrul altor instrumente internaţionale aplicabile în acest domeniu la care părţile au aderat. În această privinţă, ambele părţi sunt convinse de valoarea TCA.

    ART. 13
    Combaterea terorismului
     Părţile convin să colaboreze la nivel bilateral, regional şi internaţional pentru a preveni şi a combate terorismul în deplină conformitate cu statul de drept, dreptul internaţional, standardele internaţionale privind drepturile omului, dreptul umanitar şi deciziile relevante ale ONU, inclusiv Strategia globală a ONU de combatere a terorismului.
     Cooperarea dintre părţi are ca scop:
    a) punerea în aplicare, după caz, a rezoluţiilor ONU, a Strategiei globale a ONU de combatere a terorismului şi a angajamentelor pe care şi le-au asumat în temeiul altor convenţii şi instrumente internaţionale privind combaterea terorismului;
    b) schimbul de informaţii privind actele de terorism planificate şi comise, formele şi metodele de realizare a acestora şi grupările teroriste care planifică, comit sau au comis o infracţiune pe teritoriul unei alte părţi, în conformitate cu dreptul internaţional şi dreptul intern;
    c) schimbul de experienţă în ceea ce priveşte prevenirea tuturor formelor de terorism, inclusiv a provocării publice, realizată pe internet, la comiterea unei infracţiuni de terorism, precum şi în ceea ce priveşte mijloacele şi metodele de combatere a terorismului, experienţa în domenii tehnice şi cursuri de formare oferite sau plătite de instituţii, organisme şi agenţii ale Uniunii Europene;
    d) intensificarea eforturilor comune de combatere a finanţării terorismului şi schimbul de opinii cu privire la procesele de radicalizare şi recrutare; şi
    e) schimbul de cele mai bune practici în domeniul protecţiei drepturilor omului în cadrul luptei împotriva terorismului.


    TITLUL III
    COMERŢ ŞI AFACERI
    CAP. 1
    COMERŢUL CU MĂRFURI
    ART. 14
    Clauza naţiunii celei mai favorizate
    (1) Fiecare parte acordă clauza naţiunii celei mai favorizate mărfurilor celeilalte părţi în conformitate cu articolul I din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ din 1994 (GATT 1994), inclusiv cu notele sale interpretative, care sunt încorporate în prezentul acord şi devin parte integrantă a acestuia, mutatis mutandis.
    (2) Alineatul (1) nu se aplică în cazul tratamentului preferenţial acordat de oricare dintre părţi mărfurilor dintr-o altă ţară în conformitate cu GATT 1994.

    ART. 15
    Tratamentul naţional
     Fiecare parte acordă tratamentul naţional mărfurilor celeilalte părţi în conformitate cu articolul III din GATT 1994, inclusiv cu notele sale interpretative, care sunt încorporate în prezentul acord şi devin parte integrantă a acestuia, mutatis mutandis.

    ART. 16
    Taxele vamale la import şi la export
     Fiecare parte aplică taxele vamale la import şi la export în conformitate cu angajamentele sale tarifare din cadrul OMC.

    ART. 17
    Restricţii la import şi la export
     Niciuna dintre părţi nu poate introduce sau menţine interdicţii sau restricţii, altele decât taxele vamale, impozitele sau alte impuneri, aplicate prin intermediul contingentelor, al licenţelor de import sau de export sau al altor măsuri, la importul oricărui bun provenind din cealaltă parte sau la exportul ori vânzarea oricărui bun destinat teritoriului celeilalte părţi, în conformitate cu articolul XI din GATT 1994, inclusiv notele sale interpretative, care sunt încorporate în prezentul acord şi fac parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.

    ART. 18
    Admiterea temporară a mărfurilor
     Fiecare parte o scuteşte pe cealaltă de plata impunerilor şi a taxelor la import aferente mărfurilor admise temporar, în cazurile şi în conformitate cu procedurile stipulate în orice convenţii internaţionale privind admiterea temporară a mărfurilor pe care partea în cauză are obligaţia să le respecte. Această scutire se aplică în conformitate cu legislaţia părţii care acordă scutirea.

    ART. 19
    Tranzit
     Părţile convin că principiul libertăţii de tranzit al mărfurilor este o condiţie esenţială pentru realizarea obiectivelor prezentului acord. În acest sens, fiecare parte asigură libertatea de tranzit pe teritoriul său a mărfurilor expediate de pe teritoriul vamal al celeilalte părţi sau având ca destinaţie teritoriul vamal al celeilalte părţi, în conformitate cu articolul V din GATT 1994, inclusiv notele sale interpretative, care sunt încorporate în prezentul acord şi fac parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.

    ART. 20
    Măsuri de salvgardare
     Nicio dispoziţie a prezentului acord nu aduce atingere şi nu afectează drepturile şi obligaţiile care îi revin oricăreia dintre părţi în temeiul articolului XIX din GATT 1994 şi al Acordului OMC privind măsurile de salvgardare.

    ART. 21
    Măsură specială de salvgardare privind agricultura
     Nicio dispoziţie a prezentului acord nu aduce atingere şi nu afectează drepturile şi obligaţiile care îi revin oricăreia dintre părţi în temeiul articolului 5 (Măsurile speciale de salvgardare) din Acordul OMC privind agricultura.

    ART. 22
    Măsuri antidumping şi măsuri compensatorii
    (1) Nicio dispoziţie a prezentului acord nu aduce atingere şi nu afectează drepturile şi obligaţiile care îi revin oricăreia dintre părţi în temeiul articolului VI din GATT 1994, al Acordului OMC privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994 şi al Acordului OMC privind subvenţiile şi măsurile compensatorii ("Acordul SMC").
    (2) Înainte de luarea unei decizii finale, părţile garantează comunicarea tuturor faptelor esenţiale examinate care stau la baza deciziei de aplicare a măsurilor, fără a aduce atingere articolului 6.5 din Acordul OMC privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994 şi articolului 12.4 din Acordul SMC. Comunicările se efectuează în scris şi acordă părţilor interesate timp suficient pentru a formula observaţii.
    (3) Cu condiţia să nu întârzie în mod inutil desfăşurarea anchetei, fiecărei părţi interesate i se acordă posibilitatea de a fi audiată, cu scopul de a-şi exprima punctul de vedere în cadrul anchetelor în materie de măsuri antidumping sau compensatorii.
    (4) Dispoziţiile prezentului articol nu fac obiectul dispoziţiilor privind soluţionarea diferendelor din prezentul acord.

    ART. 23
    Stabilirea preţurilor
     Fiecare parte se asigură că întreprinderile sau entităţile cărora le acordă drepturi speciale sau exclusive ori pe care le controlează şi care vând mărfuri pe piaţa internă, pe care le şi exportă, ţin contabilităţi separate, astfel încât să se stabilească în mod clar următoarele:
    a) costurile şi veniturile asociate activităţilor naţionale şi internaţionale; şi
    b) detaliile complete privind metodele prin care costurile şi veniturile sunt atribuite sau alocate activităţilor naţionale şi internaţionale.

     Aceste contabilităţi separate se bazează pe principiile contabile ale cauzalităţii, obiectivităţii, transparenţei şi permanenţei, în conformitate cu standardele de contabilitate recunoscute la nivel internaţional, precum şi pe date verificate.

    ART. 24
    Excepţii
    (1) Părţile afirmă că drepturile şi obligaţiile lor existente care decurg din articolul XX din GATT 1994 şi din notele sale interpretative se aplică mutatis mutandis comerţului cu mărfuri reglementat de prezentul acord. În acest scop, articolul XX din GATT 1994 şi notele sale interpretative sunt încorporate în prezentul acord şi fac parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
    (2) Părţile înţeleg că, înainte de a lua orice măsură prevăzută la articolul XX literele (i) şi (j) din GATT 1994, orice parte care doreşte să ia o astfel de măsură furnizează celeilalte părţi toate informaţiile relevante, în vederea găsirii unei soluţii reciproc acceptabile. Părţile pot conveni asupra oricăror mijloace necesare pentru a pune capăt dificultăţilor. Dacă nu se ajunge la niciun acord în termen de 30 de zile de la furnizarea acestor informaţii, partea poate aplica măsuri privind bunul în cauză în temeiul prezentului articol. Atunci când împrejurări excepţionale şi critice care necesită o acţiune imediată fac imposibilă informarea sau examinarea prealabilă, partea care intenţionează să ia măsurile în cauză poate să aplice imediat măsurile asigurătorii necesare pentru a gestiona situaţia şi informează imediat cealaltă parte cu privire la acestea.
    (3) Republica Kazahstan poate menţine anumite măsuri în dezacord faţă articolele 14, 15 şi 17 din prezentul acord, identificate în Protocolul privind aderarea Republicii Kazahstan la OMC, până la expirarea perioadelor de tranziţie prevăzute pentru măsurile respective în protocolul menţionat.

    CAP. 2
    ASPECTE VAMALE
    ART. 25
    Cooperare vamală
    (1) Părţile îşi consolidează cooperarea în domeniul vamal pentru a garanta un mediu comercial transparent, a facilita comerţul, a întări securitatea lanţului de aprovizionare, a promova siguranţa consumatorilor, a opri fluxurile de mărfuri care încalcă drepturile de proprietate intelectuală şi a combate contrabanda şi frauda.
    (2) În vederea realizării respectivelor obiective şi în limitele resurselor disponibile, părţile cooperează, între altele, pentru:
    a) a îmbunătăţi legislaţia vamală, a armoniza şi a simplifica procedurile vamale, în conformitate cu standardele şi convenţiile internaţionale aplicabile în domeniul vamal şi în cel al facilitării comerţului, inclusiv cele elaborate de Uniunea Europeană (inclusiv orientările practice în domeniul vamal - Customs Blueprints), de Organizaţia Mondială a Comerţului şi de Organizaţia Mondială a Vămilor (în special Convenţia de la Kyoto revizuită);
    b) a stabili sisteme vamale modeme, inclusiv tehnologii moderne de vămuire, dispoziţii pentru operatorii economici autorizaţi, analize şi controale automate bazate pe riscuri, proceduri simplificate pentru acordarea liberului de vamă, controalele ulterioare vămuirii şi determinarea transparentă a valorii în vamă, precum şi dispoziţii pentru parteneriatele dintre autorităţile vamale şi întreprinderi;
    c) a promova cele mai înalte standarde de integritate în domeniul vamal, în special la frontieră, prin aplicarea unor măsuri care să reflecte principiile enunţate în Declaraţia de la Arusha a Organizaţiei Mondiale a Vămilor;
    d) a face schimb de cele mai bune practici şi a oferi formare şi asistenţă tehnică pentru planificare şi consolidarea capacităţilor şi pentru asigurarea celor mai înalte standarde de integritate;
    e) a face schimb, după caz, de informaţii şi date relevante, cu respectarea normelor părţilor privind confidenţialitatea datelor sensibile şi protecţia datelor cu caracter personal;
    f) a se implica în acţiuni vamale coordonate între autorităţile vamale ale părţilor;
    g) a stabili, atunci când este relevant şi adecvat, recunoaşterea reciprocă a programelor şi a controalelor vamale ale operatorilor economici autorizaţi, inclusiv a măsurilor echivalente de facilitare a comerţului;
    h) a aprofunda, atunci când este relevant şi adecvat, posibilităţile de interconectare a sistemelor lor de tranzit vamal.

    (3) Consiliul de cooperare instituie un subcomitet de cooperare vamală.
    (4) Aspectele care intră sub incidenţa prezentului capitol fac obiectul unui dialog periodic. Comitetul de cooperare poate stabili norme pentru desfăşurarea unui astfel de dialog.

    ART. 26
    Asistenţa administrativă reciprocă
     Fără a aduce atingere altor forme de cooperare prevăzute în prezentul acord, în special la articolul 25, părţile îşi acordă reciproc asistenţă administrativă în domeniul vamal, în conformitate cu Protocolul la prezentul acord privind asistenţa administrativă reciprocă în domeniul vamal.

    ART. 27
    Determinarea valorii în vamă
     Pentru determinarea valorii în vamă a mărfurilor care fac obiectul comerţului dintre părţi, se aplică
     Acordul privind punerea în aplicare a articolului VII din GATT 1994. În acest scop, dispoziţiile acestuia sunt încorporate în prezentul acord şi fac parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.

    CAP. 3
    BARIERE TEHNICE ÎN CALEA COMERŢULUI
    ART. 28
    Acordul OMC privind barierele tehnice în calea comerţului
     Părţile afirmă că în relaţiile lor vor respecta drepturile şi obligaţiile prevăzute în Acordul OMC privind barierele tehnice în calea comerţului (Acordul BTC), care este încorporat în prezentul acord şi face parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.

    ART. 29
    Reglementări tehnice, standardizare, metrologie, acreditare, supravegherea pieţelor şi evaluarea conformităţii
    (1) Părţile convin:
    a) să reducă diferenţele care există între ele în domeniile reglementărilor tehnice, standardizării, metrologiei legale, acreditării,supravegherii pieţelor şi evaluării conformităţii, inclusiv prin încurajarea utilizării instrumentelor convenite la nivel internaţional în aceste domenii;
    b) să promoveze utilizarea acreditării în conformitate cu normele internaţionale în sprijinul organismelor de evaluare a conformităţii şi al activităţilor acestora; şi
    c) să promoveze participarea şi, dacă este posibil, aderarea Republicii Kazahstan şi a organismelor sale relevante la organizaţiile europene a căror activitate este legată de standardizare, metrologie, evaluarea conformităţii şi alte funcţii conexe.

    (2) Părţile urmăresc să instituie şi să menţină o procedură prin care să se realizeze alinierea progresivă a reglementărilor tehnice, a standardelor şi a procedurilor lor de evaluare a conformităţii.
    (3) Pentru domeniile în care alinierea a fost realizată, părţile pot lua în considerare negocierea de acorduri privind evaluarea conformităţii şi acceptarea produselor industriale.

    ART. 30
    Transparenţă
    (1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor capitolului 13 ("Transparenţă") din prezentul titlu, fiecare parte se asigură că procedurile sale de elaborare a reglementărilor tehnice şi a procedurilor de evaluare a conformităţii permit consultarea publică a părţilor interesate într-o etapă suficient de timpurie, în care observaţiile rezultate în urma consultării publice pot fi încă introduse şi luate în considerare, cu excepţia cazului în care acest lucru nu este posibil din cauza unei situaţii de urgenţă sau a unei ameninţări legate de siguranţă, sănătate, protecţia mediului sau securitatea naţională.
    (2) În conformitate cu articolul 2.9 din Acordul BTC, fiecare parte acordă o perioadă de timp pentru prezentarea de observaţii într-o etapă suficient de timpurie după notificarea propunerilor de reglementări tehnice sau de proceduri de evaluare a conformităţii. În cazul în care un proces de consultare cu privire la proiectele propuse de reglementări tehnice sau de proceduri de evaluare a conformităţii este deschis publicului, fiecare parte permite celeilalte părţi sau persoanelor fizice ori juridice stabilite pe teritoriul celeilalte părţi să participe în condiţii nu mai puţin favorabile decât cele acordate persoanelor fizice sau juridice stabilite pe teritoriul părţii respective.
    (3) Fiecare parte se asigură că reglementările tehnice şi procedurile sale de evaluare a conformităţii adoptate sunt puse la dispoziţia publicului.

    CAP. 4
    CHESTIUNI SANITARE ŞI FITOSANITARE
    ART. 31
    Obiectiv
     Obiectivul prezentului capitol este de a stabili principii aplicabile măsurilor sanitare şi fitosanitare (SPS) şi chestiunilor legate de bunăstarea animalelor în comerţul dintre părţi. Aceste principii sunt aplicate de către părţi în aşa fel încât să faciliteze şi mai mult comerţul, păstrând în acelaşi timp nivelul fiecărei părţi de protecţie a vieţii sau sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor.

    ART. 32
    Principii
    (1) Părţile se asigură că măsurile SPS sunt elaborate şi aplicate pe baza principiilor proporţionalităţii, transparenţei, nediscriminării şi justificării ştiinţifice.
    (2) O parte se asigură că măsurile sale SPS nu creează discriminări arbitrare sau nejustificate între teritoriul său şi teritoriul celeilalte părţi în măsura în care prevalează condiţii identice sau similare. Măsurile SPS nu se aplică într-un mod care să constituie o restricţie deghizată asupra comerţului.
    (3) Părţile se asigură că măsurile, procedurile sau controalele SPS sunt puse în aplicare, iar solicitările de informaţii sunt soluţionate de către autorităţile relevante ale fiecărei părţi fără întârzieri nejustificate şi într-un mod care nu este mai puţin favorabil pentru produsele importate decât pentru produsele interne similare.

    ART. 33
    Cerinţe de import
    (1) Cerinţelor de import ale părţii importatoare se aplică întregului teritoriu al părţii exportatoare, sub rezerva articolului 35 din prezentul capitol. Cerinţele de import prevăzute în certificate se bazează pe principiile Comisiei Codex Alimentarius ("Codex"), ale Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE) şi ale Convenţiei internaţionale pentru protecţia plantelor (CIPP), cu excepţia cazului în care cerinţele de import se bazează pe o evaluare ştiinţifică a riscurilor efectuată în conformitate cu normele internaţionale aplicabile, astfel cum se prevede în Acordul OMC privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare ("Acordul SPS").
    (2) Cerinţele prevăzute în permisele de import nu pot conţine condiţii sanitare şi veterinare mai stricte decât condiţiile prevăzute în certificatele menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol.

    ART. 34
    Echivalenţa
     La cererea părţii exportatoare şi sub rezerva unei evaluări satisfăcătoare de către partea importatoare, echivalenţa se recunoaşte de către părţi, în conformitate cu procedurile internaţionale relevante, cu privire la o măsură individuală şi/sau la grupuri de măsuri şi/sau de sisteme aplicabile în general sau unui sector ori unei părţi a unui sector.

    ART. 35
    Măsuri legate de sănătatea animalelor şi a plantelor
    (1) Părţile recunosc conceptul de zone indemne de dăunători sau boli şi de zone cu o prevalenţă redusă a dăunătorilor sau a bolilor, în conformitate cu Acordul SPS şi cu standardele, orientările sau recomandările relevante ale Codex, ale OIE şi ale CIPP.
    (2) Atunci când stabilesc zonele indemne de dăunători sau boli şi zonele cu o prevalenţă redusă a dăunătorilor sau a bolilor, părţile iau în considerare factori precum situarea geografică, ecosistemele, supravegherea epidemiologică şi eficacitatea controalelor sanitare şi fitosanitare din aceste zone.

    ART. 36
    Facilitarea comerţului
    (1) Părţile elaborează şi pun în practică instrumente de facilitare a comerţului pe baza recunoaşterii, de către partea importatoare, a sistemelor de inspecţie şi de certificare ale părţii exportatoare.
    (2) Astfel de instrumente de facilitare a comerţului au drept obiectiv evitarea inspectării de către partea importatoare a fiecărui transport sau a fiecărei unităţi exportatoare pe teritoriul părţii exportatoare în conformitate cu legislaţia existentă. Acestea pot include aprobarea unei unităţi exportatoare şi stabilirea de liste ale unităţilor exportatoare de pe teritoriul părţii exportatoare pe baza garanţiilor furnizate de partea exportatoare.

    ART. 37
    Inspecţii şi audituri
     Inspecţiile şi auditurile efectuate de către partea importatoare pe teritoriul părţii exportatoare pentru a evalua sistemele de inspecţie şi de certificare ale acesteia din urmă se efectuează în conformitate cu standardele, orientările şi recomandările internaţionale relevante. Costurile aferente inspecţiilor şi auditurilor se suportă de către partea care efectuează auditurile şi inspecţiile.

    ART. 38
    Schimbul de informaţii şi cooperarea
    (1) Părţile discută şi fac schimb de informaţii cu privire la măsurile SPS existente şi la măsurile existente în materie de bunăstare a animalelor, precum şi cu privire la elaborarea şi punerea în aplicare a acestora. În astfel de discuţii şi schimburi de informaţii se ţine cont, după caz, de Acordul SPS şi de standardele, orientările sau recomandările Codex, ale OIE şi ale CIPP.
    (2) Părţile convin să coopereze în domeniul bunăstării animalelor şi plantelor prin schimburi de informaţii, cunoştinţe şi experienţă în vederea consolidării capacităţilor în acest domeniu. Această cooperare se desfăşoară în funcţie de necesităţile fiecărei părţi şi are ca obiectiv să ajute fiecare parte să respecte cadrul juridic al celeilalte părţi.
    (3) Părţile stabilesc, în timp util, un dialog pe teme sanitare şi fitosanitare, în urma cererii formulate de oricare parte în vederea analizării chestiunilor de acest tip şi a altor aspecte conexe urgente reglementate de prezentul capitol. Comitetul de cooperare poate adopta norme pentru desfăşurarea unor astfel de dialoguri.
    (4) Părţile desemnează şi actualizează periodic punctele de contact pentru comunicarea cu privire la chestiunile reglementate de prezentul capitol.

    CAP. 5
    COMERŢUL CU SERVICII ŞI DREPTUL DE STABILIRE
    SECŢIUNEA 1
    DISPOZIŢII GENERALE
    ART. 39
    Obiectivul, obiectul şi domeniul de aplicare
    (1) Părţile, reafirmându-şi angajamentele asumate în cadrul Acordului OMC, stabilesc prin prezentul acord dispoziţiile necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor reciproce în ceea ce priveşte comerţul cu servicii şi dreptul de stabilire.
    (2) Nicio dispoziţie a prezentului capitol nu poate fi interpretată ca impunând vreo obligaţie privind achiziţiile publice care intră sub incidenţa capitolului 8 (Achiziţii publice) din prezentul titlu.
    (3) Dispoziţiile prezentului capitol nu se aplică subvenţiilor acordate de către părţi.
    (4) În conformitate cu dispoziţiile prezentului acord, fiecare parte îşi rezervă dreptul de a adopta norme şi de a introduce noi reglementări în vederea îndeplinirii obiectivelor legitime de politică.
    (5) Prezentul capitol nu se aplică măsurilor care afectează persoanele fizice care doresc să intre pe piaţa forţei de muncă a Uniunii Europene sau a Republicii Kazahstan, nici măsurilor privind cetăţenia, rezidenţa şi angajarea cu contract pe durată nedeterminată.
    (6) Nicio dispoziţie a prezentului capitol nu împiedică părţile să aplice măsuri pentru reglementarea admiterii sau a şederii temporare a persoanelor fizice pe teritoriul său, inclusiv măsurile necesare pentru a proteja integritatea frontierelor sale şi pentru a asigura trecerea ordonată a frontierelor sale de către persoanele fizice, cu condiţia ca aceste măsuri să nu fie aplicate astfel încât să anuleze sau să compromită avantajele de care beneficiază orice parte în temeiul dispoziţiilor prezentului capitol*1).
──────────
    *1) Simpla solicitare a unei vize pentru resortisanţii persoane fizice ai unei ţări, fără a solicita acelaşi lucru şi pentru resortisanţii altor ţări nu se consideră ca fiind o anulare sau o compromitere a avantajelor ce decurg din prezentul acord.
──────────

    (7) Prezentul capitol nu se aplică măsurilor adoptate sau menţinute de părţi care afectează comerţul cu servicii şi dreptul de stabilire din sectorul audiovizual.

    ART. 40
    Definiţii
     În sensul prezentului capitol:
    a) "măsură" înseamnă orice măsură a unei părţi, sub formă de act cu putere de lege, act administrativ, normă, procedură, decizie, acţiune administrativă sau sub orice altă formă;
    b) "măsuri adoptate sau menţinute de o parte" înseamnă măsurile luate de:
    i) guvernele sau autorităţile centrale, regionale sau locale ale unei părţi; şi
    ii) de organismele neguvernamentale ale unei părţi în exercitarea competenţelor care le sunt delegate de guvernele sau autorităţile centrale, regionale sau locale ale unei părţi;

    c) "persoană fizică din Uniunea Europeană" sau "persoană fizică din Republica Kazahstan" înseamnă un resortisant al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Republicii Kazahstan, în conformitate cu legislaţia acestora;
    d) "persoană juridică" înseamnă orice entitate juridică constituită în mod corespunzător sau organizată în alt mod în temeiul legislaţiei relevante, în scopuri lucrative sau nu, din sectorul public sau privat, inclusiv orice corporaţie, trust, societate în nume colectiv, întreprindere comună, persoană fizică care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau în asociere;
    e) "persoană juridică a unei părţi" înseamnă o persoană juridică din Uniunea Europeană sau din Republica Kazahstan înfiinţată în conformitate cu legislaţia unui stat membru al Uniunii Europene sau, respectiv, a Republicii Kazahstan, care are sediul social, administraţia centrală sau sediul principal al activităţii pe teritoriul pe care se aplică Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene sau, respectiv, pe teritoriul Republicii Kazahstan.
     În cazul în care persoana juridică înfiinţată în conformitate cu legislaţia unui stat membru al Uniunii Europene sau a Republicii Kazahstan, are numai sediul social sau administraţia centrală pe teritoriul pe care se aplică Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene sau, respectiv, pe teritoriul Republicii Kazahstan, aceasta nu este considerată persoană juridică din Uniunea Europeană sau, respectiv, din Republica Kazahstan, cu excepţia cazului în care desfăşoară operaţiuni comerciale substanţiale pe teritoriul pe care se aplică Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene sau, respectiv, pe teritoriul Republicii Kazahstan;

    f) În pofida literei (e), în ceea ce priveşte transportul maritim internaţional, inclusiv operaţiunile intermodale ce implică transport maritim, dispoziţiile prezentului acord se aplică, de asemenea, companiilor de transport stabilite în afara Uniunii Europene sau a Republicii Kazahstan şi controlate de resortisanţi ai unui stat membru al Uniunii Europene sau, respectiv, ai Republicii Kazahstan, în cazul în care navele lor sunt înregistrate în conformitate cu legislaţia din respectivul stat membru sau din Republica Kazahstan şi arborează pavilionul unui stat membru al Uniunii Europene sau al Republicii Kazahstan;
    g) "acord de integrare economică" înseamnă un acord care liberalizează substanţial comerţul cu servicii, inclusiv dreptul de stabilire, în conformitate cu Acordul General privind Comerţul cu Servicii (GATS), în special cu articolele V şi Va din GATS, şi/sau care conţine dispoziţii ce liberalizează substanţial dreptul de stabilire în alte activităţi economice care îndeplinesc, mutatis mutandis, criteriile prevăzute la articolele V şi Va din GATS pentru astfel de activităţi;
    h) "activităţi economice" include activităţile de natură economică, cu excepţia activităţilor economice desfăşurate în exercitarea autorităţii guvernamentale;
    i) "activităţi economice desfăşurate în exercitarea autorităţii guvernamentale" înseamnă activităţile care nu sunt desfăşurate pe bază comercială şi nici în concurenţă cu unul sau mai mulţi operatori economici;
    j) "funcţionare" înseamnă iniţierea şi desfăşurarea unor activităţi economice;
    k) "filială" a unei persoane juridice înseamnă o persoană juridică care este controlată efectiv de o altă persoană juridică din partea respectivă*1);
──────────
    *1) O persoană juridică este controlată de o altă persoană juridică dacă aceasta din urmă are competenţa să desemneze majoritatea membrilor consiliului de administraţie al acesteia sau să conducă legal în alt mod activităţile acesteia.
──────────

    l) "sucursală" a unei persoane juridice înseamnă un punct de lucru fără personalitate juridică, cu aparenţa permanenţei, de exemplu prelungirea unei societăţi-mamă, care are propria conducere şi dotarea materială necesară pentru a putea purta negocieri de afaceri cu terţii astfel încât aceştia din urmă, deşi cunosc faptul că, dacă este necesar, există o legătură juridică între sucursală şi societatea-mamă cu sediul în străinătate, nu sunt obligaţi să aibă relaţii direct cu societatea-mamă, ci pot efectua tranzacţii comerciale la punctul de lucru care reprezintă prelungirea societăţii-mamă;
    m) "stabilire" înseamnă orice tip de prezenţă economică sau comercială, inclusiv:
    i) constituirea, achiziţionarea sau menţinerea unei persoane juridice*1; sau
    ii) crearea sau menţinerea unei sucursale sau reprezentanţe*2) pe teritoriul unei părţi în scopul prestării unei activităţi economice;

    n) "investitor" dintr-o parte înseamnă o persoană fizică sau juridică care doreşte să desfăşoare sau desfăşoară o activitate economică prin înfiinţarea unei prezenţe comerciale;
    o) "servicii" include orice serviciu*3) prestat în orice sector, cu excepţia serviciilor prestate în exercitarea autorităţii guvernamentale;
──────────
    *1) Termenii "constituire" şi "achiziţionare" a unei persoane juridice se înţeleg ca desemnând inclusiv participarea la capitalul unei persoane juridice în vederea instituirii sau menţinerii unor legături economice durabile.
     *2) Reprezentanţele unei persoane juridice ale celeilalte părţi nu sunt autorizate să desfăşoare o activitate economică pe bază comercială pe teritoriul Republicii Kazahstan. Uniunea Europeană îşi rezervă dreptul de a proceda identic în această privinţă.
     *3) Pentru o mai marc claritate, în sensul prezentului capitol, serviciile sunt considerate a fi cele enumerate în documentul OMC MTN.GNS/W/120 în versiunea sa actualizată.
──────────

    p) "serviciu prestat în exercitarea autorităţii guvernamentale" înseamnă orice serviciu care nu este prestat nici pe bază comercială, nici în concurenţă cu unul sau mai mulţi prestatori de servicii;
    q) "prestator de servicii" înseamnă orice persoană fizică sau juridică care prestează un serviciu;
    r) "prestarea unui serviciu" include producerea, distribuţia, comercializarea, vânzarea şi furnizarea unui serviciu.


    SECŢIUNEA 2
    DREPTUL DE STABILIRE ŞI PRESTAREA TRANSFRONTALIERĂ DE SERVICII
    SUBSECŢIUNEA 1
    TOATE ACTIVITĂŢILE ECONOMICE
    ART. 41
    Obiectul şi domeniul de aplicare
    (1) Prezenta subsecţiune se aplică măsurilor luate de părţi care afectează dreptul de stabilire legătură cu toate activităţile economice şi prestarea transfrontalieră de servicii.
    (2) Părţile îşi confirmă drepturile şi obligaţiile care decurg din angajamentele pe care şi le-au asumat în cadrul GATS.
     Pentru o mai mare certitudine, în ceea ce priveşte serviciile, listele de angajamente specifice din cadrul GATS ale părţilor*1), inclusiv rezervele şi listele de scutiri pe baza clauzei naţiunii celei mai favorizate se încorporează în prezentul acord, fac parte integrantă din acesta şi se aplică.
──────────
    *1) Pentru Republica Kazahstan, trimiterea include capitolul referitor la servicii din Protocolul privind aderarea Republicii Kazahstan la OMC.
──────────



    ART. 42
    Îmbunătăţirea treptată a condiţiilor de stabilire
    (1) Comitetul de cooperare reunit în configuraţia "comerţ" adresează recomandări părţilor în vederea liberalizării suplimentare a dreptului de stabilire în contextul prezentului acord.
    (2) Părţile se străduiesc să evite adoptarea oricăror măsuri prin care condiţiile de stabilire să devină mai restrictive decât situaţia existentă în ziua precedentă datei semnării prezentului acord.

    ART. 43
    Îmbunătăţirea treptată a condiţiilor pentru prestarea transfrontalieră de servicii
    (1) Părţile recunosc pe deplin importanţa liberalizării prestării transfrontaliere a serviciilor între părţi.
    (2) Comitetul de cooperare reunit în configuraţia "comerţ" adresează recomandări părţilor în vederea liberalizării suplimentare a prestării transfrontaliere a serviciilor în contextul prezentului acord.

    SUBSECŢIUNEA 2
    ALTE ACTIVITĂŢI ECONOMICE DECÂT SERVICIILE
    ART. 44
    Obiectul şi domeniul de aplicare
     Prezenta subsecţiune se aplică măsurilor luate de părţi care afectează dreptul de stabilire în legătură cu toate activităţile economice în afară de servicii.

    ART. 45
    Clauza naţiunii celei mai favorizate
    (1) Fiecare parte acordă persoanelor juridice ale celeilalte părţi un tratament nu mai puţin favorabil decât cel pe care îl acordă persoanelor juridice din orice ţară terţă în ceea ce priveşte dreptul de stabilire al acestora.
    (2) Fiecare parte acordă persoanelor juridice ale celeilalte părţi un tratament nu mai puţin favorabil decât cel pe care îl acordă persoanelor juridice din orice ţară terţă în ceea ce priveşte funcţionarea persoanelor juridice ale celeilalte părţi stabilite pe teritoriul primei părţi.
    (3) Orice avantaj, favoare, privilegiu sau imunitate acordată, în legătură cu cerinţele privind conţinutul local, de Republica Kazahstan unor persoane juridice dintr-un stat membru al OMC stabilite în Republica Kazahstan sub formă de persoane juridice se acordă imediat şi necondiţionat persoanelor juridice din Uniunea Europeană stabilite în Republica Kazahstan sub formă de persoane juridice.
    (4) Tratamentul acordat în conformitate cu alineatele (1) şi (2) nu se aplică tratamentului acordat de către una dintre părţi în temeiul acordurilor de integrare economică, al acordurilor de liber schimb, al acordurilor privind evitarea dublei impuneri şi al acordurilor care reglementează în principal aspecte fiscale şi nu poate fi interpretat astfel încât să se extindă la protecţia investiţiilor, cu excepţia tratamentului care decurge din dispoziţiile articolului 46, inclusiv procedurile de soluţionare a litigiilor dintre investitori şi stat.
    (5) În pofida alineatului (4), în ceea ce priveşte resursele şi obiectele strategice. Republica Kazahstan nu poate în niciun caz acorda filialelor persoanelor juridice din Uniunea Europeană stabilite în Republica Kazahstan sub formă de persoană juridică un tratament mai puţin favorabil decât cel acordat, după data la care începe să se aplice prezentul titlu, filialelor persoanelor juridice din orice ţară terţă stabilite în Republica Kazahstan sub formă de persoană juridică.

    ART. 46
    Tratamentul naţional
     Ţinând seama de rezervele părţilor prevăzute în anexa I,
    a) Fiecare parte acordă filialelor persoanelor juridice ale celeilalte părţi stabilite pe teritoriul primei părţi un tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat propriilor sale persoane juridice cu privire la funcţionarea lor;
    b) Republica Kazahstan acordă persoanelor juridice din Uniunea Europeană şi sucursalelor acestora un tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat persoanelor juridice din Republica Kazahstan şi, respectiv, sucursalelor acestora în ceea ce priveşte stabilirea şi funcţionarea lor, pentru alte activităţi economice decât serviciile. Tratamentul naţional acordat de Republica Kazahstan nu aduce atingere condiţiilor prevăzute în Protocolul privind aderarea Republicii Kazahstan la OMC.


    SECŢIUNEA 3
    PREZENŢA TEMPORARĂ A PERSOANELOR FIZICE AFLATE ÎN VIZITĂ DE AFACERI
    ART. 47
    Domeniu de aplicare şi definiţii
    (1) Prezenta secţiune se aplică măsurilor luate de părţi cu privire la intrarea şi şederea temporară pe teritoriile lor a persoanelor aflate în vizită de afaceri în scopul înfiinţării unei prezenţe comerciale, a persoanelor transferate în cadrul aceleiaşi companii şi a prestatorilor de servicii contractuale în conformitate cu articolul 39 alineatele (5) şi (6).
    (2) În sensul prezentei secţiuni:
    a) "persoane aflate în vizită de afaceri în scopul înfiinţării unei prezenţe comerciale" înseamnă persoane fizice care deţin o poziţie de conducere în cadrul unei persoane juridice a unei părţi şi care sunt responsabile pentru înfiinţarea unei prezenţe comerciale pe teritoriul celeilalte părţi. Acestea nu oferă şi nu prestează servicii şi nici nu se implică în alte activităţi economice decât cele necesare în scopul înfiinţării unei prezenţe comerciale. Acestea nu primesc remuneraţie dintr-o sursă situată în partea-gazdă;
    b) "persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii" înseamnă persoanele fizice care au fost angajate de o persoană juridică sau au fost asociaţi ai acesteia*1) pe durata a cel puţin un an şi care sunt transferate temporar într-o prezenţă comercială care poate fi o filială, o sucursală sau societatea-mamă a persoanei juridice a unei părţi situate pe teritoriul celeilalte părţi.
──────────
    *1) Pentru o mai mare claritate, partenerii trebuie să facă parte din aceeaşi persoană juridică.
     Persoana fizică în cauză trebuie să aparţină uneia dintre categoriile definite în listele din cadrul GATS ale părţilor, care, în sensul prezentei secţiuni, se aplică tuturor activităţilor economice;
──────────

    c) "prestator de servicii contractuale" înseamnă o persoană fizică angajată de o persoană juridică a unei părţi, care nu este o agenţie pentru servicii de plasare şi furnizare de personal şi nici nu acţionează prin intermediul unei astfel de agenţii, care nu deţine o prezenţă comercială pe teritoriul celeilalte părţi şi care a încheiat cu un consumator final din cealaltă parte un contract de bună-credinţă*1) în vederea prestării de servicii, contract care necesită prezenţa temporară a angajaţilor săi pe teritoriul celei din urmă părţi pentru a executa contractul de prestare de servicii;
──────────
    *1) Contractul de servicii trebuie să fie conform cu actele cu putere de lege, normele administrative şi cerinţele legale ale părţii în care se execută contractul.
──────────

    d) "calificări" înseamnă diplome, certificate şi alte dovezi de calificare oficială eliberate de o autoritate desemnată în temeiul dispoziţiilor legislative, de reglementare sau administrative şi care certifică absolvirea cu succes a unei formări profesionale.


    ART. 48
    Persoanele transferate în cadrul aceleiaşi companii şi persoanele aflate în vizită de afaceri în scopul înfiinţării unei prezenţe comerciale
    (1) În ceea ce priveşte serviciile, părţile îşi reafirmă obligaţiile care rezultă din angajamentele asumate în cadrul GATS cu privire la intrarea şi şederea temporară a persoanelor transferate în cadrul aceleiaşi companii sau a persoanelor aliate în vizită de afaceri în scopul înfiinţării unei prezenţe comerciale. Se aplică rezervele prevăzute în acesta*2).
──────────
    *2) Pentru o mai mare claritate, rezervele includ şi rezervele din cadrul definiţiilor categoriilor de persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii şi de persoane aliate în vizită de afaceri în scopul înfiinţării unei prezenţe comerciale.
──────────

    (2) Pentru activităţile economice altele decât serviciile şi ţinând seama de rezervele prevăzute în anexa II:
    a) fiecare parte permite investitorilor implicaţi în producţia de bunuri pe teritoriul celeilalte părţi să transfere persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii, astfel cum sunt definite la articolul 47 alineatul (2) litera (b), şi persoanele aflate în vizită de afaceri în scopul înfiinţării unei prezenţe comerciale, astfel cum sunt definite la articolul 47 alineatul (2) litera (a). Intrarea şi şederea temporară sunt limitate la o perioadă de până la trei ani pentru persoanele transferate în cadrul aceleiaşi companii şi de 90 de zile în orice perioadă de 12 luni pentru persoanele aflate în vizită de afaceri în scopul înfiinţării unei prezenţe comerciale;
    b) niciuna dintre părţi nu poate menţine sau adopta măsuri definite ca limitări ale numărului total de persoane fizice pe care un investitor le poate transfera ca persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii sau ale numărului total de persoane aflate în vizită de afaceri în scopul înfiinţării unei prezenţe comerciale sub formă de contingente numerice sau o cerinţă referitoare la testul privind necesităţile economice şi ca limitări discriminatorii.


    ART. 49
    Prestatorii de servicii contractuale
    (1) Republica Kazahstan permite prestarea de servicii pe teritoriul său de către persoane juridice din Uniunea Europeană prin prezenţa unor persoane fizice care sunt cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, sub rezerva următoarelor condiţii:
    a) persoanele fizice care intră pe teritoriul Republicii Kazahstan trebuie să deţină:
    i) o diplomă universitară sau o calificare tehnică avansată care atestă cunoştinţe de nivel echivalent; şi
    ii) calificări profesionale, în cazul în care acestea sunt obligatorii pentru desfăşurarea unei activităţi în sectorul relevant, în temeiul actelor cu putere de lege, al normelor administrative sau al cerinţelor Republicii Kazahstan;

    b) pentru prestarea de servicii, persoanele fizice nu primesc altă remuneraţie, în timpul şederii lor pe teritoriul Republicii Kazahstan, decât cea plătită de persoana juridică din Uniunea Europeană;
    c) persoanele fizice care intră pe teritoriul Republicii Kazahstan trebuie să fi fost angajate ale persoanei juridice din Uniunea Europeană cel puţin pe parcursul anului anterior datei la care a fost prezentată cererea de intrare pe teritoriul Republicii Kazahstan. De asemenea, persoanele fizice trebuie să aibă, la data depunerii unei cereri de intrare pe teritoriul Republicii Kazahstan, cel puţin cinci ani de experienţă profesională în sectorul de activitate care face obiectul contractului;
    d) Republica Kazahstan poate aplica testul privind necesităţile economice şi o cotă anuală de permise de muncă rezervate pentru prestatorii de servicii contractuale din Uniunea Europeană care obţin acces la piaţa serviciilor din Republica Kazahstan. Numărul total de prestatori de servicii contractuale din Uniunea Europeană care intră pe piaţa serviciilor din Republica Kazahstan nu poate depăşi 800 de persoane pe an;
    e) testul privind necesităţile economice nu se mai aplică după expirarea unei perioade de cinci ani de la aderarea Republicii Kazahstan la OMC*1). În perioada în care Republica Kazahstan aplică testul privind necesităţile economice*2), intrarea şi şederea temporară a persoanelor fizice pe teritoriul Republicii Kazahstan în scopul executării contractului sunt limitate la o perioadă cumulativă de maximum patru luni în orice perioadă de 12 luni sau la durata contractului, oricare dintre acestea este mai scurtă. După expirarea unei perioade de cinci ani de la data aderării Republicii Kazahstan la OMC, intrarea şi şederea temporară sunt limitate la o perioadă cumulativă de maximum şase luni în orice perioadă de 12 luni sau la durata contractului, oricare dintre acestea este mai scurtă. Persoanele juridice din Uniunea Europeană sunt responsabile de plecarea la timp a angajaţilor lor de pe teritoriul Republicii Kazahstan.
──────────
    *1) Toate celelalte cerinţe, acte cu putere de lege şi norme administrative referitoare la intrare, şedere şi muncă continuă să se aplice.
     *2) Pentru o mai mare claritate, pentru Republica Kazahstan, "testul privind necesităţile economice" înseamnă procedurile efectuate de o persoană juridică din Republica Kazahstan atunci când atrage prestatori de servicii contractuale, prin care trebuie să se ţină cont de admiterea unei forţe de muncă străine pe baza condiţiilor pieţei naţionale a forţei de muncă. Aceste condiţii sunt îndeplinite atunci când, după publicarea în mass-media a unui anunţ pentru ocuparea unui post vacant şi după căutarea unei persoane competente în baza de date a autorităţii competente, niciunul dintre candidaţi nu îndeplineşte cerinţele descrise în anunţ. Procedura nu ar trebui să dureze mai mult de o lună. Numai ulterior persoana juridică poate finaliza procedura de angajare a prestatorilor de servicii contractuale.
──────────


    (2) Republica Kazahstan permite prestarea de servicii pe teritoriul său de către persoane juridice din Uniunea Europeană prin prezenţa unor persoane fizice, în cazul în care contractul de servicii îndeplineşte următoarele condiţii:
    a) contractul de prestare de servicii:
    i) a fost încheiat direct între persoana juridică din Uniunea Europeană şi consumatorul final, care este o persoană juridică din Republica Kazahstan;
    ii) impune prezenţa temporară pe teritoriul Republicii Kazahstan a unor angajaţi ai persoanei juridice respective pentru a presta serviciile; şi
    iii) este conform cu actele cu putere de lege, normele administrative şi cerinţele Republicii Kazahstan;

    b) contractul de prestare de servicii este încheiat în unul dintre următoarele sectoare de activitate, care sunt incluse şi definite în lista de angajamente din cadrul GATS a Republicii Kazahstan:
    i) servicii juridice
    ii) servicii de contabilitate şi de evidenţă contabilă
    iii) servicii fiscale
    iv) servicii de arhitectură
    v) servicii de inginerie
    vi) servicii de inginerie integrată
    vii) servicii de planificare urbană şi peisagistică
    viii) servicii informatice şi servicii conexe
    ix) servicii de publicitate
    x) servicii de cercetare de piaţă
    xi) servicii de consultanţă în management
    xii) servicii legate de consultanţa în management
    xiii) servicii de testări şi analize tehnice
    xiv) servicii de consiliere şi consultanţă conexe industriei extractive
    xv) servicii conexe de consultanţă ştiinţifică şi tehnică
    xvi) servicii de traducere şi interpretare
    xvii) întreţinerea şi repararea echipamentelor, inclusiv a echipamentelor de transport, în contextul unui contract de servicii post-vânzare
    xviii) servicii de mediu;

    c) accesul acordat în conformitate cu prezentul alineat se referă doar la activitatea de prestare de servicii care face obiectul contractului; acesta nu dă dreptul de exercitare a titlului profesional pe teritoriul Republicii Kazahstan.

    (3) Uniunea Europeană îşi reafirmă obligaţiile care decurg din angajamentele asumate în cadrul GATS în ceea ce priveşte intrarea şi şederea temporară a prestatorilor de servicii contractuale. Se aplică rezervele prevăzute în acesta*1).
──────────
    *1) Pentru o mai mare claritate, rezervele includ şi rezervele din cadrul definiţiilor categoriilor.
──────────


    ART. 50
    Clauza naţiunii celei mai favorizate
    (1) Tratamentul acordat de Uniunea Europeană prestatorilor de servicii contractuale din Republica Kazahstan nu poate fi mai puţin favorabil decât cel acordat prestatorilor de servicii contractuale din orice ţară terţă.
    (2) Tratamentul acordat în temeiul altor acorduri încheiate de Uniunea Europeană cu o parte terţă, care au fost notificate în temeiul articolului V din GATS sau care intră sub incidenţa listei de scutiri pe baza clauzei naţiunii celei mai favorizate din cadrul GATS a Uniunii Europene, se exclude din domeniul de aplicare al alineatului (1). Se exclude, de asemenea, din domeniul de aplicare al alineatului (1) tratamentul care decurge din armonizarea reglementărilor bazate pe acordurile încheiate de Uniunea Europeană care prevăd recunoaşterea reciprocă în conformitate cu articolul VII din GATS.
    (3) În cazul în care Republica Kazahstan acordă un tratament mai favorabil decât cel prevăzut în prezentul acord prestatorilor de servicii contractuale ai oricărui alt stat membru al OMC, cu excepţia ţărilor din cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI) şi a ţărilor care sunt părţi la acordurile de integrare economică cu Republica Kazahstan, acest tratament se aplică prestatorilor de servicii contractuale din Uniunea Europeană. Se exclude, de asemenea, din prezenta dispoziţie tratamentul care decurge din armonizarea reglementărilor bazate pe acordurile încheiate de Republica Kazahstan care prevăd recunoaşterea reciprocă în conformitate cu articolul VII din GATS.

    ART. 51
    Îmbunătăţirea treptată a condiţiilor privind prezenţa temporară a persoanelor fizice aflate în vizită de afaceri
     Comitetul de cooperare reunit în configuraţia "comerţ" adresează recomandări părţilor în vederea liberalizării suplimentare a condiţiilor privind prezenţa temporară a persoanelor fizice aflate în vizită de afaceri.

    SECŢIUNEA 4
    REGLEMENTARE INTERNĂ
    ART. 52
    Obiectul şi domeniul de aplicare
    (1) Disciplinele prevăzute la articolul 53 se aplică măsurilor luate de părţi cu privire la procedurile de acordare a licenţelor şi de calificare care afectează:
    a) prestarea transfrontalieră de servicii;
    b) dreptul de stabilire;
    c) furnizarea unui serviciu prin prezenţa unei persoane fizice pe teritoriul celeilalte părţi, conformitate cusecţiunea 3 din prezentul capitol.

    (2) Disciplinele prevăzute la articolul 53 se aplică tuturor activităţilor economice care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului capitol. În ceea ce priveşte serviciile, acestea se aplică în limita angajamentelor specifice din cadrul GATS ale părţii în cauză*1). Disciplinele nu se aplică măsurilor care constituie limitări ce intră sub incidenţa listei, în conformitate cu articolul XVI sau XVII din GATS.──────────
    *1) Pentru Republica Kazahstan, trimiterea include secţiunea referitoare la servicii din Protocolul privind aderarea Republicii Kazahstan la OMC.
──────────


    ART. 53
    Acordarea licenţelor şi calificarea
    (1) Fiecare parte se asigură că procedurile de acordare a licenţelor şi de calificare în scopul obţinerii autorizaţiei de a presta un serviciu sau de a înfiinţa o prezenţă comercială sunt rezonabile, clare şi relevante pentru obiectivele fundamentale de politică, ţinând seama de natura cerinţelor care trebuie îndeplinite şi de criteriile care trebuie evaluate, şi nu constituie, în sine, o restricţie asupra prestării de servicii sau a înfiinţării unei prezenţe comerciale.
    (2) În cazul în care există anumite termene pentru depunerea cererilor, solicitantului i se acordă un termen rezonabil pentru a depune cererea. Autoritatea competentă iniţiază soluţionarea unei cereri fără întârzieri nejustificate. În cazul în care este posibil, cererile ar trebui să fie acceptate în format electronic în aceleaşi condiţii de autenticitate ca şi cererile depuse pe suport de hârtie.
    (3) În cazul în care este posibil, în locul documentelor originale ar trebui să fie acceptate copii legalizate.
    (4) Fiecare parte se asigură că soluţionarea unei cereri, inclusiv luarea unei decizii finale, se încheie într-un termen rezonabil specificat în legislaţia sa sau, în orice caz, fără întârzieri nejustificate. Fiecare parte depune toate eforturile pentru stabilirea unui termen normal de soluţionare a unei cereri. Fiecare parte garantează că o licenţă sau o autorizaţie, odată acordată, intră în vigoare fără întârzieri nejustificate, în conformitate cu clauzele şi condiţiile specificate în aceasta.
    (5) Fiecare parte se asigură că taxele de licenţă*1) sunt rezonabile în ceea ce priveşte costurile suportate de autoritatea competentă şi nu constituie, în sine, o restricţie asupra prestării de servicii sau a înfiinţării unei prezenţe comerciale.
──────────
    *1) Taxele de licenţă nu includ taxele pentru utilizarea resurselor naturale, plăţile pentru licitaţii, achiziţii publice sau alte mijloace nediscriminatorii de acordare de concesii ori contribuţiile obligatorii la furnizarea serviciului universal.
──────────

    (6) În cazul în care consideră că o cerere este incompletă sau stabileşte că are nevoie de informaţii suplimentare, autoritatea competentă, într-un interval rezonabil de timp:
    a) informează solicitantul;
    b) în măsura în care este posibil, identifică informaţiile necesare şi
    c) în măsura în care este posibil, oferă posibilitatea de a corecta deficienţele.

    (7) În cazul în care respinge cererea, autoritatea competenta informează solicitantul fără întârzieri nejustificate şi, în măsura în care este posibil, în scris. Autoritatea competentă ar trebui să informeze solicitantul, la cerere, cu privire la motivele pentru care a fost respinsă cererea şi, dacă este posibil, cu privire la orice deficienţe care au fost identificate. Aceasta ar trebui să informeze solicitantul cu privire la procedurile de contestare a deciziei în conformitate cu legislaţia relevantă. Autoritatea competentă ar trebui să permită solicitantului să depună o nouă cerere în conformitate cu procedurile stabilite ale autorităţii relevante, cu excepţia cazului în care autoritatea competentă limitează numărul de licenţe sau de decizii de confirmare a calificărilor.
    (8) Fiecare parte se asigură că procedurile utilizate şi deciziile adoptate de autoritatea competentă în procedura de acordare a licenţei sau de autorizare sunt imparţiale faţă de toţi solicitanţii. Autoritatea competentă ar trebui să ajungă la decizia sa în mod independent şi să nu fie răspunzătoare în faţa niciunui prestator de servicii sau investitor pentru care este necesară licenţa sau autorizaţia în cauză.

    SECŢIUNEA 5
    DISPOZIŢII SECTORIALE SPECIFICE
    ART. 54
    Transportul maritim internaţional
    (1) Prezentul articol stabileşte principiile pentru liberalizarea serviciilor de transport maritim internaţional. Prezentul articol se aplică fără a aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor care decurg din angajamentele din cadrul GATS ale fiecărei părţi.
    (2) În sensul prezentului articol, "transportul maritim internaţional" include operaţiuni de transport "de la expeditor la destinatar" (door to door) şi multimodal, care presupune transportul mărfurilor prin intermediul mai multor moduri de transport, inclusiv maritim, însoţite de un singur document de transport şi, în acest scop, include dreptul prestatorilor de servicii de transport maritim internaţional de a semna contracte direct cu prestatorii de alte moduri de transport;
    (3) În ceea ce priveşte activităţile menţionate la alineatul (4), întreprinse de agenţiile de transport maritim pentru prestarea de servicii în domeniul transportului maritim internaţional, fiecare parte permite persoanelor juridice ale celeilalte părţi să înfiinţeze filiale sau sucursale pe teritoriul său, în condiţii de stabilire şi de funcţionare nu mai puţin favorabile decât cele acordate propriilor sale filiale sau sucursale sau filialelor ori sucursalelor din orice ţară terţă, oricare dintre acestea sunt mai avantajoase.
     Prezentul alineat nu se aplică înfiinţării unei prezenţe comerciale cu scopul de a exploata o flotă sub pavilionul naţional al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Republicii Kazahstan.

