Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ACORD din 12 octombrie 2005  incheiat intre Administratiile pentru telecomunicatii din Austria, Belgia, Republica Ceha, Germania, Franta, Ungaria, Olanda, Croatia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, Romania Republica Slovaca, Slovenia si Elvetia, in materie de coordonare a frecventelor cuprinse intre 29,7 MHz si 39,5 GHz pentru serviciul fix si serviciul mobil terestru    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ACORD din 12 octombrie 2005 incheiat intre Administratiile pentru telecomunicatii din Austria, Belgia, Republica Ceha, Germania, Franta, Ungaria, Olanda, Croatia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, Romania Republica Slovaca, Slovenia si Elvetia, in materie de coordonare a frecventelor cuprinse intre 29,7 MHz si 39,5 GHz pentru serviciul fix si serviciul mobil terestru

EMITENT: ACT INTERNATIONAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 515 bis din 14 iunie 2006
----------
    *) Aprobat de Hotărârea Guvernului nr. 587 din 3 mai 2006, publicată in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 515 din 14 iunie 2006.


   (Acordul HCM)
    Vilnius, 12 octombrie 2005

    Cuprins

    Preambul

    Articol 1 Definiţii
    Articol 2 Generalităţi
    Articol 3 Dispoziţii tehnice
    Articol 4 Proceduri de urmat
    Articol 5 Notificarea perturbaţiilor prejudiciabile
    Articol 6 Revizuirea acordului
    Articol 7 Aderarea la Acord
    Articol 8 Retragerea din Acord
    Articol 9 Statutul coordonărilor anterioare acestui Acord
    Articol 10 Limbile oficiale ale Acordului
    Articol 11 Intrarea în vigoare a Acordului
    Articol 12 Abrogarea Acordului din 28 noiembrie 2003

    Anexe
    A. Anexe pentru Serviciul Mobil Terestru

    Anexa 1: Nivelurile maxime admisibile ale câmpurilor perturbatoare şi distanţele transfrontaliere maxime în cazul perturbaţiilor prejudiciabile pentru frecvenţele Serviciului Mobil Terestru ce necesită coordonare
    Anexa 2A: Schimbul de date pentru Serviciul Mobil Terestru
    Anexa 3A: Determinarea factorului de corecţie pentru nivelul admisibil de câmp perturbator în cazul diferitelor frecvenţe nominale din cadrul Serviciului Mobil Terestru
    Anexa 4: Curbe de propagare pentru Serviciul Mobil Terestru
    Anexa 5: Determinarea nivelului de câmp perturbator pentru Serviciul Mobil Terestru
    Anexa 6: Instrucţiuni de codare pentru diagramele de antenă pentru Serviciul Mobil Terestru
    Anexa 7: Dispoziţii relativ la procedurile de măsură pentru Serviciul Fix şi pentru Serviciul Mobil Terestru
    Anexa 8A: Metodă de compunere a caracteristicilor orizontale şi verticale ale antenelor pentru Serviciul Mobil Terestru

    B. Anexe pentru Serviciul Fix

    Anexa 2B Schimbul de date în Serviciul Fix
    Anexa 3B Determinarea discriminării de mască şi a discriminării nete de filtru în Serviciul Fix
    Anexa 7 Dispoziţii relativ la procedurile de măsură pentru Serviciul Fix şi pentru Serviciul Mobil Terestru
    Anexa 8B Metodă de compunere a caracteristicilor orizontale şi verticale ale antenelor pentru Serviciul Fix
    Anexa 9 Degradarea de prag în Serviciul Fix
    Anexa 10 Determinarea atenuării globale a transmisiunii pentru Serviciul Fix
    Anexa 11 Condiţiile în care se aplică coordonarea în Serviciul Fix


    Preambul

    Reprezentanţii Administraţiilor pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România, Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia au încheiat, pentru aplicarea Articolului 6 din Regulamentul Radiocomunicaţiilor, prezentul Acord cu privire la coordonarea frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz, cu scopul prevenirii perturbaţiilor prejudiciabile reciproce în serviciul fix şi în serviciul mobil terestru şi pentru optimizarea utilizării spectrului de frecvenţe în mod special pe baza acordurilor reciproce.
    Prezentul document este cunoscut ca Acordul HCM (Vilnius 2005).

    ART. 1
    1. Definiţii
    Definiţiile utilizate în acest Acord trebuie să fie cele specificate în Articolul 1 din Regulamentul Radiocomunicaţiilor precum şi cele indicate în prezenta secţiune.
    1.1. Administraţii

    AUSTRIA Ministerul Transporturilor, Inovaţiei şi Tehnologiei
    BELGIA Institutul Belgian pentru servicii Poştale şi
                   Telecomunicaţii
    CEHIA Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor
                   Oficiul Ceh pentru Telecomunicaţii
    GERMANIA Ministerul Federal al Economiei şi Muncii
    FRANŢA Agenţia Naţională pentru Frecvenţe
    UNGARIA Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor
    OLANDA Agenţia Olandeză pentru Radiocomunicaţii
    CROAŢIA Agenţia Croată pentru Telecomunicaţii
    ITALIA Ministerul Comunicaţiilor
    LIECHTENSTEIN Oficiul pentru Comunicaţii
    LITUANIA Autoritatea de Reglementări în Comunicaţii din Republica
                   Lituania
    LUXEMBURG Ministerul de Stat
    POLONIA Oficiul pentru Poştă şi Telecomunicaţii
    ROMÂNIA Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei
    SLOVACIA Oficiul pentru Telecomunicaţii din Republica Slovacia
    SLOVENIA Autoritatea pentru Telecomunicaţii şi Radiodifuziune din
                   Republica Slovenia
    ELVEŢIA Oficiul Federal pentru Comunicaţii


    1.2. Frecvenţe
    1.2.1. Frecvenţele din benzile menţionate mai jos, utilizate pentru Serviciul Mobil Terestru în ţările interesate, vor fi coordonate conform cu dispoziţiile prezentului Acord:

     29,7 - 47 MHz
     68 - 74,8 MHz
     75,2 - 87,5 MHz
    146 - 149,9 MHz
    150,05 - 174 MHz
    380 - 385 MHz numai pentru sistemele de urgenţă şi securitate
    390 - 395 MHz numai pentru sistemele de urgenţă şi securitate
    406,1 - 430 MHz
    440 - 470 MHz
    862 - 960 MHz
   1710 - 1785 MHz numai pentru sistemele GSM 1800
   1805 - 1880 MHz numai pentru sistemele GSM 1800
   1900 - 1980 MHz numai pentru sistemele terestre UMTS/IMT-2000
   2020 - 2025 MHz numai pentru sistemele terestre UMTS/IMT-2000
   2110 - 2170 MHz numai pentru sistemele terestre UMTS/IMT-2000


    1.2.2. Pentru Serviciul Mobil Terestru utilizând alte benzi de frecvenţe decât cele definite la paragraful 1.2.1 şi pentru toate celelalte servicii utilizând aceste benzi de frecvenţe, procedura de coordonare definită în prezentul Acord poate fi utilizată şi dacă este necesar, parametrii tehnici vor fi stabiliţi printr-un acord separat.
    1.2.3. Frecvenţele din benzile menţionate mai jos, utilizate în ţările interesate pentru Serviciul Fix, vor fi coordonate conform dispoziţiilor prezentului Acord:

   1350 - 1375 MHz 10,15 - 10,65 GHz
   1375 - 1400 MHz 10,7 - 11,7 GHz
   1427 - 1452 MHz 12,75 - 13,25 GHz
   1492 - 1517 MHz 14,5 - 14,62 GHz
   2025 - 2110 MHz 15,23 - 15,35 GHz
   2200 - 2290 MHz 17,7 - 19,7 GHz
   2520 - 2670 MHz 22 - 22,6 GHz
   3410 - 3600 MHz 23 - 23,6 GHz
   3600 - 4200 MHz 24,5 - 26,5 GHz
   5925 - 6425 MHz 27,5 - 29,5 GHz
   6425 - 7125 MHz 31,8 - 33,4 GHz
   7125 - 7725 MHz 37 - 39,5 GHz
   7725 - 7975 MHz
   8025 - 8275 MHz
   8275 - 8500 MHz


    1.2.3.1. Procedura de coordonare menţionată în prezentul Acord pentru Serviciul Fix este valabilă doar dacă în fiecare dintre ţările implicate în procesul de coordonare, banda respectivă de frecvenţe este alocată pentru Serviciul Fix şi respectiva frecvenţă este sub responsabilitatea Administraţiilor.
    1.2.4. Pentru frecvenţe sub 1 GHz şi enumerate la paragraful 1.2.1, utilizate în ţările interesate pentru Serviciul Fix, vor fi utilizate procedura de coordonare şi prevederile tehnice stipulate în prezentul Acord pentru Serviciul Mobil Terestru.
    1.2.5. Pentru frecvenţe peste 1 GHz utilizate în ţările interesate pentru Serviciul Fix în benzile de frecvenţe altele decât cele enumerate în tabelul de frecvenţe de la paragraful 1.2.3, poate fi utilizată procedura de coordonare stipulată în prezentul Acord pentru Serviciul Fix şi dacă este necesar parametrii tehnici vor fi stabiliţi printr-un acord separat.
    1.3. Categorii de frecvenţe
    1.3.1. Frecvenţe ce necesită coordonare
    Frecvenţe pe care Administraţiile sunt obligate să le coordoneze cu alte Administraţii afectate (a se vedea paragraful 1.6) înainte de punerea în funcţiune a unei staţii.
    1.3.2. Frecvenţe preferenţiale
    Frecvenţe pe care Administraţiile interesate le pot asigna, fără o coordonare prealabilă, pe bază de acorduri bilaterale sau multilaterale, cu aplicarea termenilor stipulaţi în acestea.
    1.3.3. Frecvenţe partajate
    Frecvenţe ce pot fi folosite în partaj, fără o coordonare prealabilă, pe bază de acorduri bilaterale sau multilaterale, cu aplicarea termenilor stipulaţi în acestea.
    1.3.4. Frecvenţe pentru reţelele de radiocomunicaţii planificate
    Frecvenţe pe care Administraţiile trebuie să le coordoneze în vederea introducerii ulterioare de reţele de radiocomunicaţii coerente, în cazul când numărul de staţii înmulţit cu numărul de frecvenţe depăşeşte 36.
    1.3.5. Frecvenţe utilizate conform planurilor de reţele geografice
    Frecvenţe utilizate pentru Serviciul Mobil Terestru, de către ţările interesate, pe baza unui plan de reţea geografică stabilit şi adoptat în prealabil, ţinând cont de caracteristicile tehnice prevăzute în acel plan.
    1.3.6. Frecvenţe care folosesc coduri preferenţiale
    Frecvenţe pe care Administraţiile interesate le pot asigna, fără o coordonare prealabilă, pe bază de acorduri bilaterale sau multilaterale, cu aplicarea termenilor stipulaţi în acestea.
    1.3.7. Frecvenţe utilizate în cadrul unor acorduri între operatori
    Frecvenţele stipulate în aranjamentele între operatori pot fi folosite fără coordonare prealabilă în condiţiile în care există o înţelegere semnată de Administraţiile interesate în astfel de aranjamente. Aceste aranjamente între operatori pot include de asemenea utilizarea codurilor.
    Un exemplar din fiecare acord bilateral sau multilateral menţionat la Secţiunile 1.3.2, 1.3.3, 1.3.6 şi 1.3.7, dacă nu are caracter confidenţial, ar trebui trimis în formă electronică către Administraţia care coordonează programul, care va trimite o informare către toate celelalte administraţii că documentul a fost pus pe server.
    1.4. Registrul de frecvenţe
    Registrul de frecvenţe va fi întocmit pe baza listelor, stabilite de către fiecare Administraţie în parte, ce specifică frecvenţele coordonate, frecvenţele preferenţial asignate, frecvenţele partajate, frecvenţele coordonate pentru reţelele de radiocomunicaţii planificate şi frecvenţele utilizate pe baza planurilor de reţele geografice şi frecvenţele care utilizează coduri preferenţiale. O listă a datelor ce trebuie să fie introduse în Registrul de Frecvenţe este dată în Anexa 2A şi Anexa 2B. Toate asignările de frecvenţe conţinute în Registru trebuie să fie protejate conform statutului lor de coordonare. Vor exista tot atâtea liste câte ţări sunt vizate.
    1.5. Perturbaţii prejudiciabile
    Este considerată ca perturbaţie prejudiciabilă orice emisie care cauzează degradări serioase în calitatea traficului unui serviciu de radiocomunicaţii, sau care în mod repetat perturbă sau întrerupe acel serviciu prin depăşirea nivelului maxim admisibil pentru câmpul perturbator, specificat pentru Serviciul Mobil Terestru în Anexa 1, sau în cazul Serviciului Fix, prin depăşirea pragului degradării maxime admisibile specificat în Anexa 9.
    1.6. Administraţie afectată
    Prin Administraţie afectată se înţelege orice Administraţie ce deţine staţii radioelectrice susceptibile de a fi deranjate de perturbaţii prejudiciabile, cauzate de utilizarea planificată a unei frecvenţe, sau deţine staţii radioelectrice care pot cauza perturbaţii prejudiciabile unei staţii de recepţie planificate a Administraţiei care a făcut solicitarea.
    1.7. Programul HCM
    1.7.1. Programul (pachetul software) HCM (Harmonised Calculation Method - Metoda de Calcul Armonizată) a fost dezvoltat pentru aplicarea armonizată a metodelor de calcul stipulate în anexele prezentului Acord.
    Programul pentru subgrupul de lucru din Grupul tehnic de lucru HCM a fost însărcinat de administraţii să pună la punct programul HCM pentru Serviciul Mobil şi Serviciul Fix
    Fiecare "Program HCM" se referă la codul sursă, la DLL, la programul de test şi la documentaţia corespunzătoare programului.
    Fiecare administraţie are libertatea să utilizeze codul sursă, DLL sau programul de test. În cazul în care apar neînţelegeri, programul de test va fi folosit ca referinţă.
    1.7.2. Versiunile noi de soft HCM vor fi implementate de toate Administraţiile semnatare în acelaşi timp pentru a evita deţinerea unor versiuni diferite pentru diferite ţări vecine. Deoarece softul HCM este numai o sub rutină, aceasta va fi implementată în programe naţionale. Procedura va fi următoarea:
    1.7.2.1. Administraţia care coordonează programul, anunţă noua versiune oficială a HCM. Softul şi descrierea vor fi disponibile pe serverul acestui Acord.
    1.7.2.2. După anunţ, Administraţiile au două luni pentru testarea a acestei noi versiuni şi raportarea erorilor programului SWG.
    1.7.2.3. Dacă se va raporta o eroare în timpul perioadei de test, programul SWG va corecta această eroare. Dacă această eroare conduce la rezultate greşite, Administraţia care coordonează programul informează Administraţiile semnatare asupra fazei testului şi asupra datei implementării noii versiuni în acord cu 1.7.2.7 care sunt amânate cu o lună.
    1.7.2.4. Când faza de test s-a terminat, versiunea respectivă a programului HCM devine oficială.
    1.7.2.5. Noua versiune trebuie să fie folosită după trei luni de la faza de test.
    1.7.2.6. Dacă sunt făcute modificări la interfaţa programului de acoperire (sunt cerute modificări ale programului de acoperire), este garantată o perioadă de graţie de un an după anunţarea oficială a noii versiuni.
    1.7.2.7. Împreună cu anunţarea noii versiuni sau a extinderii fazei de test, Administraţia care coordonează programul stabileşte data exactă a implementării acestei versiuni, în acord cu 1.7.2.5 sau 1.7.2.6.
    1.7.3. Pentru aplicarea armonizată a metodei de calcul prezentată în Anexele la prezentul Acord vor fi realizate noi versiuni ale progamului HCM.
    Pentru perioada până la implementarea versiunii care urmează să fie realizată (în acord cu 1.7.2.5 sau 1.7.2.6) trebuie utilizată versiunea oficială curentă a programului HCM.
    ART. 2
    2. Generalităţi
    2.1. Prezentul Acord nu afectează cu nimic drepturile şi obligaţiile Administraţiilor ce decurg din Constituţia şi Convenţia Uniunii Internaţionale a telecomunicaţiilor (ITU), din Regulamentele şi din Acordurile administrative încheiate în cadrul Uniunii Internaţionale pentru Telecomunicaţii, precum şi din celelalte angajamente interguvernamentale în materie.
    2.2. Administraţiile vor asigna frecvenţe exclusiv prin respectarea dispoziţiilor prezentului Acord. Dacă o coordonare este necesară, aceasta trebuie să fie realizată înainte de punerea în funcţiune a staţiei radioelectrice în cauză.
    2.3. Dacă este necesar, Administraţiile pot să convină dispoziţii diferite sau suplimentare cu prevederile prezentului Acord, care în nici un caz nu trebuie să aibă repercusiuni negative asupra Administraţiilor ce nu sunt implicate.
    2.4. Serviciile Fix şi Mobil Terestru ce nu intră sub responsabilitatea Administraţiilor semnatare sau a căror utilizare este restricţionată din motive de apărare naţională sau pentru care informarea nu este disponibilă din motive de securitate, nu vor fi puse sub incidenţa dispoziţiilor prezentului Acord, în afara cazului când acest lucru este în mod special stipulat.
    2.5. În cazul Serviciului Mobil Terestru, puterea aparent radiată şi înălţimea efectivă pentru antenă a staţiilor vor trebui astfel alese încât zona lor de serviciu să fie limitată la zona de acoperit. Înălţimi excesive pentru antene şi puteri de emisie prea mari vor trebui să fie evitate, prin utilizarea mai multor amplasamente şi a unor înălţimi efective mai mici pentru antene vor trebui să fie evitate pentru a se minimiza potenţialul de perturbare a ţării afectate.
    ART. 3
    3. Dispoziţii tehnice
    Cererea de coordonare a unei staţii şi evaluarea acestei cereri se vor efectua în conformitate cu următoarele dispoziţii tehnice:
    3.1. În cazul Serviciului Mobil Terestru, nivelul maxim admisibil pentru câmpul perturbator este specificat în Anexa 1.
    În cazul Serviciului Fix, degradarea maximă admisibilă a pragului este specificată în Anexa 9.
    3.2. În cazul Serviciului Mobil Terestru, dacă frecvenţele nominale sunt diferite, nivelul admis pentru câmpul perturbator va fi mărit conform cu Anexa 3A.
    În cazul Serviciului Fix, dacă frecvenţele şi/sau lărgimea de bandă a canalului sunt diferite, nivelul de perturbaţie la intrarea receptorului va fi diminuat conform cu Anexa 9, prin utilizarea discriminării de mască (MD) şi a unei protecţii de filtraj nete (NFD - Net Filter Discrimination) descrisă în Anexa 3B.
    3.3. În cazul Serviciului Mobil Terestru, nivelul pentru câmpul perturbator va fi determinat conform cu Anexa 5.
    În cazul Serviciului Fix, degradarea pragului va fi determinată aplicând Anexa 9, atenuarea de transmisie de referinţă fiind calculată în conformitate cu Anexa 10.
    3.4. Administraţiile pot conveni să aplice parametrilor şi alte valori decât cele fixate.
    ART. 4
    4. Proceduri
    4.1. Frecvenţe ce necesită coordonare
    În cazul Serviciul Mobil Terestru, o frecvenţă de emisie va trebui să fie coordonată dacă emiţătorul produce, la frontiera ţării Administraţiei afectate, un nivel de câmp, care, la o înălţime de 10 m deasupra nivelului solului, depăşeşte nivelul maxim admisibil pentru câmpul perturbator aşa cum este definit în Anexa 1. O frecvenţă de recepţie va trebui să fie coordonată, dacă receptorul necesită protecţie.
    Se recomandă ca legăturile de radioreleu din cadrul Serviciului Fix să fie coordonate, dacă distanţa cea mai scurtă de la graniţă la cel puţin o staţie este mai mică sau egală cu cea descrisă în Anexa 11. Toate staţiile care pot produce interferenţă perturbatoare staţiilor din alte ţări sau necesită protecţie vor fi coordonate, indiferent de distanţa la care se află.
    4.1.1. Orice Administraţie care doreşte să pună în funcţiune o staţie va trebui să depună spre avizare o cerere de coordonare către toate Administraţiile afectate, pentru ca acestea să îşi exprime punctul de vedere. Această cerere va trebui să cuprindă caracteristicile necesare în conformitate cu Anexa 2A şi Anexa 2B.
    4.1.2. Dacă, cu scopul evaluării tehnice a cererii de coordonare, Administraţia afectată solicită informaţii, care fie îi lipsesc, fie trebuie completate conform cu Anexa 2A şi Anexa 2B, atunci va solicita aceste informaţii în termen de 30 de zile de la primirea cererii de coordonare. După aceasta, informaţia completă privind cererea de coordonare va fi trimisă administraţiei care a solicitat-o în termen de 30 de zile, în caz contrar cererea de coordonare fiind considerată nulă şi neavenită.
    4.1.3. După primirea tuturor informaţiilor cu privire la o cerere de coordonare, Administraţia afectată va evalua aceste informaţii în conformitate cu dispoziţiile prezentului Acord. Ea va comunica rezultatul evaluării, într-un termen de 45 de zile către Administraţia care a făcut solicitarea.
    4.1.4. Dacă Administraţia care a iniţiat procedura de coordonare nu a primit răspuns în termen 45 de zile, ea poate să trimită o scrisoare de revenire. Administraţiile afectate vor răspunde în termen de 20 zile la scrisoarea de revenire.
    4.1.5. Dacă Administraţia afectată nu răspunde nici în termenul indicat la Secţiunea 4.1.4, se consideră că şi-a dat acordul şi staţia este considerată ca şi coordonată.
    4.1.6. Termenele indicate în paragrafele 4.1.3 şi 4.1.4 pot să fie schimbate prin înţelegeri reciproce.
    4.1.7. Orice asignare coordonată de frecvenţe va fi notificată Administraţiilor afectate imediat după punerea în funcţiune a staţiei corespunzătoare, în termen de 180 de zile după obţinerea acordului. Această notificare de asignare va fi urmată de înscrierea frecvenţei în Registrul de frecvenţe.
    Dacă notificarea de asignare nu este dată în termen de 180 de zile, Administraţia afectată va trimite o adresă de revenire Administraţiei care a solicitat coordonarea. Dacă notificarea de asignare nu este dată într-un nou termen de 30 de zile, cererea de coordonare va fi considerată nulă şi neavenită.
    Nici o notificare nu va fi cerută dacă Registrele de frecvenţe sunt comunicate prin schimb reciproc o dată pe semestru în conformitate cu Secţiunea 4.9.1.
    4.1.8. Administraţiile care doresc să modifice caracteristicile tehnice ale unor staţii înscrise în Registrul de frecvenţe, vor trebui să anunţe Administraţiile afectate despre intenţiile lor. Coordonarea va fi cerută, dacă această modificare va duce la o creştere a probabilităţii de perturbare în ţara afectată. Dacă-situaţia rămâne neschimbată sau se îmbunătăţeşte, în ce priveşte perturbaţiile, Administraţiile afectate vor fi doar informate despre respectiva modificare. Înregistrarea din Registrul de frecvenţe va fi modificată în consecinţă.
    4.1.9. În anumite cazuri, Administraţiile pot asigna frecvenţe pentru uz temporar (până la 45 de zile), fără coordonare, cu condiţia să nu se producă perturbaţii prejudiciabile asupra staţiilor coordonate. În cel mai scurt timp, Administraţiile afectate vor trebui să fie notificate despre punerea planificată în funcţiune. Staţiile respective vor fi imediat oprite, dacă produc perturbaţii prejudiciabile staţiilor coordonate din ţara afectată. Aceste asignări vor fi făcute pentru frecvenţe preferenţiale, oricât de departe posibil.
    4.1.10. Dacă o frecvenţă nu mai este utilizată, Administraţia competentă va notifica Administraţia afectată în termen de trei luni şi înregistrarea corespunzătoare din Registrul de frecvenţe va fi ştearsă.
    4.2. Frecvenţe preferenţiale
    4.2.1. Frecvenţele ce fac parte din benzile de frecvenţe specificate în paragraful 1.2 pot fi definite prin acorduri bilaterale sau multilaterale încheiate în prealabil, în cadrul acestui acord, ca fiind frecvenţe preferenţiale pentru anumite Administraţii.
    4.2.2. Administraţiile care au obţinut un drept preferenţial pot, fără o coordonare prealabilă, să pună în funcţiune staţii ce utilizează frecvenţe preferenţiale în termenii specificaţi în acorduri bilaterale sau multilaterale relevante.
    În cazul în care condiţiile pentru protecţia receptorului la serviciul mobil nu sunt definite în acorduri bilaterale sau multilaterale, se va aplica paragraful 2.2 din Anexa 1.
    4.2.3. Frecvenţele preferenţiale acordate unei Administraţii se bucură de drepturi prioritare în raport cu alte asignări ale altor Administraţii interesate.
    4.2.4. Punerea în funcţiune a staţiilor ce utilizează frecvenţe preferenţiale va fi notificată Administraţiilor afectate, în afara cazului când au stat la bază acorduri bilaterale sau multilaterale. Notificarea va conţine caracteristicile lor tehnice, aşa cum sunt specificate în Anexa 2A şi Anexa 2B. Aceste frecvenţe şi caracteristicile lor tehnice vor fi înscrise în Registrul de frecvenţe cu statutul "P". Notificarea nu necesită răspuns.
    4.2.5. Frecvenţele preferenţiale ce urmează a fi asignate în alte condiţii decât cele agreate prin acorduri bilaterale sau multilaterale menţionate în paragraful 1.3.2, se vor coordona conform paragrafului 4.1.
    4.2.6. La terminarea unei proceduri pozitive de coordonare, conform cu paragraful 4.1, Administraţiile vor putea utiliza frecvenţele preferenţiale ale unei alte Administraţii. Aceste frecvenţe vor beneficia de aceleaşi drepturi ca şi frecvenţele coordonate conform paragrafului 4.1.
    4.2.7. Dacă reţelele de radiocomunicaţii existente ale unei Administraţii provoacă perturbaţii prejudiciabile staţiilor unei alte Administraţii prin utilizarea de frecvenţe pentru care ea se bucură de un drept preferenţial, sau dacă în cazuri particulare, asignările de frecvenţe fără drepturi preferenţiale trebuie să fie modificate, Administraţiile interesate vor fixa de comun acord perioada necesară pentru realizarea modificărilor necesare.
    4.3. Frecvenţe pentru reţele de radiocomunicaţii planificate
    4.3.1. Înainte de coordonarea unei reţele de radiocomunicaţii planificate, Administraţiile pot organiza o procedură de consultări pentru a uşura punerea în funcţiune a noii reţele.
    Cererea de consultare va conţine atât criteriile de planificare cât şi datele următoare:
    - frecvenţele planificate (frecvenţa de emisie şi de recepţie a staţiei);
    - zona de serviciu a întregii reţele de radiocomunicaţii;
    - clasa staţiei radioelectrice;
    - raza zonei de serviciu a unei staţii;
    - puterea aparent radiată;
    - înălţimea efectivă maximă a antenei;
    - caracteristicile de emisie;
    - planul de dezvoltare a reţelei;
    - caracteristicile antenelor pentru staţiile ce aparţin reţelei de radiocomunicaţii.
    Administraţia afectată va confirma primirea cererii de consultare şi va transmite poziţia sa în termen de 60 de zile.
    În cazul chestiunilor dificile de planificare, această consultare poate necesita o reuniune cu consultări bilaterale sau multilaterale pentru a ajuta Administraţia care planifică reţeaua de radiocomunicaţii să ajungă la o soluţionare rapidă.
    4.3.2. Pentru a coordona frecvenţele unei reţele de radiocomunicaţii planificate, Administraţiile afectate vor iniţia, nu mai devreme de trei ani înainte de punerea planificată în funcţiune a reţelei, procedura descrisă în paragraful 4.1, ţinând cont de următoarele modificări:
    4.3.2.1. Primirea cererii de coordonare va trebui să fie confirmată.
    4.3.2.2. Dacă o consultare prealabilă nu are loc, Administraţiile afectate îşi vor prezenta poziţiile în termen de 180 de zile de la data primirii cererii de coordonare. Orice cerere de coordonare, ce rezultă în urma unui proces de consultare, va face obiectul unui răspuns în termen de 120 de zile.
    4.3.2.3. Administraţia care a solicitat coordonarea va informa Administraţia afectată cu privire la data punerii în funcţiune a reţelei de radiocomunicaţii.
    4.3.3. Staţiile reţelei de radiocomunicaţii vor fi înscrise în Registrul de frecvenţe cu indicarea datei încheierii procedurii de coordonare şi se vor bucura de aceleaşi drepturi ca şi staţiile coordonate conform paragrafului 4.1.
    4.3.4. Coordonarea va fi considerată nulă şi neavenită pentru toate staţiile coordonate care nu au fost puse în funcţiune în termen de 30 de luni după încheierea procedurii de coordonare.
    4.4. Frecvenţe utilizate conform cu planurile de reţele geografice
    4.4.1. Planurile pentru reţele geografice, acoperind anumite părţi ale benzilor de frecvenţe menţionate în paragraful 1.2, pot fi elaborate şi coordonate, fiind admisă o modificare în raport cu parametrii definiţi, cu condiţia încheierii unui acord între Administraţiile afectate. Aceste frecvenţe vor fi înscrise în Registrul de frecvenţe. Pe baza planurilor de reţele geografice astfel adoptate, Administraţiile vor fi autorizate să pună în funcţiune staţii fără o coordonare prealabilă cu acele Administraţii cu care a fost convenit planul.
    4.4.2. Frecvenţele utilizate conform planurilor de reţele geografice şi care se intenţionează să fie asignate în alte condiţii decât cele convenite între Administraţiile implicate, vor trebui coordonate conform paragrafului 4.1.
    4.5. Frecvenţe care utilizează coduri preferenţiale
    4.5.1. Grupurile de coduri preferenţiale sau blocurile de grupuri de coduri preferenţiale pot fi acceptate între Administraţiile interesate dacă frecvenţele centrale sunt aliniate.
    4.5.2. Administraţia căreia i s-au acordat drepturi preferenţiale îşi poate pune în funcţiune staţiile să opereze cu grupuri de coduri preferenţiale sau blocuri de grupuri de coduri preferenţiale, în acord cu acordurile bilaterale sau multilaterale relevante în vigoare, fără o coordonare anterioară.
    4.5.3. Grupurile de coduri preferenţiale sau blocurile de grupuri de coduri preferenţiale acordate unei Administraţii pot fi asignate cu drepturi prioritare asupra asignărilor altor Administraţii implicate.
    4.5.4. Începerea serviciului staţiilor care utilizează grupuri de coduri preferenţiale sau blocuri de grupuri de coduri preferenţiale trebuie să fie notificată Administraţiilor afectate, incluzând caracteristicile din Anexa 2A, în afara cazului când au stat la bază acorduri bilaterale sau multilaterale. Aceste frecvenţe şi caracteristicile tehnice vor fi înregistrate în Registrul de Frecvenţe, cu statutul "P".
    Notificarea nu necesită răspuns.
    4.5.5. Frecvenţele care utilizează grupuri de coduri preferenţiale sau blocuri de grupuri de coduri preferenţiale care vor fi asignate în alte condiţii decât cele stipulate în acordurile bi- sau multilaterale menţionate în paragraful 1.3.6, vor fi coordonate cf. paragrafului 4.1.
    4.5.6. Urmând o procedură "pozitivă" de coordonare, conform paragrafului 4.1, Administraţiile pot folosi grupuri de coduri preferenţiale sau blocuri de grupuri de coduri preferenţiale ale altor Administraţii. Acestea vor avea aceleaşi drepturi ca şi frecvenţele coordonate cf. paragrafului 4.1.
    4.5.7. Dacă reţelele radio existente ale unei Administraţii provoacă interferenţe prejudiciabile unor staţii care operează într-o altă Administraţie pe frecvenţe utilizând grupuri de coduri preferenţiale sau blocuri de grupuri de coduri preferenţiale, sau dacă, în cazuri particulare, frecvenţele asignate nu au drepturi preferenţiale pentru grupuri de coduri sau drepturi preferenţiale pentru blocuri de grupuri de coduri, acestea vor fi modificate, iar Administraţiile implicate vor stabili o perioadă de tranziţie prin consens mutual.
    4.6. Frecvenţe utilizate pe baza aranjamentelor între operatori
    4.6.1. Operatorii din ţări vecine pot încheia înţelegeri mutuale asupra condiţiilor în care Administraţiile interesate pot semna un acord care să autorizeze astfel de aranjamente.
    4.6.2. Aranjamentele între operatori se pot abate de la parametri tehnici sau de la alte condiţii prevăzute în anexele acestui Acord sau în acorduri relevante bi- sau multilaterale între Administraţiile interesate.
    4.7. Evaluarea cererilor de coordonare
    4.7.1. În evaluarea cererilor de coordonare, Administraţiile afectate vor ţine cont de următoarele clase de frecvenţe:
    - frecvenţe înscrise în Registrul de frecvenţe;
    - frecvenţe utilizate pe baza unor aranjamente bi- sau multilaterale;
    - frecvenţe pentru care se aşteaptă un răspuns la o cerere de coordonare (în ordinea cronologică a cererilor).
    4.7.2. O cerere de coordonare pentru o frecvenţă de emisie pentru Serviciul Mobil Terestru va putea fi respinsă numai dacă staţia respectivă:
    4.7.2.1. - produce un nivel de câmp perturbator care depăşeşte valoarea maximă admisibilă specificată în Anexa 1 pentru o staţie înscrisă în Registrul de frecvenţe, sau
    4.7.2.2. - intenţionează să utilizeze o frecvenţă fără a se încadra în condiţiile convenite bi- sau multilateral, sau
    4.7.2.3. - produce un nivel al câmpului perturbator care depăşeşte valoarea maximă admisibilă, menţionată în Anexa 1, în cazul unei staţii pentru care se aşteaptă un răspuns la o cerere de coordonare, sau
    4.7.2.4. - nu satisface condiţiile cu privire la distanţele transfrontaliere maxime pentru perturbaţiile prejudiciabile menţionate în Anexa 1.
    4.7.3. Pentru Serviciul Mobil Terestru cererea de protecţie a unui receptor poate fi respinsă numai dacă:
    4.7.3.1. - cel puţin unul dintre emiţătoarele coordonate ale Administraţie afectate produce la respectivul receptor un nivel al câmpului perturbator ce depăşeşte nivelul maxim admisibil al câmpului perturbator indicat în Anexa 1. sau
    4.7.3.2. - protecţia receptorului ar limita utilizarea unei frecvenţe preferenţiale a Administraţiei afectate în condiţii bilateral sau multilateral convenite, sau
    4.7.3.3. - unul dintre emiţătoarele, pentru care se aşteaptă un răspuns la cererea de coordonare a Administraţiei afectate, produce la respectivul receptor un nivel al câmpului perturbator ce depăşeşte nivelul maxim admisibil al câmpului perturbator indicat în Anexa 1, sau
    4.7.3.4. - nu sunt îndeplinite condiţiile cu privire la distanţele transfrontaliere ale perturbaţiilor prejudiciabile indicate în Anexa 1.
    4.7.4. O cerere de coordonare pentru o frecvenţă de emisie pentru Serviciul Fix poate fi respinsă numai dacă staţia respectivă:
    4.7.4.1. - produce o degradare a pragului ce depăşeşte valoarea maximă admisibilă menţionată în Anexa 9 pentru o staţie înregistrată în Registrul de frecvenţe, sau
    4.7.4.2. - este destinată să utilizeze o frecvenţă, fără a satisface condiţiile bilateral sau multilateral convenite, sau
    4.7.4.3. - produce o degradare a pragului ce depăşeşte valoarea maximă admisibilă menţionată în Anexa 9 în cazul unei staţii ce aşteaptă un răspuns la o cerere de coordonare.
    4.7.5. În cazul Serviciului Fix, protecţia unui receptor poate fi respinsă numai dacă:
    4.7.5.1. - cererea de coordonare pentru emiţătorul corespondent a fost respinsă,
    4.7.5.2. - protecţia receptorului ar limita utilizarea unei frecvenţe preferenţiale a Administraţiei afectate în condiţii bilateral sau multilaterale convenite, conform Secţiunii 1.3.2.
    4.7.6. Dacă nu poate fi garantată protecţia contra perturbaţiilor, cererea de coordonare trebuie acceptată cu litera "G" (Apendicele 9 la Anexa 2A şi Anexa 2B).
    4.7.7. În cazul în care o cerere de coordonare este respinsă sau dacă este dat un răspuns condiţionat la o astfel de cerere, motivele vor fi prezentate cu indicarea, după caz, fie a staţiei radioelectrice ce trebuie protejată, fie a staţiei radioelectrice care ar putea cauza perturbaţii prejudiciabile staţiei radioelectrice planificate.
    4.7.8. O Administraţie ce face referire la paragraful 2.4 al prezentului Acord poate răspunde la o cerere de coordonare doar prin indicarea literei "C" sau "G" conform Apendicelui 9 la Anexa 2A şi Anexa 2B. Nu este necesară oferirea vreunui motiv pentru acordarea literei "G" conform cu paragraful 4.7.7; este suficient să se facă referinţă la paragraful 2.4.
    4.8. Evaluarea în raport cu testele
    Pentru a face mai eficientă utilizarea spectrului radioelectric, pentru a preîntâmpina posibilele perturbaţii prejudiciabile şi pentru a facilita dezvoltarea reţelelor existente, va putea fi utilizată următoarea procedură:
    4.8.1. Dacă Administraţiile afectate ajung la rezultate diferite în evaluările lor asupra perturbaţiilor sau dacă cererea de coordonare în curs o justifică, ele vor putea agrea punerea în funcţiune a serviciului pe bază de teste.
    4.8.2. Dispoziţiile cu privire la procedurile de măsurare sunt indicate în Anexa 7.
    4.8.3. La terminarea testelor, decizia finală va fi comunicată Administraţiei care face solicitarea, în termen de 30 de zile, cu indicarea valorilor măsurate pentru nivelul de câmp perturbator.
    4.9. Schimbul Registrelor de frecvenţe
    4.9.1. Fiecare Administraţie va pregăti un Registru de frecvenţe la zi, conform paragrafului 1.4. Lista corespunzătoare fiecărei Administraţii afectate şi care este inclusă în Registrul de frecvenţe va face obiectul unui schimb bilateral cel puţin o dată la şase luni.
    4.9.2. Administraţiile se vor angaja să nu utilizeze datele din Registrele de frecvenţe ale celorlalte Administraţii decât în scop de serviciu. Aceste Registre de frecvenţe nu vor fi comunicate altor administraţii sau unei terţe părţi fără consimţământul Administraţiei afectate.
    ART. 5
    5. Raportarea perturbaţiilor prejudiciabile
    Orice perturbaţie prejudiciabilă constatată va fi raportată Administraţiei din ţara în care se găseşte staţia perturbatoare, conform cu Anexa 7. Dacă perturbaţiile prejudiciabile se produc asupra frecvenţelor înscrise în Registrul de frecvenţe, Administraţiile interesate vor depune tot efortul posibil astfel încât să se ajungă la o soluţie reciproc acceptată, cât mai curând posibil.
    ART. 6
    6. Revizuirea Acordului
    Prezentul Acord poate fi completat sau amendat în orice moment la propunerea unei Administraţii, sub rezerva aprobării de către celelalte Administraţii. Amendamentele planificate vor fi comunicate Administraţiei care coordonează, care se însărcinează să obţină, pe canale potrivite, asentimentul celorlalte Administraţii. Dacă se cere asentimentul prin corespondenţă, se aşteaptă un răspuns timp de 3 luni. Dacă Administraţia nu răspunde în această perioadă, Administraţia care coordonează va trimite o revenire, la care trebuie să se răspundă într-o lună. Dacă Administraţia nu răspunde în continuare, se consideră că şi-a dat acordul.
    ART. 7
    7. Aderarea la Acord
    Orice Administraţie europeană care trebuie să realizeze coordonarea cu cel puţin o Administraţie poate adera la prezentul Acord. O declaraţie în acest sens va trebui să fie adresată Administraţiei care coordonează. După aprobarea tuturor Administraţiilor semnatare, aderarea va deveni efectivă la data la care Administraţia solicitantă va semna prezentul Acord. Dacă autorizarea se cere prin corespondenţă, se aşteaptă un răspuns timp de 3 luni. Dacă o Administraţie semnatară nu răspunde în această perioadă, Administraţia care coordonează va trimite o revenire, la care trebuie să se răspundă într-o lună. Dacă Administraţia semnatară nu răspunde în continuare, se consideră că şi-a dat acordul.
    ART. 8
    8. Retragerea din Acord
    Orice Administraţie poate să se retragă din prezentul Acord la sfârşitul unei luni calendaristice, notificând această intenţie cu şase luni înainte. O declaraţie în acest sens va fi adresată Administraţiei care coordonează.
    ART. 9
    9. Statutul coordonărilor anterioare acestui Acord
    Noile dispoziţii nu vor fi aplicabile utilizărilor de frecvenţe deja convenite între Administraţiile semnatare înainte de încheierea prezentului Acord. Aceste frecvenţe vor fi înscrise în Registrul de frecvenţe.
    În cazul Serviciului Fix, Administraţiile implicate vor trebui să schimbe informaţii despre utilizarea frecvenţelor anterioară datei de 01.01.2005, în plaja de coordonare definită în Anexa 11. Această utilizare a frecvenţelor va fi considerată ca şi coordonată şi va fi înscrisă în Registrul de frecvenţe.
    ART. 10
    10. Limbile utilizate în cadrul Acordului
    Prezentul Acord este întocmit în original în limba engleză şi va fi tradus în franceză şi germană, fiecare text având aceeaşi valoare.
    ART. 11
    11. Intrarea în vigoare a Acordului
    Prezentul Acord va intra în vigoare la 1 ianuarie 2006.
    ART. 12
    12. Abrogarea Acordului din 28 noiembrie 2003
    La 01 ianuarie 2006, Acordul cu privire la coordonarea frecvenţelor între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru, Berlin, 28 noiembrie 2003 va înceta de a mai fi în vigoare. Acordurile bilaterale şi multilaterale încheiate în cadrul versiunilor anterioare ale Acordului vor rămâne în vigoare.

