Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ACORD din 20 noiembrie 2024 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galaţi (România) - Giurgiuleşti (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România
────────── Ratificat de LEGEA nr. 62 din 12 mai 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 13 mai 2025. ────────── Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, denumite în continuare părţi, luând în considerare prevederile Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat dintre România şi Republica Moldova, semnat la Bucureşti la 13 noiembrie 2009, ţinând cont de prevederile Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014, apreciind experienţa şi rezultatele de până acum obţinute în controlul traficului de frontieră, având intenţia de a facilita controlul traficului de frontieră în punctul de trecere a frontierei Galaţi (România) - Giurgiuleşti (Republica Moldova) rutier, precum şi de a simplifica şi fluidiza trecerea peste frontiera comună, au convenit asupra următoarelor: CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 În sensul prezentului acord, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: 1. control la trecerea frontierei - activitatea desfăşurată de personalul autorităţilor competente ale părţilor, în punctul de trecere a frontierei deschis traficului de frontieră, pentru asigurarea respectării condiţiilor prevăzute de lege pentru trecerea frontierei a persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor; 2. autorităţile de control - poliţia de frontieră şi autorităţile vamale ale părţilor; 3. personal de control - angajaţi ai autorităţilor de control ale părţilor care exercită controlul coordonat la trecerea frontierei, precum şi persoanele care au dreptul şi sunt împuternicite să efectueze controlul asupra îndeplinirii serviciului; 4. control coordonat - control la trecerea frontierei efectuat separat de către personalul de control al statului de ieşire, urmat consecutiv de personalul statului de intrare, efectuat pe teritoriul unui singur stat; 5. persoane care prestează servicii - acele persoane fizice sau juridice din Republica Moldova care, pe teritoriul României, desfăşoară activităţi conexe controlului la trecerea frontierei în punctul de trecere a frontierei de stat, după cum urmează: personalul serviciilor auxiliare de întreţinere şi mentenanţă a infrastructurii şi echipamentelor părţii din Republica Moldova, brokeri vamali, lucrători bancari; 6. teritoriul de funcţionare - acea parte a teritoriului României unde personalul de control al părţii din Republica Moldova îşi exercită atribuţiile de serviciu, conform legislaţiei Republicii Moldova; 7. mărfuri - orice bun mobil, obiecte şi alte valori, inclusiv valori valutare (valută străină şi monedă naţională în numerar, instrumente de plată şi valori mobiliare materializate exprimate în valută străină şi monedă naţională); 8. mijloc de transport - autovehicul sau ansamblu de vehicule, format dintr-un autovehicul şi o remorcă sau semiremorcă, destinat transportului de persoane sau de mărfuri ori efectuării de lucrări; 9. instalaţii de comunicaţii electronice şi transfer al datelor - mijloacele de comunicaţii cu şi fără fir, reţelele, mijloacele de legătură prin satelit şi instalaţiile tehnice şi de radiocomunicaţii, inclusiv sistemele de antene; 10. loc de serviciu pentru controlul coordonat - teritoriul României al punctului de trecere a frontierei de stat Galaţi (România) - Giurgiuleşti (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România.
ART. 2 Autorităţile competente pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului acord sunt: Pentru Guvernul României: - Ministerul Afacerilor Interne, prin Poliţia de Frontieră Română; – Ministerul Finanţelor, prin Autoritatea Vamală Română; – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere; – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară; – Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Garda Naţională de Mediu.
Pentru Guvernul Republicii Moldova: - Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră; – Ministerul Finanţelor, prin Serviciul Vamal; – Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale; – Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.
ART. 3 Prezentul acord conţine principiile şi regulile cooperării în cursul efectuării, pe teritoriul României, a controlului coordonat al persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor care trec frontiera de stat prin punctul de trecere a frontierei Galaţi (România) - Giurgiuleşti (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România. Nicio prevedere din acord nu poate fi interpretată în sensul modificării, condiţionării sau derogării în alt mod de la dispoziţiile aplicabile ale legislaţiei Uniunii Europene (UE), inclusiv ale Acordului de asociere UE-Moldova şi ale Acordului UE-Moldova, privind transportul rutier de mărfuri sau ca temei juridic care prevede posibilitatea unor astfel de derogări.
ART. 4 (1) În baza prezentului acord, părţile simplifică, fluidizează şi coordonează controlul traficului de frontieră. (2) Pentru realizarea acestui scop, părţile stabilesc, de comun acord, pe teritoriul României, efectuarea controlului coordonat în punctul de trecere a frontierei de stat Galaţi (România) - Giurgiuleşti (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România. (3) Partea din Republica Moldova îşi rezervă dreptul ca în situaţii deosebite să transfere, pe o perioadă determinată şi cu caracter temporar, controlul la trecerea frontierei de pe teritoriul României pe teritoriul Republicii Moldova. (4) Referitor la transferul prevăzut la alineatul (3) al prezentului articol, partea din Republica Moldova va informa partea română, cu cel puţin 24 de ore în avans, pe cale diplomatică.
ART. 5 Teritoriul de funcţionare cuprinde: a) locul de serviciu pentru controlul coordonat, inclusiv încăperile de serviciu stabilite pentru personalul de control al părţii din Republica Moldova, şi alte obiective stabilite prin Regulamentul (normele tehnologice) de funcţionare a punctului de trecere a frontierei de stat Galaţi (România) - Giurgiuleşti (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, denumit în continuare Regulament; b) drumul dintre frontiera de stat dintre România şi Republica Moldova şi locul de serviciu pentru controlul coordonat.