    (4) Astfel de activităţi includ, dar nu se limitează la:
    a) comercializarea şi vânzarea de servicii de transport maritim şi de servicii conexe prin contact direct cu clienţii, de la cotare la facturare, indiferent dacă aceste servicii sunt executate sau oferite de însuşi prestatorul de servicii sau de prestatori de servicii cu care vânzătorul serviciilor a încheiat acorduri comerciale permanente;
    b) achiziţionarea şi folosirea, în nume propriu sau în numele clienţilor (şi revânzarea către clienţi), a oricăror servicii de transport şi servicii conexe, inclusiv servicii de transport prin orice mod interior, necesare pentru prestarea unui serviciu intermodal;
    c) pregătirea documentelor de transport, a documentelor vamale sau a oricărui alt document referitor la originea şi natura mărfurilor transportate;
    d) furnizarea de informaţii comerciale prin orice mijloace, inclusiv prin sisteme de informaţii computerizate şi schimb de date electronice (sub rezerva eventualelor restricţii nediscriminatorii privind telecomunicaţiile);
    e) încheierea oricărui acord comercial cu alte agenţii de transport maritim, inclusiv participaţia la capitalul unei întreprinderi şi numirea de personal recrutat la nivel local (sau, în cazul personalului străin, sub rezerva dispoziţiilor relevante ale prezentului acord), cu orice agenţie de transport maritimă stabilită la nivel local;
    f) reprezentarea persoanelor juridice, printre altele la organizarea escalei navei sau la preluarea încărcăturilor atunci când este necesar.

    (5) Ţinând seama de nivelul existent de liberalizare în materie de prestare transfrontalieră de servicii între părţi în ceea ce priveşte transportul maritim internaţional:
    a) părţile aplică efectiv principiul accesului nerestricţionat pe pieţele şi la schimburile comerciale internaţionale pe bază comercială şi în mod nediscriminatoriu;
    b) fiecare parte acordă navelor exploatate de prestatori de servicii ai celeilalte părţi un tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat propriilor nave sau navelor oricărei ţări terţe, luându-se în calcul cel mai favorabil dintre cele două tratamente în ceea ce priveşte, printre altele, accesul la porturi, utilizarea infrastructurii şi a serviciilor portuare, utilizarea serviciilor maritime auxiliare, precum şi în ceea ce priveşte taxele şi redevenţele aferente, instalaţiile vamale şi alocarea danelor şi a instalaţiilor de încărcare şi descărcare.

    (6) La aplicarea principiilor de la alineatul (5), părţile:
    a) nu aplică, de la intrarea în vigoare a prezentului acord, nicio clauză de partajare a încărcăturilor din acordurile bilaterale încheiate de oricare stat membru al Uniunii Europene şi Republica Kazahstan;
    b) nu introduc în acordurile bilaterale viitoare cu ţările terţe clauze de partajare a încărcăturilor, cu excepţia circumstanţelor excepţionale în care companiile maritime de linie ale uneia sau alteia dintre părţile la prezentul acord nu ar avea altfel, în mod efectiv, posibilitatea de a naviga în scop comercial către şi din ţara terţă în cauză;
    c) interzic, în acordurile bilaterale viitoare, clauzele de partajare a încărcăturilor privind comerţul în vrac de mărfuri uscate şi lichide;
    d) abrogă şi se abţin să introducă, de la intrarea în vigoare a prezentului acord, orice măsură unilaterală şi orice obstacol administrativ, tehnic şi de altă natură care ar putea constitui restricţii deghizate sau ar putea avea efecte discriminatorii asupra libertăţii de a presta servicii în domeniul transportului maritim internaţional.

    (7) Persoanele fizice şi juridice din Uniunea Europeană care asigură servicii de transport maritim internaţional sunt libere să presteze servicii maritimo-fluviale internaţionale pe căile navigabile interioare ale Republicii Kazahstan şi viceversa.
    (8) Fiecare parte pune la dispoziţia prestatorilor de servicii de transport maritim internaţional ai celeilalte părţi, în condiţii rezonabile şi nediscriminatorii, următoarele servicii portuare: pilotaj, asistenţă la remorcare şi tracţiune, aprovizionare, alimentare cu combustibil şi cu apă, colectarea gunoiului şi eliminarea apei de balast, serviciile căpitanului de port, asistenţă la navigaţie, servicii operaţionale pe uscat esenţiale exploatărilor de nave, inclusiv comunicaţii, furnizare de apă şi de electricitate, instalaţii pentru reparaţii de urgenţă, servicii de ancorare, dane şi servicii de acostare.
    (9) În cazul în care Republica Kazahstan acordă un tratament mai favorabil pentru transportul maritim oricărui alt stat membru al OMC, cu excepţia statelor riverane ale Mării Caspice şi a ţărilor CSI, condiţiile respective se aplică persoanelor fizice şi juridice din Uniunea Europeană.

    ART. 54a
    Transportul rutier, feroviar, pe căi navigabile interioare şi aerian
     Pentru a asigura o dezvoltare coordonată a transporturilor între părţi, adaptată la nevoile lor comerciale, condiţiile de acces reciproc la piaţa serviciilor de transport rutier, feroviar şi pe căile navigabile interioare şi, după caz, de transport aerian, pot face obiectul unor potenţiale acorduri specifice care se negociază între părţi după intrarea în vigoare a prezentului acord.

    SECŢIUNEA 6
    EXCEPŢII
    ART. 55
    Excepţii generale
    (1) Sub rezerva cerinţei ca aceste măsuri să nu fie aplicate astfel încât să constituie un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificată între ţările în care există astfel de condiţii sau o restricţie mascată asupra înfiinţării unei prezenţe comerciale, inclusiv a funcţionării, sau a prestării transfrontaliere de servicii, nicio dispoziţie din prezentul capitol nu poate fi interpretată ca împiedicând adoptarea sau aplicarea de către oricare dintre părţi a măsurilor:
    a) necesare pentru protejarea securităţii publice sau a moralei publice ori pentru menţinerea ordinii publice*1);
──────────
    *1) Excepţia vizând ordinea publică poate fi invocată doar în cazul în care există o ameninţare autentică şi suficient de gravă la adresa unuia dintre interesele fundamentale ale societăţii.
──────────

    b) necesare pentru protecţia vieţii sau a sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor;
    c) referitoare la conservarea resurselor naturale epuizabile atunci când aceste măsuri sunt aplicate împreună cu restricţii privind investitorii interni sau oferta ori consumul intern de servicii;
    d) necesare pentru protecţia patrimoniului naţional de valoare artistică, istorică sau arheologică;
    e) necesare pentru a asigura respectarea actelor cu putere de lege sau a actelor administrative care nu contravin prezentului titlu, inclusiv a celor legate de:
    i) prevenirea practicilor neloiale şi frauduloase, sau cele necesare pentru remedierea efectelor neîndeplinirii unei obligaţii contractuale;
    ii) protejarea vieţii private a persoanelor fizice în legătură cu prelucrarea şi difuzarea datelor cu caracter personal şi protejarea confidenţialităţii înregistrărilor individuale şi a conturilor personale;
    iii) siguranţă;

    f) care contravin articolului 46, cu condiţia ca diferenţa în ceea ce priveşte tratamentul să vizeze impunerea sau colectarea efectivă ori echitabilă a impozitelor directe în ceea ce priveşte activităţile economice, investitorii sau prestatorii de servicii ai celeilalte părţi*1).──────────
    *1) Măsurile care vizează asigurarea impunerii sau colectării eficiente ori echitabile a impozitelor directe cuprind măsurile luate de una dintre părţi în temeiul regimului său fiscal care:
    i) se aplică investitorilor şi prestatorilor de servicii nerezidenţi pentru recunoaşterea faptului că obligaţia fiscală a nerezidenţilor se stabileşte ţinându-se seama de elementele impozabile care îşi au sursa sau sunt situate pe teritoriul părţii;
    ii) se aplică nerezidenţilor pentru asigurarea impunerii sau colectării impozitelor pe teritoriul părţii;
    iii) se aplică nerezidenţilor sau rezidenţilor pentru a împiedica evaziunea sau frauda fiscală, incluzând măsurile de asigurare a conformităţii;
    iv) se aplică consumatorilor de servicii prestate sau având provenienţa pe teritoriul unei alte părţi pentru a asigura impunerea sau colectarea impozitelor datorate de aceşti consumatori, provenind din surse de pe teritoriul părţii;
    v) fac distincţie între investitori şi prestatorii de servicii supuşi impozitării elementelor impozabile la nivel mondial şi alţi investitori şi prestatori de servicii, în virtutea diferenţei referitoare la tipul de bază impozabilă care există între aceştia; sau
    vi) determină, atribuie şi repartizează veniturile, profitul, câştigurile, pierderile, deducerile sau creditele persoanelor fizice sau sucursalelor rezidente, sau între persoanele asociate sau sucursale ale aceleaşi persoane, în scopul menţinerii bazei impozabile a părţii.

     Termenii sau noţiunile referitoare la fiscalitate de la litera (f) şi din prezenta notă de subsol sunt determinaţi în conformitate cu definiţiile şi conceptele referitoare la fiscalitate sau cu definiţiile şi conceptele echivalente sau similare din legislaţia naţională a părţii care ia respectiva măsură.
──────────


    (2) Prezentul capitol nu se aplică sistemelor de securitate socială ale părţilor sau activităţilor de pe teritoriul fiecărei părţi care sunt legate, chiar şi numai ocazional, de exercitarea autorităţii publice.

    SECŢIUNEA 7
    INVESTIŢII
    ART. 56
    Analiză şi consultări
     Pentru a identifica eventualele bariere din calea investiţiilor, părţile analizează împreună cadrul juridic privind investiţiile în termen de cel mult trei ani de la data la care începe să se aplice prezentul titlu. Pe baza acestei analize, părţile vor examina posibilitatea de a începe negocieri pentru eliminarea acestor bariere, în vederea completării prezentului acord, inclusiv în ceea ce priveşte principiile generale de protecţie a investiţiilor.

    CAP. 6
    CIRCULAŢIA CAPITALURILOR ŞI PLĂŢILE
    ART. 57
    Contul curent
     Fiecare parte autorizează, într-o monedă liber convertibilă şi în conformitate cu Statutul Fondului Monetar Internaţional (FMI), după caz, toate plăţile şi transferurile din contul curent al balanţei de plăţi între părţi.

    ART. 58
    Circulaţia capitalurilor
    (1) În ceea ce priveşte tranzacţiile legate de contul de capital şi de contul financiar al balanţei de plăţi şi fără a aduce atingere altor dispoziţii ale prezentului acord, părţile se angajează să nu impună nicio restricţie asupra liberei circulaţii a capitalurilor cu privire la investiţiile directe efectuate în conformitate cu legislaţia ţării-gazdă, cu privire la activităţile economice reglementate de capitolul 5 (Comerţul cu servicii şi înfiinţarea unei prezenţe comerciale) din prezentul titlu şi cu privire la lichidarea şi repatrierea capitalului respectiv investit şi a profitului generat de acesta.
    (2) În ceea ce priveşte tranzacţiile aferente contului de capital şi contului financiar din balanţa de plăţi care nu intră sub incidenţa alineatului (1) şi fără a aduce atingere altor dispoziţii ale prezentului acord, fiecare parte asigură, în conformitate cu actele sale cu putere de lege, libera circulaţie a capitalurilor în ceea ce priveşte, printre altele:
    a) creditele legate de tranzacţiile comerciale, inclusiv de prestarea de servicii la care participă un rezident al uneia dintre părţi;
    b) împrumuturile şi creditele financiare; sau
    c) participarea la capitalul unei persoane juridice fără a se urmări stabilirea sau menţinerea de legături economice durabile.

    (3) Fără a aduce atingere altor dispoziţii ale prezentului acord, părţile nu pot introduce noi restricţii cu privire la circulaţia capitalurilor între rezidenţii părţilor şi nu pot face aranjamentele existente mai restrictive.
    (4) Părţile se pot consulta în vederea unei mai bune facilitări a circulaţiei capitalurilor între ele.

    ART. 59
    Excepţii
     Sub rezerva cerinţei ca aceste măsuri să nu fie aplicate astfel încât să constituie un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificată între ţările în care există astfel de condiţii sau o restricţie mascată asupra circulaţiei capitalurilor, nicio dispoziţie din prezentul capitol nu poate fi interpretată în sensul împiedicării adoptării sau aplicării de către oricare dintre părţi a măsurilor:
    a) necesare pentru protejarea securităţii publice şi a moralei publice sau pentru menţinerea ordinii publice sau
    b) necesare pentru a asigura respectarea actelor cu putere de lege sau a actelor administrative care nu contravin dispoziţiilor prezentului titlu, inclusiv a celor legate de:
    i) prevenirea infracţiunilor, a practicilor neloiale şi frauduloase sau cele necesare pentru remedierea efectelor neîndeplinirii unei obligaţii contractuale (faliment, insolvabilitate şi protejarea drepturilor creditorilor);
    ii) asigurarea integrităţii şi stabilităţii sistemului financiar al uneia dintre părţi;
    iii) emiterea, comercializarea sau tranzacţionarea titlurilor de valoare, a opţiunilor, a operaţiunilor la termen sau a altor instrumente derivate;
    iv) raportarea financiară sau înregistrarea contabilă a transferurilor atunci când acest lucru este necesar pentru a veni în sprijinul autorităţilor de aplicare a legii sau al autorităţilor de reglementare a sistemului financiar; sau
    v) asigurarea respectării ordinelor sau hotărârilor din cadrul procedurilor juridice sau administrative.



    ART. 60
    Măsuri de salvgardare temporare privind circulaţia capitalurilor, plăţile sau transferurile
     În circumstanţe excepţionale în care se înregistrează dificultăţi grave ale funcţionării politicii monetare şi a cursului de schimb, în cazul Republicii Kazahstan, sau ale funcţionării uniunii economice şi monetare, în cazul Uniunii Europene, ori în cazul unei ameninţări în acest sens, partea în cauză poate lua măsuri de salvgardare care sunt strict necesare cu privire la circulaţia capitalurilor, plăţile şi transferurile pentru o perioadă care nu depăşeşte un an. Partea care menţine sau adoptă astfel de măsuri informează prompt cealaltă parte şi prezintă, imediat ce este posibil, un calendar de eliminare a acestora.

    CAP. 7
    PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
    ART. 61
    Obiective
     Obiectivele prezentului capitol sunt:
    a) facilitarea producţiei şi a comercializării de produse inovatoare şi creative între părţi; şi
    b) atingerea unui nivel adecvat şi efectiv de protecţie şi asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală.


    SECŢIUNEA 1
    PRINCIPII
    ART. 62
    Natura obligaţiilor şi domeniul de aplicare al acestora
    (1) Părţile reamintesc obligaţia care le revine de a asigura punerea în aplicare adecvată şi efectivă a acordurilor internaţionale care reglementează proprietatea intelectuală şi la care acestea sunt părţi, inclusiv a Acordului privind aspectele legate de comerţ ale drepturilor de proprietate intelectuală al OMC ("Acordul TRIPS"). Dispoziţiile prezentului capitol completează şi precizează drepturile şi obligaţiile care revin părţilor în temeiul Acordului TRIPS şi al altor acorduri internaţionale în domeniul proprietăţii intelectuale.
    (2) În sensul prezentului acord, termenul "proprietate intelectuală" se referă, între altele la toate categoriile de proprietate intelectuală menţionate la articolele 65-96.
    (3) Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală include protecţia împotriva concurenţei neloiale, astfel cum este menţionată la articolul 10 bis din Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale din 1883, astfel cum a fost revizuită şi modificată ("Convenţia de la Paris").
    (4) Prezentul capitol nu împiedică părţile să aplice dispoziţii din dreptul lor care prevăd standarde mai ridicate de protecţie şi asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală, cu condiţia ca respectivele dispoziţii să nu contravină dispoziţiilor prezentului capitol.

    ART. 63
    Transferul de tehnologie
    (1) Părţile convin să facă schimb de opinii şi informaţii cu privire la legislaţia lor şi la practicile lor internaţionale referitoare la protecţia şi asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, care afectează transferul de tehnologie. Acest lucru include în special schimburi privind măsuri destinate să faciliteze fluxurile de informaţii, parteneriatele economice, acordarea de licenţe voluntare şi acordurile de subcontractare. Se acordă o atenţie deosebită condiţiilor necesare pentru a crea un mediu favorabil adecvat pentru transferul de tehnologie în ţările-gazdă, inclusiv unor aspecte precum cadrul juridic intern şi dezvoltarea capitalului uman.
    (2) În cazul în care se iau măsuri privind transferul de tehnologie, se protejează interesele legitime ale titularilor drepturilor de proprietate intelectuală.

    ART. 64
    Epuizarea drepturilor
     Fiecare parte aplică un regim naţional sau regional*1) de epuizare a drepturilor de proprietate intelectuală, în conformitate cu dreptul său intern, în ceea ce priveşte dreptul de autor şi drepturile conexe, desenele şi modelele industriale şi mărcile.
──────────
    *1) Termenul "regional" se referă la organizaţiile de integrare economică regională care instituie o piaţă internă ce asigură libera circulaţie a mărfurilor şi a serviciilor.
──────────


    SECŢIUNEA 2
    STANDARDE PRIVIND DREPTURILE DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ DREPTURILE DE AUTOR ŞI DREPTURILE CONEXE
    ART. 65
    Protecţia acordată
     Fiecare parte respectă drepturile şi obligaţiile prevăzute în următoarele acorduri internaţionale:
    a) Convenţia de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice ("Convenţia de la Berna");
    b) Convenţia internaţională pentru protecţia artiştilor interpreţi sau executanţi, a producătorilor de fonograme şi a organismelor de radiodifuziune ("Convenţia de la Roma");
    c) Tratatul Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI) privind dreptul de autor;
    d) Tratatul OMPI privind interpretările, execuţiile şi fonogramele;
    e) Acordul TRIPS.


    ART. 66
    Autori
     Fiecare parte asigură dreptul exclusiv al autorilor de a autoriza sau de a interzice:
    a) reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, totală sau parţială, prin orice mijloc şi sub orice formă a operelor lor;
    b) orice formă de distribuţie către public, prin vânzarea originalului sau a copiilor operelor lor ori prin alte mijloace;
    c) orice comunicare către public a operelor lor, prin mijloace tehnice cu fir sau fără fir, inclusiv punerea la dispoziţia publicului a operelor lor, astfel încât oricine să poată avea acces la acestea din orice loc şi în orice moment.


    ART. 67
    Artişti interpreţi sau executanţi
     Fiecare parte asigură dreptul exclusiv al artiştilor interpreţi sau executanţi de a autoriza sau de a interzice:
    a) fixarea*1) interpretărilor sau execuţiilor lor;
──────────
    *1) În sensul prezentului capitol, "fixare" înseamnă încorporarea sunetelor sau a reprezentărilor acestora pe un suport care permite perceperea, reproducerea sau comunicarea lor cu ajutorul unui dispozitiv.
──────────

    b) reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, totală sau parţială, prin orice mijloc şi sub orice formă, a fixărilor interpretărilor sau execuţiilor lor;
    c) distribuirea către public, prin vânzare sau prin alte mijloace, a fixărilor interpretărilor sau execuţiilor lor;
    d) punerea la dispoziţia publicului a fixărilor interpretărilor sau execuţiilor lor, prin mijloace tehnice cu fir sau fără fir, astfel încât oricine să poată avea acces la acestea din orice loc şi în orice moment;
    e) radiodifuzarea fără fir şi comunicarea către public a interpretărilor sau execuţiilor lor, cu excepţia cazului în care interpretarea sau execuţia este ea însăşi deja o execuţie sau interpretare radiodifuzată sau efectuată pornind de la o fixare.


    ART. 68
    Producătorii de fonograme
     Fiecare parte asigură dreptul exclusiv al producătorilor de fonograme de a autoriza sau de a interzice:
    a) reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, totală sau parţială, prin orice mijloc şi sub orice formă a fonogramelor lor;
    b) distribuirea fonogramelor lor către public, prin vânzare sau prin alte mijloace, inclusiv a copiilor acestora;
    c) punerea la dispoziţia publicului a fonogramelor lor, prin mijloace tehnice cu fir sau fără fir, astfel încât oricine să poată avea acces la acestea din orice loc şi în orice moment.


    ART. 69
    Organisme de radiodifuziune
     Fiecare parte asigură dreptul exclusiv al organismelor de radiodifuziune de a autoriza sau de a interzice:
    a) fixarea emisiunilor lor;
    b) reproducerea fixărilor emisiunilor lor;
    c) punerea la dispoziţia publicului a fixărilor emisiunilor lor, prin mijloace tehnice cu fir sau fără fir, astfel încât oricine să poată avea acces la acestea din orice loc şi în orice moment; şi
    d) reluarea radiodifuzării fără fir a emisiunilor lor, precum şi comunicarea către public a emisiunilor lor, dacă această comunicare este făcută în locuri accesibile publicului prin plata unei taxe de intrare.


    ART. 70
    Radiodifuzarea şi comunicarea către public
     Fiecare parte stabileşte dreptul de a se asigura că utilizatorul plăteşte o remuneraţie echitabilă unică atunci când o fonogramă publicată în scopuri comerciale sau o reproducere a acestei fonograme este utilizată în scopul unei radiodifuzări fără fir sau pentru orice comunicare către public şi pentru a asigura faptul că această remuneraţie este repartizată între artiştii interpreţi sau executanţi şi producătorii de fonograme în cauză. În absenţa unui acord între artiştii interpreţi sau executanţi şi producătorii de fonograme, fiecare parte poate stabili condiţiile repartizării între aceştia a remuneraţiei respective.

    ART. 71
    Durata protecţiei
    (1) Drepturile unui autor asupra unei opere literare sau artistice în înţelesul articolului 2 din Convenţia de la Berna se aplică pe durata vieţii autorului şi încă cel puţin 70 de ani după decesul sau.
    (2) Dacă dreptul de autor aparţine în comun colaboratorilor la o operă, durata menţionată la alineatul (1) se calculează de la data decesului ultimului supravieţuitor dintre colaboratori.
    (3) Drepturile artiştilor interpreţi sau executanţi expiră după cel puţin 50 de ani de la data interpretării sau a execuţiei. Cu toate acestea, în cazul în care fixarea interpretării sau a execuţiei face obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări legale către public în decursul acestei perioade, drepturile încetează după cel puţin 50 de ani de la prima astfel de publicare sau de la prima astfel de comunicare către public, luând în considerare, în mod cronologic, prima dintre aceste date.
    (4) Drepturile producătorilor de fonograme expiră după cel puţin 50 de ani de la data fixării lor. Cu toate acestea, în cazul în care, în decursul acestei perioade, o fonogramă face obiectul unei publicări legale, drepturile respective încetează după cel puţin 50 de ani de la data primei publicări legale. În cazul în care nu a avut loc o publicare legală în perioada menţionată în prima teză, iar fonograma a tăcut obiectul unei comunicări legale către public în această perioadă, drepturile respective încetează după cel puţin 50 de ani de la data primei comunicări legale către public.
    (5) Drepturile organismelor de radiodifuziune încetează după cel puţin 50 de ani de la prima difuzare a unei emisiuni, indiferent dacă această emisiune a fost difuzată cu fir sau fără fir, inclusiv prin cablu sau prin satelit.
    (6) Duratele prevăzute în prezentul articol se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc faptul generator.
    (7) Duratele protecţiei pot depăşi duratele prevăzute în prezentul articol.

    ART. 72
    Protecţia măsurilor tehnologice
    (1) Fiecare parte prevede o protecţie juridică adecvată împotriva eludării măsurilor tehnologice eficace, pe care persoana respectivă o efectuează cu bună ştiinţă sau având motive întemeiate să ştie că urmăreşte acest obiectiv.
    (2) Fiecare parte prevede o protecţie juridică adecvată împotriva fabricării, importului, distribuirii, vânzării, închirierii, publicităţii în scopul vânzării sau închirierii ori posesiunii în scopuri comerciale a dispozitivelor, produselor sau componentelor ori împotriva prestării de servicii care vizează în principal sau permit eludarea oricăror măsuri tehnologice eficace.
    (3) În sensul prezentului acord, sintagma "măsuri tehnologice" înseamnă orice tehnologie, dispozitiv sau componentă care, în cadrul funcţionării normale, este proiectată pentru a preveni sau a limita, în ceea ce priveşte operele sau alte elemente, acte care nu sunt autorizate de titularul dreptului de autor sau al unui drept conex, conform legislaţiei naţionale. Măsurile tehnologice sunt considerate "eficace" dacă utilizarea unei opere sau a unui alt element este controlată de către titularii de drepturi prin aplicarea unui control al accesului sau a unui procedeu de protecţie, cum ar fi criptarea, bruierea sau alte transformări ale operei ori ale altui element, sau prin aplicarea unui mecanism de control al copierii, care îndeplineşte obiectivul de protecţie.

    ART. 73
    Protecţia informaţiilor privind gestionarea drepturilor
    (1) Fiecare parte prevede o protecţie juridică adecvată împotriva oricărei persoane care desfăşoară fără autorizaţie oricare dintre următoarele acte:
    a) eliminarea sau modificarea oricăror informaţii referitoare la gestionarea drepturilor în format electronic;
    b) distribuirea, importul în vederea distribuirii, radiodifuzarea, comunicarea către public sau punerea la dispoziţia publicului a unor opere sau a altor elemente protejate în temeiul prezentului acord, din care au fost eliminate sau modificate fără autorizaţie informaţiile referitoare la gestionarea drepturilor în format electronic,
    dacă persoana respectivă ştie sau are motive întemeiate să ştie că, făcând acest lucru, provoacă, permite, facilitează sau ascunde încălcarea unui drept de autor sau a drepturilor conexe prevăzute în dreptul intern

    (2) În sensul prezentului capitol, sintagma "informaţii referitoare la gestionarea drepturilor" înseamnă orice informaţie furnizată de titularii drepturilor care identifică opera sau alt element protejat de drepturi de autor sau de drepturi conexe, a autorului sau a oricărui alt titular al drepturilor, ori informaţii despre condiţiile şi modalităţile de utilizare a operei sau a altui element, precum şi orice numere sau coduri care reprezintă aceste informaţii.
    (3) Alineatul (1) se aplică atunci când oricare dintre aceste informaţii menţionate la alineatul (2) este asociată unei copii a unei opere sau a altui element protejat de drepturi de autor sau de drepturi conexe ori apare în legătură cu o comunicare către public a operei sau a elementului protejat respectiv.

    ART. 74
    Excepţii şi limitări
    (1) În conformitate cu convenţiile şi cu tratatele internaţionale la care sunt părţi, fiecare parte poate prevedea limitări sau excepţii privind drepturile stabilite la articolele 66-70 numai în anumite cazuri specifice în care nu se aduce atingere exploatării normale a operelor sau a altui element şi nici nu se cauzează vreun prejudiciu nejustificat intereselor legitime ale titularilor drepturilor.
    (2) Fiecare parte prevede că actele provizorii de reproducere menţionate la articolele 66-70, care sunt tranzitorii sau accesorii şi constituie o parte integrantă şi esenţială a unui proces tehnologic şi al căror scop unic este să permită:
    a) transmiterea, în cadrul unei reţele între terţi, de către un intermediar, sau
    b) utilizarea legală a unei opere ori a unui alt element şi care nu au semnificaţie economică de sine stătătoare, sunt exceptate de la dreptul de reproducere prevăzut la articolele 66-69.


    ART. 75
    Dreptul de suită
     Fiecare parte prevede, în beneficiul autorului unei opere originale de artă care este resortisant al celeilalte părţi şi în beneficiul succesorului său în drepturi, un drept de suită, definit ca un drept inalienabil şi la care nu se poate renunţa nici chiar anticipat, de a încasa o redevenţă pe baza preţului de vânzare obţinut la revânzarea operei, ulterioară primei înstrăinări a operei de către autor. Pragurile şi ratele de colectare a redevenţelor se stabilesc în conformitate cu dreptul intern al părţii în care are loc revânzarea*1).
──────────
    *1) O parte poate, în conformitate cu dreptul intern, să limiteze dreptul de suită la actele de revânzare care implică comercianţi de opere de artă.
──────────


    ART. 76
    Cooperarea privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor
     Părţile iau toate măsurile rezonabile care le sunt accesibile pentru a facilita încheierea de înţelegeri între societăţile lor de gestiune colectivă cu scopul de a asigura un acces reciproc mai uşor şi distribuirea operelor şi a altor elemente protejate între teritoriile părţilor, precum şi transferul de redevenţe între acestea pentru utilizarea acestor opere sau a altor elemente protejate. Părţile iau, de asemenea, toate măsurile rezonabile care le sunt accesibile pentru a atinge un nivel înalt de raţionalizare şi transparenţă în ceea ce priveşte executarea sarcinilor societăţilor lor de gestiune colectivă.


     MĂRCI
    ART. 77
    Acorduri internaţionale
     Fiecare parte:
    a) se conformează Protocolului referitor la Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internaţională a mărcilor şi Tratatului OMPi privind dreptul mărcilor; şi
    b) depune toate eforturile rezonabile pentru a adera la Tratatul de la Singapore privind dreptul mărcilor.


    ART. 78
    Procedura de înregistrare
    (1) Fiecare parte prevede un sistem pentru înregistrarea mărcilor, în care fiecare decizie finală adoptată de autoritatea competentă în materie de mărci relevantă se motivează în mod corespunzător şi se comunică în scris solicitantului, care va avea posibilitatea de a o contesta în faţa autorităţii competente în materie de mărci şi de a o ataca în faţa unei instanţe judecătoreşti.
    (2) Fiecare parte oferă titularilor drepturilor posibilitatea de a se opune cererilor de înregistrare şi înregistrărilor de mărci. Procedurile în caz de opoziţie sunt contradictorii.
    (3) Fiecare parte furnizează o bază de date electronică disponibilă pentru consultare publică conţinând înregistrările mărcilor.

    ART. 79
    Mărcile notorii
     Părţile cooperează cu scopul de a proteja efectiv mărcile notorii, astfel cum sunt menţionate la articolul 6 bis din Convenţia de la Paris şi la articolul 16 alineatele (2) şi (3) din acordul TRIPS.

    ART. 80
    Excepţii de la drepturile conferite de o marcă
     Fiecare parte prevede excepţii limitate de la drepturile conferite de o marcă, cum ar fi utilizarea echitabilă a termenilor descriptivi, utilizarea indicaţiilor geografice sau alte excepţii limitate care ţin seama de interesele legitime ale titularului mărcii şi ale părţilor terţe.


    INDICAŢII GEOGRAFICE
    ART. 81
    Definiţie
     În sensul prezentului acord, indicaţiile geografice sunt indicaţii care identifică un produs ca fiind originar de pe teritoriul unei părţi, dintr-o regiune sau o localitate de pe teritoriul respectiv, în cazul în care o anumită calitate, reputaţie sau altă caracteristică a produsului poate fi atribuită în mod esenţial originii sale geografice.

    ART. 82
    Principiile de protecţie a indicaţiilor geografice
    (1) Fiecare parte asigură o protecţie adecvată şi pe perioadă nedeterminată a indicaţiilor geografice, printr-un sistem sui generis de protecţie şi în conformitate cu dreptul intern, cu condiţia ca indicaţia geografică să beneficieze de protecţie juridică în ţara de origine.
    (2) În acest scop, părţile cooperează în domeniul indicaţiilor geografice în temeiul prezentului articol, care completează standardele minime stabilite în dispoziţiile relevante ale Acordului TRIPS.
    (3) Fiecare parte se asigură că sistemul său de protecţie a indicaţiilor geografice acceptă înregistrarea indicaţiilor geografice ale celeilalte părţi. Fiecare parte furnizează o bază de date electronică disponibilă pentru consultare publică conţinând indicaţiile geografice înregistrate.
    (4) În ceea ce priveşte indicaţiile geografice protejate pe teritoriul său, fiecare parte interzice şi împiedică:
    a) orice utilizare comercială directă sau indirectă a unei denumiri înregistrate pentru produse care nu sunt incluse în înregistrare, în măsura în care
    i) produsele respective sunt comparabile cu produsele protejate sub denumirea în cauză, sau
    ii) o astfel de utilizare exploatează reputaţia denumirii protejate;

    b) orice utilizare abuzivă, imitare sau evocare a unei denumiri înregistrate, chiar dacă originea adevărată a produsului este indicată sau dacă denumirea protejată este tradusă, transcrisă, transliterată sau însoţită de expresii precum "stil", "tip", "metodă", "produs(ă) ca la/în", "fel", "imitaţie" ori alte formulări similare;
    c) orice indicaţie falsă sau înşelătoare privind provenienţa, originea, natura sau calităţile esenţiale ale produsului, care apare pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau în documentele referitoare la produsul în cauză, precum şi ambalarea produsului într-un ambalaj de natură să creeze o impresie eronată cu privire la originea acestuia; sau
    d) orice altă practică ce ar putea induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului.

    (5) Fiecare parte asigură respectarea protecţiei prevăzute la articolele 81-83, inclusiv la cererea unei părţi interesate, prin măsuri administrative adecvate conforme cu dreptul intern.
    (6) Fiecare parte se asigură că indicaţiile geografice protejate pot fi utilizate de orice operator care comercializează un produs conform cu specificaţia corespunzătoare.
    (7) Fiecare parte se asigură că denumirile pe care le-a protejat în conformitate cu dreptul intern nu devin generice.
    (8) Părţile nu au obligaţia să înregistreze o indicaţie geografică dacă, dată fiind existenţa unei mărci renumite sau notorii, înregistrarea poate induce în eroare consumatorii cu privire la adevărata identitate a produsului.
    (9) Fără a aduce atingere prezentului articol, părţile protejează indicaţiile geografice şi în cazul în care există o marcă anterioară. O "marcă anterioară" înseamnă o marcă a cărei utilizare corespunde uneia dintre situaţiile menţionate la alineatul (4) şi care a fost solicitată, înregistrată sau, dacă această posibilitate este prevăzută de dreptul intern, consacrată prin uz înainte de data la care cererea de înregistrare a indicaţiei geografice a fost depusă la autoritatea competentă a părţii respective. O astfel de marcă anterioară poate continua să fie utilizată şi reînnoită în pofida protecţiei acordate indicaţiei geografice, cu condiţia să nu existe motive de anulare sau de revocare a mărcii respective în dreptul privind mărcile comerciale al părţii în care marca este înregistrată sau utilizată.

    ART. 83
    Negocieri
     După cel mult şapte ani de la data la care începe să se aplice prezentul titlu, părţile iniţiază negocieri în vederea încheierii unui acord privind protecţia indicaţiilor geografice pe teritoriile lor.


    DESENE ŞI MODELE
    ART. 84
    Acorduri internaţionale
     Uniunea Europeană îşi reafirmă angajamentul faţă de Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor industriale din 1999. Republica Kazahstan depune toate eforturile rezonabile pentru a adera la acesta.

    ART. 85
    Cerinţe pentru protecţia desenelor sau modelelor înregistrate
    (1) Fiecare parte asigură protecţia desenelor sau modelelor create în mod independent care sunt noi şi originale. Această protecţie este asigurată prin înregistrare şi conferă titularului desenului sau modelului înregistrat un drept exclusiv în conformitate cu dreptul intern. În sensul prezentului articol, o parte poate considera că un desen sau model care are un caracter individual este original.
    (2) Un desen sau un model aplicat unui produs sau încorporat într-un produs care constituie o parte componentă a unui produs complex este considerat ca fiind nou şi având un caracter individual numai:
    a) dacă, după încorporarea în produsul complex, partea componentă rămâne vizibilă la o utilizare normală a acestuia din urmă, în care nu se includ lucrările de întreţinere, service sau reparaţii; şi
    b) în măsura în care caracteristicile vizibile ale părţii componente îndeplinesc, în sine, condiţiile referitoare la noutate şi la caracterul individual.


    ART. 86
    Drepturile conferite prin înregistrare
     Titularul unui desen sau model înregistrat are dreptul exclusiv de a-l utiliza şi de a împiedica orice terţ care nu a obţinut acordul său, între altele, să fabrice, să propună spre vânzare, să vândă, să importe, să exporte, să stocheze sau să utilizeze un produs care poartă ori incorporează desenul sau modelul protejat, atunci când aceste acţiuni sunt întreprinse în scopuri comerciale.

    ART. 87
    Protecţia conferită desenelor sau modelelor neînregistrate
     Nu mai târziu de şapte ani de la data la care prezentul titlu începe să se aplice, Republica Kazahstan asigură o protecţie juridică eficientă împotriva copierii desenelor şi modelelor neînregistrate, cu condiţia ca, cel târziu cu doi ani înainte de expirarea acestei perioade de şapte ani, Uniunea Europeană să fi oferit o formare adecvată pentru reprezentanţii organizaţiilor şi organismelor autorizate şi pentru judecători.

    ART. 88
    Durata protecţiei
     Durata protecţiei, începând cu data de depunere a cererii, este de cel puţin zece ani. Fiecare parte poate asigura posibilitatea titularului de a reînnoi durata protecţiei pentru una sau mai multe perioade de cinci ani, până la termenul maxim de protecţie stabilit conform dreptului intern.

    ART. 89
    Excepţii
    (1) Fiecare parte poate institui excepţii limitate de la protecţia desenelor sau modelelor, cu condiţia ca aceste excepţii să nu intre în conflict în mod nerezonabil cu exploatarea normală a desenelor sau modelelor protejate şi să nu aducă prejudicii nerezonabile intereselor legitime ale titularului desenului sau modelului protejat, ţinând seama de interesele legitime ale terţilor.
    (2) Protecţia desenelor şi modelelor industriale nu se extinde asupra caracteristicilor privind aspectul determinate exclusiv de funcţiile tehnice ale produsului şi nici asupra caracteristicilor privind aspectul unui produs care sunt necesare pentru a asigura interoperabilitatea cu un alt produs*1).
──────────
    *1) În Uniunea Europeană, această dispoziţie nu se aplică produselor modulare.
──────────

    (3) Dreptul pentru un desen sau model nu conferă drepturi asupra unui desen sau model care contravine ordinii publice sau bunelor moravuri.

    ART. 90
    Relaţia cu drepturile de autor
     Un desen sau model protejat de un drept înregistrat într-o parte este eligibil, de asemenea, pentru a beneficia de protecţia acordată în temeiul legislaţiei privind drepturile de autor ale părţii respective începând cu data la care desenul sau modelul a fost creat sau fixat sub orice formă. Fiecare parte stabileşte măsura şi condiţiile în care se poate conferi protecţia în cauză, inclusiv gradul de originalitate necesar.


    BREVETE
    ART. 91
    Acorduri internaţionale
     Fiecare parte depune toate eforturile rezonabile pentru a respecta articolele 1-16 din Tratatul privind dreptul brevetelor.

    ART. 92
    Brevetele şi sănătatea publică
    (1) Părţile recunosc importanţa Declaraţiei Conferinţei ministeriale a OMC privind Acordul TRIPS şi sănătatea publică, adoptată la 14 noiembrie 2001. În interpretarea şi exercitarea drepturilor şi obligaţiilor care decurg din prezentul capitol, fiecare parte asigură coerenţa cu declaraţia respectivă.
    (2) Fiecare parte respectă Decizia Consiliului General al OMC din 30 august 2003 privind punctul 6 din declaraţia menţionată la alineatul (1).

    ART. 93
    Certificatele suplimentare de protecţie
    (1) Părţile recunosc că medicamentele şi produsele de protecţie a plantelor protejate de un brevet pe teritoriile lor respective pot să facă obiectul unei proceduri de autorizare administrativă înainte de introducerea pe piaţă. Părţile recunosc că perioada cuprinsă între depunerea cererii de brevet şi prima autorizare de a introduce produsul pe piaţă, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în acest scop în legislaţia naţională relevantă, poate să reducă perioada protecţiei efective conferite de brevet.
    (2) Fiecare parte prevede o perioadă suplimentară de protecţie pentru un medicament sau un produs de protecţie a plantelor care este protejat de un brevet şi a făcut obiectul unei proceduri de autorizare administrativă, perioada respectivă fiind egală cu perioada menţionată la a doua teză din alineatul (1), din care se scad cinci ani.
    (3) În pofida alineatului (2), perioada suplimentară de protecţie nu poate depăşi cinci ani.

    ART. 94
    Protecţia datelor prezentate pentru obţinerea unei autorizaţii de introducere pe piaţă a unui produs farmaceutic*1)
──────────
    *1) Termenul "produs farmaceutic" din prezentul capitol se referă, în cazul Uniunii Europene, la medicamente, astfel cum sunt definite în Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman.
──────────
    (1) Fiecare parte pune în aplicare un sistem cuprinzător pentru a garanta confidenţialitatea, nedivulgarea şi nefolosirea datelor prezentate pentru obţinerea unei autorizaţii de introducere pe piaţă a unui produs farmaceutic.
    (2) Fiecare parte se asigură că orice informaţii prezentate pentru obţinerea unei autorizaţii de introducere pe piaţă a unui produs farmaceutic, astfel cum se menţionează la articolul 39 alineatul (3) din Acordul TRIPS, nu sunt divulgate unor părţi terţe şi beneficiază de o perioadă de cel puţin şase ani de protecţie împotriva utilizării comerciale neloiale începând de la data acordării unei autorizaţii de introducere pe piaţă pe teritoriul oricăreia dintre părţi.
     În acest scop:
    a) în cursul unei perioade de cel puţin şase ani începând de la data acordării unei autorizaţii de introducere pe piaţă, nicio persoană sau entitate, publică sau privată, alta decât persoana sau entitatea care a prezentat astfel de date nedivulgate, nu are voie să folosească astfel de date, în mod direct sau indirect, fără consimţământul explicit al persoanei sau entităţii care a prezentat datele respective, în sprijinul unei cereri pentru autorizarea introducerii pe piaţă a unui produs farmaceutic;
    b) în cursul unei perioade de cel puţin şase ani începând de la data acordării unei autorizaţii de introducere pe piaţă, nu se aprobă nicio cerere ulterioară de autorizare a introducerii pe piaţă a unui produs farmaceutic, cu excepţia cazului în care solicitantul ulterior prezintă propriile date, sau datele utilizate cu autorizarea titularului primei autorizaţii, care respectă aceleaşi cerinţe ca în cazul primei autorizaţii. În cursul acestei perioade de şase ani, produsele înregistrate fără prezentarea acestor date se scot de pe piaţă până când cerinţele sunt îndeplinite.



    ART. 95
    Protecţia datelor referitoare la produsele de protecţie a plantelor şi norme de evitare a repetării testelor
    (1) Părţile stabilesc cerinţele în materie de siguranţă şi eficacitate înainte de a autoriza introducerea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor.
    (2) Fiecare parte recunoaşte un drept temporar la protecţia datelor al autorului unui raport de testare sau de studiu prezentat pentru prima oară în vederea obţinerii unei autorizaţii de introducere pe piaţă a unui produs de protecţie a plantelor.
     În cursul perioadei de valabilitate a dreptului la protecţia datelor, raportul de testare sau de studiu nu poate fi utilizat în favoarea unei alte persoane care doreşte să obţină o autorizaţie de introducere pe piaţă a unui produs de protecţie a plantelor, cu excepţia cazului în care titularul şi-a exprimat consimţământul explicit în acest sens. Dreptul menţionat este denumit în continuare "protecţie a datelor".

    (3) Raportul de testare sau de studiu:
    a) este necesar pentru autorizare sau pentru modificarea unei autorizaţii spre a permite utilizarea produsului pe o altă cultură; şi
    b) este recunoscut ca fiind conform cu principiile de bună practică de laborator sau de bună practică experimentală.

    (4) Termenul de protecţie a datelor pentru produsele de protecţie a plantelor într-o parte este de zece ani cu începere de la data primei autorizaţii pe teritoriul părţii respective. Fiecare parte poate acorda perioade mai lungi în scopul de a încuraja, de exemplu, autorizarea produselor de protecţie a plantelor cu risc scăzut sau a utilizărilor minore.
    (5) Un test sau un studiu este protejat, de asemenea, dacă este necesar pentru reînnoirea sau revizuirea unei autorizaţii.
    (6) Părţile prevăd norme pentru a evita repetarea testelor pe animale vertebrate. Orice solicitant care intenţionează să efectueze teste şi studii pe animale vertebrate la toate măsurile necesare pentru a verifica dacă respectivele teste şi studii nu au fost deja efectuate sau iniţiate.
    (7) Solicitantul potenţial şi titularul sau titularii autorizaţiilor relevante depun toate eforturile pentru a asigura utilizarea în comun a testelor şi a studiilor efectuate pe animale vertebrate.
     Costurile pe care le implică partajarea rapoartelor de testare şi de studiu se stabilesc în mod echitabil, transparent şi nediscriminatoriu. Solicitantul potenţial are obligaţia de a contribui doar la acoperirea costurilor aferente informaţiilor pe care trebuie să le prezinte pentru a îndeplini cerinţele de obţinere a autorizaţiei.

    (8) În cazul în care solicitantul potenţial şi titularul sau titularii autorizaţiilor relevante acordate pentru produse de protecţie a plantelor nu reuşesc să ajungă la un acord privind partajarea rapoartelor privind testele şi studiile efectuate pe animale vertebrate, solicitantul potenţial informează autoritatea competentă a părţii în cauză.
    (9) Imposibilitatea de a ajunge la un acord privind partajarea rapoartelor privind testele şi studiile efectuate pe animale vertebrate nu împiedică autoritatea competentă a părţii în cauză să utilizeze rapoartele respective în legătură cu cererea solicitantului potenţial.
     Titularul sau titularii autorizaţiilor relevante revendică din partea solicitantului potenţial plata unei părţi echitabile a costurilor suportate. Partea în cauză poate îndruma părţile implicate să recurgă la o procedură formală şi obligatorie de arbitraj, în cadrul legislaţiei naţionale, pentru soluţionarea chestiunii.


    ART. 96
    Soiuri de plante
     Uniunea Europeană îşi reafirmă angajamentul faţă de Convenţia internaţională pentru protecţia noilor soiuri de plante (Convenţia UPOV), iar Republica Kazahstan depune toate eforturile rezonabile pentru a adera la această convenţie.

    SECŢIUNEA 3
    ASIGURAREA RESPECTĂRII DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
    ART. 97
    Obligaţii generale
    (1) Părţile îşi reafirmă angajamentele asumate în Acordul TRIPS, în special în partea III, şi prevăd măsurile, procedurile şi acţiunile corective suplimentare descrise în prezenta secţiune, care sunt necesare pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală*1).──────────
    *1) În sensul articolelor 98-110, termenul "drepturi de proprietate intelectuală" include cel puţin următoarele drepturi: dreptul de autor; drepturile conexe dreptului de autor; dreptul sui generis al autorului de baze de date; drepturile creatorilor de topografii ale produselor din materiale semiconductoare; drepturile conferite de mărci; drepturile asupra desenelor sau modelelor; drepturile de brevet, inclusiv drepturile derivate din certificatele de protecţie suplimentară; indicaţiile geografice; drepturile referitoare la modelele de utilitate; drepturile de proprietate asupra soiurilor de plante; şi denumirile comerciale, dacă sunt protejate ca drepturi exclusive de legislaţia internă.
──────────

    (2) Măsurile, procedurile şi acţiunile corective respective sunt corecte şi echitabile şi nu presupun o complexitate sau costuri inutile, termene nerezonabile sau întârzieri nejustificate. De asemenea, acestea sunt eficace, proporţionale şi disuasive şi se aplică astfel încât să se evite crearea de bariere în calea comerţului legitim şi să se prevadă garanţii împotriva utilizării lor abuzive.

    ART. 98
    Persoane eligibile
     Fiecare parte recunoaşte ca persoane eligibile să solicite aplicarea măsurilor, procedurilor şi acţiunilor corective menţionate în prezenta secţiune şi în partea III din Acordul TRIPS următoarele categorii:
    a) titularii de drepturi de proprietate intelectuală în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei interne;
    b) toate celelalte persoane autorizate să utilizeze drepturile respective, în special beneficiarii de licenţe, în măsura în care acest lucru este permis şi conform cu dispoziţiile legislaţiei interne;
    c) organismele de gestiune colectivă a drepturilor de proprietate intelectuală care sunt recunoscute periodic ca având dreptul de a-i reprezenta pe titularii drepturilor de proprietate intelectuală, în măsura în care acest lucru este permis şi conform cu dispoziţiile legislaţiei interne;
    d) organismele de apărare a intereselor profesionale sau alte persoane care sunt recunoscute ca având dreptul de a-i reprezenta pe titularii drepturilor de proprietate intelectuală, în măsura în care acest lucru este permis şi conform cu dispoziţiile legislaţiei interne.


    ART. 99
    Elemente de probă
    (1) În cazul în care una dintre părţi a prezentat elemente de probă accesibile în mod rezonabil, suficiente pentru a-şi justifica afirmaţiile şi a indicat că afirmaţiile respective se întemeiază pe elemente de probă care se află sub controlul părţii adverse, autorităţile judiciare ale fiecărei părţi au competenţa să dispună ca aceste elemente de probă să fie prezentate de partea adversă, sub rezerva asigurării protecţiei informaţiilor confidenţiale.
    (2) În condiţiile menţionate la alineatul (1), fiecare parte la măsurile care se impun, în cazul în care un drept de proprietate intelectuală este încălcat în scopuri comerciale, pentru a permite autorităţilor judiciare competente să dispună, după caz şi în urma unei solicitări în acest sens, comunicarea documentelor bancare, financiare sau comerciale aflate sub controlul părţii adverse, sub rezerva protejării informaţiilor confidenţiale.

    ART. 100
    Măsuri pentru conservarea elementelor de probă
    (1) Fiecare parte se asigură că, încă înainte de începutul procedurilor de examinare pe fond a cauzei, la cererea unui titular al dreptului care a prezentat elemente de probă accesibile în mod rezonabil în sprijinul afirmaţiei sale conform căreia dreptul său de proprietate intelectuală a fost încălcat sau este pe cale de a fi încălcat, autorităţile judiciare competente pot dispune adoptarea de măsuri provizorii prompte şi eficace pentru a conserva elementele de probă relevante în ceea ce priveşte presupusa încălcare, sub rezerva protejării informaţiilor confidenţiale.
    (2) Aceste măsuri pot include descrierea detaliată, cu sau fără prelevarea de eşantioane, ori confiscarea mărfurilor despre care se presupune că fac obiectul încălcării şi, după caz, confiscarea materialelor şi a echipamentelor utilizate pentru a produce şi/sau a distribui mărfurilor respective, precum şi a documentelor referitoare la acestea. Dacă este necesar, aceste măsuri sunt luate fără audierea celeilalte părţi, în special în cazurile în care orice întârziere poate cauza prejudicii ireparabile titularului dreptului sau în situaţia în care există un risc demonstrabil ca elementele de probă să fie distruse.

    ART. 101
    Dreptul la informare
    (1) Fiecare parte se asigură că, în cadrul unei acţiuni referitoare la încălcarea unui drept de proprietate intelectuală şi ca răspuns la o cerere justificată şi proporţională a reclamantului, autorităţile judiciare competente pot dispune ca informaţiile privind originea şi reţelele de distribuţie a mărfurilor sau a serviciilor care încalcă un drept de proprietate intelectuală să fie furnizate de contravenient şi/sau de orice altă persoană:
    a) despre care s-a constatat că deţine în scop comercial mărfuri care aduc atingere unui drept;
    b) despre care s-a constatat că foloseşte în scop comercial servicii care aduc atingere unui drept;
    c) despre care s-a constatat că prestează în scop comercial servicii utilizate în cadrul unor activităţi care aduc atingere unui drept; sau
    d) care a fost semnalată de către o persoană menţionată la literele (a), (b) sau (c) ca fiind implicată în producerea, fabricarea sau distribuirea mărfurilor sau în furnizarea serviciilor.

    (2) Informaţiile menţionate la alineatul (1) cuprind:
    a) numele şi adresele producătorilor, fabricanţilor, distribuitorilor, furnizorilor şi ale altor deţinători anteriori ai mărfurilor sau serviciilor, precum şi ale angrosiştilor şi ale vânzătorilor cu amănuntul destinatari;
    b) informaţii privind cantităţile produse, fabricate, livrate, primite sau comandate, precum şi preţul obţinut pentru mărfurile sau serviciile în cauză.

    (3) Alineatele (1) şi (2) se aplică fără a aduce atingere altor dispoziţii legale prin care:
    a) se acordă titularului dreptul de a primi informaţii mai detaliate;
    b) este reglementată utilizarea în materie civilă sau penală a informaţiilor comunicate în conformitate cu prezentul articol;
    c) este reglementată răspunderea pentru abuzul privind dreptul la informaţie;
    d) se asigură posibilitatea de a refuza furnizarea de informaţii care ar constrânge persoana menţionată la alineatul (1) să recunoască propria participare sau participarea rudelor sale apropiate la o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală; sau
    e) se reglementează protejarea confidenţialităţii surselor de informaţii sau prelucrarea datelor cu caracter personal.


    ART. 102
    Măsuri provizorii şi asigurătorii
    (1) Fiecare parte se asigură că autorităţile judiciare pot, la cererea reclamantului, să dispună împotriva presupusului contravenient măsuri provizorii pentru a preveni orice încălcare iminentă a unui drept de proprietate intelectuală sau să interzică, cu titlu provizoriu şi sub rezerva plăţii, dacă este cazul, a unor daune cominatorii, atunci când legislaţia internă prevede acest lucru, ca presupusele încălcări ale acestui drept să continue sau să condiţioneze continuarea lor de constituirea unor garanţii destinate să asigure despăgubirea titularului dreptului. De asemenea, se pot ordona măsuri provizorii, în aceleaşi condiţii şi în conformitate cu legislaţia internă, împotriva unui intermediar ale cărui servicii sunt utilizate de către un terţ pentru a încălca un drept de proprietate intelectuală.
    (2) De asemenea, se pot ordona măsuri provizorii în vederea confiscării sau a retragerii mărfurilor asupra cărora există o suspiciune privind încălcarea unui drept de proprietate intelectuală, pentru a împiedica introducerea sau circulaţia lor în circuitele comerciale.
    (3) În cazul unei încălcări săvârşite în scop comercial, fiecare parte se asigură că, în cazul în care reclamantul dovedeşte că există circumstanţe care ar pune în pericol acoperirea prejudiciului, autorităţile judiciare pot dispune, în conformitate cu dreptul intern, confiscarea sau reţinerea cu titlu asigurătoriu a bunurilor mobile şi/sau imobile ale presupusului contravenient, inclusiv blocarea conturilor bancare şi a altor active ale acestuia. În acest scop, autorităţile judiciare competente pot ordona furnizarea unor documente bancare, financiare sau comerciale sau acordarea accesului corespunzător la informaţiile pertinente.