    ANEXA 1

    Nivelurile maxime admisibile ale câmpurilor perturbatoare şi distanţele transfrontaliere maxime în cazul perturbaţiilor prejudiciabile pentru frecvenţele Serviciului Mobil Terestru ce necesită coordonare

    1. Valorile pentru nivelul maxim admisibil al câmpurilor perturbatoare
    Nivelul câmpurilor perturbatoare nu poate depăşi valorile date în coloana 2 din tabel.
    2. Distanţele transfrontaliere maxime ale perturbaţiilor prejudiciabile.
    Administraţiile vor depune eforturi pentru reducerea distanţei transfrontaliere maxime ale perturbaţiilor prejudiciabile cauzate de staţiile lor şi de minimizare a extinderii lor în teritoriul unei Administraţii afectate, aşa cum este indicat în paragraful 2.5 al acestui Acord.
    2.1. Limitarea perturbaţiilor prejudiciabile cauzate de emiţătoare.
    Distanţele transfrontaliere ale perturbaţiilor prejudiciabile cauzate de emiţătoare ce urmează a fi coordonate sunt dependente de gama de frecvenţă şi nu vor depăşi valorile date în coloana 3 a tabelului. Valorile date în coloana 2 a tabelului vor fi utilizate ca limite pentru nivelul maxim admisibil al câmpului perturbator la distanţele faţă de frontieră specificate în coloana 3 a tabelului. Valorile se aplică la o înălţime de 10 m deasupra nivelului solului.
    Distanţa tranfrontalieră maximă în cazul perturbaţiilor prejudiciabile se defineşte prin punctele situate la distanţe conforme cu cele definite în coloana 3 a tabelului, începând cu linia de frontieră a Administraţiei solicitante pe direcţia Administraţiei afectate, urmând aceeaşi direcţie ce porneşte de la staţie către respectivele puncte de frontieră.
    În cazul unor frecvenţe preferenţiale calculul va fi făcut pe o linie secundară. Fiecare punct al acestei linii secundare se află cel puţin la o distanţă, de fiecare punct al liniei de frontieră, conformă cu ce s-a definit în acordurile respective.

--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică - Limitarea perturbaţiilor prejudiciabile cauzate de emiţătoare - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis, din 14 iunie 2006, pagina 20.

    2.2. Limita de protecţie a receptoarelor
    Protecţia receptoarelor poate fi revendicată dacă un emiţător de referinţă, amplasat la locul şi înălţimea receptorului implicat, generează un câmp de un nivel ce nu depăşeşte valorile specificate în coloana 2 a tabelului la o înălţime de 10 m deasupra nivelului solului şi la o distanţă, de frontieră, specificată în coloana 3 a tabelului. Pentru acest calcul se vor utiliza curbele ce corespund la 10% din timp.
    Puterea aparent radiată a emiţătorului de referinţă este dependentă de gama de frecvenţă aşa cum este indicată în coloana 4 a tabelului şi va fi mărită cu câştigul antenei receptorului pe direcţia în cauză.

┌─────────────────┬────────────────────┬───────────────────────┬───────────────┐
│ │ │ (3) │ (4) │
│ (1) │ (2) │ Distanţa │ PAR-ul │
│Gama de frecvenţă│Nivelul admisibil al│transfrontalieră maximă│emiţătorului de│
│ (MHz) │câmpului perturbator│ a perturbaţiilor │ referinţă │
│ │(raportat la 1\f2æV/m) │ prejudiciabile │ (dBW) │
│ │ │ (km) │ │
├─────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┼───────────────┤
│ 29,7 - 47 │ 0 dB │ 100 │ 3 │
├─────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┼───────────────┤
│ 68 - 74,8 │ +6 dB │ 100 │ 9 │
├─────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┼───────────────┤
│ 75,2 - 87,5 │ +6 dB │ 100 │ 9 │
├─────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┼───────────────┤
│ 146 - 149,9 │ +12 dB │ 80 │ 12 │
├─────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┼───────────────┤
│ 150,05 - 174 │ +12 dB │ 80 │ 12 │
├─────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┼───────────────┤
│ 380 - 385*) │ +18 dB │ 50 │ 14 │
├─────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┼───────────────┤
│ 390 - 395*) │ +18 dB │ 50 │ 14 │
├─────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┼───────────────┤
│ 406,1 - 430 │ +20 dB │ 50 │ 16 │
├─────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┼───────────────┤
│ 440 - 470 │ +20 dB │ 50 │ 16 │
├─────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┼───────────────┤
│ 862 - 960 │ +26 dB │ 30 │ 13 │
├─────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┼───────────────┤
│ 1710 - 1785**) │ +35 dB │ 15 │ 13 │
├─────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┼───────────────┤
│ 1805 - 1880**) │ +35 dB │ 15 │ 13 │
├─────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┼───────────────┤
│ 1900 - 1980***) │ +21 dB****) │ nu se aplică │ nu se aplică │
├─────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┼───────────────┤
│ 2020 - 2025***) │ +21 dB****) │ nu se aplică │ nu se aplică │
├─────────────────┼────────────────────┼───────────────────────┼───────────────┤
│ 2110 - 2170***) │ +21 dB****) │ nu se aplică │ nu se aplică │
└─────────────────┴────────────────────┴───────────────────────┴───────────────┘


    Valorile din tabelul de mai sus fac referinţă la o lărgime de bandă ≤ 25 kHz, exceptând GSM şi UMTS/IMT2000.
    Pentru toate celelalte aplicaţii digitale de bandă largă pentru serviciul mobil terestru sub 1 GHz (lărgimea benzii de canal: > 25 kHz) trebuie adăugată următoarea valoare:
    6 x log(10) (lărgimea benzii de canal/25 kHz) dB dacă perturbatorul este un sistem de bandă largă
    ● *) numai pentru sistemele de securitate şi urgenţă
    ● **) numai pentru sistemele GSM 1800
    ● ***) numai pentru sistemele terestre UMTS/IMT-2000
    ● ****) această valoare este extrasă din ERC/REC/(01)01 pentru frecvenţe care utilizează coduri nepreferenţiale şi frecvenţe centrale aliniate. Această valoare poate fi reconsiderată în viitor sau poate fi anulată în urma unor înţelegeri bi-sau multilaterale.


    ANEXA 2A

    Schimbul de date pentru Serviciul Mobil Terestru

    SCHIMBUL DE DATE
    1. Proceduri
    1.1. Lista completă
    În concordanţă cu punctele 1.4 şi 4.9 ale Acordului, Registrul de frecvenţe (lista completă) va fi schimbat reciproc de două ori pe an utilizând dischete, CD-ROM-uri, sau prin alte mijloace reciproc agreate.
    1.2. Coordonarea sau notificarea
    Cererile de coordonare, răspunsurile la cererile de coordonare sau notificările pot fi schimbate reciproc prin intermediul dischetelor, a CD-ROM-urilor, sau prin alte mijloace mutual agreate.
    Datele ce sunt schimbate pe parcursul procedurii de coordonare pot fi de tipul următor:
    - intrări noi;
    - modificări;
    - anulări;
    - răspunsuri.
    1.3. Comun pentru 1.1 şi 1.2
    Fiecare listă va fi inclusă într-un fişier de date distinct. Lista poate fi împărţită în mai multe fişiere. Fiecare fişier va cuprinde următoarele subgrupe de date:
    - un antet de fişier, aşa cum este descris în Apendicele 2;
    - înregistrările de frecvenţe aşa cum sunt descrise în Apendicele 3.

    Este posibil să se transmită câteva fişiere cu o singură comandă.
    Deoarece structurile fişierelor de date pentru Serviciul Fix şi Serviciul Mobil sunt diferite este necesar un cod unic pentru a determina conţinutul fişierului în cazul schimbului de date electronic.
    De aceea s-au stabilit separatoare de nume de fişiere:
    Pentru Serviciul Mobil toate fişierele încep cu "M_"
    Structura corespondenţei este descrisă în Apendicele 1.
    2. Mijloace de transmitere a informaţiei
    2.1. Următoarele mijloace de transmitere a informaţiei pot fi bilateral agreate: poşta electronică;
    - format de discuri uzuale;
    - FTP;
    - HTTPS.
    Pentru procedurile de coordonare pot fi utilizate şi alte mijloace de transmitere a informaţiei, cum ar fi: hârtii tipărite, sau legături de transmitere a datelor.
    2.2. Format de discuri uzuale
    Când se utilizează dischete trebuie să se respecte următoarele specificaţii:
    - formatul MS-DOS (extins la nume de fişiere lungi);
    - codul de caractere: IBM - PC, format ASCII, lungimea caracterelor: 8 biţi;
    - Pentru Serviciul Mobil: lungime fixă a înregistrării de date; poziţiile sau câmpurile omise se completează cu spaţii blank.
    Detalii despre structura fişierului sunt date în Apendicele 1. Formatul înregistrărilor este descris în Apendicele 3.
    2.3. Poşta electronică
    Următoarele specificaţii se recomandă la folosirea poştei electronice:
    - Corespondenţa numai printr-o adresă de e-mail distinctă, de exemplu coordination@administration.landcode.
    - Partea cea mai importantă a e-mailului este un fişier de date, aşa cum este definit în Anexă
    - La "subiect" se va trece numărul (numerele) de referinţă al ţării (câmpul 13X)
    - Dacă fişierul de coordonare conţine mai multe numere de referinţă, aşa cum sunt precizate la "subiect", poate fi utilizat mesajul din e-mail.
    - Pentru documentare şi identificarea erorilor, cererea (cererile) de referinţă pot fi anexate în txt, Word sau format PDF
    - Stabiliţi numele fişierului (fişierelor) de date pe bază bi- sau multilaterală şi începeţi cu "M_"
    - Formulaţi în engleză textul adiţional, utilizarea altor limbi va face subiectul unor acorduri bilaterale
    - Marcaţi cererile împreună cu persoana responsabilă pentru întrebări
    - Confirmaţi prin e-mail primirea cererilor electronice de coordonare
    - Daţi "reply" la mesajul original pentru a raporta erorile sau problemele
    - Trimiteţi prin fax răspunsul la cererile de coordonare (în ceea ce priveşte aspectele legale) sau, în cazul în care acestea au fost adoptate bi- sau multilateral, prin poşta electronică.
    Apendicele 1 conţine detaliile privind structura fişierului de date. Apendicele 3 defineşte formatul înregistrării.
    2.4. FTP
    Următoarele specificaţii sunt recomandate atunci când se utilizează FTP între două ţări:
    - Fiecare ţară afectată va pune în funcţiune un spaţiu FTP în care se defineşte un punct de intrare pentru ţările solicitante (printr-un cont). În acel punct de intrare, vor fi realizate două subdiviziuni, una pentru cererile sosite din altă ţară şi una pentru răspunsurile la cererile sosite din partea ţării afectate.
    - Folder-ul solicitat trebuie să permită operaţiuni de scriere (nu se permit modificările sau ştergerile) pentru ţara solicitantă şi de citire pentru ţara afectată. Folder-ul de răspuns trebuie să permită operaţiuni de citire pentru ţara solicitantă şi de scriere pentru ţara afectată.
    - Ţara solicitantă îşi va înainta cererile folosind fişiere care să indice data, ora şi administraţia (formatul M_AAAALLZZ-HHMM-ADM.TXT). Pentru documentare şi clarificări, vor fi adăugate documente adiţionale în format Word sau PDF, cu diferite extensii.
    - Ţara solicitantă poate trimite corecturile la fişierul original folosind acelaşi nume de fişier şi adăugând la numele acestuia _CORECTURĂ.
    - Răspunsurile vor fi înaintate folosind nume de fişiere care conţin numele original al fişierului, la care se adaugă data, ora şi administraţia căreia i se răspunde, în acelaşi mod ca şi în cazul cererii. La o cerere complexă pot fi date răspunsuri multiple.
    - În cazul în care ţara afectată descoperă erori în formatul fişierului sau are alte probleme cu fişierele primite, ţara afectată va adăuga în folder-ul de răspuns un fişier cu text în care să descrie problema şi care să conţină în format numele fişierului M_AAAALLZZ-HHMM-ADM_ERROR.TXT).
    Apendicele 1 conţine detalii privind structura fişierului. Apendicele 3 defineşte formatul înregistrării.
    2.5. https
    Următoarele specificaţii sunt recomandate atunci când se utilizează https între două ţări:
    Folosind această metodă sistemul poate schimba informaţii în cadrul unui canal de comunicaţii criptate, în timp ce autentificarea utilizatorilor se realizează prin certificate digitale. Sistemul poate fi accesat atât cu ajutorul unui simplu program de navigare pe Internet, cât şi folosind sisteme automate.
    Această metodă are o arhitectură client-server, în care serverul central asigură serviciile pentru utilizatorii diferitelor administraţii. Schimbul de informaţii este realizat prin protocolul https, care asigură un canal criptat între utilizator şi serverul web.
    2.5.1. Interfaţa web (acces manual)
    Utilizatorii diferitelor administraţii accesează sistemul prin adresa paginii de Internet (URL) printr-o pagină web. După autentificarea cu succes a utilizatorului aceştia pot opta pentru unul din cele trei articole de meniu diferite:
    ● Înaintarea informaţiilor de coordonare
    La acest articol de meniu, utilizatorul poate selecta pe computer Anexa 2A, pentru a încărca pe server. Pe parcursul procesului de încărcare, sistemul verifică datele din punct de vedere sintactic şi semantic. În cazul în care există vreo eroare (erori), utilizatorul va primi un mesaj de eroare, conţinând descrierea problemei. În cazul în care încărcarea se încheie cu succes, sistemul va cere semnătura digitală a utilizatorului, folosind perechea cheie şi certificatul asociat (emis de o autoritate de certificare), care sunt memorate în programul de navigare pe Internet sau în smart card. O semnătură digitală reuşită va genera tranzacţia, care va fi procesată de sistem.
    ● Descărcarea informaţiilor de coordonare
    În acest articol de meniu, utilizatorul poate descărca răspunsurile privind coordonarea primite de la diferite administraţii într-un singur fişier pe computer.
    ● Activitatea utilizatorului (propriu)
    În acest punct al meniului, utilizatorul poate verifica legările care privesc propria sa localitate.
    Administrarea utilizatorilor sistemului este realizată prin paginile de web administrative, disponibile doar pentru personalul din IT care operează sistemul. Prin aceste pagini web administratorul de sistem poate înregistra diferitele administraţii în sistem, poate defini utilizatorii administraţiei şi asocia cheia publică a utilizatorului numelui logare a acestuia.
    2.5.2. Interfaţa (automată) maşină-maşină bazată pe SOAP/XML
    (SOAP = Simple Object Access Protocol)
    Acelaşi schimb de informaţii se poate realiza prin mesaj SOAP. Mesajele SOAP pot transporta toată informaţia, inclusiv cea referitoare la semnătura digitală.
    În cazul înaintării unui mesaj SOAP lipsit de eroare, sistemul va genera un răspuns SOAP semnat digital care va conţine ID-ul tranzacţiei şi alţi parametri ai mesajului SOAP transmis (de exemplu ID-ul tranzacţiei, numele staţiei).
    Sistemul generează mesajele SOAP conţinând răspunsurile coordonării din baza de date în fiecare zi. Sistemul automat al membrilor administraţiilor va descărca mesajul, va verifica sursa mesajului în timp ce sistemul central va jurnaliza descărcarea făcută cu succes.
    Apendicele 1 conţine detalii privind structura fişierului. Apendicele 3 defineşte formatul înregistrării.
    3. Descrierea formatului caracterelor prezentate în Apendice

    X alfanumeric
    9 numeric; se pot ignora şirurile de zerouri de la sfârşitul părţii zecimale
    V punct de departajare a zecimalelor
    S indicarea unei valori numerice cu semn; lipsa semnului înseamnă o valoare
             pozitivă; semnul va fi aliniat dreapta la valoarea numărului
    DD ziua (numeric; gama de valori: 01 - 31)
    MM luna (numeric; gama de valori: 01 - 12)
    YYYY anul (numeric; gama de valori: > 1900)
    CCC cod de ţară, conform cu Secţiunea 9, Apendice 1, din Dicţionarul de Date
             de Radiocomunicaţii
    ZZ anul coordonării iniţiale (numeric; numai ultimele două cifre ale anului)
    PPPPPP identificarea procesului (alfanumeric)
    FF numărul de ordine al frecvenţei (numeric)
    R numărul de înregistrări asociate (numeric)
    O numărul de ordine al înregistrării (numeric)

    3.1. Câmpurile alfanumerice
    Câmpurile text sunt aliniate stânga. Setul de caractere este ASCII. Sunt permise:
    - A ... Z
    - 0 ... 9
    - +, -, /, *, (,), = şi "blank".
    3.2. Câmpurile numerice
    Câmpurile numerice sunt aliniate dreapta. În câmpurile numerice, zerourile sau şirurile de zerouri de după punctul de departajare a zecimalelor pot fi omise. Caracterul stabilit este ASCII. Sunt permise:
    0 ... 9
    +, -, şi "blank"

    Lista Apendicelor la Anexa 2A

    Apendice 1 Structura fişierului
    Apendice 2 Descrierea înregistrării din antetul fişierului pentru Serviciul Mobil Terestru
    Apendice 3 Descrierea tabelului de date
    Apendice 4 Categoriile de frecvenţe
    Apendice 5 Clasa staţiei
    Apendice 6 Natura serviciului
    Apendice 7 Categoria utilizării
    Apendice 8 Abrevieri şi coduri utilizate în mod normal când numele staţiei depăşeşte 20 de caractere
    Apendice 9 Statutul coordonării
    Apendice 10 Simbolurile utilizate pentru a indica polarizarea

    Apendicele 1 al Anexei 2

                                 ┌──────────────┐
                                 │Pachet de date│
             ┌───────────────────┴──────────────┴──────────────────┐
             │ │
     ┌───────┴───────┬───────────┬──────────────┬───────────┬──────┴────────┐
     │ Fişier 1 │ │ Fişier 2 │ ... │ Fişier n │
     └───────────────┴───────────┼──────────────┼───────────┴───────────────┘
┌────────────────────────────────┘ └─────────────────────────────┐
│ │
├─────────────────┬─┬────────────┬─┬────────────┬─┬────────────┬─┬────────────┤
│ Antet de fişier │ │Înregistrare│ │Înregistrare│.│Înregistrare│ │Înregistrare│
│(vezi Apendice 2)│ │ 1 │ │ 2 │ │ n-1 │ │ n │
└─────────────────┴─┴────────────┴─┴────────────┴─┴────────────┴─┴────────────┘


    Nu se utilizează vreun separator de înregistrare de ex. CR/LF


    Apendicele 2 al Anexei 2A

            DESCRIEREA ÎNREGISTRĂRII DIN ANTETUL DE FIŞIER
                       pentru Serviciul Mobil

┌──────────────────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────────┐
│ │ FORMATUL │ POZIŢIA │ │
│ TIPURI DE DATE │ MEMORĂRII │ÎNREGISTRĂRII│ OBSERVAŢII │
│ │(bandă fixă)│ │ │
├──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Numărul fişierului │ 99 │ 001 - 002 │ │
├──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Conţinutul fişierului │ X(80) │ 003 - 082 │ │
├──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Codul conţinutului │ X │ 083 - 083 │ │
│fişierului*1) │ │ │ │
├──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Ţara │ X(3) │ 084 - 086 │Abrevieri conforme │
│ │ │ │cu Apendicele 1, │
│ │ │ │Secţiunea 1 din │
│ │ │ │Dicţionarul de │
│ │ │ │Date pentru │
│ │ │ │Radiocomunicaţii │
├──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Numele persoanei responsabile │ X(40) │ 087 - 126 │ │
├──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Număr de telefon │ X(20) │ 127 - 146 │ │
├──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Număr de telefax │ X(20) │ 147 - 166 │ │
├──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Număr de telex │ X(20) │ 167 - 186 │ │
├──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Numărul înregistrărilor │ 9(6) │ 187 - 192 │ │
├──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Data înregistrării │ ZZLLAAAA │ 193 - 200 │ │
├──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Ţara de destinaţie │ X(3) │ 201 - 203 │Opţional │
├──────────────────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│Rezervat pentru utilizări │ X(16) │ 204 - 219 │ │
│viitoare │ │ │ │
└──────────────────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────────┘
---------
    *1) O - lista completă
        N - noi intrări
        M - modificări
        D - anulări
        A - răspunsuri
    Există lungime fixă a înregistrării fără separatori.


    Apendicele 3 al Anexei 2A

    DESCRIEREA TABELULUI DE DATE

┌────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│ numărul coloanei │ numele coloanei │
├────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│ 1 │Identificarea câmpului │
├────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│ 2 │Numele câmpului (caracteristic) │
├────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│ 3 │Formatul înregistrării │
├────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│ 4 │Definiţii (valori posibile) │
├────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│ 5 │Observaţii │
├────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│ 6 │Poziţia înregistrării │
├────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│ 7 │Lungimea elementului de date │
├────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│ 8 │Validare │
├────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│ 9 │Informaţii corespondente │
└────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘

    Observaţie generală: Administraţiei cu care se doreşte coordonarea nu îi este permis să schimbe conţinutul nici unui câmp, cu excepţia câmpului 13Y, care trebuie să fie schimbat şi a câmpului 13Z, care poate fi schimbat, de exemplu pentru a anunţa motivul(-ele) pentru dezacord (indicarea unei referinţe de coordonare etc.). Dacă pentru comentarii este nevoie de mai multe caractere decât cele disponibile în 13Z, atunci poate fi utilizată hârtia sau alte medii de transmitere a informaţiei.