CAP. II Organizarea controlului coordonat ART. 6 (1) Personalul de control al părţii din Republica Moldova efectuează controlul în punctul de trecere a frontierei Galaţi (România) - Giurgiuleşti (Republica Moldova) rutier, în limitele locului de serviciu pentru controlul coordonat, în conformitate cu dispoziţiile prezentului acord, în baza legislaţiei naţionale, în aceeaşi măsură şi cu aceleaşi consecinţe juridice ca şi când acesta ar fi efectuat pe teritoriul Republicii Moldova. (2) Atribuţiile de serviciu realizate pe teritoriul de funcţionare de către personalul de control al părţii din Republica Moldova, în baza legislaţiei sale naţionale, trebuie considerate ca şi cum ar fi efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, în localitatea din imediata apropiere a punctului de trecere a frontierei de stat. (3) Dacă acţiunea, care contravine legislaţiei Republicii Moldova, referitoare la trecerea frontierei de stat dintre România şi Republica Moldova de către persoane, la introducerea, scoaterea, tranzitarea mărfurilor sau a mijloacelor de transport este comisă pe teritoriul de funcţionare, atunci aceasta trebuie considerată ca şi cum ar fi fost săvârşită pe teritoriul Republicii Moldova în localitatea din imediata apropiere a frontierei de stat dintre România şi Republica Moldova. (4) În cazul controlului coordonat se aplică următoarele norme: a) în cazul în care personalul de control al Republicii Moldova ia cunoştinţă de elemente care justifică arestarea sau punerea sub protecţie a unei persoane sau confiscarea mărfurilor sau a mijloacelor de transport, acesta informează verbal şi în scris personalul de control al autorităţilor române în cauză cu privire la elementele respective. Persoana, mărfurile şi mijloacele de transport vizate sunt transmise autorităţilor de control ale părţii române. Autorităţile de control ale părţii române asigură luarea de măsuri de urmare adecvate, în conformitate cu dreptul intern din România, inclusiv dreptul Uniunii Europene şi dreptul internaţional, indiferent de cetăţenia persoanei în cauză, şi informează autorităţile de control ale părţii din Republica Moldova despre măsurile întreprinse şi deciziile luate, în limitele impuse de legislaţia menţionată anterior; b) personalul de control al Republicii Moldova nu trebuie să împiedice intrarea pe teritoriul României a persoanelor care beneficiază de dreptul la liberă circulaţie în temeiul dreptului Uniunii Europene, definit în anexa la prezentul acord, precum şi a beneficiarilor Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice în România. În cazul în care există motive care justifică refuzul ieşirii din Republica Moldova, personalul de control al Republicii Moldova informează verbal şi în scris autoritatea de control competentă a părţii române cu privire la aceste motive şi transmite persoanele vizate acesteia. Autoritatea de control competentă a părţii române asigură luarea de măsuri corespunzătoare, în conformitate cu dreptul intern, cu dreptul Uniunii Europene şi cu dreptul internaţional, şi informează autorităţile de control ale părţii din Republica Moldova despre măsurile întreprinse şi deciziile luate, în limitele impuse de legislaţia menţionată anterior; c) resortisantului unei ţări terţe a Uniunii Europene care solicită protecţie internaţională pe teritoriul României i se asigură accesul la autoritatea de control competentă a părţii române şi la procedurile relevante, în conformitate cu acquis-ul Uniunii Europene în materie de azil.
ART. 7 (1) În teritoriul de funcţionare, controlul efectuat de către autorităţile de control ale părţilor se realizează coordonat. (2) În cadrul controlului coordonat, personalul autorităţilor de control ale părţii din Republica Moldova efectuează controlul înaintea personalului autorităţilor de control ale părţii române.
ART. 8 (1) Personalul de control al părţii din Republica Moldova nu poate refuza întoarcerea pe teritoriul Republicii Moldova a persoanelor cărora nu li s-a autorizat intrarea pe teritoriul României. (2) Personalul de control al părţii din Republica Moldova nu poate refuza readucerea şi reprimirea acelor mijloace de transport sau mărfuri a căror introducere nu a fost aprobată de personalul de control al părţii române. (3) Personalul de control al părţii române nu poate refuza readucerea şi reprimirea pe teritoriul Republicii Moldova a acelor persoane, mijloace de transport şi mărfuri cărora nu le-a fost autorizată trecerea frontierei de către personalul de control al părţii din Republica Moldova, cu excepţia situaţiilor prevăzute în articolul 6 alineatul (4).
ART. 9 (1) Personalul de control al părţilor se informează reciproc, la nevoie, asupra măsurilor luate în cursul îndeplinirii sarcinilor prevăzute în prezentul acord, precum şi în privinţa limitărilor de trafic introduse temporar şi a obstacolelor de circulaţie apărute. (2) În punctul de trecere a frontierei de stat Galaţi (România) - Giurgiuleşti (Republica Moldova) rutier, personalul de control al părţilor va adopta măsuri comune, coordonate, în conformitate cu legislaţiile naţionale ale părţilor, în interesul reducerii timpilor de aşteptare în traficul de persoane şi de mărfuri, precum şi în scopul prevenirii şi eliminării obstacolelor de circulaţie apărute. (3) Regulamentul prevăzut la articolul 5 lit. a) va fi elaborat în comun de către şefii structurilor teritoriale ale autorităţilor de control care îşi desfăşoară activitatea în punctul de trecere a frontierei de stat Galaţi (România) - Giurgiuleşti (Republica Moldova) rutier şi va fi supus aprobării eşaloanelor superioare de la nivel regional. Documentul indicat nu este tratat internaţional.