    ART. 103
    Măsuri corective
    (1) Fiecare parte se asigură că, la cererea reclamantului şi fără a aduce atingere daunelor-interese datorate titularului dreptului ca urmare a încălcării săvârşite, autorităţile judiciare competente pot ordona, fără despăgubiri de vreun fel, rechemarea, scoaterea definitivă din circuitele comerciale sau distrugerea mărfurilor despre care s-a constatat că încalcă un drept de proprietate intelectuală. Dacă este cazul, autorităţile judiciare competente pot, de asemenea, ordona distrugerea materialelor şi a echipamentelor utilizate în principal pentru crearea sau fabricarea mărfurilor respective.
    (2) Autorităţile judiciare ale fiecărei părţi au competenţa de a ordona ca măsurile respective să fie puse în aplicare pe cheltuiala contravenientului, cu excepţia cazului în care se invocă motive speciale care să împiedice acest lucru.

    ART. 104
    Ordine în încetare
     Fiecare parte se asigură că, atunci când se constată, printr-o hotărâre judecătorească, o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală, autorităţile judiciare pot pronunţa împotriva contravenientului un ordin de încetare în scopul de a interzice continuarea încălcării. În cazul în care sunt prevăzute dispoziţii în dreptul intern referitoare la acest aspect, nerespectarea unui ordin în încetare determină, după caz, plata de daune cominatorii destinate să asigure respectarea măsurii. Fiecare parte se asigură, de asemenea, că titularii drepturilor pot solicita un ordin în încetare împotriva intermediarilor ale căror servicii sunt folosite de un terţ pentru a încălca un drept de proprietate intelectuală.

    ART. 105
    Măsuri alternative
     Fiecare parte, în conformitate cu dreptul intern, poate să prevadă ca, în cazurile în care este necesar şi la cererea persoanei susceptibile să facă obiectul măsurilor prevăzute la articolul 103 şi/sau la articolul 104, autorităţile judiciare competente să poată ordona plata unei despăgubiri băneşti în favoarea părţii prejudiciate în loc să aplice măsurile prevăzute la articolele menţionate, în cazul în care persoana respectivă nu a acţionat cu intenţie sau din neglijenţă, dacă aplicarea măsurilor respective ar cauza persoanei respective un prejudiciu disproporţionat şi dacă despăgubirile băneşti acordate părţii prejudiciate par a fi, în mod rezonabil, satisfăcătoare.

    ART. 106
    Daune-interese
    (1) Fiecare parte se asigură că, la stabilirea daunelor-interese, autorităţile judiciare:
    a) iau în considerare toate aspectele corespunzătoare, cum ar fi consecinţele economice negative, inclusiv pierderea câştigurilor suferită de partea prejudiciată, beneficiile realizate în mod neloial de către contravenient şi, după caz, alte elemente decât factorii economici, inclusiv prejudiciul moral cauzat titularului dreptului de încălcarea respectivă; sau
    b) pot stabili, atunci când este cazul, valoarea daunelor-interese ca sumă forfetară, pe baza unor elemente cum ar fi cel puţin valoarea redevenţelor sau a drepturilor care ar fi fost datorate în cazul în care contravenientul ar fi cerut autorizaţia de a utiliza dreptul de proprietate intelectuală în cauză.

    (2) În cazul în care contravenientul nu s-a angajat în activitatea de încălcare cu bună ştiinţă sau având motive întemeiate pentru a fi în cunoştinţă de cauză, fiecare parte poate prevedea ca autorităţile judiciare să poată ordona, în favoarea părţii prejudiciate, recuperarea câştigurilor sau plata unor daune-interese care pot fi prestabilite.

    ART. 107
    Cheltuieli de judecată
     Fiecare parte se asigură că, în general, partea care cade în pretenţii suportă cheltuielile de judecată rezonabile şi proporţionale, precum şi alte cheltuieli efectuate de partea care a avut câştig de cauză, cu excepţia situaţiei în care principiile de echitate nu permit acest lucru.

    ART. 108
    Publicarea hotărârilor judecătoreşti
     Fiecare parte se asigură că, în cadrul acţiunilor injustiţie iniţiate ca urmare a încălcării unui drept de proprietate intelectuală, autorităţile judiciare pot ordona, la cererea reclamantului şi pe cheltuiala contravenientului, luarea de măsuri corespunzătoare pentru difuzarea informaţiilor cu privire la hotărâre, inclusiv afişarea hotărârii, precum şi publicarea sa integrală sau parţială.

    ART. 109
    Prezumţia calităţii de autor sau de titular al dreptului
     Pentru aplicarea măsurilor, a procedurilor şi a acţiunilor corective prevăzute în prezenta secţiune, este suficient ca numele unui autor al unei opere literare sau artistice să figureze pe operă în modul obişnuit, până la proba contrară şi pentru a fi considerat autor şi pentru a i se permite, prin urmare, să iniţieze proceduri de constatare a nerespectării drepturilor sale. Acest principiu se aplică mutatis mutandis şi titularilor drepturilor conexe dreptului de autor în ceea ce priveşte elementul care face obiectul protecţiei.

    ART. 110
    Proceduri administrative
     În măsura în care orice acţiune corectivă civilă poate fi ordonată ca urmare a procedurilor administrative cu privire la fondul unui caz, aceste proceduri sunt conforme cu principii echivalente, pe fond, cu cele enunţate în dispoziţiile relevante din prezenta secţiune.

    ART. 111
    Măsuri la frontieră
    (1) Atunci când pun în aplicare măsuri la frontieră pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, fiecare parte asigură îndeplinirea obligaţiilor care îi revin în temeiul GATT 1994 şi al Acordului TRIPS.
    (2) Pentru a asigura protecţia drepturilor de proprietate intelectuală pe teritoriul vamal al fiecărei părţi, autorităţile vamale aplică, în limitele autorităţii lor, mai multe abordări pentru a identifica transporturile care conţin mărfuri suspectate că au încălcat drepturile de proprietate intelectuală menţionate la alineatele (3) şi (4). Aceste abordări includ tehnici de analiză a riscurilor bazate, printre altele, pe informaţii furnizate de titularii de drepturi, pe informaţii colectate de agenţiile de informaţii şi pe cele rezultate în urma inspectării încărcăturilor.
    (3) În baza unei cereri a titularului dreptului, autorităţile vamale au competenţa de a lua măsuri pentru a reţine sau a suspenda acordarea liberului de vamă mărfurilor aflate sub control vamal care sunt suspectate că au încălcat drepturi legate de mărcile înregistrate, drepturile de autor şi drepturile conexe sau indicaţiile geografice.
    (4) În termen de cel mult trei ani de la data la care începe să se aplice prezentul titlu, autorităţile vamale ale Republicii Kazahstan au competenţa de a lua măsuri, la cererea titularului dreptului, pentru a reţine sau a suspenda acordarea liberului de vamă mărfurilor aflate sub control vamal care sunt suspectate că au încălcat drepturi conferite de brevete, modele de utilitate, desene sau modele industriale, topografii de circuite integrate sau drepturi asupra soiurilor de plante, cu condiţia ca Uniunea Europeană să ofere, înainte de încheierea celui de al doilea an din această perioadă de trei ani, o instruire adecvată reprezentanţilor organismelor abilitate, cum ar fi funcţionarii vamali, procurorii, judecătorii şi alţi membri ai personalului, după caz.
    (5) Autorităţile vamale au competenţa de a lua, din proprie iniţiativă, măsuri pentru a reţine sau a suspenda acordarea liberului de vamă mărfurilor aflate sub control vamal care sunt suspectate că au încălcat drepturi legate de mărcile înregistrate, drepturile de autor şi drepturile conexe sau indicaţiile geografice.
    (6) În termen de cel mult cinci ani de la data la care începe să se aplice prezentul titlu, autorităţile vamale ale Republicii Kazahstan au competenţa de a lua măsuri, din proprie iniţiativă, pentru a reţine sau a suspenda acordarea liberului de vamă mărfurilor aflate sub control vamal care sunt suspectate că au încălcat drepturi conferite de brevete, modele de utilitate, desene sau modele industriale, topografii de circuite integrate sau drepturi asupra soiurilor de plante, cu condiţia ca Uniunea Europeană să ofere, în termen de cel mult doi ani înainte de încheierea acestei perioade de cinci ani, o instruire adecvată reprezentanţilor organismelor abilitate, cum ar fi funcţionarii vamali, procurorii, judecătorii şi alţi membri ai personalului, după caz.
    (7) În pofida alineatelor (3)-(6), nu este obligatoriu să se aplice măsuri de reţinere sau de suspendare în cazul importurilor de mărfuri introduse pe piaţă într-o altă ţară de către titularul dreptului protejat sau cu consimţământul acestuia.
    (8) Părţile convin să pună în aplicare în mod eficace articolul 69 din Acordul TRIPS în ceea ce priveşte comerţul internaţional cu mărfuri suspectate că au încălcat drepturile de proprietate intelectuală. În acest scop, fiecare parte este dispusă să stabilească şi să notifice celeilalte părţi un punct de contact din cadrul propriei sale administraţii vamale, pentru a facilita cooperarea. Această cooperare poate include schimburi de informaţii cu privire la mecanismele pentru primirea de informaţii din partea titularilor drepturilor, cele mai bune practici şi experienţa dobândită în ceea ce priveşte strategiile de gestionare a riscurilor, precum şi informaţii care să permită identificarea transporturilor care sunt suspectate că ar conţine mărfuri care aduc atingere unui drept.
    (9) Autorităţile vamale ale fiecărei părţi sunt pregătite să coopereze, la cererea celeilalte părţi sau din proprie iniţiativă, pentru a furniza informaţiile relevante disponibile autorităţilor vamale ale celeilalte părţi, în special cu privire la mărfurile aflate în tranzit pe teritoriul unei părţi, cu destinaţia pe teritoriul celeilalte părţi sau originare din cealaltă parte.
    (10) Fără a aduce atingere altor forme de cooperare. Protocolul privind asistenţa administrativă reciprocă în domeniul vamal se aplică în ceea ce priveşte alineatele (8) şi (9) de la prezentul articol în legătură cu încălcările legislaţiei vamale în contextul drepturilor de proprietate intelectuală.
    (11) Fără a aduce atingere competenţelor Consiliului de cooperare. Subcomitetul de cooperare vamală menţionat la articolul 25 alineatul (3) este responsabil de asigurarea funcţionării şi punerii în aplicare corespunzătoare a prezentului articol. Subcomitetul de cooperare vamală stabileşte priorităţile şi prevede proceduri adecvate de cooperare între autorităţile competente ale părţilor.

    SECŢIUNEA 4
    RĂSPUNDEREA PRESTATORILOR DE SERVICII INTERMEDIARI
    ART. 112
    Utilizarea serviciilor intermediarilor
     Părţile recunosc că serviciile intermediarilor ar putea fi folosite de terţi pentru activităţi de încălcare a drepturilor protejate. Pentru a asigura libera circulaţie a serviciilor de informare şi, totodată, pentru a asigura respectarea drepturilor de proprietate intelectuală în mediul digital, fiecare parte prevede măsurile descrise în prezenta secţiune cu privire la prestatorii de servicii intermediari, în cazul în care aceştia nu sunt în niciun fel implicaţi în ceea ce priveşte informaţiile transmise.

    ART. 113
     Răspunderea prestatorilor de servicii intermediari: "simpla transmitere"
    (1) În cazul în care se prestează un serviciu al societăţii informaţionale care constă în transmiterea într-o reţea de comunicaţii a informaţiilor furnizate de un destinatar al serviciului sau în furnizarea accesului la o reţea de comunicaţii, fiecare parte se asigură că prestatorul de servicii nu este răspunzător pentru informaţiile transmise, cu condiţia ca prestatorul:
    a) să nu iniţieze transmiterea;
    b) să nu selecteze destinatarul transmiterii; şi
    c) să nu selecteze sau să modifice informaţiile care fac obiectul transmiterii.

    (2) Activităţile de transmitere şi de furnizare a accesului prevăzute la alineatul (1) includ stocarea automată, intermediară şi tranzitorie a informaţiilor transmise, în măsura în care stocarea respectivă serveşte exclusiv pentru efectuarea transmiterii în reţeaua de comunicaţii şi cu condiţia ca durata stocării să nu depăşească timpul rezonabil necesar pentru efectuarea transmiterii.
    (3) Prezentul articol nu aduce atingere posibilităţii ca o instanţă judecătorească sau o autoritate administrativă să solicite prestatorului de servicii, în conformitate cu dreptul intern, să pună capăt unei încălcări sau să o prevină.


    ART. 114
     Răspunderea prestatorilor de servicii intermediari: "memorarea în cache"
    (1) În cazul în care se prestează un serviciu al societăţii informaţionale care constă în transmiterea printr-o reţea de comunicaţii a informaţiilor furnizate de un destinatar al serviciului, fiecare parte se asigură că prestatorul de servicii nu este răspunzător pentru stocarea automată, intermediară şi temporară a informaţiilor transmise, realizată exclusiv pentru a face mai eficientă transmiterea mai departe a informaţiilor către alţi destinatari ai serviciului, la cerere, cu condiţia ca prestatorul:
    a) să nu modifice informaţiile;
    b) să îndeplinească condiţiile de acces la informaţii;
    c) să se conformeze normelor privind actualizarea informaţiilor, specificate într-un mod recunoscut pe scară largă şi folosite de întreprinderile din sector;
    d) să nu împiedice folosirea licită a tehnologiei, larg recunoscută şi folosită de întreprinderile din sector, în scopul de a obţine date privind utilizarea informaţiei; şi
    e) să acţioneze prompt pentru a elimina informaţiile pe care le-a stocat sau pentru a bloca accesul la acestea de îndată ce ia cunoştinţă de faptul că informaţiile au fost eliminate din sursa în care se aflau iniţial în reţea ori accesul la acestea a fost blocat ori că o instanţă judecătorească sau o autoritate administrativă a dispus eliminarea informaţiilor sau blocarea acestora.

    (2) Prezentul articol nu aduce atingere posibilităţii ca o instanţă judecătorească sau o autoritate administrativă să solicite prestatorului de servicii, în conformitate cu dreptul intern, să pună capăt unei încălcări sau să o prevină.


    ART. 115
     Răspunderea prestatorilor de servicii intermediari: "găzduirea"
    (1) În cazul în care se prestează un serviciu al societăţii informaţionale care constă în stocarea informaţiilor furnizate de un destinatar al serviciului, fiecare parte se asigură că prestatorul de servicii nu este răspunzător pentru informaţiile stocate la cererea unui destinatar al serviciului, cu condiţia ca prestatorul:
    a) să nu aibă efectiv cunoştinţă despre activitatea sau informaţiile ilicite, iar în ceea ce priveşte acţiunile în despăgubiri, să nu aibă cunoştinţă de fapte sau circumstanţe din care să rezulte că activităţile sau informaţiile sunt ilicite; sau
    b) din momentul în care ia cunoştinţă de acestea, să acţioneze prompt pentru a elimina informaţiile sau pentru a bloca accesul la acestea.

    (2) Alineatul (1) nu se aplică atunci când destinatarul serviciului acţionează sub autoritatea sau sub controlul prestatorului.
    (3) Prezentul articol nu aduce atingere posibilităţii ca o instanţă judecătorească sau o autoritate administrativă să impună prestatorului de servicii, în conformitate cu dreptul intern, să pună capăt unei încălcări sau să o prevină şi nu aduce atingere posibilităţii ca o parte să instituie proceduri care să reglementeze eliminarea informaţiilor sau blocarea accesului la acestea.


    ART. 116
    Absenţa unei obligaţii generale în materie de supraveghere
    (1) Părţile nu impun prestatorilor o obligaţie generală de supraveghere a informaţiilor pe care le transmit sau le stochează atunci când prestează serviciile prevăzute la articolele 113-115 şi nici o obligaţie generală de a căuta în mod activ fapte sau circumstanţe din care să rezulte că activităţile sunt ilicite.
    (2) O parte poate stabili, pentru prestatorii de servicii ale societăţii informaţionale, obligaţia de a informa prompt autorităţile publice competente cu privire la presupusele activităţi ilicite comise sau la informaţiile furnizate de destinatarii serviciilor oferite de prestatorii respectivi. O parte poate, de asemenea, să introducă obligaţia ca prestatorii de servicii ale societăţii informaţionale să comunice autorităţilor competente, la cererea acestora, informaţii care să permită identificarea destinatarilor serviciului cu care au încheiat acorduri de stocare.

    ART. 117
    Data aplicării articolelor 112-116
    Republica Kazahstan trebuie să îndeplinească integral obligaţiile prevăzute la articolele 112-116 în termen de cinci ani de la data la care începe să se aplice prezentul titlu.

    ART. 118
    Cooperare
    (1) Părţile încurajează dezvoltarea cooperării între asociaţiile profesionale sau organizaţiile de comerţ sau între organizaţiile responsabile de protecţia şi respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.
    (2) Părţile convin să coopereze pentru a sprijini îndeplinirea obligaţiilor asumate în temeiul prezentului capitol. Domeniile de cooperare includ următoarele activităţi, fără a se limita însă la acestea:
    a) schimb de informaţii privind cadrul juridic al fiecărei părţi referitor la drepturile de proprietate intelectuală şi normele relevante în materie de protecţie şi de asigurare a respectării acestor drepturi; schimb de experienţă privind progresul legislativ în aceste domenii;
    b) schimb de experienţă privind protejarea şi asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală;
    c) schimb de experienţă privind protejarea şi asigurarea respectării drepturilor respective de către organismele vamale, poliţieneşti, administrative şi judiciare, precum şi de către organizaţiile interesate; coordonarea în vederea prevenirii exporturilor de mărfuri contrafăcute;
    d) consolidarea capacităţilor; şi
    e) promovarea şi diseminarea informaţiilor şi cunoştinţelor privind drepturile de proprietate intelectuală, printre altele, în mediile de afaceri şi în societatea civilă; promovarea sensibilizării consumatorilor şi a titularilor drepturilor şi a accesului la informaţii al acestora.


    CAP. 8
    ACHIZIŢII PUBLICE
    ART. 119
    Definiţii
     În sensul prezentului capitol:
    a) "mărfuri sau servicii comerciale" înseamnă mărfuri sau servicii de tipul celor care sunt în general vândute sau oferite spre vânzare în comerţ către cumpărători neguvernamentali, cumpărate de regulă de aceştia şi utilizate în scopuri neguvernamentale;
    b) "serviciu de construcţie" înseamnă un serviciu al cărui obiectiv este realizarea prin orice mijloc de lucrări civile sau de construcţie, pe baza diviziunii 51 din Clasificarea centrală provizorie a produselor a Organizaţiei Naţiunilor Unite ("CPCprov");
    c) "zile" înseamnă zile calendaristice;
    d) "licitaţie electronica" înseamnă un proces repetitiv care implică un dispozitiv electronic pentru prezentarea noilor preţuri, revăzute în sens descrescător, şi/sau a noilor valori privind anumite elemente ale ofertelor, care apar după o evaluare iniţială completă a ofertelor, permiţând clasificarea lor prin metode de evaluare automată. Prin urmare, unele contracte de servicii şi de lucrări care au ca obiect activităţi intelectuale, cum ar fi proiectarea de lucrări, nu pot face obiectul licitaţiilor electronice.
    e) "în scris" sau "scris(ă)" înseamnă orice ansamblu de cuvinte sau cifre care poate fi citit, reprodus şi comunicat ulterior. Aceasta poate include informaţiile transmise şi stocate electronic;
    f) "procedură restrânsă" înseamnă o metodă de achiziţii publice prin care entitatea contractantă contactează furnizorul sau furnizorii aleşi de aceasta;
    g) "măsură" înseamnă orice act cu putere de lege, reglementare, procedură, orientare ori practică administrativă sau orice acţiune a unei entităţi contractante legată de achiziţiile publice reglementate;
    h) "listă multifuncţională" înseamnă o listă de furnizori cu privire la care o entitate contractantă a stabilit că îndeplinesc condiţiile de înscriere pe lista în cauză, pe care entitatea contractantă intenţionează să o folosească de mai multe ori;
    i) "anunţ de intenţie referitor la contractul de achiziţie publică" înseamnă un anunţ publicat de o entitate contractantă prin care invită furnizorii interesaţi să depună o cerere de participare, o ofertă sau ambele;
    j) "procedură deschisă" înseamnă o metodă de achiziţii publice prin care toţi furnizorii interesaţi pot depune o ofertă;
    k) "persoană" înseamnă o persoană fizică sau juridică;
    l) "entitate contractantă" înseamnă o entitate care intră sub incidenţa părţilor 1-3 ale anexei III;
    m) "furnizor calificat" înseamnă un furnizor care este recunoscut de o entitate contractantă ca îndeplinind condiţiile de participare;
    n) "procedură selectivă" înseamnă o metodă de achiziţii publice prin care numai furnizorii calificaţi sunt invitaţi de entitatea contractantă să depună o ofertă;
    o) "serviciile" includ serviciile de construcţii, în absenţa unor dispoziţii contrare;
    p) "standard" înseamnă un document aprobat de un organism recunoscut, care prevede, pentru utilizare comună şi repetată, norme, orientări sau caracteristici pentru mărfuri sau servicii sau pentru procesele şi metodele de producţie aferente acestora, document a cărui respectare nu este obligatorie. Acesta poate, de asemenea, să includă sau să se refere exclusiv la cerinţe privind terminologia, simbolurile, ambalarea, marcarea sau etichetarea aplicabile unui bun, unui serviciu, unui proces sau unei metode de producţie;
    q) "furnizor" înseamnă o persoană sau un grup de persoane care furnizează sau ar putea furniza mărfuri sau servicii;
    r) "specificaţie tehnică" înseamnă o cerinţă din cadrul procedurii de achiziţii care:
    i) prevede caracteristicile mărfurilor sau ale serviciilor care fac obiectul achiziţiei publice, inclusiv calitatea, performanţa, siguranţa şi dimensiunile acestora sau procesele şi metodele de producţie ori de furnizare a acestora; sau
    ii) se referă la cerinţe privind terminologia, simbolurile, ambalarea, marcarea sau etichetarea aplicabile unui bun sau serviciu.



    ART. 120
    Obiectul şi domeniul de aplicare
     Aplicarea capitolului
    (1) Prezentul capitol se aplica oricărei măsuri din domeniul achiziţiilor publice reglementate, indiferent dacă este efectuată exclusiv sau parţial prin mijloace electronice.
    (2) În sensul prezentului capitol, "achiziţie publică reglementată" înseamnă o procedură de achiziţie publică desfăşurată în scopuri guvernamentale:
    a) care are ca obiect mărfuri, servicii sau orice combinaţie a acestora:
    i) astfel cum se specifică în anexa III; şi
    ii) care nu sunt achiziţionate pentru a fi comercializate sau revândute ori pentru a fi utilizate în producţia sau furnizarea de mărfuri sau servicii care se comercializează sau se revând;

    b) prin orice mijloace contractuale, inclusiv: cumpărare; închiriere şi închirierea sau cumpărarea cu plata în rate, cu sau fără opţiune de cumpărare;
    c) a cărei valoare este egală sau mai mare decât cea a pragului relevant specificat în anexa III, la momentul publicării unui anunţ în conformitate cu articolul 124;
    d) de către o entitate contractantă; şi
    e) care nu este exclusă în alt mod din domeniul de aplicare al alineatului (3) de la prezentul articol sau al anexei III.
     În cazul în care valoarea unei achiziţii este incertă, aceasta se estimează în conformitate cu alineatele (6)-(8).


    (3) Cu excepţia cazurilor în care se prevede altfel în anexa III, prezentul capitol nu se aplică:
    a) achiziţiei sau închirierii de terenuri, de construcţii existente sau de alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra acestora;
    b) acordurilor necontractuale sau oricărei forme de asistenţă pe care o acordă o parte, inclusiv acordurilor de cooperare, granturilor, împrumuturilor, infuziilor de capital, garanţiilor şi stimulentelor fiscale;
    c) achiziţiilor sau cumpărării de servicii de consiliere fiscală sau de depozit, de servicii de lichidare şi gestionare pentru instituţii financiare reglementate sau de servicii legate de vânzarea, de amortizarea şi de distribuirea datoriei publice, inclusiv de împrumuturi şi de obligaţiuni de stat, de bonuri de trezorerie şi de alte titluri de valoare;
    d) contractelor de ocupare a forţei de muncă în sectorul public;
    e) achiziţiilor publice organizate:
    i) cu scopul specific de a acorda asistenţă internaţională, inclusiv ajutor pentru dezvoltare;
    ii) în temeiul procedurii sau condiţiei specifice prevăzute într-un acord internaţional referitor la staţionarea trupelor sau la punerea în aplicare în comun a unui proiect de către ţările semnatare; sau
    iii) în temeiul procedurii sau condiţiei specifice a unei organizaţii internaţionale sau finanţate prin granturi, împrumuturi sau alt tip de asistenţă internaţională, în cazul în care procedura sau condiţia aplicabilă nu ar fi conformă cu prezentul capitol.


    (4) Anexa III specifică pentru fiecare parte următoarele informaţii:
    a) în partea 1, entităţile guvernamentale centrale ale căror proceduri de achiziţii publice sunt reglementate de prezentul capitol;
    b) în partea 2, entităţile guvernamentale subcentrale ale căror proceduri de achiziţii publice sunt reglementate de prezentul capitol;
    c) în partea 3, toate celelalte entităţi ale căror proceduri de achiziţii publice sunt reglementate de prezentul capitol;
    d) în partea 4, mărfurile reglementate de prezentul capitol;
    e) în partea 5, serviciile, altele decât cele de construcţii, care sunt reglementate de prezentul capitol;
    f) în partea 6, serviciile de construcţii reglementate de prezentul capitol; şi
    g) în partea 7, orice observaţii generale.

    (5) Atunci când, în cadrul unei achiziţii publice reglementate, o entitate contractantă impune persoanelor care nu intră sub incidenţa anexei III obligaţia de a organiza proceduri de achiziţii publice în conformitate cu anumite cerinţe, articolul 122 se aplică mutatis mutandis unor astfel de cerinţe.
     Evaluare

    (6) La estimarea valorii unei achiziţii publice pentru a stabili dacă este o achiziţie publică reglementată, o entitate contractantă:
    a) nu o împarte în mai multe achiziţii publice separate şi nici nu selectează sau utilizează o anumită metodă de evaluare pentru a estima valoarea unei achiziţii publice cu intenţia de a o exclude total sau parţial din domeniul de aplicare al prezentului capitol; şi
    b) include valoarea totală maximă estimată a achiziţiei publice pe toată durata sa, indiferent dacă este atribuită unuia sau mai multor furnizori, luând în considerare toate formele de remunerare, inclusiv:
    i) prime, taxe, comisioane şi dobânzi; şi
    ii) în cazul în care achiziţia publică oferă posibilitatea unor opţiuni, valoarea totală a acestor opţiuni.


    (7) În cazul în cazul în care o solicitare individuală de achiziţie conduce la atribuirea a mai mult de un contract sau la atribuirea de contracte în părţi separate (denumite în continuare "contracte recurente"), baza de calcul al valorii totale maxime estimate este:
    a) valoarea contractelor recurente pentru acelaşi tip de bunuri sau servicii, atribuite în decursul ultimelor 12 luni sau în ultimul exerciţiu financiar al entităţii contractante, corectată, dacă este posibil, pentru a ţine seama de modificările anticipate de cantitate sau de valoare a bunurilor ori a serviciilor contractate pentru următoarele 12 luni; sau
    b) valoarea estimată a contractelor recurente pentru acelaşi tip de bunuri sau servicii, care urmează a fi atribuite în decursul perioadei de 12 luni care urmează atribuirii contractului iniţial sau anului fiscal al entităţii contractante.

    (8) În cazul achiziţiilor prin leasing, închiriere sau cumpărare în rate de mărfuri sau servicii ori al achiziţiilor pentru care nu se specifică un preţ total, baza de evaluare este:
    a) pentru contractele cu durată determinată:
    i) în cazul în care durata contractului este egală sau mai mică de 12 luni, valoarea maximă totală estimată pentru întreaga durată a contractului; sau
    ii) în cazul în care durata contractului este de peste 12 luni, valoarea maximă totală estimată, care include orice valoare reziduală estimată;

    b) pentru contractele pe durată nedeterminată, tranşa lunară estimată înmulţită cu 48; şi
    c) în cazul în care nu este sigur dacă respectivul contract este un contract pe durată determinată, se utilizează baza de evaluare de la litera (b).



    ART. 121
    Excepţii generale
     Sub rezerva cerinţei ca astfel de măsuri să nu fie aplicate într-un mod care ar constitui un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificabilă între părţi sau o restricţie disimulată a comerţului internaţional, nicio dispoziţie a prezentului capitol nu se interpretează ca împiedicând o parte să instituie sau să aplice măsuri:
    a) necesare pentru protejarea moralităţii, a ordinii sau a siguranţei publice;
    b) necesare pentru protejarea vieţii sau a sănătăţii oamenilor, animalelor sau a plantelor;
    c) necesare pentru protejarea proprietăţii intelectuale; sau
    d) legate de mărfuri sau servicii furnizate de persoane cu handicap, de instituţii filantropice sau prin munca deţinuţilor.


    ART. 122
    Principii generale
     Nediscriminare
    (1) În ceea ce priveşte orice măsură referitoare la o achiziţie publică reglementată, fiecare parte, inclusiv entităţile contractante ale acesteia, acordă necondiţionat mărfurilor şi serviciilor celeilalte părţi şi furnizorilor celeilalte părţi care oferă astfel de mărfuri sau servicii un tratament nu mai puţin favorabil decât tratamentul pe care partea respectivă, inclusiv entităţile contractante ale acesteia, îl acordă propriilor mărfuri şi servicii şi furnizorilor stabiliţi pe plan local.
    (2) În ceea ce priveşte orice măsură în domeniul achiziţiilor publice reglementate, o parte, inclusiv entităţile contractante ale acesteia:
    a) nu acordă unui furnizor stabilit pe plan local un tratament mai puţin favorabil decât cel acordat unui alt furnizor stabilit pe plan local, pe baza gradului de control străin sau de participare străină la capital; sau
    b) nu discriminează un furnizor stabilit pe plan local pe baza faptului că mărfurile sau serviciile oferite de furnizorul respectiv pentru o anumită achiziţie publică sunt mărfuri sau servicii ale celeilalte părţi.


     Utilizarea de mijloace electronice
    (3) Atunci când organizează prin mijloace electronice o procedură de achiziţii publice reglementată, o entitate contractantă:
    a) se asigură că procedura de achiziţii publice se desfăşoară folosind sisteme şi software de tehnologie a informaţiilor, inclusiv cele legate de autentificarea şi criptarea informaţiilor, care sunt disponibile publicului larg şi interoperabile cu alte sisteme şi software de tehnologie a informaţiilor disponibile publicului larg; şi
    b) menţine mecanisme care asigură integritatea cererilor de participare şi a ofertelor, fiind capabile inclusiv să înregistreze momentul primirii ofertei şi să prevină accesul necorespunzător la acestea.


     Desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice
    (4) O entitate contractantă organizează procedurile de achiziţii publice reglementate într-un mod transparent şi imparţial care:
    a) respectă dispoziţiile prezentului capitol, utilizând metode cum ar fi procedura deschisă, procedura selectivă, procedura restrânsă şi licitaţiile electronice;
    b) evită conflictele de interese; şi
    c) împiedică practicile de corupţie.


     Reguli de origine
    (5) În cadrul procedurilor de achiziţii publice reglementate, nicio parte nu aplică mărfurilor sau serviciilor importate de la cealaltă parte sau furnizate de aceasta reguli de origine diferite de regulile de origine pe care partea respectivă le aplică în acelaşi timp, în cursul schimburilor comerciale obişnuite, importurilor sau furnizării aceloraşi mărfuri sau servicii provenite de la aceeaşi parte.

     Măsuri nespecifice achiziţiilor publice
    (6) Alineatele (1) şi (2) nu se aplică: taxelor vamale şi impunerilor de orice natură aplicate la import sau în legătură cu importul; metodei de percepere a acestor taxe şi impuneri vamale; altor reglementări sau formalităţi de import şi măsurilor care afectează comerţul cu servicii, altele decât măsurile care guvernează achiziţiile publice reglementate.


    ART. 123
    Informaţii privind sistemul de achiziţii publice
    (1) Fiecare parte:
    a) publică prompt orice acte cu putere de lege, reglementări, hotărâri judecătoreşti, decizii administrative cu aplicare generală şi clauze contractuale standard care sunt obligatorii în temeiul unui act cu putere de lege sau al unei reglementări şi care sunt incluse ca referinţă în anunţuri, în documentaţia de atribuire şi în procedura de achiziţii privind achiziţiile publice reglementate şi orice modificări ale acestora, pe un suport electronic sau de hârtie desemnat oficial, care este difuzat pe scară largă şi rămâne accesibil publicului; şi
    b) furnizează celeilalte părţi, la cerere, o explicaţie privind achiziţiile publice reglementate.

    (2) Partea l a anexei IV enumeră:
    a) mijloacele electronice sau pe suport de hârtie folosite de fiecare parte pentru a publica informaţiile descrise la alineatul (1) de la prezentul articol;
    b) mijloacele electronice sau pe suport de hârtie folosite de fiecare parte pentru a publica anunţurile prevăzute la articolul 124, la articolul 126 alineatul (7) şi la articolul 133 alineatul (2); şi
    c) adresa sau adresele de internet la care fiecare parte îşi publică anunţurile referitoare la contractele atribuite în temeiul articolului 133 alineatul (2).

    (3) Fiecare parte notifică prompt Comitetului de cooperare orice modificare a informaţiilor părţii respective incluse în partea 1 a anexei IV. Comitetul de cooperare adoptă periodic decizii care reflectă modificările aduse părţii 1 a anexei IV.

    ART. 124
    Anunţuri
     Anunţul de intenţie referitor la un contract de achiziţie publică
    (1) Pentru fiecare achiziţie publică reglementată, o entitate contractantă publică un anunţ de intenţie utilizând mijloacele electronice sau pe suport de hârtie adecvate, enumerate în partea 2 a anexei IV, mai puţin în situaţiile descrise la articolul 130. Aceste mijloace sunt difuzate pe scară largă, iar anunţurile rămân uşor accesibile publicului, cel puţin până la expirarea duratei indicate în anunţ. Pentru entităţile contractante care intră sub incidenţa părţii 1, 2 sau 3 a anexei III, anunţurile trebuie să fie accesibile gratuit pe cale electronică printr-un singur punct de acces, pentru cel puţin una dintre perioadele minime menţionate în partea 2 a anexei IV.
    (2) Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezentul capitol, fiecare anunţ de intenţie include:
    a) denumirea şi adresa entităţii contractante şi alte informaţii necesare în vederea contactării entităţii contractante şi a obţinerii tuturor documentelor pertinente privind achiziţia publică, inclusiv informaţii privind costurile şi condiţiile de plată, dacă este cazul;
    b) o descriere a achiziţiei publice, inclusiv a naturii şi cantităţii mărfurilor sau serviciilor care urmează să facă obiectul achiziţiilor publice sau, atunci când cantitatea nu este cunoscută, cantitatea estimată;
    c) în cazul contractelor recurente, dacă este posibil, o estimare a calendarului publicării următoarelor anunţuri de intenţie referitoare la contracte de achiziţii publice;
    d) o descriere a eventualelor opţiuni;
    e) termenul prevăzut pentru livrarea mărfurilor sau a serviciilor sau durata contractului;
    f) metoda de achiziţii publice care va fi utilizată şi dacă aceasta va presupune negociere sau desfăşurarea unei licitaţii electronice;
    g) atunci când este cazul, adresa şi eventualul termen pentru depunerea cererilor de participare la procedura de achiziţii publice;
    h) adresa şi termenul pentru depunerea ofertelor;
    i) limba sau limbile în care pot fi depuse ofertele sau cererile de participare, dacă acestea pot fi depuse într-o altă limbă decât o limbă oficială a părţii entităţii contractante;
    j) o listă şi o scurtă descriere a oricăror condiţii privind participarea furnizorilor, inclusiv a oricăror cerinţe privind documente sau certificări specifice care trebuie prezentate de furnizori în legătură cu achiziţia publică, cu excepţia cazului în care aceste cerinţe sunt incluse în documentaţia de atribuire care este pusă la dispoziţie tuturor furnizorilor interesaţi odată cu anunţul de intenţie referitor la un contract de achiziţie publică; şi
    k) dacă, în temeiul articolului 126, o entitate contractantă intenţionează să selecteze un număr limitat de furnizori calificaţi care vor fi invitaţi să participe la procedura de achiziţii, criteriile care vor fi utilizate pentru a-i selecta şi, în cazurile aplicabile, orice limitare a numărului de furnizori cărora li se va permite să depună oferte.


     Anunţul succint
    (3) Pentru fiecare achiziţie publică pe care intenţionează să o efectueze, entitatea contractantă publică un anunţ succint care este uşor accesibil, în acelaşi moment în care publică anunţul de intenţie de achiziţie publică, în limba engleză sau franceză. Anunţul succint conţine cel puţin următoarele informaţii:
    a) obiectul contractului de achiziţii publice;
    b) ultima zi în care se pot depune oferte sau, după caz, orice ultimă zi în care se pot depune cereri de participare la procedura de achiziţie publică sau cereri de includere pe o listă multifuncţională; şi
    c) adresa de la care se pot solicita documentele referitoare la procedura de achiziţii publice.


     Anunţul de achiziţii publice planificate
    (4) Entităţile contractante sunt încurajate să publice, cât mai devreme în fiecare an fiscal, pe suport de hârtie sau prin mijloacele electronice menţionate în partea 2 a anexei IV, un anunţ privind planurile lor referitoare la procedurile de achiziţii pe care le vor organiza (denumit în continuare "anunţul de achiziţii publice planificate"). Anunţul ar trebui să includă obiectul achiziţiei publice şi data planificată pentru publicarea anunţului de intenţie de achiziţie publică.


    ART. 125
    Condiţii de participare
    (1) O entitate contractantă limitează condiţiile de participare la o procedură de achiziţii publice la condiţiile esenţiale pentru a asigura faptul că un furnizor dispune de capacităţile juridice şi financiare şi abilităţile comerciale şi tehnice pentru a se achita de obligaţiile care îi revin în cazul în care este declarat câştigător al procedurii de achiziţii publice respective.
    (2) Atunci când stabileşte condiţiile de participare, o entitate contractantă:
    a) nu impune condiţia ca, pentru ca un furnizor să participe la o procedură de achiziţii publice, acesta trebuie să fi câştigat anterior unul sau mai multe contracte atribuite de o entitate contractantă a unei anumite părţi;
    b) poate solicita o experienţă anterioară relevantă atunci când aceasta este esenţială pentru ca furnizorul să îndeplinească cerinţele procedurii de achiziţii publice; şi
    c) nu impune condiţia conform căreia, pentru ca un furnizor al unei părţi să participe la o procedură de achiziţii publice sau să-i fie atribuit un contract, acesta trebuie fie să fi câştigat anterior unul sau mai multe contracte atribuite de o entitate contractantă a celeilalte părţi sau să aibă experienţă anterioară pe teritoriul părţii în cauză, cu excepţia cazului în care experienţa anterioară de lucru este esenţială pentru îndeplinirea cerinţelor procedurii de achiziţii publice.

    (3) Atunci când evaluează dacă un furnizor îndeplineşte condiţiile de participare, entitatea contractantă:
    a) evaluează capacitatea financiar şi abilităţile comerciale şi tehnice ale furnizorului pe baza activităţilor economice ale furnizorului respectiv desfăşurate atât pe teritoriul părţii de care aparţine entitatea contractantă, cât şi în afara acestuia; şi
    b) îşi bazează evaluarea pe condiţiile pe care le-a specificat în prealabil în anunţuri sau în documentaţia de atribuire.

    (4) Atunci când există dovezi justificative, o parte, inclusiv entităţile sale contractante, poate exclude un furnizor din motive precum:
    a) falimentul;
    b) falsul în declaraţii;
    c) deficienţe semnificative sau persistente în îndeplinirea oricărei cerinţe sau obligaţii de fond în cadrul unuia sau mai multor contracte anterioare;
    d) sentinţe definitive privind comiterea unor infracţiuni grave sau a altor încălcări grave;
    e) abateri profesionale sau fapte ori omisiuni care se reflectă negativ asupra integrităţii comerciale a furnizorului; sau
    f) neplata impozitelor.


    ART. 126
    Calificarea furnizorilor
     Sistemele de înregistrare şi procedurile de calificare
    (1) O parte, inclusiv entităţile sale contractante, poate menţine un sistem de înregistrare în cadrul căruia furnizorii interesaţi sunt obligaţi să se înregistreze şi să furnizeze anumite informaţii.
    (2) Fiecare parte se asigură că:
    a) entităţile sale contractante depun eforturi în vederea reducerii la minimum a diferenţelor în ceea ce priveşte propriile proceduri de calificare; şi
    b) în cazul în care entităţile sale contractante menţin sisteme de înregistrare, entităţile depun eforturi în vederea reducerii la minimum a diferenţelor în ceea ce priveşte propriile sisteme de înregistrare.

    (3) O parte, inclusiv entităţile sale contractante, nu adoptă şi nici nu aplică un sistem de înregistrare sau o procedură de calificare care are drept scop sau efect crearea unor obstacole inutile în calea participării furnizorilor celeilalte părţi în cadrul procedurii sale de achiziţii.

     Procedura selectivă
    (4) Atunci când intenţionează să utilizeze procedura selectivă, o entitate contractantă:
    a) include în anunţul de intenţie de achiziţie publică cel puţin informaţiile specificate la articolul 124 alineatul (2) literele (a), (b), (f), (g), (j) şi (k) şi invită furnizorii să depună o cerere de participare şi
    b) pune la dispoziţia furnizorilor calificaţi, până la începerea perioadei de depunere a ofertelor, cel puţin informaţiile prevăzute la articolul 124 alineatul (2) literele (c), (d), (e), (h) şi (i), cărora le notifică acest lucru în conformitate cu articolul 128 alineatul (3) litera (b).

    (5) O entitate contractantă permite tuturor furnizorilor calificaţi să participe la o anumită procedură de achiziţii publice, exceptând situaţia în care entitatea contractantă menţionează în anunţul de intenţie de achiziţie publică o limitare a numărului de furnizori cărora li se va permite să depună oferte şi criteriile de selecţie a numărului limitat de furnizori.
    (6) În cazul în care documentaţia de atribuire nu este pusă la dispoziţia publicului de la data publicării anunţului menţionat la alineatul (4), entitatea contractantă se asigură că documentele respective sunt puse la dispoziţie concomitent tuturor furnizorilor calificaţi selectaţi în conformitate cu alineatul (5).

     Listele multifuncţionale
    (7) Entităţile contractante pot menţine o listă multifuncţională a furnizorilor, cu condiţia ca un anunţ prin care furnizorii interesaţi sunt invitaţi să solicite includerea pe listă să fie:
    a) publicat anual şi
    b) pus la dispoziţie în permanenţă, în cazul în care este publicat prin mijloace electronice, pe suportul adecvat menţionat în partea 2 a anexei IV.

    (8) Anunţul prevăzut la alineatul (7) cuprinde:
    a) o descriere a mărfurilor sau a serviciilor ori a categoriilor acestora pentru care se poate folosi lista;
    b) condiţiile de participare care trebuie îndeplinite de către furnizori pentru a figura pe listă şi metodele pe care entitatea contractantă le va utiliza pentru a verifica dacă un furnizor îndeplineşte aceste condiţii;
    c) denumirea şi adresa entităţii contractante şi alte informaţii necesare în vederea contactării entităţii şi a obţinerii tuturor documentelor relevante privind lista;
    d) perioada de valabilitate a listei şi mijloacele de reînnoire sau de încetare a utilizării acesteia sau, în cazul în care nu se prevede perioada de valabilitate, o menţionare a metodei prin care se va notifica încetarea utilizării listei;
    e) o menţiune că lista poate fi utilizată pentru achiziţiile publice reglementate de prezentul capitol.

    (9) În pofida alineatului (7), atunci când valabilitatea unei liste multifuncţionale este de trei ani sau mai puţin, o entitate contractantă poate publica anunţul menţionat la alineatul (7) numai o dată, la începutul perioadei de valabilitate a listei, cu condiţia ca:
    a) anunţul să precizeze perioada de valabilitate şi că nu vor mai fi publicate anunţuri ulterioare; şi
    b) anunţul să fie publicat prin mijloace electronice şi să fie disponibil în permanenţă pe durata valabilităţii sale.

    (10) O entitate contractantă permite furnizorilor să solicite în orice moment să fie incluşi pe o listă multifuncţională şi îi include pe listă, într-un termen rezonabil de scurt, pe toţi furnizorii calificaţi.
    (11) În cazul în care un furnizor care nu este inclus pe o listă multifuncţională depune o cerere de participare la o procedură de achiziţii publice bazată pe o listă multifuncţională, împreună cu toate documentele necesare, în termenul prevăzut la articolul 128 alineatul (2), entitatea contractantă examinează cererea. Entitatea contractantă nu exclude furnizorul de la analiza privind procedura de achiziţii publice pe motiv că nu dispune de timp suficient pentru a analiza cererea decât dacă, în unele cazuri excepţionale datorate complexităţii procedurii de achiziţii publice, entitatea nu este în măsură să finalizeze examinarea cererii în termenul alocat pentru depunerea ofertelor.

     Entităţile care intră sub incidenţa părţii 3 a anexei III (12) O entitate contractantă care intră sub incidenţa părţii 3 a anexei III poate utiliza ca anunţ de intenţie de achiziţie publică un anunţ prin care furnizorii sunt invitaţi să solicite includerea pe o listă multifuncţională cu condiţia ca:
    a) anunţul să fie publicat în conformitate cu alineatul (7) de la prezentul articol şi să includă informaţiile prevăzute la alineatul (8) de la prezentul articol, cât mai multe din informaţiile cerute la articolul 124 alineatul (2) şi o declaraţie conform căreia acesta reprezintă un anunţ de intenţie de achiziţii publice sau că numai furnizorii de pe lista multifuncţională vor primi şi alte anunţuri de achiziţii publice, astfel cum sunt prevăzute în lista multifuncţională; şi
    b) entitatea să furnizeze prompt suficiente informaţii furnizorilor care şi-au exprimat interesul faţă de entitate pentru o anumită procedură de achiziţii publice pentru a le permite să îşi evalueze interesul pentru procedura de achiziţii publice respectivă, inclusiv toate celelalte informaţii prevăzute la articolul 124 alineatul (2), în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile.

    (13) O entitate contractantă care intră sub incidenţa părţii 3 a anexei III îi poate permite unui furnizor care a solicitat includerea pe o listă multifuncţională în conformitate cu alineatul (10) de la prezentul articol să depună o ofertă în cadrul unei anumite proceduri de achiziţii publice în măsura în care entitatea contractantă are suficient timp pentru a analiza dacă furnizorul respectiv îndeplineşte condiţiile de participare.

     Informaţii privind deciziile entităţii contractante
    (14) Entitatea contractantă informează prompt orice furnizor care depune o cerere de participare la o procedură de achiziţii publice sau o solicitare de includere pe o listă multifuncţională cu privire la decizia entităţii contractante referitoare la respectiva cerere sau solicitare.
    (15) Atunci când o entitate contractantă respinge cererea unui furnizor de participare la o procedură de achiziţii publice sau solicitarea acestuia de includere pe o listă multifuncţională, când nu îl mai recunoaşte ca fiind un furnizor calificat sau îl elimină de pe o listă multifuncţională, entitatea îl informează prompt pe furnizor şi, la cererea acestuia, îi transmite o explicaţie în scris a motivelor deciziei sale.


    ART. 127
    Specificaţii tehnice şi documentaţia de atribuire
     Specificaţii tehnice
    (1) O entitate contractantă nu elaborează, nu adoptă şi nu aplică nicio specificaţie tehnică şi nu stabileşte nicio procedură de evaluare a conformităţii care are ca scop sau efect crearea unor obstacole inutile în calea comerţului internaţional.

     Specificaţiile tehnice trebuie să permită accesul egal al furnizorilor şi trebuie să nu aibă ca efect restrângerea concurenţei prin impunerea unor obstacole nejustificate pe pieţele de achiziţii publice.
    (2) Dacă este cazul, atunci când stabileşte specificaţiile tehnice pentru mărfurile sau serviciile care fac obiectul procedurii de achiziţii publice, entitatea contractantă:
    a) stabileşte specificaţii tehnice axate mai degrabă pe cerinţe de performanţă şi de funcţionare decât pe cerinţe de proiectare sau descriptive şi
    b) fundamentează specificaţiile tehnice pe standardele internaţionale, atunci când acestea există; în caz contrar, le fundamentează pe reglementări tehnice naţionale, pe standarde naţionale recunoscute sau pe coduri pentru construcţii.

    (3) Atunci când în specificaţiile tehnice se utilizează caracteristici de proiectare sau descriptive, entitatea contractantă ar trebui să indice, atunci când este cazul, că va lua în considerare ofertele de mărfuri sau servicii echivalente care îndeplinesc, în mod demonstrabil, cerinţele procedurii de achiziţii publice, incluzând formulări precum "sau echivalentă)" în documentaţia de atribuire.
    (4) Entitatea contractantă nu stabileşte specificaţii tehnice care necesită sau care fac trimitere la o anumită marcă sau denumire comercială, brevet, drept de autor, model sau tip, origine specifică ori la un anumit producător sau furnizor, cu excepţia cazului în care nu există o cale îndeajuns de precisă sau de inteligibilă pentru a descrie cerinţele procedurii de achiziţii publice respective şi cu condiţia includerii, de către entitatea contractantă, în astfel de situaţii, a unor formulări precum "sau echivalent(ă)" în documentaţia de atribuire.
    (5) Entitatea contractantă nu solicită şi nici nu acceptă, într-o manieră care ar putea avea ca efect eliminarea concurenţei, din partea unei persoane care poate avea un interes comercial în ceea ce priveşte achiziţia respectivă, consiliere care poate fi folosită la elaborarea sau adoptarea specificaţiilor tehnice pentru o anumită achiziţie.
    (6) Pentru mai multă certitudine, fiecare parte, inclusiv entităţile contractante ale acesteia, poate, în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol, elabora, adopta sau aplica specificaţii tehnice cu scopul de a promova conservarea resurselor naturale sau de a proteja mediul.

     Documentaţia de atribuire
    (7) O entitate contractantă le pune la dispoziţie furnizorilor documentaţia de atribuire, care include toate informaţiile necesare pentru a le permite acestora să pregătească şi să depună oferte admisibile. Cu excepţia cazului în care aceste informaţii sunt prevăzute deja în anunţul de intenţie de achiziţie publică, documentaţia de atribuire include o descriere completă privind:
    a) achiziţia publică, inclusiv natura şi cantitatea mărfurilor şi serviciilor care urmează a fi achiziţionate sau, atunci când cantitatea nu este cunoscută, cantitatea estimată şi orice cerinţe ce trebuie îndeplinite, inclusiv orice specificaţie tehnică, certificat de evaluare a conformităţii, planuri, desene sau materiale instructive;
    b) toate condiţiile de participare a furnizorilor, inclusiv o listă a informaţiilor şi a documentelor pe care furnizorii sunt obligaţi să le prezinte în ceea ce priveşte condiţiile de participare;
    c) toate criteriile de evaluare care urmează a fi luate în considerare la atribuirea contractului şi, exceptând cazul în care preţul este singurul criteriu, importanţa relativă a acestor criterii;
    d) atunci când entitatea contractantă desfăşoară procedura de achiziţie publică prin mijloace electronice, orice cerinţe privind autentificarea şi criptarea sau alte cerinţe legate de transmiterea informaţiilor prin mijloace electronice;
    e) atunci când entitatea contractantă organizează o licitaţie electronică, regulile pe baza cărora va fi desfăşurată licitaţia, inclusiv identificarea elementelor ofertei legate de criteriile de evaluare;
    f) atunci când ofertele sunt deschise în cadrul unei şedinţe publice, data, ora şi locul deschiderii şi, după caz, persoanele autorizate să fie prezente;
    g) orice alte clauze sau condiţii, inclusiv condiţiile de plată şi orice limitare a mijloacelor prin care pot fi depuse ofertele, de exemplu pe suport de hârtie sau prin mijloace electronice; şi
    h) orice date la care trebuie furnizate mărfurile sau prestate serviciile.

    (8) La stabilirea datei de livrare a mărfurilor sau de prestare a serviciilor care fac obiectul procedurii de achiziţii publice, entitatea contractantă ţine seama de anumiţi factori precum complexitatea procedurii de achiziţii publice, nivelul de subcontractare necesar şi intervalul de timp realist necesar pentru producţia, scoaterea din stoc şi transportul mărfurilor de la punctul de livrare sau pentru furnizarea serviciilor.
    (9) Criteriile de evaluare specificate în anunţul de intenţie de achiziţii publice sau în documentaţia de atribuire pot include, printre altele, preţul şi alţi factori de cost, calitatea, valoarea tehnică, caracteristicile de mediu şi condiţiile de livrare.
    (10) În cel mai scurt timp posibil, o entitate contractantă:
    a) pune la dispoziţie documentaţia de atribuire, astfel încât furnizorii interesaţi să dispună de suficient timp pentru a depune oferte admisibile;
    b) furnizează, la cerere, documentaţia de atribuire oricărui furnizor interesat; şi
    c) răspunde oricărei cereri rezonabile de informaţii relevante, adresată de orice furnizor interesat sau participant, cu condiţia ca aceste informaţii să nu ofere respectivului furnizor un avantaj fată de ceilalţi furnizori.