    Formatul înregistrării pentru schimbul de date în cazul Serviciului Mobil Terestru


┌───┬────────────────────┬─────────────┬──────────────────────┬──────────────────┬───────┬──┬─────────────────┬─────────────────────┐
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │7 │ 8 │ 9 │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│1A │Frecvenţa de emisie │9(5)V9(5) │ │ │001-011│11│1A/1Y: cel puţin │ │
│ │ │ │Unităţi de frecvenţă │ │012-012│ 1│unul din cele │ │
│ │Unităţi de frecvenţă│X │k: kHz, M: MHz, G: GHz│ │ │ │două câmpuri vor │ │
│ │ │ │ │ │ │ │fi completate │ │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│1Z │Categoria frecvenţei│X │vezi Apendicele 4 │ │013-013│ 1│ │1A completat: 1Z este│
│ │ │ │ │ │ │ │ │legat de 1A │
│ │ │ │ │ │ │ │ │1A "blank": 1Z este │
│ │ │ │ │ │ │ │ │legat de 1Y │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│6A │Clasa staţiei │X(2) │vezi Apendicele 5 │ │014-015│ 2│ │1A completat: 6A este│
│ │ │ │ │ │ │ │ │legat de 1A │
│ │ │ │ │ │ │ │ │1A "blank": 6A este │
│ │ │ │ │ │ │ │ │legat de 1Y │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│6B │Natura serviciului │X(2) │vezi Apendicele 6 │ │016-017│ 2│ │1A completat: 6B este│
│ │ │ │ │ │ │ │ │legat de 1A │
│ │ │ │ │ │ │ │ │1A "blank": 6B este │
│ │ │ │ │ │ │ │ │legat de 1Y │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│6Z │Categoria utilizării│X(2) │vezi Apendicele 7 │ │018-019│ 2│ │1A completat: 6Z este│
│ │ │ │ │ │ │ │ │legat de 1A │
│ │ │ │ │ │ │ │ │1A "blank": 6Z este │
│ │ │ │ │ │ │ │ │legat de 1Y │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│10Z│Ocuparea canalului │9 │0: discontinuu │ │020-020│ 1│"blank" │ │
│ │ │ │1: continuu │ │ │ │înseamnă 0 │ │
│ │ │ │vezi Anexa 5 │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│2C │Data punerii în │ZZLLAAAA │ │ │021-028│ 8│"blank" sau │Legat de 1Z, 2Z, 13Y │
│ │funcţiune │ │ │ │ │ │completat în │ │
│ │ │ │ │ │ │ │conexiune cu 1Z, │ │
│ │ │ │ │ │ │ │2Z, 13Y │ │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│4A │Numele staţiei │X(20) │Pentru abrevieri vezi │ │029-048│20│În programul │1A completat: 4A este│
│ │ │ │Apendicele 8 │ │ │ │calculatorului 4A│legat de 1A │
│ │ │ │ │ │ │ │nu este verificat│1A "blank": 4A este │
│ │ │ │ │ │ │ │ │legat de 1Y │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│4B │Ţara │X(3) │ │ │049-051│ 3│Ţara în care este│ │
│ │ │ │ │ │ │ │localizată staţia│ │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│4C │Coordonatele │9(3)X9(2)9(2)│3 caractere: gradele │Coordonatele vor │052-066│15│Dacă 4C este │1A completat 4C este │
│ │geografice ale │ │longitudinii │fi indicate cu │ │ │omis, înseamnă că│legat de 1A │
│ │staţiei sau centrul │9(2)X9(2)9(2)│1 caracter: E(Est) sau│secunde şi sunt │ │ │există o (cerere │1A "blank": 4C este │
│ │zonei de serviciu │ │W(Vest) │bazate pe WGS 84 │ │ │de) coordonare │legat de 1Y │
│ │ │ │2 caractere: minutele │ │ │ │pentru toată ţara│ │
│ │ │ │longitudinii │ │ │ │(INTR) │ │
│ │ │ │2 caractere: secundele│ │ │ │ │ │
│ │ │ │longitudinii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2 caractere: gradele │ │ │ │ │ │
│ │ │ │latitudinii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1 caracter: N(Nord) │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sau S(Sud) │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2 caractere: minutele │ │ │ │ │ │
│ │ │ │latitudinii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2 caractere: secundele│ │ │ │ │ │
│ │ │ │latitudinii │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│4D │Raza zonei de │9(5) │În kilometri nu este │ │067-071│ 5│Dacă 6A nu începe│Legat cu 4C │
│ │serviciu │ │permis "blankul" │ │ │ │cu "M" 4D este │ │
│ │ │ │ │ │ │ │întotdeauna 0 │ │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│4Z │Înălţimea │9(4) OR │În metri │ │072-075│ 4│Este valabil │Legat cu 6A │
│ │amplasamentului │S9(3) │ │ │ │ │numai dacă 6A │ │
│ │staţiei deasupra │ │ │ │ │ │începe cu "F" │ │
│ │nivelului mărit │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│7A │Desemnarea │X(9) │Primele 4 caractere: │ │076-084│ 9│Primele 7 │Pentru UMTS sau IMT │
│ │emisiunii │ │lărgimea de bandă │ │ │ │caractere sunt │2000 toate cele 9 │
│ │ │ │necesară următoarele 5│ │ │ │obligatorii, │caractere sunt │
│ │ │ │caractere; clasa de │ │ │ │următoarele 2 │obligatorii │
│ │ │ │emisie (vezi Art. 2 şi│ │ │ │caractere sunt │ │
│ │ │ │Apendicele 1 al RR) │ │ │ │opţionale (sau │ │
│ │ │ │ │ │ │ │"blank") │ │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│8B1│Puterea maximă │S9(3)V9 │În dBW, omitere doar │ │085-090│ 6│Dacă 1A este │Legat cu 1A │
│ │radiată a staţiei │ │pentru Rx │ │ │ │omis, 8B1 va fi │ │
│ │ │ │ │ │ │ │de asemenea omis │ │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│8B2│Tipul antenei de │X │X = E pentru e.r.p., │ │091-091│ 1│ │Legat cu 8B1 dacă │
│ │referinţă │ │X = I pentru e.i.r.p. │ │ │ │ │este prezent │
│ │ │ │Nu se permite │ │ │ │ │Legat cu 9G dacă este│
│ │ │ │"blank-ul" │ │ │ │ │prezent │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│9A │Azimutul radiaţiei │9(3)V9 │În grade cu o zecimală│Pentru antene │092-096│ 5│Dacă 6A începe │Legat cu 6A │
│ │maxime │ │de la 000.0 - 359.9, │nedirective 9A │ │ │cu "M", 9A este │ │
│ │ │ │sau "blank" │este "blank" │ │ │întotdeauna │ │
│ │ │ │ │ │ │ │"blank" │ │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│9B │Unghiul de elevaţie │S99V9 │În grade cu o │Elevaţia negativă │097-101│ 5│ │1A completat: 9B este│
│ │pe direcţia de │ │zecimală, între │înseamnă orientare│ │ │ │legat de 1A │
│ │radiaţie principală │ │-90.0 - 90.0 sau │spre pământ │ │ │ │1A "blank" │
│ │ │ │"blanK" │Pentru antene │ │ │ │ │
│ │ │ │ │nedirective │ │ │ │ │
│ │ │ │ │verticale 9B este │ │ │ │ │
│ │ │ │ │"blank" │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│9D │Polarizarea │X(2) │Codurile prezentate în│ │102-103│ 2│ │1A completat: 9D este│
│ │ │ │Apendicele 10 │ │ │ │ │legat de 1A │
│ │ │ │ │ │ │ │ │1A "blank": 9D este │
│ │ │ │ │ │ │ │ │legat de 1Y │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│9G │Câştigul antenei de │99V9 │În dB │Dacă 1Y este │104-107│ 4│ │Legat cu 1Y, 8B2, 9A,│
│ │recepţie pe direcţia│ │Omitere doar pentru Tx│completat, dar 9G │ │ │ │9B, 9XH, 9XV │
│ │din 9A şi 9B │ │ │este omis, este │ │ │ │ │
│ │ │ │ │necesară o a doua │ │ │ │ │
│ │ │ │ │înregistrare ce │ │ │ │ │
│ │ │ │ │conţine informaţii│ │ │ │ │
│ │ │ │ │semnificative │ │ │ │ │
│ │ │ │ │(antena de │ │ │ │ │
│ │ │ │ │recepţie a │ │ │ │ │
│ │ │ │ │emiţătorului │ │ │ │ │
│ │ │ │ │diferă de antena │ │ │ │ │
│ │ │ │ │de emisie) │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│9Y │Înălţimea antenei │9(4) │În metri │ │108-111│ 4│ │1A completat: 9Y este│
│ │deasupra solului │ │ │ │ │ │ │legat de 1A │
│ │ │ │ │ │ │ │ │1A "blank": 9Y este │
│ │ │ │ │ │ │ │ │legat de 1Y │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│9XH│Tipul antenei │9(3)X(2)9(2) │vezi Anexa 6 │ │112-118│ 7│Dacă 9A este │Legat cu 9A │
│ │orizontale │ │ │ │ │ │"blank", 9XH este│ │
│ │ │ │ │ │ │ │000ND00 │ │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│9XV│Tipul antenei │9(3)X(2)9(2) │vezi Anexa 6 │ │119-125│ 7│Dacă 9B este │Legat cu 9B │
│ │verticale │ │ │ │ │ │"blank", 9XV este│ │
│ │ │ │ │ │ │ │000ND00 │ │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│1Y │Frecvenţa de emisie │9(5)V9(5) │Unităţi de frecvenţă: │ │126-136│11│Obligatoriu dacă │ │
│ │a staţiei de │ │K: kHz, M: MHz, G: GHz│ │137-137│ 1│1A este "blank" │ │
│ │recepţie │X │Omitere doar pentru Tx│ │ │ │ │ │
│ │corespondente sau │ │ │ │ │ │ │ │
│ │frecvenţa de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │recepţie │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│13Z│Observaţii │X(50) │ │Nu sunt permise │138-187│50│ │Pentru UMTS/IMT 2000 │
│ │ │ │ │date necesare │ │ │ │codul de grup se │
│ │ │ │ │pentru calcule │ │ │ │completează "CODE │
│ │ │ │ │ │ │ │ │GROUP = xxxx" │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│13Y│Statutul coordonării│X │Vezi Apendicele 9 │ │188-188│ 1│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│2W │Data cererii de │ZZLLAAAA │ │În lista completă │189-196│ 8│ │ │
│ │coordonare │ │ │nu este necesar │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│2Z │Data finală de │ZZLLAAAA │Se poate omite │ │197-204│ 8│ │ │
│ │obţinere a │ │ │ │ │ │ │ │
│ │coordonării │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
│13X│Referinţa │CCC │C: cod de ţară conform│C: Ţara care cere │205-219│15│Referinţa │ │
│ │coordonării │ │cu App. 1 Secţiunea 9 │coordonare │ │ │coordonării este │ │
│ │ │ │al DDR │ │ │ │unică. F,O şi R │ │
│ │ │ZZ │Z: anul coordonării │ │ │ │sunt valori │ │
│ │ │ │iniţiale │ │ │ │numerice mai mari│ │
│ │ │PPPPPP │P: identificarea │ │ │ │ca 0 │ │
│ │ │ │procesului │ │ │ │O este mai │ │
│ │ │FF │F: numărul de ordine │F: mai multe │ │ │mic sau egal cu R│ │
│ │ │ │al frecvenţei │coordonări pentru │ │ │ │ │
│ │ │R │R: numărul de │un singur │ │ │ │ │
│ │ │ │înregistrări asociate │amplasament │ │ │ │ │
│ │ │O │O: numărul de ordine │ │ │ │ │ │
│ │ │ │al înregistr. │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼─────────────┼──────────────────────┼──────────────────┼───────┼──┼─────────────────┼─────────────────────┤
└───┴────────────────────┴─────────────┴──────────────────────┴──────────────────┴───────┴──┴─────────────────┴─────────────────────┘


    Lungimea înregistrărilor este fixată la 219 octeţi, fără utilizarea vreunui separator de înregistrare,
    (*) DDR: Dicţionarul de Date pentru Radiocomunicaţii

    Explicaţii suplimentare pentru câmpul 13X în cazul Serviciului Mobil Terestru

    CCC Ţara care cere coordonarea

    zz Ultimele două cifre ale anului cererii iniţiale de coordonare

    PPPPPP Identificarea procesului
           Singura constrângere pentru PPPPPP este obţinerea unei referinţe
           unice pentru cererea de coordonare

    FF Numărul de ordine al frecvenţei
           Se utilizează "01" în cazul în care numerele de proces diferă
           pentru fiecare canal sau frecvenţă. Dacă numărul de proces este
           întotdeauna acelaşi, el va indica numărul de canale sau frecvenţe
           diferite, asignate pentru o aceeaşi reţea.

    R Numărul înregistrărilor asociate
           Dacă primele caractere al lui 13X până la poziţia "R" sunt
           aceleaşi, atunci "R" va reprezenta numărul de astfel de
           înregistrări. Aceasta este singura modalitate de a combina
           înregistrările ce aparţin unei reţele.
    O Număr de ordine al înregistrării
           Este numărarea înregistrărilor menţionate în "R"
           O începe cu 1 şi se termină cu valoarea dată în "R"


    În cazul în care R nu este suficient pentru numărul înregistrării în cadrul unei identificări de proces, se vor putea utiliza împreună FF, R şi O pentru a avea o referinţă de înregistrare unică.


    Exemple de cereri de coordonare anexate la "Schimbul de date"



    1A :[ ][ ][4][6][5][.][4][5][ ][ ][ ][M] 1A :[ ][ ][4][5][5][.][4][5][ ][ ][ ][ ]
    1Z :[2] 1Z :[2]
    6A :[F][B] 6A :[M][L]
    6B :[C][O] 6B :[C][O]
    6Z :[K][ ] 6Z :[K][ ]
    10Z:[0] 10Z:[0]
    2C :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 2C :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    4A :[B][U][D][A][P][E][S][T][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 4A :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    4B :[H][N][G] 4B :[H][N][G]
    4C :[0][1][9][E][0][2][3][0][4][7][N][3][3][0][1] 4C :[0][1][9][E][0][3][3][0][4][7][N][3][3][1][0]
    4D :[ ][ ][ ][ ][0] 4D :[ ][ ][ ][1][5]
    4Z :[ ][5][3][0] 4Z :[ ][ ][ ][ ]
    7A :[1][4][K][0][G][3][E][J][N] 7A :[1][4][K][0][G][3][E][J][N]
    8B1:[ ][ ][-][3][.][ ] 8B1:[ ][ ][ ][3][.][ ]
    8B2:[E] 8B2:[E]
    9A :[ ][8][5][.][ ] 9A :[ ][ ][ ][ ][ ]
    9B :[ ][-][1][.][0] 9B :[ ][ ][ ][ ][ ]
    9D :[V][ ] 9D :[V][ ]
    9G :[1][2][.][0] 9G :[ ][ ][ ][ ]
    9Y :[ ][ ][4][0] 9Y :[ ][ ][ ][3]
    9XH:[0][1][0][E][B][0][8] 9XH:[0][0][0][N][D][0][0]
    9XV:[0][0][5][E][B][1][0] 9XV:[0][0][0][N][D][0][0]
    1Y :[ ][ ][4][5][5][.][4][5][ ][ ][ ][M] 1Y :[ ][ ][4][6][5][.][4][5][ ][ ][ ][M]
    13Z:[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 13Z:[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
        [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    13Y:[B] 13Y:[B]
    2W :[2][5][0][3][1][9][9][3] 2W :[2][5][0][3][1][9][9][3]
    2Z :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 2Z :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    13X:[H][N][G][9][3][0][0][0][0][0][3][0][1][3][1] 13X:[H][N][G][9][3][0][0][0][0][0][3][0][1][3][2]


    SEMI-DUPLEX FB FL ML D
    pagina 1/2

    FB 40 m -3 dBW D
    FL 20 m 0 dBW D
    ML 3 m 3 dBW ND


--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică - SEMI-DUPLEX FB FL ML D - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis din 14 iulie 2006, la pagina 33.


    Exemple de cereri de coordonare anexate la "Schimbul de date"



    1A :[ ][ ][4][5][5][.][4][5][ ][ ][ ][M] 1A :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    1Z :[2] 1Z :[ ]
    6A :[F][L] 6A :[ ][ ]
    6B :[C][O] 6B :[ ][ ]
    6Z :[K][ ] 6Z :[ ][ ]
    10Z:[0] 10Z:[ ]
    2C :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 2C :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    4A :[B][U][D][A][P][E][S][T][ ][E][A][S][T][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 4A :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    4B :[H][N][G] 4B :[ ][ ][ ]
    4C :[0][1][9][E][0][5][4][7][4][7][N][3][3][5][0] 4C :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    4D :[ ][ ][ ][ ][0] 4D :[ ][ ][ ][ ][ ]
    4Z :[ ][2][5][0] 4Z :[ ][ ][ ][ ]
    7A :[1][4][K][0][G][3][E][J][N] 7A :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    8B1:[ ][ ][ ][0][.][ ] 8B1:[ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    8B2:[E] 8B2:[ ]
    9A :[2][6][5][.][0] 9A :[ ][ ][ ][ ][ ]
    9B :[ ][+][2][.][0] 9B :[ ][ ][ ][ ][ ]
    9D :[V][ ] 9D :[ ][ ]
    9G :[1][2][.][0] 9G :[ ][ ][ ][ ]
    9Y :[ ][ ][2][0] 9Y :[ ][ ][ ][ ]
    9XH:[0][1][0][E][B][0][8] 9XH:[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    9XV:[0][0][5][E][B][1][0] 9XV:[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    1Y :[ ][ ][4][6][5][.][4][5][ ][ ][ ][M] 1Y :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    13Z:[D][I][S][P][A][T][C][H][E][R][S][T][A][T][I][O][N][ ][ ] 13Z:[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
        [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    13Y:[B] 13Y:[ ]
    2W :[2][5][0][3][1][9][9][3] 2W :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    2Z :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 2Z :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    13X:[H][N][G][9][3][0][0][0][0][0][3][0][1][3][3] 13X:[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]


    SEMI-DUPLEX FB FL ML D
    pagina 2/2

    FB 40 m -3 dBW D
    FL 20 m 0 dBW D
    ML 3 m 3 dBW ND

--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică - SEMI-DUPLEX FB FL ML D - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis din 14 iulie 2006, la pagina 34.


    Exemple de cereri de coordonare anexate ia "Schimbul de date"



    1A :[ ][ ][1][7][2][.][6][ ][ ][ ][ ][M] 1A :[ ][ ][1][7][2][.][6][ ][ ][ ][ ][M]
    1Z :[2] 1Z :[2]
    6A :[F][B] 6A :[M][L]
    6B :[C][V] 6B :[C][V]
    6Z :[X][ ] 6Z :[X][ ]
    10Z:[0] 10Z:[0]
    2C :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 2C :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    4A :[B][E][R][N][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 4A :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    4B :[S][U][I] 4B :[S][U][I]
    4C :[0][0][7][E][3][0][2][1][4][6][N][5][5][2][4] 4C :[0][0][7][E][3][0][2][1][4][6][N][5][5][2][4]
    4D :[ ][ ][ ][ ][0] 4D :[ ][ ][ ][1][5]
    4Z :[ ][5][5][0] 4Z :[ ][ ][ ][ ]
    7A :[1][1][K][0][G][3][E][ ][ ] 7A :[1][1][K][0][G][3][E][ ][ ]
    8B1:[ ][+][1][4][.][ ] 8B1:[ ][ ][1][0][.][0]
    8B2:[E] 8B2:[E]
    9A :[ ][ ][ ][ ][ ] 9A :[ ][ ][ ][ ][ ]
    9B :[ ][ ][ ][ ][ ] 9B :[ ][ ][ ][ ][ ]
    9D :[V][ ] 9D :[V][ ]
    9G :[ ][ ][ ][ ] 9G :[ ][ ][ ][ ]
    9Y :[ ][ ][1][2] 9Y :[ ][ ][ ][3]
    9XH:[0][0][0][N][D][0][0] 9XH:[0][0][0][N][D][0][0]
    9XV:[0][0][0][N][D][0][0] 9XV:[0][0][0][N][D][0][0]
    1Y :[ ][ ][1][7][2][.][6][ ][ ][ ][ ][M] 1Y :[ ][ ][1][7][2][.][6][ ][ ][ ][ ][M]
    13Z:[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 13Z:[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
        [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    13Y:[B] 13Y:[B]
    2W :[2][5][0][3][1][9][9][3] 2W :[2][5][0][3][1][9][9][3]
    2Z :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 2Z :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    13X:[S][U][I][9][3][0][0][0][0][0][1][0][1][2][1] 13X:[S][U][I][9][3][0][0][0][0][0][1][0][1][2][2]


    SIMPLEX FB ML ND

    FB 12 m 14 dBW ND
    ML 3 m 10 dBW ND

--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică - SIMPLEX FB FL ML D - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis din 14 iulie 2006, la pagina 35.


    Exemple de cereri de coordonare anexate la "Schimbul de date"



    1A :[ ][ ][4][6][5][.][5][5][ ][ ][ ][M] 1A :[ ][ ][4][6][5][.][5][5][ ][ ][ ][M]
    1Z :[1] 1Z :[1]
    6A :[F][B] 6A :[M][O]
    6B :[C][V] 6B :[C][V]
    6Z :[X][P] 6Z :[X][P]
    10Z:[ ] 10Z:[ ]
    2C :[0][5][0][6][1][9][9][3] 2C :[0][5][0][6][1][9][9][3]
    4A :[F][R][E][I][B][U][R][G][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 4A :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    4B :[D][ ][ ] 4B :[D][ ][ ]
    4C :[0][0][8][E][0][0][0][1][4][8][N][2][0][1][2] 4C :[0][0][8][E][0][0][0][1][4][8][N][2][0][1][2]
    4D :[ ][ ][ ][ ][0] 4D :[ ][ ][ ][1][5]
    4Z :[ ][3][1][0] 4Z :[ ][ ][ ][ ]
    7A :[1][4][K][0][F][3][E][ ][ ] 7A :[1][4][K][0][F][3][E][ ][ ]
    8B1:[ ][ ][ ][9][.][ ] 8B1:[ ][ ][ ][7][.][8]
    8B2:[E] 8B2:[E]
    9A :[1][8][0][.][ ] 9A :[ ][ ][ ][ ][ ]
    9B :[ ][ ][0][.][ ] 9B :[ ][ ][ ][ ][ ]
    9D :[V][ ] 9D :[V][ ]
    9G :[ ][6][.][ ] 9G :[ ][ ][ ][ ]
    9Y :[ ][ ][1][0] 9Y :[ ][ ][ ][3]
    9XH:[0][3][0][E][B][2][0] 9XH:[0][0][0][N][D][0][0]
    9XV:[0][6][0][E][B][4][0] 9XV:[0][0][0][N][D][0][0]
    1Y :[ ][ ][4][6][5][.][5][5][ ][ ][ ][M] 1Y :[ ][ ][4][6][5][.][5][5][ ][ ][ ][M]
    13Z:[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 13Z:[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
        [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    13Y:[P] 13Y:[P]
    2W :[2][5][0][3][1][9][9][3] 2W :[2][5][0][3][1][9][9][3]
    2Z :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 2Z :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    13X:[D][ ][ ][9][3][0][0][0][0][0][2][0][1][2][2] 13X:[D][ ][ ][9][3][0][0][0][0][0][2][0][1][2][2]


    SIMPLEX FB MO D

    (INFORMATION ONLY)

    FB 10 m 9,0 dBW D
    MO 3 m 7,8 dBW ND

--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică - SIMPLEX FB MO D - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis din 14 iulie 2006, la pagina 36.

    Exemple de cereri de coordonare anexate la "Schimbul de date"



    1A :[ ][ ][1][6][1][.][2][7][5][ ][ ][M] 1A :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    1Z :[2] 1Z :[ ]
    6A :[M][L] 6A :[ ][ ]
    6B :[C][V] 6B :[ ][ ]
    6Z :[Z][ ] 6Z :[ ][ ]
    10Z:[ ] 10Z:[ ]
    2C :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 2C :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    4A :[I][N][T][R][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 4A :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    4B :[A][U][T] 4B :[ ][ ][ ]
    4C :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 4C :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    4D :[ ][ ][ ][ ][ ] 4D :[ ][ ][ ][ ][ ]
    4Z :[ ][ ][ ][ ] 4Z :[ ][ ][ ][ ]
    7A :[1][6][K][0][F][3][E][ ][ ] 7A :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    8B1:[ ][ ][ ][8][.][ ] 8B1:[ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    8B2:[E] 8B2:[ ]
    9A :[ ][ ][ ][ ][ ] 9A :[ ][ ][ ][ ][ ]
    9B :[ ][ ][ ][ ][ ] 9B :[ ][ ][ ][ ][ ]
    9D :[V][ ] 9D :[ ][ ]
    9G :[ ][ ][ ][ ] 9G :[ ][ ][ ][ ]
    9Y :[ ][ ][ ][3] 9Y :[ ][ ][ ][ ]
    9XH:[0][0][0][N][D][0][0] 9XH:[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    9XV:[0][0][0][N][D][0][0] 9XV:[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    1Y :[ ][ ][1][6][1][.][2][7][5][ ][ ][N] 1Y :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    13Z:[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 13Z:[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
        [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    13Y:[B] 13Y:[ ]
    2W :[2][5][0][4][1][9][9][3] 2W :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    2Z :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 2Z :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    13X:[A][U][T][9][3][0][0][0][0][0][5][0][1][1][1] 13X:[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]


    SIMPLEX ML
    "INTR"

    Exemple de cereri de coordonare anexate la "Schimbul de date"



1A : [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 1A :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
1Z : [2] 1Z :[ ]
6A : [F][X] 6A :[ ][ ]
6B : [O][T] 6B :[ ][ ]
6Z : [E][ ] 6Z :[ ][ ]
10Z: [0] 10Z:[ ]
2C : [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 2C :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
4A : [A][N][P][E][N][H][O][E][H][E][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 4A :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
4B : [A][U][T] 4B :[ ][ ][ ]
4C : [0][1][2][E][1][0][2][2][4][6][E][0][0][0][0] 4C :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
4D : [ ][ ][ ][ ][0] 4D :[ ][ ][ ][ ][ ]
4Z : [2][0][4][3] 4Z :[ ][ ][ ][ ]
7A : [1][6][K][0][G][3][E][ ][ ] 7A :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
8B1: [ ][ ][ ][0][.][ ] 8B1:[ ][ ][ ][ ][ ][ ]
8B2: [E] 8B2:[ ]
9A : [3][5][2][.][ ] 9A :[ ][ ][ ][ ][ ]
9B : [-][1][0][.][ ] 9B :[ ][ ][ ][ ][ ]
9D : [H][ ] 9D :[ ][ ]
9G : [+][9][.][0] 9G :[ ][ ][ ][ ]
9Y : [ ][ ][3][5] 9Y :[ ][ ][ ][ ]
9XH: [0][1][5][L][A][1][2] 9XH:[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
9XV: [0][4][5][E][C][2][0] 9XV:[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
1Y : [0][0][1][4][7][.][7][7][5][0][0][M] 1Y :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
13Z: [R][E][C][E][I][V][E][R][ ][O][N][L][Y][ ][S][T][A][T][I][O][N][E] 13Z:[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
     [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
13Y: [B] 13Y:[ ]
2W : [2][5][0][3][1][9][9][3] 2W :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
2Z : [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 2Z :[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
13X: [A][U][T][9][3][0][0][0][0][0][4][0][1][1][1] 13X:[ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]


    Numai receptor FX D
    FX 35 m D


    Apendicele 4 al Anexei 2A

    CÂMPUL 1Z: CATEGORII DE FRECVENŢĂ

    1 Frecvenţe preferenţiale
    2 Frecvenţe ce necesită coordonare
    3 Frecvenţe utilizate pe baza planurilor de reţele geografice
    4 Frecvenţe pentru o reţea de radiocomunicaţii planificate
    5 Frecvenţe partajate
    6 nefolosit
    7 Frecvenţe care utilizează coduri preferenţiale
    8 Frecvenţe utilizate pe baza unor înţelegeri între operatori

    Apendicele 5 al Anexei 2A

    CÂMP 6A: CLASA STAŢIEI

    FB Staţie de bază
    FC Staţie de coastă
    FL Staţie terestră
    FP Staţie pentru operaţiuni portuare
    FS Staţie terestră utilizată exclusiv pentru securitatea vieţii umane
    FW Staţie mobilă cu raza zonei de serviciu de 0 km şi cu o înălţime efectivă a antenei rezultând din coordonatele amplasamentului, specificat conform cu Anexa 5, punctul 2.5.
    FX Staţie fixă
    ML Staţie mobilă terestră
    MR Staţie mobilă de radiolocaţie
    MS Staţie de navă
    Dacă sunt necesare alte coduri, se va utiliza lista codurilor din Apendicele 5 al Secţiunii 9 din Dicţionarului de Date pentru Radiocomunicaţii.

    Apendicele 6 al Anexei 2A

    CÂMP 6B: NATURA SERVICIULUI

    CO Staţie deschisă exclusiv corespondenţei oficiale
    CP Staţie deschisă exclusiv corespondenţei publice
    CR Staţie deschisă pentru corespondenţa publică limitată
    CV Staţie deschisă exclusiv corespondenţei unei agenţii private
    OT Staţie deschisă exclusiv traficului de operare a unui anumit serviciu
    Dacă sunt necesare alte coduri, se va utiliza lista codurilor din Apendicele 13 al Secţiunii 9 al Dicţionarului de Date de Radiocomunicaţii.


    Apendicele 7 al Anexei 2A

    CÂMP 6Z: CATEGORIA DE UTILIZARE

    A Servicii de aeroport
    B Căile ferate (excluzând căile ferate montane)
    C Corpuri diplomatice
    D Căi ferate montane
    E Întreprinderi de producţie, transport şi distribuţia energiei (electricitate, gaz, apă)
    F Pompieri
    G Armată
    H Reţele de radio relee
    HH Apel local
    I Demonstraţie
    K Transport public
    L Echipamente de abonat, servicii publice mobile terestre, legături de rezervă
    M Navigaţie (în porturi, pe Rin, etc.)
    N Testări şi cercetare
    O Nealocată
    P Servicii de securitate publică (Poliţie, vamă, etc.)
    Q Intrări care nu fac parte din alte categorii de pe această listă (microfoane fără fir, etc.)
    R Servicii de radiodifuziune auxiliare (studiouri, reportaje de ştiri)
    S Servicii de urgenţă (ambulanţe, doctori, Salvamar şi Salvamont)
    T Alte servicii furnizate de către administraţiile de telecomunicaţii
    U Operatori industriali
    V Servicii de circulaţie rutieră
    W Firme de taxi şi închiriere autovehicule
    X Alte servicii private
    Y Aplicaţii specifice rezervate, nealocate
    Z Alte reţele private cu multiple utilizări
    Aceste coduri pot fi combinate (maximum două caractere): de exemplu: XP - serviciul de poliţie privată


    Apendicele 8 al Anexei 2A

    CÂMP 4A: ABREVIERI ŞI CODURI UTILIZATE CÂND NUMELE STAŢIEI DEPĂŞEŞTE 20 DE CARACTERE

  Abrevieri Explicare
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    B Plajă
    BRDG Pod
    C Cap
    CL Central
    CP Tabără (camping)
    CY Oraş
    DPT Departament
    E Est
    ET Stat
    FT Fort (bază militară)
    FIR Turn de foc (foişor)
    GF Golf
    GR Mare
    HLL Deal
    HR Port
    I Insulă(e)
    INTR Utilizare pe întreg teritoriul ţării
    JN Joncţiune
    L Lac
    LSTN Far
    MT Munte
    MTN Munte(ţi)
    N Nou
    NO Nord
    NTL Naţional
    PK Vârf
    PMSTN Staţie de pompare
    PT Port (vezi HR)
    RV Râu
    S Sfânt
    STN Staţie
    SO Sud
    TR Turn
    V Oraş (vezi CY)
    VLY Vale
    W Vest


    Dacă sunt necesare abrevieri suplimentare, se vor utiliza cele listate în Apendicele 7 al Secţiunii 9 din Dicţionarului de Date de Radiocomunicaţii.

    Apendicele 9 al Anexei 2A

    CÂMP 13Y: STATUTUL COORDONĂRII

    A Pentru informare: asignarea descrisă nu se supune unei proceduri de
        coordonare şi vreunei cerinţe de protecţie.

    B Cerere de acord.

    C Acord fără rezervă.

    D Acord cu condiţia ca teste de funcţionare să demonstreze dacă este
        posibilă coexistenţa.

    E Acord pe bază de non-perturbaţie (NIB - Non Interference Basis);
        revocarea acordului şi orice cerere de încetare a emisiilor în
        chestiune necesită dovezi că perturbaţiile prejudiciabile au fost
        cauzate de asignările al căror statut a fost deja stabilit şi care
        în mod normal ar trebui să fie descrise într-o înştiinţare asociată.

    F Acord supus unor cerinţe identice sau echivalente cu cerinţele
        RR 4.4 (Protecţia serviciilor cu atribuire primară).

    G Acord, fără nici o rezervă în ce priveşte perturbaţiile ce pot fi
        cauzate de asignarea în discuţie; solicitantul este, oricum, informat
        că există un risc de perturbaţie din cauza asignărilor al căror statut
        a fost deja stabilit şi responsabilitatea pentru orice astfel de risc
        îi revine; una sau mai multe înştiinţări asociate pot fi trimise.

    H E+G.

    M Cerere de acord urmând unei modificări de coordonare după un răspuns
        cu cod E, G, H, Y sau Z.

    P Asignări conforme cu acordurile de frecvenţe preferenţiale (1.3.2 al
        Acordului), cu planurile de reţele geografice (1.3.5 al Acordului),
        cu acordurile de frecvenţe partajate (1.3.3 al Acordului), cu
        frecvenţe care utilizează coduri preferenţiale (1.3.6. al Acordului)
        sau frecvenţe folosite pe baza unor acorduri între operatori (1.3.7.
        al Acordului).

    R Anularea coordonării.

    W Retragerea cererii de coordonare.

    Y Refuzarea cererii de acord, dar o sugestie alternativă este formulată
        în coloana 13Z.
    Z Refuzarea cererii de acord.


    Apendicele 10 al Anexei 2A

    CÂMP 9D: POLARIZAREA

    SIMBOLURI UTILIZATE PENTRU A INDICA POLARIZAREA


┌───────────────────┬──────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Polarizarea │Simbol│ Definiţia │
├───────────────────┼─────┬┴──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Liniar - orizontală│ H │Vectorul intensităţii câmpului electric este în plan orizontal.│
├───────────────────┼─────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Liniar - verticală │ V │Vectorul intensităţii câmpului magnetic este în plan orizontal.│
├───────────────────┼─────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Oblică pe partea │ SR │Vectorul intensităţii câmpului electric este într-un plan rotit│
│dreaptă │ │cu 45 de grade în sensul acelor de ceas, pornind din poziţia │
│ │ │verticală, aşa cum se vede din punctul de emisie. │
├───────────────────┼─────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Oblică pe partea │ SL │Vectorul intensităţii câmpului electric este într-un plan rotit│
│stângă │ │cu 45 grade în sensul invers acelor de ceas, pornind din poziţia
│ │ │verticală, aşa cum se vede din punctul de emisie. │
├───────────────────┼─────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Circulară pe partea│ CR │Vectorul intensităţii câmpului electric, observat în orice plan│
│dreaptă sau directă│ │fix, perpendicular pe direcţia de propagare, privind pe │
│ │ │direcţia de propagare, se roteşte în timp spre dreapta, sau în │
│ │ │sensul acelor de ceasornic. │
├───────────────────┼─────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Circulară pe partea│ CL │Vectorul intensităţii câmpului electric, observat în orice plan│
│stângă sau directă │ │fix, perpendicular pe direcţia de propagare, privind pe │
│ │ │direcţia de propagare, se roteşte în timp spre stânga sau în │
│ │ │sensul invers acelor de ceasornic. │
├───────────────────┼─────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Duală (dublă) │ D │Când componentele polarizate vertical şi orizontal de │
│ │ │amplitudini sensibil egale sunt radiate fără un control │
│ │ │particular al relaţiei de fază dintre ele. │
│ │ │Uzual, sursele polarizate vertical şi orizontal pot fi deplasate
│ │ │una faţă de cealaltă, astfel încât polarizarea rezultantă │
│ │ │variază între circulară şi oblică în funcţie de unghiul de │
│ │ │azimut. │
├───────────────────┼─────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mixtă │ M │Termen colectiv ce se aplică când sunt radiate ambele │
│ │ │componente: verticală şi orizontală, inclusiv pentru cazurile │
│ │ │cu polarizare oblică, circulară şi duală. │
└───────────────────┴─────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘


    ANEXA 2B

    Schimbul de date pentru Serviciul Fix

    SCHIMBUL DE DATE

    1. Proceduri
    1.1. Lista completă
    În concordanţă cu punctele 1.4 şi 4.7 ale Acordului de la Viena 1999, Registrul de frecvenţe (lista completă) va fi schimbat reciproc de două ori pe an utilizând dischete, CD-ROM-uri, sau prin alte mijloace mutual agreate.
    1.2. Coordonarea sau notificarea
    Cererile de coordonare, răspunsurile la cererile de coordonare sau notificările pot fi schimbate reciproc prin intermediul dischetelor, a CD-ROM-urilor, sau prin alte mijloace mutual agreate.
    Datele ce sunt schimbate pe parcursul procedurii de coordonare pot fi de tipul următor:
    - intrări noi;
    - modificări;
    - anulări;
    - răspunsuri.
    1.3. Comun pentru 1.1 şi 1.2
    Fiecare listă va fi inclusă într-un fişier de date distinct. Lista poate fi împărţită în mai multe fişiere. Fiecare fişier va cuprinde următoarele subgrupe de date:
    - un antet de fişier, aşa cum este descris în Apendicele 2 şi 3;
    - înregistrările de frecvenţe aşa cum sunt descrise în Apendicele 4.
    Este posibil să se transmită câteva fişiere cu o singură comandă.
    Deoarece structurile fişierelor de date pentru Serviciul Fix şi Serviciul Mobil sunt diferite este necesar un cod unic pentru a determina conţinutul fişierului în cazul schimbului de date electronic.
    De aceea s-au stabilit separatoare de nume de fişiere:
    Pentru Serviciul Fix toate fişierele încep cu 'F_'.