CAP. III Personalul de control ART. 10 (1) Personalul de control al părţii din Republica Moldova, care exercită controlul coordonat la trecerea frontierei, în scopul executării serviciului pe teritoriul României, inclusiv în timpul deplasării la şi de la locul de serviciu, va purta uniformă şi ecuson pentru identificare. (2) Personalul de control al părţii din Republica Moldova, în scopul executării serviciului pe teritoriul României, inclusiv în timpul deplasării la şi de la locul de serviciu, poate să utilizeze mijloace speciale (neletale) a căror listă va fi prevăzută în Regulament, mijloace de transport de serviciu, cu sau fără girofar, şi poate deţine, de asemenea, echipamentul de serviciu necesar, inclusiv câini de serviciu. Mijloacele speciale (neletale) pot fi folosite de către personalul de control al părţii din Republica Moldova atât în limitele teritoriului de funcţionare, cât şi pe timpul deplasării pe teritoriul României la şi de la locul de serviciu, doar pentru legitimă apărare. (3) Pe timpul desfăşurării controlului coordonat pe teritoriul României, personalul de control al părţii din Republica Moldova nu este considerat ca fiind în deplasare în străinătate. Acesta va beneficia de toate drepturile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova privind salarizarea, asistenţa socială şi juridică, asigurarea medicală şi asigurarea pentru riscuri ce pot conduce la accidente, vătămări, invaliditate sau deces.
ART. 11 (1) Partea română asigură personalului de control al părţii din Republica Moldova, în limitele teritoriului de funcţionare, pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, aceeaşi protecţie şi acelaşi ajutor ca pentru personalul de control propriu. (2) Dispoziţiile dreptului penal din România referitoare la protecţia persoanelor oficiale şi a activităţilor desfăşurate de acestea în cursul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu se vor aplica şi în cazul acţiunilor ilegale săvârşite în teritoriul de funcţionare împotriva personalului de control al părţii din Republica Moldova, pe timpul sau în legătură cu executarea serviciului. (3) Personalul de control al părţii din Republica Moldova are dreptul să îndepărteze, cu utilizarea mijloacelor coercitive, acele persoane care prin comportamentul lor perturbă ordinea din încăperile de serviciu ale părţii din Republica Moldova, controlul traficului de frontieră, respectiv pun în pericol nemijlocit viaţa, integritatea corporală sau securitatea mărfurilor, mijloacelor de transport şi bunurilor proprii ale altora ori ale personalului de control. Personalul de control al părţii române trebuie informat fără întârziere referitor la măsurile luate şi va acorda ajutor, la cerere. Mijloacele coercitive şi modul de folosire a acestora sunt în conformitate cu legislaţia naţională a Republicii Moldova. (4) Autorităţile competente ale părţii române pot verifica încăperile de serviciu ale părţii din Republica Moldova numai cu acordul autorităţilor părţii din Republica Moldova. (5) În cazul săvârşirii infracţiunilor şi contravenţiilor pe teritoriul de funcţionare, prevăzute în legislaţia română, de către personalul de control al părţii din Republica Moldova, autoritatea competentă a părţii române este obligată să informeze neîntârziat autoritatea ierarhic superioară a făptuitorului.
ART. 12 (1) Acţiunile civile în despăgubiri pentru acele pagube produse de personalul de control al părţii din Republica Moldova în teritoriul de funcţionare, pentru care răspunderea aparţine statului, intră sub incidenţa jurisdicţiei Republicii Moldova, ca şi când acţiunea păgubitoare s-ar fi produs pe teritoriul acesteia. (2) În cadrul promovării sau iniţierii unor asemenea acţiuni, cetăţenii României beneficiază de acelaşi tratament ca şi cetăţenii Republicii Moldova.
ART. 13 (1) Dacă personalul de control al părţii din Republica Moldova, pe timpul sau în legătură cu îndeplinirea serviciului pe teritoriul de funcţionare, îşi pierde viaţa, este rănit ori bunurile aflate ori purtate asupra sa sunt deteriorate ori distruse, pentru acţiunea civilă în despăgubire se va aplica legislaţia naţională în vigoare a părţii din Republica Moldova. (2) Personalul de control, respectiv persoana în drept să fie despăgubită poate să îşi promoveze acţiunea civilă în despăgubire, rezultată din faptele prevăzute la alineatul (1) al prezentului articol, la instanţa competentă a Republicii Moldova, stabilită în conformitate cu legea aplicabilă în acest stat. (3) Dispoziţiile alineatelor (1) şi (2) ale prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi în legătură cu pagubele produse de personalul de control al părţii din Republica Moldova pe teritoriul de funcţionare pe timpul şederii în interes de serviciu, dar nu în timpul îndeplinirii serviciului.
CAP. IV Locurile de serviciu pentru controlul coordonat şi persoanele care prestează servicii ART. 14 (1) În scopul aplicării prezentului acord, în punctul de trecere a frontierei, încăperile de serviciu necesare personalului de control al părţii din Republica Moldova, pe teritoriul României, sunt asigurate, de regulă, de partea română. În cazul în care infrastructura punctului de trecere nu permite alocarea de spaţii, partea din Republica Moldova poate instala soluţii mobile pentru asigurarea încăperilor de serviciu necesare personalului propriu. (2) Autoritatea Vamală Română va conveni cu utilizatorii modalitatea de folosire şi întreţinere a încăperilor de serviciu şi a altor obiective stabilite prin Regulament, precum şi orice alte aspecte privind utilizarea acestora.
ART. 15 Încăperile de serviciu şi alte obiective din teritoriul de funcţionare al părţii din Republica Moldova se marchează cu inscripţii oficiale şi cu însemnele oficiale ale Republicii Moldova (stemă şi drapel).