     Modificări
    (11) Atunci când, înaintea atribuirii unui contract, o entitate contractantă modifică criteriile sau cerinţele prevăzute în anunţul de intenţie de achiziţie publică sau în documentaţia de atribuire pusă la dispoziţia furnizorilor care participă la procedură sau modifică sau republică anunţul ori documentaţia de atribuire, entitatea respectivă transmite în scris orice astfel de modificări sau anunţul sau documentaţia de atribuire modificat(ă) sau republicat(ă):
    a) tuturor furnizorilor care participă la procedură în momentul modificării, al amendării sau al republicării, dacă aceştia sunt cunoscuţi de către entitate, şi, în toate celelalte cazuri, în acelaşi mod în care au fost puse la dispoziţie informaţiile originale; şi
    b) într-un termen adecvat, care să le permită acestor furnizori să îşi modifice sau să îşi depună din nou ofertele, de data aceasta modificate, după caz.



    ART. 128
    Perioade de timp
     Observaţii generale
    (1) O entitate contractantă acordă furnizorilor, în conformitate cu propriile necesităţi rezonabile, suficient timp pentru a pregăti şi a depune cereri de participare şi oferte admisibile, ţinând seama de factori precum:
    a) natura şi complexitatea procedurii de achiziţii publice;
    b) măsura în care se anticipează că va fi necesară subcontractarea; şi
    c) perioadele de timp necesare pentru transmiterea ofertelor, prin alte mijloace decât cele electronice, din puncte situate în străinătate sau în ţara respectivă atunci când nu se utilizează mijloace electronice.
     Aceste perioade de timp, inclusiv orice prelungire a acestora, sunt aceleaşi pentru toţi furnizorii interesaţi sau participanţi.



     Termene
    (2) O entitate contractantă care utilizează procedura selectivă stabileşte că termenul pentru depunerea cererilor de participare nu poate fi, în principiu, mai scurt de 25 de zile de la data publicării anunţului de intenţie referitor la un contract de achiziţii publice. Atunci când respectarea unei astfel de termen nu este posibilă din cauza apariţiei unei situaţii urgente, justificate corespunzător de entitatea contractantă, termenul poate fi redus la nu mai puţin de zece zile.
    (3) Cu excepţia alineatelor (4), (5), (7) şi (8), o entitate contractantă stabileşte că termenul de depunere a ofertelor nu poate fi mai scurt de 40 de zile:
    a) de la data publicării anunţului de intenţie de achiziţie publică, în cazul unei proceduri deschise; sau
    b) în cazul unei proceduri selective, de la data la care entitatea notifică furnizorilor faptul că vor fi invitaţi să prezinte oferte, indiferent dacă entitatea foloseşte sau nu o listă multifuncţională.

    (4) O entitate contractantă poate reduce perioada de depunere a ofertelor, stabilită în conformitate cu alineatul (3), la nu mai puţin de zece zile în cazul în care:
    a) entitatea contractantă a publicat un anunţ de achiziţii publice planificate, astfel cum este descris la articolul 124 alineatul (4), cu cel puţin 40 de zile şi cel mult 12 luni înainte de publicarea anunţului de intenţie de achiziţie publică, iar anunţul de achiziţii publice planificate conţine:
    i) o descriere a achiziţiei publice;
    ii) termenele aproximative de depunere a ofertelor sau a cererilor de participare;
    iii) o precizare a faptului că furnizorii interesaţi ar trebui să îşi exprime interesul cu privire la achiziţie faţă de entitatea contractantă;
    iv) adresa de la care se pot obţine documentele referitoare la procedura de achiziţii publice; şi
    v) cât mai multe din informaţiile prevăzute a fi incluse în anunţul de intenţie de achiziţie publică în conformitate cu articolul 124 alineatul (2), în măsura disponibilităţii acestora;

    b) în cazul achiziţiilor publice recurente, entitatea contractantă indică într-un anunţ iniţial de intenţie de achiziţie publică faptul că în anunţurile ulterioare se vor preciza perioadele de depunere a ofertelor, în temeiul prezentului alineat; sau
    c) respectarea termenului de depunere a ofertelor, stabilit în conformitate cu alineatul (3), nu este posibilă din cauza apariţiei unei situaţii urgente, justificate corespunzător de entitatea contractantă.

    (5) O entitate contractantă poate reduce cu şapte zile termenul de depunere a ofertelor stabilit în conformitate cu alineatul (3) pentru fiecare dintre următoarele situaţii:
    a) anunţul de intenţie de achiziţie publică se publică prin mijloace electronice;
    b) toată documentaţia de atribuire este pusă la dispoziţie prin mijloace electronice la data publicării anunţului de intenţie de achiziţie publică; şi
    c) entitatea acceptă depunerea de oferte prin mijloace electronice.

    (6) Invocarea dispoziţiilor alineatului (5), coroborat cu alineatul (4), nu poate duce în niciun caz la reducerea termenului de depunere a ofertelor, stabilit în conformitate cu alineatul (3), la mai puţin de şapte zile de la data publicării anunţului de intenţie de achiziţie publică.
    (7) În pofida oricărei alte dispoziţii din prezentul articol, atunci când o entitate contractantă achiziţionează mărfuri sau servicii comerciale ori o combinaţie a acestora, entitatea respectivă poate reduce termenul de depunere a ofertelor, stabilit în conformitate cu alineatul (3), la nu mai puţin de 13 zile, cu condiţia să publice simultan, prin mijloace electronice, anunţul de intenţie de achiziţie publică şi documentaţia de atribuire. În plus, atunci când acceptă oferte de mărfuri sau servicii comerciale prin mijloace electronice, entitatea respectivă poate reduce termenul de depunere a ofertelor stabilit în conformitate cu alineatul (3) la nu mai puţin de şapte zile.
    (8) Atunci când o entitate contractantă care intră sub incidenţa părţii 3 a anexei III a selectat toţi furnizorii calificaţi sau un număr limitat al acestora, termenul de depunere a ofertelor poate fi stabilit de comun acord de către entitatea contractantă şi furnizorii selectaţi. În absenţa unui acord, termenul respectiv nu poate fi mai scurt de şapte zile.


    ART. 129
    Negocierea
    (1) O parte poate prevedea ca entităţile sale contractante să desfăşoare negocieri:
    a) în cazul în care entitatea şi-a manifestat intenţia de a purta negocieri în anunţul de intenţie de achiziţie publică prevăzut la articolul 124 alineatul (2); sau
    b) în cazul în care din evaluare rezultă că nicio ofertă nu este în mod clar cea mai avantajoasă în ceea ce priveşte criteriile specifice de evaluare stabilite în anunţul de intenţie de achiziţie publică sau în documentaţia de atribuire.

    (2) O entitate contractantă:
    a) se asigură că orice eliminare a furnizorilor care participă la negocieri se efectuează în conformitate cu criteriile de evaluare prevăzute în anunţul de intenţie de achiziţie publică sau în documentaţia de atribuire; şi
    b) atunci când negocierile sunt încheiate, stabileşte, pentru restul furnizorilor participanţi, un termen comun de depunere a oricăror oferte noi sau revizuite.


    ART. 130
    Procedura restrânsă/de negociere cu o singură sursă
    (1) Cu condiţia să nu aplice prezenta dispoziţie în scopul evitării concurenţei între furnizori sau într-o manieră care să creeze o discriminare faţă de furnizorii celeilalte părţi ori o protecţie în favoarea furnizorilor interni, o entitate contractantă poate recurge la procedura restrânsă şi poate opta să nu aplice articolele 124, 125,126, articolul 127 alineatele (7)-(11) şi articolele 128, 129, 131 şi 132 exclusiv într-una dintre următoarele situaţii:
    a) cu condiţia ca cerinţele din documentaţia de atribuire să nu fie modificate semnificativ, în cazul în care:
    i) nu a fost depusă nicio ofertă sau niciun furnizor nu a solicitat participarea;
    ii) nu a fost depusă nicio ofertă care să îndeplinească cerinţele esenţiale prevăzute în documentaţia de atribuire;
    iii) niciun furnizor nu a îndeplinit condiţiile de participare; sau
    iv) ofertele care au fost depuse au fost rezultatul unei înţelegeri între ofertanţi,

    b) atunci când mărfurile sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit furnizor şi nu există mărfuri sau servicii alternative sau substitutive eligibile din oricare dintre următoarele motive:
    i) cerinţa vizează o operă de artă;
    ii) protejarea brevetelor, a drepturilor de autor sau a altor drepturi exclusive; sau
    iii) lipsa de concurenţă din motive tehnice;

    c) pentru livrări suplimentare efectuate de către furnizorul iniţial de mărfuri şi servicii, care nu au fost incluse în procedura de achiziţii publice iniţială, atunci când schimbarea furnizorului de astfel de mărfuri sau servicii suplimentare:
    i) nu poate fi realizată din motive economice sau tehnice, precum cerinţe privind interschimbabilitatea sau interoperabilitatea cu echipamentele, software-ul, serviciile sau instalaţiile existente achiziţionate în cadrul procedurii de achiziţii publice iniţiale; şi
    ii) ar cauza entităţii contractante inconveniente substanţiale sau ar spori semnificativ costurile suportate de entitatea contractantă;

    d) în măsura în care este strict necesar atunci când, din motive de extremă urgenţă apărute ca urmare a unor evenimente care nu au putut fi prevăzute de către entitatea contractantă, mărfurile sau serviciile nu ar putea fi obţinute la timp prin organizarea unei proceduri deschise sau a unei proceduri selective;
    e) pentru mărfuri achiziţionate pe o piaţă de materii prime;
    f) atunci când o entitate contractantă achiziţionează un prototip sau un prim bun sau serviciu care a fost dezvoltat la cererea sa, în cursul unui anumit contract de cercetare, de experimentare, de studiu sau de dezvoltare iniţială şi pentru acesta. Dezvoltarea iniţială a unui prim produs sau serviciu poate include producţia sau furnizarea limitată pentru a încorpora rezultatele testelor din teren şi pentru a demonstra că produsul sau serviciul este adecvat pentru producţia sau furnizarea într-o anumită cantitate, la standarde acceptabile de calitate, însă nu include producţia sau furnizarea într-o cantitate suficientă pentru a stabili viabilitatea comercială sau pentru a amortiza cheltuielile de cercetare şi dezvoltare;
    g) pentru achiziţionări efectuate în condiţii extrem de avantajoase care apar numai pe o perioadă foarte scurtă, cu ocazia unor vânzări atipice de bunuri, precum cele generate de lichidări, de administrări judiciare sau de falimente, şi nu pentru achiziţiile curente de la furnizori obişnuiţi sau
    h) atunci când contractul este atribuit câştigătorului unui concurs de proiectare, cu condiţia ca:
    i) modul în care a fost organizat concursul să respecte principiile prezentului capitol, în special cele referitoare la publicarea unui anunţ de intenţie de achiziţie publică; şi
    ii) participanţii să fie evaluaţi de un juriu independent, în vederea atribuirii unui contract de proiectare unui câştigător.


    (2) O entitate contractantă întocmeşte un raport în scris cu privire la fiecare contract atribuit în conformitate cu alineatul (1). Raportul conţine denumirea entităţii contractante, valoarea şi tipul de mărfuri sau servicii care fac obiectul procedurii de achiziţii şi o declaraţie în care se precizează circumstanţele şi condiţiile descrise la alineatul (1) care au justificat utilizarea procedurii restrânse.

    ART. 131
    Licitaţii electronice
    (1) Entităţile contractante pot să recurgă la licitaţii electronice.
    (2) În cadrul procedurilor deschise, restrânse, o entitate contractantă poate decide ca atribuirea unui contract să fie precedată de o licitaţie electronică, în cazul în care specificaţiile contractului pot fi stabilite cu exactitate.
     Licitaţia electronică se bazează:
    a) fie exclusiv pe preţuri, în cazul în care contractul se atribuie ofertei cu preţul cel mai scăzut;
    b) fie pe preţuri şi/sau pe valorile noi ale elementelor ofertelor indicate în caietul de sarcini, în cazul în care contractul se atribuie ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.


    (3) O entitate contractantă care decide să organizeze o licitaţie electronică precizează acest lucru în anunţul de intenţie de achiziţie publică.
     Caietul de sarcini include, printre altele, următoarele informaţii:
    a) elementele ale căror valori vor face obiectul licitaţiei electronice, cu condiţia ca respectivele elemente să fie cuantificabile, astfel încât să poată fi exprimate în cifre sau în procente;
    b) eventualele limite ale valorilor care pot fi prezentate, astfel cum rezultă din caietul de sarcini privind obiectul contractului;
    c) informaţiile care vor fi puse la dispoziţia ofertanţilor pe parcursul licitaţiei electronice şi, după caz, în ce moment vor fi disponibile;
    d) informaţiile relevante privind desfăşurarea licitaţiei electronice;
    e) condiţiile în care ofertanţii vor putea licita, în special diferenţele minime care, dacă este cazul, vor fi impuse pentru a licita;
    f) informaţiile relevante privind echipamentele electronice utilizate şi privind modalităţile şi specificaţiile tehnice de conectare.


    (4) Înainte de iniţierea unei licitaţii electronice, entitatea contractantă efectuează o primă evaluare completă a ofertelor, în conformitate cu criteriul/criteriile de atribuire şi cu ponderile stabilite pentru fiecare criteriu. Toţi ofertanţii care au depus oferte admisibile sunt invitaţi simultan, prin mijloace electronice, să prezinte noi preţuri şi/sau noi valori; invitaţia conţine toate informaţiile relevante pentru conectarea individuală la dispozitivul electronic utilizat şi precizează data şi ora începerii licitaţiei electronice. Licitaţia electronică se poate desfăşură în mai multe runde succesive. Licitaţia electronică nu poate începe mai devreme de două zile lucrătoare de la data trimiterii invitaţiilor.
    (5) Atunci când contractul se atribuie pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, invitaţia este însoţită de rezultatul evaluării complete a ofertei ofertantului în cauză. Invitaţia precizează, de asemenea, formula matematică ce va fi utilizată în cadrul licitaţiei electronice pentru determinarea reclasificărilor automate în funcţie de noile preţuri şi/sau de noile valori prezentate. Formula include ponderea tuturor criteriilor stabilite pentru a determina oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, astfel cum se indică în anunţul de participare sau în caietul de sarcini; în acest scop, intervalele se reduc, totuşi, în prealabil, la o valoare determinată.
    (6) Pe parcursul fiecărei etape a unei licitaţii electronice, autorităţile contractante comunică instantaneu tuturor ofertanţilor cel puţin informaţiile suficiente pentru a le permite acestora să îşi determine, în orice moment, poziţia în clasament. De asemenea, autorităţile respective pot comunica şi alte informaţii privind celelalte preţuri sau valori prezentate, cu condiţia ca acest lucru să fie menţionat în caietul de sarcini. De asemenea, autorităţile pot anunţa oricând numărul de participanţi din etapa respectivă a licitaţiei. Cu toate acestea, ele nu pot dezvălui, în nicio situaţie, identitatea ofertanţilor în timpul niciuneia dintre etapele unei licitaţii electronice.
    (7) O entitate contractantă închide o licitaţie electronică în unul sau mai multe dintre următoarele moduri:
    a) prin indicarea, în invitaţia de participare la licitaţie, a datei şi orei stabilite în prealabil;
    b) în cazul în care nu mai primeşte alte preţuri noi sau alte valori noi care să corespundă cerinţelor privind diferenţele minime. În acest caz, entitatea contractantă precizează în invitaţia de participare la licitaţie intervalul de timp pe care îl va lăsa să treacă de la primirea ultimei oferte, înainte de a închide licitaţia electronică;
    c) atunci când s-au finalizat etapele unei licitaţii, stabilite în invitaţia de participare la licitaţie.

    (8) Atunci când entitatea contractantă decide să închidă o licitaţie electronică în conformitate cu alineatul (7) litera (c), eventual coroborat cu alineatul (7) litera (b), invitaţia de participare la licitaţie trebuie să indice calendarul fiecărei etape a licitaţiei.
    (9) După închiderea licitaţiei electronice, entitatea contractantă atribuie contractul în conformitate cu articolul 132, în funcţie de rezultatele licitaţiei electronice.
    (10) Entităţile contractante nu pot recurge în mod necorespunzător la licitaţiile electronice şi nici să le utilizeze astfel încât să împiedice, să restrângă sau să denatureze concurenţa ori să schimbe obiectul contractului, astfel cum se precizează în anunţul de intenţie de achiziţie publică publicat şi astfel cum este definit în caietul de sarcini.

    ART. 132
    Tratarea ofertelor şi atribuirea contractelor
     Tratarea ofertelor
    (1) O entitate contractantă primeşte, deschide şi tratează toate ofertele în cadrul unor proceduri care garantează echitatea şi imparţialitatea procesului de achiziţii publice, precum şi confidenţialitatea ofertelor.
    (2) O entitate contractantă nu penalizează niciun furnizor a cărui ofertă este primită după termenul specificat pentru primirea ofertelor în cazul în care întârzierea se datorează exclusiv unei erori de tratare a ofertei de către entitatea contractantă.
    (3) Atunci când o entitate contractantă oferă unui furnizor ocazia de a corecta erori neintenţionate de formă în perioada dintre deschiderea ofertelor şi atribuirea contractului, entitatea contractantă oferă aceeaşi ocazie tuturor furnizorilor participanţi.

     Atribuirea contractelor
    (4) Pentru a fi luată în considerare la atribuirea contractului, o ofertă trebuie să fie transmisă în scris şi, în momentul deschiderii ofertelor, trebuie să îndeplinească cerinţele esenţiale prevăzute în anunţuri şi în documentaţia de atribuire şi să îi aparţină unui furnizor care îndeplineşte condiţiile de participare.
    (5) Cu excepţia cazului în care o entitate contractantă stabileşte că nu este în interesul public să atribuie un contract, entitatea atribuie contractul furnizorului cu privire la care entitatea a stabilit că poate executa contractul şi că, pe baza doar a criteriilor de evaluare specificate în anunţuri şi în documentaţia de atribuire, a depus:
    a) cea mai avantajoasă ofertă; sau
    b) atunci când preţul este singurul criteriu, a depus oferta care prevede cel mai mic preţ.

    (6) Atunci când entitatea contractantă primeşte o ofertă care prevede un preţ neobişnuit de scăzut faţă de preţurile prevăzute în celelalte oferte depuse, poate verifica dacă furnizorul îndeplineşte condiţiile de participare şi poate executa contractul.
    (7) O entitate contractantă nu utilizează opţiuni, nu anulează o procedură de achiziţii publice şi nu modifică contracte deja atribuite într-un mod care eludează obligaţiile prevăzute în prezentul capitol.


    ART. 133
    Transparenţa informaţiilor privind procedura de achiziţii publice
     Informaţiile oferite furnizorilor
    (1) O entitate contractantă informează prompt furnizorii participanţi la procedura de achiziţii publice cu privire la deciziile sale referitoare la atribuirea contractului şi, la cererea furnizorului, transmite aceste informaţii în scris. Sub rezerva articolului 134 alineatele (2) şi (3), o entitate contractantă îi transmite, la cerere, unui furnizor a cărui ofertă nu a fost considerată câştigătoare, o explicaţie cu privire la motivele pentru care entitatea nu a selectat oferta sa şi cu privire la avantajele relative ale ofertei declarate câştigătoare.

     Publicarea informaţiilor privind atribuirea contractelor
    (2) Nu mai târziu de 72 de zile de la atribuirea fiecărui contract reglementat de prezentul capitol, o entitate contractantă publică un anunţ pe suportul electronic sau de hârtie adecvat enumerat în partea 2 a anexei IV. În cazul în care entitatea publică anunţul doar pe suport electronic, informaţia trebuie să rămână uşor accesibilă o perioadă rezonabilă de timp. Anunţul include cel puţin următoarele informaţii:
    a) o descriere a mărfurilor sau a serviciilor achiziţionate;
    b) denumirea şi adresa entităţii contractante;
    c) denumirea şi adresa furnizorului declarat câştigător;
    d) valoarea ofertei declarate câştigătoare sau a ofertelor cu cel mai mare şi cel mai mic preţ luate în considerare la atribuirea contractului;
    e) data atribuirii contractului; şi
    f) tipul metodei de achiziţionare utilizate şi, în cazurile în care s-a utilizat procedura restrânsă în conformitate cu articolul 130, o descriere a circumstanţelor care justifică utilizarea acesteia.


     Păstrarea documentaţiei, a rapoartelor şi a trasabilităţii electronice
    (3) Pentru o perioadă de cel puţin trei ani de la data atribuirii unui contract, fiecare entitate contractantă păstrează:
    a) documentaţia şi rapoartele procedurilor de achiziţii şi ale contractelor atribuite referitoare la achiziţiile publice reglementate, inclusiv rapoartele prevăzute la articolul 130; şi
    b) date care asigură trasabilitatea adecvată a desfăşurării achiziţiilor publice reglementate prin mijloace electronice.



    ART. 134
    Divulgarea de informaţii
     Informarea părţilor
    (1) La cererea celeilalte părţi, o parte furnizează prompt orice informaţii necesare pentru a stabili dacă procedura de achiziţii publice s-a desfăşurat în mod corect, imparţial şi cu respectarea dispoziţiilor din prezentul capitol, inclusiv informaţii privind caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei declarate câştigătoare. În cazurile în care divulgarea acestor informaţii ar aduce atingere concurenţei în cadrul viitoarelor proceduri de achiziţii publice, partea care primeşte informaţiile nu le divulgă niciunui furnizor decât după consultarea părţii care a furnizat informaţiile şi după primirea acordului acesteia.

     Nedivulgarea informaţiilor
    (2) În pofida oricărei alte dispoziţii din prezentul capitol, o parte, inclusiv entităţile contractante ale acesteia, nu îi pune la dispoziţie niciunui furnizor informaţii care ar putea aduce atingere concurentei echitabile dintre furnizori.
    (3) Nicio dispoziţie din prezentul capitol nu se interpretează ca reprezentând o obligaţie a unei părţi, inclusiv a entităţilor sale contractante, a autorităţilor sale şi a organismelor sale de control do a divulga informaţii confidenţiale, în cazul în care divulgarea acestora:
    a) ar obstrucţiona aplicarea legii;
    b) ar putea aduce atingere concurenţei echitabile dintre furnizori;
    c) ar prejudicia interesele comerciale legitime ale anumitor persoane, inclusiv protecţia drepturilor de proprietate intelectuală; sau
    d) ar contraveni în alt mod interesului public.



    ART. 135
    Procedurile de control interne
    (1) Fiecare parte prevede o procedură de control administrativ sau judiciar efectuată în timp util, eficace, transparentă şi nediscriminatorie prin care un furnizor poate reclama, în contextul unei achiziţii publice reglementate în care furnizorul respectiv are sau a avut un interes:
    a) o încălcare a prezentului capitol; sau
    b) atunci când furnizorul nu are dreptul de a reclama direct o încălcare a prezentului capitol în temeiul dreptului intern al părţii respective, nerespectarea măsurilor uneia dintre părţi de punere în aplicare a prezentului capitol.

    (2) Normele procedurale pentru toate reclamaţiile efectuate în temeiul alineatului (1) se elaborează în scris şi se pun la dispoziţia publicului larg.
    (3) În cazul în care un furnizor depune o reclamaţie în contextul unei achiziţii publice reglementate în care furnizorul are sau a avut un interes, prin care invocă existenţa unei încălcări sau nerespectări, astfel cum este menţionată la alineatul (1), partea în cauză îşi încurajează entitatea contractantă care se ocupă de procedura de achiziţii şi furnizorul să soluţioneze plângerea prin desfăşurarea de consultări. Entitatea contractantă analizează imparţial şi în timp util orice astfel de reclamaţie într-un mod care nu aduce atingere participării furnizorului în cauză la proceduri de achiziţii publice în curs sau viitoare sau dreptului acestuia de a cere măsuri corective în cadrul procedurii de control administrativ sau judiciar.
    (4) Fiecărui furnizor i se acordă un interval de timp suficient pentru a pregăti şi a depune o reclamaţie, interval care în niciun caz nu este mai scurt de zece zile de la data la care furnizorul a luat cunoştinţă de motivul reclamaţiei sau ar fi trebuit în mod rezonabil să ia cunoştinţă de acesta.
    (5) Fiecare parte stabileşte sau desemnează cel puţin o autoritate administrativă sau judiciară imparţială, care este independentă de entităţile sale contractante, pentru a primi şi a analiza o reclamaţie depusă de către un furnizor în contextul unei achiziţii publice reglementate.
    (6) Atunci când alt organism decât una dintre autorităţile menţionate la alineatul (5) analizează într-o primă etapă o reclamaţie, partea respectivă se asigură că furnizorul poate ataca hotărârea iniţială în faţa unei autorităţi administrative sau judiciare independente de entitatea contractantă a cărei procedură de achiziţii publice face obiectul reclamaţiei.
    (7) Fiecare parte se asigură că un organism de control care nu este o instanţă supune decizia sa procedurii de control judiciar sau are garanţii procedurale care prevăd că:
    a) entitatea contractantă răspunde în scris reclamaţiei şi divulgă toate documentele relevante organismului de control;
    b) participanţii la proceduri (denumiţi în continuare "participanţii") au dreptul de a fi audiaţi înainte ca organismul de control să ia o hotărâre cu privire la reclamaţie;
    c) participanţii au dreptul să fie reprezentaţi şi însoţiţi;
    d) participanţii au acces la toate procedurile;
    e) participanţii au dreptul de a solicita ca procedurile să se desfăşoare în public şi să fie prezenţi martori; şi
    f) hotărârile sau recomandările organismului de control se adoptă cu promptitudine, în scris, şi includ o explicaţie a motivelor care stau la baza fiecărei hotărâri sau recomandări.

    (8) Fiecare parte adoptă sau menţine proceduri care prevăd:
    a) măsuri interimare prompte, menite să îi permită în continuare furnizorului să participe la procedura de achiziţii publice; şi
    b) atunci când un organism de control a constatat că a existat o încălcare sau nerespectare, astfel cum este menţionată la alineatul (1), acţiuni corective sau compensaţii pentru pierderea sau prejudiciul suferit, care pot fi limitate fie la costurile aferente pregătirii ofertei, fie la costurile ocazionate de reclamaţie, fie la ambele tipuri de costuri.

    (9) Măsurile interimare prompte menţionate la alineatul (8) litera (a) pot avea ca rezultat suspendarea procesului de achiziţii publice. Procedurile menţionate la alineatul (8) pot prevedea că se poate ţine cont de consecinţele negative majore asupra intereselor vizate, inclusiv asupra interesului public, atunci când se decide dacă trebuie aplicate astfel de măsuri. Justeţea deciziei de a nu acţiona se motivează în scris.

    ART. 136
    Modificări şi rectificări privind nivelul de reglementare
    (1) O parte poate să propună o modificare sau o rectificare a elementelor din anexa III care se referă la partea respectivă.
     Modificări
    (2) În cazul în care propune o modificare, o parte :
    a) notifică acest lucru celeilalte părţi în scris; şi
    b) include în notificare o propunere de ajustări compensatorii adecvate pentru cealaltă parte, în vederea menţinerii unui nivel de reglementare comparabil celui existent anterior modificării.

    (3) În pofida alineatului (2) litera (b), o parte nu trebuie să sugereze ajustări compensatorii dacă:
    a) modificarea în cauză are efecte neglijabile; sau
    b) modificarea propusă vizează o entitate asupra căreia partea a renunţat efectiv să exercite control sau influentă.

    (4) Se consideră că cealaltă parte a acceptat modificarea, inclusiv în sensul capitolului 14 (Soluţionarea diferendelor) din prezentul titlu, cu excepţia cazului în care se formulează obiecţii în scris în termen de 45 de zile de la primirea notificării menţionate la alineatul (2) litera (a), prin care afirmă că:
    a) ajustarea propusă în conformitate cu alineatul (2) litera (b) nu este adecvată pentru a menţine un nivel comparabil de reglementare stabilită de comun acord;
    b) modificarea nu are efecte neglijabile în conformitate cu alineatul (3) litera (a); sau
    c) modificarea nu vizează o entitate asupra căreia partea a renunţat efectiv să exercite control sau influenţă, în conformitate cu alineatul (3) litera (b).


     Rectificări
    (5) Următoarele modificări ale părţilor 1-3 ale anexei III sunt considerate a fi rectificări, cu condiţia ca acestea să nu aducă atingere nivelului de reglementare stabilit de comun acord prevăzut în prezentul capitol:
    a) schimbarea denumirii unei entităţi;
    b) fuziunea a două sau mai multe dintre entităţile enumerate în cadrul aceleiaşi părţi a anexei III; şi
    c) separarea unei entităţi în două sau mai multe entităţi, cu condiţia ca toate noile entităţi să fie adăugate la aceeaşi parte a anexei III ca şi entitatea iniţială.

    (6) Partea care propune o rectificare notifică acest lucru celeilalte părţi o dată la doi ani, ulterior datei de la care începe să se aplice prezentul titlu.*1)
──────────
    *1) Se consideră că Uniunea Europeană a respectat această obligaţie dacă notifică orice rectificări Republicii Kazahstan în paralel cu ciclul de notificări efectuate în cadrul Acordului OMC privind achiziţiile publice.
──────────

    (7) O parte poate notifica celeilalte părţi o obiecţie la o rectificare propusă în termen de 45 de zile de la primirea notificării menţionate la alineatul (6). În cazul în care o parte depune o obiecţie, aceasta îşi prezintă motivele pentru care consideră că propunerea de rectificare nu reprezintă o modificare în sensul alineatului (5) şi descrie efectul rectificării propuse asupra nivelului de reglementare stabilit de comun acord prevăzut în prezentul acord. În cazul în care nicio astfel de obiecţie nu este transmisă în scris în termen de 45 de zile de la primirea notificării, se consideră că partea în cauză este de acord cu propunerea de rectificare.

     Comitetul de cooperare
    (8) În cazul în care nu se formulează nicio obiecţie cu privire la o propunere de modificare sau de rectificare în termenul prevăzut la alineatele (4) şi (7), Comitetul de cooperare modifică anexa III pentru a reflecta orice astfel de modificare sau de rectificare. Modificarea sau rectificarea intră în vigoare în ziua următoare datei la care expiră termenul menţionat la alineatele (4) şi (7).
    (9) În cazul în care a fost formulată o obiecţie la o propunere de modificare sau de rectificare. Comitetul de cooperare discută cu privire la obiecţia respectivă. Comitetul de cooperare poate decide să aprobe o modificare sau o rectificare şi să modifice anexa III în consecinţă.


    ART. 137
    Perioada tranzitorie
     Prezentul capitol începe să se aplice după cinci ani de la data la care începe să se aplice prezentul titlu. Pentru mărfurile enumerate în partea 4 a anexei III şi pentru serviciile reglementate de partea 6 a anexei III, prezentul capitol începe să se aplice după opt ani de la data la care începe să se aplice prezentul titlu.

    CAP. 9
    MATERIILE PRIME ŞI ENERGIA
    ART. 138
    Definiţii
     În sensul prezentului capitol:
    a) "materii prime" înseamnă substanţele utilizate la fabricarea de produse industriale, cu excepţia produselor energetice, a produselor pescăreşti prelucrate sau a produselor agricole, incluzând însă cauciucul natural, pieile brute, lemnul şi pasta de lemn, mătasea, lâna, bumbacul şi alte materii prime textile vegetale;
    b) "produse energetice" înseamnă, în conformitate cu Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor al Organizaţiei Mondiale a Vămilor (SA) şi cu Nomenclatura Combinată a Uniunii Europene, gazul natural, gazul natural lichefiat, gazul petrolier lichefiat (GPL) (HS 27.11), electricitatea (HS 27.16), ţiţeiul şi produsele petroliere (HS 27.09-27.10 şi 27.13-27.15), precum şi cărbunele şi alţi combustibili solizi (MS 27.01-27.04);
    c) "parteneriat" înseamnă orice entitate juridică care este o organizaţie comercială aflată sub jurisdicţia sau sub controlul oricăreia dintre părţi, de exemplu o corporaţie, un trust, un parteneriat, o asociaţie în participaţiune sau o asociaţie, fără a se limita însă la acestea;
    d) "prestator de servicii" înseamnă un prestator de servicii, astfel cum este definit la articolul 40 litera (q);
    e) "măsură" înseamnă o măsură, astfel cum este definită la articolul 40 litera (a);
    f) "transport" înseamnă transmiterea şi distribuirea de produse energetice prin conductele de transport pentru petrol, produse petroliere şi gaze naturale de înaltă presiune, prin reţelele şi liniile de transport al energiei electrice de înaltă tensiune, pe căile şi liniile ferate, pe căile rutiere şi prin alte instalaţii prin care se realizează transportul produselor energetice;
    g) "sustragere neautorizată" înseamnă orice activitate care constă în sustragerea ilegală a unor produse energetice din conductele de transport pentru petrol, produse petroliere şi gaze naturale de înaltă presiune, din reţelele şi liniile de transport al energiei electrice de înaltă tensiune, de pe căile şi liniile ferate, de pe căile rutiere şi din alte instalaţii prin care se realizează transportul produselor energetice;
    h) "situaţie de urgenţă" înseamnă o situaţie care cauzează o perturbare semnificativă sau o întrerupere fizica a livrării de gaze naturale, petrol sau energie electrică între Uniunea Europeană şi Republica Kazahstan, inclusiv în cazul în care livrarea se face cu tranzitarea unor ţări terţe, sau o situaţie caracterizată de o cerere excepţional de mare de produse energetice în Uniunea Europeană sau în Republica Kazahstan, în care măsurile de piaţă nu sunt suficiente şi, prin urmare, trebuie de asemenea aplicate măsuri care nu sunt bazate pe piaţă;
    i) "cerinţă privind conţinutul local" înseamnă:
    i) în ceea ce priveşte mărfurile, cerinţa ca o întreprindere să cumpere sau să utilizeze mărfuri de origine internă sau dintr-o sursă internă, fie că acest lucru este specificat cu referire la anumite produse, fie ca un anumit volum sau o anumită valoare a produselor ori ca o proporţie din volumul sau din valoarea producţiei sale locale;
    ii) în ceea ce priveşte serviciile, o cerinţă care limitează alegerea prestatorului de servicii sau a serviciilor prestate în detrimentul serviciilor sau al prestatorilor de servicii ai celeilalte părţi;

    j) "întreprindere deţinută de stat" înseamnă orice întreprindere implicată într-o activitate comercială din care o parte deţine, la nivel central sau subcentral, în mod direct sau indirect, peste 50 % din capitalul subscris al întreprinderii sau din voturile aferente acţiunilor emise de către întreprinderea respectivă;
    k) "persoană juridică" înseamnă o persoană juridică, astfel cum este definită la articolul 40 litera (d);
    l) "persoană juridică a unei părţi" înseamnă o persoană juridică a unei părţi, astfel cum este definită la articolul 40 litera (e).


    ART. 139
    Reglementarea preţurilor
    (1) Părţile urmăresc ca preţurile de aprovizionare cu materii prime sau cu produse energetice pentru utilizatorii industriali, dacă sunt reglementate de guvern, să permită recuperarea costurilor şi să asigure un nivel de profit rezonabil.
    (2) În cazul în care preţul la materiile prime sau produsele energetice vândute pe piaţa internă diferă de preţul de export pentru acelaşi produs, partea exportatoare, la cererea celeilalte părţi, furnizează informaţii cu privire la diferenţa respectivă, excluzând însă costurile de transport şi taxele la export.

    ART. 140
    Monopoluri comerciale şi de export
     Părţile nu menţin şi nu instituie un monopol asupra comercializării sau exportului de materii prime sau de produse energetice, cu excepţia cazului în care o parte îşi exercită dreptul prioritar (de preempţiune) de a achiziţiona materii prime, gaze uscate şi aur.

    ART. 141
    Accesul şi dreptul de a prospecta, de a explora şi de a extrage hidrocarburi (ţiţei şi gaze naturale)
    (1) Nicio dispoziţie a prezentului acord nu aduce în vreun fel atingere suveranităţii părţilor, în conformitate cu dreptul internaţional, asupra resurselor de hidrocarburi situate pe teritoriul lor şi în apele lor interioare, teritoriale şi de arhipeleag, nici drepturilor lor suverane de a explora şi de a exploata resursele de hidrocarburi situate în zonele lor economice exclusive şi pe platforma lor continentală.
    (2) Părţile îşi păstrează dreptul de a stabili zonele de pe teritoriul lor, precum şi din apele lor interioare, teritoriale şi de arhipeleag, din zonele lor economice exclusive şi de pe platforma lor continentală care urmează să fie puse la dispoziţie pentru exercitarea activităţilor de prospectare, de explorare şi de extracţie de hidrocarburi.
    (3) Ori de câte ori o parte ia o decizie suverană, astfel cum se descrie la alineatul (2), fiecare parte se asigură că întreprinderile celeilalte părţi nu sunt discriminate în ceea ce priveşte accesul şi exercitarea drepturilor de prospectare, de explorare şi de extracţie de hidrocarburi, cu condiţia ca întreprinderea în cauză să fie înregistrată ca persoană juridică pe teritoriul părţii-gazdă care acordă accesul.
    (4) Fiecare parte poate să solicite unei întreprinderi care a fost autorizată să exercite activităţi de prospectare, de explorare şi de extracţie de hidrocarburi să plătească o contribuţie financiară sau o contribuţie în hidrocarburi.
    (5) Părţile iau măsurile necesare pentru a se asigura că licenţele sau alte autorizaţii prin care o întreprindere are dreptul de a-şi exercita dreptul de prospectare, de explorare şi de extracţie de hidrocarburi sunt acordate în urma unei proceduri publicate sau a unei invitaţii adresate, prin intermediul unui anunţ, solicitanţilor potenţial interesaţi ai părţilor de a-şi manifesta interesul. Anunţul precizează tipul licenţei sau al autorizaţiei necesare, zona geografică relevantă şi data sau termenul propus pentru acordarea unei licenţe sau a altei autorizaţii.
    (6) Alineatele (3)-(5) nu aduc atingere dreptului unei întreprinderi de stat de a obţine acces şi drepturi de prospectare, de explorare şi de extracţie de hidrocarburi prin negocieri directe cu partea sa. Atunci când o astfel de întreprindere de stat decide să transfere integral sau parţial dreptul său de prospectare, de explorare şi de extracţie de hidrocarburi, se aplică obligaţiile stipulate la alineatele (3) şi (5).
    (7) Articolul 53 se aplică în ceea ce priveşte condiţiile şi procedurile de acordare a licenţelor.

    ART. 142
    Condiţii pentru realizarea de investiţii în materii prime şi în produse energetice
     Pentru a stimula investiţiile în activităţile de prospectare, de explorare şi de extracţie de materii prime şi produse energetice, nicio parte:
    a) nu menţine şi nu adoptă măsuri care prevăd cerinţe privind conţinutul local care afectează produsele, prestatorii de servicii, investitorii sau investiţiile celeilalte părţi, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în Protocolul privind aderarea Republicii Kazahstan la OMC şi în listele de angajamente specifice din GATS ale Uniunii Europene şi ale statelor membre ale acesteia;
    b) nu menţine şi nu adoptă măsuri în temeiul cărora o întreprindere a celeilalte părţi este obligată să transfere sau să partajeze drepturile de proprietate intelectuală pentru a putea vinde produse sau servicii ori pentru a putea investi pe teritoriul părţii respective. Părţile nu sunt împiedicate să negocieze contracte cu investitorii care solicită drepturi de prospectare, de explorare şi de extracţie de materii prime şi produse energetice pentru astfel de transferuri, pe bază voluntară, cu condiţia ca aceste contracte să fie negociate cu respectarea condiţiilor pieţei şi la preţul pieţei.


    ART. 143
    Tranzit
    (1) Părţile iau toate măsurile necesare pentru a facilita tranzitul de produse energetice, în conformitate cu principiul libertăţii de tranzit şi în conformitate cu articolul 7 alineatele (1) şi (3) din Tratatul privind Carta energiei.
    (2) Fiecare parte interzice sustragerea neautorizată a materiilor prime şi a produselor energetice care tranzitează sau sunt transportate pe teritoriul său de către orice entitate aflată sub autoritatea sau jurisdicţia sa şi ia toate măsurile corespunzătoare pentru a preveni o astfel de sustragere neautorizată.

    ART. 144
    Întreruperi
    (1) Fiecare parte ia toate măsurile posibile pentru a se asigura că operatorii principalelor conducte şi reţele de tranzit sau de transport de energie iau măsuri pentru:
    a) a minimiza riscul de întrerupere, reducere sau sistare accidentală a tranzitului şi/sau a transportului;
    b) a restabili în cel mai scurt timp funcţionarea normală a tranzitului sau a transportului care a fost întrerupt, redus sau sistat accidental.

    (2) În cazul unui diferend privind orice chestiune care implică părţile sau una sau mai multe dintre entităţile aflate sub controlul sau jurisdicţia unică dintre părţi, o parte pe teritoriul căreia produsele energetice sunt în regim de tranzit sau transport, sau pe teritoriul căreia se află în regim de primire şi stocare ca parte a rutei de transport/tranzit, nu întrerupe, nu reduce şi nu permite oricărei entităţi aflate sub controlul sau jurisdicţia sa să întrerupă sau să reducă regimul existent de tranzit, transport, primire şi stocare ca parte a rutei de transport/tranzit de produse energetice, cu excepţia cazului în care acest lucru este prevăzut în mod specific într-un contract sau într-un alt acord care reglementează un astfel de regim de tranzit, transport, primire şi stocare ca parte a rutei de transport/tranzit, înainte de încheierea unei proceduri de soluţionare a diferendelor în temeiul contractului relevant sau al procedurii de soluţionare a diferendelor prevăzute în capitolul 14 (Soluţionarea diferendelor) din prezentul titlu cu privire la situaţiile de urgenţă definite la articolul 138 litera (h).
    (3) O parte nu este considerată responsabilă pentru o întrerupere sau o reducere a tranzitului în temeiul prezentului articol în situaţii de forţă majoră sau atunci când partea respectivă se află în imposibilitatea de a furniza produsele energetice sau de a asigura tranzitul acestora ca urmare a unor acţiuni imputabile unei ţări terţe sau unei entităţi aflate sub controlul sau jurisdicţia unei ţări terţe.

    ART. 145
    Accesul la reţelele şi liniile de transport al energiei electrice de înaltă tensiune
    (1) Fiecare parte asigură întreprinderilor celeilalte părţi, înregistrate ca persoane juridice pe teritoriul părţii care acordă accesul, accesul nediscriminatoriu la reţelele şi liniile de transport al energiei electrice de înaltă tensiune, care sunt parţial sau integral în proprietatea părţii care acordă accesul şi sunt reglementate de aceasta în limitele capacităţilor disponibile ale acestor reţele şi linii. Accesul se acordă într-un mod corect şi echitabil.
    (2) Atunci când aplică măsuri referitoare la astfel de reţele şi linii de transport, partea respectivă se asigură că sunt respectate următoarele principii:
    a) toate măsurile juridice şi de reglementare privind accesul şi tarifele de transport sunt pe deplin transparente;
    b) măsurile nu sunt discriminatorii în ceea ce priveşte originea producţiei de energie electrică pe teritoriul său şi în ceea ce priveşte destinaţia energiei electrice; şi
    c) întreprinderilor din Uniunea Europeană şi Republica Kazahstan li se aplică tarife de transport nediscriminatorii.


    ART. 146
    Autoritatea de reglementare pentru energie electrică şi gaze
    (1) Fiecare parte desemnează şi autorizează autorităţile de reglementare să reglementeze pieţele de energie electrică şi gaze naturale pe teritoriul său. Autorităţi de reglementare respective trebuie să fie distincte din punct de vedere juridic şi independente din punct de vedere funcţional de orice altă autoritate publică sau orice participanţi pe piaţă.
    (2) Deciziile autorităţilor de reglementare şi procedurile utilizate de acestea sunt imparţiale faţă de toţi participanţii pe piaţă.
    (3) Un participant pe piaţă afectat de orice decizie a unei autorităţi de reglementare are dreptul de a exercita o cale de atac împotriva deciziei respective în faţa unui organism competent să soluţioneze calea de atac. În cazul în care organismul care soluţionează calea de atac nu este independent de părţile implicate sau nu are un caracter judiciar, deciziile acestuia sunt supuse controlului unei autorităţi judiciare imparţiale şi independente. Deciziile organismului care soluţionează calea de atac şi autoritatea judiciară se motivează şi se formulează în scris. Părţile se asigură că decizia finală a organismului care soluţionează calea de atac sau a autorităţii judiciare, în funcţie de care dintre acestea reprezintă ultima instanţă, este pusă efectiv în aplicare.

    ART. 147
    Sectorul surselor de energie regenerabile
    (1) Prezentul articol se aplică măsurilor care pot afecta comerţul şi investiţiile dintre părţi legate de generarea de energie din surse regenerabile nefosile, printre altele, energia eoliană, energia solară şi hidroenergia, dar nu şi produsele din care este generată această energie.
    (2) Fiecare parte:
    a) se abţine de la a menţine sau adopta măsuri care să impună constituirea de parteneriate cu întreprinderile locale, cu excepţia cazului în care aceste parteneriate sunt considerate necesare din motive tehnice, iar partea care menţine sau care adoptă astfel de măsuri poate demonstra astfel de motive tehnice la cererea celeilalte părţi;
    b) se asigură că orice norme referitoare la procedurile de autorizare, de certificare şi de acordare de licenţe, după caz, în special cu privire la echipamentele, instalaţiile şi infrastructurile reţelelor de transport, sunt obiective, transparente, nearbitrare şi nediscriminatorii faţă de solicitanţii celeilalte părţi;
    c) se asigură că taxele administrative din sectorul energiei regenerabile, cum ar fi cele plătite de consumatori, urbanişti, arhitecţi, constructori, precum şi de instalatorii şi furnizorii echipamentelor, sunt transparente şi limitate cantitativ la costul aproximativ al serviciilor prestate;
    d) se asigură că importul şi utilizarea mărfurilor originare din cealaltă parte sau furnizarea de mărfuri de către furnizorii celeilalte părţi fac obiectul dispoziţiilor capitolului 1 (Comerţul cu mărfuri) din prezentul titlu;
    e) se asigură că prestarea de servicii de către prestatorii celeilalte părţi intră sub incidenţa articolului 53;
    f) se asigură că clauzele, condiţiile şi procedurile pentru conectarea şi accesul la reţelele de transport al energiei electrice sunt transparente şi nu sunt discriminatorii faţă de furnizorii celeilalte părţi sau faţă de aprovizionarea cu energie electrică din surse regenerabile. Părţile se asigură că sunt luate măsurile adecvate de piaţă şi referitoare la reţelele electrice pentru a se reduce la minimum limitările privind utilizarea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie;
    g) se abţin de la a impune sau a menţine o cerinţă pentru
    i) o întreprindere a celeilalte părţi de a cumpăra sau a utiliza produse de origine internă sau provenite dintr-o sursă internă a părţii care impune cerinţa respectivă, Fie că acest lucru este specificat cu referire la anumite produse, sau la un anumit volum sau la o anumită valoare a produselor ori ca o proporţie din volumul sau din valoarea producţiei sale locale; sau
    ii) ca produsele importate cumpărate sau utilizate de întreprindere să se limiteze la nivelul exprimat ca volum sau valoare a produselor locale pe care le exportă.


    (3) În cazul în care există standarde internaţionale sau regionale cu privire la echipamentele şi sistemele pentru generarea de energie din surse regenerabile şi nefosile, părţile utilizează aceste standarde sau părţile relevante ale acestora ca bază a reglementărilor lor tehnice, cu excepţia cazului în care standardele internaţionale respective sau părţile lor relevante ar fi un mijloc ineficace sau inadecvat de realizare a obiectivelor legitime urmărite. În scopul aplicării prezentului alineat, Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) şi Comisia Electrotehnică Internaţională (IEC) sunt considerate organisme relevante de stabilire a standardelor internaţionale.
    (4) După caz, părţile definesc reglementări tehnice pe baza unor cerinţe privind performanţa produselor, inclusiv performanţa de mediu, mai degrabă decât pe baza proiectării sau a descrierii produsului.
    (5) Nicio dispoziţie a prezentului articol nu se interpretează ca împiedicând adoptarea sau asigurarea respectării de către oricare dintre părţi a măsurilor necesare pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelelor energetice în cauză sau siguranţa aprovizionării cu energie, sub rezerva respectării cerinţei ca astfel de măsuri să nu fie aplicate într-un mod care ar constitui un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificată între produse, prestatori de servicii sau investitori ai părţilor atunci când prevalează aceleaşi condiţii sau o restricţie disimulată a comerţului şi investiţiilor dintre părţi.

    ART. 148
    Cooperarea cu privire la materii prime şi produse energetice
    (1) Fără a aduce atingere articolelor 204-208, părţile convin să consolideze cooperarea şi promovarea înţelegerii reciproce între acestea în domeniul comerţului cu materii prime şi produse energetice.
    (2) Părţile recunosc că respectarea principiilor transparenţei şi nediscriminării şi garantarea faptului că normele nu au un efect de denaturare a comerţului este modul cel mai potrivit de a crea un mediu favorabil investiţiilor străine directe în producţia şi comercializarea materiilor prime şi a produselor energetice. Pe un plan mai general, un astfel de mediu favorizează alocarea şi utilizarea eficientă a materiilor prime şi a produselor energetice.
    (3) Cooperarea şi promovarea înţelegerii reciproce vizează aspecte legate de schimburile comerciale bilaterale, precum şi chestiuni de interes comun care rezultă din comerţul internaţional. Printre aceste chestiuni se numără denaturarea comerţului care afectează pieţele mondiale, chestiunile de mediu şi de dezvoltare legate în mod specific de comerţul cu materii prime şi produse energetice, precum şi responsabilitatea socială a întreprinderilor în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internaţional, cum ar fi Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaţionale şi Orientările OCDE privind diligenţa necesară referitoare la existenţa unui lanţ de aprovizionare responsabil în cazul minereurilor provenite din zone afectate de conflicte şi cu risc ridicat. Cooperarea şi promovarea înţelegerii reciproce includ schimbul de date şi informaţii privind cadrul de reglementare a sectorului materiilor prime şi a sectorului energetic. Acest lucru nu trebuie interpretat ca impunând părţilor obligaţia de a furniza informaţii a căror divulgare este considerată de acestea contrară intereselor lor respective de securitate.
    (4) Oricare parte poate solicita organizarea de reuniuni ad hoc privind materiile prime şi produsele energetice sau o sesiune ad hoc privind materiile prime şi produsele energetice în cursul reuniunilor Comitetului de cooperare. Cooperarea bilaterală ar putea, de asemenea, dacă este cazul, să se aplice şi forurilor plurilaterale şi multilaterale relevante la care participă ambele părţi.

    ART. 149
    Mecanismul de alertă timpurie
    (1) Părţile instituie un mecanism de alertă timpurie pentru a adopta măsuri practice astfel încât să prevină şi să reacţioneze rapid în situaţii de urgenţă sau în cazul unui risc de declanşare a unei situaţii de urgenţă.
    (2) Părţile întreprind în comun acţiuni:
    a) pentru evaluarea timpurie a riscurilor potenţiale şi a problemelor legate de oferta şi cererea de gaze naturale, petrol sau energie electrică; şi
    b) pentru prevenirea şi reacţia rapidă în cazul unei situaţii de urgenţă sau în cazul unui risc de declanşare a unei situaţii de urgenţă.

    (3) În cazul în care oricare dintre părţi ia cunoştinţă de o situaţie de urgenţă sau de o situaţie care, în opinia sa, ar putea antrena declanşarea unei situaţii de urgenţă, partea respectivă informează cealaltă parte în acest sens în cel mai scurt timp.
    (4) În sensul prezentului articol, părţile convin că organismele responsabile sunt membrul Comisiei Europene responsabil cu energia şi ministrul din Republica Kazahstan care se ocupă de chestiunile energetice respective.
    (5) În urma notificării, părţile îşi pun la dispoziţie o evaluare a situaţiei.
    (6) Oricare dintre părţi poate solicita consultări în termen de trei zile calendaristice de la notificare pentru:
    a) a realiza o evaluare comună a situaţiei;
    b) a elabora recomandări menite să înlăture situaţia de urgenţă şi să reducă la minimum impactul acesteia;
    c) a crea un grup special care, între altele, să monitorizeze fluxurile de energie la punctele relevante ale infrastructurii în cauză.

    (7) Părţile cooperează, dacă este cazul, cu ţări terţe pentru a elimina riscul declanşării unei situaţii de urgenţă sau pentru a depăşi situaţia de urgenţă.
    (8) În cazul în care situaţia de urgenţă persistă, oricare dintre părţi poate lansa o procedură de soluţionare a diferendelor în caz de urgenţă, în conformitate cu mecanismul special prevăzut în capitolul 14 (Soluţionarea diferendelor) din prezentul titlu.
    (9) Părţile se abţin, din momentul notificării, de la orice acţiuni care, dată fiind situaţia, ar putea adânci sau accentua situaţia de urgenţă.
    (10) O parte nu invocă şi nu introduce ca probe în procedurile de soluţionare a diferendelor prevăzute în prezentul acord următoarele:
    a) poziţii adoptate sau propuneri făcute de cealaltă parte în cursul unei proceduri lansate în temeiul prezentului articol; sau
    b) orice indicaţie provenind de la cealaltă parte referitoare la disponibilitatea sa de a accepta o soluţie la situaţia de urgenţă menţionată în prezentul articol.

    (11) Comitetul de cooperare poate elabora, dacă este necesar, dispoziţii detaliate de punere în aplicare a prezentului articol.