    Structura corespondenţei este descrisă în Apendicele 1.
    2. Mijloace de transmitere a informaţiei
    2.1. Următoarele mijloace de transmitere a informaţiei sunt standard agreate:
    - poşta electronică;
    - formate uzuale de discuri;
    - FTP;
    - HTTPS.
    Pentru procedurile de coordonare pot fi utilizate şi alte mijloace de transmitere a informaţiei, cum ar fi: hârtii tipărite, sau legături de transmitere a datelor.
    2.2. Formatele uzuale de discuri
    Când se utilizează dischete sau poşta electronică, trebuie să se respecte următoarele specificaţii:
    - formatul MS-DOS;
    - codul de caractere: IBM - PC, format: ASCII, lungimea caracterelor: 8 biţi;
    - Pentru Serviciul Fix:
      - lungime variabilă a înregistrării de date
      - câmpurile de date sunt separate cu semicoloane
      - sfârşitul fiecărei înregistrări este marcat cu un "carriage return"
    Detalii despre structura fişierului sunt date în Apendicele 1. Formatul înregistrărilor este descris în Apendicele 3.
    2.3. Poşta electronică
    Următoarele specificaţii se recomandă la folosirea poştei electronice:
    - Corespondenţa numai printr-o adresă de e-mail distinctă, de exemplu coordination@administration.landcode.
    - Partea cea mai importantă a e-mailului este un fişier de date, aşa cum este definit în Anexă.
    - La "subiect" se va trece numărul (numerele) de referinţă al ţării (câmpul 13X).
    - Dacă fişierul de coordonare conţine mai multe numere de referinţă, aşa cum sunt precizate la "subiect", poate fi utilizat mesajul din e-mail.
    - Pentru documentare şi identificarea erorilor, cererea (cererile) de referinţă pot fi anexate în txt, Word sau format PDF.
    - Stabiliţi numele fişierului (fişierelor) de date pe bază bi sau multilaterală şi începeţi cu 'F_'.
    - Formulaţi în engleză textul adiţional, utilizarea altor limbi va face subiectul unor acorduri bilaterale.
    - Marcaţi cererile împreună cu persoana responsabilă pentru întrebări.
    - Confirmaţi prin mail primirea cererilor electronice de coordonare.
    - Daţi "reply" la mesajul original pentru a raporta erorile sau problemele.
    - Trimiteţi prin fax răspunsul la cererile de coordonare (în ceea ce priveşte aspectele legale) sau, în cazul în care acestea au fost adoptate bi- sau multilateral, prin poşta electronică.
    Apendicele 1 conţine detaliile privind structura fişierului de date. Apendicele 3 defineşte formatul înregistrării.
    2.4. FTP
    Următoarele specificaţii sunt recomandate atunci când se utilizează FTP între două ţări:
    - Fiecare ţară afectată va pune în funcţiune un spaţiu FTP în care se defineşte un punct de intrare pentru ţările solicitante (printr-un cont). În acel punct de intrare, vor fi realizate două subdiviziuni, una pentru cererile sosite din altă ţară şi una pentru răspunsurile la cererile sosite din partea ţării afectate.
    - Folder-ul solicitat trebuie să permită operaţiuni de scriere (nu se permit modificările sau ştergerile) pentru ţara solicitantă şi de citire pentru ţara afectată. Folder-ul de răspuns trebuie să permită operaţiuni de citire pentru ţara solicitantă şi de scriere pentru ţara afectată.
    - Ţara solicitantă îşi va înainta cererile folosind fişiere care să indice data, ora şi administraţia (formatul F_AAAALLZZ-HHMM-ADM.TXT). Pentru documentare şi clarificări, vor fi adăugate documente adiţionale în format Word sau PDF, cu diferite extensii.
    - Ţara solicitantă poate trimite corecturile la fişierul original folosind acelaşi nume de fişier şi adăugând la numele acestuia _CORECTURĂ.
    - Răspunsurile vor fi înaintate folosind nume de fişiere care conţin numele original al fişierului, la care se adaugă data, ora şi administraţia căreia i se răspunde, în acelaşi mod ca şi în cazul cererii. La o cerere complexă pot fi date răspunsuri multiple.
    - În cazul în care ţara afectată descoperă erori în formatul fişierului sau are alte probleme cu fişierele primite, ţara afectată va adăuga în folder-ul de răspuns un fişier cu text în care să descrie problema şi care să conţină în format numele fişierului F_AAAALLZZ-HHMM-ADM_ERROR.TXT).
    Apendicele 1 conţine detalii privind structura fişierului. Apendicele 3 defineşte formatul înregistrării.
    2.5. https
    Următoarele specificaţii sunt recomandate atunci când se utilizează https între două ţări:
    Folosind această metodă sistemul poate schimba informaţii în cadrul unui canal de comunicaţii criptate, în timp ce autentificarea utilizatorilor se realizează prin certificate digitale. Sistemul poate fi accesat atât cu ajutorul unui simplu program de navigare pe Internet, cât şi folosind sisteme automate.
    Această metodă are o arhitectură client-server, în care serverul central asigură serviciile pentru utilizatorii diferitelor administraţii. Schimbul de informaţii este realizat prin protocolul https, care asigură un canal criptat între utilizator şi serverul web.
    2.5.1. Interfaţa web (acces manual)
    Utilizatorii diferitelor administraţii accesează sistemul prin adresa paginii de Internet (URL) printr-o pagină web. După autentificarea cu succes a utilizatorului aceştia pot opta pentru unul din cele trei articole de meniu diferite:
    ● Înaintarea informaţiilor de coordonare
    La acest articol de meniu, utilizatorul poate selecta pe computer Anexa 2A, pentru a încărca pe server. Pe parcursul procesului de încărcare, sistemul verifică datele din punct de vedere sintactic şi semantic. În cazul în care există vreo eroare (erori), utilizatorul va primi un mesaj de eroare, conţinând descrierea problemei. În cazul în care încărcarea se încheie cu succes, sistemul va cere semnătura digitală a utilizatorului, folosind perechea cheie şi certificatul asociat (emis de o autoritate de certificare), care sunt memorate în programul de navigare pe Internet sau în smart card. O semnătură digitală reuşită va genera tranzacţia, care va fi procesată de sistem.
    ● Descărcarea informaţiilor de coordonare
    În acest articol de meniu, utilizatorul poate descărca răspunsurile privind coordonarea primite de la diferite administraţii într-un singur fişier pe computer.
    ● Activitatea utilizatorului (propriu)
    În acest punct al meniului, utilizatorul poate verifica legările care privesc propria sa localitate.
    Administrarea utilizatorilor sistemului este realizată prin paginile de web administrative, disponibile doar pentru personalul din IT care operează sistemul. Prin aceste pagini web administratorul de sistem poate înregistra diferitele administraţii în sistem, poate defini utilizatorii administraţiei şi asocia cheia publică a utilizatorului numelui logare a acestuia.
    2.5.2. Interfaţa (automată) maşină-maşină bazată pe SOAP/XML
    (SOAP = Simple Object Access Protocol)
    Acelaşi schimb de informaţii se poate realiza prin mesaj SOAP. Mesajele SOAP pot transporta toată informaţia, inclusiv cea referitoare la semnătura digitală.
    În cazul înaintării unui mesaj SOAP lipsit de eroare, sistemul va genera un răspuns SOAP semnat digital care va conţine ID-ul tranzacţiei şi alţi parametri al mesajului SOAP transmis (de exemplu ID-ul tranzacţiei, numele staţiei).
    Sistemul generează mesajele SOAP conţinând răspunsurile coordonării din baza de date în fiecare zi. Sistemul automat al membrilor administraţiilor va descărca mesajul, verifica sursa mesajului în timp ce sistemul central va jurnaliza descărcarea făcută cu succes.
    Apendicele 1 conţine detalii privind structura fişierului. Apendicele 3 defineşte formatul înregistrării.
    3. Descrierea formatului caracterelor prezentate în Apendice

    X alfanumeric
    9 numeric; se pot ignora şirurile de zerouri de la sfârşitul
            părţii zecimale
    V punct de departajare a zecimalelor
    S indicarea unei valori numerice cu semn; lipsa semnului înseamnă o
            valoare pozitivă; semnul va fi aliniat dreapta la valoarea numărului
    DD ziua (numeric; gama de valori: 01 - 31)
    MM luna (numeric; gama de valori: 01 - 12)
    YYYY anul (numeric; gama de valori: > 1900)
    CCC cod de ţară, conform cu Secţiunea 9, Apendice 1, din Dicţionarul
            de Date de Radiocomunicaţii
    ZZ anul coordonării iniţiale (numeric; numai ultimele două cifre
            ale anului)
    PPPPPP identificarea procesului (alfanumeric)
    FF numărul de ordine al frecvenţei (numeric)
    R numărul de înregistrări asociate (numeric)
    O numărul de ordine al înregistrării (numeric)

    3.1. Câmpurile alfanumerice
    Câmpurile text sunt aliniate stânga. Setul de caractere este ASCII. Sunt permise:
     - A ... Z
     - 0 ... 9
     - +, -, /, *, . şi "blank".
    3.2. Câmpurile numerice
    Câmpurile numerice sunt aliniate stânga. Lipsa semnului se înţelege ca valoare pozitivă. Semnul este aliniat stânga în raport cu numărul. În câmpurile numerice, zerourile de după punctul de departajare a zecimalelor pot fi omise.

    Lista Apendicelor la Anexa 2B

    Apendice 1 Structura fişierului
    Apendice 2 Descrierea înregistrării din antetul fişierului
    Apendice 3 Descrierea tabelului de date
    Apendice 4 Categoriile de frecvenţe
    Apendice 5 Clasa staţiei
    Apendice 6 Natura serviciului
    Apendice 7 Categoria utilizării
    Apendice 8 Abrevieri şi coduri utilizate în mod normal când numele
                 staţiei depăşeşte 20 de caractere
    Apendice 9 Statutul coordonării
    Apendice 10 Simbolurile utilizate pentru a indica polarizarea
    Apendice 11 Capacitatea maximă a legăturii
    Apendice 12 Tabelul valorilor implicite ale măştilor spectrale ale
                 emiţătoarelor şi a măştilor de selectivitate a receptoarelor
    Apendice 13 Tabelul valorilor implicite ale diagramelor de radiaţie
                 copolară şi crosspolară a antenelor


    Apendicele 1 al Anexei 2

                                 ┌──────────────┐
                                 │Pachet de date│
             ┌───────────────────┴──────────────┴──────────────────┐
             │ │
     ┌───────┴───────┬───────────┬──────────────┬───────────┬──────┴────────┐
     │ Fişier 1 │ │ Fişier 2 │ ... │ Fişier n │
     └───────────────┴───────────┼──────────────┼───────────┴───────────────┘
┌────────────────────────────────┘ └─────────────────────────────┐
│ │
├─────────────────┬─┬────────────┬─┬────────────┬─┬────────────┬─┬────────────┤
│ Antet de fişier │ │Înregistrare│ │Înregistrare│.│Înregistrare│ │Înregistrare│
│(vezi Apendice 2)│ │ 1 │ │ 2 │ │ n-1 │ │ n │
└─────────────────┴─┴────────────┴─┴────────────┴─┴────────────┴─┴────────────┘


    Pentru terminarea fişierului sau a unei înregistrări se va utiliza CR sau CR/LF

    Apendicele 2 al Anexei nr. 2B

    DESCRIEREA ÎNREGISTRĂRII DIN ANTETUL DE FIŞIER

┌────────────────────────────────┬─────────┬───────────────────────────────────┐
│ TIPURI DE DATE │FORMATUL │ OBSERVAŢII │
│ │MEMORĂRII│ │
├────────────────────────────────┼─────────┼───────────────────────────────────┤
│Numărul fişierului │ 99 │ │
├────────────────────────────────┼─────────┼───────────────────────────────────┤
│Conţinutul fişierului │ X(80) │ │
├────────────────────────────────┼─────────┼───────────────────────────────────┤
│Codul conţinutului fişierului*1)│ X │ │
├────────────────────────────────┼─────────┼───────────────────────────────────┤
│ │ │Abrevieri conforme cu Apendicele 1,│
│Ţara │ X(3) │Secţiunea 1 din Dicţionarul de Date│
│ │ │de Radiocomunicaţii │
├────────────────────────────────┼─────────┼───────────────────────────────────┤
│Numele persoanei responsabile │ X(40) │ │
├────────────────────────────────┼─────────┼───────────────────────────────────┤
│Număr de telefon │ X(20) │ │
├────────────────────────────────┼─────────┼───────────────────────────────────┤
│Număr de telefax │ X(20) │ │
├────────────────────────────────┼─────────┼───────────────────────────────────┤
│"e-mail" │ X(40) │ │
├────────────────────────────────┼─────────┼───────────────────────────────────┤
│Numărul înregistrărilor │ 9(6) │ │
├────────────────────────────────┼─────────┼───────────────────────────────────┤
│Data înregistrării │DDMMYYYY │ │
└────────────────────────────────┴─────────┴───────────────────────────────────┘
-------------------
   *1) O lista completă
         N noi intrări
         M modificări
         D anulări
         A răspunsuri


    Sfârşitul unui fişier precum şi al unei înregistrări se face cu "carriage return" (CR sau CR/LF). Ca separator între câmpuri se va utiliza punctul şi virgula (;) atât în antet, cât şi în înregistrare.


    Apendicele 3 al Anexei nr. 2B

    DESCRIEREA TABELULUI DE DATE PENTRU SERVICIUL FIX

┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│ numărul coloanei │ numele coloanei │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│1 │Identificarea câmpului │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│2 │Numele câmpului (caracteristic) │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│3 │Formatul înregistrării │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│4 │Definiţii (valori posibile) │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│5 │Observaţii │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│6 │Lungimea elementului de date │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│7 │Validare │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│8 │Informaţii corespondente │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘


    Observaţie generală: Administraţia cu care se doreşte coordonarea nu îi este permis să schimbe conţinutul nici unui câmp, cu excepţia câmpului 13Y, care trebuie să fie schimbat şi a câmpului 13Z, care poate fi schimbat, de exemplu pentru a anunţa motivul(-ele) pentru dezacord (indicarea unei referinţe de coordonare etc.). Dacă pentru comentarii este nevoie de mai multe caractere decât cele disponibile în 13Z, atunci poate fi utilizată hârtia sau alte medii de transmitere a informaţiei.


    Formatul înregistrării pentru schimbul de date în cazul Serviciului Fix


┌────┬─────────────────────┬─────────────┬────────────────────────┬───────────────┬──┬────────────────────────┬───────────────────────────┐
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │6 │ 7 │ 8 │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│0A │Tipul intrării │X(3) │Tx = emiţător │ │ 3│Obligatoriu │ │
│ │ │ │Rx = receptor │ │ │ │ │
│ │ │ │Ptx = emiţător pasiv │ │ │ │ │
│ │ │ │Prx = receptor pasiv │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│1A │Frecvenţa │9(5)V9(5) │ │ │11│Obligatoriu │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│1A1 │Unitatea pentru │X │k:kHz, M:MHz, G:GHz │ │ 1│ │ │
│ │frecvenţă │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│1Z │Categoria frecvenţei │X │Vezi Apendicele 4 │ │ 1│Obligatoriu │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│6A │Clasa staţiei │X(2) │Vezi Apendicele 5 │ │ 2│ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│6B │Natura serviciului │X(2) │Vezi Apendicele 6 │ │ 2│ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│6Z │Categoria utilizării │X(2) │Vezi Apendicele 7 │ │ 2│ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│2C │Data punerii în │DDMMYYYY │ │ │ 8│ │ │
│ │funcţiune │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│4A │Numele staţiei │X(40) │Pentru abrevieri vezi │ │40│4A nu este verificat de │ │
│ │ │ │Apendicele 8 │ │ │programele computerului.│ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│4B │Ţara │X(3) │ │Ţara de │ 3│Obligatoriu │ │
│ │ │ │ │amplasare a │ │ │ │
│ │ │ │ │staţiei (4C) │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│4C │Coordonatele │9(3)X9(2)9(2)│3 caractere: gradele │Coordonatele │15│Obligatoriu │ │
│ │geografice │9(2)X9(2)9(2)│longitudinii 1 caracter:│vor fi │ │ │ │
│ │ │ │E (Est) sau W (Vest) │indicate cu │ │ │ │
│ │ │ │2 caractere: minutele │secunde şi │ │ │ │
│ │ │ │longitudinii │sunt bazate │ │ │ │
│ │ │ │2 caractere: secundele │pe WGS 84 │ │ │ │
│ │ │ │longitudinii │ │ │ │ │
│ │ │ │2 caractere: gradele │ │ │ │ │
│ │ │ │latitudinii │ │ │ │ │
│ │ │ │1 caracter: │ │ │ │ │
│ │ │ │N (Nord) sau S (Sud) │ │ │ │ │
│ │ │ │2 caractere: minutele │ │ │ │ │
│ │ │ │latitudinii │ │ │ │ │
│ │ │ │2 caractere: secundele │ │ │ │ │
│ │ │ │latitudinii │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│4Z │Înălţimea │9(4) sau │În metri │ │ 4│Obligatoriu │ │
│ │amplasamentului │S9(3) │ │ │ │ │ │
│ │staţiei deasupra │ │ │ │ │ │ │
│ │nivelului mării │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│7A │Desemnarea emisiunii │X(9) │Primele 4 caractere: │ │ 9│Primele 7 caractere sunt│ │
│ │ │ │banda necesară urmată │ │ │obligatorii │ │
│ │ │ │de 5 caractere: clasa │ │ │ │ │
│ │ │ │emisiunii (vezi Art. S2 │ │ │ │ │
│ │ │ │şi Apendicele 1 al RR) │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│7H │Numele producătorului│X(20) │ │ │20│Obligatoriu*) │ │
│ │echipamentului │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│7I │Tipul echipamentului │X(20) │ │ │20│Obligatoriu*) │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│7K │Capacitatea maximă a │X(10) │ │Vezi Apendicele│10│Obligatoriu │ │
│ │legăturii │ │ │11 │ │ │ │
│ │ │ │ │Dacă lipseşte, │ │ │ │
│ │ │ │ │valoarea se va │ │ │ │
│ │ │ │ │considera "X" │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│7G │Masca densităţii │ │Vezi Anexa 3B figura 7 │ │ │cel puţin o frecvenţă şi│ │
│ │spectrale de │ │ │ │ │o atenuare sunt │ │
│ │emisie/masca │ │ │ │ │obligatorii; atenuarea │ │
│ │selectivităţii │ │ │ │ │cea mai îndepărtată │ │
│ │receptorului │ │ │ │ │trebuie să fie min. 40 │ │
│ │Frecvenţa │9(5)V9(5) │ │ │11│dB │ │
│ │atenuarea │9(2)V9 │toate frecvenţele sunt │ │ 4│ │ │
│ │frecvenţa │9(5)V9(5) │în MHz │ │11│ │ │
│ │atenuarea │9(2)V9 │toate atenuările sunt │ │ 4│ │ │
│ │frecvenţa │9(5)V9(5) │în dB │ │11│ │ │
│ │atenuarea │9(2)V9 │ │ │ 4│ │ │
│ │frecvenţa │9(5)V9(5) │ │ │11│ │ │
│ │atenuarea │9(2)V9 │ │ │ 4│ │ │
│ │frecvenţa │9(5)V9(5) │ │ │11│ │ │
│ │atenuarea │9(2)V9 │ │ │ 4│ │ │
│ │frecvenţa │9(5)V9(5) │ │ │11│ │ │
│ │atenuarea │9(2)V9 │ │ │ 4│ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│7G1 │NFD 1 │9(2)V9 │în dB, vezi Anexa 3B │ │ 4│ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│7G2 │NFD 2 │9(2)V9 │în dB, vezi Anexa 3B │ │ 4│ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│7G3 │ecartul între canale │9(2)V9(3) │în MHz │Dacă nu se │ 7│Obligatoriu │ │
│ │ │ │ │cunoaşte, │ │ │ │
│ │ │ │ │administraţiile│ │ │ │
│ │ │ │ │vor putea să-l │ │ │ │
│ │ │ │ │derive din │ │ │ │
│ │ │ │ │desemnarea │ │ │ │
│ │ │ │ │emisiei, │ │ │ │
│ │ │ │ │conform cu │ │ │ │
│ │ │ │ │Apendicele 12 │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│8B │Puterea maxim │S9(3)V9 │în dBW │ │ 6│Obligatoriu în cazul │ │
│ │radiată de staţie │ │ │ │ │unui emiţător │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│8B3 │ATPC │9(2) │gama dinamică în dB │Dacă lipseşte, │ 2│ │ │
│ │ │ │ │valoarea │ │ │ │
│ │ │ │ │implicită va fi│ │ │ │
│ │ │ │ │0 │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│9A │Azimutul │9(3)V9 │În grade cu o zecimală │ │ 5│Obligatoriu │ │
│ │ │ │de la 000.0 - 360.0 │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│9B │Elevaţia │S9(2)V9 │În grade cu o zecimală │Elevaţia │ 5│Obligatoriu │ │
│ │ │ │ │negativă │ │ │ │
│ │ │ │ │înseamnă │ │ │ │
│ │ │ │ │orientare către│ │ │ │
│ │ │ │ │pământ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│9D │Polarizarea │X(1) │este permis numai "H" │ │ 1│Obligatoriu │ │
│ │ │ │sau "V" │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│9H │Nivelul puterii de │S9(3) │în dBW │ │ 4│Obligatoriu pentru │ │
│ │zgomot a receptorului│ │ │ │ │receptoare │ │
│ │FKTB │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│9L │Pierderi pe conexiuni│9(2)V9 │în dB │Dacă lipseşte, │ 4│ │ │
│ │şi linii │ │ │valoarea │ │ │ │
│ │ │ │ │implicită va fi│ │ │ │
│ │ │ │ │0 │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│9Y │Înălţimea antenei │9(4) or S9(3)│în metri │ │ 4│Obligatoriu │ │
│ │deasupra nivelului │ │ │ │ │ │ │
│ │solului │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│13Z │Observaţii │X(50) │ │Nu sunt permise│50│ │ │
│ │ │ │ │date necesare │ │ │ │
│ │ │ │ │pentru calcule │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│13Y │Statutul coordonării │X │Vezi Apendicele 9 │ │ 1│ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│2W │Data cererii de │DDMMYYYY │"blank" sau completat în│Nu este │ 8│ │ │
│ │coordonare │ │concordanţă cu 17, 13Y │necesară în │ │ │ │
│ │ │ │ │lista completă │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│2Z │Data finală de │DDMMYYYY │"blank" sau completat în│ │ 8│ │ │
│ │obţinere a │ │concordanţă cu 1Z, 13Y │ │ │ │ │
│ │coordonării │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│13X │Referinţa coordonării│CCC │C: cod de ţară conform │C: ţara care │20│Obligatoriu │ │
│ │ │ │cu Apendicele 1, │cere │ │ │ │
│ │ │ │Secţiunea 9 din RDD │coordonarea │ │Referinţa coordonării │ │
│ │ │YYYY │Y: anul coordonării │ │ │este unică. F, O şi R │ │
│ │ │ │iniţiale │ │ │sunt valori numerice mai│ │
│ │ │PPPPPPP │P: identificarea │ │ │mari decât 0 │ │
│ │ │ │procesului │ │ │ │ │
│ │ │FF │F: numărul de ordine al │F: mai multe │ │O este mai mic sau egal │ │
│ │ │ │frecvenţei │coordonări │ │cu R │ │
│ │ │RR │R: numărul │pentru un │ │ │ │
│ │ │ │înregistrărilor asociate│singur │ │ │ │
│ │ │OO │O: numărul de ordine al │amplasament │ │ │ │
│ │ │ │înregistrării │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│9XM │Numele producătorului│X(20) │Vezi Anexa 12 │ │20│Obligatoriu*) │ │
│ │antenei │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│9XT │Tipul antenei │X(20) │ │ │20│Obligatoriu*) │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│9XFL│Frecvenţa de lucru │9(2)V9(3) │în GHz │ │ 6│ │ │
│ │inferioară a antenei │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│9XFU│Frecvenţa de lucru │9(2)V9(3) │în GHz │ │ 6│ │ │
│ │superioară a antenei │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│9X1 │Câştigul antenei │9(2)V9 │în dB │Poate fi │ 4│Obligatoriu │ │
│ │ │ │ │calculat din │ │ │ │
│ │ │ │ │diametrul │ │ │ │
│ │ │ │ │antenei**) │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
│9X │Date despre antenă │ │ │Dacă lipseşte │ │ │ │
│ │ │ │ │se va lua din │ │ │ │
│ │ │ │ │Apendicele 13 │ │ │ │
│ │Caracteristica de │X(2) │Dacă 9D = "V":VV sau CP │ │ 2│ │ │
│ │radiaţie copolară │ │Dacă 9D = "H":HH sau CP │ │ │ │în funcţie de polarizare │
│ │Numărul de date │9(3) │ │ │ │ │în 9D │
│ │pentru caracteristică│9(3)V9; │unghiurile în grade, │ │ 3│ │ │
│ │ │9(2)V9 │atenuarea în dB │ │ │ │ │
│ │Tabel cu unghiuri şi │ │ │ │ 9│ │Începând cu atenuarea de la│
│ │atenuări │ │ │ │ │ │0°, vor fi furnizate toate │
│ │ │ │ │ │ │ │valorile importante până la│
│ │ │ │ │ │ │ │cel puţin 180° │
│ │ │ │ │ │ │ │Dacă valorile între 180° şi│
│ │ │ │ │ │ │ │360° lipsesc, caracteris- │
│ │ │ │ │ │ │ │tica este simetrică │
│ │Caracteristica de │X(2) │Dacă 9D = "V":VV sau CP │ │ 2│ │ │
│ │radiaţie crospolară │ │Dacă 9D = "H":HH sau CP │ │ │ │în funcţie de polarizare │
│ │ │ │ │ │ 3│ │în 9D │
│ │Numărul de date │9(3) │unghiurile în grade, │ │ 9│ │ │
│ │pentru caracteristică│9(3)V9; │atenuarea în dB │ │ │ │Începând cu atenuarea de la│
│ │ │9(2)V9 │ │ │ │ │0°, vor fi furnizate toate │
│ │Tabel cu unghiuri şi │ │ │ │ │ │valorile importante până la│
│ │atenuări │ │ │ │ │ │cel puţin 180° │
│ │ │ │ │ │ │ │Dacă valorile între 180° şi│
│ │ │ │ │ │ │ │360° (sau valori negative │
│ │ │ │ │ │ │ │în grade) lipsesc, │
│ │ │ │ │ │ │ │caracteristica este │
│ │ │ │ │ │ │ │simetrică │
├────┼─────────────────────┼─────────────┼────────────────────────┼───────────────┼──┼────────────────────────┼───────────────────────────┤
└────┴─────────────────────┴─────────────┴────────────────────────┴───────────────┴──┴────────────────────────┴───────────────────────────┘
------------------
   *) Manufacturer şi type have to be unique identifier. In case of default data, these data items are marked
     cu "DEFAULT". It is not necessary that unique identifier have to be real names of manufacturer or type.
   **) Using formula:

                ┌(D pi f)^2 * 0,55┐
    G = 10 * log│─────────────────│
                └ c^2 ┘

    D = diameter [m], f = frequency [Hz], c = speed of light [3 * 10^8 m/s]


    Explicaţii suplimentare pentru câmpului 13X în cazul Serviciului Fix

    CCC Ţara care cere coordonarea

    YYYY 4 cifre ale anului coordonării iniţiate

    PPPPPP Identificarea procesului
             Singura constrângere pentru PPPPPP este obţinerea
             unei referinţe unice pentru cererea de coordonare

    FF Numărul de ordine al asignării în cadrul procesului
             Se foloseşte "01" în cazul în care numerele proceselor
             diferă pentru fiecare canal asignat.
             Dacă numărul de proces este întotdeauna acelaşi, el va
             indica numărul diferitelor asignări ale aceluiaşi proces.

    RR pentru emiţător: numărul receptoarelor asociate
             pentru receptoare: numărul de ordine al înregistrării
             emiţătorului asociat (câmp 13X, poziţia OO)

    OO Numărul de ordine al înregistrării în cadrul procesului
             de asignare


    Exemple:
    Aceste exemple se vor utiliza ca model pentru completarea câmpului 13X.

    1/Legătură unidirecţională

   Ţara: D
   Anul: 2005
   Identificare procesului: 1234567
   FF: 01
   RR: 02

--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică - Legătură unidirecţională - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis din 14 iunie 2006, la pagina 56.