ART. 16 (1) Sunt scutite de la plata taxelor vamale, a impozitelor şi a altor taxe şi sarcini fiscale şi nu intră sub incidenţa interdicţiilor economice şi a limitărilor de introducere sau scoatere, fiind scutite de obligativitatea efectuării formalităţilor vamale în scris: a) acele mărfuri (în special: materialele, mijloacele şi instalaţiile necesare asigurării atribuţiilor de serviciu) care deservesc locul de serviciu pentru controlul coordonat al părţii din Republica Moldova şi sunt folosite pentru control; b) acele mărfuri care servesc uzului oficial al autorităţilor de control şi al persoanelor care prestează servicii sau cele care servesc necesităţilor de uz personal ale personalului de control ori ale celor care prestează servicii aparţinând părţii din Republica Moldova, pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu pe teritoriul României; c) acele autovehicule, utilaje şi echipamente de control care sunt utilizate de personalul de control sau de cei care prestează servicii pe teritoriul României, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
(2) Bunurile prevăzute la alineatul (1) al prezentului articol pot fi introduse temporar de pe teritoriul unuia dintre statele părţi pe teritoriul statului celeilalte părţi, cu obligaţia scoaterii acestora. Bunurile prevăzute la alineatul (1) lit. a), introduse şi scoase în acest mod, vor fi trecute într-o listă, întocmită în 3 (trei) exemplare, dintre care două exemplare vor fi înmânate autorităţilor vamale competente ale celor două părţi, iar un exemplar va fi înmânat declarantului, adică autorităţilor de control sau prestatorilor de servicii. (3) Înscrisurile, documentele şi echipamentele de serviciu necesare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, aflate asupra personalului de control al părţii din Republica Moldova, nu pot face obiectul vreunei măsuri de verificare sau de sechestru pe teritoriul României.
ART. 17 (1) Autorităţile de control ale părţii din Republica Moldova, pentru îndeplinirea activităţilor desfăşurate pe teritoriul de funcţionare, pot, cu aprobarea prealabilă a Autorităţii Vamale Române, să instaleze, să utilizeze, să întreţină, să modifice, să modernizeze şi să desfiinţeze instalaţiile de comunicaţii electronice şi transfer al datelor, precum şi să le conecteze la obiectivele corespunzătoare ale autorităţilor de control ale părţii din Republica Moldova. (2) Activităţile menţionate la alineatul (1) al prezentului articol se vor realiza fără efectuarea formalităţilor vamale în scris şi fără plata taxelor vamale, impozitelor, a altor taxe şi sarcini fiscale. Echipamentele vor fi introduse în baza unei liste întocmite în 3 (trei) exemplare, dintre care două exemplare vor fi înmânate autorităţilor vamale competente ale celor două părţi, iar un exemplar va fi înmânat declarantului, adică autorităţilor de control sau prestatorilor de servicii. (3) Înfiinţarea, menţinerea şi asigurarea funcţionării instalaţiilor de comunicaţii electronice şi transfer al datelor se fac în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale a Republicii Moldova. Partea română permite adoptarea măsurilor de securitate tehnice şi organizaţionale impuse pentru protecţia datelor cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, a pierderii accidentale, a modificării, a divulgării sau a accesului neautorizat, inclusiv a accesului neautorizat al autorităţilor părţii române. (4) Legăturile de transmisiuni dintre autorităţile de control ale părţii din Republica Moldova, prevăzute la alineatul (1) al prezentului articol, vor fi utilizate numai în interes de serviciu. Aceste comunicări sunt considerate ca trafic intern al părţii din Republica Moldova. (5) Personalul care prestează servicii al părţii din Republica Moldova, care asigură funcţionarea şi întreţinerea instalaţiilor de comunicaţii electronice şi transfer al datelor poate intra pe teritoriul României în scopul montării şi întreţinerii instalaţiilor, cu autorizarea prealabilă a lucrărilor de către Autoritatea Vamală Română. În acest scop, personalul părţii din Republica Moldova poate trece frontiera de stat cu mijloacele de transport proprii şi poate trece mijloacele şi echipamentele necesare efectuării lucrărilor. Înaintea începerii activităţii, personalul care prestează servicii al părţii din Republica Moldova este obligat să se prezinte la personalul de control competent al Autorităţii Vamale Române.
ART. 18 Persoanele care prestează servicii au dreptul, pe teritoriul de funcţionare, să utilizeze echipamentele necesare prestării serviciilor din competenţă fără obligativitatea efectuării formalităţilor vamale.
ART. 19 (1) Persoanele care prestează servicii ale părţii din Republica Moldova nu sunt considerate ca fiind în deplasare în străinătate. Acestea vor beneficia de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională a Republicii Moldova privind salarizarea, asistenţa socială şi juridică, asigurarea medicală şi asigurarea pentru riscuri ce pot conduce la accidente, vătămări, invaliditate sau deces. (2) Dispoziţiile articolului 11 alineatul (5), ale articolului 12 şi ale articolului 13 se aplică în mod corespunzător şi persoanelor care prestează servicii.
CAP. V Punerea în aplicare a acordului ART. 20 (1) Pentru coordonarea activităţilor, părţile organizează întâlniri între conducătorii autorităţilor competente menţionate la articolul 2 sau reprezentanţii împuterniciţi în acest sens. Componenţa echipelor care vor participa la întâlniri, durata acestora şi ordinea de zi sunt stabilite de comun acord. (2) Pentru punerea în aplicare a prezentului acord, autorităţile competente prevăzute la articolul 2 pot încheia protocoale de cooperare.
ART. 21 (1) Întâlnirile dintre conducătorii autorităţilor competente prevăzute la articolul 2 sau persoanele împuternicite de către aceştia se desfăşoară alternativ pe teritoriul României şi pe teritoriul Republicii Moldova. (2) Cheltuielile ocazionate de aceste întâlniri sunt suportate de către partea organizatoare, cu excepţia cheltuielilor legate de transportul tur-retur în România, respectiv Republica Moldova.
ART. 22 În scopul aplicării prezentului acord, părţile nu efectuează schimb de informaţii cu caracter clasificat.