    ART. 150
    Excepţii
    (1) Prezentul capitol nu aduce atingere excepţiilor, rezervelor sau restricţiilor prevăzute în prezentul acord.
    (2) Prezentul capitol nu se aplică proiectelor de cercetare şi dezvoltare şi nici proiectelor demonstrative efectuate într-un scop necomercial.
    (3) Nicio dispoziţie din prezentul capitol nu se interpretează ca împiedicând adoptarea sau asigurarea respectării de către oricare dintre părţi a măsurilor necesare pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a infrastructurii energetice, inclusiv a instalaţiilor de transport şi producţie a energiei în cauză din raţiuni de protejare a securităţii naţionale sau a siguranţei publice, inclusiv pentru prevenirea unei situaţii de urgenţă şi reacţia în cazul declanşării unei astfel de situaţii, sub rezerva respectării cerinţei ca astfel de măsuri să nu fie aplicate într-un mod care ar constitui un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificată între produse, prestatori de servicii sau investitori ai părţilor atunci când prevalează aceleaşi condiţii, sau o restricţie disimulată a comerţului şi a investiţiilor dintre părţi.

    CAP. 10
    COMERŢ ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ
    ART. 151
    Context şi obiective
    (1) Părţile amintesc Agenda 21 a Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite din 1992 privind mediul şi dezvoltarea. Declaraţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) cu privire la principiile şi drepturile fundamentale la locul de muncă din 1998, Planul de punere în aplicare de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă din 2002, Declaraţia ministerială a Consiliului Economic şi Social al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind asigurarea unei ocupări depline şi productive a forţei de muncă şi a unei munci decente pentru toţi din 2006, Declaraţia OIM privind justiţia socială pentru o globalizare echitabilă din 2008 şi documentul final al Conferinţei ONU privind dezvoltarea durabilă din 2012, încorporat în Rezoluţia 66/288 adoptată de Adunarea Generală a ONU la 27 iulie 2012, intitulat "Viitorul pe care ni-l dorim".
    (2) Părţile îşi reafirmă angajamentul de a promova dezvoltarea comerţului internaţional astfel încât să contribuie la obiectivul dezvoltării durabile, pentru bunăstarea generaţiilor prezente şi viitoare. Părţile depun eforturi pentru a se asigura că acest obiectiv este integrat şi reflectat la fiecare nivel al relaţiei lor comerciale.

    ART. 152
    Standarde şi acorduri multilaterale în domeniul mediului şi al muncii
    (1) Părţile recunosc valoarea guvernanţei şi acordurilor internaţionale în domeniul mediului drept răspuns al comunităţii internaţionale la problemele mondiale sau regionale legate de mediu.
    (2) Părţile recunosc că ocuparea integrală şi productivă a forţei de muncă şi munca decentă pentru toţi reprezintă elemente-cheie ale dezvoltării durabile a tuturor ţărilor şi ca obiective prioritare ale cooperării internaţionale.
    (3) În acest context, părţile îşi reafirmă angajamentul de a pune în aplicare în mod eficace, în legislaţia şi practicile proprii, acordurile multilaterale în domeniul mediului la care sunt părţi şi convenţiile OIM ratificate de statele membre ale Uniunii Europene şi, respectiv, de Republica Kazahstan.

    ART. 153
    Dreptul de reglementare şi nivelurile de protecţie
    (1) Părţile recunosc dreptul fiecărei părţi de a-şi stabili propriile niveluri de protecţie internă a mediului şi a muncii, de a adopta sau de a modifica în consecinţă propria legislaţie şi propriile politici relevante, în conformitate cu standardele şi acordurile recunoscute la nivel internaţional menţionate la articolul 152. Părţile vizează să asigure un nivel ridicat de protecţie a mediului şi a muncii.
    (2) Părţile recunosc că este inoportună încurajarea comerţului sau a investiţiilor prin slăbirea sau reducerea nivelurilor de protecţie prevăzute în legislaţia internă în materie de mediu sau de muncă.
    (3) Niciuna dintre părţi nu derogă de la dispoziţiile sale interne în materie de protejare a mediului şi a muncii sau, prin acţiuni susţinute sau repetate ori prin inacţiune, nu omite să asigure respectarea efectivă a dispoziţiilor sale interne de dreptul mediului şi de dreptul muncii pentru a încuraja comerţul sau investiţiile.

    ART. 154
    Comerţ şi investiţii care promovează dezvoltarea durabilă
    (1) Părţile îşi reafirmă angajamentul de a consolida contribuţia comerţului la obiectivul dezvoltării durabile în dimensiunile sale economică, socială şi de mediu. În consecinţă, ele convin să promoveze:
    a) comerţul şi investiţiile în bunuri şi servicii de mediu şi în produse şi tehnologii ecologice;
    b) utilizarea de sisteme de asigurare a durabilităţii, cum ar fi comerţul echitabil şi etic sau etichetarea ecologică; şi
    c) practicile care asigură responsabilitatea socială a întreprinderilor.

    (2) Părţile fac schimb de informaţii şi de experienţă cu privire la acţiunile lor de promovare a coerenţei şi a sprijinului reciproc între obiectivele comerciale, cele sociale şi cele de mediu. În plus, părţile îşi consolidează cooperarea şi dialogul privind aspectele de dezvoltare durabilă care pot apărea în contextul relaţiilor lor comerciale, inclusiv privind aspectele relevante prevăzute în titlul IV (Cooperarea în domeniul dezvoltării economice şi durabile).
    (3) Cooperarea şi de dialogul menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol trebuie să implice părţile interesate relevante, în special partenerii sociali, precum şi alte organizaţii ale societăţii civile, prin cooperarea cu societatea civilă prevăzută la articolul 251.
    (4) Comitetul de cooperare poate adopta norme pentru desfăşurarea unei astfel de cooperări şi a unui astfel de dialog.

    ART. 155
    Soluţionarea diferendelor
     Capitolul 14 secţiunea 3 subsecţiunea 2 (Soluţionarea diferendelor) din prezentul titlu nu se aplică diferendelor reglementate de prezentul capitol. Pentru orice astfel de diferend, după ce comisia de arbitraj şi-a prezentat raportul final în temeiul articolelor 180 şi 182, părţile, ţinând seama de raport, discută despre măsurile adecvate care trebuie puse în aplicare. Comitetul de cooperare monitorizează punerea în aplicare a unor astfel de măsuri şi ţine această chestiune sub observaţie, inclusiv prin intermediul mecanismului menţionat la articolul 154 alineatul (3).

    CAP. 11
    CONCURENŢĂ
    ART. 156
    Principii
     Părţile recunosc importanţa unei concurenţe libere şi nedenaturate în relaţiile lor comerciale. Părţile recunosc faptul că practicile comerciale anticoncurenţiale şi intervenţiile statului, inclusiv subvenţiile, sunt susceptibile să denatureze buna funcţionare a pieţelor şi să reducă avantajele liberalizării schimburilor comerciale.

    ART. 157
    Legislaţia în materie de antitrust şi concentrări economice şi punerea sa în aplicare
    (1) Fiecare parte menţine pe teritoriul său o legislaţie cuprinzătoare în materie de concurenţă care abordează în mod eficace acordurile anticoncurenţiale, practicile concertate şi comportamentul anticoncurenţial unilateral al întreprinderilor cu putere dominantă pe piaţă şi care asigură un control eficace al concentrărilor.
    (2) Fiecare parte menţine autorităţi independente din punct de vedere operaţional şi dotate în mod corespunzător pentru asigurarea efectivă a aplicării legislaţiei în materie de concurenţă menţionate la alineatul (1).
    (3) Părţile recunosc importanţa aplicării legislaţiei lor în materie de concurenţă într-un mod transparent şi nediscriminatoriu, cu respectarea principiilor de echitate procedurală şi a drepturilor de apărare ale întreprinderilor în cauză.

    ART. 158
    Monopoluri de stat, întreprinderi de stat şi întreprinderi cărora li s-au conferit drepturi speciale sau exclusive
    (1) Nicio dispoziţie a prezentului capitol nu împiedică o parte să desemneze sau să menţină monopoluri de stat şi întreprinderi de stat ori să confere întreprinderilor drepturi speciale sau exclusive, în conformitate cu propria sa legislaţie.
    (2) În ceea ce priveşte monopolurile de stat, întreprinderile de stat şi întreprinderile cărora li s-au conferit drepturi sau privilegii speciale ori exclusive şi care desfăşoară activităţi economice, fiecare parte se asigură că astfel de întreprinderi fac obiectul legislaţiei în materie de concurenţă menţionate la articolul 157. În scopul prezentului capitol, o activitate economică constă în furnizarea de mărfuri şi servicii pe o piaţă. Aceasta nu include activităţile desfăşurate în exercitarea autorităţii guvernamentale, şi anume activităţile care nu sunt desfăşurate pe bază comercială şi nici în concurenţă cu unul sau mai mulţi agenţi economici.
    (3) Aplicarea legislaţiei în materie de concurenţă menţionate la articolul 157 ar trebui să nu împiedice îndeplinirea, în drept sau în fapt, a sarcinilor speciale de interes public care au fost atribuite întreprinderilor în cauză. Excepţiile ar trebui să fie limitate şi transparente. Schimburile comerciale şi investiţiile nu ar trebui să fie afectate într-o măsură care ar putea submina obiectivul prezentului acord.

    ART. 159
    Subvenţii
    (1) În sensul prezentului articol, o "subvenţie" este o măsură care îndeplineşte condiţiile de la articolul l din Acordul privind subvenţiile şi măsurile compensatorii, indiferent dacă aceasta este acordată unei întreprinderi în legătură cu producţia de mărfuri sau cu prestarea de servicii, şi care este specifică în sensul articolului 2 din acordul menţionat.
    (2) Fiecare parte asigură transparenţa în materie de subvenţii. În acest sens, la fiecare doi ani începând de la data aplicării prezentului titlu, fiecare parte prezintă celeilalte părţi un raport privind temeiul juridic, inclusiv obiectivul de politică sau scopul subvenţiei, durata sau orice alte termene, forma şi, dacă este posibil, valoarea sau bugetul şi numele beneficiarului subvenţiei acordate de guvernul său sau de un organism public. Se consideră că acest raport a fost prezentat dacă informaţiile relevante sunt disponibile pe un site internet accesibil publicului sau prin intermediul mecanismului de notificare al OMC.
    (3) În cazul în care o parte considera că o subvenţie acordată de cealaltă parte afectează în mod negativ interesele primei părţi, prima parte poate solicita consultări cu privire la această chestiune. Partea solicitată acordă atenţia cuvenită unei astfel de cereri. Scopul consultărilor ar trebui să fie, în special, să precizeze obiectivul de politică al subvenţiei, să stabilească dacă subvenţia respectivă are un efect de stimulare şi dacă este proporţională şi să definească eventualele măsuri luate pentru a limita potenţialul efect de denaturare asupra schimburilor comerciale şi a investiţiilor din partea solicitantă.*1)
──────────
    *1) O subvenţie este proporţională dacă valoarea sa este limitată la ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.
──────────

    (4) Pentru facilitarea consultărilor, partea solicitată furnizează informaţii privind subvenţia în cauză în termen de cel mult 90 de zile de la data primirii cererii. În cazul în care, după primirea informaţiilor privind subvenţia în cauză, partea solicitantă consideră că subvenţia în cauză afectează în mod negativ sau ar putea afecta în mod negativ şi disproporţionat interesele comerciale sau în materie de investiţii ale părţii solicitante, partea solicitată depune toate eforturile pentru a aborda efectele negative asupra intereselor comerciale sau în materie de investiţii ale părţii solicitante cauzate de subvenţia în cauză.
    (5) Alineatele (3) şi (4) nu se aplică subvenţiilor legate de pescuit şi de comerţul cu mărfuri care fac obiectul anexei 1 la Acordul OMC privind agricultura.

    ART. 160
    Soluţionarea diferendelor
     Dispoziţiile de la capitolul 14 (Soluţionarea diferendelor) din prezentul titlu nu se aplică articolelor 156-158 şi articolului 159 alineatele (3) şi (4).

    ART. 161
    Relaţia cu OMC
     Dispoziţiile prezentului capitol nu aduc atingere drepturilor şi obligaţiilor unei părţi care decurg din acordul OMC, în special al Acordului privind subvenţiile şi măsurile compensatorii şi al înţelegerii privind regulile şi procedurile de soluţionare a litigiilor.

    ART. 162
    Confidenţialitate
     În cadrul schimbului de informaţii efectuat în temeiul prezentului capitol, părţile iau în considerare limitele impuse de cerinţele secretului profesional şi ale secretului de afaceri.

    CAP. 12
    ÎNTREPRINDERILE DEŢINUTE DE STAT, ÎNTREPRINDERILE CONTROLATE DE STAT ŞI ÎNTREPRINDERILE CĂRORA LI S-AU CONFERIT DREPTURI SAU PRIVILEGII EXCLUSIVE
    ART. 163
    Definiţii
     În sensul prezentului capitol:
    a) "întreprindere deţinută de stat" înseamnă orice întreprindere implicată într-o activitate comercială din care o parte deţine, la nivel central sau sub-central, peste 50 % din capitalul subscris al întreprinderii sau din voturile aferente acţiunilor emise de către întreprinderea respectivă;
    b) "întreprindere controlată de stat" înseamnă orice întreprindere implicată într-o activitate comercială asupra căreia o parte exercită sau are posibilitatea de a exercita, la nivel central sau sub-central, o influenţă decisivă, în mod direct sau indirect, în virtutea participării sale financiare la întreprindere sau al normelor ori practicilor privind funcţionarea întreprinderii sau prin orice alte mijloace relevante pentru stabilirea unei astfel de influenţe decisive. Se presupune că o parte exercită o influenţa decisivă atunci când una dintre părţi, în mod direct sau indirect, poate desemna peste jumătate din membrii organismului de administraţie, de conducere sau de supraveghere al întreprinderii;
    c) "întreprindere căreia i s-au conferit drepturi sau privilegii speciale ori exclusive" înseamnă orice întreprindere, publică sau privată, implicată într-o activitate comercială, căreia o parte i-a conferit, la nivel central sau sub-central, în drept sau în fapt, drepturi sau privilegii speciale ori exclusive . Astfel de drepturi sau privilegii pot include dreptul de a acţiona în calitate de distribuitor, furnizor de reţea sau alt intermediar pentru achiziţionarea sau vânzarea unui bun sau pentru prestarea sau primirea unui serviciu. Întreprinderile cărora li s-au conferit drepturi sau privilegii speciale ori exclusive includ monopolurile implicate într-o activitate comercială;
    d) un "monopol" înseamnă o entitate implicată într-o activitate comercială, inclusiv un consorţiu, care, pe o piaţă relevantă de pe teritoriul unei părţi, este desemnată la nivel central sau sub-central ca unic furnizor sau cumpărător al unui bun sau serviciu; în cazul unei entităţi cu un drept exclusiv de proprietate intelectuală, acest drept exclusiv nu e în sine suficient ca entitatea să fie calificată drept monopol;
    e) "drepturi speciale" înseamnă drepturi acordate de o parte, la nivel central sau sub-central, unui număr restrâns de întreprinderi situate într-o anumită zonă geografică sau de pe o piaţă de produse sau de servicii, al căror efect este de a limita în mod substanţial capacitatea oricărei alte întreprinderi de a-şi desfăşura activitatea în aceeaşi zonă geografică în condiţii în mod semnificativ echivalente. Acordarea unei licenţe sau a unei autorizaţii pentru un număr limitat de societăţi în procesul de alocare a unei resurse rare pe baza unor criterii obiective, proporţionale şi nediscriminatorii nu este în sine un drept special;
    f) "tratament nediscriminatoriu" înseamnă un tratament naţional sau, dacă acest regim este mai avantajos, "clauza naţiunii celei mai favorizate", astfel cum se prevede în prezentul acord;
    g) "în conformitate cu considerentele de ordin comercial" înseamnă compatibil cu practicile comerciale obişnuite ale unei întreprinderi private care îşi desfăşoară activitatea conform principiilor economiei de piaţă în comerţul internaţional;
    h) "a desemna" înseamnă înfiinţarea sau autorizarea unui monopol sau extinderea domeniului de aplicare al unui monopol, în drept sau în fapt;


    ART. 164
    Domeniul de aplicare
    (1) Părţile îşi confirmă drepturile şi obligaţiile care le revin în temeiul articolului XVII alineatele (1)-(3) din GATT 1994 şi al înţelegerii privind interpretarea articolului XVII din GATT 1994, precum şi în temeiul articolului VIII alineatele (1), (2) şi (5) din GATS şi al capitolului privind întreprinderile deţinute de stat şi întreprinderile controlate de stat, întreprinderile cu privilegii speciale şi exclusive din Protocolul privind aderarea Kazahstanului la OMC, care sunt incluse în prezentul acord, fac parte integrantă din acesta şi se aplică.
    (2) Prezentul capitol nu se aplică în cazul achiziţiilor reglementate de către o parte sau de entităţile sale contractante, în sensul articolului 120.
    (3) Prezentul capitol se aplică tuturor activităţilor economice reglementate de prezentul acord. Serviciile care nu sunt enumerate în Lista de angajamente specifice din cadrul GATS a uneia dintre părţi nu fac obiectul dispoziţiilor articolelor 166 şi 167.

    ART. 165
    (1) Fără a aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor care le revin părţilor în temeiul prezentului capitol, nicio dispoziţie a prezentului capitol nu împiedică părţile să creeze sau să menţină întreprinderi deţinute de stat ori controlate de stat sau să desemneze ori să menţină monopoluri sau să confere întreprinderilor drepturi sau privilegii speciale ori exclusive.
    (2) în cazul în care o întreprindere se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului capitol, părţile nu obligă sau încurajează o astfel de întreprindere să acţioneze într-un mod incompatibil cu prezentul acord.

    ART. 166 Nediscriminare
     Cu excepţia cazului în care se prevede altfel la articolul 142 sau în Lista de angajamente specifice în cadrul GATS a uneia dintre părţi sau în rezervele uneia dintre părţi privind tratamentul naţional, prevăzute în anexa I, fiecare parte se asigură pe teritoriul său că, atunci când achiziţionează sau vinde un bun sau un serviciu, orice întreprindere care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 163 literele (c) şi (d) acordă un tratament nediscriminatoriu unui bun şi/sau unui serviciu al celeilalte părţi sau unui prestator de servicii din cealaltă parte.

    ART. 167
    Considerente de ordin comercial
     Cu excepţia îndeplinirii scopului, cum ar fi obligaţia de serviciu public, pentru care au fost conferite drepturi sau privilegii speciale ori exclusive sau a îndeplinirii mandatului său public de către o întreprindere deţinută de stat sau controlată de stat şi cu condiţia ca comportamentul întreprinderii în îndeplinirea acestui scop sau mandat să respecte dispoziţiile articolului 166 şi ale capitolului 11 (Concurenţa) din prezentul titlu, fiecare parte se asigură că orice întreprindere menţionată la articolul 163 literele (a)-(d) acţionează în conformitate cu considerentele de ordin comercial de pe teritoriul relevant atunci când achiziţionează şi vinde mărfuri, inclusiv în ceea ce priveşte preţul, calitatea, disponibilitatea, perspectivele de comercializare, transportul şi alte condiţii de achiziţionare sau de vânzare, precum şi atunci când achiziţionează sau prestează servicii, inclusiv în situaţiile în care mărfurile sau serviciile respective sunt furnizate unui investitor sau de către unui investitor al celeilalte părţi.

    ART. 168
    Stabilirea preţurilor
     Practicarea unor preţuri diferite pe pieţe diferite sau în cadrul aceleiaşi pieţe, în cazul în care astfel de diferenţe se bazează pe considerente de ordin comercial normale, cum ar fi condiţiile cererii şi ofertei, nu încalcă în sine articolele 166 şi 167.

    ART. 169
    Guvernanţa corporativă
    (1) Părţile se asigură că întreprinderile menţionate la articolul 163 literele (a)-(d) respectă standarde înalte în materie de transparenţă şi guvernanţă corporativă, în conformitate cu orientările OCDE din 2005 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor deţinute de stat. Dezvoltarea în continuare a politicii privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor menţionată la articolul 163 literele (a)-(d) ar trebui să se desfăşoare în conformitate cu orientările respective.
    (2) Fiecare parte se asigură că orice organism de reglementare responsabil cu reglementarea întreprinderilor menţionate la articolul 163 literele (a)-(d) este distinct din punct de vedere juridic şi independent din punct de vedere funcţional de oricare dintre întreprinderile menţionate la articolul 163 literele (a)-(d) şi nu răspunde în faţa acestora.
    (3) Fiecare parte asigură respectarea actelor cu putere de lege şi a normelor administrative într-un mod consecvent şi nediscriminatoriu la toate nivelurile de guvernare, la nivel fie central, fie local, inclusiv în ceea ce priveşte întreprinderile menţionate la articolul 163 literele (a)-(d). Excepţiile sunt limitate şi transparente.

    ART. 170
    Schimbul de informaţii
    (1) O parte care are motive să creadă că interesele sale care decurg din prezentul acord sunt afectate în mod negativ de către operaţiuni ale unei întreprinderi sau ale întreprinderilor menţionate la articolul 163 literele (a)-(d) ale celeilalte părţi poate solicita acestei părţi să furnizeze informaţii despre operaţiunile întreprinderii sale care au legătură cu executarea dispoziţiilor prezentului acord. Astfel de informaţii pot include informaţii organizaţionale, corporative şi financiare.
    (2) La cererea celeilalte părţi, fiecare parte pune la dispoziţie informaţii privind întreprinderile specifice menţionate la articolul 163 literele (a)-(d) care nu se califică drept întreprinderi mici şi mijlocii, astfel cum sunt definite în legislaţia părţii solicitate. Cererile de informaţii menţionează întreprinderea, produsele/serviciile şi pieţele în cauză şi includ date care să arate că întreprinderea se angajează în practici ce împiedică schimburile comerciale sau investiţiile dintre părţi.
    (3) La cererea celeilalte părţi, fiecare parte pune la dispoziţie informaţii privind scutirile, măsurile neconforme, imunităţile şi orice alte măsuri, inclusiv tratamentul mai favorabil, aplicabile pe teritoriul părţii solicitate în cazul oricărei întreprinderi menţionate la articolul 163 literele (a)-(d).
    (4) Alineatele (1)-(3) nu obligă niciuna dintre părţi să furnizeze informaţii confidenţiale a căror divulgare ar împiedica aplicarea legilor, ar fi contrară interesului public sau ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unor întreprinderi.

    CAP. 13
    TRANSPARENŢĂ
    ART. 171
    (1) Fiecare parte răspunde prompt tuturor cererilor de informaţii specifice prezentate de cealaltă parte cu privire la orice măsuri de aplicare generală sau acorduri internaţionale care intră în domeniul de aplicare al prezentului titlu sau au un impact asupra acestuia. Fiecare parte înfiinţează unul sau mai multe puncte de informare pentru a furniza, la cerere, persoanelor interesate din cealaltă parte informaţii specifice cu privire la toate aceste aspecte*1). Părţile se informează reciproc cu privire la punctele lor de informare în termen de trei luni de la data aplicării prezentului titlu. Nu este necesar ca aceste puncte de informare să fie depozitare ale actelor cu putere de lege şi ale normelor administrative.
──────────
    *1) Punctul de informare pentru Republica Kazahstan este punctul de informare înfiinţat în temeiul Acordului GATS.
──────────

    (2) Toate actele cu putere de lege, normele administrative, decretele, hotărârile şi deciziile administrative cu aplicare generală ale părţilor care se referă la prezentul titlu sau care afectează orice aspect reglementat de acesta se publică în cel mai scurt timp într-un mod care îndeplineşte cerinţele aplicabile ale Acordului OMC, inclusiv cerinţele de la articolul X din GATT 1994, de la articolul III din GATS şi de la articolul 63 din Acordul TRIPS. Părţile actualizează periodic resursele publicate, inclusiv site-urile internet care conţin aceste măsuri, şi le face uşor accesibile pentru părţile interesate. Astfel de măsuri trebuie să fie disponibile în perioada în care sunt în vigoare şi pentru o perioadă de timp rezonabilă după ce nu mai sunt în vigoare.
    (3) Părţile publică toate actele cu putere de lege, normele administrative, decretele, hotărârile şi deciziile administrative cu aplicare generală care se referă la orice aspect reglementat de prezentul titlu sau care afectează orice astfel de aspect înainte de adoptarea acestora. Părţile prevăd o perioadă rezonabilă de timp, în mod normal nu mai scurtă de 30 de zile calendaristice, în care persoanele interesate pot formula observaţii adresate autorităţilor responsabile înainte ca măsura în cauză să fie finalizată sau trimisă autorităţilor responsabile pentru adoptarea acesteia. Se vor lua în considerare toate observaţiile primite în decursul perioadei pentru prezentarea de observaţii.
    (4) Niciun act cu putere de lege, normă administrativă, decret, hotărâre sau decizie administrativă cu aplicare generală a părţilor, care se referă la sau care afectează orice aspect reglementat de prezentul titlu, nu produce efecte înainte de a fi publicat.
    (5) Nicio dispoziţie a prezentului acord nu obligă vreo parte să furnizeze informaţii confidenţiale a căror divulgare ar împiedica aplicarea legilor, ar fi contrară interesului public sau ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unor întreprinderi publice sau private.
    (6) Articolul 55 se aplică cu privire la prezentul capitol.

    CAP. 14
    SOLUŢIONAREA DIFERENDELOR
    SECŢIUNEA 1
    OBIECTIVUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE
    ART. 172
    Obiectiv
     Obiectivul prezentului capitol este de a stabili un mecanism eficace şi eficient pentru evitarea sau soluţionarea oricărui diferend între părţi referitor la interpretarea şi aplicarea prezentului acord, pentru a se ajunge, dacă este posibil, la o soluţie stabilită de comun acord.

    ART. 173
    Domeniul de aplicare
     Prezentul capitol se aplică în cazul oricărui diferend referitor la interpretarea şi aplicarea prezentului titlu, cu excepţia cazului în care se prevede altfel.

    SECŢIUNEA 2
    CONSULTĂRI ŞI MEDIERE
    ART. 174
    Consultări
    (1) Părţile depun eforturi pentru soluţionarea oricărui diferend menţionat la articolul 173, prin iniţierea de consultări cu bună-credinţă, în scopul de a ajunge la o soluţie stabilită de comun acord.
    (2) O parte solicita lansarea de consultări prezentând o cerere scrisă celeilalte părţi şi o copie a acesteia Comitetului de cooperare, în care identifică măsură pusă în discuţie şi dispoziţiile menţionate la articolul 173 pe care le consideră aplicabile.
    (3) Partea căreia i se adresează cererea răspunde la cererea de consultări în termen de zece zile de la data primirii cererii, cu excepţia cazului în care prezentul acord prevede altfel sau părţile convin altfel.
    (4) Consultările se organizează în termen de 30 de zile de la data primirii cererii şi au loc, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel, pe teritoriul părţii căreia i-a fost adresată cererea. Consultările se consideră încheiate după 30 de zile de la data primirii cererii, cu excepţia cazului în care ambele părţi convin continuarea acestora. Consultările, în special orice informaţii divulgate şi poziţiile adoptate de părţi în cursul consultărilor, sunt confidenţiale şi nu aduc atingere drepturilor de care beneficiază părţile în orice proceduri ulterioare.
    (5) Consultările privind chestiunile urgente se consideră încheiate în termen de 15 zile de la data primirii cererii de către partea solicitată, cu excepţia cazului în care ambele părţi convin continuarea acestora.
    (6) Dacă partea solicitată nu răspunde la cererea de consultări în termen de zece zile de la data primirii acesteia, dacă consultările nu sunt organizate în termenul prevăzut la alineatul (3) ori la alineatul (4) din prezentul articol, dacă părţile convin să nu organizeze consultări sau dacă consultările se încheie fără a se ajunge la o soluţie stabilită de comun acord, partea care a solicitat consultările poate recurge la procedura menţionată la articolul 176.
    (7) În cursul consultărilor, fiecare parte furnizează suficiente informaţii factuale pentru a permite o examinare completă a modului în care măsura în cauză poate afecta funcţionarea şi aplicarea prezentului acord.
    (8) Consultările se consideră încheiate în termen de cinci zile lucrătoare de la data primirii cererii de consultări, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel, atunci când acestea se referă la situaţii de urgenţă, astfel cum sunt definite la articolul 138 litera (h).

    ART. 175
    Mediere
     Oricare dintre părţi poate solicita celeilalte părţi să intre într-o procedură de mediere privind orice măsură care afectează negativ schimburile comerciale dintre părţi sau investiţiile reciproce ale părţilor în temeiul anexei VII.

    SECŢIUNEA 3
    PROCEDURILE DE SOLUŢIONARE A DIFERENDELOR
    SUBSECŢIUNEA 1
    PROCEDURA DE ARBITRAJ
    ART. 176
    Iniţierea procedurii de arbitraj
    (1) Dacă părţile nu pot soluţiona diferendul prin consultări, astfel cum prevede articolul 174, partea care a solicitat consultări poate cere instituirea unei comisii de arbitraj în conformitate cu prezentul articol.
    (2) Cererea de instituire a unei comisii de arbitraj se efectuează printr-o cerere scrisă adresată celeilalte părţi şi Comitetului de cooperare. Partea reclamantă identifică în cererea sa măsura în cauză şi explică motivul pentru care această măsură încalcă dispoziţiile menţionate la articolul 173, astfel încât temeiul juridic al plângerii să reiasă cu claritate.

    ART. 177
    Instituirea comisiei de arbitraj
    (1) Comisia de arbitraj se compune din trei arbitri.
    (2) În termen de zece zile de la data transmiterii către partea pârâtă a cererii scrise de instituire a unei comisii de arbitraj, părţile se consultă pentru a ajunge la un acord privind alcătuirea comisiei de arbitraj.
    (3) În cazul în care părţile nu pot ajunge la un acord cu privire la compoziţia comisiei de arbitraj în termenul stabilit la alineatul (2) de la prezentul articol, fiecare parte poate numi, în termen de 5 zile de la expirarea termenului stabilit la alineatul (2) de la prezentul articol, un arbitru din sublista părţii respective, aflat pe lista întocmită în temeiul articolului 196. Dacă oricare dintre părţi nu numeşte un arbitrul, la cererea celeilalte părţi arbitrul este ales prin tragere la sorţi de către preşedintele Comitetului de cooperare sau de către delegatul acestuia din sublista părţii respective care face parte din lista întocmită în temeiul articolului 196.
    (4) Cu excepţia cazului în care părţile ajung la un acord asupra preşedintelui comisiei de arbitraj în termenul stabilit la alineatul (2) de la prezentul articol, preşedintele Comitetului de cooperare sau delegatul acestuia, la cererea oricărei părţi, alege prin tragere la sorţi preşedintele comisiei de arbitraj din sublista preşedinţilor care face parte din lista întocmită în temeiul articolului 196.
    (5) Preşedintele Comitetului de cooperare sau delegatul acestuia alege arbitrii în termen de cinci zile de la cererea prezentată de oricare dintre părţi menţionată la alineatul (3) sau (4).
    (6) Data instituirii comisiei de arbitraj este ultima dată la care toţi cei trei arbitri selectaţi acceptă numirea în conformitate cu Regulamentul de procedură prevăzut în anexa V.
    (7) Dacă la momentul depunerii unei cereri în temeiul alineatului (3) sau (4) de la prezentul articol una dintre listele prevăzute la articolul 196 nu a fost întocmită sau nu conţine suficiente nume, arbitrii sunt aleşi prin tragere la sorţi dintre persoanele fizice propuse în mod oficial de una dintre părţi sau de ambele părţi.
    (9) Cu excepţia cazului în care părţile convin altfel, în ceea ce priveşte un diferend între părţi legat de situaţiile de urgenţă, astfel cum sunt definite la articolul 138 litera (h), se aplică a doua teză de la alineatele (3) şi (4) de la prezentul articol fără a se recurge la alineatul (2) de la prezentul articol, iar termenul menţionat la alineatul (5) de la prezentul articol este de două zile.

    ART. 178
    Hotărâre preliminară privind urgenţa
     La cererea unei părţi, comisia de arbitraj pronunţă, în termen de 10 zile de la instituirea sa, o hotărâre preliminară în care precizează dacă consideră cazul ca fiind urgent.

    ART. 179
    Concilierea în cazul unor diferende urgente în domeniul energiei
    (1) În privinţa unui diferend referitor la situaţii de urgenţă, astfel cum este definit la articolul 138 litera (h), oricare dintre părţi poate cere preşedintelui comisiei de arbitraj să acţioneze în calitate de conciliator cu privire la orice aspect legat de diferend, adresând comisiei de arbitraj o cerere.
    (2) Conciliatorul urmăreşte ajungerea la un acord cu privire la soluţionarea diferendului sau cu privire la procedura de obţinere a unei astfel de soluţionări. În cazul în care, în termen de 15 de zile de la data numirii sale, conciliatorul nu a reuşit să asigure un astfel de acord, acesta recomandă o soluţionare a diferendului sau o procedură de obţinere a unei astfel de soluţionări şi decide termenii şi condiţiile care trebuie respectate începând de la o dată pe care o menţionează şi până la soluţionarea diferendului.
    (3) Părţile şi entităţile aliate sub controlul sau jurisdicţia acestora respectă recomandările formulate în temeiul alineatului (2) cu privire la termeni şi condiţii în cele trei luni care urmează după decizia conciliatorului sau până la soluţionarea diferendului, dacă aceasta are loc înainte de trecerea celor trei luni.
    (4) Conciliatorul respectă Codul de conduită aplicabil membrilor comisiei de arbitraj şi mediatorilor ("codul de conduită") prevăzut în anexa VI.

    ART. 180
    Rapoartele comisiei de arbitraj
    (1) Comisia de arbitraj transmite părţilor un raport intermediar în care expune faptele constatate, stabileşte aplicabilitatea dispoziţiilor relevante şi justifică concluziile şi recomandările formulate.
    (2) Oricare dintre părţi poate înainta comisiei de arbitraj o cerere scrisă în vederea reexaminării unor aspecte precise ale raportului intermediar, în termen de 14 zile de la primirea acestuia.
    (3) După analizarea tuturor observaţiilor formulate în scris de părţi cu privire la raportul intermediar, comisia de arbitraj îşi poate modifica raportul intermediar şi poate efectua orice examinare suplimentară pe care o consideră adecvată.
    (4) Raportul final al comisiei de arbitraj expune faptele constatate, stabileşte aplicabilitatea dispoziţiilor relevante menţionate la articolul 173 şi justifică concluziile şi recomandările formulate. Raportul final cuprinde o analiză suficientă a argumentelor prezentate în etapa intermediară de reexaminare şi răspunde clar întrebărilor şi observaţiilor formulate de părţi.

    ART. 181
    Raportul intermediar al comisiei de arbitraj
    (1) În termen de cel mult 90 de zile de la data instituirii sale, comisia de arbitraj transmite părţilor un raport intermediar. Atunci când comisia de arbitraj consideră că acest termen nu poate fi respectat, preşedintele comisiei de arbitraj notifică în scris acest lucru părţilor şi Comitetului de cooperare, precizând motivele întârzierii şi data la care comisia de arbitraj intenţionează să transmită raportul intermediar. Raportul intermediar nu se transmite în niciun caz după mai mult de 120 de zile de la data instituirii comisiei de arbitraj.
    (2) În cazuri urgente, comisia de arbitraj depune toate eforturile pentru a transmite raportul intermediar în termen de 45 de zile şi, în orice caz, nu mai târziu de 60 de zile de la data instituirii sale. Oricare dintre părţi poate depune la comisia de arbitraj o cerere scrisă de reexaminare a unor aspecte precise ale raportului intermediar în temeiul articolului 180 alineatul (2), în termen de şapte zile de la transmiterea acestuia.
    (3) În ceea ce priveşte un diferend între părţi legat de situaţiile de urgenţă, astfel cum sunt definite la articolul 138 litera (h), raportul intermediar se transmite în termen de 20 de zile de la data instituirii comisiei de arbitraj şi orice cerere în temeiul articolului 180 alineatul (2) se depune în termen de cinci zile de la transmiterea raportului intermediar. Comisia de arbitraj poate decide, de asemenea, să renunţe la raportul intermediar.

    ART. 182
    Raportul final al comisiei de arbitraj
    (1) Comisia de arbitraj transmite părţilor şi Comitetului de cooperare raportul final în termen de 120 de zile de la data instituirii comisiei de arbitraj. Atunci când comisia de arbitraj consideră că acest termen-limită nu poate fi respectat, preşedintele comisiei de arbitraj notifică în scris acest lucru părţilor şi Comitetului de cooperare, precizând motivele întârzierii şi data la care comisia intenţionează să transmită raportul final. Raportul final nu se transmite în niciun caz după mai mult de 150 de zile de la data instituirii comisiei de arbitraj.
    (2) În cazuri urgente, comisia de arbitraj depune toate eforturile pentru a transmite raportul în termen de 60 de zile de la data instituirii comisiei de arbitraj. Raportul final nu se transmite în niciun caz după mai mult de 75 de zile de la data instituirii comisiei de arbitraj.
    (3) În ceea ce priveşte un diferend legat de situaţiile de urgenţă, astfel cum sunt definite la articolul 138 litera (h), comisia de arbitraj transmite raportul final în termen de 40 de zile de la data instituirii sale.

    SUBSECŢIUNEA 2
    CONFORMARE
    ART. 183
    Conformarea cu raportul final al comisiei de arbitraj
     Partea pârâtă ia măsurile necesare pentru a se conforma cu promptitudine şi bună-credinţă raportului final al comisiei de arbitraj.

    ART. 184
    Perioada de timp rezonabilă necesară pentru conformare
    (1) Dacă nu este posibilă conformarea imediată, părţile depun eforturi pentru a conveni asupra perioadei de timp necesare pentru conformarea cu raportul final. În acest caz, în termen de cel mult 30 de zile de la primirea raportului final al comisiei de arbitraj, partea pârâtă notifică părţii reclamante şi Comitetului de cooperare perioada de timp de care va avea nevoie pentru conformare ("perioada de timp rezonabilă").
    (2) În cazul unui dezacord între părţi cu privire la durata perioadei de timp rezonabile, partea reclamantă poate transmite, în termen de 20 de zile de la primirea notificării menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol, o cerere scrisă prin care să solicite comisiei de arbitraj instituite iniţial în temeiul articolului 177 ("comisia de arbitraj iniţială") să stabilească durata perioadei de timp rezonabile. Această cerere este transmisă în acelaşi timp celeilalte părţi şi Comitetului de cooperare. Comisia de arbitraj transmite părţilor şi Comitetului de cooperare raportul în termen de 20 de zile de la data primirii cererii.
    (3) Partea pârâtă notifică în scris părţii reclamante progresele înregistrate în ceea ce priveşte conformarea cu raportul final al comisiei de arbitraj. Această notificare se efectuează în scris şi se transmite cu cel puţin o lună înainte de expirarea perioadei de timp rezonabile.
    (4) Perioada de timp rezonabilă poate fi prelungită prin acordul reciproc al părţilor.

    ART. 185
    Examinarea măsurilor luate pentru conformarea cu raportul final al comisiei de arbitraj
    (1) Partea pârâtă notifică părţii reclamante şi Comitetului de cooperare orice măsură pe care a adoptat-o pentru a se conforma cu raportul final al comisiei de arbitraj. Această notificare se transmite înainte de încheierea perioadei de timp rezonabile.
    (2) În cazul unui dezacord între părţi în ceea ce priveşte existenţa sau conformitatea oricăreia din măsurile notificate în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol cu dispoziţiile menţionate la articolul 173, partea reclamantă poate solicita în scris comisiei de arbitraj iniţiale să se pronunţe în această privinţă. Într-o astfel de cerere este identificată măsura specifică în cauză şi se explică motivul pentru care această măsură nu este conformă cu dispoziţiile menţionate la articolul 173, astfel încât temeiul juridic al plângerii să reiasă cu claritate. Comisia de arbitraj transmite părţilor şi Comitetului de cooperare raportul în termen de 45 de zile de la data primirii cererii.

    ART. 186
    Măsuri reparatorii temporare în caz de neconformare
    (1) Dacă partea pârâtă nu notifică, înainte de expirarea perioadei de timp rezonabile, nicio măsură luată pentru conformarea cu raportul final al comisiei de arbitraj sau dacă comisia de arbitraj hotărăşte că nu s-a luat nicio astfel de măsură sau că măsura notificată în temeiul articolului 185 alineatul (1) nu este conformă cu obligaţiile care îi revin părţii respective în temeiul dispoziţiilor menţionate la articolul 173, partea pârâtă prezintă, la cererea părţii reclamante şi după consultări cu aceasta, o ofertă de compensare.
    (2) Dacă partea reclamantă decide să nu solicite o ofertă de compensare în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol sau, în cazul în care se solicită acest lucru, dacă nu se ajunge la un acord privind compensarea în termen de 30 de zile de la data expirării perioadei de timp rezonabile sau de la data la care comisia de arbitraj şi-a transmis raportul în temeiul articolului 185 alineatul (2), partea reclamantă are dreptul, după notificarea celeilalte părţi şi a Comitetului de cooperare, să ia măsurile corespunzătoare la un nivel echivalent cu nivelul anulării sau al reducerii avantajelor*1) cauzate de încălcarea respectivă. Notificarea trebuie să precizeze aceste măsuri. Partea reclamantă poate pune în aplicare măsurile în orice moment după expirarea a zece zile de la data la care partea pârâtă primeşte notificarea, cu excepţia cazului în care partea pârâtă a solicitat arbitrajul în temeiul alineatului (3) de la prezentul articol.──────────
    *1) "Anularea şi reducerea avantajelor" se interpretează ca "anularea şi reducerea avantajelor" în conformitate cu înţelegerea privind regulile şi procedurile care reglementează soluţionarea litigiilor din cadrul OMC.
──────────

    (3) Dacă partea pârâtă consideră că măsurile corespunzătoare nu sunt la un nivel echivalent cu nivelul anulării sau al reducerii avantajelor cauzate de încălcarea obligaţiilor părţii respective în temeiul dispoziţiilor menţionate la articolul 173, partea pârâtă poate înainta comisiei de arbitraj iniţiale o cerere scrisă să se pronunţe în această privinţă. Cererea trebuie notificată părţii reclamante şi Comitetului de cooperare înainte de încheierea termenului de zece zile menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol. Comisia de arbitraj iniţială transmite părţilor şi Comitetului de cooperare raportul privind măsurile notificate de partea reclamantă în termen de 30 de zile de la data transmiterii cererii. Partea reclamantă nu pune în aplicare măsurile notificate până când comisia de arbitraj iniţială nu îşi prezintă raportul. Măsurile puse în aplicare după prezentarea raportului respectiv sunt conforme cu raportul comisiei de arbitraj.
    (4) Măsurile puse în aplicare de partea reclamantă şi compensarea prevăzută în prezentul articol sunt temporare şi nu se aplică după ce:
    a) părţile au ajuns la o soluţie stabilită de comun acord în temeiul articolului 191;
    b) părţile au convenit că, prin măsura notificată în temeiul articolului 185 alineatul (1), partea pârâtă se conformează dispoziţiilor menţionate la articolul 173; sau
    c) orice măsură despre care comisia de arbitraj a constatat, în temeiul articolului 185 alineatul (2), că nu este conformă cu dispoziţiile menţionate la articolul 173 a fost retrasă sau modificată astfel încât să devină conformă cu dispoziţiile respective.


    ART. 187
    Reexaminarea măsurilor luate în vederea conformării după adoptarea măsurilor reparatorii temporare în caz de neconformare
    (1) Partea pârâtă notifică părţii reclamante şi Comitetului de cooperare măsurile pe care le-a adoptat pentru a se conforma raportului final al comisiei de arbitraj după ce partea reclamantă a transmis cererea de compensare sau a adoptat măsurile corespunzătoare în temeiul articolului 186, după caz. Cu excepţia cazurilor menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol, partea reclamantă încetează măsurile în termen de 30 de zile de la primirea notificării. Dacă a fost aplicată o compensare şi cu excepţia cazurilor menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol, partea pârâtă poate înceta aplicarea compensării în termen de 30 de zile de la data primirii notificării privind conformarea sa la raportul final al comisiei de arbitraj.
    (2) În cazul în care părţile nu ajung la un acord privind întrebarea dacă partea pârâtă s-a conformat raportului final al comisiei de arbitraj în termen de 30 de zile de la primirea notificării menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol, partea reclamantă transmite comisiei de arbitraj iniţiale o cerere scrisă să se pronunţe în această privinţă. Această cerere este transmisă în acelaşi timp celeilalte părţi şi Comitetului de cooperare. Raportul comisiei de arbitraj este notificat părţilor şi Comitetului de cooperare în termen de 45 de zile de la data transmiterii cererii. În cazul în care comisia de arbitraj hotărăşte că partea pârâtă s-a conformat raportului final al comisiei de arbitraj, partea reclamantă încetează măsurile corespunzătoare adoptate în temeiul articolului 186 sau partea pârâtă încetează aplicarea compensării, după caz. În cazul în care comisia de arbitraj hotărăşte că partea pârâtă nu s-a conformat pe deplin raportului final al comisiei de arbitraj, compensarea sau măsurile corespunzătoare adoptate în temeiul articolului 186 se adaptează în funcţie de raportul comisie de arbitraj.

    ART. 188
    Măsuri reparatorii în cazul unor diferende urgente în domeniul energiei
    (1) În privinţa unui diferend între părţi legat de situaţiile de urgenţă, astfel cum sunt definite la articolul 138 litera (h), se aplică prezentul articol.
    (2) Prin derogare de la articolele 184, 185 şi 186, partea reclamantă poate adopta măsuri corespunzătoare la un nivel echivalent cu nivelul anulării sau al reducerii avantajelor cauzate de partea care nu se conformează raportului final al comisiei de arbitraj în termen de 15 zile de la prezentarea acestuia. Măsurile respective pot intra în vigoare imediat. Acestea pot fi menţinute atât timp cât partea pârâtă nu se conformează raportului final al comisiei de arbitraj.
    (3) Dacă partea pârâtă contestă existenţa unei neconformări, proporţionalitatea măsurii puse în aplicare de partea reclamantă sau neconformarea acesteia, aceasta poate iniţia proceduri în temeiul articolului 186 alineatul (3) şi al articolului 187, care sunt examinate cât mai repede posibil. Partea reclamantă este obligată să ridice sau să ajusteze măsurile numai după ce comisia de arbitraj s-a pronunţat în această privinţă şi poate menţine măsurile pe parcursul derulării procedurilor.

    SUBSECŢIUNEA 3
    DISPOZIŢII COMUNE
    ART. 189
    Înlocuirea arbitrilor
     În cazul în care comisia de arbitraj iniţială sau unii dintre membrii săi nu pot participa sau se retrag dintr-o procedură de arbitraj prevăzută de prezentul capitol sau trebuie înlocuiţi deoarece nu respectă cerinţele codului de conduită prevăzut în anexa VI, se aplică procedura stabilită la articolul 177. Termenul pentru transmiterea raportului poate fi prelungit cu perioada necesară pentru numirea unui nou arbitru, dar nu mai mult de 20 de zile.

    ART. 190
    Suspendarea şi încheierea procedurilor de arbitraj şi conformare
     La cererea ambelor părţi, comisia de arbitraj îşi suspendă activitatea în orice moment, pentru o perioadă convenită de părţi care nu depăşeşte 12 luni consecutive. Comisia de arbitraj îşi reia activitatea înainte de sfârşitul acestei perioade, la cererea scrisă a ambelor părţi, sau la sfârşitul acestei perioade, la cererea scrisă a oricăreia dintre părţi. Partea reclamantă informează în acest sens preşedintele Comitetului de cooperare şi cealaltă parte. Dacă o parte nu solicită reluarea activităţii comisiei de arbitraj la expirarea perioadei de suspendare convenite, procedura se încheie. Suspendarea şi încheierea activităţii comisiei de arbitraj nu aduc atingere drepturilor părţilor de a recurge la altă procedură, sub rezerva articolului 197.

    ART. 191
    Soluţie stabilită de comun acord
     În temeiul prezentului capitol, părţile pot ajunge, în orice moment, la o soluţie stabilită de comun acord într-un diferend. Acestea notifică împreună Comitetului de cooperare şi preşedintelui comisiei de arbitraj, după caz, orice astfel de soluţie. Dacă soluţia necesită aprobare în conformitate cu procedurile naţionale relevante ale uneia dintre părţi, în notificare se precizează această cerinţă şi procedura de soluţionare a diferendului se suspendă. Dacă nu este necesară o astfel de aprobare sau dacă se notifică finalizarea procedurilor naţionale respective, procedura de soluţionare a diferendului se încheie.

    ART. 192
    Regulamentul de procedură
    (1) Procedurile de soluţionare a diferendelor prevăzute în prezentul capitol sunt reglementate prin regulamentul de procedură prevăzut în anexa V şi prin codul de conduită prevăzut în anexa VI.
    (2) Orice audiere a comisiei de arbitraj este deschisă publicului, în absenţa unor dispoziţii contrare în regulamentul de procedură prevăzut în anexa V.

    ART. 193
    Informaţii şi consiliere tehnică
     La cererea unei părţi sau din proprie iniţiativă, comisia de arbitraj poate solicita orice informaţii pe care le consideră adecvate pentru procedurile sale, din orice sursă, inclusiv de la părţile implicate în diferend. De asemenea, comisia de arbitraj are dreptul de a solicita opinii din partea experţilor, dacă consideră acest lucru ca fiind oportun. Comisia de arbitraj consultă părţile înainte de a alege experţii respectivi. Persoanele fizice sau juridice stabilite pe teritoriul unei părţi pot transmite comisiei de arbitraj informaţii în calitate de amicus curiae, în conformitate cu regulamentul de procedură prevăzut în anexa V. Orice informaţie obţinută în temeiul prezentului articol se comunică fiecărei părţi în vederea observaţiilor acestora.

    ART. 194
    Reguli de interpretare
     Orice comisie de arbitraj interpretează dispoziţiile menţionate la articolul 173 în conformitate cu regulile obişnuite de interpretare ale dreptului internaţional public, inclusiv cu cele codificate în Convenţia de la Viena privind dreptul tratatelor din 1969. De asemenea, comisia de arbitraj ia în considerare interpretările relevante ale grupurilor OMC şi ale Organului de apel adoptate de Organul de soluţionare a diferendelor al OMC (denumit în continuare "OSD"). Rapoartele comisiei de arbitraj nu pot extinde sau restrânge drepturile şi obligaţiile părţilor prevăzute de prezentul acord.

    ART. 195
    Deciziile şi rapoartele comisiei de arbitraj
    (1) Deliberările comisiei de arbitraj sunt confidenţiale. Comisia de arbitraj depune toate eforturile pentru a lua orice decizie prin consens. Cu toate acestea, dacă nu se poate lua o decizie prin consens, se decide asupra chestiunii în cauză prin vot majoritar. În nicio situaţie nu se comunică însă opiniile divergente ale arbitrilor.
    (2) Rapoartele comisiei de arbitraj sunt întocmite fără ca părţile să fie prezente. Rapoartele expun faptele constatate, stabilesc aplicabilitatea dispoziţiilor relevante menţionate la articolul 173 şi justifică concluziile şi recomandările formulate.
    (3) Rapoartele comisiei de arbitraj sunt acceptate necondiţionat de către părţi. Acestea nu creează drepturi sau obligaţii pentru persoanele fizice sau juridice.
    (4) Părţile pun la dispoziţia publicului raportul comisiei de arbitraj, sub rezerva protecţiei informaţiilor confidenţiale, astfel cum se prevede în regulamentul de procedură prevăzut în anexa V.

    SECŢIUNEA 4
    DISPOZIŢII GENERALE
    ART. 196
    Lista arbitrilor
    (1) Pe baza propunerilor părţilor, Comitetul de cooperare stabileşte, în termen de cel mult şase luni de la intrarea în vigoare a prezentului protocol, o listă cu cel puţin 15 persoane fizice care doresc şi sunt în măsură să fie arbitri. Lista se compune din trei subliste: câte o sublistă pentru fiecare parte şi o sublistă cu persoane fizice care nu sunt resortisanţi ai niciunei părţi şi care pot îndeplini funcţia de preşedinte al comisiei de arbitraj. Fiecare sublistă cuprinde cel puţin cinci persoane fizice. Comitetul de cooperare se va asigura că lista este menţinută permanent la acest nivel.
    (2) Arbitrii trebuie să deţină cunoştinţe de specialitate şi experienţă în drept şi comerţ internaţional. Aceştia trebuie să fie independenţi, să îşi exercite atribuţiile în nume propriu, să nu accepte instrucţiuni din partea niciunei organizaţii şi a niciunui guvern, să nu fie afiliaţi guvernului niciunei părţi şi să respecte codul de conduită prevăzut în anexa VI.
    (3) Comitetul de cooperare poate întocmi liste suplimentare cu câte 15 persoane fizice având cunoştinţe şi experienţă în sectoarele specifice care intră sub incidenţa prezentului acord. Cu condiţia obţinerii consimţământului părţilor, aceste liste suplimentare se utilizează pentru a forma comisia de arbitraj în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 177.

    ART. 197
    Relaţia cu obligaţiile asumate în cadrul OMC
    (1) Recurgerea la dispoziţiile privind soluţionarea diferendelor din prezentul titlu nu aduce atingere niciunei acţiuni din cadrul OMC, inclusiv acţiunilor de soluţionare a diferendelor.
    (2) Cu toate acestea, pentru o anumită măsură, nicio parte nu sesizează două foruri pentru a obţine măsuri reparatorii pentru încălcarea unei obligaţii substanţial echivalente, atât în temeiul prezentului acord, cât şi în temeiul Acordului OMC. Într-un astfel de caz, după iniţierea unei proceduri de soluţionare a diferendelor, partea respectivă nu poate solicita celuilalt for, în temeiul celuilalt acord, măsuri reparatorii pentru încălcarea obligaţiei substanţial echivalente, cu excepţia cazului în care primul for ales, din motive procedurale sau jurisdicţionale, nu ajunge la nicio concluzie cu privire la solicitarea de măsuri compensatorii referitoare la obligaţia respectivă.
    (3) În sensul prezentului articol:
    a) se consideră că procedura de soluţionare a diferendelor prevăzută în Acordul OMC este iniţiată prin depunerea de către o parte a unei cereri de instituire a unei comisii în conformitate cu articolul 6 din înţelegerea privind regulile şi procedurile care reglementează soluţionarea litigiilor din cadrul OMC:
    b) se consideră că procedura de soluţionare a diferendelor prevăzută în prezentul capitol este iniţiată prin depunerea de către o parte a unei cereri de instituire a unei comisii de arbitraj în temeiul articolului 176 alineatul (1).