    Există 2 înregistrări:

    TX(A) înregistrare 1:

┌──────┬───┬──────────┬───┬─────────┬───┬──────────────────────────────────────┐
│0A │...│1A │...│4C │...│13X │
│ │ │ │ │ │ ├────┬─────┬────────┬───┬───┬───┬──────┤
│ │ │ │ │ │ │CCC │YYYY │PPPPPPP │FF │RR │OO │Rem. │
├──────┼───┼──────────┼───┼─────────┼───┼────┼─────┼────────┼───┼───┼───┼──────┤
│TX │ │17540.0 │ │Pt A │ │D │2005 │1234567 │01 │02 │01 │ │
└──────┴───┴──────────┴───┴─────────┴───┴────┴─────┴────────┴───┴───┴───┴──────┘


    RX(B) înregistrare 2:

┌──────┬───┬──────────┬───┬─────────┬───┬──────────────────────────────────────┐
│0A │...│1A │...│4C │...│13X │
│ │ │ │ │ │ ├────┬─────┬────────┬───┬───┬───┬──────┤
│ │ │ │ │ │ │CCC │YYYY │PPPPPPP │FF │RR │OO │Rem. │
├──────┼───┼──────────┼───┼─────────┼───┼────┼─────┼────────┼───┼───┼───┼──────┤
│RX │ │17540.0 │ │Pt B │ │D │2005 │1234567 │01 │02 │02 │ │
└──────┴───┴──────────┴───┴─────────┴───┴────┴─────┴────────┴───┴───┴───┴──────┘


    Pentru această legătură, 2 înregistrări nu vor putea fi în acelaşi fişier sau succesiv în acelaşi fişier. Aceasta înseamnă că identificarea procesului nu va fi reutilizată de către o administraţie în cursul aceluiaşi an.
    Pentru acele administraţii care doresc să dezvolte un management de strategie a legăturilor, această legătură va fi identificată prin cele două înregistrări.
    Cum să selecteze cele 2 înregistrări?
    a) Identificarea înregistrărilor cu aceiaşi CCCYYYYPPPPPPP în câmpul 13X: trebuie să existe un număr par de înregistrări;
    b) Dacă sunt doar 2 înregistrări: aceste 2 înregistrări vor avea acelaşi 1A;
    c) Dacă există mai mult de 2 înregistrări: fiecare legătură trebuie să identifice perechea de înregistrări având acelaşi 1A. Dacă, de exemplu, există mai mult de 2 înregistrări având acelaşi 1A (frecvenţa este reutilizată), combinaţii de FF, RR şi OO vor fi utilizate pentru identificare legăturilor corespondente. Selectarea trebuie să fie identificate prin setarea cu OA: perechile vor avea 1 TX şi 1 RX.
    Dacă administraţiile solicită mai multe frecvente pentru o legătură în acelaşi timp, se va utiliza FF pentru identificarea fiecărei frecvenţe, de exemplu:


    Legătură între Staţia A şi Staţia B cu F1:

      D 20051234567010201 pentru TX(A) la F1
      D 20051234567010202 pentru RX(B) la F1

    Legătură între Staţia A şi Staţia B cu F2:

      D 20051234567020201 pentru TX(A) la F2
      D 20051234567020202 pentru RX(B) la F2

    Legătură între Pt A şi Pt B cu F3:

      D 20051234567030201 pentru TX(A) la F3
      D 20051234567030202 pentru RX(B) la F3


    Staţia TX(A)



0A : [T][X][ ] 9B : [ ][-][0][.][1]
1A : [1][7][5][4][0][.][0][0][0][0][0] 9D : [V][ ]
1A1 : [M] 9H : [ ][ ][ ][ ]
1Z : [2] 9L : [ ][0][.][0]
6A : [F][X] 9Y : [ ][ ][4][3]
6B : [C][V] 13Z : [T][E][S][T][ ][D][ ][T][A][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
6Z : [X][ ] [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
2C : [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 13Y : [B]
4A : [G][L][E][W][I][T][Z][-][A][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 2W : [2][8][0][4][2][0][0][5]
4B : [D][ ][ ] 2Z : [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
4C : [0][1][2][E][5][5][4][0][5][3][N][5][5][3][0] 13X : [D][ ][ ][2][0][0][5][1][2][3][4][5][6][7][0][1][0][2][0][1]
4Z : [ ][ ][6][0] 9XM : [C][C][I][R][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
7A : [2][8][M][0][D][7][W][ ][ ] 9XT : [C][C][I][R][2][8][0][0][0][-][1][.][2][0][/][4][3][.][0][ ]
7H : [B][A][P][T][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 9XFL: [ ][ ][ ][ ]
7I : [D][3][4][/][2][8][-][-][-][-][-][-][B][A][P][T][-][9][ ][ ] 9XFU: [ ][ ][ ][ ]
7K : [E][3][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 9X1 : [4][3][.][0]
7G : [ ][ ][ ][1][1][.][0][0][0][0][0] 9X : [C][P]
      [ ][2][.][0] [ ][ ][9]
      [ ][ ][ ][1][9][.][0][0][0][0][0] [ ][ ][0][.][0] [ ][0][.][0]
      [2][3][.][0] [ ][ ][0][.][6] [ ][3][.][0]
      [ ][ ][ ][2][5][.][0][0][0][0][0] [ ][ ][2][.][0] [1][6][.][2]
      [2][3][.][0] [ ][ ][5][.][0] [2][6][.][1]
      [ ][ ][ ][4][5][.][0][0][0][0][0] [ ][1][0][.][0] [3][3][.][7]
      [4][5][.][0] [ ][1][5][.][0] [3][8][.][1]
      [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] [ ][2][0][.][0] [4][1][.][2]
      [ ][ ][ ][ ] [ ][4][8][.][0] [5][0][.][7]
      [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] [1][8][0][.][0] [5][0][.][7]
      [ ][ ][ ][ ] [X][P]
7G1 : [ ][ ][ ][ ] [ ][ ][6]
7G2 : [ ][ ][ ][ ] [ ][ ][0][.][0] [1][5][.][0]
7G3 : [ ][2][8][.][0][0][0] [ ][ ][2][.][0] [3][1][.][0]
8B : [ ][+][3][4][.][0] [ ][ ][5][.][0] [4][1][.][0]
8B3 : [ ][0] [ ][1][0][.][0] [4][8][.][0]
9A : [3][4][8][.][6] [ ][1][5][.][0] [5][1][.][0]
                                                                             [1][8][0][.][0] [5][1][.][0]


    Staţia RX(B)



0A : [R][X][ ] 9H : [ ][-][9][5]
1A : [1][7][5][4][0][.][0][0][0][0][0] 9L : [ ][0][.][0]
1A1 : [M] 9Y : [ ][ ][4][3]
1Z : [2] 13Z : [T][E][S][T][ ][D][ ][T][A][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
6A : [F][X] [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
6B : [C][V] 13Y : [B]
6Z : [X][ ] 2W : [2][8][0][4][2][0][0][5]
2C : [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 2Z : [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
4A : [G][R][A][N][S][E][B][I][E][T][H][-][A][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 13X : [D][ ][ ][2][0][0][5][1][2][3][4][5][6][7][0][1][0][2][0][2]
4B : [D][ ][ ] 9XM : [C][C][I][R][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
4C : [0][1][2][E][2][4][4][5][5][4][N][0][4][0][2] 9XT : [C][C][I][R][2][8][0][0][0][-][1][.][2][0][/][4][3][.][0][ ]
4Z : [ ][ ][7][5] 9XFL: [ ][ ][ ][ ]
7A : [2][8][M][0][D][7][W][ ][ ] 9XFU: [ ][ ][ ][ ]
7H : [B][A][P][T][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 9X1 : [4][3][.][0]
7I : [D][3][4][/][2][8][-][-][-][-][-][-][B][A][P][T][-][9][ ][ ] 9X : [C][P]
7K : [E][3][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] [ ][ ][9]
7G : [ ][ ][ ][1][1][.][0][0][0][0][0] [ ][ ][0][.][0] [ ][0][.][0]
      [ ][2][.][0] [ ][ ][0][.][6] [ ][3][.][0]
      [ ][ ][ ][1][9][.][0][0][0][0][0] [ ][ ][2][.][0] [1][6][.][2]
      [2][3][.][0] [ ][ ][5][.][0] [2][6][.][1]
      [ ][ ][ ][2][5][.][0][0][0][0][0] [ ][1][0][.][0] [3][3][.][7]
      [2][3][.][0] [ ][1][5][.][0] [3][8][.][1]
      [ ][ ][ ][4][5][.][0][0][0][0][0] [ ][2][0][.][0] [4][1][.][2]
      [4][5][.][0] [ ][4][8][.][0] [5][0][.][7]
      [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] [1][8][0][.][0] [5][0][.][7]
      [ ][ ][ ][ ] [X][P]
      [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] [ ][ ][6]
      [ ][ ][ ][ ] [ ][ ][0][.][0] [1][5][.][0]
7G1 : [ ][ ][ ][ ] [ ][ ][2][.][0] [3][1][.][0]
7G2 : [ ][ ][ ][ ] [ ][ ][5][.][0] [4][1][.][0]
7G3 : [ ][2][8][.][0][0][0] [ ][1][0][.][0] [4][8][.][0]
8B : [ ][ ][ ][ ][ ][ ] [ ][1][5][.][0] [5][1][.][0]
8B3 : [ ][ ] [1][8][0][.][0] [5][1][.][0]
9A : [1][6][8][.][6]
9B : [ ][+][0][.][1]
9D : [V][ ]



    Înregistrări în serviciul fix:


┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│T│X│;│1│7│5│4│0│.│0│;│M│;│2│;│F│X│;│C│V│;│X│;│;│G│L│E│W│I│T│Z│-│A│;│D│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│0│1│2│E│5│5│4│0│5│3│N│5│5│3│0│;│6│0│;│2│8│M│0│D│7│W│;│B│A│P│T│;│D│3│4│/│2│8│-│-│-│-│-│-│B│A│P│T│-│9│;│E│3│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│1│1│.│0│;│2│.│0│;│1│9│.│0│;│2│3│.│0│;│2│5│.│0│;│2│3│.│0│;│4│5│.│0│;│4│5│.│0│;│;│;│;│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│;│;│2│8│.│0│;│+│3│4│.│0│;│0│;│3│4│8│.│6│;│-│0│.│1│;│V│;│;│0│.│0│;│4│3│;│T│E│S│T│ │D│A│T│A│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│B│;│2│8│0│4│2│0│0│5│;│;│D│ │ │2│0│0│5│1│2│3│4│5│6│7│0│1│0│2│0│1│;│C│C│I│R│;│T│C│I│R│2│8│0│0│0│-│1│.│2│0│/│4│3│.│0│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│;│;│4│3│.│0│;│C│P│;│9│;│0│.│ │;│0│.│0│;│0│.│6│;│3│.│0│;│2│.│0│;│1│6│.│2│;│5│.│0│;│2│6│.│1│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│1│0│.│0│;│3│3│.│7│;│1│5│.│0│;│3│8│.│1│;│2│0│.│0│;│4│1│.│2│;│4│8│.│0│;│5│0│.│7│;│1│8│0│.│0│;│5│0│.│7│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│X│P│;│6│;│0│.│0│;│1│5│.│0│;│2│.│0│;│3│1│.│0│;│5│.│0│;│4│1│.│0│;│1│0│.│0│;│4│8│.│0│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬──┐
│1│5│.│0│;│5│1│.│0│;│1│8│0│.│0│;│5│1│.│0│CR│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│R│X│;│1│7│5│4│0│.│0│;│M│;│2│;│F│X│;│C│V│;│X│;│;│G│R│A│S│E│B│I│E│T│-│A│;│D│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│0│1│2│E│5│2│4│4│5│4│N│0│4│0│2│;│7│5│;│2│8│M│0│D│7│W│;│B│A│P│T│;│D│3│4│/│2│8│-│-│-│-│-│-│B│A│P│T│-│9│;│E│3│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│1│1│.│0│;│2│.│0│;│1│9│.│0│;│2│3│.│0│;│2│5│.│0│;│2│3│.│0│;│4│5│.│0│;│4│5│.│0│;│;│;│;│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│;│;│2│8│.│0│;│;│;│1│6│8│.│6│;│+│0│.│1│;│V│;│-│9│5│;│0│.│0│;│4│3│;│T│E│S│T│ │D│A│T│A│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│B│;│2│8│0│4│2│0│0│5│;│;│D│ │ │2│0│0│5│1│2│3│4│5│6│7│0│1│0│2│0│2│;│C│C│I│R│;│C│C│I│R│2│8│0│0│0│-│1│.│2│0│/│4│3│.│0│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│;│;│4│3│.│0│;│C│P│;│9│;│0│.│ │;│0│.│0│;│0│.│6│;│3│.│0│;│2│.│0│;│1│6│.│2│;│5│.│0│;│2│6│.│1│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│1│0│.│0│;│3│3│.│7│;│1│5│.│0│;│3│8│.│1│;│2│0│.│0│;│4│1│.│2│;│4│8│.│0│;│5│0│.│7│;│1│8│0│.│0│;│5│0│.│7│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│X│P│;│6│;│0│.│0│;│1│5│.│0│;│2│.│0│;│3│1│.│0│;│5│.│0│;│4│1│.│0│;│1│0│.│0│;│4│8│.│0│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬──┐
│1│5│.│0│;│5│1│.│0│;│1│8│0│.│0│;│5│1│.│0│CR│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──┘
                                         ^
                                         │
                                  carriage return



    Observaţii: Datorită lipsei de spaţiu pe hârtie, toate cele 4 înregistrări (records) sunt rupte în mai multe linii.
    În schimbul de date, fiecare înregistrare va fi numai o linie!


    2/Legătură bidirecţională

   Ţara: D
   Anul: 2005
   Identificarea procesului: 1234568
   FF: 01
   RR: 04

--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică - Legătură bidirecţională - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis din 14 iunie 2006, la pagina 60.


    Există 4 înregistrări:

    TX(A) înregistrare 1:

┌──────┬───┬───────────┬───┬────────┬───┬──────────────────────────────────────┐
│0A │...│1A │...│4C │...│13X │
│ │ │ │ │ │ ├────┬─────┬────────┬───┬───┬───┬──────┤
│ │ │ │ │ │ │CCC │YYYY │PPPPPPP │FF │RR │OO │ Rem. │
├──────┼───┼───────────┼───┼────────┼───┼────┼─────┼────────┼───┼───┼───┼──────┤
│TX │ │27562.5 │ │PtA │ │ D │2005 │1234568 │01 │04 │01 │ │
└──────┴───┴───────────┴───┴────────┴───┴────┴─────┴────────┴───┴───┴───┴──────┘


    RX(B) înregistrare 2:

┌──────┬───┬───────────┬───┬────────┬───┬──────────────────────────────────────┐
│0A │...│1A │...│4C │...│13X │
│ │ │ │ │ │ ├────┬─────┬────────┬───┬───┬───┬──────┤
│ │ │ │ │ │ │CCC │YYYY │PPPPPPP │FF │RR │OO │ Rem. │
├──────┼───┼───────────┼───┼────────┼───┼────┼─────┼────────┼───┼───┼───┼──────┤
│RX │ │27562.5 │ │PtB │ │D │2005 │1234568 │01 │04 │02 │ │
└──────┴───┴───────────┴───┴────────┴───┴────┴─────┴────────┴───┴───┴───┴──────┘


    TX(B) înregistrare 3:

┌──────┬───┬───────────┬───┬────────┬───┬──────────────────────────────────────┐
│0A │...│1A │...│4C │...│13X │
│ │ │ │ │ │ ├────┬─────┬────────┬───┬───┬───┬──────┤
│ │ │ │ │ │ │CCC │YYYY │PPPPPPP │FF │RR │OO │ Rem. │
├──────┼───┼───────────┼───┼────────┼───┼────┼─────┼────────┼───┼───┼───┼──────┤
│TX │ │28570.5 │ │PtB │ │D │2005 │1234568 │01 │04 │03 │ │
└──────┴───┴───────────┴───┴────────┴───┴────┴─────┴────────┴───┴───┴───┴──────┘


    RX(A) înregistrare 4:

┌──────┬───┬───────────┬───┬────────┬───┬──────────────────────────────────────┐
│0A │...│1A │...│4C │...│13X │
│ │ │ │ │ │ ├────┬─────┬────────┬───┬───┬───┬──────┤
│ │ │ │ │ │ │CCC │YYYY │PPPPPPP │FF │RR │OO │ Rem. │
├──────┼───┼───────────┼───┼────────┼───┼────┼─────┼────────┼───┼───┼───┼──────┤
│RX │ │28570.5 │ │PtA │ │D │2005 │1234568 │01 │04 │04 │ │
└──────┴───┴───────────┴───┴────────┴───┴────┴─────┴────────┴───┴───┴───┴──────┘


    Cu scopul managementului legăturii, această legătură bidirecţională trebuie să fie identificată prin aceste 4 înregistrări.
    Selectarea acestor 4 înregistrări va urma acelaşi proces ca şi cel menţionat la ►2 în măsura în care identificare perechilor de înregistrări este avută în vedere. După aceea, cele 2 perechi reprezentând legătura bidirecţională vor fi asociate utilizând parametrul 4C.
    Dacă administraţiile solicită mai multe frecvenţe pentru o legătură în acelaşi timp, se va utiliza FF pentru identificarea fiecărei frecvenţe, de exemplu:


    Legătură între PtA şi PtB cu F1/ F'1:

      D 20051234568010401 pentru TXA la F1
      D 20051234568010402 pentru RXB la F1
      D 20051234568010403 pentru TXB la F'1
      D 20051234568010404 pentru RXA la F'1

    Legătură între PtA şi PtB cu F2/ F'2:

      D 20051234568020401 pentru TXA la F2
      D 20051234568020402 pentru RXB la F2
      D 20051234568020403 pentru TXB la F'2
      D 20051234568020404 pentru RXA la F'2

    Legătură între PtA şi PtB cu F3/ F'3:

      D 20051234568030401 pentru TXA la F3
      D 20051234568030402 pentru RXB la F3
      D 20051234568030403 pentru TXB la F'3
      D 20051234568030404 pentru RXA Ia F'3


    Staţia TX(A)



0A : [T][X][ ] 9B : [ ][-][0][.][1]
1A : [2][7][5][6][2][.][5][0][0][0][0] 9D : [V][ ]
1A1 : [M] 9H : [ ][ ][ ][ ]
1Z : [2] 9L : [ ][0][.][0]
6A : [F][X] 9Y : [ ][ ][4][3]
6B : [C][V] 13Z : [T][E][S][T][ ][D][ ][T][A][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
6Z : [X][ ] [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
2C : [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 13Y : [B]
4A : [G][L][E][W][I][T][Z][-][A][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 2W : [2][8][0][4][2][0][0][5]
4B : [D][ ][ ] 2Z : [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
4C : [0][1][2][E][5][5][4][0][5][3][N][5][5][3][0] 13X : [D][ ][ ][2][0][0][5][1][2][3][4][5][6][8][0][1][0][4][0][1]
4Z : [ ][ ][6][0] 9XM : [C][C][I][R][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
7A : [2][8][M][0][D][7][W][ ][ ] 9XT : [C][C][I][R][2][8][0][0][0][-][1][.][2][0][/][4][3][.][0][ ]
7H : [B][A][P][T][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 9XFL: [ ][ ][ ][ ]
7I : [D][3][4][/][2][8][-][-][-][-][-][-][B][A][P][T][-][9][ ][ ] 9XFU: [ ][ ][ ][ ]
7K : [E][3][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 9X1 : [4][3][.][0]
7G : [ ][ ][ ][1][1][.][0][0][0][0][0] 9X : [C][P]
      [ ][2][.][0] [ ][ ][9]
      [ ][ ][ ][1][9][.][0][0][0][0][0] [ ][ ][0][.][0] [ ][0][.][0]
      [2][3][.][0] [ ][ ][0][.][6] [ ][3][.][0]
      [ ][ ][ ][2][5][.][0][0][0][0][0] [ ][ ][2][.][0] [1][6][.][2]
      [2][3][.][0] [ ][ ][5][.][0] [2][6][.][1]
      [ ][ ][ ][4][5][.][0][0][0][0][0] [ ][1][0][.][0] [3][3][.][7]
      [4][5][.][0] [ ][1][5][.][0] [3][8][.][1]
      [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] [ ][2][0][.][0] [4][1][.][2]
      [ ][ ][ ][ ] [ ][4][8][.][0] [5][0][.][7]
      [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] [1][8][0][.][0] [5][0][.][7]
      [ ][ ][ ][ ] [X][P]
7G1 : [ ][ ][ ][ ] [ ][ ][6]
7G2 : [ ][ ][ ][ ] [ ][ ][0][.][0] [1][5][.][0]
7G3 : [ ][2][8][.][0][0][0] [ ][ ][2][.][0] [3][1][.][0]
8B : [ ][+][3][4][.][0] [ ][ ][5][.][0] [4][1][.][0]
8B3 : [ ][0] [ ][1][0][.][0] [4][8][.][0]
9A : [3][4][8][.][6] [ ][1][5][.][0] [5][1][.][0]
                                                                             [1][8][0][.][0] [5][1][.][0]


    Staţia RX(B)



0A : [R][X][ ] 9D : [V][ ]
1A : [2][7][5][6][2][.][5][0][0][0][0] 9H : [ ][-][9][5]
1A1 : [M] 9L : [ ][0][.][0]
1Z : [2] 9Y : [ ][ ][4][3]
6A : [F][X] 13Z : [T][E][S][T][ ][D][ ][T][A][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
6B : [C][V] [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
6Z : [X][ ] 13Y : [B]
2C : [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 2W : [2][8][0][4][2][0][0][5]
4A : [G][R][A][N][S][E][B][I][E][T][H][-][A][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 2Z : [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
4B : [D][ ][ ] 13X : [D][ ][ ][2][0][0][5][1][2][3][4][5][6][8][0][1][0][4][0][2]
4C : [0][1][2][E][2][4][4][5][5][4][N][0][4][0][2] 9XM : [C][C][I][R][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
4Z : [ ][ ][7][5] 9XT : [C][C][I][R][2][8][0][0][0][-][1][.][2][0][/][4][3][.][0][ ]
7A : [2][8][M][0][D][7][W][ ][ ] 9XFL: [ ][ ][ ][ ]
7H : [B][A][P][T][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 9XFU: [ ][ ][ ][ ]
7I : [D][3][4][/][2][8][-][-][-][-][-][-][B][A][P][T][-][9][ ][ ] 9X1 : [4][3][.][0]
7K : [E][3][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 9X : [C][P]
7G : [ ][ ][ ][1][1][.][0][0][0][0][0] [ ][ ][9]
      [ ][2][.][0] [ ][ ][0][.][0] [ ][0][.][0]
      [ ][ ][ ][1][9][.][0][0][0][0][0] [ ][ ][0][.][6] [ ][3][.][0]
      [2][3][.][0] [ ][ ][2][.][0] [1][6][.][2]
      [ ][ ][ ][2][5][.][0][0][0][0][0] [ ][ ][5][.][0] [2][6][.][1]
      [2][3][.][0] [ ][1][0][.][0] [3][3][.][7]
      [ ][ ][ ][4][5][.][0][0][0][0][0] [ ][1][5][.][0] [3][8][.][1]
      [4][5][.][0] [ ][2][0][.][0] [4][1][.][2]
      [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] [ ][4][8][.][0] [5][0][.][7]
      [ ][ ][ ][ ] [1][8][0][.][0] [5][0][.][7]
      [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] [X][P]
      [ ][ ][ ][ ] [ ][ ][6]
7G1 : [ ][ ][ ][ ] [ ][ ][0][.][0] [1][5][.][0]
7G2 : [ ][ ][ ][ ] [ ][ ][2][.][0] [3][1][.][0]
7G3 : [ ][2][8][.][0][0][0] [ ][ ][5][.][0] [4][1][.][0]
8B : [ ][ ][ ][ ][ ][ ] [ ][1][0][.][0] [4][8][.][0]
8B3 : [ ][ ] [ ][1][5][.][0] [5][1][.][0]
9A : [1][6][8][.][6] [1][8][0][.][0] [5][1][.][0]
9B : [ ][+][0][.][1]


    Staţia TX(B)



0A : [T][X][ ] 9B : [ ][+][0][.][1]
1A : [2][8][5][7][0][.][5][0][0][0][0] 9D : [V][ ]
1A1 : [M] 9H : [ ][ ][ ][ ]
1Z : [2] 9L : [ ][0][.][0]
6A : [F][X] 9Y : [ ][ ][4][3]
6B : [C][V] 13Z : [T][E][S][T][ ][D][ ][T][A][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
6Z : [X][ ] [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
2C : [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 13Y : [B]
4A : [G][R][A][N][S][E][B][I][E][T][H][-][A][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 2W : [2][8][0][4][2][0][0][5]
4B : [D][ ][ ] 2Z : [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
4C : [0][1][2][E][5][2][4][4][5][4][N][0][4][0][2] 13X : [D][ ][ ][2][0][0][5][1][2][3][4][5][6][8][0][1][0][4][0][3]
4Z : [ ][ ][7][5] 9XM : [C][C][I][R][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
7A : [2][8][M][0][D][7][W][ ][ ] 9XT : [C][C][I][R][2][8][0][0][0][-][1][.][2][0][/][4][3][.][0][ ]
7H : [B][A][P][T][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 9XFL: [ ][ ][ ][ ]
7I : [D][3][4][/][2][8][-][-][-][-][-][-][B][A][P][T][-][9][ ][ ] 9XFU: [ ][ ][ ][ ]
7K : [E][3][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 9X1 : [4][3][.][0]
7G : [ ][ ][ ][1][1][.][0][0][0][0][0] 9X : [C][P]
      [ ][2][.][0] [ ][ ][9]
      [ ][ ][ ][1][9][.][0][0][0][0][0] [ ][ ][0][.][0] [ ][0][.][0]
      [2][3][.][0] [ ][ ][0][.][6] [ ][3][.][0]
      [ ][ ][ ][2][5][.][0][0][0][0][0] [ ][ ][2][.][0] [1][6][.][2]
      [2][3][.][0] [ ][ ][5][.][0] [2][6][.][1]
      [ ][ ][ ][4][5][.][0][0][0][0][0] [ ][1][0][.][0] [3][3][.][7]
      [4][5][.][0] [ ][1][5][.][0] [3][8][.][1]
      [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] [ ][2][0][.][0] [4][1][.][2]
      [ ][ ][ ][ ] [ ][4][8][.][0] [5][0][.][7]
      [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] [1][8][0][.][0] [5][0][.][7]
      [ ][ ][ ][ ] [X][P]
7G1 : [ ][ ][ ][ ] [ ][ ][6]
7G2 : [ ][ ][ ][ ] [ ][ ][0][.][0] [1][5][.][0]
7G3 : [ ][2][8][.][0][0][0] [ ][ ][2][.][0] [3][1][.][0]
8B : [ ][+][3][4][.][0] [ ][ ][5][.][0] [4][1][.][0]
8B3 : [ ][0] [ ][1][0][.][0] [4][8][.][0]
9A : [1][6][8][.][6] [ ][1][5][.][0] [5][1][.][0]
                                                                             [1][8][0][.][0] [5][1][.][0]


    Staţia RX(A)



0A : [R][X][ ] 9B : [ ][-][0][.][1]
1A : [2][8][5][7][0][.][5][0][0][0][0] 9D : [V][ ]
1A1 : [M] 9H : [ ][-][9][5]
1Z : [2] 9L : [ ][0][.][0]
6A : [F][X] 9Y : [ ][ ][4][3]
6B : [C][V] 13Z : [T][E][S][T][ ][D][ ][T][A][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
6Z : [X][ ] [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
2C : [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 13Y : [B]
4A : [G][L][E][W][I][T][Z][-][A][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 2W : [2][8][0][4][2][0][0][5]
4B : [D][ ][ ] 2Z : [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
4C : [0][1][2][E][5][5][4][0][5][3][N][5][5][3][0] 13X : [D][ ][ ][2][0][0][1][1][2][3][4][5][6][8][0][1][0][4][0][4]
4Z : [ ][ ][6][0] 9XM : [C][C][I][R][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
7A : [2][8][M][0][D][7][W][ ][ ] 9XT : [C][C][I][R][2][8][0][0][0][-][1][.][2][0][/][4][3][.][0][ ]
7H : [B][A][P][T][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 9XFL: [ ][ ][ ][ ]
7I : [D][3][4][/][2][8][-][-][-][-][-][-][B][A][P][T][-][9][ ][ ] 9XFU: [ ][ ][ ][ ]
7K : [E][3][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] 9X1 : [4][3][.][0]
7G : [ ][ ][ ][1][1][.][0][0][0][0][0] 9X : [C][P]
      [ ][2][.][0] [ ][ ][9]
      [ ][ ][ ][1][9][.][0][0][0][0][0] [ ][ ][0][.][0] [ ][0][.][0]
      [2][3][.][0] [ ][ ][0][.][6] [ ][3][.][0]
      [ ][ ][ ][2][5][.][0][0][0][0][0] [ ][ ][2][.][0] [1][6][.][2]
      [2][3][.][0] [ ][ ][5][.][0] [2][6][.][1]
      [ ][ ][ ][4][5][.][0][0][0][0][0] [ ][1][0][.][0] [3][3][.][7]
      [4][5][.][0] [ ][1][5][.][0] [3][8][.][1]
      [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] [ ][2][0][.][0] [4][1][.][2]
      [ ][ ][ ][ ] [ ][4][8][.][0] [5][0][.][7]
      [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] [1][8][0][.][0] [5][0][.][7]
      [ ][ ][ ][ ] [X][P]
7G1 : [ ][ ][ ][ ] [ ][ ][6]
7G2 : [ ][ ][ ][ ] [ ][ ][0][.][0] [1][5][.][0]
7G3 : [ ][2][8][.][0][0][0] [ ][ ][2][.][0] [3][1][.][0]
8B : [ ][ ][ ][ ][ ][ ] [ ][ ][5][.][0] [4][1][.][0]
8B3 : [ ][ ] [ ][1][0][.][0] [4][8][.][0]
9A : [3][4][8][.][6] [ ][1][5][.][0] [5][1][.][0]
                                                                             [1][8][0][.][0] [5][1][.][0]


    Înregistrări pentru serviciul fix:


┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│T│X│;│2│7│5│6│2│.│5│;│M│;│2│;│F│X│;│C│V│;│X│;│;│G│L│E│W│I│T│Z│-│A│;│D│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│0│1│2│E│5│5│4│0│5│3│N│5│5│3│0│;│6│0│;│2│8│M│0│D│7│W│;│B│A│P│T│;│D│3│4│/│2│8│-│-│-│-│-│-│B│A│P│T│-│9│;│E│3│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│1│1│.│0│;│2│.│0│;│1│9│.│0│;│2│3│.│0│;│2│5│.│0│;│2│3│.│0│;│4│5│.│0│;│4│5│.│0│;│;│;│;│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│;│;│2│8│.│0│;│+│3│4│.│0│;│0│;│3│4│8│.│6│;│-│0│.│1│;│V│;│;│0│.│0│;│4│3│;│T│E│S│T│ │D│A│T│A│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│B│;│2│8│0│4│2│0│0│5│;│;│D│ │ │2│0│0│5│1│2│3│4│5│6│8│0│1│0│4│0│1│;│C│C│I│R│;│T│C│I│R│2│8│0│0│0│-│1│.│2│0│/│4│3│.│0│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│;│;│4│3│.│0│;│C│P│;│9│;│0│.│ │;│0│.│0│;│0│.│6│;│3│.│0│;│2│.│0│;│1│6│.│2│;│5│.│0│;│2│6│.│1│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│1│0│.│0│;│3│3│.│7│;│1│5│.│0│;│3│8│.│1│;│2│0│.│0│;│4│1│.│2│;│4│8│.│0│;│5│0│.│7│;│1│8│0│.│0│;│5│0│.│7│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│X│P│;│6│;│0│.│0│;│1│5│.│0│;│2│.│0│;│3│1│.│0│;│5│.│0│;│4│1│.│0│;│1│0│.│0│;│4│8│.│0│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬──┐
│1│5│.│0│;│5│1│.│0│;│1│8│0│.│0│;│5│1│.│0│CR│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│R│X│;│2│7│5│6│2│.│5│;│M│;│2│;│F│X│;│C│V│;│X│;│;│G│R│A│S│E│B│I│E│T│-│A│;│D│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│0│1│2│E│5│2│4│4│5│4│N│0│4│0│2│;│7│5│;│2│8│M│0│D│7│W│;│B│A│P│T│;│D│3│4│/│2│8│-│-│-│-│-│-│B│A│P│T│-│9│;│E│3│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│1│1│.│0│;│2│.│0│;│1│9│.│0│;│2│3│.│0│;│2│5│.│0│;│2│3│.│0│;│4│5│.│0│;│4│5│.│0│;│;│;│;│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│;│;│2│8│.│0│;│;│;│1│6│8│.│6│;│+│0│.│1│;│V│;│-│9│5│;│0│.│0│;│4│3│;│T│E│S│T│ │D│A│T│A│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│B│;│2│8│0│4│2│0│0│5│;│;│D│ │ │2│0│0│5│1│2│3│4│5│6│8│0│1│0│4│0│2│;│C│C│I│R│;│C│C│I│R│2│8│0│0│0│-│1│.│2│0│/│4│3│.│0│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│;│;│4│3│.│0│;│C│P│;│9│;│0│.│ │;│0│.│0│;│0│.│6│;│3│.│0│;│2│.│0│;│1│6│.│2│;│5│.│0│;│2│6│.│1│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│1│0│.│0│;│3│3│.│7│;│1│5│.│0│;│3│8│.│1│;│2│0│.│0│;│4│1│.│2│;│4│8│.│0│;│5│0│.│7│;│1│8│0│.│0│;│5│0│.│7│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│X│P│;│6│;│0│.│0│;│1│5│.│0│;│2│.│0│;│3│1│.│0│;│5│.│0│;│4│1│.│0│;│1│0│.│0│;│4│8│.│0│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬──┐
│1│5│.│0│;│5│1│.│0│;│1│8│0│.│0│;│5│1│.│0│CR│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│T│X│;│2│8│5│7│0│.│5│;│M│;│2│;│F│X│;│C│V│;│X│;│;│G│R│A│S│E│B│I│E│T│-│A│;│D│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│0│1│2│E│5│2│4│4│5│4│N│0│4│0│2│;│7│5│;│2│8│M│0│D│7│W│;│B│A│P│T│;│D│3│4│/│2│8│-│-│-│-│-│-│B│A│P│T│-│9│;│E│3│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│1│1│.│0│;│2│.│0│;│1│9│.│0│;│2│3│.│0│;│2│5│.│0│;│2│3│.│0│;│4│5│.│0│;│4│5│.│0│;│;│;│;│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│;│;│2│8│.│0│;│+│3│4│.│0│;│0│;│1│6│8│.│6│;│+│0│.│1│;│V│;│;│0│.│0│;│4│3│;│T│E│S│T│ │D│A│T│A│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│B│;│2│8│0│4│2│0│0│5│;│;│D│ │ │2│0│0│5│1│2│3│4│5│6│8│0│1│0│4│0│3│;│C│C│I│R│;│T│C│I│R│2│8│0│0│0│-│1│.│2│0│/│4│3│.│0│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│;│;│4│3│.│0│;│C│P│;│9│;│0│.│ │;│0│.│0│;│0│.│6│;│3│.│0│;│2│.│0│;│1│6│.│2│;│5│.│0│;│2│6│.│1│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│1│0│.│0│;│3│3│.│7│;│1│5│.│0│;│3│8│.│1│;│2│0│.│0│;│4│1│.│2│;│4│8│.│0│;│5│0│.│7│;│1│8│0│.│0│;│5│0│.│7│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│X│P│;│6│;│0│.│0│;│1│5│.│0│;│2│.│0│;│3│1│.│0│;│5│.│0│;│4│1│.│0│;│1│0│.│0│;│4│8│.│0│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬──┐
│1│5│.│0│;│5│1│.│0│;│1│8│0│.│0│;│5│1│.│0│CR│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│R│X│;│2│8│5│7│0│.│5│;│M│;│2│;│F│X│;│C│V│;│X│;│;│G│L│E│W│I│T│Z│-│A│;│D│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│0│1│2│E│5│5│4│0│5│3│N│5│5│3│0│;│6│0│;│2│8│M│0│D│7│W│;│B│A│P│T│;│D│3│4│/│2│8│-│-│-│-│-│-│B│A│P│T│-│9│;│E│3│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│1│1│.│0│;│2│.│0│;│1│9│.│0│;│2│3│.│0│;│2│5│.│0│;│2│3│.│0│;│4│5│.│0│;│4│5│.│0│;│;│;│;│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│;│;│2│8│.│0│;│;│;│3│4│8│.│6│;│-│0│.│1│;│V│;│-│9│5│;│0│.│0│;│4│3│;│T│E│S│T│ │D│A│T│A│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│B│;│2│8│0│4│2│0│0│5│;│;│D│ │ │2│0│0│5│1│2│3│4│5│6│8│0│1│0│4│0│4│;│C│C│I│R│;│C│C│I│R│2│8│0│0│0│-│1│.│2│0│/│4│3│.│0│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│;│;│4│3│.│0│;│C│P│;│9│;│0│.│ │;│0│.│0│;│0│.│6│;│3│.│0│;│2│.│0│;│1│6│.│2│;│5│.│0│;│2│6│.│1│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│1│0│.│0│;│3│3│.│7│;│1│5│.│0│;│3│8│.│1│;│2│0│.│0│;│4│1│.│2│;│4│8│.│0│;│5│0│.│7│;│1│8│0│.│0│;│5│0│.│7│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┐
│X│P│;│6│;│0│.│0│;│1│5│.│0│;│2│.│0│;│3│1│.│0│;│5│.│0│;│4│1│.│0│;│1│0│.│0│;│4│8│.│0│;│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬──┐
│1│5│.│0│;│5│1│.│0│;│1│8│0│.│0│;│5│1│.│0│CR│
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──┘
                                          ^
                                          │
                                    carriage return


    Observaţii: Datorită lipsei de spaţiu pe hârtie, toate cele 4 înregistrări (records) sunt rupte în mai multe linii. În schimbul de date, fiecare înregistrare va fi numai o linie!

    3/Legătură bidirecţională cu repetor pasiv

   Ţara: POL
   Anul: 2005
   Identificarea procesului: 1234569
   FF: 01
   RR: 08

--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică - Legătură bidirecţională cu repetor pasiv - se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis din 14 iunie 2006, la pagina 68.