CAP. VI Protecţia datelor cu caracter personal ART. 23 (1) Schimbul de informaţii dintre părţi va avea loc numai în scopul şi în conformitate cu dispoziţiile prezentului acord. Transmiterea datelor cu caracter personal de către părţi trebuie să fie necesară, în cazuri individuale, în scopul menţionat la articolul 6 din prezentul acord. (2) Informaţiile transmise ce conţin date cu caracter personal pot fi utilizate numai în scopul pentru care au fost transmise iniţial, iar părţile se angajează să respecte orice restricţie în ceea ce priveşte utilizarea şi ştergerea sau orice posibile restricţii de acces general sau în condiţii specifice. Părţile se asigură că datele cu caracter personal prelucrate sunt relevante şi nu sunt excesive sau incompatibile prin raportare la scopul prelucrării. (3) Utilizarea informaţiilor într-un alt scop decât scopul pentru care acestea au fost transmise iniţial trebuie să fie autorizată de către partea care le transmite. (4) Părţile se asigură că îşi vor furniza reciproc doar informaţiile colectate, stocate şi transmise în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană, care au fost obţinute cu respectarea dispoziţiilor în materia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. (5) Transmiterea către terţi a informaţiilor primite se limitează la autorităţile responsabile cu prevenirea şi combaterea infracţiunilor şi trebuie să aibă loc în aceleaşi condiţii ca cele care se aplică comunicării iniţiale. Orice altă transmitere ulterioară, inclusiv către state terţe sau organizaţii internaţionale, trebuie să fie consimţită de către partea care transmite. (6) Datele cu caracter personal nu vor fi transferate atunci când partea solicitantă ar urma să le folosească pentru a solicita, a pronunţa sau a executa pedeapsa cu moartea sau orice alt tratament crud, inuman sau degradant.
ART. 24 (1) Cererile părţilor referitoare la transmiterea de date cu caracter personal trebuie să fie însoţite de o precizare detaliată a scopului şi a motivului solicitării. (2) În absenţa unei precizări, potrivit alineatului (1) al prezentului articol, părţile nu pot să transmită date cu caracter personal. (3) Părţile vor indica, în momentul transmiterii datelor cu caracter personal sau anterior, scopul pentru care au fost transmise datele şi orice restricţie privind utilizarea, ştergerea sau distrugerea acestora, inclusiv posibile restricţii referitoare la acces, în general sau în condiţii speciale. În cazul în care necesitatea unor astfel de restricţii devine evidentă după primire, părţile se informează ulterior, reciproc, cu privire la astfel de restricţii. (4) Părţile stabilesc fără întârziere, în termen de cel mult şase luni de la primirea datelor cu caracter personal, dacă şi în ce măsură datele cu caracter personal sunt necesare în scopul pentru care au fost furnizate şi informează partea care transmite. Datele cu caracter personal trebuie să fie şterse în cazul în care acestea nu mai sunt necesare în scopul pentru care au fost transmise. (5) Prelucrarea datelor cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice sau afilierea sindicală, prelucrarea datelor genetice, prelucrarea datelor biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice sau prelucrarea datelor privind sănătatea sau a datelor privind viaţa sexuală şi orientarea sexuală a unei persoane fizice este interzisă şi se poate realiza, în cazuri excepţionale, doar dacă: a) este strict necesară într-un caz determinat; b) sunt instituite garanţii adecvate pentru drepturile şi libertăţile persoanei vizate; c) este îndeplinită una dintre următoarele condiţii: (i) prelucrarea este prevăzută expres de lege; (ii) prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale unei alte persoane fizice; (iii) prelucrarea se referă la date care sunt făcute publice în mod manifest de persoana vizată.
(6) Părţile trebuie să implementeze metode eficiente pentru a demonstra legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal şi trebuie să ţină o evidenţă a tuturor comunicărilor de date cu caracter personal şi a motivelor care stau la baza acestor comunicări.
ART. 25 (1) Părţile stochează datele personale pe perioada strict necesară îndeplinirii scopului în care au fost transmise. Necesitatea stocării în continuare trebuie să fie revizuită în termen de cel mult trei ani de la transmitere. În timpul revizuirii, părţile pot decide cu privire la continuarea stocării datelor, până la următoarea revizuire, care va avea loc după trecerea unei alte perioade de trei ani, numai dacă este încă necesară stocarea în continuare pentru îndeplinirea sarcinilor lor. În cazul în care nu se ia nicio decizie privind stocarea în continuare a datelor, acestea se şterg în mod automat. (2) În cazul transmiterii datelor cu caracter personal în baza prezentului acord, părţile vor indica, în măsura în care este posibil, exactitatea informaţiilor, avându-se în vedere următoarele criterii: a) informaţii a căror exactitate nu este pusă la îndoială; b) informaţie verificată de către sursă, dar care nu este verificată de persoana abilitată să o transmită; c) informaţii neverificate de către sursă, dar care sunt coroborate cu alte informaţii deja înregistrate; d) informaţii care nu sunt verificate de către sursă şi care nici nu pot fi coroborate cu alte informaţii.
(3) În cazul în care oricare dintre părţi constată că datele cu caracter personal transmise anterior de către aceasta sunt incorecte, inexacte, nu sunt actualizate sau nu ar fi trebuit transmise, informează în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 7 zile, cealaltă parte, care are obligaţia de a corecta sau de a şterge datele cu caracter personal şi de a transmite o confirmare în acest sens. (4) În cazul în care oricare dintre părţi are motive să creadă că datele cu caracter personal primite anterior de către aceasta sunt incorecte, inexacte, nu mai sunt valabile sau nu ar fi trebuit transmise, aceasta informează cealaltă parte, care asigură adoptarea măsurilor adecvate raportat la aspectele sesizate, fără întârzieri nejustificate. (5) Prin excepţie de la alineatele (3) şi (4), partea care primeşte o notificare cu privire la necesitatea corectării sau ştergerii datelor primite de la cealaltă parte poate decide să păstreze informaţiile necesare dacă din celelalte informaţii pe care aceasta le deţine, care relevă aspecte noi faţă de cele cunoscute de cealaltă parte, rezultă o necesitate ulterioară, compatibilă cu scopul iniţial, de a prelucra respectivele date.