    (4) Nicio dispoziţie din prezentul acord nu împiedică o parte să pună în aplicare suspendarea obligaţiilor autorizată de Organul de soluţionare a diferendelor al OMC. Acordul OMC nu poate fi invocat pentru a împiedica o parte să aplice măsurile reparatorii temporare în caz de neconformare la dispoziţiile prezentului capitol.

    ART. 198
    Termene
    (1) În absenţa unei dispoziţii contrare, toate termenele prevăzute de prezentul capitol, inclusiv termenele în care o comisie de arbitraj îşi transmite rapoartele, se calculează în zile calendaristice, prima zi fiind ziua următoare acţiunii sau faptului la care se referă.
    (2) Orice termene menţionate în prezentul capitol pot fi modificate prin acordul comun al părţilor la diferend. Comisia de arbitraj poate propune în orice moment părţilor să modifice orice termen menţionat în prezentul capitol, precizând motivele care stau la baza propunerii respective.

    TITLUL IV
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII ECONOMICE ŞI DURABILE
    CAP. 1
    DIALOGUL ECONOMIC
    ART. 199
     Părţile aderă la principiile economiei de piaţă libere, asigurând politici macroeconomice solide, şi dezvoltă şi consolidează dialogul economic periodic cu scopul de a extinde şi a aprofunda în continuare legăturile economice avantajoase pentru ambele părţi, precum şi dezvoltarea durabilă şi creşterea economică.

    ART. 200
     Părţile reexaminează periodic stadiul cooperării bilaterale şi efectuează schimburi periodice de informaţii, de experienţă şi de cele mai bune practici în domeniul politicilor economice, al dezvoltării economice şi financiare şi al statisticii.

    CAP. 2
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL GESTIONĂRII FINANŢELOR PUBLICE, INCLUSIV ÎN CEEA CE PRIVEŞTE AUDITUL PUBLIC ŞI CONTROLUL INTERN
    ART. 201
     Părţile cooperează în domeniul gestionării finanţelor publice, inclusiv al auditului public şi al controlului intern, cu scopul de a dezvolta în continuare un sistem solid de gestionare a finanţelor publice, compatibil cu principiile economiei, eficienţei,eficacităţii, transparenţei şi răspunderii.
     Cooperarea include:
    a) promovarea punerii în aplicare a standardelor acceptate şi general recunoscute la nivel internaţional, precum şi a convergenţei cu bunele practici ale Uniunii Europene în acest domeniu;
    b) schimbul de informaţii şi de experienţă în acest domeniu.


    CAP. 3
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL FISCAL
    ART. 202
     Părţile depun eforturi pentru a îmbunătăţi cooperarea internaţională în domeniul fiscal, în special în domeniul facilitării colectării veniturilor fiscale legale, şi pentru a elabora măsuri în conformitate cu standardele internaţionale pentru punerea în aplicare efectivă a principiului bunei guvernanţe în domeniul fiscal, incluzând transparenţa şi schimbul de informaţii. Părţile consolidează dialogul şi schimbul de experienţă în vederea evitării practicilor fiscale dăunătoare.

    CAP. 4
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL STATISTIC
    ART. 203
     Părţile promovează armonizarea metodelor şi a practicii statistice, inclusiv a colectării şi difuzării datelor statistice. Cooperarea în domeniul statisticii se axează pe schimbul de cunoştinţe, promovarea bunelor practici şi respectarea principiilor fundamentale ale statisticilor oficiale adoptate de ONU şi a Codului de bune practici al statisticilor europene.
     În acest scop, Uniunea Europeană acordă asistenţă tehnică Republicii Kazahstan.

    CAP. 5
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL ENERGETIC
    ART. 204
     Părţile îşi continuă şi îşi intensifică cooperarea actuală în domeniul energiei, cu obiectivul de a îmbunătăţi securitatea, eficienţa, durabilitatea şi competitivitatea sectorului energetic. Cooperarea se bazează pe un parteneriat cuprinzător şi este ghidată de principiul interesului reciproc, al reciprocităţii, al transparenţei şi al previzibilităţii, în conformitate cu principiile economiei de piaţă şi cu acordurile bilaterale şi multilaterale conexe existente.

    ART. 205
     Cooperarea cuprinde, printre altele, următoarele domenii:
    a) punerea în aplicare a strategiilor şi a politicilor în domeniul energiei, elaborarea de previziuni şi scenarii, inclusiv de condiţii de piaţă globale pentru produsele energetice, precum şi îmbunătăţirea sistemului statistic în sectorul energetic;
    b) crearea unui climat de investiţii atractiv şi stabil şi încurajarea investiţiilor reciproce în domeniul energetic pe o bază nediscriminatorie şi transparentă;
    c) cooperarea eficace cu Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi alte instituţii şi instrumente financiare internaţionale, cu scopul de a sprijini cooperarea dintre părţi în domeniul energetic;
    d) intensificarea cooperării ştiinţifice şi tehnice şi a schimbului de informaţii pentru dezvoltarea tehnologiilor de producere a energiei, cu o atenţie specială acordată tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic şi ecologice, în conformitate cu titlul VI capitolul 3 (Cooperarea în domeniul cercetării şi inovării);
    e) gestiunea şi formarea tehnică în sectorul energetic, între altele prin facilitarea schimburilor de stagiari care urmează cursuri de specialitate în instituţii de învăţământ superior în Uniunea Europeană şi în Republica Kazahstan, precum şi dezvoltarea de programe comune de formare în conformitate cu bunele practici;
    f) extinderea cooperării în cadrul forurilor, iniţiativelor şi instituţiilor multilaterale din domeniul energetic;
    g) cooperarea pentru schimbul de cunoştinţe şi experienţă, precum şi pentru transferul de tehnologie în domeniul inovării, inclusiv în domeniile gestiunii şi tehnologiilor energetice.


    ART. 206
    Energia pe bază de hidrocarburi
     Cooperarea în domeniul energiei pe bază de hidrocarburi acoperă următoarele domenii:
    a) modernizarea şi îmbunătăţirea tehnologiilor existente şi dezvoltarea viitoarelor infrastructuri energetice de interes comun în conformitate cu principiile pieţei, inclusiv a celor care vizează diversificarea surselor de energie, a furnizorilor, a rutelor şi metodelor de transport, precum şi crearea unor noi capacităţi de producţie, asigurarea integrităţii, eficienţei, siguranţei şi securităţii infrastructurilor energetice, inclusiv a infrastructurilor de energie electrică;
    b) dezvoltarea, prin efectuarea unor reforme de reglementare, a unor pieţe competitive, transparente şi nediscriminatorii ale energiei, în conformitate cu cele mai bune practici;
    c) îmbunătăţirea şi consolidarea stabilităţii şi securităţii pe termen lung a comerţului cu energie, inclusiv garantarea previzibilităţii şi stabilităţii cererii de energie, pe o bază nediscriminatorie, minimizând în acelaşi timp impacturile asupra mediului şi riscurile pentru mediu;
    d) promovarea unui nivel ridicat de protecţie a mediului şi de dezvoltare durabilă în sectorul energetic, inclusiv în ceea ce priveşte extracţia, producţia, distribuţia şi consumul;
    e) consolidarea siguranţei activităţilor de explorare şi extracţie offshore a hidrocarburilor, prin intermediul schimburilor de experienţă privind prevenirea accidentelor, analiza post-accident, politicile de reacţie şi reabilitare, precum şi cele mai bune practici privind răspunderea şi practica juridică în caz de dezastru.


    ART. 207
    Surse de energie regenerabile
     Cooperarea cuprinde următoarele domenii:
    a) dezvoltarea surselor de energie regenerabile în mod economic şi ecologic, inclusiv cooperarea privind aspectele de reglementare, certificarea şi standardizarea, precum şi privind dezvoltarea tehnologică;
    b) facilitarea schimburilor dintre Republica Kazahstan şi instituţiile, laboratoarele şi entităţile din sectorul privat europene, inclusiv prin intermediul unor programe comune, cu scopul de a pune în aplicare cele mai bune practici în vederea creării energiei viitorului şi a unei economii ecologice;
    c) desfăşurarea unor seminare, conferinţe şi programe de formare comune, schimbul periodic de informaţii şi date statistice deschise, precum şi de informaţii privind dezvoltarea unor surse de energie regenerabile.


    ART. 208
    Eficienţa energetică şi economii de energie
     Cooperarea pentru promovarea eficienţei energetice şi a economiilor de energie, inclusiv în ceea ce priveşte sectorul cărbunelui, arderile la faclă (şi utilizarea de gaze asociate), clădirile, aparatura şi transporturile se efectuează, printre altele, prin:
    a) schimbul de informaţii cu privire la politicile de eficienţă energetică, cadrele juridice şi de reglementare, precum şi planurile de acţiune;
    b) facilitarea schimburilor de experienţă şi de know-how în materie de eficienţă energetică şi de economisire a energiei;
    c) iniţierea şi punerea în aplicare de proiecte, inclusiv proiecte demonstrative, pentru introducerea de tehnologii şi soluţii inovatoare în materie de eficienţă energetică şi de economisire a energiei;
    d) programe de formare şi cursuri de formare în domeniul eficienţei energetice în vederea realizării obiectivelor prezentului articol.


    CAP. 6
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR
    ART. 209
     Părţile cooperează privind:
    a) extinderea şi consolidarea cooperării în domeniul transporturilor pentru a contribui la dezvoltarea unor sisteme de transport durabile;
    b) concentrarea pe aspectele sociale şi de mediu ale sistemelor de transporturi;
    c) promovarea unor operaţiuni de transport eficiente, desfăşurate în condiţii de siguranţă şi securitate;
    d) îmbunătăţirea principalelor legături de transport dintre teritoriile lor.


    ART. 210
     Cooperarea menţionată în prezentul capitol include, printre altele, următoarele domenii:
    a) schimbul de cele mai bune practici privind politicile de transport;
    b) îmbunătăţirea circulaţiei pasagerilor şi a mărfurilor, creşterea fluidităţii fluxurilor de transport prin eliminarea obstacolelor administrative, tehnice şi de altă natură, în scopul unei mai bune integrări a pieţei, al îmbunătăţirii reţelelor de transport şi al modernizării infrastructurii;
    c) schimbul de informaţii, desfăşurarea unor activităţi comune la nivel regional şi internaţional şi punerea în aplicare a acordurilor şi convenţiilor internaţionale aplicabile;
    d) schimbul de cele mai bune practici privind siguranţa şi dezvoltarea durabilă a transportului maritim.

     Republica Kazahstan asigură conformitatea cu legislaţia Uniunii Europene a acordurilor sale bilaterale în domeniul aviaţiei încheiate cu statele membre ale Uniunii Europene.

    ART. 211
     Aspectele care intră sub incidenţa prezentului capitol fac obiectul unui dialog periodic.

    CAP. 7
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL MEDIULUI
    ART. 212
     Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea în chestiuni de mediu, contribuind prin aceasta la dezvoltarea durabilă şi buna guvernanţa în materie de protecţie a mediului.
     Cooperarea cuprinde următoarele domenii:
    a) evaluări de mediu, monitorizare şi control;
    b) educaţie şi sensibilizare în domeniul mediului, îmbunătăţirea accesului la informaţii, intensificarea participării publicului la procesul decizional şi accesul la justiţie în probleme de mediu;
    c) legislaţia în domeniul protecţiei mediului;
    d) calitatea aerului;
    e) gestionarea deşeurilor;
    f) gestionarea calităţii apei, inclusiv a mediului marin;
    g) gestionarea integrată a resurselor de apă, inclusiv promovarea unor tehnologii avansate de economisire a apei;
    h) conservarea şi protecţia diversităţii biologice şi peisagistice;
    i) gestionarea durabilă a pădurilor;
    j) poluarea industrială şi emisiile industriale;
    k) clasificarea şi gestionarea în condiţii de siguranţă a produselor chimice;
    l) iniţiativele Uniunii Europene şi ale Republicii Kazahstan în domeniul economiei ecologice; şi
    m) schimbul de experienţă privind politicile pentru dezvoltarea durabilă a pescuitului.


    ART. 213
     Cooperarea în domeniul protecţiei mediului se realizează prin acordul reciproc al părţilor în ceea ce priveşte, printre altele, următoarele forme:
    a) schimbul de tehnologii, informaţii ştiinţifice şi tehnice şi activităţi de cercetare în domeniul protecţiei mediului;
    b) schimbul de experienţă în îmbunătăţirea legislaţiei şi a metodologiilor din domeniul mediului.


    ART. 214
     Părţile acordă o atenţie specială punerii în aplicare a aspectelor legate de mediu şi cooperării în acest domeniu în cadrul acordurilor multilaterale relevante referitoare la mediu şi convin să intensifice cooperarea la nivel regional.
     Părţile fac schimb de experienţă în ceea ce priveşte promovarea integrării mediului în alte sectoare, inclusiv schimb de cele mai bune practici, aprofundarea cunoştinţelor şi competenţelor, educaţie în domeniul mediului şi sensibilizare în domeniile menţionate în prezentul capitol.

    CAP. 8
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
    ART. 215
     Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea în domeniul combaterii schimbărilor climatice al adaptării la acestea. Cooperarea se desfăşoară ţinând seama de interesele părţilor, pe baza egalităţii şi a beneficiilor reciproce, precum şi de interdependenţa existentă între angajamentele bilaterale şi multilaterale în acest domeniu.

    ART. 216
    Cooperarea încurajează măsuri la nivel naţional şi internaţional, inclusiv în următoarele domenii
    a) atenuarea schimbărilor climatice;
    b) adaptarea la schimbările climatice;
    c) strategii de piaţă şi de altă natură pentru abordarea schimbărilor climatice;
    d) cercetarea, dezvoltarea, demonstrarea, desfăşurarea şi diseminarea tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon noi, sigure şi durabile din punctul de vedere al mediului, precum şi a tehnologiilor de adaptare la schimbările climatice;
    e) schimbul de cunoştinţe de specialitate în domeniul climei şi sprijin pentru alte sectoare;
    f) activităţi de sensibilizare, educare şi formare.

    ART. 217
     Părţile fac schimb, între altele, de informaţii şi de cunoştinţe de specialitate, pun în aplicare activităţi comune de cercetare şi schimburi de informaţii privind tehnologiile ecologice, pun în aplicare activităţi comune la nivel regional şi internaţional, inclusiv cu privire la acordurile de mediu multilaterale aplicabile părţilor, cum ar fi Convenţia-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice, precum şi activităţi comune în cadrul agenţiilor relevante, după caz.

    CAP. 9
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL INDUSTRIAL
    ART. 218
     Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea în domeniul industriei, inclusiv în chestiuni legate dezvoltarea unor stimulente eficace şi a unor condiţii favorabile pentru o mai mare diversificare şi pentru creşterea competitivităţii industriei prelucrătoare.
     În acest sens, părţile cooperează inclusiv prin schimbul de cele mai bune practici şi de experienţă, în următoarele sectoare:
    a) productivitatea şi eficienţa utilizării resurselor;
    b) măsuri de sprijin public pentru sectoarele industriale, pe baza cerinţelor OMC şi a altor norme aplicabile ale părţilor;
    c) punerea în aplicare a politicii industriale în contextul integrării aprofundate;
    d) instrumente de îmbunătăţire a eficienţei punerii în aplicare a politicii industriale;
    e) activităţi de investiţii în industria prelucrătoare, reducerea consumului de energie al acestei industrii, precum şi schimbul de experienţă privind punerea în aplicare a politicilor de productivitate a forţei de muncă;
    f) condiţii pentru dezvoltarea noilor tehnologii de producţie, a industriilor de înaltă tehnologie şi a transferului de cunoştinţe şi de tehnologie, precum şi dezvoltarea în continuare a infrastructurii de bază şi a unui mediu favorabil pentru clusterele de inovare;
    g) investiţii şi comerţ în sectorul industriei extractive şi al producţiei de materii prime, cu scopul de a promova înţelegerea reciprocă şi transparenţa, a îmbunătăţi mediul de afaceri şi a promova schimbul de informaţii şi cooperarea în sectorul mineritului neenergetic, în special al minereurilor metalice şi al mineralelor industriale;
    h) dezvoltarea capacităţilor în materie de resurse umane în cadrul industriei prelucrătoare;
    i) promovarea iniţiativelor de afaceri şi a cooperării industriale dintre întreprinderile din Uniunea Europeană şi din Republica Kazahstan.

     Prezentul acord nu exclude o mai mare cooperare industrială între părţi şi permite încheierea unor acorduri separate.

    CAP. 10
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII
    ART. 219
     Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) pentru a promova un mediu de afaceri favorabil dezvoltării reuşite şi creării IMM-urilor.
     În acest sens, părţile cooperează în următoarele domenii:
    a) schimbul de informaţii privind politica de dezvoltare a IMM-urilor;
    b) schimbul de cele mai bune practici în ceea ce priveşte iniţiativele de consolidare a spiritului antreprenorial în calitate de competenţă fundamentală;
    c) promovarea unor contacte îmbunătăţite între asociaţiile profesionale din ambele părţi printr-un dialog mai strâns;
    d) schimbul de experienţă în privinţa sprijinirii capacităţii IMM-urilor de a intra pe pieţe internaţionale;
    e) schimbul de experienţă în privinţa ameliorării impactului cadrului de reglementare asupra IMM-uri lor;
    f) schimbul de cele mai bune practici privind accesul IMM-urilor la sursele de finanţare.


    CAP. 11
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL DREPTULUI SOCIETĂŢILOR COMERCIALE
    ART. 220
     Părţile recunosc importanţa unui set eficace de reguli şi practici în domeniul dreptului societăţilor comerciale şi al guvernanţei corporative, precum şi în domeniul contabilităţii şi al auditului, pentru o economie de piaţă funcţională, care dispune de un mediu de afaceri previzibil şi transparent, şi subliniază importanţa promovării convergenţei în materie de reglementare în acest domeniu.
     Părţile cooperează în următoarele domenii:
    a) schimbul de cele mai bune practici în ceea ce priveşte asigurarea disponibilităţii şi a accesului la informaţiile referitoare la organizarea şi reprezentarea întreprinderilor înregistrate, într-un mod transparent şi uşor accesibil;
    b) dezvoltarea în continuare a politicii privind guvernanţa corporativă în conformitate cu standardele internaţionale şi, în special, cu standardele OCDE;
    c) promovarea punerii în aplicare şi aplicarea consecventă a standardelor internaţionale de raportare financiară (IFRS) pentru conturile consolidate ale societăţilor cotate la bursă;
    d) apropierea normelor contabile şi de raportare financiară, inclusiv în ceea ce priveşte IMM- urile;
    e) reglementarea şi supravegherea profesiilor de auditor şi contabil;
    f) standardele internaţionale de audit şi Codul etic al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC), cu scopul de a îmbunătăţi nivelul profesional al auditorilor prin respectarea standardelor şi a normelor etice ale organizaţiilor profesionale, ale organizaţiilor de audit şi ale auditorilor.


    CAP. 12
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL SERVICIILOR BANCARE, DE ASIGURĂRI ŞI A ALTOR SERVICII FINANCIARE
    ART. 221
     Părţile convin cu privire la importanţa unei legislaţii şi a unor practici eficace, precum şi la cooperarea în domeniul serviciilor financiare, urmărind următoarele obiective:
    a) îmbunătăţirea reglementării serviciilor financiare;
    b) asigurarea protecţiei eficace şi adecvate a investitorilor şi a consumatorilor de servicii financiare;
    c) contribuţia la stabilitatea şi integritatea sistemului financiar mondial;
    d) promovarea cooperării între diferiţi actori ai sistemului financiar, inclusiv autorităţile de reglementare şi de control;
    e) promovarea unei supravegheri independente şi eficace.

     Părţile promovează convergenţa în materie de reglementare cu standardele internaţionale recunoscute pentru sistemele financiare solide.

    CAP. 13
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE
    ART. 222
     Părţile promovează cooperarea în domeniul dezvoltării societăţii informaţionale în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor, prin asigurarea disponibilităţii pe scară largă a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi prin furnizarea de servicii de calitate mai bună la preţuri rezonabile. Această cooperare vizează promovarea dezvoltării concurenţei pe pieţele TIC şi a deschiderii acestora, precum şi încurajarea investiţiilor în acest sector.

    ART. 223
     Cooperarea include, printre altele, schimbul de informaţii şi de cele mai bune practici privind punerea în aplicare a iniţiativelor societăţii informaţionale, concentrându-se în special pe:
    a) dezvoltarea unui cadru eficace de reglementare pentru sectorul TIC;
    b) promovarea accesului în bandă largă;
    c) dezvoltarea unor servicii electronice interoperabile;
    d) asigurarea protecţiei datelor; şi
    e) dezvoltarea serviciilor de roaming.


    ART. 224
     Părţile promovează cooperarea dintre autorităţile de reglementare în domeniul TIC, inclusiv comunicările electronice, în Uniunea Europeană şi în Republica Kazahstan.

    CAP. 14
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL TURISMULUI
    ART. 225
     Părţile cooperează în domeniul turismului, urmărind consolidarea dezvoltării unui sector competitiv şi durabil al turismului, ca factor generator de creştere şi emancipare economică, de ocupare a forţei de muncă şi de schimburi în sectorul turismului.

    ART. 226
     Cooperarea are la bază următoarele principii:
    a) respectarea integrităţii şi a intereselor comunităţilor locale, în special în zonele rurale;
    b) importanţa conservării patrimoniului cultural şi istoric; şi
    c) interacţiunea pozitivă dintre turism şi conservarea mediului.


    ART. 227
     Cooperarea se concentrează pe următoarele aspecte:
    a) schimbul de informaţii, de cele mai bune practici, de experienţă şi know-how, inclusiv în ceea ce priveşte tehnologiile inovatoare;
    b) crearea unui parteneriat strategic care să implice părţi interesate publice, private şi din cadrul comunităţilor locale, cu scopul de a sprijini dezvoltarea durabilă a turismului;
    c) promovarea şi dezvoltarea produselor şi a pieţelor de turism, a infrastructurii, a resurselor umane şi a structurilor instituţionale, precum şi identificarea şi eliminarea barierelor din calea serviciilor de călătorie;
    d) dezvoltarea şi punerea în aplicare a unor strategii şi politici eficiente, inclusiv a aspectelor juridice, administrative şi financiare corespunzătoare;
    e) formarea în domeniul turismului şi crearea capacităţilor în acest sector, pentru a putea oferi servicii la standarde mai înalte; şi
    f) dezvoltarea şi promovarea turismului care implică populaţia locală şi a altor tipuri de turism durabil.


    CAP. 15
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
    ART. 228
     Părţile cooperează pentru promovarea dezvoltării agricole şi rurale, în special prin asigurarea unei convergenţe progresive a politicilor şi a legislaţiei.

    ART. 229
     Cooperarea include, între altele, următoarele domenii:
    a) facilitarea înţelegerii reciproce a politicilor de dezvoltare agricolă şi rurală;
    b) schimbul de cele mai bune practici în planificarea, evaluarea şi punerea în aplicare a politicilor de dezvoltare agricolă şi rurală;
    c) schimbul de cunoştinţe şi de cele mai bune practici în domeniul politicilor de dezvoltare rurală, cu scopul de a promova bunăstarea socială şi economică a locuitorilor din zonele rurale;
    d) promovarea modernizării şi a sustenabilităţii producţiei agricole;
    e) îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol şi a eficienţei şi a transparenţei pieţelor;
    f) schimbul de experienţă privind indicaţiile geografice ale produselor agricole şi alimentare, calitatea politicilor şi a mecanismelor de control ale acestora, asigurarea siguranţei alimentare şi dezvoltarea producţiei de produse agricole ecologice;
    g) diseminarea cunoştinţelor către producătorii agricoli şi promovarea serviciilor de informare publică a acestora;
    h) promovarea cooperării în proiectele de investiţii agro-industriale, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea sectorului creşterii animalelor şi al culturilor;
    i) schimbul de experienţă în ceea ce priveşte politicile din domeniul dezvoltării durabile a industriei agroalimentare, al prelucrării şi distribuţiei produselor agricole.


    CAP. 16
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ, AL RELAŢIILOR DE MUNCĂ, AL POLITICII SOCIALE ŞI AL EGALITĂŢII DE ŞANSE
    ART. 230
     Părţile promovează dezvoltarea dialogului şi cooperează în ceea ce priveşte promovarea Agendei privind munca decentă a OIM, politica de ocupare a forţei de muncă, condiţiile de trai şi de muncă, sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, dialogul social, protecţia socială, incluziunea socială şi nediscriminarea, precum şi tratamentul echitabil al lucrătorilor aflaţi în situaţie de şedere legală şi care lucrează pe teritoriul celeilalte părţi.

    ART. 231
     Părţile urmăresc îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 230, inclusiv prin cooperare şi schimbul de practici în următoarele domenii:
    a) îmbunătăţirea calităţii vieţii şi asigurarea unui mediu social mai bun;
    b) intensificarea incluziunii sociale şi creşterea nivelului de protecţie socială pentru toţi lucrătorii, precum şi modernizarea sistemelor de protecţie socială din punctul de vedere al calităţii, accesibilităţii şi sustenabilităţii financiare;
    c) reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea coeziunii sociale şi a protecţiei persoanelor vulnerabile;
    d) combaterea discriminării în domeniul ocupării forţei de muncă şi al afacerilor sociale, în conformitate cu obligaţiile care revin fiecărei părţi în temeiul standardelor şi convenţiilor internaţionale;
    e) promovarea unor măsuri active pe piaţa muncii şi îmbunătăţirea eficienţei serviciilor de ocupare a forţei de muncă;
    f) urmărirea obiectivului de a obţine locuri de muncă mai numeroase şi mai bune, cu condiţii de muncă decente;
    g) îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi de muncă, precum şi a nivelului de protecţie al sănătăţii şi a securităţii la locul de muncă;

    h) consolidarea egalităţii de gen prin promovarea participării femeilor la viaţa socială şi economică şi prin asigurarea egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei în domeniul ocupării forţei de muncă, al educaţiei, al formării, al economiei, al societăţii şi în cadrul procesului decizional;
    i) îmbunătăţirea calităţii legislaţiei muncii şi asigurarea unei mai bune protecţii a lucrătorilor;
    j) intensificarea şi promovarea dialogului social, inclusiv consolidarea capacităţilor partenerilor sociali.

    ART. 232
     Părţile îşi reafirmă angajamentele de a pune efectiv în aplicare convenţiile în vigoare ale OIM.
     Având în vedere Declaraţia ministerială a Consiliului Economic şi Social al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind asigurarea unei ocupări depline şi productive a forţei de muncă şi a unei munci decente pentru toţi din 2006, părţile recunosc că ocuparea integrală şi productivă a forţei de muncă şi munca decentă pentru toţi sunt elemente-cheie ale dezvoltării durabile.
     În conformitate cu Declaraţia OIM privind principiile şi drepturile fundamentale la locul de muncă din 1988, părţile încurajează implicarea tuturor părţilor interesate relevante, în special a partenerilor sociali, în dezvoltarea politicilor lor sociale şi în cooperarea dintre Uniunea Europeană şi Republica Kazahstan în temeiul prezentului acord.
     Părţile urmăresc intensificarea cooperării în domeniul muncii decente, al ocupării forţei de muncă şi al politicii sociale în cadrul tuturor forurilor şi organizaţiilor relevante.

    CAP. 17
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII
    ART. 233
     Părţile îşi dezvoltă cooperarea în domeniul sănătăţii publice, cu scopul de a ameliora nivelul de protecţie a sănătăţii umane şi de a reduce inegalităţile în materie de sănătate, în conformitate cu valorile şi principiile comune în domeniul sănătăţii şi ca o condiţie prealabilă pentru dezvoltarea durabilă şi creşterea economică.

    ART. 234
     Cooperarea vizează prevenirea şi controlul bolilor transmisibile şi netransmisibile, inclusiv prin schimbul de informaţii cu privire la sănătate, promovarea unei abordări a politicilor în care sănătatea este omniprezentă, cooperarea cu organizaţiile internaţionale, în special cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi prin promovarea punerii în aplicare a acordurilor internaţionale din domeniul sănătăţii, precum Convenţia-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului din 2003 şi Regulamentul sanitar internaţional.

    TITLUL V
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL LIBERTĂŢII, SECURITĂŢII ŞI JUSTIŢIEI
    ART. 235
    Statul de drept şi respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale
     În cadrul cooperării lor realizate în temeiul prezentului titlu, părţile acordă o importanţă specială promovării statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar, accesul la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, precum şi respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
     Părţile cooperează pentru consolidarea funcţionării instituţiilor, ceea ce include asigurarea respectării legii, urmărirea penală, administrarea justiţiei şi prevenirea şi combaterea corupţiei.

    ART. 236
    Cooperare juridică
     Părţile dezvoltă o cooperare în materie civilă şi comercială în ceea ce priveşte negocierea, ratificarea şi punerea în aplicare a convenţiilor multilaterale relevante privind cooperarea judiciară în materie civilă şi, în special, a convenţiilor Conferinţei de la Haga de drept internaţional privat.
     Părţile îşi îmbunătăţesc cooperarea în materie penală, inclusiv în ceea ce priveşte asistenţa judiciară reciprocă. Cooperarea poate include, după caz şi cu respectarea procedurilor aplicabile, aderarea Republicii Kazahstan la convenţiile Consiliului Europei privind procedurile penale şi punerea în aplicare a acestora, punerea în aplicare a instrumentelor internaţionale relevante ale ONU, precum şi cooperarea cu Eurojust.

    ART. 237
    Protecţia datelor cu caracter personal
     Părţile cooperează pentru a asigura un nivel ridicat de protecţie a datelor cu caracter personal, prin schimbul de cele mai bune practici şi de experienţă, luând în considerare instrumentele juridice şi standardele europene şi internaţionale.
     Cooperarea poate include, după caz şi cu respectarea procedurilor aplicabile, aderarea Republicii Kazahstan la Convenţia Consiliului Europei pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal şi punerea în aplicare a acesteia şi a Protocolului adiţional la convenţie de către Republica Kazahstan.

    ART. 238
    Cooperarea în domeniul migraţiei, al azilului şi al gestionării frontierelor
    (1) Părţile afirmă importanţa pe care o acordă gestionării fluxurilor de migraţie. Cooperarea se bazează pe consultarea reciprocă între părţi şi se pune în aplicare în conformitate cu legislaţia relevantă a acestora aflată în vigoare.
    (2) În cadrul cooperării care vizează prevenirea şi combaterea migraţiei neregulamentare, părţile convin că:
    a) Republica Kazahstan îi readmite pe toţi resortisanţii săi aflaţi neregulamentar pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, la cererea acestuia din urmă şi fără întârzieri nejustificate;
    b) şi fiecare din statele membre ale Uniunii Europene îi readmite pe toţi resortisanţii săi aflaţi neregulamentar pe teritoriul Republicii Kazahstan, la cererea acestei ţări şi fără întârzieri nejustificate.

    (3) Statele membre ale Uniunii Europene şi Republica Kazahstan le furnizează propriilor resortisanţi documente de identitate adecvate în sensul alineatului (2), fără alte formalităţi decât cele menţionate în prezentul articol şi fără întârzieri nejustificate. Atunci când persoana care urmează să fie readmisă nu deţine niciun document sau alte dovezi ale cetăţeniei sale, la cererea Republicii Kazahstan sau a statului membru în cauză, reprezentanţele diplomatice şi consulare competente ale statului membru în cauză sau ale Republicii Kazahstan iau măsurile necesare pentru a intervieva persoana respectivă în vederea stabilirii cetăţeniei sale, fără alte formalităţi şi fără întârzieri nejustificate.
    (4) Părţile convin să instituie un dialog cuprinzător privind chestiunile relevante legate de migraţie, în conformitate cu abordarea globală în materie de migraţie şi mobilitate, între altele, cu scopul de a analiza eventuala negociere a unui acord între Uniunea Europeană şi Republica Kazahstan care să reglementeze obligaţii specifice pentru statele membre ale Uniunii Europene şi Republica Kazahstan în ceea ce priveşte readmisia, să includă obligaţia de readmisie a resortisanţilor altor ţări şi a apatrizilor, precum şi cu scopul de a analiza eventuala negociere, în paralel, a unui acord privind facilitarea eliberării vizelor pentru cetăţenii Uniunii Europene şi ai Republicii Kazahstan.

    ART. 239
    Protecţia consulară
     Republica Kazahstan este de acord ca autorităţile diplomatice şi consulare ale oricărui stat membru al Uniunii Europene reprezentat în Republica Kazahstan să ofere protecţie oricărui resortisant al unui stat membru al Uniunii Europene care nu are o reprezentanţă permanentă în Republica Kazahstan, în aceleaşi condiţii ca şi resortisanţilor statului membru respectiv al Uniunii Europene.

    ART. 240
    Combaterea spălării de bani şi a finanţării terorismului
     Părţile cooperează pentru a preveni utilizarea sistemelor lor financiare şi nefinanciare relevante în scopul spălării veniturilor rezultate din activităţi infracţionale, în general, şi din infracţiuni legate de droguri, în special, precum şi în scopul finanţării terorismului, în conformitate cu standardele internaţionale privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului, astfel cum au fost adoptate de Grupul de Acţiune Financiară Internaţională. Această cooperare cuprinde şi recuperarea, sechestrarea, confiscarea şi returnarea activelor sau a fondurilor provenite din veniturile obţinute din infracţiuni.
     Cooperarea permite schimburile de informaţii relevante în temeiul legislaţiilor relevante şi al angajamentelor internaţionale ale părţilor.

    ART. 241
    Drogurile ilicite
     Părţile cooperează cu privire la o abordare echilibrată şi integrată a chestiunii drogurilor, în special cu privire la aspecte legate de traficul ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori ai acestora. Politicile şi acţiunile în domeniul drogurilor au drept obiectiv să consolideze structurile de combatere a ofertei şi cererii de droguri ilicite, substanţe psihotrope şi precursori ai acestora prin intensificarea coordonării şi consolidarea cooperării dintre autorităţile competente, cu scopul de a reduce traficul de droguri, oferta şi cererea de droguri ilicite şi de a întări măsurile de prevenire, tratament şi reabilitare, acordându-se atenţia cuvenită drepturilor omului.
     Cooperarea urmăreşte, de asemenea, să reducă efectele nocive asociate drogurilor, să abordeze producţia şi utilizarea drogurilor sintetice şi să prevină în mod eficace deturnarea precursorilor drogurilor utilizaţi pentru fabricarea ilicită de droguri şi substanţe psihotrope.
     Părţile convin cu privire la modalităţile de cooperare în vederea atingerii obiectivelor respective. Acţiunile se bazează pe principii convenite de comun acord, conforme cu convenţiile şi instrumentele internaţionale relevante şi cu Planul de acţiune UE-Asia Centrală în materie de droguri.

    ART. 242
    Lupta împotriva criminalităţii organizate şi transnaţionale şi a corupţiei
     Părţile cooperează cu scopul de a preveni şi a combate toate formele de activităţi infracţionale organizate, economice, financiare şi transnaţionale, inclusiv contrabanda şi traficul de persoane, traficul de droguri, traficul cu arme de foc, delapidarea, frauda, contrafacerea, falsificarea de documente, corupţia publică şi privată, cu respectarea deplină a obligaţiilor internaţionale ale părţilor în acest domeniu.
     Părţile promovează consolidarea cooperării bilaterale, regionale şi internaţionale dintre organismele de asigurare a respectării legii, inclusiv a schimbului de cele mai bune practici şi a eventualei cooperări cu agenţii ale Uniunii Europene.
     Părţile se angajează să pună în aplicare în mod eficace standardele internaţionale relevante şi, în special, pe cele consacrate în Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate (UNTOC) din 2000 şi cele trei protocoale la aceasta, precum şi în Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei din 2003. Cooperarea poate include, după caz şi cu respectarea procedurilor aplicabile, aderarea Republicii Kazahstan la instrumentele relevante ale Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea corupţiei, precum şi punerea în aplicare a acestora.

    ART. 243
    Combaterea criminalităţii informatice
     Părţile îşi consolidează cooperarea, inclusiv prin schimbul de cele mai bune practici, în scopul prevenirii şi combaterii infracţiunilor comise prin utilizarea reţelelor de comunicare electronice şi a sistemelor de informare sau a infracţiunilor care vizează astfel de reţele sau de sisteme.

    TITLUL VI
    ALTE POLITICI DE COOPERARE
    CAP. 1
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI ŞI FORMĂRII
    ART. 244
     Părţile cooperează în domeniul educaţiei şi formării cu scopul de a promova modernizarea sistemelor de educaţie şi formare din Republica Kazahstan şi convergenţa cu politicile şi practicile Uniunii Europene. Părţile cooperează pentru a promova învăţarea pe tot parcursul vieţii şi a încuraja colaborarea şi transparenţa la toate nivelurile educaţiei şi ale formării. În plus, părţile pun accentul pe măsurile menite să promoveze cooperarea interinstituţională, să încurajeze mobilitatea pentru studenţi, personalul academic şi administrativ, cercetători şi tineri şi să încurajeze schimbul de informaţii şi de experienţă.
     Părţile promovează coordonarea unificată a activităţii sistemului de învăţământ în conformitate cu standardele şi cele mai bunele practici europene şi internaţionale.

    CAP. 2
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL CULTURII
    ART. 245
     Părţile promovează cooperarea culturală care respectă diversitatea culturală, cu scopul de a intensifica înţelegerea reciprocă şi cunoaşterea culturilor lor respective.
     Părţile iau măsuri adecvate pentru promovarea schimburilor culturale şi pentru încurajarea iniţiativelor comune în diverse domenii culturale.
     Părţile se consultă şi dezvoltă o cooperare reciproc avantajoasă în cadrul tratatelor internaţionale multilaterale şi al organizaţiilor internaţionale, cum ar fi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO). Părţile promovează schimbul de opinii privind diversitatea culturală, cu scopul, printre altele, de a promova principiile Convenţiei UNESCO asupra protecţiei şi promovării diversităţii expresiilor culturale din 2005 şi de a pune în aplicare proiecte în cadrul Deceniului internaţional pentru apropierea dintre culturi pentru perioada 2013-2022, proclamat de Adunarea Generală a ONU.
     Părţile promovează activităţile, programele şi planurile comune, precum şi schimbul de cele mai bune practici în domeniul formării şi al consolidării capacităţii pentru artişti, profesionişti şi organizaţii din domeniul cultural.

    CAP. 3
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
    ART. 246
     Părţile promovează cooperarea:
    a) în toate domeniile cercetării civile, ale dezvoltării ştiinţifice şi tehnologice, pe baza avantajului reciproc şi cu respectarea unor niveluri adecvate şi eficace de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală; şi
    b) pentru a încuraja dezvoltarea inovării.


    ART. 247
     Cooperarea include:
    a) dialogul pe teme de politică şi schimbul de informaţii ştiinţifice şi tehnologice;
    b) schimbul de informaţii şi cele mai bune practici în ceea ce priveşte inovarea şi comercializarea cercetării şi a dezvoltării, inclusiv privind instrumentele de sprijin pentru întreprinderile nou-înfiinţate bazate pe tehnologie, dezvoltarea grupărilor de tip cluster şi accesul la finanţare;
    c) facilitarea accesului corespunzător la programele respective în materie de cercetare şi inovare ale fiecăreia dintre părţi;
    d) creşterea capacităţii de cercetare a entităţilor de cercetare din Republica Kazahstan şi facilitarea participării acestora la Programul-cadru pentru cercetare şi inovare al Uniunii Europene şi la alte potenţiale iniţiative finanţate de Uniunea Europeană;
    e) elaborarea şi promovarea proiectelor comune de cercetare şi inovare;
    f) promovarea comercializării rezultatelor obţinute în urma proiectelor comune de cercetare şi inovare;
    g) facilitarea accesului noilor tehnologii la pieţele interne ale părţilor;
    h) organizarea unor activităţi de formare şi programe de mobilitate pentru oameni de ştiinţă, cercetători şi alte categorii de personal de cercetare implicate în activităţile de cercetare şi inovare ale părţilor;
    i) facilitarea, în cadrul legislaţiei aplicabile, a liberei circulaţii a personalului de cercetare care participa la activităţile ce intră sub incidenţa prezentului acord şi a circulaţiei transfrontaliere a mărfurilor destinate acestor activităţi;
    j) alte forme de cooperare în materie de cercetare şi inovare, inclusiv prin abordări şi iniţiative regionale, pe baza acordului comun al părţilor.


    ART. 248
     În desfăşurarea activităţilor de cooperare prevăzute la articolul 247, ar trebui dezvoltate sinergii cu activităţile regionale şi cu alte activităţi desfăşurate în cadrul mai larg al cooperării financiare dintre Uniunea Europeană şi Republica Kazahstan, astfel cum este prevăzută la articolele 261 şi 262.

    CAP. 4
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL MASS-MEDIA ŞI AUDIOVIZUAL
    ART. 249
     Părţile promovează cooperarea în domeniul mass-media şi audiovizual, inclusiv prin schimbul de informaţii şi formare pentru jurnalişti şi alţi profesionişti din domeniul mass-media, al cinematografiei şi al audiovizualului.

    ART. 250
     Părţile fac schimb de informaţii şi de cele mai bune practici în ceea ce priveşte promovarea independenţei şi a profesionalismului mass-mediei, pe baza standardelor stabilite în convenţiile internaţionale aplicabile, inclusiv convenţiile UNESCO şi ale Consiliului Europei, după caz.

    CAP. 5
    COOPERAREA ÎN CEEA CE PRIVEŞTE SOCIETATEA CIVILĂ
    ART. 251
     Părţile îşi continuă şi îşi consolidează dialogul, sub formă de reuniuni şi consultări, şi cooperează cu privire la rolul societăţii civile, cu următoarele obiective:
    a) să consolideze contactele şi schimbul de informaţii şi de experienţă dintre toate sectoarele societăţii civile din Uniunea Europeană şi din Republica Kazahstan, oferind reprezentanţilor societăţii civile din una dintre părţi posibilitatea de a se familiariza cu procesele de consultare şi dialog cu instituţiile publice şi partenerii sociali utilizate de cealaltă parte, în special cu scopul de a implica mai mult societatea civilă în procesul public de elaborare a politicilor;
    b) să asigure implicarea societăţii civile în relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Republica Kazahstan, în special în ceea ce priveşte punerea în aplicare a prezentului acord;
    c) să promoveze un nivel mai ridicat de consolidare a capacităţilor, de independenţă şi de transparenţă în societatea civilă şi să sprijine rolul acesteia în dezvoltarea economică, socială şi politică a părţilor.

     Părţile sprijină dezvoltarea relaţiilor dintre organizaţiile nonguvernamentale din Uniunea Europeană şi Republica Kazahstan.
     Părţile acordă sprijin instituţiilor respective şi organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul drepturilor omului. Părţile îşi transmit toate informaţiile relevante privind programele de cooperare, în mod formal şi periodic, cel puţin o dată pe an.

    CAP. 6
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL SPORTULUI ŞI ACTIVITĂŢII FIZICE
    ART. 252
     Părţile promovează cooperarea în domeniul sportului şi al activităţii fizice cu scopul de a contribui la crearea unui stil de viaţă sănătos în rândul tuturor categoriilor de vârstă, a promova funcţiile sociale şi valorile educaţionale ale sportului şi a combate ameninţările din domeniul sportului, precum dopajul, rasismul şi violenţa în sport. Cooperarea include, în special, schimbul de informaţii şi de bune practici.

    CAP. 7
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI CIVILE
    ART. 253
     Părţile recunosc necesitatea de a gestiona riscurile de dezastre, atât naturale, cât şi create de om, la nivel intern şi la nivel mondial.
     Pentru a spori rezilienţa societăţilor şi infrastructurilor lor, părţile îşi afirmă intenţia de a îmbunătăţi prevenirea, limitarea, pregătirea pentru dezastre şi măsurile de răspuns la dezastrele naturale şi create de om şi de a coopera, după caz, la nivel politic bilateral şi multilateral, în vederea îmbunătăţirii rezultatelor în materie de gestionare a riscurilor de dezastre la nivel mondial.
     Sub rezerva disponibilităţii unor resurse suficiente, cooperarea sprijină:
    a) interacţiunea dintre organismele competente, alte organizaţii şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei civile;
    b) coordonarea asistenţei reciproce, dacă este solicitată, în caz de dezastre;
    c) schimbul de experienţă în ceea ce priveşte sensibilizarea populaţiei privind pregătirea pentru dezastre;
    d) formarea, reconversia, actualizarea competenţelor şi formarea specializată în domeniul protecţiei civile şi în ceea ce priveşte utilizarea sistemelor de alertă timpurie.


    CAP. 8
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL ACTIVITĂŢILOR DIN SPAŢIUL COSMIC
    ART. 254
     Părţile promovează, după caz, cooperarea pe termen lung în domeniul cercetării şi al dezvoltării spaţiale civile. Părţile acordă o atenţie deosebită iniţiativelor care au în vedere complementaritatea activităţilor lor spaţiale.

    ART. 255
     Părţile pot coopera în domeniul navigaţiei prin satelit, al observării Pământului, al cercetării spaţiale, precum şi în alte domenii, în conformitate cu interesele părţilor.

    CAP. 9
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI CONSUMATORILOR
    ART. 256
     Părţile cooperează pentru a asigura un nivel înalt de protecţie a consumatorilor, precum şi compatibilitatea dintre sistemele lor de protecţie a consumatorilor.
     Cooperarea poate include, după caz:
    a) schimbul de cele mai bune practici în materie de protecţie a consumatorilor, inclusiv privind cerinţele de calitate şi de siguranţă ale produselor, şi organizarea unui sistem de supraveghere a pieţei şi a unui mecanism de schimb de informaţii;
    b) promovarea schimbului de experienţă în sistemele de protecţie a consumatorilor, inclusiv legislaţia în domeniul protecţiei consumatorilor şi asigurarea respectării acesteia, siguranţa produselor de consum, sensibilizarea şi abilitarea consumatorilor, precum şi despăgubirea consumatorilor;
    c) asigurarea de formare pentru funcţionarii din administraţie şi pentru alţi reprezentanţi ai intereselor consumatorilor;
    d) încurajarea dezvoltării unor organizaţii independente de consumatori şi a contactelor între reprezentanţii consumatorilor.


    CAP. 10
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL COOPERĂRII REGIONALE
    ART. 257
     Părţile promovează înţelegerea reciprocă şi cooperarea bilaterală în domeniul politicii regionale, cu scopul de a îmbunătăţi condiţiile de trai şi de a intensifica participarea tuturor regiunilor la dezvoltarea socială şi economică a părţilor.

    ART. 258
     Părţile sprijină şi consolidează implicarea autorităţilor locale şi regionale în cooperarea regională, în conformitate cu acordurile şi înţelegerile internaţionale în vigoare, pentru a dezvolta măsuri de consolidare a capacităţilor şi pentru a promova consolidarea reţelelor economice şi comerciale regionale.

    ART. 259
     Părţile consolidează şi încurajează dezvoltarea elementelor cooperării regionale în domeniile reglementate de prezentul acord, printre altele transporturile, energia, reţelele de comunicare, cultura, educaţia, cercetarea, turismul, resursele de apă şi mediul, protecţia civilă şi alte domenii care au un impact asupra cooperării regionale.

    CAP. 11
    COOPERAREA ÎN DOMENIUL FUNCŢIEI PUBLICE
    ART. 260
    (1) Părţile facilitează schimbul de experienţă şi cunoştinţe cu privire la punerea în aplicare a celor mai bune practici internaţionale în cadrul sectorului public şi al funcţiei publice, la consolidarea capacităţilor personalului sectorului public şi ale funcţionarii publici şi la dezvoltarea şi formarea lor profesională.
    (2) Părţile facilitează dialogul privind măsurile menite să amelioreze calitatea serviciilor publice şi privind eforturile comune de a promova cooperarea multilaterală în cadrul platformei regionale a serviciilor publice din Republica Kazahstan.
    (3) În cadrul menţionat la alineatul (2), părţile cooperează, între altele, prin facilitarea:
    a) schimburilor de experţi;
    b) organizării de seminarii; şi
    c) organizării activităţilor de formare.


    TITLUL VII
    COOPERAREA FINANCIARĂ ŞI TEHNICĂ
    ART. 261
     Părţile îşi continuă şi îşi consolidează cooperarea financiară şi tehnică actuală, pe baza unui parteneriat cuprinzător şi a principiilor interesului reciproc, reciprocităţii, transparenţei, previzibilităţii şi protecţiei reciproce a intereselor părţilor.
     Pentru a atinge obiectivele prezentului acord, Republica Kazahstan poate primi asistenţă financiară din partea Uniunii Europene sub formă de granturi şi împrumuturi, eventual în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii şi cu alte instituţii financiare internaţionale.
     Asistenţa financiară poate fi furnizată în conformitate cu reglementările relevante privind cadrul financiar multianual al Uniunii Europene*1), în special sub formă de schimburi de experţi, efectuarea unor activităţi de cercetare, organizarea unor forumuri, conferinţe, seminarii şi cursuri de formare şi prin granturi pentru susţinerea dezvoltării şi a punerii în aplicare a programelor şi proiectelor. Regulamentul financiar*2) şi normele de aplicare*3) se aplică finanţării din partea Uniunii Europene.
     Asistenţa financiară se bazează pe programele de acţiune anuale stabilite de Uniunea Europeană în urma consultărilor cu Republica Kazahstan.
──────────
    *1) În special Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de finanţare a cooperării pentru dezvoltare în perioada 2014-2020 (JO L 77, 15.3.2014, p. 44) şi Regulamentul (UE) nr. 236/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2014 de stabilire a normelor şi procedurilor comune pentru punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii pentru finanţarea acţiunii externe (JO L 77, 15.3.2014, p. 95).
     *2) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii şi de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).
     *3) Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).
──────────

     Uniunea Europeana şi Republica Kazahstan pot cofinanţa programe şi proiecte. Părţile coordonează programele şi proiectele privind cooperarea financiară şi tehnică şi fac schimb de informaţii privind toate sursele de asistenţă.
     În conformitate cu Declaraţia de la Paris a OCDE privind eficacitatea ajutorului, cu "Strategia fundamentală privind reformarea cooperării tehnice" a Uniunii Europene, cu rapoartele Curţii de Conturi Europene şi cu învăţămintele desprinse din programele implementate şi din activităţile de cooperare în curs ale Uniunii Europene în Republica Kazahstan, eficacitatea ajutorului constituie baza pe care Uniunea Europeană furnizează asistenţă financiară Republicii Kazahstan.

    ART. 262
     Părţile pun în aplicare asistenţa financiară şi tehnică în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare şi cooperează cu privire la protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene şi ale Republicii Kazahstan. Părţile iau măsuri eficace pentru prevenirea şi combaterea neregulilor*1), a fraudei, a corupţiei şi a oricăror alte activităţi ilegale desfăşurate în detrimentul bugetului Uniunii Europene şi al bugetului Republicii Kazahstan, prin intermediul asistenţei reciproce juridice şi de altă natură în domeniile reglementate de prezentul acord.
──────────
    *1) Astfel cum este definită în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, "neregulă" înseamnă orice încălcare a unei dispoziţii a legislaţiei Uniunii Europene, a prezentului acord sau a acordurilor şi contractelor rezultate din acesta, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Uniunii Europene sau bugetelor gestionate de aceasta, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Uniunii Europene, tic prin cheltuieli nejustificate.
──────────

     Orice alt acord sau instrument de finanţare care va fi încheiat între părţi în cursul punerii în aplicare a prezentului acord prevede clauze specifice de cooperare financiară privind inspecţiile şi controalele la faţa locului.

    ART. 263
     Pentru o utilizare optimă a resurselor disponibile, părţile se angajează să se asigure că Uniunea Europeană avansează contribuţii în strânsă coordonare cu contribuţiile provenite din alte surse, ţări terţe şi instituţii financiare internaţionale.

    ART. 264
    Prevenire
     Părţile verifică în mod regulat că operaţiunile finanţate din fondurile Uniunii Europene şi cofinanţate din fondurile Republicii Kazahstan au fost puse în aplicare în mod adecvat şi iau toate măsurile corespunzătoare pentru a preveni neregulile, frauda, corupţia şi orice alte activităţi ilegale în detrimentul fondurilor Uniunii Europene şi al fondurilor de cofinanţare ale Republicii Kazahstan. Părţile se informează reciproc cu privire la orice măsuri de prevenire luate.

    ART. 265
    Comunicare
     Părţile se informează reciproc, anunţând în special Oficiul European de Luptă Antifraudă şi autorităţile competente ale Republicii Kazahstan, cu privire la cazurile presupuse sau reale de fraudă, corupţie sau orice alte nereguli legate de punerea în aplicare a fondurilor Uniunii Europene şi a fondurilor de cofinanţare ale Republicii Kazahstan.
     Părţile se informează reciproc cu privire la orice măsuri luate în legătură cu prezentul articol.