    TX(A) înregistrare 1:

┌────┬─────┬───────┬─────┬────┬─────┬──────────────────────────────────────────┐
│0A │ ... │1A │ ... │4C │ ... │13X │
│ │ │ │ │ │ ├─────┬──────┬────────┬────┬────┬────┬─────┤
│ │ │ │ │ │ │CCC │YYYY │PPPPPPP │FF │RR │OO │Rem. │
├────┼─────┼───────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼────────┼────┼────┼────┼─────┤
│TX │ │14431.0│ │PtA │ │F │2005 │0001251 │01 │08 │01 │ │
└────┴─────┴───────┴─────┴────┴─────┴─────┴──────┴────────┴────┴────┴────┴─────┘


    PRX(R1) înregistrare 2:

┌────┬─────┬───────┬─────┬────┬─────┬──────────────────────────────────────────┐
│0A │ │1A │ ... │4C │ ... │13X │
│ │ │ │ │ │ ├─────┬──────┬────────┬────┬────┬────┬─────┤
│ │ │ │ │ │ │CCC │YYYY │PPPPPPP │FF │RR │OO │Rem. │
├────┼─────┼───────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼────────┼────┼────┼────┼─────┤
│PRX │ │14431.0│ │PtR │ │F │2005 │0001251 │01 │08 │02 │ │
└────┴─────┴───────┴─────┴────┴─────┴─────┴──────┴────────┴────┴────┴────┴─────┘


    PTX(R1) înregistrare 3:

┌────┬─────┬───────┬─────┬────┬─────┬──────────────────────────────────────────┐
│0A │ ... │1A │ ... │4C │ ... │13X │
│ │ │ │ │ │ ├─────┬──────┬────────┬────┬────┬────┬─────┤
│ │ │ │ │ │ │CCC │YYYY │PPPPPPP │FF │RR │OO │Rem. │
├────┼─────┼───────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼────────┼────┼────┼────┼─────┤
│PTX │ │14431.0│ │PtR │ │F │2005 │0001251 │01 │08 │03 │ │
└────┴─────┴───────┴─────┴────┴─────┴─────┴──────┴────────┴────┴────┴────┴─────┘


    RX(B) înregistrare 4:

┌────┬─────┬───────┬─────┬────┬─────┬──────────────────────────────────────────┐
│0A │ ... │1A │ ... │4C │ ... │13X │
│ │ │ │ │ │ ├─────┬──────┬────────┬────┬────┬────┬─────┤
│ │ │ │ │ │ │CCC │YYYY │PPPPPPP │FF │RR │OO │Rem. │
├────┼─────┼───────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼────────┼────┼────┼────┼─────┤
│RX │ │14431.0│ │PtB │ │F │2005 │0001251 │01 │08 │04 │ │
└────┴─────┴───────┴─────┴────┴─────┴─────┴──────┴────────┴────┴────┴────┴─────┘


    TX(B) înregistrare 5:

┌────┬─────┬───────┬─────┬────┬─────┬──────────────────────────────────────────┐
│0A │ ... │1A │ ... │4C │ ... │13X │
│ │ │ │ │ │ ├─────┬──────┬────────┬────┬────┬────┬─────┤
│ │ │ │ │ │ │CCC │YYYY │PPPPPPP │FF │RR │OO │Rem. │
├────┼─────┼───────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼────────┼────┼────┼────┼─────┤
│TX │ │14291.0│ │PtB │ │F │2005 │0001251 │01 │08 │05 │ │
└────┴─────┴───────┴─────┴────┴─────┴─────┴──────┴────────┴────┴────┴────┴─────┘


    PRX(R2) înregistrare 6:

┌────┬─────┬───────┬─────┬────┬─────┬──────────────────────────────────────────┐
│0A │ ... │1A │ ... │4C │ ... │13X │
│ │ │ │ │ │ ├─────┬──────┬────────┬────┬────┬────┬─────┤
│ │ │ │ │ │ │CCC │YYYY │PPPPPPP │FF │RR │OO │Rem. │
├────┼─────┼───────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼────────┼────┼────┼────┼─────┤
│PRX │ │14291.0│ │Pt R│ │F │2005 │0001251 │01 │08 │06 │ │
└────┴─────┴───────┴─────┴────┴─────┴─────┴──────┴────────┴────┴────┴────┴─────┘


    PTX(R2) înregistrare 7:

┌────┬─────┬───────┬─────┬────┬─────┬──────────────────────────────────────────┐
│0A │ ... │1A │ ... │4C │ ... │13X │
│ │ │ │ │ │ ├─────┬──────┬────────┬────┬────┬────┬─────┤
│ │ │ │ │ │ │CCC │YYYY │PPPPPPP │FF │RR │OO │Rem. │
├────┼─────┼───────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼────────┼────┼────┼────┼─────┤
│PTX │ │14291.0│ │Pt R│ │F │2005 │0001251 │01 │08 │07 │ │
└────┴─────┴───────┴─────┴────┴─────┴─────┴──────┴────────┴────┴────┴────┴─────┘


    RX(A) înregistrare 8:

┌────┬─────┬───────┬─────┬────┬─────┬──────────────────────────────────────────┐
│0A │ ... │1A │ ... │4C │ ... │13X │
│ │ │ │ │ │ ├─────┬──────┬────────┬────┬────┬────┬─────┤
│ │ │ │ │ │ │CCC │YYYY │PPPPPPP │FF │RR │OO │Rem. │
├────┼─────┼───────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼────────┼────┼────┼────┼─────┤
│RX │ │14291.0│ │Pt A│ │F │2005 │0001251 │01 │08 │08 │ │
└────┴─────┴───────┴─────┴────┴─────┴─────┴──────┴────────┴────┴────┴────┴─────┘


    Această legătură bidirecţională cu repetor pasiv va fi identificată prin aceste 8 înregistrări.
    Dacă administraţiile solicită mai multe frecvenţe pentru o legătură în acelaşi timp, se va utiliza FF pentru identificarea fiecărei frecvenţe, de exemplu:

    Legătură între PtA şi PtB cu F1/F'1:

      F 20050001251010801 pentru TX(A) la F1
      F 20050001251010802 pentru PRX(R1) la F1
      F 20050001251010803 pentru PTX(R1) la F1
      F 20050001251010804 pentru RX(B) la F1
      F 20050001251010805 pentru TX(B) la F'1
      F 20050001251010806 pentru PRX(R2) la F'1
      F 20050001251010807 pentru PTX(R2) la F'1
      F 20050001251010808 pentru RX(A) la F'1

    Legătură între PtA şi PtB cu F2/F'2:

      F 20050001251020801 pentru TX(A) la F2
      F 20050001251020802 pentru PRX(R1) la F2
      F 20050001251020803 pentru PTX(R1) la F2
      F 20050001251020804 pentru RX(B) la F2
      F 20050001251020805 pentru TX(B) la F'2
      F 20050001251020806 pentru PRX(R2) la F'2
      F 20050001251020807 pentru PTX(R2) la F'2
      F 20050001251020808 pentru RX(A) la F'2

    Legătură între PtA şi PtB cu F3/ F'3:

      F 20050001251030801 pentru TX(A) la F3
      F 20050001251030802 pentru PRX(R1) la F3
      F 20050001251030803 pentru PTX(R1) la F3
      F 20050001251030804 pentru RX(B) la F3
      F 20050001251030805 pentru TX(B) la F'3
      F 20050001251030806 pentru PRX(R2) la F'3
      F 20050001251030807 pentru PTX(R2) la F'3
      F 20050001251030808 pentru RX(A) la F'3

    Apendicele 4 al Anexei nr. 2B

    CÂMPUL 1Z: CATEGORII DE FRECVENŢĂ

    1 Frecvenţe preferenţiale
    2 Frecvenţe ce necesită coordonare
    3 Frecvenţe utilizate pe baza planurilor de reţele geografice
    4 Frecvenţe pentru o reţea de radiocomunicaţii planificate
    5 Frecvenţe partajate
    6 nefolosit
    7 Frecvenţe care utilizează coduri preferenţiale
    8 Frecvenţe utilizate pe baza unor înţelegeri între operatori


    Apendicele 5 al Anexei nr. 2B

    CÂMP 6A: CLASA STAŢIEI

    FX Staţie fixă

    Dacă sunt necesare alte coduri, se va utiliza lista codurilor din Apendicele 5 al Secţiunii 9 din Dicţionarului de Date de Radiocomunicaţii.


    Apendicele 6 al Anexei 2B

    CÂMP 6B: NATURA SERVICIULUI

    CO Staţie deschisă exclusiv corespondenţei oficiale
    CP Staţie deschisă exclusiv corespondenţei publice
    CR Staţie deschisă pentru corespondenţa publică limitată
    CV Staţie deschisă exclusiv corespondenţei unei agenţii private
    OT Staţie deschisă exclusiv traficului de operare a unui anumit serviciu
    Dacă sunt necesare alte coduri, se va utiliza lista codurilor din Apendicele 13 al Secţiunii 9 al Dicţionarului de Date de Radiocomunicaţii.


    Apendicele 7 al Anexei 2B


    CÂMP 6Z: CATEGORIA DE UTILIZARE

    A Servicii de aeroport
    B Căile ferate (excluzând căile ferate montane)
    C Corpuri diplomatice
    D Căi ferate montane
    E Întreprinderi de producţie, transport şi distribuţia energiei (electricitate, gaz, apă)
    F Pompieri
    G Armată
    H Reţele de radio relee
    HH Apel local
    I Demonstraţie
    K Transport public
    L Echipamente de abonat, servicii publice mobile terestre, legături de rezervă
    M Navigaţie (în porturi, pe Rin, etc.)
    N Testări şi cercetare
    O Ne-alocată
    P Servicii de securitate publică (Poliţie, vamă, etc.)
    Q Intrări care nu fac parte din alte categorii de pe această listă (microfoane fără fir, etc.)
    R Servicii de radiodifuziune auxiliare (studiouri, reportaje de ştiri)
    S Servicii de urgenţă (ambulanţe, doctori, Salvamar şi Salvamont)
    T Alte servicii furnizate de către administraţiile de telecomunicaţii
    U Operatori industrialiV Servicii de circulaţie rutieră
    W Firme de taxi şi închiriere autovehicule
    X Alte servicii private
    Y Aplicaţii specifice rezervate, nealocate
    Z Alte reţele private cu multiple utilizări

    Aceste coduri pot fi combinate (maximum două caractere): de exemplu: XP serviciul de poliţie privată.


    Apendicele 8 al Anexei 2B

    CÂMP 4A: ABREVIERI ŞI CODURI UTILIZATE CÂND NUMELE STAŢIEI DEPĂŞEŞTE 20 DE CARACTERE

  Abrevieri Explicare
  B Plajă
  BRDG Pod
  C Cap
  CL Central
  CP Tabără (camping)
  CY Oraş
  DPT Departament
  E Est
  ET Stat
  FT Fort (bază militară)
  FIR Turn de foc (foişor)
  GF Golf
  GR Mare
  HLL Deal
  HR Port
  I Insulă(e)
  INTR Utilizare pe întreg teritoriul ţării
  JN Joncţiune
  L Lac
  LSTN Far
  MT Munte
  MTN Munte(ţi)
  N Nou
  NO Nord
  NTL Naţional
  PK Vârf
  PMSTN Staţie de pompare
  PT Port (vezi HR)
  RV Râu
  S Sfânt
  STN Staţie
  SO Sud
  TR Turn
  V Oraş (vezi CY)
  VLY Vale
  W Vest


    Dacă sunt necesare abrevieri suplimentare, se vor utiliza cele listate în Apendicele 7 al Secţiunii 9 din Dicţionarului de Date de Radiocomunicaţii.


    Apendicele 9 al Anexei 2B

    CÂMP 13Y: STATUTUL COORDONĂRII

    A Pentru informare: asignarea descrisă nu se supune unei proceduri de coordonare şi vreunei cerinţe de protecţie.
    B Cerere de acord.
    C Acord fără rezervă.
    D Acord cu condiţia ca testele de funcţionare să demonstreze dacă este posibilă coexistenţa.
    E Acord pe bază de non-perturbaţie (NIB - Non Interference Basis); revocarea acordului şi orice cerere de încetare a emisiilor în chestiune necesită dovezi că perturbaţiile prejudiciabile au fost cauzate de asignările al căror statut a fost deja stabilit şi care în mod normal ar trebui să fie descrise într-o înştiinţare asociată.
    F Acord supus unor cerinţe identice sau echivalente cu cerinţele RR 4.4.
    G Acord, fără nici o rezervă în ce priveşte perturbaţiile ce pot fi cauzate de asignarea în discuţie; solicitantul este, oricum, informat că există un risc de perturbaţie din cauza asignărilor al căror statut a fost deja stabilit şi responsabilitatea pentru orice astfel de risc îi revine; una sau mai multe înştiinţări asociate pot fi trimise;
    H E + G
    M Cerere de acord urmând unei modificări de coordonare după un răspuns cu cod E, G, H, Y sau Z.
    P Asignări conforme cu acordurile de frecvenţe preferenţiale (1.3.2 al Acordului), cu planurile de reţele geografice (1.3.5 al Acordului), cu acordurile de frecvenţe partajate (1.3.3 al Acordului), cu frecvenţe care utilizează coduri preferenţiale (1.3.6. al Acordului) sau frecvenţe folosite pe baza unor acorduri între operatori (1.3.7. al Acordului).
    R Anularea coordonării.
    W Retragerea cererii de coordonare.
    Y Refuzarea cererii de acord, dar o sugestie alternativă este formulată în coloana 13Z.
    Z Refuzarea cererii de acord.


    Apendicele 10 al Anexei 2B

    CÂMP 9D: POLARIZAREA

                SIMBOLURI UTILIZATE PENTRU A INDICA POLARIZAREA


┌───────────────────┬──────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Polarizarea │Simbol│ Definiţia │
├───────────────────┼──────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Liniar - orizontală│ H │Vectorul intensităţii câmpului electric este în plan orizontal.│
├───────────────────┼──────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Liniar - verticală │ V │Vectorul intensităţii câmpului magnetic este în plan orizontal.│
└───────────────────┴──────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Apendicele 11 al Anexei 2B


    CÂMP 7K: CAPACITATEA MAXIMĂ A LEGĂTURII

┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Conţinutul câmpului 7K │ │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│E1 │2 Mbit/s │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│2E1 │2 x 2 Mbit/s │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│4E1 │4 x 2 Mbit/s │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│8E1 │8 x 2 Mbit/s │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│16E1 │16 x 2 Mbit/s │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│17E1 │17 x 2 Mbit/s │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│E2 │8 Mbit/s │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│2E2 │2 x 8 Mbit/s │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│E3 │34 Mbit/s │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│2E3 │2 x 34 Mbit/s │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│E3 + E1 │34 + 2 Mbit/s │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│E4 │140 Mbit/s │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│2E4 │2 x 140 Mbit/s │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│STM1 │155 Mbit/s │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│2STM1 │2 x 155 Mbit/s │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│X │necunoscut │
└───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


    Alte capacităţi vor fi deduse în consecinţă.


    Apendicele 12 al Anexei 2B

    CÂMPUL 7G: TABEL CU DATE IMPLICITE PENTRU MĂŞTILE SPECTRALE ALE EMIŢĂTORULUI ŞI DE SELECTIVITATE A RECEPTORULUI


┌───────────┬─────┬──────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬─────────────┬──────────┐
│Frecvenţa, │CS*),│Lărgimea de bandă,│ f1, Aten.│ f2, Aten.│ f3, Aten.│ f4, Aten.│ f5, Aten.│f6, Aten.│
│ MHz │ MHz │ MHz │ MHz dB │ MHz dB │ MHz dB │ MHz dB │ MHz dB │MHz dB │
├───────────┼─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │0.025│ B ≤ 0.025 │0.012 0 │0.018 28 │0.025 28 │0.04 48 │0.0625 48 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │0.075│0.025 < B ≤ 0.075 │0.036 0 │0.054 28 │0.075 28 │0.12 48 │0.1875 48 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │0.25 │0.075 < B ≤ 0.25 │0.11 0 │0.17 28 │0.23 28 │ 0.4 48 │0.625 48 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ 1350-1517 │ 0.5 │ 0.25 < B ≤ 0.5 │0.21 0 │0.325 28 │0.45 28 │ 0.8 48 │ 1.25 48 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 1 │ 0.5 < B ≤ 1 │0.42 0 │0.65 28 │ 0.9 28 │ 1.6 48 │ 2.5 48 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 2 │ 1 < B ≤ 2 │0.84 0 │ 1.3 28 │ 1.8 28 │ 3.2 48 │ 5 48 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 3.5 │ 2 < B │ 1.5 0 │ 2.4 28 │ 3.5 28 │ 6 48 │ 8.75 48 │ │
├───────────┼─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 05 │ B ≤ 0.5 │0.21 0 │0.325 28 │0.45 28 │ 0.8 48 │ 1.25 48 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 1 │ 0.5 < B ≤ 1 │0.42 0 │0.65 28 │ 0.9 28 │ 1.6 48 │ 2.5 48 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │1.75 │ 1 < B ≤ 1.75 │0.75 0 │1.15 28 │ 1.6 28 │ 2.8 48 │4.375 48 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ 2025-2290 │ 2 │ 1.75 < B ≤ 2 │0.84 0 │ 1.3 28 │ 1.8 28 │ 3.2 48 │ 5 48 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 3.5 │ 2 < B ≤ 3.5 │ 1.5 0 │ 2.4 28 │ 3.5 28 │ 6 48 │ 8.75 48 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 7 │ 3.5 < B ≤ 7 │ 3 0 │ 4.8 28 │ 7 28 │ 12 48 │ 17.5 48 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 14 │ 7 < B │ 6 0 │ 9.6 28 │ 14 28 │ 24 48 │ 35 48 │ │
├───────────┼─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │1.75 │ B ≤ 1.75 │ 0.7 0 │ 1.4 24 │1.75 24 │ 3.5 46 │4.375 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 3.5 │ 1.75 < B ≤ 3.5 │ 1.4 0 │ 2.8 24 │ 3.5 24 │ 7 46 │ 8.75 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ 3400-3600 │ 7 │ 3.5 < B ≤ 7 │ 2.7 0 │ 5.6 24 │ 6.5 24 │ 13 46 │ 17.5 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 14 │ 7 < B ≤ 14 │ 5.4 0 │11.2 24 │ 13 24 │ 26 46 │ 35 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 28 │ 14 < B │ 11 0 │ 19 24 │ 25 24 │ 45 46 │ 70 46 │ │
├───────────┼─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │1.75 │ B ≤ 1.75 │ 0.7 0 │ 1.4 24 │1.75 24 │ 3.5 46 │4.375 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 3.5 │ 1.75 < B ≤ 3.5 │ 1.4 0 │ 2.8 24 │ 3.5 24 │ 7 46 │ 8.75 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 7 │ 3.5 < B ≤ 7 │ 2.7 0 │ 5.6 24 │ 6.5 24 │ 13 46 │ 17.5 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 14 │ 7 < B ≤ 14 │ 5.4 0 │11.2 24 │ 13 24 │ 26 46 │ 35 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ 3600-4200 │14.5 │ 14 < B ≤ 14.5 │ 5.4 0 │11.2 24 │ 13 24 │ 26 46 │ 35 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 15 │ 14.5 < B ≤ 15 │ 5.4 0 │11.2 24 │ 13 24 │ 26 46 │ 35 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 29 │ 15 < B ≤ 29 │ 11 0 │ 19 24 │ 25 24 │ 45 46 │ 70 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 30 │ 29 < B ≤ 30 │ 11 0 │ 19 24 │ 25 24 │ 45 46 │ 70 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 40 │ 30 < B │19.5 0 │ 25 33 │ 27 33 │ 35 51 │ 45 66 │100 66 │
├───────────┼─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ 5925-6425 │29.65│ Every B │ 11 0 │ 19 24 │ 25 24 │ 45 46 │ 70 46 │ │
├───────────┼─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 20 │ B ≤ 20 │ 7.5 0 │ 9.5 11 │12.5 36 │ 15 41 │ 30 56 │50 56 │
│ 6425-7125 ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 40 │ 20 < B │19.5 0 │ 25 33 │ 27 33 │ 35 51 │ 45 66 │100 66 │
├───────────┼─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │1.75 │ B ≤ 1.75 │ 0.7 0 │ 1.4 24 │1.75 24 │ 3.5 46 │4.375 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 3.5 │ 1.75 < B ≤ 3.5 │ 1.4 0 │ 2.8 24 │ 3.5 24 │ 7 46 │ 8.75 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ 7125-7725 │ 7 │ 3.5 < B ≤ 7 │ 2.7 0 │ 5.6 24 │ 6.5 24 │ 13 46 │ 17.5 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 14 │ 7 < B ≤ 14 │ 5.4 0 │11.2 24 │ 13 24 │ 26 46 │ 35 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 28 │ 14 < B │ 11 0 │ 19 24 │ 25 24 │ 45 46 │ 70 46 │ │
├───────────┼─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 7 │ B ≤ 7 │ 2.7 0 │ 5.6 24 │ 6.5 24 │ 13 46 │ 17.5 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ 7725-8275 │ 14 │ 7 < B ≤ 14 │ 5.4 0 │11.2 24 │ 13 24 │ 26 46 │ 35 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │29.65│ 14 < B │ 11 0 │ 19 24 │ 25 24 │ 45 46 │ 70 46 │ │
├───────────┼─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 7 │ B ≤ 7 │ 2.7 0 │ 5.6 24 │ 65 24 │ 13 46 │ 17.5 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ 8275-8500 │ 14 │ 7 < B ≤ 14 │ 5.4 0 │11.2 24 │ 13 24 │ 26 46 │ 35 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 28 │ 14 < B │ 11 0 │ 19 24 │ 25 24 │ 45 46 │ 70 46 │ │
├───────────┼─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 3.5 │ B ≤ 3.5 │ 1.4 0 │ 2.8 24 │ 3.5 24 │ 7 46 │ 8.75 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│10000-10680│ 7 │ 3.5 < B ≤ 7 │ 2.7 0 │ 5.6 24 │ 6.5 24 │ 13 46 │ 17.5 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 14 │ 7 < B ≤ 14 │ 5.4 0 │11.2 24 │ 13 24 │ 26 46 │ 35 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 28 │ 14 < B ≤ 28 │ 11 0 │ 19 24 │ 25 24 │ 45 46 │ 70 46 │ │
├───────────┼─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│10700-11700│ 40 │ Every B │19.5 0 │ 25 33 │ 27 33 │ 35 51 │ 45 66 │100 66 │
├───────────┼─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │1.75 │ B ≤ 1.75 │ 0.7 0 │ 1.4 24 │1.75 24 │ 3.5 46 │4.375 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 3.5 │ 1.75 < B ≤ 3.5 │ 1.4 0 │ 2.8 24 │ 3.5 24 │ 7 46 │ 8.75 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│12750-13250│ 7 │ 3.5 < B ≤ 7 │ 2.7 0 │ 5.6 24 │ 6.5 24 │ 13 46 │ 17.5 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 14 │ 7 < B ≤ 14 │ 5.4 0 │11.2 24 │ 13 24 │ 26 46 │ 35 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 28 │ 14 < B │ 11 0 │ 19 24 │ 25 24 │ 45 46 │ 70 46 │ │
├───────────┼─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │1.75 │ B ≤ 1.75 │ 0.7 0 │ 1.4 24 │1.75 24 │ 3.5 46 │4.375 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 3.5 │ 1.75 < B ≤ 3.5 │ 1.4 0 │ 2.8 24 │ 3.5 24 │ 7 46 │ 8.75 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│14500-15350│ 1 │ 3.5 < B ≤ 7 │ 2.7 0 │ 5.6 24 │ 6.5 24 │ 13 46 │ 17.5 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 14 │ 7 < B ≤ 14 │ 5.4 0 │11.2 24 │ 13 24 │ 26 46 │ 35 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 28 │ 14 < B │ 11 0 │ 19 24 │ 25 24 │ 45 46 │ 70 46 │ │
├───────────┼─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │13.75│ B ≤ 13.75 │ 5.4 0 │11.2 24 │ 13 24 │ 26 46 │ 35 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│17700-19700│27.5 │13.75 < B ≤ 27.5 │ 11 0 │ 19 24 │ 25 24 │ 45 46 │ 70 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 55 │ 27.5 < B │22.5 0 │ 33 31 │ 70 51 │137.5 51 │ │ │
├───────────┼─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 3.5 │ B ≤ 3.5 │ 1.4 0 │ 2.8 24 │ 3.5 24 │ 7 46 │ 8.75 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 7 │ 3.5 < B ≤ 7 │ 2.8 0 │ 5.6 24 │ 7 24 │ 14 46 │ 17.5 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│22000-23600│ 14 │ 7 < B ≤ 14 │ 5.6 0 │11.2 24 │ 14 24 │ 28 46 │ 35 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 28 │ 14 < B ≤ 28 │ 11 0 │ 19 24 │ 25 24 │ 45 46 │ 70 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 56 │ 28 < B │ 18 0 │ 32 24 │ 40 24 │ 70 46 │ 140 46 │ │
├───────────┼─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 3.5 │ B ≤ 3.5 │ 1.4 0 │ 2.8 24 │ 3.5 24 │ 7 46 │ 8.75 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 7 │ 3.5 < B ≤ 7 │ 2.8 0 │ 5.6 24 │ 7 24 │ 14 46 │ 17.5 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│24500-29500│ 14 │ 7 < B ≤ 14 │ 5.6 0 │11.2 24 │ 14 24 │ 28 46 │ 35 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 28 │ 14 < B ≤ 28 │ 11 0 │ 19 24 │ 25 24 │ 45 46 │ 70 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 56 │ 28 < B │ 18 0 │ 32 24 │ 40 24 │ 70 46 │ 140 46 │ │
├───────────┼─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 3.5 │ B ≤ 3.5 │ 1.4 0 │ 2.8 24 │ 3.5 24 │ 7 46 │ 8.75 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 7 │ 3.5 < B ≤ 7 │ 2.8 0 │ 5.6 24 │ 7 24 │ 14 46 │ 17.5 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│31800-33400│ 14 │ 7 < B ≤ 14 │ 5.6 0 │11.2 24 │ 14 24 │ 28 46 │ 35 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 28 │ 14 < B ≤ 28 │ 11 0 │ 19 24 │ 25 24 │ 45 46 │ 70 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 56 │ 28 < B │ 18 0 │ 32 24 │ 40 24 │ 70 46 │ 140 46 │ │
├───────────┼─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 3.5 │ B ≤ 3.5 │ 1.4 0 │ 2.8 24 │ 3.5 24 │ 7 46 │ 8.75 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 7 │ 3.5 < B ≤ 7 │ 2.8 0 │ 5.6 24 │ 7 24 │ 14 46 │ 17.5 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│37000-39500│ 14 │ 7 < B ≤ 14 │ 5.6 0 │11.2 24 │ 14 24 │ 28 46 │ 35 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 28 │ 14 < B ≤ 28 │ 11 0 │ 19 24 │ 25 24 │ 45 46 │ 70 46 │ │
│ ├─────┼──────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ 56 │ 28 < B │ 18 0 │ 32 24 │ 40 24 │ 70 46 │ 140 46 │ │
└───────────┴─────┴──────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴─────────────┴──────────┘
-------
    *) CS - Spaţierea de Canal, B = Lărgimea de bandă



    Standardul ETSI EN 301 751 V1.2.1 (2002-11) conţine lista tuturor standardelor ETSI corespondente pentru măştile spectrale ale emiţătoarelor în funcţie de banda de frecvenţe. Tabelul măştilor spectrale de referinţă pentru emiţător şi pentru selectivitatea receptorului a fost întocmit având la bază aceste standarde ETSI.

┌─────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Banda de frecvenţe, MHz │ ETSI EN │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ 1350 - 1517 │ETSI EN 300 630 V1.3.1 (2001-02), Clasa 2 │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ 2025 - 2290 │ETSI EN 300 633 V1.3.1 (2001-02), Clasa 2 │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ 3400 - 3600 │ETSI EN 301 216 V1.2.1 (2001-07), Clasa 1 │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ │ETSI EN 301 216 V1.2.1 (2001-07), Clasa 1 │
│ 3600 - 4200 ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │ETSI EN 301 669 V1.2.1 (2001-02) │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ 5925 - 6425 │ETSI EN 301 216 V1.2.1 (2001-07), Clasa 1 │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ │ETSI EN 301 216 V1.2.1 (2001-07), Clasa 1 │
│ 6425 - 7125 ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │ETSI EN 301 669 V1.2.1 (2001-02) │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ 7125 - 7725 │ETSI EN 301 216 V1.2.1 (2001-07), Clasa 1 │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ 7725 - 8275 │ETSI EN 301 216 V1.2.1 (2001-07), Clasa 1 │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ 8275 - 8500 │ETSI EN 301 216 V1.2.1 (2001-07), Clasa 1 │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ 10000 - 10680 │ETSI EN 301 216 V1.2.1 (2001-07), Clasa 1 │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ 10700 - 11700 │ETSI EN 301 669 V1.2.1 (2001-02) │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ 12750 - 13250 │ETSI EN 301 128 V1.2.1 (2001-02), Clasa 1 │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ 14500 - 15350 │ETSI EN 301 128 V1.2.1 (2001-02), Clasa 1 │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ 17700 - 19700 │ETSI EN 301 128 V1.2.1 (2001-02), Clasa 1 │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ 22000 - 23600 │ETSI EN 300 198 V1.5.1 (2002-03), Clasa 2 │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ 24500 - 29500 │ETSI EN 300 431 V1.4.1 (2002-03), Clasa 2 │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ 31800 - 33400 │ETSI EN 300 197 V1.6.1 (2002-03), Clasa 2 │
├─────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│ 37000 - 39500 │ETSI EN 300 197 V1.6.1 (2002-03), Clasa 2 │
└─────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    Apendicele 13 al Anexei 2B