ART. 26 (1) Având în vedere stadiul actual al tehnologiei şi costurile implementării şi ţinând seama de natura, domeniul de aplicare, contextul şi scopurile prelucrării, precum şi de riscurile cu grade diferite de probabilitate şi de gravitate la adresa drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice, părţile implementează măsuri tehnice şi organizatorice adecvate în vederea asigurării unui nivel de securitate corespunzător acestui risc. (2) Părţile au obligaţia punerii în aplicare a măsurilor menite: a) să împiedice accesul persoanelor neautorizate la echipamentele de prelucrare utilizate pentru prelucrare; b) să împiedice orice citire, copiere, modificare sau eliminare neautorizată a suporturilor de date; c) să împiedice introducerea neautorizată de date cu caracter personal şi inspectarea, modificarea sau ştergerea neautorizată a datelor cu caracter personal stocate; d) să împiedice utilizarea sistemelor de prelucrare automată de către persoane neautorizate cu ajutorul echipamentelor de comunicare a datelor; e) să asigure faptul că persoanele autorizate să utilizeze un sistem de prelucrare automată au acces numai la datele cu caracter personal pentru care au autorizare; f) să asigure că sunt posibile verificarea şi identificarea organismelor cărora le-au fost transmise sau puse la dispoziţie sau s-ar putea să le fie transmise sau puse la dispoziţie date cu caracter personal, utilizându-se echipamente de comunicare a datelor; g) să asigure că este posibil ca ulterior să se verifice şi să se identifice datele cu caracter personal introduse în sistemele de prelucrare automată, momentul introducerii datelor cu caracter personal şi entitatea care le-a introdus; h) să împiedice citirea, copierea, modificarea sau ştergerea neautorizată a datelor cu caracter personal în timpul transferurilor de date cu caracter personal sau în timpul transportării suporturilor de date; i) să asigure posibilitatea recuperării sistemelor instalate în cazul unei întreruperi; j) să asigure funcţionarea sistemului, raportarea defecţiunilor de funcţionare (fiabilitate) şi imposibilitatea coruperii datelor cu caracter personal stocate din cauza funcţionării defectuoase a sistemului.
ART. 27 (1) Atunci când constată existenţa unui incident care implică distrugerea sau pierderea accidentală ori accesarea, divulgarea sau modificarea neautorizată a informaţiilor cu caracter personal, care prezintă un risc semnificativ de deteriorare, autoritatea competentă destinatară evaluează cu promptitudine probabilitatea şi amploarea daunelor cauzate persoanelor fizice şi integrităţii programului autorităţii competente care a transferat informaţiile şi ia, cu promptitudine, măsuri corespunzătoare pentru a atenua orice astfel de daune. (2) Printre măsurile de atenuare a daunelor se numără notificarea autorităţii competente care a transferat informaţiile. Cu toate acestea, notificarea poate: a) să includă restricţii corespunzătoare cu privire la transmiterea ulterioară a notificării; b) să fie amânată sau omisă în cazul în care o astfel de notificare poate pune în pericol securitatea naţională; c) să fie amânată în cazul în care o astfel de notificare poate pune în pericol operaţiuni de siguranţă publică.
(3) Măsurile de atenuare a daunelor includ, de asemenea, notificarea persoanei fizice în cauză, după caz, având în vedere circumstanţele incidentului, cu excepţia cazului în care o astfel de notificare poate pune în pericol: a) ordinea şi siguranţa publică sau securitatea naţională; b) anchetele, investigaţiile sau procedurile oficiale; c) prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a infracţiunilor; d) drepturile şi libertăţile altor persoane, în special protecţia victimelor şi a martorilor.
(4) Autorităţile competente implicate în transferul de informaţii cu caracter personal se pot consulta în ceea priveşte incidentul şi răspunsul la acesta. (5) Incidentul de securitate va fi notificat către autoritatea de supraveghere menţionată la articolul 34 din prezentul acord în termen de 72 de ore, potrivit dreptului intern aplicabil al statului în care se produce incidentul de securitate.
ART. 28 (1) La momentul colectării datelor se comunică persoanei vizate următoarele date: a) scopurile în care sunt prelucrate datele cu caracter personal; b) categoriile de date cu caracter personal prelucrate, datele de identificare şi datele de contact ale autorităţii publice, operatorul de date cu caracter personal; c) informaţii cu privire la destinatarii sau categoriile de destinatari cărora li s-au dezvăluit datele; d) perioada pentru care se preconizează că vor fi stocate datele cu caracter personal sau, dacă acest lucru nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili această perioadă; e) existenţa dreptului de a solicita operatorului rectificarea sau ştergerea datelor cu caracter personal ori restricţionarea prelucrării datelor cu caracter personal referitoare la persoana vizată sau a dreptului de a se opune prelucrării; f) dreptul de a depune o plângere în faţa unei autorităţi de supraveghere; g) în cazul în care datele cu caracter personal nu au fost colectate de la persoana vizată, orice informaţii disponibile privind sursa acestora.
(2) Părţile, în conformitate cu legislaţiile naţionale, pot restricţiona accesul la informaţii în cazul în care o astfel de restricţie, cu respectarea intereselor legitime ale persoanei vizate, reprezintă o măsură necesară şi proporţională: a) pentru a evita obstrucţionarea anchetelor, cercetărilor sau procedurilor oficiale sau legale; b) pentru a evita compromiterea activităţilor de prevenire, combatere, cercetare şi urmărire penală a infracţiunilor; c) pentru a proteja ordinea şi siguranţa publică; d) pentru a proteja securitatea naţională; e) pentru a proteja persoana vizată sau drepturile şi libertăţile celorlalţi.