    ART. 266
    Inspecţii la faţa locului
     Inspecţiile la faţa locului cu privire la asistenţa financiară acordată de Uniunea Europeană sunt pregătite şi efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă în strânsă cooperare cu autorităţile competente ale Republicii Kazahstan, în conformitate cu legislaţia Republicii Kazahstan.
     În cadrul prezentului acord. Oficiul European de Luptă Antifraudă este autorizat să efectueze inspecţii la faţa locului cu scopul de a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996*1) şi cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului*2).──────────
    *1) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele şi inspecţiile la faţa locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităţilor Europene împotriva fraudei şi a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
     *2) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigaţiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
──────────


    ART. 267
    Cercetarea şi urmărirea penală
     Organismele competente ale Republicii Kazahstan cercetează şi urmăresc penal, în conformitate cu legislaţia Republicii Kazahstan, cazurile presupuse sau reale de fraudă, corupţie şi orice alte activităţi ilegale în detrimentul fondurilor Uniunii Europene şi al fondurilor de cofinanţare ale Republicii Kazahstan. După caz şi pe baza unei cereri oficiale. Oficiul European de Luptă Antifraudă poate asista autorităţile competente ale Republicii Kazahstan în această sarcină.

    TITLUL VIII
    CADRUL INSTITUŢIONAL
    ART. 268
    Consiliul de cooperare
    (1) Se instituie un Consiliu de cooperare. Acesta monitorizează şi revizuieşte periodic punerea în aplicare a prezentului acord. Consiliul de cooperare se reuneşte la nivel ministerial o dată pe an. Consiliul de cooperare examinează orice probleme importante apărute în cadrul prezentului acord şi orice alte aspecte bilaterale sau internaţionale de interes comun, în vederea atingerii obiectivelor prezentului acord.
    (2) În vederea realizării obiectivelor prezentului acord. Consiliul de cooperare ia decizii în limitele domeniului de aplicare al prezentului acord şi în cazurile prevăzute de acesta. Aceste decizii sunt obligatorii pentru părţi, care iau măsurile necesare pentru a le pune în aplicare. De asemenea. Consiliul de cooperare poate formula recomandări. Acesta adoptă deciziile şi recomandările prin acord între părţi, după finalizarea procedurilor interne respective.
    (3) Consiliul de cooperare are competenţa de a actualiza sau a modifica anexele la prezentul acord, pe baza unui consens între părţi, fără a aduce atingere niciunei dispoziţii specifice din titlul III (Comerţ şi afaceri).
    (4) Consiliul de cooperare poate delega Comitetului de cooperare oricare dintre competenţele sale, inclusiv competenţa de a lua decizii cu caracter obligatoriu.
    (5) Consiliul de cooperare este compus din reprezentanţi ai părţilor.
    (6) Consiliul de cooperare este prezidat, prin rotaţie, de un reprezentant al Uniunii Europene şi de un reprezentant al Republicii Kazahstan.
    (7) Consiliul de cooperare îşi stabileşte regulamentul de procedură.
    (8) Oricare dintre părţi poate sesiza Consiliul de cooperare cu privire la orice diferend legat de punerea în aplicare sau interpretarea prezentului acord, în conformitate cu articolul 278.

    ART. 269
    Comitetul de cooperare şi subcomitetele specializate
    (1) Se instituie un Comitet de cooperare. Acesta asistă Consiliul de cooperare în îndeplinirea sarcinilor sale.
    (2) Comitetul de cooperare este compus din reprezentanţi ai părţilor, în principiu la nivel de înalţi funcţionari.
    (3) Comitetul de cooperare este prezidat, prin rotaţie, de un reprezentant al Uniunii Europene şi de un reprezentant al Republicii Kazahstan.
    (4) Comitetul de cooperare adoptă decizii în cazurile prevăzute în prezentul acord şi în domeniile în care Consiliul de cooperare i-a delegat competenţe. Aceste decizii sunt obligatorii pentru părţi, care iau măsurile necesare pentru a le pune în aplicare. Comitetul de cooperare adoptă deciziile prin acord între părţi, după finalizarea procedurilor interne respective. Responsabilităţile sale includ pregătirea reuniunilor Consiliului de cooperare.
    (5) Comitetul de cooperare se poate reuni într-o configuraţie specifică pentru a soluţiona chestiunile relevante în legătură cu titlul III (Comerţ şi afaceri).
    (6) Consiliul de cooperare poate decide să instituie orice alt subcomitet sau organism specializat care să îl poată asista în îndeplinirea sarcinilor sale şi îi stabileşte componenţa, sarcinile şi modul de funcţionare.
    (7) În regulamentul său de procedură. Consiliul de cooperare stabileşte sarcinile şi modul de funcţionare ale Comitetului de cooperare şi ale oricărui subcomitet sau organism instituit de Consiliul de cooperare.

    ART. 270
    Comisia parlamentară de cooperare
    (1) Se instituie o Comisie parlamentară de cooperare. Aceasta este constituită, pe de o parte, din membri ai Parlamentului European şi, pe de altă parte, din membri ai Parlamentului Republicii Kazahstan şi reprezintă un forum în care aceştia se întâlnesc şi fac schimb de opinii. Comisia parlamentară de cooperare se reuneşte la intervale pe care le stabileşte singură.
    (2) Activitatea Comisiei parlamentare de cooperare vizează dezvoltarea unei cooperări parlamentare eficace şi reciproc avantajoase între Parlamentul European şi Parlamentul Republicii Kazahstan.
    (3) Comisia parlamentară de cooperare îşi stabileşte regulamentul de procedură.
    (4) Comisia parlamentară de cooperare este prezidată prin rotaţie de către Parlamentul European şi Parlamentul Republicii Kazahstan, în conformitate cu normele care urmează să fie prevăzute în regulamentul său de procedură.
    (5) Comisia parlamentară de cooperare poate solicita Consiliului de cooperare să îi furnizeze informaţii cu privire la punerea în aplicare a prezentului acord; Consiliul de cooperare îi furnizează comisiei informaţiile solicitate.
    (6) Comisia parlamentară de cooperare este informată cu privire la deciziile şi recomandările Consiliului de cooperare.
    (7) Comisia parlamentară de cooperare poate adresa recomandări Consiliului de cooperare.

    TITLUL IX
    DISPOZIŢII GENERALE ŞI FINALE
    ART. 271
    Accesul la instanţele şi organismele administrative competente
     În domeniul care face obiectul prezentului acord, fiecare parte se angajează să asigure accesul persoanelor fizice şi juridice ale celeilalte părţi, fără nicio discriminare în raport cu propriii cetăţeni şi în condiţii similare cu cele aplicabile propriilor persoanele fizice şi juridice, la instanţele şi organele sale administrative competente, astfel încât aceste persoane să îşi poată apăra drepturile personale şi drepturile reale.

    ART. 272
    Delegarea autorităţii
     Cu excepţia cazului în care prezentul acord prevede altfel, fiecare parte se asigură că o persoană căreia i-a fost delegată o autoritate de reglementare, administrativă sau alt tip de autoritate guvernamentală de către o parte, la orice nivel de guvernare, cum ar fi competenţa de a acorda licenţe de import sau de export sau licenţe pentru alte activităţi economice, competenţa de a aproba tranzacţii comerciale sau de a impune cote, taxe sau alte impuneri, acţionează, în exercitarea autorităţii respective, în conformitate cu obligaţiile părţilor prevăzute în prezentul acord.

    ART. 273
    Restricţii în cazul dificultăţilor privind balanţa de plăţi şi situaţia financiară externă
    (1) În cazul în care o parte înregistrează dificultăţi grave privind balanţa de plăţi sau privind situaţia financiară externă ori este ameninţată de producerea acestora, aceasta poate adopta sau menţine măsuri de salvgardare sau măsuri restrictive care au drept obiect circulaţia capitalurilor, plăţile şi transferurile.
    (2) Măsurile menţionate la alineatul (1): a) nu tratează o parte într-un mod mai puţin favorabil decât o parte necontractantă în situaţii similare;
    b) sunt conforme cu Statutul Fondului Monetar Internaţional, după caz;
    c) evită afectarea inutilă a intereselor comerciale, economice sau financiare ale celeilalte părţi;
    d) sunt temporare şi sunt eliminate progresiv pe măsură ce situaţia specificată la alineatul (1) se ameliorează.

    (3) În ceea ce priveşte comerţul cu mărfuri, o parte poate adopta sau menţine măsuri restrictive pentru a-şi proteja poziţia în ceea ce priveşte balanţa de plăţi sau poziţia financiară externă. Aceste măsuri sunt conforme cu GATT 1994 şi cu înţelegerea privind dispoziţiile referitoare la balanţa de plăţi ale GATT 1994.
    (4) În ceea ce priveşte comerţul cu servicii, o parte poate adopta măsuri restrictive pentru a-şi proteja poziţia în ceea ce priveşte balanţa de plăţi sau poziţia financiară externă. Aceste măsuri trebuie să fie conforme cu GATS.
    (5) Orice parte care menţine sau adoptă măsuri restrictive precum cele menţionate la alineatele (1) şi (2) le notifică prompt celeilalte părţi şi prezintă, cât mai curând posibil, un calendar de eliminare a acestora.
    (6) În cazul în care se adoptă sau se menţin restricţii în temeiul prezentului articol, se organizează cu promptitudine consultări în cadrul Comitetului de cooperare, dacă astfel de consultări nu au loc în afara domeniului de aplicare a prezentului acord.
    (7) Consultările evaluează dificultăţile privind balanţa de plăţi sau privind situaţia financiară externă care a condus la măsurile respective, luând în considerare, printre altele, factori precum:
    a) natura şi amploarea dificultăţilor;
    b) mediul economic şi comercial extern sau
    c) măsurile corective alternative care pot fi disponibile.

    (8) Consultările examinează conformitatea eventualelor măsuri restrictive cu alineatele (1) şi (2).
    (9) În cadrul acestor consultări, toate constatările de ordin statistic sau de altă natură prezentate de FMI referitoare la schimburile valutare, rezervele monetare şi balanţa de plăţi sunt acceptate de părţi, iar concluziile se bazează pe evaluarea de către FMI a poziţiei în ceea ce priveşte balanţa de plăţi şi a poziţiei financiare externe ale părţii în cauză.

    ART. 274
    Măsuri legate de interesele esenţiale în materie de securitate
     Nicio dispoziţie din prezentul acord nu se interpretează astfel încât:
    a) să impună oricărei părţi obligaţia de a furniza orice informaţie a cărei divulgare o consideră contrară intereselor sale esenţiale în materie de securitate sau
    b) să împiedice orice parte să întreprindă orice acţiune pe care o consideră necesară pentru protecţia intereselor sale esenţiale în materie de securitate:
    i) în legătură cu producţia de arme, muniţii sau materiale de război sau comerţul cu acestea;
    ii) în legătură cu activităţile economice desfăşurate direct sau indirect în scopul aprovizionării unei unităţi militare;
    iii) în legătură cu materialele fisionabile şi fuzionabile sau cu materialele din care sunt obţinute acestea;
    iv) în legătură cu achiziţiile publice indispensabile pentru securitatea naţională sau în scopuri de apărare; sau
    v) întreprinsă pe timp de război sau în alte situaţii de urgenţă în relaţiile internaţionale; sau

    c) care împiedică orice parte să întreprindă vreo acţiune în scopul de a îndeplini obligaţiile pe care le-a acceptat pentru menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale.


    ART. 275
    Nediscriminare
    (1) În domeniile reglementate de prezentul acord şi fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale prevăzute în acesta:
    a) regimul aplicat de Republica Kazahstan Uniunii Europene şi statelor sale membre nu dă naştere niciunei discriminări între statele membre ale Uniunii Europene sau între persoanele fizice sau juridice din acestea;
    b) regimul aplicat de Uniunea Europeană sau de statele sale membre Republicii Kazahstan nu dă naştere niciunei discriminări între persoanele fizice sau juridice din Republica Kazahstan.

    (2) Alineatul (1) nu aduce atingere dreptului părţilor de a aplica dispoziţiile relevante din legislaţia lor fiscală contribuabililor care nu se află într-o situaţie identică în ceea ce priveşte locul de reşedinţă.

    ART. 276
    Impozitarea
    (1) Prezentul acord se aplică măsurilor fiscale numai în măsura în care aplicarea respectivă este necesară pentru a pune în aplicare dispoziţiile prezentului acord.
    (2) Nicio dispoziţie a prezentului acord nu poate fi interpretată astfel încât să împiedice adoptarea sau aplicarea măsurilor destinate prevenirii evaziunii sau fraudei fiscale în conformitate cu dispoziţiile cu caracter fiscal ale acordurilor privind evitarea dublei impuneri sau ale altor acorduri fiscale sau ale legislaţiei fiscale interne.

    ART. 277
    Îndeplinirea obligaţiilor
    (1) Părţile iau toate măsurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţiile care le revin în temeiul prezentului acord. Părţile se asigură că obiectivele prevăzute în prezentul acord sunt îndeplinite.
    (2) Părţile convin să se consulte rapid, la cererea oricăreia dintre ele, pe căile adecvate, pentru a examina aspectele legate de interpretarea sau punerea în aplicare a prezentului acord şi alte aspecte relevante privind relaţiile dintre ele.
    (3) Fiecare parte sesizează Consiliul de cooperare cu privire la orice diferend legat de interpretarea sau punerea în aplicare a prezentului acord, în conformitate cu articolul 278.
    (4) Consiliul de cooperare poate soluţiona un diferend în conformitate cu articolul 278 şi prin intermediul unei decizii cu caracter obligatoriu.

    ART. 278
    Soluţionarea diferendelor
    (1) În cazul unui diferend între părţi cu privire la interpretarea sau punerea în aplicare a prezentului acord, oricare dintre părţi transmite celeilalte părţi şi Consiliului de cooperare o cerere formală de soluţionare a diferendului. Prin derogare, diferendele privind interpretarea sau punerea în aplicare a titlului III (Comerţ şi afaceri) sunt guvernate exclusiv de titlul III (Comerţ şi afaceri) capitolul 14 (Soluţionarea diferendelor).
    (2) Părţile se străduiesc să soluţioneze diferendul angajându-se cu bună credinţă în consultări în cadrul Consiliului de cooperare, astfel cum se prevede la articolul 268, pentru a ajunge cât mai curând posibil la o soluţie reciproc acceptabilă. Consultările cu privire la un diferend pot avea loc, de asemenea, la orice reuniune a Comitetului de cooperare sau a altui subcomitet ori organism competent instituit în temeiul articolului 269 din prezentul acord, după cum convin părţile sau la cererea oricăreia dintre părţi. Consultările pot avea loc, de asemenea, în scris.
    (3) Părţile transmit Consiliului de cooperare, Comitetului de cooperare şi oricăror alte subcomitete sau organisme competente toate informaţiile necesare pentru o analiză aprofundată a situaţiei.
    (4) Un diferend este considerat a fi soluţionat atunci când Consiliul de cooperare ia o decizie cu caracter obligatoriu de soluţionare a acestuia, astfel cum se prevede la articolul 277, sau atunci când declară că diferendul a luat sfârşit.
    (5) Orice informaţii divulgate în decursul consultărilor rămân confidenţiale.

    ART. 279
    Măsurile adecvate în cazul nelndeplinirii obligaţiilor
    (1) În cazul în care problema nu este soluţionată în termen de trei luni de la data notificării unei cereri formale de soluţionare a diferendului în conformitate cu articolul 278 şi dacă partea reclamantă consideră că cealaltă parte nu şi-a îndeplinit una dintre obligaţiile prevăzute în prezentul acord, aceasta poate lua măsuri adecvate, cu excepţia diferendelor privind interpretarea sau punerea în aplicare a titlului III (Comerţ şi afaceri).
    (2) Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, oricare parte poate lua imediat măsurile adecvate cu privire la prezentul acord, în conformitate cu dreptul internaţional, în caz de:
    a) denunţare a prezentului acord care nu este sancţionată de normele generale de drept internaţional în sensul articolului 60 punctul 3 din Convenţia de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor; sau
    b) încălcare de către cealaltă parte a elementelor esenţiale ale prezentului acord menţionate la articolele 1 şi 11 din prezentul acord.
     În astfel de cazuri, măsura adecvata este imediat notificată celeilalte părţi. La cererea celeilalte părţi, au loc consultări timp de maximum 20 de zile. După această perioadă, măsura se aplică.

    (3) La alegerea măsurilor adecvate, se acordă prioritate celor care perturbă cel mai puţin funcţionarea prezentului acord şi sunt proporţionale cu natura şi gravitatea încălcării. Măsurile respective se notifică de îndată Consiliului de cooperare şi fac obiectul unor consultări imediate, în cursul cărora fiecare parte are dreptul de a elimina încălcarea în cauză.

    ART. 280
    Accesul public la documentele oficiale
     Dispoziţiile prezentului acord nu aduc atingere aplicării legislaţiei relevante a părţilor privind accesul public la documentele oficiale.

    ART. 281
    Intrarea în vigoare, aplicarea provizorie, durata şi încetarea acordului
    (1) Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a lunii următoare datei la care părţile au notificat Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, pe căi diplomatice, finalizarea procedurilor necesare în acest scop.
    (2) Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în titlul III (Comerţ şi afaceri), acesta se aplică de la data intrării în vigoare menţionate la alineatul (1), cu condiţia ca Republica Kazahstan să fi devenit membră a OMC până la acea dată. În cazul în care Republica Kazahstan devine membră a OMC după data intrării în vigoare a prezentului acord, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în titlul III (Comerţ şi afaceri), respectivul titlu se aplică de la data la care Republica Kazahstan devine membră a OMC.
    (3) În pofida alineatelor (1) şi (2), Uniunea Europeană şi Republica Kazahstan pot aplica prezentul acord cu titlu provizoriu, în întregime sau parţial, în conformitate cu legislaţia şi procedurile lor interne, după caz.
    (4) Aplicarea provizorie începe în prima zi a primei luni următoare datei la care:
    a) Uniunea Europeană a notificat Republicii Kazahstan finalizarea procedurilor necesare, indicând, dacă este cazul, părţile prezentului acord care se aplică cu titlu provizoriu; şi
    b) Republica Kazahstan a notificat Uniunii Europene ratificarea prezentului acord.

    (5) Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în titlul III (Comerţ şi afaceri) din prezentul acord, titlul menţionat se aplică cu titlu provizoriu de la data aplicării provizorii menţionate la alineatul (4), cu condiţia ca Republica Kazahstan să fi devenit membră a OMC până la acea dată. În cazul în care Republica Kazahstan devine membră a OMC după data aplicării provizorii a prezentului acord, dar înaintea intrării sale în vigoare, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în titlul III (Comerţ şi afaceri), titlul menţionat se aplică cu titlu provizoriu de la data la care Republica Kazahstan devine membră a OMC.
    (6) În sensul dispoziţiilor relevante ale prezentului acord, inclusiv ale anexelor şi protocoalelor la acesta, orice trimitere la "data intrării în vigoare a prezentului acord" care figurează în aceste dispoziţii se înţelege ca trimitere la data de la care prezentul acord se aplică cu titlu provizoriu, în conformitate cu alineatele (4) şi (5).
    (7) La intrarea în vigoare a prezentului acord, Acordul de parteneriat şi cooperare dintre Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Kazahstan, pe de altă parte, care a fost semnat la Bruxelles la 23 ianuarie 1995 şi a intrat în vigoare la l iulie 1999, încetează.
     Pe durata aplicării cu titlu provizoriu şi în măsura în care dispoziţiile Acordului de parteneriat şi cooperare dintre Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Kazahstan, pe de altă parte, care a fost semnat la Bruxelles la 23 ianuarie 1995 şi a intrat în vigoare la l iulie 1999, nu intră sub incidenţa aplicării cu titlu provizoriu a prezentului acord, respectivele dispoziţii continuă să se aplice.

    (8) Prezentul acord înlocuieşte acordul menţionat la alineatul (7). Trimiterile la acordul menţionat din toate celelalte acorduri dintre părţi se interpretează ca trimiteri la prezentul acord.
    (9) Prezentul acord se încheie pentru o perioadă nelimitată, cu posibilitatea de încetare determinată de către oricare dintre părţi prin notificare scrisă transmisă celeilalte părţi pe cale diplomatică. Încetarea devine efectivă la şase luni de la primirea notificării de către una dintre părţi în sensul încetării prezentului acord. O astfel de încetare nu afectează proiectele în curs începute în temeiul prezentului acord înainte de primirea notificării.
    (10) Fiecare parte poate determina încetarea aplicării provizorii printr-o notificare scrisă trimisă celeilalte părţi pe căi diplomatice. Încetarea devine efectivă la şase luni de la primirea notificării de către una dintre părţi în sensul încetării aplicării provizorii a prezentului acord. Încetarea nu afectează proiectele în curs începute în temeiul prezentului acord înainte de primirea notificării.

    ART. 282
     Acordurile existente dintre părţi referitoare la domenii de cooperare specifice care se încadrează în sfera de aplicare a prezentului acord se consideră ca făcând parte din relaţiile bilaterale globale reglementate de prezentul acord şi sunt parte a unui cadru instituţional comun.

    ART. 283
    (1) Părţile pot stabili de comun acord să modifice, să revizuiască şi să extindă prezentul acord în vederea consolidării nivelului de cooperare.
    (2) Părţile pot completa prezentul acord prin încheierea de acorduri internaţionale specifice în orice domeniu care se încadrează în sfera de aplicare a acestuia. Aceste acorduri internaţionale specifice dintre părţi fac parte integrantă din relaţiile bilaterale globale reglementate de prezentul acord şi constituie parte a unui cadru instituţional comun.

    ART. 284
     Anexe şi protocoale Anexele şi protocoalele la prezentul acord fac parte integrantă din acesta.

    ART. 285
    Definirea părţilor
     În sensul prezentului acord, termenul "părţile" desemnează Uniunea Europeană sau statele sale membre, sau Uniunea Europeană şi statele sale membre, în conformitate cu competenţele lor respective, pe de o parte, şi Republica Kasahstan, pe de altă parte.

    ART. 286
    Aplicare teritorială
     Prezentul acord se aplică teritoriilor pe care se aplică Tratatul privind Uniunea Europeană şi Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi în condiţiile prevăzute în aceste tratate, precum şi teritoriului Republicii Kazahstan.

    ART. 287
    Texte autentice
     Prezentul acord este întocmit în câte două exemplare în limbile bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză, kazahă şi rusă, fiecare dintre aceste texte fiind în egală măsură autentic.
     DREPT CARE, reprezentanţii desemnaţi semnează prezentul acord.

    ANEXA NR. I
    A. REZERVE FORMULATE DE REPUBLICA KAZAKHSTAN
     Republica Kazahstan îşi rezervă dreptul de a adopta sau de a menţine orice măsuri incompatibile cu angajamentele de tratament naţional, astfel cum sunt prezentate mai jos:
    1. Sectorul subsolului
    1.1. Utilizarea solului şi subsolului Republicii Kazahstan este supusă înregistrării sub formă de persoană juridică din Republica Kazahstan (de exemplu, ca filială).
    1.2. Statul are drept de prioritate pentru a cumpăra dreptul de utilizare a subsolului (sau a unei părţi a acestuia) şi/sau un obiect aferent drepturilor de utilizare a subsolului.

    2. Resurse şi obiecte strategice
     Republica Kazahstan poate refuza să autorizeze persoanele juridice controlate de persoane fizice sau juridice din Uniunea Europeană şi sucursalele lor înregistrate pe teritoriul Republicii Kazahstan să efectueze tranzacţii privind utilizarea resurselor strategice şi/sau achiziţionarea de obiecte strategic în Republica Kazahstan, în cazul în care o astfel de utilizare sau de achiziţionare poate conduce la concentrarea drepturilor la o persoană sau un grup de persoane din cadrul aceloraşi ţări. Respectarea acestei condiţii este obligatorie şi în cazul întreprinderilor asociate, astfel cum sunt definite în legislaţia relevantă a Republicii Kazahstan*1). Republica Kazahstan poate stabili limite privind drepturile de proprietate şi transferul dreptului de proprietate asupra resurselor şi obiectelor strategice din Republica Kazahstan în funcţie de interesele naţionale în materie de securitate.
──────────
    *1) Articolul 64 din Legea nr. 415 din 13 mai 2003 privind societăţile pe acţiuni din Republica Kazahstan şi articolul 12 din Legea nr. 220-I din 22 aprilie 1998 privind societăţile cu răspundere limitată şi societăţile comerciale cu răspundere suplimentară din Republica Kazahstan.
──────────


    3. Bunuri imobile
    3.1. Persoanele juridice controlate de persoane fizice sau juridice din Uniunea Europeană şi sucursalele lor înregistrate pe teritoriul Republicii Kazahstan nu pot deţine în proprietate privată terenuri utilizate pentru agricultură/producţie agricolă sau pentru planificare forestieră. Persoanelor juridice controlate de persoane fizice sau juridice din Uniunea Europeană şi sucursalelor lor înregistrate pe teritoriul Republicii Kazahstan li se poate acorda dreptul de a utiliza temporar terenuri pentru agricultură/producţie agricolă pentru o perioadă de până la zece ani, care se poate prelungi.
    3.2. Deţinerea în proprietatea privată de terenuri situate în zona de frontieră, în teritoriile de frontieră şi în porturile maritime din Republica Kazahstan este interzisă pentru persoanele juridice controlate de persoane fizice sau juridice din Uniunea Europeană şi sucursalele lor înregistrate pe teritoriul Republicii Kazahstan.
    3.3. Deţinerea în arendă, pentru practicarea agriculturii, de terenuri limitrofe frontierei de stat a Republicii Kazahstan este restricţionată pentru persoanele juridice controlate de persoane fizice sau juridice din Uniunea Europeană şi sucursalele lor înregistrate pe teritoriul Republicii Kazahstan.
    3.4. Dreptul de utilizare permanentă a terenurilor nu poate fi acordat unor persoane juridice controlate de persoane fizice sau juridice din Uniunea Europeană şi sucursalele lor înregistrate pe teritoriul Republicii Kazahstan.

    4. Fauna
    4.1. Accesul la resursele biologice şi la zonele de pescuit situate în apele maritime şi interne care se află sub suveranitatea sau jurisdicţia statelor membre ale Republicii Kazahstan, precum şi exploatarea acestora sunt rezervate navelor de pescuit care arborează pavilionul Republicii Kazahstan şi sunt înregistrate pe teritoriul Republicii Kazahstan, cu excepţia cazurilor în care se prevede altfel. Navelor de pescuit deţinute de către filiale ale persoanelor juridice din Uniunea Europeană înregistrate ca persoane juridice în Republica Kazahstan nu li se interzice să arboreze pavilionul Republicii Kazahstan.
    4.2. Persoanele juridice din Republica Kazahstan au prioritate în ceea ce priveşte exploatarea animalelor sălbatice într-o anumită regiune sau o anumită zonă acvatică.

    5. Cerinţe de înregistrare în scopul acordării de licenţe
     Societăţile producătoare de mărfuri care sunt supuse acordării de licenţe din motive importante de sănătate publică, siguranţă sau securitate naţională se înregistrează sub forma unei persoane juridice din Republica Kazahstan.

    6. Platoul continental
     În platoul continental al Republicii Kazahstan pot fi introduse limitări.



    B. REZERVE FORMULATE DE UNIUNEA EUROPEANĂ
     Uniunea Europeană îşi rezervă dreptul de a adopta sau de a menţine orice măsură incompatibilă cu angajamentele de tratament naţional, diferenţiat în funcţie de statele sale membre, după caz, astfel cum sunt prezentate mai jos:
    1. Industria extractivă, inclusiv extracţia de petrol şi gaze naturale
     În unele state membre ale Uniunii Europene se pot aplica restricţii; Uniunea Europeană poate aplica restricţii persoanelor juridice controlate de către persoane fizice sau juridice din Republica Kazahstan care reprezintă peste 5 % din importurile de petrol sau de gaze naturale ale Uniunii Europene.

    2. Producţia de produse petroliere, gaze, electricitate, aburi, apă caldă şi energie termică
     În unele state membre ale Uniunii Europene se pot aplica restricţii; Uniunea poate aplica restricţii persoanelor juridice controlate de către persoane fizice sau juridice din Republica Kazahstan care reprezintă peste 5 % din importurile de petrol sau de gaze naturale ale Uniunii Europene.

    3. Pescuitul
     Accesul la resursele biologice şi la zonele de pescuit situate în apele maritime care se află sub suveranitatea sau jurisdicţia statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi exploatarea acestora sunt rezervate navelor de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru al Uniunii Europene şi sunt înregistrate pe teritoriul Uniunii Europene, cu excepţia cazurilor în care se prevede altfel.

    4. Achiziţionarea de bunuri imobile, inclusiv terenuri
     În unele state membre ale Uniunii Europene se pot aplica restricţii la achiziţionarea de bunuri imobile, inclusiv terenuri, de către persoane juridice controlate de persoane fizice sau juridice din Republica Kazahstan.

    5. Agricultura, inclusiv vânătoarea
     În unele state membre ale Uniunii Europene, tratamentul naţional nu este aplicabil persoanelor juridice controlate de persoane fizice sau juridice din Republica Kazahstan care doresc să înfiinţeze o întreprindere agricolă; achiziţionarea de plantaţii viticole de către persoane juridice controlate de persoane fizice sau juridice din Republica Kazahstan este supusă notificării sau, după caz, autorizării.

    6. Activităţile de acvacultură
     Activităţilor de acvacultură de pe teritoriul Uniunii Europene nu li se aplică tratamentul naţional.

    7. Extracţia şi prelucrarea materialelor fisionabile şi fuzionabile sau a materialelor din care sunt obţinute acestea
     În unele state membre ale Uniunii Europene se pot aplica restricţii.



    ANEXA NR. II
     O persoană juridică din Uniunea Europeană care atrage persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii (ICT) într-un sector diferit de cel serviciilor trebuie să fie angajată în producţia de mărfuri*1).
     Angajarea ICT ca manageri şi specialişti trebuie să îndeplinească cerinţele testului privind necesităţile economice*2). Testul privind necesităţile economice nu se mai aplică după expirarea unei perioade de cinci ani de la aderarea Republicii Kazahstan la OMC*3).
     Numărul de ICT este limitat la 50 % din numărul total de cadre de conducere, manageri şi specialişti, în fiecare categorie, în societăţile cu cel puţin trei persoane fizice.
     Intrarea şi şederea temporară ale ICT provenite din partea în cauză sunt autorizate pentru o perioadă de trei ani, pe baza permiselor eliberate anual de către organismul autorizat.
──────────
    *1) Atragerea de ICT în contractele de exploatare a subsolului se va face în conformitate cu Protocolul privind aderarea Republicii Kazahstan la OMC.
     *2) Permisul de muncă este eliberat numai după finalizarea căutării unor candidaţi potriviţi în baza de date a autorităţii competente şi a publicării anunţului de post vacant în mass-media. Aceste proceduri nu pot dura mai mult de o lună. Permisul pentru ICT se acordă după finalizarea acestor proceduri, cu excepţia cazului în care întreprinderea a identificat un candidat local care răspunde necesităţilor sale.
     *3) Toate celelalte cerinţe, acte cu putere de lege şi norme administrative referitoare la intrare, şedere şi muncă continuă să se aplice.
──────────

    ANEXA NR. III
     PARTEA 1

     Entităţile guvernamentale centrale ale căror proceduri de achiziţii publice sunt reglementate Pragurile menţionate la articolul 120 alineatul (2) litera (c) din prezentul acord:
     300 000 de drepturi speciale de tragere (DST) pentru mărfuri şi pentru servicii, altele decât serviciile de construcţii (părţile 4 şi 5 ale prezentei anexe)
     7 milioane de DST pentru serviciile de construcţii (partea 6 a prezentei anexe)
     Pentru Uniunea Europeană:
     Entităţile guvernamentale centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene enumerate în anexa 1 la apendicele 1 la Acordul OMC privind achiziţiile publice. Domeniul de aplicare al titlului III (Comerţ şi afaceri) capitolul 8 (Achiziţii publice) din prezentul acord nu include entităţile marcate cu un asterisc (*), nici ministerele apărării menţionate în lista respectivă.
     Notă:
     Lista entităţilor contractante cuprinde, de asemenea, toate entităţile subordonate ale entităţilor contractante menţionate în listă dintr-un stat membru al Uniunii Europene, cu condiţia ca acestea să nu aibă personalitate juridică separată.
     Pentru Republica Kazahstan:
    - Ministerul Investiţiilor şi Dezvoltării din Republica Kazahstan
    – Ministerul Energiei din Republica Kazahstan
    – Ministerul Agriculturii din Republica Kazahstan
    – Ministerul Economiei Naţionale din Republica Kazahstan
    – Ministerul Afacerilor Externe din Republica Kazahstan
    – Ministerul Sănătăţii şi Dezvoltării Sociale din Republica Kazahstan
    – Ministerul Finanţelor din Republica Kazahstan
    – Ministerul Justiţiei din Republica Kazahstan
    – Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Kazahstan
    – Ministerul Culturii şi Sportului din Republica Kazahstan
    – Comisia de Conturi pentru Controlul Execuţiei Bugetului Republicii
    – Agenţia pentru Funcţia Publică şi Combaterea Corupţiei din Republica Kazahstan
    – Centrul Naţional pentru Drepturile Omului.

     Notă:
     Organizarea şi desfăşurarea procedurilor de achiziţii pentru organismele de stat menţionate mai sus poate fi asigurată de către o singură instituţie, stabilită în conformitate cu legislaţia Republicii Kazahstan.

     PARTEA 2
    Entităţile guvernamentale regionale şi locale ale căror proceduri de achiziţii publice sunt reglementate

     Pragurile menţionate la articolul 120 alineatul (2) litera (c) din prezentul acord:
     400 000 de drepturi speciale de tragere (DST) pentru mărfuri şi pentru servicii, altele decât serviciile de construcţii (părţile 4 şi 5 ale prezentei anexe)
     7 milioane de DST pentru serviciile de construcţii (partea 6 a prezentei anexe) Pentru Uniunea Europeană:
     Toate entităţile guvernamentale regionale ale statelor membre ale Uniunii Europene
     Notă:
     În sensul prezentului acord, "entităţi guvernamentale regionale" înseamnă entităţile contractante din unităţile administrative incluse în NUTS 1 şi 2, astfel cum sunt menţionate în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS)*1).
──────────
    *1) JOUEL 154, 21.6.2003, p. 1.
──────────


     Pentru Republica Kazahstan:
    - Administraţia oblastului Almaty
    – Administraţia oblastului Atyrau
    – Administraţia oblastului Aktobc
    – Administraţia oblastului Akmola
    – Administraţia oblastului Kazahstanul de Est
    – Administraţia oblastului Zhambyl
    – Administraţia oblastului Kazahstanul de Vest
    – Administraţia oblastului Karaganda
    – Administraţia oblastului Kyzylorda
    – Administraţia oblastului Kostanay
    – Administraţia oblastului Mangistau
    – Administraţia oblastului Paviodar
    – Administraţia oblastului Kazahstanul de Nord
    – Administraţia oblastului Kazahstanul de Sud
    – Administraţia oraşului Astana
    – Administraţia oraşului Almaty.

     Notă: Organizarea şi desfăşurarea procedurilor de achiziţii pentru organismele de stat menţionate mai sus poate fi asigurată de către o singură instituţie, stabilită în conformitate cu legislaţia Republicii Kazahstan.

     PARTEA 3
    Toate celelalte entităţi ale căror proceduri de achiziţii publice sunt reglementate (Niciuna)
     PARTEA 4

     Mărfurile reglementate Pentru Uniunea Europeană şi Republica Kazahstan:
    1. Prezentul acord se aplică achiziţiei de mărfuri de către entităţile enumerate în părţile 1 -3 ale prezentei anexe, cu excepţia cazului în care se specifică altfel în prezentul acord.
    2. Lista mărfurilor menţionate la articolul 137 din prezentul acord:
     Numerele de cod SA ale nomenclaturii Sistemului armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor al Organizaţiei Mondiale a Vămilor (SA) prevăzute în tabelul următor corespund mărfurilor menţionate la articolul 137 din prezentul acord. Descrierea este menţionată doar cu titlu informativ.

    ┌───┬───────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
    │Nr.│    Coduri SA  │          Grupuri de mărfuri                             │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │ 1 │  0401-0402    │Lapte şi smântână                                        │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │ 2 │  0701-0707    │Anumite legume comestibile                               │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │ 3 │  2501-2530    │Alte produse minerale nemetalice                         │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │ 4 │  2801-2940    │Anumite substanţe chimice şi produse chimice             │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │ 5 │  3101-3826    │Anumite substanţe chimice şi produse chimice             │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │ 6 │  3917         │Tuburi, ţevi, furtunuri şi accesorii ale acestora,       │
    │   │               │din materiale plastice                                   │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │ 7 │  4801         │Hârtie de ziar, în rulouri sau foi                       │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │ 8 │  4803         │Şerveţele de toaletă sau de demachiat, prosoape sau      │
    │   │               │scutece din hârtie şi alte produse de igienă din hârtie  │
    │   │               │de uz casnic - de menaj sau sanitar                      │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │ 9 │  5101-6006    │Materiale textile şi articole din aceste materiale       │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │10 │  7201-8113    │Metale comune şi articole din metale comune              │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │11 │  8201-8311    │Produse metalice finite, cu excepţia maşinilor şi a      │
    │   │               │echipamentelor                                           │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │12 │  8429         │Buldozere (inclusiv cu lamă orientabilă), gredere,       │
    │   │               │nivelatoare, screpere, lopeţi mecanice, excavatoare,     │
    │   │               │încărcătoare şi lopeţi încărcătoare, compactoare şi      │
    │   │               │rulouri compresoare, autopropulsate                      │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │13 │  8501-8517    │Anumite maşini şi echipamente                            │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │14 │  8535-8548    │Anumite echipamente electrice                            │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │15 │  870130       │Tractoare cu şenile                                      │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │16 │  870190       │Alte tractoare de la poziţia 8701 (cu excepţia           │
    │   │               │tractoarelor de la poziţia 87.09)                        │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │17 │  8702         │Autovehicule pentru transportul a minimum 10 persoane,   │
    │   │               │inclusiv şoferul                                         │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │18 │  8703         │Autoturisme şi alte autovehicule, proiectate în principal│
    │   │               │pentru transportul persoanelor (altele decât cele de la  │
    │   │               │poziţia 8702), inclusiv maşinile de tip "break" şi       │
    │   │               │maşinile de curse                                        │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │19 │  8704         │Autovehicule pentru transportul mărfurilor               │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │20 │  8705         │Autovehicule pentru utilizări speciale, altele decât cele│
    │   │               │proiectate în principal pentru transportul de persoane   │
    │   │               │sau de mărfuri (de exemplu, pentru depanare, automacarale│
    │   │               │pentru stingerea incendiilor, autobetoniere, pentru      │
    │   │               │curăţarea străzilor, pentru împrăştiat materiale,        │
    │   │               │autoateliere, unităţi radiologice auto)                  │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │21 │  8716         │Remorci şi semiremorci pentru toate vehiculele; alte     │
    │   │               │vehicule nepropulsate mecanic; părţi ale acestora        │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │22 │  8802         │Elicoptere şi vehicule spaţiale                          │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │23 │  940350       │Mobilier din lemn de tipul celui utilizat în dormitoare  │
    ├───┼───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┤
    │24 │  9405         │Lămpi şi aparate de iluminat                             │
    └───┴───────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘



     PARTEA 5
    Serviciile reglementate
     Pentru Uniunea Europeană şi Republica Kazahstan:
     Prezentul acord se aplică achiziţionării, de către entităţile enumerate în părţile 1-3 ale prezentei anexe, a următoarelor servicii, care sunt identificate în conformitate cu diviziunea 51 din Clasificarea centrală provizorie a produselor a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CPCprov), astfel cum figurează în Lista de clasificare sectorială a serviciilor a OMC (MTN.GNS/W/120)*1):

    ┌────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
    │Descriere                                       │Numărul de referinţă CPCprov│
    ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Servicii de telecomunicaţii                     │752*2)                      │
    ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Servicii de audit financiar                     │86211                       │
    ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Servicii de audit contabil                      │86212                       │
    ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Servicii de cercetare de piaţă                  │86401                       │
    ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Servicii de consultanţă în management           │865                         │
    ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Servicii legate de consultanţa în management    │866*3)                      │
    └────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┘


──────────
    *1) Cu excepţia serviciilor pe care entităţile contractante trebuie să le achiziţioneze de la o altă entitate în temeiul unui drept exclusiv stabilit printr-un act cu putere de lege sau un act administrativ publicat.
     *2) În ceea ce priveşte Republica Kazahstan, cu excepţia serviciilor locale de telecomunicaţii şi a serviciilor de radiocomunicaţii, inclusiv a comunicaţiilor prin satelit, altele decât serviciile prestate de operatorii de satelit din străinătate persoanelor juridice din Republica Kazahstan care deţin o licenţă pentru servicii de telecomunicaţii, astfel cum se prevede în Lista de angajamente specifice ale Republicii Kazahstan din cadrul GATS.
     *3) Cu excepţia serviciilor de arbitraj şi conciliere
──────────

    ┌────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
    │   Descriere                                    │Numărul de referinţă CPCprov│
    ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Servicii de arhitectură                         │8671                        │
    ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Servicii de inginerie                           │8672                        │
    ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Servicii de inginerie integrată                 │8673                        │
    ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Servicii de planificare urbană şi peisagistică  │8674                        │
    ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
    │Servicii conexe de consultanţă ştiinţifică şi   │                            │
    │tehnică                                         │8675*1)                     │
    └────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┘


──────────
    *1) Cu excepţia topografiei în scopul stabilirii limitelor juridice, a topografiei aeriene şi a cartografici aeriene şi cu excepţia serviciilor CPC 86754, astfel cum sunt prevăzute în Lista de angajamente specifice ale Republicii Kazahstan din cadrul GATS.
──────────
     Notă:
     Serviciile reglementate sunt supuse limitărilor şi condiţiilor specificate în Lista de angajamente specifice a fiecărei părţi prevăzută în GATS.
     PARTEA 6

     Serviciile de construcţii reglementate Pentru Uniunea Europeană şi Republica Kazahstan:
     Prezentul acord se aplică achiziţiei, de către entităţile enumerate în părţile 1-3 ale prezentei anexe, a tuturor serviciilor de construcţii enumerate în CPCprov.
     Notă:
     Serviciile reglementate sunt supuse limitărilor şi condiţiilor specificate în Lista de angajamente specifice a fiecărei părţi prevăzută în GATS.


     PARTEA 7
    Observaţii generale

     Pentru Uniunea Europeană:
    1. Titlul III (Comerţ şi afaceri) capitolul 8 (Achiziţii publice) din prezentul acord nu se aplică:
    a) achiziţiilor de produse agricole efectuate în cadrul programelor de asistenţă agricolă şi al programelor alimentare (de exemplu, ajutoare alimentare, inclusiv ajutoare umanitare urgente); şi
    b) achiziţiilor publice pentru cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de programe de către organisme de radiodifuziune şi contractelor privind timpul de emisie.

    2. Achiziţiile efectuate de entităţile contractante reglementate de părţile 1 şi 2 ale prezentei anexe în legătură cu activităţile din domeniul apei potabile, al energiei şi al transportului, precum şi din sectorul poştal nu fac obiectul prezentului acord, cu excepţia cazului în care acestea sunt reglementate de partea 3 a prezentei anexe.
    3. În ceea ce priveşte Insulele Aland, se aplică condiţiile speciale din Protocolul nr. 2 privind insulele Aland la Tratatul privind aderarea Austriei, Finlandei şi Suediei la Uniunea Europeană.
    4. În ceea ce priveşte achiziţiile efectuate de entităţile din domeniul apărării şi securităţii, sunt reglementate doar mărfurile nesensibile şi alte materiale decât cele militare.
    5. Achiziţionarea, de către entităţile contractante, de bunuri sau servicii incluse în achiziţii care nu sunt reglementate de prezentul acord nu se consideră achiziţii reglementate.

     Pentru Republica Kazahstan:
    1. Titlul III (Comerţ şi afaceri) capitolul 8 (Achiziţii publice) din prezentul acord nu se aplică:
    a) achiziţiilor de produse agricole efectuate în cadrul programelor de asistenţă agricolă (inclusiv achiziţiilor în scopuri de securitate alimentară) şi al programelor alimentare (de exemplu, ajutoare alimentare, inclusiv ajutoare umanitare urgente);
    b) achiziţiilor publice pentru cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de programe de către organisme de radiodifuziune şi contractelor privind timpul de emisie;
    c) achiziţiilor de mărfuri, lucrări şi servicii efectuate în temeiul articolului 41 alineatul (3) din Legea nr. 303-111 privind achiziţiile publice din 21 iulie 2007, atunci când implică informaţii care constituie un secret de stat;
    d) achiziţiilor în domeniul cercetării şi explorării spaţiului în scopuri paşnice şi al cooperării internaţionale pentru punerea în aplicare de proiecte şi programe comune în domeniul activităţilor spaţiale;
    e) achiziţiilor de mărfuri, lucrări şi servicii care sunt oferite exclusiv de către un monopol natural sau de stat sau
    f) achiziţiilor de servicii financiare, cu excepţia cazului în care sunt specificate în partea 5 a prezentei anexe.

    2. Titlul III (Comerţ şi afaceri) capitolul 8 (Achiziţii publice) din prezentul acord nu se aplică niciunui privilegiu acordat în beneficiul întreprinderilor mici sau deţinute de persoane cc aparţin minorităţilor ori al întreprinderilor care angajează persoane cu nevoi speciale. Un privilegiu înseamnă orice formă de preferinţă, cum ar fi dreptul exclusiv de a furniza un bun ori de a presta un serviciu sau orice preferinţă în materie de preţuri.
    3. Titlul III (Comerţ şi afaceri) capitolul 8 (Achiziţii publice) din prezentul acord nu se aplică achiziţiilor efectuate de o entitate reglementată în numele unui entităţi nereglementate.
    4. Achiziţionarea, de către entităţile contractante, de bunuri sau servicii incluse în achiziţii care nu sunt reglementate de prezentul acord nu se consideră achiziţii reglementate.
    5. Achiziţiile efectuate de entităţile contractante reglementate de părţile 1 şi 2 ale prezentei anexe în legătură cu activităţile din domeniul apei potabile, al energiei şi al transportului, precum şi din sectorul poştal nu fac obiectul prezentului acord, cu excepţia cazului în care acestea sunt reglementate de partea 3 a prezentei anexe.

    ANEXA NR. IV
     MIJLOACELE DE COMUNICARE PENTRU PUBLICAREA INFORMAŢIILOR ŞI A ANUNŢURILOR
     PRIVIND ACHIZIŢIILE PUBLICE MENŢIONATE ÎN TITLUL III (COMERŢ ŞI AFACERI)
     CAPITOLUL 8 (ACHIZIŢII PUBLICE)
     PARTEA 1
    Mijloacele de comunicare pentru publicarea informaţiilor privind achiziţiile publice
     Pentru UNIUNEA EUROPEANĂ:
     JURNALUL OFICIAL AL UNIUNII EUROPENE http://simap.europa.eu

     BELGIA
     Acte cu putere de lege, norme administrative regale, norme administrative ministeriale, circulare ministeriale - le Moniteur Belge
     Jurisprudenţă - Pasicrisie

     BULGARIA (a se vedea imaginea asociată)
     Hotărâri judecătoreşti - www.sac.government.bg
     Decizii administrative cu aplicare generală şi proceduri diverse - www.aop.bg şi www.cpc.bg

     REPUBLICA CEHĂ
     Acte cu putere de lege şi norme administrative - Sbirka zakonu Ceske republiky (Colecţia de legi a Republicii Cehe)
     Hotărâri ale Consiliului Concurentei - Colecţia de hotărâri a Consiliului Concurenţei

     DANEMARCA
     Acte cu putere de lege şi norme administrative - Lovtidende
     Hotărâri judecătoreşti - Ugeskrift for Retsvaesen
     Decizii şi proceduri administrative - Ministerialtidende
     Hotărâri ale Comitetului de Apel pentru Achiziţii Publice - Konkurrenceradets Dokumentation

     GERMANIA
     Acte cu putere de lege şi norme administrative - Bundesanzeiger
     Hotărâri judecătoreşti: Entscheidungsammlungen des Bundesverfassungsgcrichts, Bundesgerichtshofs, Bundesverwaltungsgerichts, Bundesfinanzhofs sowie der Oberlandesgerichte

     ESTONIA
     Acte cu putere de lege, norme administrative şi decizii administrative cu aplicare generală: Riigi Teataja
     Hotărâri judecătoreşti ale Curţii Supreme a Estoniei: Riigi Teataja (partea 3)

     IRLANDA
     Acte cu putere de lege şi norme administrative - Iris Oifigiuil (Monitorul Oficial al Guvernului Irlandei)

     GRECIA (a se vedea imaginea asociată)

     SPANIA
     Legislaţie - Boletin Oficial des Estado
     Hotărâri judecătoreşti - nu există o publicaţie oficială

     FRANŢA
     Legislaţie - Journal Officiel de la Republique francaise
     Jurisprudenţă - Recueil des arrets du Conseil d'Etat
     Revue des marches publics

     CROAŢIA
     Narodnc novinc - http://vvwvv.nn.hr

     ITALIA
     Legislaţie - Gazzetta Ufficiale
     Jurisprudenţă - nu există o publicaţie oficială

     CIPRU (a se vedea imaginea asociată)

     LETONIA
     Legislaţie - Latvijas Vestnesis (gazeta oficială)

     LITUANIA
     Acte cu putere de lege, norme administrative şi dispoziţii administrative - Gazeta Oficială ("Valstybes Zinios") a Republicii Lituania
     Hotărâri judecătoreşti, jurisprudenţă - Buletinul Curţii Supreme din Lituania "Teismu praktika";
     Buletinul Curţii Supreme a Tribunalului Administrativ din Lituania "Administraciniu teismu praktika"

     LUXEMBURG
     Legislaţie - Memorial
     Jurisprudenţă - Pasicrisie

     UNGARIA
     Legislaţie - Magyar Kozlony (Jurnalul Oficial al Republicii Ungare)
     Jurisprudenţă - Kozbeszerzesi Ertesito - a Kozbeszerzesek Tanacsa
     Hivatalos Lapja (Buletinul Achiziţiilor Publice - Jurnalul Oficial al Consiliului pentru Achiziţii Publice)

     MALTA
     Legislaţie - Gazeta Guvernului

     ŢĂRILE DE JOS
     Legislaţie - Nederlandse Staatscourant şi/sau Staatsblad
     Jurisprudenţă - nu există o publicaţie oficială

     AUSTRIA
     Legislaţie - Osterreichisches Bundesgesetzblatt Amtsblatt zur Wiener Zeitung
     Hotărâri judecătoreşti, jurisprudenţă - Sammlung von Entscheidungen des Verfassungsgerichtshofes Sammlung der Entscheidungen des Verwaltungsgerichtshofes - administrativrechtlicher und finanzrechtlicher Teil
     Amtliche Sammlung der Entscheidungen des OGH in Zivilsachen

     POLONIA
     Legislaţie - Dziennik Ustaw Rzeczypospolitej Polskiej (Jurnal de legislaţie - Republica Polonă)
     Hotărâri judecătoreşti, jurisprudenţă - "Zamowienia publiczne w orzecznictwie. Wybrane orzeczenia zespolu arbitrow i
     Sadu Okregowego w Warszawie" (Culegere de hotărâri ale comisiilor de arbitraj şi ale Tribunalului regional din Varşovia)

     PORTUGALIA
     Legislaţie - Diario da Republica Portuguesa la Serie A e 2a serie
     Publicaţii judecătoreşti - Boletim do Ministerio da Justica
     Colectanea de Acordos do Supremo Tribunal Administrativo;
     Colectanea de Jurisprudencia das Relacoes

     ROMÂNIA
     Acte cu putere de lege şi norme administrative - Monitorul Oficial al României
     Hotărâri judecătoreşti, decizii administrative cu aplicare generală şi proceduri diverse - www.anrmap.ro

     SLOVENIA
     Legislaţie - Gazeta Oficială a Republicii Slovenia
     Hotărâri judecătoreşti - nu există o publicaţie oficială

     SLOVACIA
     Legislaţie - Zbierka zâkonov (culegere de acte cu putere de lege)
     Hotărâri judecătoreşti - nu există o publicaţie oficială

     FINLANDA
     Suomen Saadoskokoelma - Finlands Forfattningssamling (Culegere de acte normative ale Finlandei)

     SUEDIA
     Svensk Forfattningssamling (Codul actelor normative ale Suediei)

     REGATUL UNIT
     Legislaţie - HM Stationery Office
     Jurisprudenţă - Law Reports
     "Public Bodies" - HM Stationery Office

     Pentru REPUBLICA KAZAHSTAN:
     Site-ul internet al Republicii Kazahstan privind achiziţiile publice http://goszakup.gov.kz
     Sistemul de informaţii juridice ale actelor juridice de reglementare din Republica Kazahstan, http://adilet.zan.kz

     PARTEA 2
    Mijloacele de comunicare pentru publicarea anunţurilor
     Pentru Uniunea Europeană:
     Jurnalul Oficial al Uniunii Europene http://simap.europa.cu
     Pentru Republica Kazahstan:
     Site-ul internet al Republicii Kazahstan privind achiziţiile publice http://goszakup.gov.kz
    ANEXA NR. V
     Dispoziţii generale
    1. În titlul III (Comerţ şi afaceri) capitolul 14 (Soluţionarea diferendelor) din prezentul acord şi în prezentul regulament de procedură:
    a) "consilier" înseamnă o persoană abilitată de o parte implicată în diferend pentru a consilia sau a asista partea respectivă în cadrul proccdurii comisiei de arbitraj;
    b) "arbitru" înseamnă un membru al unei comisii de arbitraj instituite în conformitate cu articolul 177 din prezentul acord;
    c) "asistent" înseamnă o persoană care, în temeiul mandatului unui arbitru, desfăşoară activităţi de documentare sau îl asistă pe arbitru în activitatea acestuia;
    d) "partea reclamantă" înseamnă orice parte care solicită instituirea unei comisii de arbitraj în temeiul articolului 176 din prezentul acord;
    e) "partea pârâtă" înseamnă partea despre care se presupune că încalcă dispoziţiile menţionate la articolul 173 din prezentul acord;
    f) "comisie de arbitraj" înseamnă o comisie instituită în temeiul articolului 177 din prezentul acord;
    g) "reprezentantul unei părţi" înseamnă un angajat sau orice persoană desemnată de către o parte în cadrul unui diferend aflat sub incidenţa prezentului acord;
    h) "zi" înseamnă o zi calendaristică;
    i) "zi lucrătoare" înseamnă orice altă zi decât o zi de sărbătoare legală, de sâmbătă şi de duminică.