    CÂMPUL 9X: TABELUL VALORILOR IMPLICITE PENTRU DIAGRAMELE DE RADIAŢIE COPOLARE ŞI CROSSPOLARE


┌────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬─────┬────┐
│CÂŞ-│UNGHI│ATEN.│UNGHI│ATEN.│UNGHI│ATEN.│UNGHI│ATEN.│UNGHI│ATEN.│UNGHI│ATEN.│UNGHI│ATEN.│UNGHI│ATEN.│UNGHI│ATEN.│UNGHI│ATEN.│UNGHI│ATEN.│UNGHI│ATEN│UNGHI│ATEN│
│TIG │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 20 │ 0.0 │ 0.0 │ 2.7 │ 0.3 │ 5.4 │ 1.3 │ 8.1 │ 3.0 │10.0 │ 4.6 │13.6 │ 8.5 │23.3 │ 8.5 │29.0 │10.9 │35.0 │12.9 │41.0 │14.6 │42.3 │15.0 │48.0 │26.3│180.0│26.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│20.1│ 0.0 │ 0.0 │ 2.6 │ 0.3 │ 5.3 │ 1.3 │ 8.0 │ 3.0 │10.0 │ 4.7 │13.5 │ 8.5 │23.0 │ 8.5 │29.0 │11.0 │35.0 │13.1 │41.0 │14.8 │41.7 │15.0 │48.0 │26.5│180.0│26.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│20.2│ 0.0 │ 0.0 │ 2.6 │ 0.3 │ 5.3 │ 1.4 │ 7.9 │ 3.0 │10.0 │ 4.8 │13.3 │ 8.6 │22.8 │ 8.6 │29.0 │11.2 │35.0 │13.2 │41.0 │14.9 │41.2 │15.0 │48.0 │26.6│180.0│26.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│20.3│ 0.0 │ 0.0 │ 2.6 │ 0.3 │ 5.2 │ 1.3 │ 7.9 │ 3.1 │10.0 │ 4.9 │13.2 │ 8.6 │22.5 │ 8.6 │28.0 │11.0 │35.0 │13.4 │40.6 │15.0 │41.0 │15.1 │48.0 │26.8│180.0│26.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│20.4│ 0.0 │ 0.0 │ 2.6 │ 0.3 │ 5.2 │ 1.4 │ 7.8 │ 3.1 │10.0 │ 5.1 │13.1 │ 8.6 │22.3 │ 8.6 │28.0 │11.1 │35.0 │13.5 │40.0 │15.0 │41.0 │15.2 │48.0 │26.9│180.0│26.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│20.5│ 0.0 │ 0.0 │ 2.5 │ 0.3 │ 5.1 │ 1.3 │ 7.7 │ 3.1 │10.0 │ 5.2 │12.9 │ 8.6 │22.0 │ 8.6 │28.0 │11.3 │35.0 │13.7 │39.5 │15.0 │41.0 │15.4 │48.0 │27.1│180.0│27.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│20.6│ 0.0 │ 0.0 │ 2.5 │ 0.3 │ 5.1 │ 1.4 │ 7.6 │ 3.1 │10.0 │ 5.3 │12.8 │ 8.7 │21.7 │ 8.7 │28.0 │11.4 │34.0 │13.5 │38.9 │15.0 │41.0 │15.5 │48.0 │27.2│180.0│27.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│20.7│ 0.0 │ 0.0 │ 2.5 │ 0.3 │ 5.0 │ 1.4 │ 7.6 │ 3.1 │10.0 │ 5.4 │12.7 │ 8.7 │21.5 │ 8.7 │28.0 │11.6 │34.0 │13.7 │38.4 │15.0 │41.0 │15.7 │48.0 │27.4│180.0│27.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│20.8│ 0.0 │ 0.0 │ 2.5 │ 0.3 │ 5.0 │ 1.4 │ 7.5 │ 3.1 │10.0 │ 5.5 │12.5 │ 8.7 │21.2 │ 8.7 │27.0 │11.3 │34.0 │13.8 │37.9 │15.0 │41.0 │15.8 │48.0 │27.5│180.0│27.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│20.9│ 0.0 │ 0.0 │ 2.4 │ 0.3 │ 4.9 │ 1.4 │ 7.4 │ 3.1 │ 9.9 │ 5.6 │12.4 │ 8.7 │21.0 │ 8.7 │27.0 │11.5 │34.0 │14.0 │37.4 │15.0 │41.0 │16.0 │48.0 │27.7│180.0│27.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 21 │ 0.0 │ 0.0 │ 2.4 │ 0.3 │ 4.9 │ 1.4 │ 7.3 │ 3.1 │ 9.8 │ 5.6 │12.3 │ 8.8 │20.8 │ 8.8 │27.0 │11.6 │34.0 │14.1 │36.8 │15.0 │41.0 │16.1 │48.0 │27.8│180.0│27.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│21.1│ 0.0 │ 0.0 │ 2.4 │ 0.3 │ 4.8 │ 1.4 │ 7.3 │ 3.2 │ 9.7 │ 5.6 │12.2 │ 8.8 │20.5 │ 8.8 │27.0 │11.8 │34.0 │14.3 │36.3 │15.0 │41.0 │16.3 │48.0 │28.0│180.0│28.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│21.2│ 0.0 │ 0.0 │ 2.4 │ 0.3 │ 4.8 │ 1.4 │ 7.2 │ 3.1 │ 9.6 │ 5.6 │12.0 │ 8.8 │20.3 │ 8.8 │27.0 │11.9 │34.0 │14.4 │35.8 │15.0 │41.0 │16.4 │48.0 │28.1│180.0│28.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│21.3│ 0.0 │ 0.0 │ 2.3 │ 0.3 │ 4.7 │ 1.4 │ 7.1 │ 3.1 │ 9.5 │ 5.6 │11.9 │ 8.8 │20.1 │ 8.8 │27.0 │12.1 │34.0 │14.6 │35.3 │15.0 │41.0 │16.6 │48.0 │28.3│180.0│28.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│21.4│ 0.0 │ 0.0 │ 2.3 │ 0.3 │ 4.7 │ 1.4 │ 7.0 │ 3.1 │ 9.4 │ 5.6 │11.8 │ 8.9 │19.8 │ 8.9 │26.0 │11.8 │33.0 │14.4 │34.9 │15.0 │41.0 │16.7 │48.0 │28.4│180.0│28.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│21.5│ 0.0 │ 0.0 │ 2.3 │ 0.3 │ 4.6 │ 1.4 │ 7.0 │ 3.2 │ 9.3 │ 5.6 │11.7 │ 8.9 │19.6 │ 8.9 │26.0 │12.0 │33.0 │14.5 │34.4 │15.0 │40.0 │16.6 │48.0 │28.6│180.0│28.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│21.6│ 0.0 │ 0.0 │ 2.3 │ 0.4 │ 4.6 │ 1.4 │ 6.9 │ 3.2 │ 9.2 │ 5.6 │11.6 │ 8.9 │19.4 │ 8.9 │26.0 │12.1 │33.0 │14.7 │33.9 │15.0 │40.0 │16.8 │48.0 │28.7│180.0│28.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│21.7│ 0.0 │ 0.0 │ 2.2 │ 0.3 │ 4.5 │ 1.4 │ 6.8 │ 3.2 │ 9.1 │ 5.6 │11.5 │ 8.9 │19.2 │ 8.9 │26.0 │12.3 │33.0 │14.8 │33.4 │15.0 │40.0 │16.9 │48.0 │28.9│180.0│28.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│21.8│ 0.0 │ 0.0 │ 2.2 │ 0.3 │ 4.5 │ 1.4 │ 6.8 │ 3.2 │ 9.0 │ 5.6 │11.3 │ 9.0 │18.9 │ 9.0 │26.0 │12.4 │33.0 │15.0 │33.0 │15.0 │40.0 │17.1 │48.0 │29.0│180.0│29.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│21.9│ 0.0 │ 0.0 │ 2.2 │ 0.3 │ 4.4 │ 1.4 │ 6.7 │ 3.2 │ 8.9 │ 5.7 │11.2 │ 9.0 │18.7 │ 9.0 │26.0 │12.6 │32.5 │15.0 │33.0 │15.1 │40.0 │17.2 │48.0 │29.2│180.0│29.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 22 │ 0.0 │ 0.0 │ 2.2 │ 0.4 │ 4.4 │ 1.4 │ 6.6 │ 3.2 │ 8.8 │ 5.7 │11.1 │ 9.0 │18.5 │ 9.0 │25.0 │12.3 │32.1 │15.0 │33.0 │15.3 │40.0 │17.4 │48.0 │29.3│180.0│29.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│22.1│ 0.0 │ 0.0 │ 2.1 │ 0.3 │ 4.3 │ 1.4 │ 6.5 │ 3.2 │ 8.7 │ 5.7 │11.0 │ 9.0 │18.3 │ 9.0 │25.0 │12.4 │31.6 │15.0 │33.0 │15.4 │40.0 │17.5 │48.0 │29.5│180.0│29.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│22.2│ 0.0 │ 0.0 │ 2.1 │ 0.3 │ 4.3 │ 1.4 │ 6.5 │ 3.2 │ 8.7 │ 5.8 │10.9 │ 9.1 │18.1 │ 9.1 │25.0 │12.6 │31.2 │15.0 │33.0 │15.6 │40.0 │17.7 │48.0 │29.6│180.0│29.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│22.3│ 0.0 │ 0.0 │ 2.1 │ 0.3 │ 4.3 │ 1.4 │ 6.4 │ 3.2 │ 8.6 │ 5.8 │10.8 │ 9.1 │17.9 │ 9.1 │25.0 │12.7 │30.8 │15.0 │32.0 │15.4 │40.0 │17.8 │48.0 │29.8│180.0│29.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│22.4│ 0.0 │ 0.0 │ 2.1 │ 0.4 │ 4.2 │ 1.4 │ 6.4 │ 3.3 │ 8.5 │ 5.8 │10.7 │ 9.1 │17.7 │ 9.1 │25.0 │12.9 │30.4 │15.0 │32.0 │15.6 │40.0 │18.0 │48.0 │29.9│180.0│29.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│22.5│ 0.0 │ 0.0 │ 2.1 │ 0.4 │ 4.2 │ 1.4 │ 6.3 │ 3.3 │ 8.4 │ 5.8 │10.6 │ 9.1 │17.5 │ 9.1 │25.0 │13.0 │29.9 │15.0 │32.0 │15.7 │40.0 │18.1 │48.0 │30.1│180.0│30.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│22.6│ 0.0 │ 0.0 │ 2.0 │ 0.3 │ 4.1 │ 1.4 │ 6.2 │ 3.2 │ 8.3 │ 5.8 │10.5 │ 9.2 │17.3 │ 9.2 │25.0 │13.2 │29.5 │15.0 │32.0 │15.9 │40.0 │18.3 │48.0 │30.2│180.0│30.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│22.7│ 0.0 │ 0.0 │ 2.0 │ 0.3 │ 4.1 │ 1.4 │ 6.2 │ 3.3 │ 8.2 │ 5.8 │10.3 │ 9.2 │17.1 │ 9.2 │24.0 │12.9 │29.1 │15.0 │32.0 │16.0 │40.0 │18.4 │48.0 │30.4│180.0│30.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│22.8│ 0.0 │ 0.0 │ 2.0 │ 0.4 │ 4.0 │ 1.4 │ 6.1 │ 3.3 │ 8.1 │ 5.8 │10.2 │ 9.2 │16.9 │ 9.2 │24.0 │13.0 │28.7 │15.0 │32.0 │16.2 │40.0 │18.6 │48.0 │30.5│180.0│30.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│22.9│ 0.0 │ 0.0 │ 2.0 │ 0.4 │ 4.0 │ 1.4 │ 6.0 │ 3.2 │ 8.1 │ 5.9 │10.1 │ 9.2 │16.7 │ 9.2 │24.0 │13.2 │28.3 │15.0 │32.0 │16.3 │40.0 │18.7 │48.0 │30.7│180.0│30.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 23 │ 0.0 │ 0.0 │ 2.0 │ 0.4 │ 4.0 │ 1.5 │ 6.0 │ 3.3 │ 8.0 │ 5.9 │10.0 │ 9.3 │16.5 │ 9.3 │24.0 │13.3 │32.0 │16.5 │40.0 │18.9 │44.3 │20.0 │48.0 │30.8│180.0│30.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│23.1│ 0.0 │ 0.0 │ 1.9 │ 0.3 │ 3.9 │ 1.4 │ 5.9 │ 3.3 │ 7.9 │ 5.9 │ 9.9 │ 9.3 │16.3 │ 9.3 │24.0 │13.5 │32.0 │16.6 │40.0 │19.0 │43.7 │20.0 │48.0 │31.0│180.0│31.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│23.2│ 0.0 │ 0.0 │ 1.9 │ 0.3 │ 3.9 │ 1.5 │ 5.9 │ 3.4 │ 7.8 │ 5.9 │ 9.8 │ 9.3 │16.1 │ 9.3 │24.0 │13.6 │32.0 │16.8 │40.0 │19.2 │43.1 │20.0 │48.0 │31.1│180.0│31.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│23.3│ 0.0 │ 0.0 │ 1.9 │ 0.4 │ 3.8 │ 1.4 │ 5.8 │ 3.3 │ 7.7 │ 5.8 │ 9.7 │ 9.3 │15.9 │ 9.3 │24.0 │13.8 │32.0 │16.9 │40.0 │19.3 │42.5 │20.0 │48.0 │31.3│180.0│31.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│23.4│ 0.0 │ 0.0 │ 1.9 │ 0.4 │ 3.8 │ 1.5 │ 5.7 │ 3.3 │ 7.7 │ 6.0 │ 9.6 │ 9.4 │15.8 │ 9.4 │23.0 │13.5 │31.0 │16.7 │39.0 │19.2 │41.9 │20.0 │48.0 │31.4│180.0│31.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│23.5│ 0.0 │ 0.0 │ 1.9 │ 0.4 │ 3.8 │ 1.5 │ 5.7 │ 3.4 │ 7.6 │ 6.0 │ 9.5 │ 9.4 │15.6 │ 9.4 │23.0 │13.6 │31.0 │16.9 │39.0 │19.4 │41.3 │20.0 │48.0 │31.6│180.0│31.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│23.6│ 0.0 │ 0.0 │ 1.8 │ 0.3 │ 3.7 │ 1.4 │ 5.6 │ 3.3 │ 7.5 │ 5.9 │ 9.4 │ 9.4 │15.4 │ 9.4 │23.0 │13.8 │31.0 │17.0 │39.0 │19.5 │40.8 │20.0 │48.0 │31.7│180.0│31.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│23.7│ 0.0 │ 0.0 │ 1.8 │ 0.3 │ 3.7 │ 1.5 │ 5.6 │ 3.4 │ 7.4 │ 5.9 │ 9.3 │ 9.4 │15.2 │ 9.4 │23.0 │13.9 │31.0 │17.2 │39.0 │19.7 │40.2 │20.0 │48.0 │31.9│180.0│31.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│23.8│ 0.0 │ 0.0 │ 1.8 │ 0.4 │ 3.7 │ 1.5 │ 5.5 │ 3.3 │ 7.4 │ 6.1 │ 9.3 │ 9.5 │15.0 │ 9.5 │23.0 │14.1 │31.0 │17.3 │39.0 │19.8 │39.7 │20.0 │48.0 │32.0│180.0│32.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│23.9│ 0.0 │ 0.0 │ 1.8 │ 0.4 │ 3.6 │ 1.5 │ 5.4 │ 3.3 │ 7.3 │ 6.0 │ 9.2 │ 9.5 │14.9 │ 9.5 │23.0 │14.2 │31.0 │17.5 │39.0 │20.0 │39.1 │20.0 │48.0 │32.2│180.0│32.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 24 │ 0.0 │ 0.0 │ 1.8 │ 0.4 │ 3.6 │ 1.5 │ 5.4 │ 3.4 │ 7.2 │ 6.0 │ 9.1 │ 9.5 │14.7 │ 9.5 │23.0 │14.4 │31.0 │17.6 │38.6 │20.0 │39.0 │20.1 │48.0 │32.3│180.0│32.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│24.1│ 0.0 │ 0.0 │ 1.7 │ 0.3 │ 3.5 │ 1.5 │ 5.3 │ 3.3 │ 7.1 │ 6.0 │ 9.0 │ 9.5 │14.5 │ 9.5 │22.0 │14.0 │31.0 │17.8 │38.1 │20.0 │39.0 │20.3 │48.0 │32.5│180.0│32.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│24.2│ 0.0 │ 0.0 │ 1.7 │ 0.4 │ 3.5 │ 1.5 │ 5.3 │ 3.4 │ 7.1 │ 6.1 │ 8.9 │ 9.6 │14.4 │ 9.6 │22.0 │14.2 │31.0 │17.9 │37.5 │20.0 │39.0 │20.4 │48.0 │32.6│180.0│32.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│24.3│ 0.0 │ 0.0 │ 1.7 │ 0.4 │ 3.5 │ 1.5 │ 5.2 │ 3.4 │ 7.0 │ 6.1 │ 8.8 │ 9.6 │14.2 │ 9.6 │22.0 │14.3 │31.0 │18.1 │37.0 │20.0 │39.0 │20.6 │48.0 │32.8│180.0│32.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│24.4│ 0.0 │ 0.0 │ 1.7 │ 0.4 │ 3.4 │ 1.5 │ 5.2 │ 3.4 │ 6.9 │ 6.0 │ 8.7 │ 9.6 │14.0 │ 9.6 │22.0 │14.5 │31.0 │18.2 │36.5 │20.0 │39.0 │20.7 │48.0 │32.9│180.0│32.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│24.5│ 0.0 │ 0.0 │ 1.7 │ 0.4 │ 3.4 │ 1.5 │ 5.1 │ 3.4 │ 6.8 │ 6.0 │ 8.6 │ 9.6 │13.9 │ 9.6 │22.0 │14.6 │30.0 │18.0 │36.0 │20.0 │39.0 │20.9 │48.0 │33.1│180.0│33.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│24.6│ 0.0 │ 0.0 │ 1.7 │ 0.4 │ 3.4 │ 1.5 │ 5.1 │ 3.5 │ 6.8 │ 6.1 │ 8.5 │ 9.7 │13.7 │ 9.7 │22.0 │14.8 │30.0 │18.2 │35.5 │20.0 │39.0 │21.0 │48.0 │33.2│180.0│33.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│24.7│ 0.0 │ 0.0 │ 1.6 │ 0.3 │ 3.3 │ 1.5 │ 5.0 │ 3.4 │ 6.7 │ 6.1 │ 8.4 │ 9.7 │13.6 │ 9.7 │22.0 │14.9 │30.0 │18.3 │35.0 │20.0 │39.0 │21.2 │48.0 │33.4│180.0│33.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│24.8│ 0.0 │ 0.0 │ 1.6 │ 0.4 │ 3.3 │ 1.5 │ 5.0 │ 3.5 │ 6.6 │ 6.1 │ 8.4 │ 9.7 │13.4 │ 9.7 │22.0 │15.1 │30.0 │18.5 │34.5 │20.0 │39.0 │21.3 │48.0 │33.5│180.0│33.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│24.9│ 0.0 │ 0.0 │ 1.6 │ 0.4 │ 3.3 │ 1.6 │ 4.9 │ 3.4 │ 6.6 │ 6.2 │ 8.3 │ 9.7 │13.3 │ 9.7 │21.0 │14.7 │30.0 │18.6 │34.1 │20.0 │39.0 │21.5 │48.0 │33.7│180.0│33.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 25 │ 0.0 │ 0.0 │ 1.6 │ 0.4 │ 3.2 │ 1.5 │ 4.9 │ 3.5 │ 6.5 │ 6.2 │ 8.2 │ 9.8 │13.1 │ 9.8 │21.0 │14.9 │30.0 │18.8 │33.6 │20.0 │39.0 │21.6 │48.0 │33.8│180.0│33.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│25.1│ 0.0 │ 0.0 │ 1.6 │ 0.4 │ 3.2 │ 1.5 │ 4.8 │ 3.4 │ 6.4 │ 6.1 │ 8.1 │ 9.8 │13.0 │ 9.8 │21.0 │15.0 │30.0 │18.9 │33.1 │20.0 │39.0 │21.8 │48.0 │34.0│180.0│34.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│25.2│ 0.0 │ 0.0 │ 1.6 │ 0.4 │ 3.2 │ 1.6 │ 4.8 │ 3.5 │ 6.4 │ 6.2 │ 8.0 │ 9.8 │12.8 │ 9.8 │21.0 │15.2 │30.0 │19.1 │32.7 │20.0 │39.0 │21.9 │48.0 │34.1│180.0│34.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│25.3│ 0.0 │ 0.0 │ 1.5 │ 0.4 │ 3.1 │ 1.5 │ 4.7 │ 3.4 │ 6.3 │ 6.2 │ 7.9 │ 9.8 │12.7 │ 9.8 │21.0 │15.3 │30.0 │19.2 │32.2 │20.0 │39.0 │22.1 │48.0 │34.3│180.0│34.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│25.4│ 0.0 │ 0.0 │ 1.5 │ 0.4 │ 3.1 │ 1.5 │ 4.7 │ 3.5 │ 6.2 │ 6.1 │ 7.9 │ 9.9 │12.5 │ 9.9 │21.0 │15.5 │30.0 │19.4 │31.8 │20.0 │39.0 │22.2 │48.0 │34.4│180.0│34.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│25.5│ 0.0 │ 0.0 │ 1.5 │ 0.4 │ 3.1 │ 1.6 │ 4.6 │ 3.5 │ 6.2 │ 6.3 │ 7.8 │ 9.9 │12.4 │ 9.9 │21.0 │15.6 │30.0 │19.5 │31.4 │20.0 │39.0 │22.4 │48.0 │34.6│180.0│34.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│25.6│ 0.0 │ 0.0 │ 1.5 │ 0.4 │ 3.0 │ 1.5 │ 4.6 │ 3.5 │ 6.1 │ 6.2 │ 7.7 │ 9.9 │12.2 │ 9.9 │21.0 │15.8 │30.0 │19.7 │30.9 │20.0 │39.0 │22.5 │48.0 │34.7│180.0│34.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│25.7│ 0.0 │ 0.0 │ 1.5 │ 0.4 │ 3.0 │ 1.5 │ 4.5 │ 3.5 │ 6.0 │ 6.2 │ 7.6 │ 9.9 │12.1 │ 9.9 │21.0 │15.9 │30.0 │19.8 │30.5 │20.0 │39.0 │22.7 │48.0 │34.9│180.0│34.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│25.8│ 0.0 │ 0.0 │ 1.5 │ 0.4 │ 3.0 │ 1.6 │ 4.5 │ 3 5 │ 6.0 │ 6.3 │ 7.5 │10.0 │11.9 │10.0 │21.0 │16.1 │30.0 │20.0 │30.1 │20.0 │39.0 │22.8 │48.0 │35.0│180.0│35.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│25.9│ 0.0 │ 0.0 │ 1.4 │ 0.4 │ 2.9 │ 1.5 │ 4.4 │ 3.5 │ 5.9 │ 6.2 │ 7.5 │10.0 │11.8 │10.0 │20.0 │15.7 │29.0 │19.7 │29.7 │20.0 │39.0 │23.0 │48.0 │35.2│180.0│35.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 26 │ 0.0 │ 0.0 │ 1.4 │ 0.4 │ 2.9 │ 1.5 │ 4.4 │ 3.6 │ 5.9 │ 6.4 │ 7.4 │10.0 │11.7 │10.0 │20.0 │15.9 │29.0 │19.9 │29.3 │20.0 │38.0 │22.8 │48.0 │35.3│180.0│35.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│26.1│ 0.0 │ 0.0 │ 1.4 │ 0.4 │ 2.9 │ 1.6 │ 4.3 │ 3.5 │ 5.8 │ 6.3 │ 7.3 │10.0 │11.5 │10.0 │20.0 │16.0 │28.9 │20.0 │29.0 │20.0 │38.0 │23.0 │48.0 │35.5│180.0│35.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│26.2│ 0.0 │ 0.0 │ 1.4 │ 0.4 │ 2.8 │ 1.5 │ 4.3 │ 3.6 │ 5.7 │ 6.2 │ 7.2 │10.1 │11.4 │10.1 │20.0 │16.2 │28.5 │20.0 │29.0 │20.2 │38.0 │23.1 │48.0 │35.6│180.0│35.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│26.3│ 0.0 │ 0.0 │ 1.4 │ 0.4 │ 2.8 │ 1.5 │ 4.2 │ 3.5 │ 5.7 │ 6.4 │ 7.2 │10.1 │11.3 │10.1 │20.0 │16.3 │28.1 │20.0 │29.0 │20.3 │38.0 │23.3 │48.0 │35.8│180.0│35.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│26.4│ 0.0 │ 0.0 │ 1.4 │ 0.4 │ 2.8 │ 1.6 │ 4.2 │ 3.5 │ 5.6 │ 6.3 │ 7.1 │10.1 │11.2 │10.1 │20.0 │16.5 │27.7 │20.0 │29.0 │20.5 │38.0 │23.4 │48.0 │35.9│180.0│35.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│26.5│ 0.0 │ 0.0 │ 1.4 │ 0.4 │ 2.8 │ 1.6 │ 4.2 │ 3.6 │ 5.6 │ 6.5 │ 7.0 │10.1 │11.0 │10.1 │20.0 │16.6 │27.3 │20.0 │29.0 │20.6 │38.0 │23.6 │48.0 │36.1│180.0│36.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│26.6│ 0.0 │ 0.0 │ 1.3 │ 0.4 │ 2.7 │ 1.5 │ 4.1 │ 3.5 │ 5.5 │ 6.4 │ 6.9 │10.2 │10.9 │10.2 │20.0 │16.8 │26.9 │20.0 │29.0 │20.8 │38.0 │23.7 │48.0 │36.2│180.0│36.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│26.7│ 0.0 │ 0.0 │ 1.3 │ 0.4 │ 2.7 │ 1.6 │ 4.1 │ 3.6 │ 5.5 │ 6.5 │ 6.9 │10.2 │10.8 │10.2 │20.0 │16.9 │26.6 │20.0 │29.0 │20.9 │38.0 │23.9 │48.0 │36.4│180.0│36.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│26.8│ 0.0 │ 0.0 │ 1.3 │ 0.4 │ 2.7 │ 1.6 │ 4.0 │ 3.5 │ 5.4 │ 6.4 │ 6.8 │10.2 │10.6 │10.2 │20.0 │17.1 │26.2 │20.0 │29.0 │21.1 │38.0 │24.0 │48.0 │36.5│180.0│36.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│26.9│ 0.0 │ 0.0 │ 1.3 │ 0.4 │ 2.6 │ 1.5 │ 4.0 │ 3.6 │ 5.3 │ 6.3 │ 6.7 │10.2 │10.5 │10.2 │19.0 │16.6 │25.8 │20.0 │29.0 │21.2 │38.0 │24.2 │48.0 │36.7│180.0│36.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 27 │ 0.0 │ 0.0 │ 1.3 │ 0.4 │ 2.6 │ 1.6 │ 4.0 │ 3.7 │ 5.3 │ 6.5 │ 6.7 │10.3 │10.4 │10.3 │19.0 │16.8 │29.0 │21.4 │38.0 │24.3 │40.4 │25.0 │48.0 │36.8│180.0│36.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│27.1│ 0.0 │ 0.0 │ 1.3 │ 0.4 │ 2.6 │ 1.6 │ 3.9 │ 3.6 │ 5.2 │ 6.4 │ 6.6 │10.3 │10.3 │10.3 │19.0 │16.9 │29.0 │21.5 │38.0 │24.5 │39.8 │25.0 │48.0 │37.0│180.0│37.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│27.2│ 0.0 │ 0.0 │ 1.3 │ 0.4 │ 2.6 │ 1.6 │ 3.9 │ 3.7 │ 5.2 │ 6.5 │ 6.5 │10.3 │10.2 │10.3 │19.0 │17.1 │29.0 │21.7 │38.0 │24.6 │39.3 │25.0 │48.0 │37.1│180.0│37.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│27.3│ 0.0 │ 0.0 │ 1.2 │ 0.4 │ 2.5 │ 1.5 │ 3.8 │ 3.6 │ 5.1 │ 6.4 │ 6.5 │10.3 │10.1 │10.3 │19.0 │17.2 │29.0 │21.8 │38.0 │24.8 │38.8 │25.0 │48.0 │37.3│180.0│37.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│27.4│ 0.0 │ 0.0 │ 1.2 │ 0.4 │ 2.5 │ 1.6 │ 3.8 │ 3.7 │ 5.1 │ 6.6 │ 6.4 │10.4 │ 9.9 │10.4 │19.0 │17.4 │29.0 │22.0 │38.0 │24.9 │38.2 │25.0 │48.0 │37.4│180.0│37.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│27.5│ 0.0 │ 0.0 │ 1.2 │ 0.4 │ 2.5 │ 1.6 │ 3.7 │ 3.5 │ 5.0 │ 6.5 │ 6.3 │10.4 │ 9.8 │10.4 │19.0 │17.5 │28.0 │21.8 │37.7 │25.0 │38.0 │25.1 │48.0 │37.6│180.0│37.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│27.6│ 0.0 │ 0.0 │ 1.2 │ 0.4 │ 2.5 │ 1.7 │ 3.7 │ 3.6 │ 5.0 │ 6.6 │ 6.3 │10.4 │ 9.7 │10.4 │19.0 │17.7 │28.0 │21.9 │37.2 │25.0 │38.0 │25.2 │48.0 │37.7│180.0│37.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│27.7│ 0.0 │ 0.0 │ 1.2 │ 0.4 │ 2.4 │ 1.6 │ 3.7 │ 3.7 │ 4.9 │ 6.5 │ 6.2 │10.4 │ 9.6 │10.4 │19.0 │17.8 │28.0 │22.1 │36.7 │25.0 │38.0 │25.4 │48.0 │37.9│180.0│37.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│27.8│ 0.0 │ 0.0 │ 1.2 │ 0.4 │ 2.4 │ 1.6 │ 3.6 │ 3.6 │ 4.9 │ 6.7 │ 6.1 │10.5 │ 9.5 │10.5 │19.0 │18.0 │28.0 │22.2 │36.2 │25.0 │38.0 │25.5 │48.0 │38.0│180.0│38.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│27.9│ 0.0 │ 0.0 │ 1.2 │ 0.4 │ 2.4 │ 1.6 │ 3.6 │ 3.7 │ 4.8 │ 6.5 │ 6.1 │10.5 │ 9.4 │10.5 │19.0 │18.1 │28.0 │22.4 │35.7 │25.0 │38.0 │25.7 │48.0 │38.2│180.0│38.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 28 │ 0.0 │ 0.0 │ 1.2 │ 0.4 │ 2.4 │ 1.7 │ 3.6 │ 3.8 │ 4.8 │ 6.7 │ 6.0 │10.5 │ 9.3 │10.5 │19.0 │18.3 │28.0 │22.5 │35.2 │25.0 │38.0 │25.8 │48.0 │38.3│180.0│38.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│28.1│ 0.0 │ 0.0 │ 1.1 │ 0.4 │ 2.3 │ 1.6 │ 3.5 │ 3.6 │ 4.7 │ 6.6 │ 6.0 │10.5 │ 9.2 │10.5 │18.0 │17.9 │28.0 │22.7 │34.7 │25.0 │38.0 │26.0 │48.0 │38.5│180.0│38.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│28.2│ 0.0 │ 0.0 │ 1.1 │ 0.4 │ 2.3 │ 1.6 │ 3.5 │ 3.7 │ 4.7 │ 6.7 │ 5.9 │10.6 │ 9.1 │10.6 │18.0 │18.0 │28.0 │22.8 │34.2 │25.0 │38.0 │26.1 │48.0 │38.6│180.0│38.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│28.3│ 0.0 │ 0.0 │ 1.1 │ 0.4 │ 2.3 │ 1.6 │ 3.4 │ 3.6 │ 4.6 │ 6.6 │ 5.8 │10.6 │ 9.0 │10.6 │18.0 │18.2 │28.0 │23.0 │33.8 │25.0 │38.0 │26.3 │48.0 │38.8│180.0│38.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│28.4│ 0.0 │ 0.0 │ 1.1 │ 0.4 │ 2.3 │ 1.7 │ 3.4 │ 3.7 │ 4.6 │ 6.7 │ 5.8 │10.6 │ 8.9 │10.6 │18.0 │18.3 │28.0 │23.1 │33.3 │25.0 │38.0 │26.4 │48.0 │38.9│180.0│38.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│28.5│ 0.0 │ 0.0 │ 1.1 │ 0.4 │ 2.2 │ 1.6 │ 3.4 │ 3.8 │ 4.5 │ 6.6 │ 5.7 │10.6 │ 8.8 │10.6 │18.0 │18.5 │28.0 │23.3 │32.8 │25.0 │38.0 │26.6 │48.0 │39.1│180.0│39.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│28.6│ 0.0 │ 0.0 │ 1.1 │ 0.4 │ 2.2 │ 1.6 │ 3.3 │ 3.6 │ 4.5 │ 6.8 │ 5.7 │10.7 │ 8.7 │10.7 │18.0 │18.6 │28.0 │23.4 │32.4 │25.0 │38.0 │26.7 │48.0 │39.2│180.0│39.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│28.7│ 0.0 │ 0.0 │ 1.1 │ 0.4 │ 2.2 │ 1.7 │ 3.3 │ 3.7 │ 4.4 │ 6.6 │ 5.6 │10.7 │ 8.6 │10.7 │18.0 │18.8 │28.0 │23.6 │31.9 │25.0 │38.0 │26.9 │48.0 │39.4│180.0│39.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│28.8│ 0.0 │ 0.0 │ 1.1 │ 0.4 │ 2.2 │ 1.7 │ 3.3 │ 3.8 │ 4.4 │ 6.8 │ 5.5 │10.7 │ 8.5 │10.7 │18.0 │18.9 │28.0 │23.7 │31.5 │25.0 │38.0 │27.0 │48.0 │39.5│180.0│39.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│28.9│ 0.0 │ 0.0 │ 1.0 │ 0.4 │ 2.1 │ 1.6 │ 3.2 │ 3.7 │ 4.3 │ 6.6 │ 5.5 │10.7 │ 8.4 │10.7 │18.0 │19.1 │28.0 │23.9 │31.1 │25.0 │38.0 │27.2 │48.0 │39.7│180.0│39.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 29 │ 0.0 │ 0.0 │ 1.0 │ 0.4 │ 2.1 │ 1.6 │ 3.2 │ 3.7 │ 4.3 │ 6.8 │ 5.4 │10.8 │ 8.3 │10.8 │18.0 │19.2 │28.0 │24.0 │30.6 │25.0 │38.0 │27.3 │48.0 │39.8│180.0│39.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│29.1│ 0.0 │ 0.0 │ 1.0 │ 0.4 │ 2.1 │ 1.7 │ 3.2 │ 3.8 │ 4.2 │ 6.6 │ 5.4 │10.8 │ 8.2 │10.8 │18.0 │19.4 │28.0 │24.2 │30.2 │25.0 │38.0 │27.5 │48.0 │40.0│180.0│40.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│29.2│ 0.0 │ 0.0 │ 1.0 │ 0.4 │ 2.1 │ 1.7 │ 3.1 │ 3.7 │ 4.2 │ 6.8 │ 5.3 │10.8 │ 8.1 │10.8 │18.0 │19.5 │28.0 │24.3 │29.8 │25.0 │38.0 │27.6 │48.0 │40.1│180.0│40.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│29.3│ 0.0 │ 0.0 │ 1.0 │ 0.4 │ 2.1 │ 1.7 │ 3.1 │ 3.8 │ 4.2 │ 6.9 │ 5.3 │10.8 │ 8.0 │10.8 │18.0 │19.7 │28.0 │24.5 │29.4 │25.0 │38.0 │27.8 │48.0 │40.3│180.0│40.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│29.4│ 0.0 │ 0.0 │ 1.0 │ 0.4 │ 2.0 │ 1.6 │ 3.1 │ 3.9 │ 4.1 │ 6.7 │ 5.2 │10.9 │ 7.9 │10.9 │17.0 │19.2 │27.0 │24.2 │29.0 │25.0 │38.0 │27.9 │48.0 │40.4│180.0│40.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│29.5│ 0.0 │ 0.0 │ 1.0 │ 0.4 │ 2.0 │ 1.6 │ 3.0 │ 3.7 │ 4.1 │ 6.9 │ 5.1 │10.9 │ 7.8 │10.9 │17.0 │19.3 │27.0 │24.4 │28.6 │25.0 │38.0 │28.1 │48.0 │40.6│180.0│40.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│29.6│ 0.0 │ 0.0 │ 1.0 │ 0.4 │ 2.0 │ 1.7 │ 3.0 │ 3.8 │ 4.0 │ 6.7 │ 5.1 │10.9 │ 7.7 │10.9 │17.0 │19.5 │27.0 │24.5 │28.2 │25.0 │37.0 │27.9 │48.0 │40.7│180.0│40.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│29.7│ 0.0 │ 0.0 │ 1.0 │ 0.4 │ 2.0 │ 1.7 │ 3.0 │ 3.9 │ 4.0 │ 6.9 │ 5.0 │10.9 │ 7.6 │10.9 │17.0 │19.6 │27.0 │24.7 │27.8 │25.0 │37.0 │28.1 │48.0 │40.9│180.0│40.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│29.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.9 │ 0.4 │ 1.9 │ 1.6 │ 2.9 │ 3.7 │ 3.9 │ 6.7 │ 5.0 │11.0 │ 7.5 │11.0 │17.0 │19.8 │27.0 │24.8 │27.4 │25.0 │37.0 │28.2 │48.0 │41.0│180.0│41.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│29.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.9 │ 0.4 │ 1.9 │ 1.6 │ 2.9 │ 3.8 │ 3.9 │ 6.8 │ 4.9 │11.0 │ 7.5 │11.0 │17.0 │19.9 │27.0 │25.0 │27.0 │25.0 │37.0 │28.4 │48.0 │41.2│180.0│41.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 30 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.9 │ 0.4 │ 1.9 │ 1.7 │ 2.9 │ 3.9 │ 3.9 │ 7.0 │ 4.9 │11.0 │ 7.4 │11.0 │17.0 │20.1 │27.0 │25.1 │37.0 │28.5 │42.3 │30.0 │48.0 │41.3│180.0│41.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│30.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.9 │ 0.4 │ 1.9 │ 1.7 │ 2.9 │ 4.0 │ 3.8 │ 6.8 │ 4.8 │11.0 │ 7.3 │11.0 │17.0 │20.2 │27.0 │25.3 │37.0 │28.7 │41.7 │30.0 │48.0 │41.5│180.0│41.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│30.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.9 │ 0.4 │ 1.9 │ 1.7 │ 2.8 │ 3.8 │ 3.8 │ 7.0 │ 4.8 │11.1 │ 7.2 │11.1 │17.0 │20.4 │27.0 │25.4 │37.0 │28.8 │41.2 │30.0 │48.0 │41.6│180.0│41.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│30.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.9 │ 0.4 │ 1.8 │ 1.6 │ 2.8 │ 3.9 │ 3.7 │ 6.8 │ 4.7 │11.1 │ 7.1 │11.1 │17.0 │20.5 │27.0 │25.6 │37.0 │29.0 │40.6 │30.0 │48.0 │41.8│180.0│41.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│30.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.9 │ 0.4 │ 1.8 │ 1.6 │ 2.8 │ 4.0 │ 3.7 │ 6.9 │ 4.7 │11.1 │ 7.0 │11.1 │17.0 │20.7 │27.0 │25.7 │37.0 │29.1 │40.0 │30.0 │48.0 │41.9│180.0│41.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│30.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.9 │ 0.4 │ 1.8 │ 1.7 │ 2.7 │ 3.8 │ 3.7 │ 7.1 │ 4.6 │11.1 │ 7.0 │11.1 │17.0 │20.8 │27.0 │25.9 │37.0 │29.3 │39.5 │30.0 │48.0 │42.1│180.0│42.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│30.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.9 │ 0.4 │ 1.8 │ 1.7 │ 2.7 │ 3.9 │ 3.6 │ 6.9 │ 4.6 │11.2 │ 6.9 │11.2 │17.0 │21.0 │27.0 │26.0 │37.0 │29.4 │38.9 │30.0 │48.0 │42.2│180.0│42.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│30.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.9 │ 0.4 │ 1.8 │ 1.8 │ 2.7 │ 3.9 │ 3.6 │ 7.0 │ 4.5 │11.2 │ 6.8 │11.2 │17.0 │21.1 │27.0 │26.2 │37.0 │29.6 │38.4 │30.0 │48.0 │42.4│180.0│42.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│30.