ART. 29 (1) Părţile se asigură că orice persoană fizică are dreptul de a solicita accesul la informaţiile sale cu caracter personal şi, sub rezerva restricţiilor prevăzute la alineatul (2), de a-l obţine. Accesul respectiv se solicită şi se obţine din partea autorităţii competente în conformitate cu dispoziţiile cadrului juridic aplicabil al statului în care se introduce cererea. (2) Obţinerea unor astfel de informaţii într-un anumit caz poate face obiectul unor restricţii rezonabile prevăzute în temeiul dreptului intern. Ţinând seama de drepturile fundamentale şi interesele legitime ale persoanei fizice, o astfel de măsură este necesară şi proporţională într-o societate democratică pentru: a) evitarea obstrucţionării cercetărilor, anchetelor sau procedurilor oficiale sau juridice; b) a nu prejudicia prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a infracţiunilor sau executarea pedepselor; c) protejarea ordinii şi siguranţei publice; d) protejarea securităţii naţionale; e) protejarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi.
(3) Nu se impun persoanelor fizice cheltuieli excesive ca o condiţie de acces la informaţiile lor cu caracter personal. (4) O persoană fizică are dreptul de a autoriza, atunci când acest fapt este permis în temeiul dreptului intern aplicabil, un alt reprezentant să solicite accesul în numele său. (5) În cazul în care accesul este refuzat sau restricţionat, autoritatea competentă căreia i s-a adresat solicitarea va furniza, fără întârzieri nejustificate, persoanei fizice sau reprezentantului său autorizat în mod corespunzător, astfel cum se prevede la alineatul (4), motivele refuzului sau ale restricţionării accesului.
ART. 30 (1) Părţile se asigură că orice persoană fizică are dreptul de a solicita corectarea sau rectificarea informaţiilor sale cu caracter personal despre care aceasta susţine că sunt inexacte sau au fost prelucrate în mod necorespunzător. Corectarea sau rectificarea poate include completarea, ştergerea, blocarea sau alte măsuri ori metode de remediere a inexactităţilor sau a prelucrării necorespunzătoare. Respectiva corectare sau rectificare se solicită şi se obţine din partea unei autorităţi de control în conformitate cu cadrul juridic aplicabil al statului în care se introduce cererea. (2) În cazul în care autoritatea competentă destinatară concluzionează în urma: a) unei cereri prezentate în temeiul alineatului (1); b) notificării de către furnizor; sau c) propriilor investigaţii sau anchete că informaţiile pe care le-a primit în temeiul prezentului acord sunt inexacte sau au fost prelucrate în mod necorespunzător, aceasta ia măsuri de completare, ştergere sau blocare ori aplică alte metode de corectare sau rectificare, după caz.
(3) O persoană fizică are dreptul de a autoriza, atunci când acest fapt este permis în temeiul dreptului intern aplicabil, un alt reprezentant să solicite corectarea sau rectificarea în numele său. (4) În cazul în care corectarea sau rectificarea este refuzată sau restricţionată, autoritatea competentă căreia i s-a adresat solicitarea va furniza, fără întârzieri nejustificate, persoanei fizice sau reprezentantului său autorizat în mod corespunzător, astfel cum se prevede la alineatul (3), un răspuns care precizează motivele refuzului sau ale restricţionării corectării ori rectificării.
ART. 31 (1) Părţile se asigură că orice persoană fizică are dreptul de a exercita căi de atac administrative în cazul în care aceasta consideră că cererea sa de acces, prezentată în temeiul articolului 29, sau de rectificare a unor informaţii inexacte ori a unei prelucrări necorespunzătoare, prezentată în temeiul articolului 30, a fost refuzată pe nedrept. Căile de atac respective se introduc în faţa autorităţii competente şi se soluţionează de către aceasta în conformitate cu dispoziţiile cadrului juridic aplicabil al statului în care se exercită căile de atac. (2) O persoană fizică are dreptul de a autoriza, atunci când acest fapt este permis în temeiul dreptului intern aplicabil, un alt reprezentant să exercite căile de atac administrative în numele său. (3) Autoritatea competentă în faţa căreia se introduc căile de atac efectuează anchetele şi verificările corespunzătoare şi, fără întârzieri nejustificate, răspunde în scris, inclusiv prin mijloace electronice, comunicând rezultatul, precum şi măsurile de îmbunătăţire sau corective întreprinse, dacă este cazul.
ART. 32 (1) Părţile prevăd în cadrele lor juridice aplicabile că, sub rezerva oricăror cerinţe conform cărora trebuie să se epuizeze mai întâi căile de atac administrative, orice cetăţean al statului unei părţi are dreptul de a solicita controlul jurisdicţional cu privire la: a) refuzul de către o autoritate competentă de a acorda acces la înregistrările care conţin informaţiile sale cu caracter personal; b) refuzul de către o autoritate competentă de a modifica înregistrările care conţin informaţiile sale cu caracter personal; şi c) divulgarea ilegală a respectivelor informaţii, efectuată în mod voit sau intenţionat, care include posibilitatea unor despăgubiri compensatorii.
(2) Căile de atac judiciare respective se introduc şi se soluţionează în conformitate cu dispoziţiile cadrului juridic aplicabil al statului în care se exercită acestea. (3) Alineatele (1) şi (2) nu aduc atingere oricăror alte căi de atac judiciare disponibile cu privire la prelucrarea informaţiilor cu caracter personal ale unei persoane fizice efectuată în temeiul legislaţiei statului în care se exercită căile de atac.