    2. Părţile împart cheltuielile aferente aspectelor organizatorice, inclusiv remuneraţia şi cheltuielile arbitrilor.

     Notificări
    3. Cererea de consultări şi cererea de instituire a unei comisii de arbitraj trebuie trimise celeilalte părţi printr-o comunicare electronică, fax, scrisoare recomandată, servicii de curierat sau orice alt mijloc de telecomunicaţii care permite înregistrarea trimiterii.
    4. Fiecare parte la diferend şi comisia de arbitraj trimit celeilalte părţi şi, după caz, fiecărui arbitru, orice document, altul decât cererea de consultări şi cererea de instituire a unei comisii de arbitraj, prin e-mail şi prin fax, scrisoare recomandată, servicii de curierat sau orice alt mijloc de telecomunicaţii care permite înregistrarea trimiterii. În absenţa unor dovezi contrare, în cazul unui mesaj trimis prin e-mail, data primirii se consideră a fi aceeaşi cu data trimiterii.
    În cazul în care oricare dintre documentele justificative sunt confidenţiale sau prea mari pentru a fi trimise prin e-mail, partea care trimite documentul poate furniza documentul respectiv într-un alt format electronic celeilalte părţi şi, după caz, fiecărui arbitru în termen de o zi de la trimiterea mesajului prin e-mail. În aceste cazuri, partea care trimite documentul informează prin e-mail cealaltă parte şi, după caz, fiecare arbitru cu privire la trimiterea documentului şi precizează conţinutul acestuia.

    5. Toate notificările se adresează Guvernului Republicii Kazahstan şi, respectiv, Direcţiei-Generale Comerţ din cadrul Comisiei Europene. În termen de 30 de zile de la începerea aplicării titlului III (Comerţ şi afaceri) din prezentul acord, părţile fac schimb de informaţii privind comunicaţiile electronice în temeiul articolelor 3 şi 4 din prezentul regulament de procedură. Orice modificare a adreselor de e-mail sau a altor comunicaţii electronice se notifică fără întârziere celeilalte părţi şi, după caz, comisiei de arbitraj.
    6. Erorile minore de redactare din orice cerere, aviz, comunicare scrisă sau alt document aferent procedurilor comisiei de arbitraj pot fi corectate prin transmiterea promptă a unui nou document care să indice în mod clar modificările.
    7. În cazul în care ultima zi de transmitere a unui document coincide cu o zi de sâmbătă, duminică sau o sărbătoare legală în Uniunea europeană sau în Republica Kazahstan, ultima dată de transmitere este următoarea zi lucrătoare. Atunci când un document este transmis unei părţi la o dată care corespunde unei zile de sărbătoare pentru partea respectivă, se consideră că documentul a fost transmis în următoarea zi lucrătoare. Data de primire a unui document se consideră a fi aceeaşi dată ca şi data transmiterii.

     Iniţierea arbitrajului
    8. (a) În cazul în care, în temeiul articolului 177 din prezentul acord sau al normei 19, 20 sau 47 din prezentul regulament de procedură, există membri ai comisiei de arbitraj care sunt selectaţi prin tragere la sorţi, tragerea la sorţi se efectuează la data şi locul stabilite de partea reclamantă, care urmează să fie comunicate prompt părţii pârâte. Partea pârâtă poate să fie prezentă în timpul tragerii la sorţi, dacă doreşte acest lucru. În orice caz, tragerea la sorţi se efectuează cu partea/părţile care este prezentă/sunt prezente.
    b) În cazul în care, în temeiul articolului 177 din prezentul acord sau al normei 19, 20 sau 47 din prezentul regulament de procedură, există membri ai comisiei de arbitraj care sunt selectaţi prin tragere la sorţi şi există doi preşedinţi ai Comitetului de cooperare, selecţia prin tragere la sorţi se efectuează de ambii preşedinţi sau de persoanele delegate de aceştia ori de un singur preşedinte, în cazurile în care celălalt preşedinte sau persoana delegată de acesta nu acceptă să participe la tragerea la sorţi.
    c) Părţile informează arbitrii selectaţi cu privire la desemnarea lor.
    d) Un arbitru desemnaţi în conformitate cu procedura stabilită la articolul 177 din prezentul acord confirmă Comitetului de cooperare disponibilitatea sa de fi membru al comisiei de arbitraj în termen de cinci zile de la data la care acesta a fost informat cu privire la desemnarea sa.
    e) Cu excepţia cazului în care părţile la diferend convin altfel, acestea desfăşoară o reuniune cu comisia de arbitraj în persoană sau prin alte mijloace de comunicare în termen de şapte zile de la data instituirii comisiei de arbitraj. Părţile şi comisia de arbitraj vor stabili aspectele pe care părţile sau comisia de arbitraj le consideră oportune, inclusiv remuneraţia şi cheltuielile care urmează să fie plătite arbitrilor. Remuneraţia şi cheltuielile sunt conforme cu standardele OMC.

    9.
    a) Cu excepţia cazului în carc părţile convin altfel, în termen de cinci zile de la data selectării arbitrilor, comisia de arbitraj are drept mandat:
    "să examineze, în lumina dispoziţiilor relevante ale acordului invocate de către părţile la diferend, aspectul menţionat în cererea de instituire a comisiei de arbitraj, să hotărască asupra compatibilităţii măsurii în cauză cu dispoziţiile menţionate la articolul 173 şi să prezinte un raport în conformitate cu articolele 180, 181, 182 şi 195 din prezentul acord."
    b) Părţile informează comisia de arbitraj în legătură cu mandatul convenit, în termen de trei zile de la acordul lor în această privinţă.


     Comunicări iniţiale
    10. Partea reclamantă îşi transmite comunicarea scrisă iniţială în termen de cel mult 20 de zile de la data instituirii comisiei de arbitraj. Partea pârâtă transmite comunicarea sa scrisă în apărare în termen de cel mult 20 de zile de la data primirii comunicării scrise iniţiale.

     Funcţionarea comisiilor de arbitraj
    11. Preşedintele comisiei de arbitraj prezidează toate reuniunile acesteia. O comisie de arbitraj poate delega preşedintelui autoritatea de a lua decizii administrative şi procedurale.
    12. În absenţa unor dispoziţii contrare prevăzute în titlul III (Comerţ şi afaceri) capitolul 14 (Soluţionarea diferendelor) din prezentul acord, comisia de arbitraj îşi poate desfăşură activităţile prin orice mijloace, inclusiv prin telefon, fax sau mijloace informatice.
    13. Numai arbitrii pot participa la deliberările comisiei de arbitraj, dar aceasta din urmă îşi poate autoriza asistenţii să fie prezenţi la deliberări.
    14. Elaborarea oricărui raport rămâne responsabilitatea exclusivă a comisiei de arbitraj şi nu poate fi delegată.
    15. În cazul în care survine o chestiune procedurală care nu este reglementată de dispoziţiile titlului III (Comerţ şi afaceri) capitolul 14 (Soluţionarea diferendelor) din prezentul acord şi ale anexelor V-VII la prezentul acord, comisia de arbitraj, după consultarea părţilor, poate adopta o procedură corespunzătoare, compatibilă cu dispoziţiile respective.
    16. În cazul în care consideră că este necesară modificarea termenelor aplicabile în cadrul procedurilor sale, altele decât termenele prevăzute în titlul III (Comerţ şi afaceri) capitolul 14 (Soluţionarea diferendelor) din prezentul acord, sau efectuarea altor ajustări procedurale sau administrative, comisia de arbitraj informează în scris părţile la diferend cu privire la motivele modificării sau ale ajustării şi la perioada de timp sau ajustarea necesară.

     Înlocuire
    17. Dacă un arbitru nu poate participa la o procedură de arbitraj în conformitate cu titlul III (Comerţ şi afaceri) capitolul 14 (Soluţionarea diferendelor) din prezentul acord ori dacă se retrage sau trebuie înlocuit pentru că nu respectă cerinţele codului de conduită din anexa VI la prezentul acord, se selectează un înlocuitor în conformitate cu articolul 177 din prezentul acord şi cu norma 8 din prezentul regulament de procedură.
    18. În cazul în care o parte la diferend consideră că un arbitru nu respectă cerinţele codului de conduită şi că, din acest motiv, ar trebui înlocuit, partea respectivă notifică acest lucru celeilalte părţi la diferend, în termen de 15 zile de la data la care a obţinut dovezi privind circumstanţele care au dus la încălcarea substanţială a codului de conduită de către arbitru.
    19. În cazul în care o parte la diferend consideră că un arbitru, altul decât preşedintele, nu respectă cerinţele codului de conduită, părţile la diferend se consultă şi, dacă ajung la un acord privind necesitatea înlocuirii arbitrului, selectează un nou arbitru în conformitate cu articolul 177 din prezentul acord şi cu norma 8 din prezentul regulament de procedură.
     În cazul în care părţile la diferend nu ajung la un acord în ceea ce priveşte necesitatea de a înlocui un arbitru, oricare dintre părţile la diferend poate cere ca respectivul caz să fie supus atenţiei preşedintelui comisiei de arbitraj, a cărui hotărâre este definitivă.


     În cazul în care, în temeiul unei astfel de cereri, preşedintele consideră că un arbitru nu respectă cerinţele codului de conduită, noul arbitru este selectat în conformitate cu articolul 177 din prezentul acord şi cu norma 8 din prezentul regulament de procedură.
    20. În cazul în care o parte consideră că preşedintele comisiei de arbitraj nu respectă cerinţele codului de conduită, părţile se consultă şi, în cazul în care ajung la un acord privind necesitatea înlocuirii preşedintelui, aleg un nou preşedinte, în conformitate cu articolul 177 din prezentul acord şi cu norma 8 din prezentul regulament de procedură.
     În cazul în care părţile nu ajung la un acord în ceea ce priveşte necesitatea de a înlocui preşedintele, oricare dintre părţi poate solicita ca respectivul caz să fie supus atenţiei uneia dintre persoanele fizice rămase pe sublista preşedinţilor menţionată la articolul 196 alineatul (1) din prezentul acord. Numele acesteia este tras la sorţi de către preşedintele Comitetului de cooperare sau de către delegatul acestuia. Hotărârea persoanei astfel alese privind necesitatea de a înlocui preşedintele este definitivă.
     În cazul în care persoana astfel aleasă decide că preşedintele iniţial nu respectă cerinţele codului de conduită, aceasta selectează un nou preşedinte, prin tragere la sorţi, dintre persoanele fizice rămase pe sublista preşedinţilor menţionată la articolul 196 alineatul (1) din prezentul acord. Selecţia noului preşedinte arc loc în termen de cinci zile de la data deciziei menţionate la prezentul punct.

    21. Procedurile comisiei de arbitraj sc suspendă pe durata perioadei de desfăşurare a procedurilor prevăzute la normele 18, 19 şi 20 din prezentul regulament de procedură.

     Audieri
    22. Preşedintele comisiei de arbitraj stabileşte data şi ora audierii, în consultare cu părţile la diferend şi cu ceilalţi membri ai comisiei de arbitraj, şi transmite părţilor la diferend o confirmare scrisă a hotărârii sale. Aceste informaţii sunt, de asemenea, puse la dispoziţia publicului de către partea responsabilă cu administrarea logistică a procedurilor, cu excepţia cazului în care audierea nu este publică. Cu excepţia cazului în care o parte nu este de acord, comisia de arbitraj poate hotărî să nu organizeze nicio audiere.
    23. Cu excepţia cazului în care părţile convin altfel, audierea are loc la Bruxelles în cazul în care partea reclamantă este Republica Kazahstan şi la Astana în cazul în care partea reclamantă este Uniunea Europeană.
    24. Comisia de arbitraj poate convoca audieri suplimentare în cazul în care părţile convin astfel.
    25. Toţi arbitrii sunt prezenţi pe parcursul întregii audieri.
    26. Următoarele persoane pot participa la audiere, indiferent dacă procedurile sunt sau nu sunt deschise publicului:
    a) reprezentanţi ai părţilor la diferend;
    b) consilieri ai părţilor la diferend;
    c) membri ai personalului administrativ, interpreţi, traducători şi grefieri; şi
    d) asistenţii arbitrilor.
     Numai reprezentanţii şi consilierii părţilor la diferend se pot adresa comisiei de arbitraj.

    27. Cu cel târziu cinci zile înainte de data audierii, fiecare parte la diferend transmite comisiei de arbitraj o listă cu numele persoanelor care vor pleda sau vor susţine prezentări în numele părţii respective în cadrul audierii, precum şi cu numele altor reprezentanţi sau consilieri care vor lua parte la audiere.
    28. Comisia de arbitraj desfăşoară audierea în modul următor, asigurându-se că partea reclamantă şi partea pârâtă beneficiază de timp egal:

     Pledoarii
    a) pledoaria părţii reclamante
    b) pledoaria părţii pârâte

     Replică
    a) pledoaria părţii reclamante
    b) replica părţii pârâte
    29. Comisia de arbitraj poate adresa întrebări oricărei părţi la diferend, în orice moment al audierii.
    30. Comisia de arbitraj ia măsurile necesare în vederea întocmirii şi transmiterii în cel mai scurt timp către părţile la diferend a procesului-verbal al fiecărei audieri. Părţile la diferend pot face comentarii referitoare la procesul-verbal, iar comisia de arbitraj poate lua în considerare aceste comentarii.
    31. În termen de zece zile de la data audierii, fiecare parte la diferend poate transmite o comunicare scrisă suplimentară cu privire la orice aspect abordat în cadrul audierii.

     Întrebări scrise
    32. În orice moment al procedurilor, comisia de arbitraj poate adresa întrebări scrise uneia dintre părţi sau ambelor părţi la diferend. Fiecare parte la diferend primeşte o copie a tuturor întrebărilor adresate de comisia de arbitraj.
    33. Fiecare parte la diferend transmite celeilalte părţi la diferend o copie a răspunsului său scris la întrebările comisiei de arbitraj. Fiecare parte la diferend are posibilitatea de a prezenta observaţii scrise la răspunsul celeilalte părţi în termen de cinci zile de la data primirii răspunsului respectiv.

     Confidenţialitate
    34. Fiecare parte la diferend şi consilierii săi tratează informaţiile transmise comisiei de arbitraj de cealaltă parte la diferend ca fiind confidenţiale, dacă partea respectivă le-a desemnat drept confidenţiale. În cazul în care transmite comisiei de arbitraj o versiune confidenţială a comunicărilor sale scrise, o parte la diferend furnizează, de asemenea, la cererea celeilalte părţi şi în termen de 15 zile de la data cererii sau a transmiterii, luându-se în considerare data cea mai recentă, o sinteză neconfidenţială a informaţiilor conţinute în comunicările sale scrise care ar putea fi făcută publică, precum şi o explicaţie a motivului pentru care informaţiile nedivulgate sunt confidenţiale. Nicio dispoziţie a prezentului regulament de procedură nu împiedică o parte la diferend să îşi facă publice propriile opinii în măsura în care, atunci când face trimiteri la informaţiile comunicate de cealaltă parte, nu dezvăluie nicio informaţie desemnată de cealaltă parte drept confidenţială.
     Comisia de arbitraj se reuneşte în sesiuni închise publicului atunci când comunicările şi pledoariile uneia dintre părţi conţin informaţii confidenţiale. Părţile la diferend şi consilierii lor păstrează caracterul confidenţial al audierilor organizate de comisia de arbitraj, în cazul în care acestea se desfăşoară în sesiuni închise publicului.


     Versiunea neconfidenţială a raportului comisiei de arbitraj
    35. Dacă raportul comisiei de arbitraj conţine informaţii desemnate drept confidenţiale de către o parte, comisia de arbitraj elaborează o versiune neconfidenţială a raportului. Părţilor li se dă posibilitatea să prezinte observaţii cu privire la versiunea neconfidenţială, iar comisia de arbitraj ia în considerare observaţiile acestora la elaborarea versiunii neconfidenţiale definitive a raportului.

     Contactele ex parte
    36. Comisia de arbitraj nu se întâlneşte şi nu comunică cu o parte în absenţa celeilalte părţi.
    37. Niciun membru al comisiei de arbitraj nu poate discuta vreun aspect al obiectului procedurilor cu o parte sau cu ambele părţi la diferend în absenţa celorlalţi arbitri.

     Comunicări amicus curiae
    38. Cu excepţia cazului în care părţile convin altfel în termen de trei zile de la data instituirii comisiei de arbitraj, aceasta poate primi comunicări scrise nesolicitate din partea unor persoane fizice sau juridice înregistrate pe teritoriul unei părţi la diferend, care sunt independente de guvernele părţilor la diferend, cu condiţia ca respectivele comunicări să fie transmise în termen de zece zile de la data instituirii comisiei de arbitraj, să fie concise şi să conţină maximum 15 pagini tastate folosind spaţiere dublă şi să fie relevante, în mod direct, pentru o chestiune de fapt sau de drept examinată de comisia de arbitraj.
    39. Comunicarea conţine o descriere a persoanei fizice sau juridice care o transmite, inclusiv naţionalitatea sau locul său de stabilire, natura activităţilor sale, statutul juridic, obiectivele sale generale şi sursa sa de finanţare şi precizează natura interesului pe care îl are persoana respectivă în ceea ce priveşte procedura comisiei de arbitraj. Comunicarea în cauză se redactează în limbile alese de părţile la diferend, în conformitate cu normele 42 şi 43 din prezentul regulament de procedură.
    40. Comisia de arbitraj enumera, în raportul său, toate comunicările primite care sunt conforme cu normele 38 şi 39 din prezentul regulament de procedură. Comisia de arbitraj nu este obligată să răspundă, în raportul său, argumentelor prezentate în aceste comunicări. Orice astfel de comunicare se transmite părţilor la diferend pentru a face observaţii. Observaţiile părţilor la diferend se transmit în termen de zece de zile de la primirea comunicării, iar orice astfel de observaţii sunt luate în considerare de către comisia de arbitraj.

     Cazuri urgente
    41. În cazurile urgente menţionate în titlul III (Comerţ şi afaceri) capitolul 14 (Soluţionarea diferendelor) din prezentul acord, comisia de arbitraj, după consultarea părţilor, ajustează, în funcţie de necesităţi, termenele menţionate în prezentul regulament de procedură şi comunică părţilor aceste ajustări.

     Traducere şi interpretare
    42. În cadrul consultărilor menţionate la articolul 174 din prezentul acord şi cel târziu la reuniunea menţionată la norma 8 litera (e) din prezentul regulament de procedură, părţile la diferend depun eforturi pentru a stabili de comun acord o limbă de lucru comună care să fie utilizată în cadrul procedurilor în faţa comisiei de arbitraj.
    43. În cazul în care părţile la diferend nu reuşesc să stabilească de comun acord o limbă de lucru comună, fiecare parte îşi redactează comunicările scrise în limba aleasă. În acest caz, partea respectivă furnizează, în acelaşi timp, o traducere în limba aleasă de cealaltă parte, cu excepţia cazului în care comunicările sale sunt scrise în una dintre limbile de lucru ale OMC. Partea pârâtă ia măsurile necesare pentru a asigura interpretarea expunerilor orale în limbile alese de părţi.
    44. Rapoartele comisiei de arbitraj se comunică în limba (limbile) aleasă (alese) de părţile la diferend.
    45. Oricare dintre părţile la diferend poate prezenta observaţii cu privire la exactitatea oricărei versiuni traduse a unui document elaborat în conformitate cu prezentul regulament de procedură.
    46. Fiecare parte suportă costurile aferente traducerii comunicărilor sale scrise. Costurile aferente traducerii unui raport al comisiei de arbitraj se suportă în mod egal de către părţile la diferend.

     Alte proceduri
    47. Prezentul regulament de procedură se aplică, de asemenea, procedurilor prevăzute la articolul 174, la articolul 184 alineatul (2), la articolul 185 alineatul (2), la articolul 186 alineatul (3) şi la articolul 187 alineatul (2) din prezentul acord. Cu toate acestea, termenele prevăzute în prezentul regulament de procedură se ajustează de către comisia de arbitraj pentru a corespunde termenelor speciale prevăzute pentru adoptarea unui raport de către comisia de arbitraj în cadrul acestor alte proceduri.

    ANEXA NR. VI
     COD DE CONDUITĂ PENTRU MEMBRII COMISIILOR DE ARBITRAJ ŞI MEDIATORII
     MENŢIONAT ÎN TITLUL III (COMERŢ ŞI AFACERI) CAPITOLUL 14
     (SOLUŢIONAREA DIFERENDELOR)

     Definiţii
    I. În prezentul cod de conduită:
    a) "arbitru" înseamnă un membru al unei comisii de arbitraj instituite efectiv în conformitate cu articolul 177 din prezentul acord;
    b) "candidat" înseamnă o persoană al cărei nume se află pe lista arbitrilor menţionată la articolul 196 din prezentul acord şi care este luată în considerare pentru a fi selectată membru al unei comisii de arbitraj, în conformitate cu articolul 177 din prezentul acord;
    c) "asistent" înseamnă o persoană care, în temeiul mandatului unui arbitru, desfăşoară activităţi de documentare sau îl asistă pe arbitru în activitatea acestuia;
    d) "procedură" înseamnă, sub rezerva unor dispoziţii contrare, o procedură a unei comisii de arbitraj prevăzută în titlul III (Comerţ şi afaceri) capitolul 14 (Soluţionarea diferendelor) din prezentul acord;
    e) "personal", în ceea ce priveşte un arbitru, înseamnă persoanele aflate sub coordonarea şi controlul arbitrului, altele decât asistenţii;
    f) "mediator" înseamnă o persoană care conduce o procedură de mediere în conformitate cu anexa VII la prezentul acord.


     Responsabilităţile în cadrul procesului
    2. Fiecare candidat şi arbitru evită orice încălcare şi orice aparenţă de încălcare a deontologiei, este independent şi imparţial, evită orice conflict de interese direct sau indirect şi respectă standarde înalte de conduită pentru a asigura integritatea şi imparţialitatea mecanismului de soluţionare a diferendelor. Foştii arbitri trebuie să respecte obligaţiile prevăzute la normele 15, 16, 17 şi 18 din prezentul cod de conduită.

     Obligaţiile de comunicare a informaţiilor
    3. Înainte de confirmarea selectării sale ca arbitru în temeiul titlului III (Comerţ şi afaceri) capitolul 14 (Soluţionarea diferendelor) din prezentul acord, un candidat comunică orice interes, relaţie sau aspect care i-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea sau care ar putea da naştere, în mod rezonabil, la o aparenţă de încălcare a deontologici sau de favorizare a unei părţi în cursul procedurii. În acest scop, candidatul depune toate eforturile rezonabile pentru a se informa în legătură cu existenţa unor astfel de interese, relaţii şi aspecte.
    4. Un candidat sau un arbitru comunică în scris aspecte privind încălcările efective sau potenţiale ale prezentului cod de conduită doar Comitetului de cooperare, în vederea analizării lor de către părţi.
    5. Odată selectat, un arbitru continuă să depună toate eforturile rezonabile pentru a se informa în legătură cu orice interese, relaţii sau aspecte menţionate la norma 3 din prezentul cod de conduită şi le comunică. Obligaţia de comunicare a informaţiilor reprezintă o obligaţie permanentă, care impune arbitrului comunicarea oricăror astfel de interese, relaţii sau aspecte care ar putea interveni în orice stadiu al procedurii. Arbitrul comunică, în scris, astfel de interese, relaţii sau aspecte Comitetului de cooperare, în vederea analizării lor de către părţi.

     Atribuţiile arbitrilor
    6. După confirmarea selectării sale, un arbitru trebuie să fie disponibil să îşi îndeplinească şi îşi îndeplineşte atribuţiile cu atenţie şi promptitudine pe durata întregii proceduri, în mod onest şi cu profesionalism.
    7. Arbitrul analizează doar acele aspecte care apar în cursul procedurii şi sunt necesare în vederea întocmirii unui raport al comisiei de arbitraj şi nu deleagă această atribuţie niciunei alte persoane.
    8. Arbitrul ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că asistenţii şi personalul său cunosc şi respectă normele 2, 3, 4, 5, 16, 17 şi 18 din prezentul cod de conduită.
    9. Arbitrul nu se angajează în contacte ex parte în ceea cc priveşte procedura.

     Independenţa şi imparţialitatea arbitrilor
    10. Arbitrul este independent şi imparţial, evită crearea unei aparenţe de încălcare a deontologiei sau de favorizare a unei părţi şi să nu se lasă influenţat de interesul personal, de presiuni externe, de considerente de ordin politic, de proteste publice, de loialitatea faţă de o parte sau de frica de a face obiectul criticilor.
    11. Arbitrul nu poate, în mod direct sau indirect, să îşi asume o obligaţie sau să accepte beneficii care ar afecta sau ar părea că afectează îndeplinirea în mod corespunzător a atribuţiilor sale.
    12. Arbitrul nu îşi foloseşte poziţia în comisia de arbitraj pentru a servi interese personale sau private. Arbitrul evită acţiunile care pot crea impresia că ar putea fi influenţat de alte persoane.
    13. Arbitrul nu permite ca judecata sau comportamentul său să fie influenţate de relaţii sau responsabilităţi financiare, de afaceri, profesionale, personale ori sociale.
    14. Arbitrul evită să intre în orice relaţie sau să dobândească orice interes financiar susceptibil să îi afecteze imparţialitatea sau care ar putea crea, în mod rezonabil, o aparenţă de încălcare a deontologiei sau de favorizare a unei părţi.

     Obligaţiile foştilor arbitri
    15. Toţi foştii arbitri trebuie să evite acţiunile care ar putea crea aparenţa că au favorizat una dintre părţi în îndeplinirea atribuţiilor lor sau că ar fi obţinut vreun beneficiu în urma deciziei sau a raportului comisiei de arbitraj.

     Confidenţialitate
    16. Niciun arbitru sau fost arbitru nu poate, în niciun moment, să comunice sau să utilizeze informaţii nedestinate publicului carc sunt referitoare la o procedură sau de care a luat cunoştinţă în cadrul unei proceduri decât pentru scopurile procedurii respective şi nu poate, în niciun caz, să comunice sau să utilizeze asemenea informaţii pentru a dobândi avantaje personale, pentru a favoriza alte persoane sau pentru a afecta interesele altora.
    17. Arbitrul nu poate comunica un raport al comisiei de arbitraj sau părţi ale acestuia înainte de publicarea sa în conformitate cu titlul III (Comerţ şi afaceri) capitolul 14 (Soluţionarea diferendelor) din prezentul acord.
    18. Un arbitru sau un fost arbitru nu face publice în niciun moment deliberările unei comisii de arbitraj sau opiniile unui arbitru.

     Cheltuieli
    19. Fiecare arbitru păstrează o evidenţă şi întocmeşte un raport final cu privire la timpul dedicat procedurii şi la cheltuielile sale, precum şi cu privire la timpul şi cheltuielile asistentului şi ale personalului său.

     Mediatorii
    20. Mediatorilor li se aplică, mutatis mutandis, dispoziţiile aplicabile arbitrilor sau foştilor arbitri descrise în prezentul cod de conduită.

    ANEXA NR. VII
     MECANISMUL DE MEDIERE MENŢIONAT ÎN TITLUL III (COMERŢ ŞI AFACERI)
     CAPITOLUL 14 (SOLUŢIONAREA DIFERENDELOR)
    ART. 1
    Obiectiv
     Obiectivul prezentei anexe este de a facilita găsirea unei soluţii stabilite de comun acord, pe baza unei proceduri complete şi rapide, cu asistenţa unui mediator.

    SECŢIUNEA A
    PROCEDURA ÎN CADRUL MECANISMULUI DE MEDIERE
    ART. 2
    Solicitarea informaţiilor
    (1) Înainte de iniţierea procedurii de mediere, oricare dintre părţi poate solicita în scris, în orice moment, informaţii cu privire la o măsură care afectează comerţul sau investiţiile dintre părţi. Partea căreia i se adresează o astfel de cerere prezintă, în termen de 20 de zile de la data primirii cererii, un răspuns scris care conţine observaţiile sale privind informaţiile vizate de cerere.
    (2) Atunci când partea căreia i se adresează cererea de informaţii estimează că nu va fi în măsură să transmită un răspuns în termen de 20 de zile de la primirea cererii, aceasta notifică imediat părţii solicitante acest lucru, precizând motivele întârzierii şi furnizând o estimare a termenului cel mai scurt în care va fi în măsură să transmită răspunsul.

    ART. 3
    Iniţierea procedurii
    (1) O parte poate solicita în orice moment ca părţile să înceapă o procedură de mediere, printr-o cerere scrisă transmisă celeilalte părţi. Cererea trebuie să fie suficient de detaliată pentru a expune în mod clar preocupările părţii solicitante şi:
    a) să stabilească măsura specifică în cauză;
    b) să furnizeze o declaraţie privind efectele negative pretinse pe care partea solicitantă consideră că măsura le produce sau le va produce asupra schimburilor comerciale sau a investiţiilor dintre părţi şi
    c) să explice modul în care partea solicitantă consideră că efectele respective sunt legate de măsura în cauză.

    (2) Procedura de mediere poate fi iniţiată numai cu acordul comun al părţilor. În cazul în care se formulează o cerere în conformitate cu alineatul (1), partea căreia i se adresează cererea o examinează cu atenţie şi transmite părţii solicitante, în scris, un răspuns de acceptare sau de respingere în termen de zece zile de la primirea cererii.

    ART. 4
    Selectarea mediatorului
    (1) Părţile depun eforturi să ajungă la un acord asupra unui mediator în termen de 15 zile de la transmiterea răspunsului de acceptare menţionat la articolul 3 alineatul (2) din prezenta anexă.
    (2) În cazul în care părţile nu pot ajunge la un acord cu privire la mediator în termenul stabilit la alineatul (1) al prezentului articol, oricare dintre părţi poate solicita preşedintelui Comitetului de cooperare sau delegatului acestuia să selecteze mediatorul prin tragere la sorţi din lista stabilită în temeiul articolului 196 alineatul (1) din prezentul acord. Reprezentanţii ambelor părţi sunt invitaţi cu suficient timp înainte să asiste la tragerea la sorţi. În orice caz, tragerea la sorţi se efectuează cu partea/părţile care este prezentă/sunt prezente.
    (3) Preşedintele Comitetului de cooperare sau delegatul acestuia selectează mediatorul în termen de cinci zile de la cererea prezentată în conformitate cu alineatul (2).
    (4) În cazul în care, în momentul prezentării unei cereri în temeiul articolului 3 din prezenta anexă, lista menţionată la articolul 196 alineatul (1) din prezentul acord nu este stabilită, selectarea mediatorului se face prin tragere la sorţi dintre persoanele fizice care au fost propuse în mod oficial de către una dintre părţi sau de către ambele părţi.
    (5) Mediatorul nu poate fi cetăţean al niciuneia dintre părţi, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel.
    (6) Mediatorul ajută părţile, în mod imparţial şi transparent, să clarifice măsura în cauză şi efectele posibile ale acesteia asupra comerţului, precum şi să găsească o soluţie stabilită de comun acord.
    (7) Mediatorilor li se aplică, mutatis mutandis, Codul de conduită aplicabil membrilor comisiei de arbitraj şi mediatorilor prevăzut în anexa VI la prezentul acord.
    (8) Normele 3-7 (Notificări) şi 42-46 (Traducere şi interpretare) din Regulamentul de procedură pentru arbitraj prevăzut în anexa V la prezentul acord se aplică mutatis mutandis.

    ART. 5
    Regulamentul procedurii de mediere
    (1) În termen de zece zile de la desemnarea mediatorului, partea care a invocat procedura de mediere prezintă mediatorului şi celeilalte părţi, în scris, o descriere detaliată a problemei, în special a funcţionării măsurii în cauză şi a efectelor acesteia asupra comerţului. În termen de 20 de zile de la primirea descrierii în cauză, cealaltă parte poate furniza observaţii scrise referitoare la descriere. Fiecare parte poate include orice informaţii pe care le consideră relevante în descrierea sau în observaţiile sale.
    (2) Mediatorul poate decide cu privire la modalitatea cea mai adecvată de a clarifica măsura în cauză şi efectele posibile ale acesteia asupra comerţului. În special, mediatorul poate să organizeze reuniuni ale părţilor, să consulte părţile împreună sau individual, să solicite asistenţă sau consultanţă din partea experţilor relevanţi şi a părţilor interesate şi să furnizeze orice sprijin suplimentar solicitat de părţi. Mediatorul se consultă cu părţile înainte de a solicita asistenţă sau de a se consulta cu experţii relevanţi şi cu părţile interesate.
    (3) Mediatorul nu acordă consiliere şi nu formulează observaţii referitoare la conformitatea măsurii în cauză cu prezentul acord. Mediatorul poate acorda consiliere şi propune o soluţie care să fie examinată de părţi. Părţile pot accepta sau respinge soluţia propusă sau pot conveni asupra unei soluţii diferite.
    (4) Procedura de mediere are loc pe teritoriul părţii căreia i-a fost adresată cererea sau, de comun acord, în orice alt loc sau prin orice alt mijloc.
    (5) Părţile depun eforturi pentru a găsi o soluţie de comun acord în termen de 60 de zile de la desemnarea mediatorului. În aşteptarea unui acord final, părţile pot lua în considerare posibile soluţii provizorii.
    (6) Soluţia stabilită de comun acord sau soluţia provizorie poate fi adoptată printr-o decizie a Comitetului de cooperare. Soluţiile stabilite de comun acord se fac publice. Versiunea făcută publică nu poate conţine informaţii pe care una dintre părţi le-a desemnat drept confidenţiale.
    (7) La cererea părţilor, mediatorul le transmite un proiect de raport bazat pe date concrete, care prezintă pe scurt: (i) măsura în cauză, (ii) procedurile urmate şi (iii) eventuala soluţie stabilită de comun acord, inclusiv posibilele soluţii provizorii. Mediatorul stabileşte un termen de 15 zile în care părţile pot să trimită observaţii privind proiectul de raport. După analizarea observaţiilor părţilor primite în termenul respectiv, mediatorul transmite părţilor, în termen de 15 zile, un raport final bazat pe date concrete. Raportul bazat pe date concrete nu include nicio interpretare a dispoziţiilor prezentului acord.
    (8) Procedura se încheie prin:
    a) adoptarea de comun acord a unei soluţii de către părţi, la data adoptării acestei soluţii;
    b) acordul comun al părţilor, în orice etapă a procedurii, la data respectivului acord;
    c) o declaraţie scrisă a mediatorului, după consultarea părţilor, atestând că eforturile suplimentare de mediere ar rămâne fără efect, la data respectivei declaraţii; sau
    d) o declaraţie scrisă a uneia dintre părţi după examinarea soluţiilor stabilite de comun acord în cadrul procedurii de mediere şi după examinarea recomandărilor şi soluţiilor propuse de mediator, la data respectivei declaraţii.


    SECŢIUNEA B
    PUNEREA ÎN APLICARE
    ART. 6
    Punerea în aplicare a unei soluţii stabilite de comun acord
    (1) În cazul în care părţile au stabilit o soluţie de comun acord, fiecare dintre ele ia măsurile necesare pentru a pune în aplicare soluţia respectivă în termenul convenit.
    (2) Partea care pune în aplicare soluţia stabilită de comun acord notifică în scris celeilalte părţi acţiunile sau măsurile luate în acest scop.

    SECŢIUNEA C
    DISPOZIŢII GENERALE
    ART. 7
    Confidenţialitatea şi relaţia cu soluţionarea diferendelor
    (1) Cu excepţia cazului în care părţile convin altfel şi fără a aduce atingere articolului 5 alineatul (6) din prezenta anexă, toate etapele procedurii, inclusiv orice consiliere sau soluţie propusă, sunt confidenţiale. Cu toate acestea, orice parte poate face public faptul că are loc o mediere.
    (2) Procedura de mediere nu aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor părţilor prevăzute în titlul III (Comerţ şi afaceri) capitolul 14 (Soluţionarea diferendelor) din prezentul acord sau în oricare alt acord.
    (3) Consultările prevăzute în titlul III (Comerţ şi afaceri) capitolul 14 (Soluţionarea diferendelor) din prezentul acord nu sunt necesare înainte de a iniţia procedura de mediere. Cu toate acestea, în mod normal, înainte de a iniţia procedura de mediere, o parte ar trebui să facă uz de celelalte dispoziţii relevante privind cooperarea sau consultarea prevăzute în prezentul acord.
    (4) O parte nu introduce ca probe şi nu se bazează, în alte proceduri de soluţionare a diferendelor prevăzute în prezentul acord sau în orice alt acord, pe următoarele elemente, iar comisia nu ia în considerare:
    a) poziţiile adoptate de cealaltă parte în cursul procedurii de mediere sau informaţiile colectate în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din prezenta anexă;
    b) faptul că cealaltă parte şi-a arătat disponibilitatea de a accepta o soluţie pentru măsura care face obiectul medierii sau
    c) recomandările sau propunerile formulate de mediator.

    (5) Un mediator nu poate avea calitatea de membru al comisiei într-o procedură de soluţionare a diferendelor prevăzută în prezentul acord sau în Acordul OMC referitoare la o problemă pentru care el/ea a avut calitatea de mediator.

    ART. 8
    Termene
     Orice termen menţionat în prezenta anexă poate fi modificat prin acordul comun al părţilor.

    ART. 9
    Costuri
    (1) Fiecare parte suportă cheltuielile aferente participării sale la procedura de mediere.
    (2) Părţile împart în mod egal cheltuielile aferente aspectelor organizatorice, inclusiv remuneraţia şi cheltuielile mediatorului. Remuneraţia mediatorului este conformă cu cea prevăzută pentru preşedintele unei comisii de arbitraj în conformitate cu articolul 8 litera (e) din Regulamentul de procedură prevăzut în anexa V la prezentul acord.

     PROTOCOL
     PRIVIND ASISTENŢA ADMINISTRATIVĂ RECIPROCĂ
     ÎN DOMENIUL VAMAL


    ART. 1
    Definiţii
     În sensul prezentului protocol:
    a) "legislaţie vamală" înseamnă actele cu putere de lege sau normele administrative care se aplică pe teritoriile părţilor, care reglementează importul, exportul, tranzitul mărfurilor şi plasarea lor sub orice alt regim sau procedură vamală, inclusiv măsurile privind interzicerea, restricţionarea şi controlul acestora;
    b) "autoritate solicitantă" înseamnă o autoritate administrativă competentă care face o solicitare de asistenţă în temeiul prezentului protocol şi care a fost desemnată de o parte în acest scop;
    c) "autoritate solicitată" înseamnă o autoritate administrativă competentă care primeşte o solicitare de asistenţă în temeiul prezentului protocol şi care a fost desemnată de o parte în acest scop;
    d) "date cu caracter personal" înseamnă orice informaţie referitoare la o persoană identificată sau identificabilă;
    e) "operaţiune care încalcă legislaţia vamală" înseamnă orice încălcare sau tentativă de încălcare a legislaţiei vamale.


    ART. 2
    Domeniul de aplicare
    (1) Părţile îşi acordă reciproc asistenţă în domeniile care ţin de competenţa lor, în conformitate cu modalităţile şi condiţiile stabilite în prezentul protocol, pentru a asigura aplicarea corectă a legislaţiei lor vamale, prin prevenirea operaţiunilor care contravin legislaţiei vamale, prin anchetarea şi prin combaterea acestora.
    (2) Asistenţa în domeniul vamal prevăzută în prezentul protocol se aplică oricărei autorităţi administrative a părţilor care este competentă în ceea ce priveşte aplicarea prezentului protocol. Asistenţa nu aduce atingere normelor care reglementează acordarea de asistenţă reciprocă în materie penală. De asemenea, nu se referă la schimbul de informaţii obţinute în urma exercitării competenţelor la solicitarea unei autorităţi judiciare, cu excepţia cazurilor în care comunicarea unor astfel de informaţii este autorizată de autoritatea respectivă.
    (3) Prezentul protocol nu se referă la asistenţa în domeniul recuperării taxelor vamale, a impozitelor şi a amenzilor.

    ART. 3
    Asistenţa la cerere
    (1) La cererea autorităţii solicitante, autoritatea solicitată îi comunică acesteia toate informaţiile pertinente care îi pot permite să se asigure că legislaţia vamală este aplicată corect, inclusiv informaţii privind activităţi constatate sau preconizate care constituie sau ar putea constitui o încălcare a legislaţiei vamale.
    (2) La cererea autorităţii solicitante, autoritatea solicitată o informează pe aceasta cu privire la:
    a) circumstanţele (faptele şi condiţiile) exportului de mărfuri de pe teritoriul uneia dintre părţi şi ale importului pe teritoriul celeilalte părţi, precizând, dacă este cazul, regimul vamal aplicat mărfurilor;
    b) circumstanţele (faptele şi condiţiile) importului de mărfuri pe teritoriul uneia dintre părţi şi ale exportului de pe teritoriul celeilalte părţi, precizând, dacă este cazul, regimul vamal aplicat mărfurilor.

    (3) La cererea autorităţii solicitante, autoritatea solicitată ia măsurile necesare, în cadrul actelor sale cu putere de lege sau al actelor administrative, pentru a asigura o supraveghere specială în ceea ce priveşte:
    a) persoanele fizice sau juridice în cazul cărora există motive întemeiate să se considere că sunt sau au fost implicate în operaţiuni care încalcă legislaţia vamală;
    b) locurile în care sunt depozitate mărfuri în cazul cărora există motive întemeiate să se suspecteze că au loc operaţiuni care încalcă legislaţia vamală;
    c) mărfuri transportate sau destinate să fie transportate în cazul cărora există motive întemeiate să se suspecteze că au loc operaţiuni care încalcă legislaţia vamală;
    d) mijloacele de transport care transportă mărfuri în cazul cărora există motive întemeiate să se suspecteze că au loc operaţiuni care încalcă legislaţia vamală.


    ART. 4
    Asistenţa spontană
     Părţile îşi acordă reciproc asistenţă, din proprie iniţiativă şi în conformitate cu actele cu putere de lege sau normele lor administrative, în cazul în care consideră că acest lucru este necesar pentru aplicarea corectă a legislaţiei vamale, în special prin furnizarea de informaţii cu privire la:
    a) activităţile care sunt sau par a fi operaţiuni care încalcă legislaţia vamală şi care pot prezenta interes pentru cealaltă parte;
    b) noi mijloace sau metode utilizate pentru desfăşurarea unor operaţiuni care încalcă legislaţia vamală;
    c) mărfurile despre care se cunoaşte că fac obiectul unor operaţiuni care încalcă legislaţia vamală;
    d) persoanele fizice sau juridice în cazul cărora există motive întemeiate să se considere că sunt sau au fost implicate în operaţiuni care încalcă legislaţia vamală;
    e) mijloacele de transport în cazul cărora există motive întemeiate să se considere că au fost, sunt sau pot fi utilizate în operaţiuni care încalcă legislaţia vamală.


    ART. 5
    Transmitere şi notificare
     La cererea autorităţii solicitante, autoritatea solicitată, în conformitate cu actele cu putere de lege sau actele administrative care i se aplică, ia toate măsurile necesare pentru a transmite orice documente provenind de la autoritatea solicitantă şi pentru a notifica orice decizii ale autorităţii solicitante care intră în domeniul de aplicare al prezentului protocol unui destinatar rezident sau stabilit pe teritoriul autorităţii solicitate.
     Cererile de transmitere a documentelor sau de notificare a deciziilor se redactează în scris în una dintre limbile oficiale ale autorităţii solicitate sau într-o limbă acceptată de această autoritate.

    ART. 6
    Forma şi conţinutul cererilor de asistenţă
    (1) Cererile formulate în temeiul prezentului protocol se prezintă în scris. Ele sunt însoţite de documentele necesare pentru a permite îndeplinirea cererii. În situaţii de urgenţă, se pot accepta şi cereri prezentate verbal, însă acestea trebuie să fie imediat confirmate în scris.
    (2) Cererile formulate în temeiul alineatului (1) includ următoarele informaţii:
    a) autoritatea solicitantă;
    b) obiectul şi motivul cererii;
    c) măsura solicitată;
    d) actele cu putere de lege şi normele administrative, precum şi celelalte elemente juridice implicate;
    e) indicaţii cât mai exacte şi complete posibil privind persoanele fizice şi juridice care fac obiectul anchetelor;
    f) un rezumat al faptelor relevante şi al anchetelor deja efectuate;
    g) orice alte informaţii relevante necesare pentru executarea cererii.

    (3) Cererile se redactează în una dintre limbile oficiale ale autorităţii solicitate sau într-o limbă acceptată de către această autoritate. Această cerinţă nu se aplică documentelor care însoţesc cererea menţionată la alineatul (1).
    (4) În cazul în care o cerere nu îndeplineşte cerinţele de formă menţionate la alineatele (1)-(3), se poate solicita corectarea sau completarea acesteia; Între timp, se pot dispune măsuri asigurătorii.

    ART. 7
    Soluţionarea cererilor
    (1) Pentru a răspunde unei cereri de asistenţă, autoritatea solicitată acţionează, în limitele competenţei şi resurselor sale disponibile, ca şi cum ar acţiona pe cont propriu sau la cererea altor autorităţi ale aceleiaşi părţi, furnizând informaţiile de care dispune deja şi efectuând sau determinând efectuarea unor anchete corespunzătoare. Aceasta se aplică, de asemenea, oricărei alte autorităţi căreia i-a fost adresată cererea de către autoritatea solicitată, atunci când aceasta din urmă nu poate acţiona pe cont propriu.
    (2) Cererile de asistenţă se soluţionează în conformitate cu actele cu putere de lege şi normele administrative ale părţii solicitate. În cazul în care cererea nu poate fi soluţionată, partea solicitantă este informată fără întârziere.
    (3) Funcţionarii autorizaţi ai unei părţi, pot, cu acordul celeilalte părţi şi în condiţiile stabilite de aceasta din urmă, să fie prezenţi la sediul autorităţii solicitate sau ale oricărei alte autorităţi în cauză, în conformitate cu alineatul (1), pentru a obţine informaţii privind activităţile care constituie sau pot constitui operaţiuni care încalcă legislaţia vamală, de care autoritatea solicitantă are nevoie în scopul aplicării prezentului protocol.
    (4) Funcţionarii unei părţi, abilitaţi în mod corespunzător, pot, cu acordul celeilalte părţi şi în condiţiile stabilite de aceasta din urmă, să participe la anchetele desfăşurate pe teritoriul celeilalte părţi.

    ART. 8
    Forma în care se comunică informaţiile
    (1) Autoritatea solicitată comunică în scris autorităţii solicitante rezultatele anchetelor, anexând documentele, copiile legalizate sau orice alte acte relevante.
    (2) Aceste informaţii pot fi furnizate în format informatic.
    (3) Documentele originale se transmit doar la cerere, în cazurile în care copiile legalizate se dovedesc a fi insuficiente. Aceste originale se restituie cât mai repede posibil.

    ART. 9
    Excepţii de la obligaţia de a acorda asistenţă
    (1) Asistenţa poate fi refuzată sau supusă îndeplinirii anumitor condiţii sau cerinţe în cazurile în care una dintre părţi consideră că asistenţa acordată în temeiul prezentului protocol:
    a) ar putea aduce atingere suveranităţii Republicii Kazahstan sau a unui stat membru al Uniunii Europene căruia i-a fost solicitată asistenţa în temeiul prezentului protocol sau
    b) este susceptibilă să aducă atingere ordinii publice, siguranţei sau altor interese esenţiale, în special în cazurile menţionate la articolul 10 alineatul (2) din prezentul protocol; sau
    c) ar implica violarea unui secret industrial, comercial sau profesional.

    (2) Acordarea asistenţei poate fi amânată de către autoritatea solicitată, dacă aceasta interferează cu o anchetă, cu o urmărire judiciară sau cu o procedură în desfăşurare. În acest caz, autoritatea solicitată consultă autoritatea solicitantă pentru a stabili dacă asistenţa poate fi acordată sub rezerva clauzelor sau a condiţiilor pe care ie poate impune autoritatea solicitată.
    (3) În cazul în care autoritatea solicitantă solicită un tip de asistenţă pe care ea însăşi nu ar putea să o furnizeze dacă i-ar fi solicitată, aceasta atrage atenţia asupra acestui fapt în cererea sa. În consecinţă, rămâne la latitudinea autorităţii solicitate să decidă asupra modului în care răspunde unei asemenea cereri.
    (4) În cazurile menţionate la alineatele (1) şi (2), decizia autorităţii solicitate şi motivele acesteia trebuie comunicate fără întârziere autorităţii solicitante.

    ART. 10
    Schimbul de informaţii şi confidenţialitatea
    (1) Orice informaţie comunicată în temeiul prezentului protocol, indiferent de forma acesteia, are caracter confidenţial sau este rezervată unei difuzări restrânse, în funcţie de normele aplicabile de către fiecare parte. Aceasta intră sub incidenţa obligaţiei păstrării secretului profesional şi beneficiază de protecţia acordată prin legile aplicabile în materie pe teritoriul părţii care a primit-o, precum şi prin dispoziţiile corespunzătoare care se aplică instituţiilor Uniunii Europene.
    (2) Datele cu caracter personal pot fi comunicate doar în cazul în care partea care le-ar putea primi se angajează să protejeze astfel de date într-o manieră considerată adecvată de partea care le- ar putea furniza.
    (3) Utilizarea informaţiilor obţinute în temeiul prezentului protocol în cadrul acţiunilor administrative sau judiciare iniţiate ca urmare a constatării unor operaţiuni care încalcă legislaţia vamală este considerată ca fiind în scopul aplicării prezentului protocol. Prin urmare, părţile pot folosi drept probe, în procesele-verbale, rapoartele şi mărturiile lor, precum şi pe parcursul procedurilor şi al urmăririlor în justiţie, informaţiile obţinute şi documentele consultate în conformitate cu dispoziţiile prezentului protocol. Autoritatea competentă care a furnizat aceste informaţii sau care a permis accesul la documente este informată cu privire la o astfel de utilizare.
    (4) Informaţiile obţinute în temeiul prezentului protocol se utilizează exclusiv în scopurile prevăzute în prezentul protocol. În cazul în care una dintre părţi doreşte să folosească aceste informaţii în alte scopuri, ea obţine în prealabil acordul scris al autorităţii care le-a furnizat. În acest caz, utilizarea informaţiilor respective este condiţionată de eventualele restricţii impuse de autoritatea în cauză.

    ART. 11
    Experţi şi martori
     Un funcţionar al unei autorităţi solicitate poate fi autorizat să se înfăţişeze, în limitele stabilite prin autorizaţia care i-a fost acordată, în calitate de expert sau martor în cadrul procedurilor administrative sau judiciare iniţiate în domeniile reglementate de prezentul protocol şi poate să prezinte obiectele, documentele sau copiile certificate ale acestora care pot fi necesare pentru desfăşurarea procedurilor. Cererea adresată funcţionarului este efectuată de către autoritatea solicitantă şi trebuie să indice în mod specific autoritatea administrativă sau judiciară în faţa cărei funcţionarul va trebui să compară, pentru ce aspecte şi în ce calitate (titlu sau funcţie).

    ART. 12
    Cheltuielile de asistenţă
     Părţile renunţă reciproc la orice pretenţie cu privire la rambursarea cheltuielilor rezultate din aplicarea prezentului protocol, exceptând, după caz, cheltuielile legate de experţi şi martori, precum şi cele legate de interpreţi şi traducători care nu sunt funcţionari publici.

    ART. 13
    Punerea în aplicare
    (1) Punerea în aplicare a prezentului protocol se încredinţează, pe de o parte, autorităţilor vamale ale Republicii Kazahstan şi, pe de altă parte, serviciilor competente ale Comisiei Europene şi autorităţilor vamale ale statelor membre ale Uniunii Europene, după caz. Acestea decid cu privire la toate măsurile şi aranjamentele practice necesare în vederea punerii în aplicare a protocolului, luând în considerare normele în vigoare, în special în domeniul protecţiei datelor.
    (2) Părţile se consultă şi ulterior se informează reciproc cu privire la normele detaliate de punere în aplicare care se adoptă în conformitate cu dispoziţiile prezentului protocol.

    ART. 14
    Alte acorduri
    (1) Având în vedere competenţele Uniunii Europene şi, respectiv, ale statelor membre ale Uniunii Europene, dispoziţiile prezentului protocol:
    a) nu afectează obligaţiile părţilor prevăzute în orice alte convenţii sau acorduri internaţionale;
    b) se consideră complementare celor din acordurile de asistenţă reciprocă încheiate sau care pot fi încheiate între statele membre ale Uniunii Europene şi Republica Kazahstan şi
    c) nu aduc atingere dispoziţiilor Uniunii Europene privind comunicarea între serviciile competente ale Comisiei Europene şi autorităţile vamale ale statelor membre ale Uniunii Europene a tuturor informaţiilor obţinute în temeiul prezentului protocol care ar putea prezenta interes pentru Uniunea Europeană sau pentru statele membre ale Uniunii Europene.

    (2) În pofida alineatului (1) de la prezentul articol, dispoziţiile prezentului protocol primează asupra celor din cadrul oricărui acord bilateral în domeniul asistenţei reciproce care a fost sau ar putea fi încheiat în mod individual între state membre ale Uniunii Europene şi Republica Kazahstan în măsura în care dispoziţiile acestuia din urmă sunt incompatibile cu dispoziţiile prezentului protocol.
    (3) Cu privire la chestiunile legate de aplicarea prezentului protocol, părţile se consultă pentru a soluţiona problema în cadrul unui dialog periodic privind aspectele vamale dintre părţi.


     -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Acord, Alte Institutii,  ACORD din 21 decembrie 2015

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016