ART. 33 Deciziile bazate exclusiv pe prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal transferate, inclusiv crearea de profiluri, fără intervenţie umană, care pot produce un efect juridic negativ asupra persoanei vizate sau care o pot afecta în mod semnificativ, sunt interzise, cu excepţia cazurilor autorizate prin lege pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor şi doar dacă sunt instituite măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanei vizate, incluzând cel puţin dreptul de a obţine o intervenţie umană.
ART. 34 Părţile desemnează, potrivit dreptului intern aplicabil, una sau mai multe autorităţi publice de supraveghere care:
(1) exercită funcţii şi competenţe de supraveghere independentă, inclusiv control jurisdicţional, investigare şi intervenţie, dacă este cazul, din proprie iniţiativă;
(2) au competenţa de a accepta şi de a da curs plângerilor înaintate de persoane fizice cu privire la măsurile de punere în aplicare a prezentului acord; şi
(3) au competenţa de a dispune urmărirea penală sau sancţionarea contravenţională/disciplinară, după caz, a încălcărilor legii care au legătură cu prezentul acord.
CAP. VII Dispoziţii finale ART. 35 Dispoziţiile prezentului acord nu aduc atingere obligaţiilor României şi ale Republicii Moldova ce decurg din alte tratate internaţionale la care acestea sunt parte.
ART. 36 (1) Diferendele rezultate din interpretarea sau aplicarea prezentului acord vor fi soluţionate de părţi prin negocieri purtate între autorităţile competente, iar în cazul în care nu se ajunge la o soluţie, pe cale diplomatică. (2) Aplicarea prezentului acord poate fi suspendată temporar, în totalitate sau parţial, de oricare parte, din motive de securitate naţională, de ordine publică ori de sănătate publică. (3) Suspendarea aplicării acordului, precum şi revocarea unei asemenea măsuri se notifică imediat, pe cale diplomatică, celeilalte părţi. Notificările privind suspendarea aplicării, respectiv revocarea suspendării, în situaţiile care reclamă măsuri imediate, produc efecte la data notificării, iar în alte cazuri, în a 15-a (cincisprezecea) zi de la confirmarea primirii acesteia.
ART. 37 (1) Prezentul acord intră în vigoare la data primirii, prin canale diplomatice, a ultimei notificări prin care părţile se informează reciproc despre îndeplinirea procedurilor interne necesare intrării în vigoare a acestuia. (2) Prezentul acord se aplică pentru o perioadă de 12 (doisprezece) luni, care începe să curgă de la data la care controlul coordonat devine operaţional/se efectuează. Părţile se informează despre această dată prin canale diplomatice. (3) Orice prelungire a valabilităţii acordului pentru noi perioade de 12 (doisprezece) luni este decisă prin acordul părţilor, în baza evaluării în comun a rezultatelor sistemului de control, realizată cu cel mult 30 de zile anterior expirării perioadei de valabilitate. Prelungirea valabilităţii se realizează pe cale diplomatică. (4) Părţile, de comun acord, pot aduce modificări şi completări prezentului acord, care intră în vigoare conform procedurii stipulate la alineatul (1) al prezentului articol. (5) Oricare parte poate denunţa prezentul acord în orice moment, printr-o notificare scrisă transmisă pe cale diplomatică celeilalte părţi. Prezentul acord îşi va înceta valabilitatea la expirarea unui termen de 30 (treizeci) de zile de la data primirii unei astfel de notificări de către cealaltă parte.
Semnat la Bucureşti la 20 noiembrie 2024, în două exemplare originale, în limba română.
pentru Guvernul României Bogdan Despescu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne pentru Guvernul Republicii Moldova Mariana Lucreţeanu secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne
ANEXA 1 la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galaţi (România) - Giurgiuleşti (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România Persoanele care beneficiază de dreptul la liberă circulaţie în temeiul dreptului Uniunii Europene, menţionate la articolul 6 din prezentul acord, sunt: I. cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene (UE): 1. Belgia 2. Bulgaria 3. Republica Cehă 4. Danemarca 5. Germania 6. Estonia 7. Irlanda 8. Grecia 9. Spania 10. Franţa 11. Croaţia 12. Italia 13. Cipru 14. Letonia 15. Lituania 16. Luxemburg 17. Ungaria 18. Malta 19. Ţările de Jos 20. Austria 21. Polonia 22. Portugalia 23. România 24. Slovenia 25. Slovacia 26. Finlanda 27. Suedia
II. Cetăţenii unuia dintre următoarele state aparţinând Spaţiului Economic European (SEE): 1. Norvegia 2. Islanda 3. Liechtenstein
III. Cetăţenii Confederaţiei Elveţiene (CH) IV. Membrii familiei cetăţenilor UE, SEE sau CH care beneficiază de dreptul la liberă circulaţie în temeiul dreptului Uniunii sunt, indiferent de cetăţenia lor, următorii: • soţul/soţia unui cetăţean din statele menţionate la punctele I-III; • descendenţii în linie dreaptă ai cetăţenilor din statele menţionate la punctele I-III, cu vârste mai mici de 21 de ani sau care se află în întreţinere, inclusiv cei ai soţului/soţiei; • ascendenţii în linie dreaptă ai cetăţenilor din statele menţionate la punctele I-III, care se află în întreţinere, inclusiv cei ai soţului/soţiei.
V. De drepturile la liberă circulaţie acordate membrilor de familie prevăzuţi la pct. IV beneficiază: - partenerul cetăţeanului din statele menţionate la punctele I-III, cu care acesta convieţuieşte, dacă parteneriatul este înregistrat conform legii din statul membru de origine sau provenienţă; – ascendenţii/descendenţii în linie dreaptă ai partenerului înregistrat.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