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.8 │ 0.4 │ 1.7 │ 1.6 │ 2.6 │ 3.7 │ 3.5 │ 6.8 │ 4.5 │11.2 │ 6.7 │11.2 │17.0 │21.3 │27.0 │26.3 │37.0 │29.7 │37.9 │30.0 │48.0 │42.5│180.0│42.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│30.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.8 │ 0.4 │ 1.7 │ 1.6 │ 2.6 │ 3.8 │ 3.5 │ 6.9 │ 4.5 │11.2 │ 6.6 │11.2 │17.0 │21.4 │27.0 │26.5 │37.0 │29.9 │37.4 │30.0 │48.0 │42.7│180.0│42.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 31 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.8 │ 0.4 │ 1.7 │ 1.7 │ 2.6 │ 3.9 │ 3.5 │ 7.1 │ 4.4 │11.3 │ 6.6 │11.3 │16.0 │20.9 │27.0 │26.6 │36.8 │30.0 │37.0 │30.0 │48.0 │42.8│180.0│42.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│31.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.8 │ 0.4 │ 1.7 │ 1.7 │ 2.6 │ 4.0 │ 3.4 │ 6.9 │ 4.4 │11.3 │ 6.5 │11.3 │16.0 │21.1 │27.0 │26.8 │36.3 │30.0 │37.0 │30.2 │48.0 │43.0│180.0│43.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│31.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.8 │ 0.4 │ 1.7 │ 1.8 │ 2.5 │ 3.8 │ 3.4 │ 7.0 │ 4.3 │11.3 │ 6.4 │11.3 │16.0 │21.2 │27.0 │26.9 │35.8 │30.0 │37.0 │30.3 │48.0 │43.1│180.0│43.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│31.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.8 │ 0.4 │ 1.7 │ 1.8 │ 2.5 │ 3.9 │ 3.4 │ 7.2 │ 4.3 │11.3 │ 6.3 │11.3 │16.0 │21.4 │27.0 │27.1 │35.3 │30.0 │37.0 │30.5 │48.0 │43.3│180.0│43.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│31.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.8 │ 0.4 │ 1.6 │ 1.6 │ 2.5 │ 4.0 │ 3.3 │ 6.9 │ 4.2 │11.4 │ 6.3 │11.4 │16.0 │21.5 │27.0 │27.2 │34.9 │30.0 │37.0 │30.6 │48.0 │43.4│180.0│43.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│31.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.8 │ 0.4 │ 1.6 │ 1.7 │ 2.5 │ 4.1 │ 3.3 │ 7.1 │ 4.2 │11.4 │ 6.2 │11.4 │16.0 │21.7 │27.0 │27.4 │34.4 │30.0 │37.0 │30.8 │48.0 │43.6│180.0│43.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│31.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.8 │ 0.4 │ 1.6 │ 1.7 │ 2.4 │ 3.8 │ 3.3 │ 7.3 │ 4.1 │11.4 │ 6.1 │11.4 │16.0 │21.8 │27.0 │27.5 │33.9 │30.0 │37.0 │30.9 │48.0 │43.7│180.0│43.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│31.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.8 │ 0.4 │ 1.6 │ 1.7 │ 2.4 │ 3.9 │ 3.2 │ 7.0 │ 4.1 │11.4 │ 6.1 │11.4 │16.0 │22.0 │27.0 │27.7 │33.4 │30.0 │37.0 │31.1 │48.0 │43.9│180.0│43.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│31.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.8 │ 0.4 │ 1.6 │ 1.8 │ 2.4 │ 4.0 │ 3.2 │ 7.1 │ 4.1 │11.5 │ 6.0 │11.5 │16.0 │22.1 │27.0 │27.8 │33.0 │30.0 │37.0 │31.2 │48.0 │44.0│180.0│44.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│31.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.8 │ 0.5 │ 1.6 │ 1.8 │ 2.4 │ 4.1 │ 3.2 │ 7.3 │ 4.0 │11.5 │ 5.9 │11.5 │16.0 │22.3 │27.0 │28.0 │32.5 │30.0 │37.0 │31.4 │48.0 │44.2│180.0│44.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 32 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.7 │ 0.4 │ 1.5 │ 1.6 │ 2.3 │ 3.9 │ 3.1 │ 7.0 │ 4.0 │11.5 │ 5.9 │11.5 │16.0 │22.4 │26.0 │27.7 │32.1 │30.0 │37.0 │31.5 │48.0 │44.3│180.0│44.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│32.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.7 │ 0.4 │ 1.5 │ 1.7 │ 2.3 │ 4.0 │ 3.1 │ 7.2 │ 3.9 │11.5 │ 5.8 │11.5 │16.0 │22.6 │26.0 │27.9 │31.6 │30.0 │37.0 │31.7 │48.0 │44.5│180.0│44.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│32.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.7 │ 0.4 │ 1.5 │ 1.7 │ 2.3 │ 4.0 │ 3.1 │ 7.3 │ 3.9 │11.6 │ 5.7 │11.6 │16.0 │22.7 │26.0 │28.0 │31.2 │30.0 │37.0 │31.8 │48.0 │44.6│180.0│44.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│32.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.7 │ 0.4 │ 1.5 │ 1.8 │ 2.3 │ 4.1 │ 3.0 │ 7.0 │ 3.8 │11.6 │ 5.7 │11.6 │16.0 │22.9 │26.0 │28.2 │30.8 │30.0 │37.0 │32.0 │48.0 │44.8│180.0│44.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│32.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.7 │ 0.4 │ 1.5 │ 1.8 │ 2.2 │ 3.9 │ 3.0 │ 7.2 │ 3.8 │11.6 │ 5.6 │11.6 │16.0 │23.0 │26.0 │28.3 │30.4 │30.0 │37.0 │32.1 │48.0 │44.9│180.0│44.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│32.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.7 │ 0.4 │ 1.5 │ 1.8 │ 2.2 │ 4.0 │ 3.0 │ 7.4 │ 3.8 │11.6 │ 5.5 │11.6 │16.0 │23.2 │26.0 │28.5 │29.9 │30.0 │37.0 │32.3 │48.0 │45.1│180.0│45.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│32.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.7 │ 0.4 │ 1.4 │ 1.6 │ 2.2 │ 4.1 │ 2.9 │ 7.1 │ 3.7 │11.7 │ 5.5 │11.7 │16.0 │23.3 │26.0 │28.6 │29.5 │30.0 │37.0 │32.4 │48.0 │45.2│180.0│45.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│32.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.7 │ 0.4 │ 1.4 │ 1.7 │ 2.2 │ 4.2 │ 2.9 │ 7.2 │ 3.7 │11.7 │ 5.4 │11.7 │16.0 │23.5 │26.0 │28.8 │29.1 │30.0 │37.0 │32.6 │48.0 │45.4│180.0│45.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│32.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.7 │ 0.4 │ 1.4 │ 1.7 │ 2.1 │ 3.9 │ 2.9 │ 7.4 │ 3.7 │11.7 │ 5.3 │11.7 │16.0 │23.6 │26.0 │28.9 │28.7 │30.0 │37.0 │32.7 │48.0 │45.5│180.0│45.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│32.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.7 │ 0.4 │ 1.4 │ 1.8 │ 2.1 │ 4.0 │ 2.8 │ 7.0 │ 3.6 │11.7 │ 5.3 │11.7 │16.0 │23.8 │26.0 │29.1 │28.3 │30.0 │37.0 │32.9 │48.0 │45.7│180.0│45.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 33 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.7 │ 0.5 │ 1.4 │ 1.8 │ 2.1 │ 4.1 │ 2.8 │ 7.2 │ 3.6 │11.8 │ 5.2 │11.8 │15.0 │23.2 │28.0 │29.2 │27.9 │30.0 │37.0 │33.0 │48.0 │45.8│180.0│45.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│33.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.7 │ 0.5 │ 1.4 │ 1.8 │ 2.1 │ 4.1 │ 2.8 │ 7.4 │ 3.5 │11.8 │ 5.2 │11.8 │15.0 │23.4 │26.0 │29.4 │27.6 │30.0 │37.0 │33.2 │48.0 │46.0│180.0│46.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│33.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.7 │ 0.5 │ 1.4 │ 1.9 │ 2.1 │ 4.2 │ 2.8 │ 7.5 │ 3.5 │11.8 │ 5.1 │11.8 │15.0 │23.5 │26.0 │29.5 │27.2 │30.0 │37.0 │33.3 │48.0 │46.1│180.0│46.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│33.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.6 │ 0.4 │ 1.3 │ 1.7 │ 2.0 │ 3.9 │ 2.7 │ 7.2 │ 3.5 │11.8 │ 5.0 │11.8 │15.0 │23.7 │26.0 │29.7 │26.8 │30.0 │37.0 │33.5 │48.0 │46.3│180.0│46.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│33.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.6 │ 0.4 │ 1.3 │ 1.7 │ 2.0 │ 4.0 │ 2.7 │ 7.3 │ 3.4 │11.9 │ 5.0 │11.9 │15.0 │23.8 │26.0 │29.8 │26.4 │30.0 │37.0 │33.6 │48.0 │46.4│180.0│46.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│33.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.6 │ 0.4 │ 1.3 │ 1.7 │ 2.0 │ 4.1 │ 2.7 │ 7.5 │ 3.4 │11.9 │ 4.9 │11.9 │15.0 │24.0 │26.0 │30.0 │26.1 │30.0 │37.0 │33.8 │48.0 │46.6│180.0│46.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│33.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.6 │ 0.4 │ 1.3 │ 1.8 │ 2.0 │ 4.2 │ 2.6 │ 7.1 │ 3.4 │11.9 │ 4.9 │11.9 │15.0 │24.1 │25.7 │30.0 │26.0 │30.1 │37.0 │33.9 │48.0 │46.7│180.0│46.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│33.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.6 │ 0.4 │ 1.3 │ 1.8 │ 1.9 │ 3.9 │ 2.6 │ 7.3 │ 3.3 │11.9 │ 4.8 │11.9 │15.0 │24.3 │25.4 │30.0 │26.0 │30.3 │37.0 │34.1 │48.0 │46.9│180.0│46.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│33.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.6 │ 0.4 │ 1.3 │ 1.9 │ 1.9 │ 4.0 │ 2.6 │ 7.5 │ 3.3 │12.0 │ 4.8 │12.0 │15.0 │24.4 │25.0 │30.0 │26.0 │30.4 │37.0 │34.2 │48.0 │47.0│180.0│47.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│33.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.6 │ 0.4 │ 1.3 │ 1.9 │ 1.9 │ 4.1 │ 2.6 │ 7.6 │ 3.3 │12.0 │ 4.7 │12.0 │15.0 │24.6 │24.7 │30.0 │26.0 │30.6 │37.0 │34.4 │48.0 │47.2│180.0│47.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 34 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.6 │ 0.4 │ 1.2 │ 1.7 │ 1.9 │ 4.2 │ 2.5 │ 7.2 │ 3.2 │12.0 │ 4.6 │12.0 │15.0 │24.7 │24.3 │30.0 │26.0 │30.7 │37.0 │34.5 │48.0 │47.3│180.0│47.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│34.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.6 │ 0.4 │ 1.2 │ 1.7 │ 1.9 │ 4.3 │ 2.5 │ 7.4 │ 3.2 │12.0 │ 4.6 │12.0 │15.0 │24.9 │24.0 │30.0 │26.0 │30.9 │37.0 │34.7 │48.0 │47.5│180.0│47.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│34.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.6 │ 0.4 │ 1.2 │ 1.7 │ 1.8 │ 3.9 │ 2.5 │ 7.6 │ 3.2 │12.1 │ 4.5 │12.1 │15.0 │25.0 │23.7 │30.0 │26.0 │31.0 │37.0 │34.8 │48.0 │47.6│180.0│47.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│34.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.6 │ 0.4 │ 1.2 │ 1.8 │ 1.8 │ 4.0 │ 2.4 │ 7.1 │ 3.1 │12.1 │ 4.5 │12.1 │15.0 │25.2 │23.3 │30.0 │26.0 │31.2 │37.0 │35.0 │48.0 │47.8│180.0│47.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│34.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.6 │ 0.5 │ 1.2 │ 1.8 │ 1.8 │ 4.1 │ 2.4 │ 7.3 │ 3.1 │12.1 │ 4.4 │12.1 │15.0 │25.3 │23.0 │30.0 │26.0 │31.3 │37.0 │35.1 │48.0 │47.9│180.0│47.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│34.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.6 │ 0.5 │ 1.2 │ 1.9 │ 1.8 │ 4.2 │ 2.4 │ 7.5 │ 3.1 │12.1 │ 4.4 │12.1 │15.0 │25.5 │22.7 │30.0 │26.0 │31.5 │37.0 │35.3 │48.0 │48.1│180.0│48.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│34.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.6 │ 0.5 │ 1.2 │ 1.9 │ 1.8 │ 4.3 │ 2.4 │ 7.7 │ 3.0 │12.2 │ 4.3 │12.2 │15.0 │25.6 │22.4 │30.0 │26.0 │31.6 │37.0 │35.4 │48.0 │48.2│180.0│48.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│34.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.5 │ 0.3 │ 1.1 │ 1.6 │ 1.7 │ 3.9 │ 2.3 │ 7.2 │ 3.0 │12.2 │ 4.3 │12.2 │15.0 │25.8 │22.1 │30.0 │26.0 │31.8 │37.0 │35.6 │48.0 │48.4│180.0│48.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│34.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.5 │ 0.3 │ 1.1 │ 1.7 │ 1.7 │ 4.0 │ 2.3 │ 7.4 │ 3.0 │12.2 │ 4.2 │12.2 │15.0 │25.9 │21.8 │30.0 │26.0 │31.9 │37.0 │35.7 │48.0 │48.5│180.0│48.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│34.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.5 │ 0.4 │ 1.1 │ 1.7 │ 1.7 │ 4.1 │ 2.3 │ 7.5 │ 2.9 │12.2 │ 4.2 │12.2 │15.0 │26.1 │21.5 │30.0 │26.0 │32.1 │37.0 │35.9 │48.0 │48.7│180.0│48.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 35 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.5 │ 0.4 │ 1.1 │ 1.8 │ 1.7 │ 4.2 │ 2.3 │ 7.7 │ 2.9 │12.3 │ 4.1 │12.3 │15.0 │26.2 │21.2 │30.0 │26.0 │32.2 │37.0 │36.0 │48.0 │48.8│180.0│48.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│35.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.5 │ 0.4 │ 1.1 │ 1.8 │ 1.7 │ 4.3 │ 2.2 │ 7.2 │ 2.9 │12.3 │ 4.1 │12.3 │15.0 │26.4 │20.9 │30.0 │26.0 │32.4 │37.0 │36.2 │48.0 │49.0│180.0│49.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│35.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.5 │ 0.4 │ 1.1 │ 1.8 │ 1.7 │ 4.4 │ 2.2 │ 7.4 │ 2.8 │12.3 │ 4.0 │12.3 │15.0 │26.5 │20.6 │30.0 │26.0 │32.5 │37.0 │36.3 │48.0 │49.1│180.0│49.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│35.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.5 │ 0.4 │ 1.1 │ 1.9 │ 1.6 │ 4.0 │ 2.2 │ 7.6 │ 2.8 │12.3 │ 4.0 │12.3 │15.0 │26.7 │20.3 │30.0 │26.0 │32.7 │37.0 │36.5 │48.0 │49.3│180.0│49.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│35.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.5 │ 0.4 │ 1.1 │ 1.9 │ 1.6 │ 4.1 │ 2.2 │ 7.7 │ 2.8 │12.4 │ 4.0 │12.4 │15.0 │26.8 │20.0 │30.0 │26.0 │32.8 │37.0 │36.6 │48.0 │49.4│180.0│49.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│35.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.5 │ 0.4 │ 1.1 │ 2.0 │ 1.6 │ 4.2 │ 2.2 │ 7.9 │ 2.8 │12.4 │ 3.9 │12.4 │14.0 │26.2 │19.8 │30.0 │26.0 │33.0 │37.0 │36.8 │48.0 │49.6│180.0│49.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│35.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.5 │ 0.4 │ 1.0 │ 1.7 │ 1.6 │ 4.3 │ 2.1 │ 7.4 │ 2.7 │12.4 │ 3.9 │12.4 │14.0 │26.4 │19.5 │30.0 │25.0 │32.7 │37.0 │36.9 │48.0 │49.7│180.0│49.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│35.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.5 │ 0.4 │ 1.0 │ 1.7 │ 1.6 │ 4.4 │ 2.1 │ 7.5 │ 2.7 │12.4 │ 3.8 │12.4 │14.0 │26.5 │19.2 │30.0 │25.0 │32.8 │37.0 │37.1 │48.0 │49.9│180.0│49.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│35.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.5 │ 0.4 │ 1.0 │ 1.8 │ 1.6 │ 4.5 │ 2.1 │ 7.7 │ 2.7 │12.5 │ 3.8 │12.5 │14.0 │26.7 │19.0 │30.0 │25.0 │33.0 │36.0 │36.9 │48.0 │50.0│180.0│50.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│35.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.5 │ 0.4 │ 1.0 │ 1.8 │ 1.5 │ 4.0 │ 2.1 │ 7.9 │ 2.6 │12.5 │ 3.7 │12.5 │14.0 │26.8 │18.7 │30.0 │25.0 │33.1 │36.0 │37.1 │48.0 │50.2│180.0│50.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 36 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.5 │ 0.5 │ 1.0 │ 1.8 │ 1.5 │ 4.1 │ 2.0 │ 7.3 │ 2.6 │12.5 │ 3.7 │12.5 │14.0 │27.0 │18.4 │30.0 │25.0 │33.3 │36.0 │37.2 │48.0 │50.3│180.0│50.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│36.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.5 │ 0.5 │ 1.0 │ 1.9 │ 1.5 │ 4.2 │ 2.0 │ 7.5 │ 2.6 │12.5 │ 3.7 │12.5 │14.0 │27.1 │18.2 │30.0 │25.0 │33.4 │36.0 │37.4 │48.0 │50.5│180.0│50.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│36.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.5 │ 0.5 │ 1.0 │ 1.9 │ 1.5 │ 4.3 │ 2.0 │ 7.7 │ 2.6 │12.6 │ 3.6 │12.6 │14.0 │27.3 │17.9 │30.0 │25.0 │33.6 │36.0 │37.5 │48.0 │50.6│180.0│50.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│36.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.5 │ 0.5 │ 1.0 │ 2.0 │ 1.5 │ 4.4 │ 2.0 │ 7.9 │ 2.5 │12.6 │ 3.6 │12.6 │14.0 │27.4 │17.7 │30.0 │25.0 │33.7 │36.0 │37.7 │48.0 │50.8│180.0│50.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│36.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.5 │ 0.5 │ 1.0 │ 2.0 │ 1.5 │ 4.5 │ 2.0 │ 8.0 │ 2.5 │12.6 │ 3.5 │12.6 │14.0 │27.6 │17.4 │30.0 │25.0 │33.9 │36.0 │37.8 │48.0 │50.9│180.0│50.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│36.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.3 │ 0.9 │ 1.7 │ 1.4 │ 4.0 │ 1.9 │ 7.4 │ 2.5 │12.6 │ 3.5 │12.6 │14.0 │27.7 │17.2 │30.0 │25.0 │34.0 │36.0 │38.0 │48.0 │51.1│180.0│51.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│36.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.3 │ 0.9 │ 1.7 │ 1.4 │ 4.1 │ 1.9 │ 7.6 │ 2.5 │12.7 │ 3.4 │12.7 │14.0 │27.9 │17.0 │30.0 │25.0 │34.2 │36.0 │38.1 │48.0 │51.2│180.0│51.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│36.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.3 │ 0.9 │ 1.7 │ 1.4 │ 4.2 │ 1.9 │ 7.8 │ 2.4 │12.7 │ 3.4 │12.7 │14.0 │28.0 │16.7 │30.0 │25.0 │34.3 │36.0 │38.3 │48.0 │51.4│180.0│51.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│36.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.4 │ 0.9 │ 1.8 │ 1.4 │ 4.3 │ 1.9 │ 8.0 │ 2.4 │12.7 │ 3.4 │12.7 │14.0 │28.2 │16.5 │30.0 │25.0 │34.5 │36.0 │38.4 │48.0 │51.5│180.0│51.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│36.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.4 │ 0.9 │ 1.8 │ 1.4 │ 4.4 │ 1.9 │ 8.1 │ 2.4 │12.7 │ 3.3 │12.7 │14.0 │28.3 │16.3 │30.0 │25.0 │34.6 │36.0 │38.6 │48.0 │51.7│180.0│51.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 37 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.4 │ 0.9 │ 1.9 │ 1.4 │ 4.5 │ 1.8 │ 7.5 │ 2.4 │12.8 │ 3.3 │12.8 │14.0 │28.5 │16.1 │30.0 │25.0 │34.8 │36.0 │38.7 │48.0 │51.8│180.0│51.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│37.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.4 │ 0.9 │ 1.9 │ 1.3 │ 4.0 │ 1.8 │ 7.7 │ 2.3 │12.8 │ 3.3 │12.8 │14.0 │28.6 │15.8 │30.0 │25.0 │34.9 │36.0 │38.9 │48.0 │52.0│180.0│52.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│37.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.4 │ 0.9 │ 2.0 │ 1.3 │ 4.1 │ 1.8 │ 7.8 │ 2.3 │12.8 │ 3.2 │12.8 │14.0 │28.8 │15.6 │30.0 │25.0 │35.1 │36.0 │39.0 │48.0 │52.1│180.0│52.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│37.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.4 │ 0.9 │ 2.0 │ 1.3 │ 4.2 │ 1.8 │ 8.0 │ 2.3 │12.8 │ 3.2 │12.8 │14.0 │28.9 │15.4 │30.0 │25.0 │35.2 │36.0 │39.2 │48.0 │52.3│180.0│52.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│37.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.4 │ 0.9 │ 2.1 │ 1.3 │ 4.3 │ 1.8 │ 8.2 │ 2.3 │12.9 │ 3.1 │12.9 │14.0 │29.1 │15.2 │30.0 │25.0 │35.4 │36.0 │39.3 │48.0 │52.4│180.0│52.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│37.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.4 │ 0.8 │ 1.7 │ 1.3 │ 4.4 │ 1.7 │ 7.5 │ 2.2 │12.9 │ 3.1 │12.9 │14.0 │29.2 │15.0 │30.0 │25.0 │35.5 │36.0 │39.5 │48.0 │52.6│180.0│52.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│37.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.4 │ 0.8 │ 1.7 │ 1.3 │ 4.5 │ 1.7 │ 7.7 │ 2.2 │12.9 │ 3.1 │12.9 │14.0 │29.4 │14.8 │30.0 │25.0 │35.7 │36.0 │39.6 │48.0 │52.7│180.0│52.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│37.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.4 │ 0.8 │ 1.7 │ 1.3 │ 4.6 │ 1.7 │ 7.8 │ 2.2 │12.9 │ 3.0 │12.9 │14.0 │29.5 │14.6 │30.0 │25.0 │35.8 │36.0 │39.8 │48.0 │52.9│180.0│52.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│37.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.4 │ 0.8 │ 1.8 │ 1.2 │ 4.0 │ 1.7 │ 8.0 │ 2.2 │13.0 │ 3.0 │13.0 │14.0 │29.7 │14.4 │30.0 │25.0 │36.0 │36.0 │39.9 │48.0 │53.0│180.0│53.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│37.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.5 │ 0.8 │ 1.8 │ 1.2 │ 4.1 │ 1.7 │ 8.2 │ 2.1 │13.0 │ 3.0 │13.0 │14.0 │29.8 │14.2 │30.0 │25.0 │36.1 │36.0 │40.1 │48.0 │53.2│180.0│53.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 38 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.5 │ 0.8 │ 1.9 │ 1.2 │ 4.2 │ 1.6 │ 7.4 │ 2.1 │13.0 │ 2.9 │13.0 │14.0 │30.0 │14.0 │30.0 │25.0 │36.3 │36.0 │40.2 │48.0 │53.3│180.0│53.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│38.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.5 │ 0.8 │ 1.9 │ 1.2 │ 4.3 │ 1.6 │ 7.6 │ 2.1 │13.0 │ 2.9 │13.0 │13.8 │30.0 │14.0 │30.1 │25.0 │36.4 │36.0 │40.4 │48.0 │53.5│180.0│53.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│38.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.5 │ 0.8 │ 1.9 │ 1.2 │ 4.4 │ 1.6 │ 7.8 │ 2.1 │13.1 │ 2.9 │13.1 │13.6 │30.0 │14.0 │30.3 │25.0 │36.6 │36.0 │40.5 │48.0 │53.6│180.0│53.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│38.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.5 │ 0.8 │ 2.0 │ 1.2 │ 4.5 │ 1.6 │ 8.0 │ 2.0 │13.1 │ 2.8 │13.1 │13.4 │30.0 │14.0 │30.4 │25.0 │36.7 │36.0 │40.7 │48.0 │53.8│180.0│53.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│38.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.5 │ 0.8 │ 2.0 │ 1.2 │ 4.6 │ 1.6 │ 8.2 │ 2.0 │13.1 │ 2.8 │13.1 │13.2 │30.0 │14.0 │30.6 │25.0 │36.9 │36.0 │40.8 │48.0 │53.9│180.0│53.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│38.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.4 │ 0.5 │ 0.8 │ 2.1 │ 1.2 │ 4.7 │ 1.6 │ 8.3 │ 2.0 │13.1 │ 2.8 │13.1 │13.0 │30.0 │14.0 │30.7 │25.0 │37.0 │36.0 │41.0 │48.0 │54.1│180.0│54.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│38.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.3 │ 0.7 │ 1.6 │ 1.1 │ 4.0 │ 1.5 │ 7.5 │ 2.0 │13.2 │ 2.7 │13.2 │12.9 │30.0 │14.0 │30.9 │25.0 │37.2 │36.0 │41.1 │48.0 │54.2│180.0│54.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│38.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.3 │ 0.7 │ 1.7 │ 1.1 │ 4.1 │ 1.5 │ 7.7 │ 2.0 │13.2 │ 2.7 │13.2 │12.7 │30.0 │14.0 │31.0 │25.0 │37.3 │36.0 │41.3 │48.0 │54.4│180.0│54.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│38.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.3 │ 0.7 │ 1.7 │ 1.1 │ 4.2 │ 1.5 │ 7.9 │ 1.9 │13.2 │ 2.7 │13.2 │12.5 │30.0 │14.0 │31.2 │25.0 │37.5 │36.0 │41.4 │48.0 │54.5│180.0│54.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│38.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.3 │ 0.7 │ 1.8 │ 1.1 │ 4.3 │ 1.5 │ 8.0 │ 1.9 │13.2 │ 2.6 │13.2 │12.3 │30.0 │14.0 │31.3 │25.0 │37.6 │36.0 │41.6 │48.0 │54.7│180.0│54.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 39 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.3 │ 0.7 │ 1.8 │ 1.1 │ 4.4 │ 1.5 │ 8.2 │ 1.9 │13.3 │ 2.6 │13.3 │12.2 │30.0 │14.0 │31.5 │25.0 │37.8 │36.0 │41.7 │48.0 │54.8│180.0│54.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│39.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.3 │ 0.7 │ 1.8 │ 1.1 │ 4.5 │ 1.5 │ 8.4 │ 1.9 │13.3 │ 2.6 │13.3 │12.0 │30.0 │13.0 │30.8 │25.0 │37.9 │36.0 │41.9 │48.0 │55.0│180.0│55.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│39.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.3 │ 0.7 │ 1.9 │ 1.1 │ 4.6 │ 1.4 │ 7.5 │ 1.9 │13.3 │ 2.6 │13.3 │11.8 │30.0 │13.0 │31.0 │25.0 │38.1 │36.0 │42.0 │48.0 │55.1│180.0│55.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│39.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.4 │ 0.7 │ 1.9 │ 1.1 │ 4.7 │ 1.4 │ 7.7 │ 1.8 │13.3 │ 2.5 │13.3 │11.7 │30.0 │13.0 │31.1 │25.0 │38.2 │36.0 │42.2 │48.0 │55.3│180.0│55.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│39.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.4 │ 0.7 │ 2.0 │ 1.0 │ 4.0 │ 1.4 │ 7.9 │ 1.8 │13.4 │ 2.5 │13.4 │11.5 │30.0 │13.0 │31.3 │25.0 │38.4 │36.0 │42.3 │48.0 │55.4│180.0│55.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│39.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.4 │ 0.7 │ 2.0 │ 1.0 │ 4.1 │ 1.4 │ 8.0 │ 1.8 │13.4 │ 2.5 │13.4 │11.4 │30.0 │13.0 │31.4 │25.0 │38.5 │36.0 │42.5 │48.0 │55.6│180.0│55.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│39.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.4 │ 0.7 │ 2.1 │ 1.0 │ 4.2 │ 1.4 │ 8.2 │ 1.8 │13.4 │ 2.4 │13.4 │11.2 │30.0 │13.0 │31.6 │25.0 │38.7 │36.0 │42.6 │48.0 │55.7│180.0│55.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│39.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.4 │ 0.7 │ 2.1 │ 1.0 │ 4.3 │ 1.4 │ 8.4 │ 1.8 │13.4 │ 2.4 │13.4 │11.0 │30.0 │13.0 │31.7 │25.0 │38.8 │36.0 │42.8 │48.0 │55.9│180.0│55.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│39.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.4 │ 0.6 │ 1.6 │ 1.0 │ 4.4 │ 1.3 │ 7.4 │ 1.7 │13.5 │ 2.4 │13.5 │10.9 │30.0 │13.0 │31.9 │25.0 │39.0 │36.0 │42.9 │48.0 │56.0│180.0│56.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│39.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.4 │ 0.6 │ 1.6 │ 1.0 │ 4.5 │ 1.3 │ 7.6 │ 1.7 │13.5 │ 2.4 │13.5 │10.7 │30.0 │13.0 │32.0 │25.0 │39.1 │36.0 │43.1 │48.0 │56.2│180.0│56.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 40 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.4 │ 0.6 │ 1.7 │ 1.0 │ 4.6 │ 1.3 │ 7.8 │ 1.7 │13.5 │ 2.3 │13.5 │10.6 │30.0 │13.0 │32.2 │25.0 │39.3 │36.0 │43.2 │48.0 │56.3│180.0│56.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│40.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.4 │ 0.6 │ 1.7 │ 1.0 │ 4.7 │ 1.3 │ 8.0 │ 1.7 │13.5 │ 2.3 │13.5 │10.4 │30.0 │13.0 │32.3 │25.0 │39.4 │36.0 │43.4 │48.0 │56.5│180.0│56.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│40.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.4 │ 0.6 │ 1.7 │ 1.0 │ 4.8 │ 1.3 │ 8.2 │ 1.7 │13.6 │ 2.3 │13.6 │10.3 │30.0 │13.0 │32.5 │25.0 │39.6 │36.0 │43.5 │48.0 │56.6│180.0│56.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│40.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.4 │ 0.6 │ 1.8 │ 0.9 │ 4.0 │ 1.3 │ 8.3 │ 1.7 │13.6 │ 2.3 │13.6 │10.2 │30.0 │13.0 │32.6 │25.0 │39.7 │36.0 │43.7 │48.0 │56.8│180.0│56.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│40.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.5 │ 0.6 │ 1.8 │ 0.9 │ 4.1 │ 1.3 │ 8.5 │ 1.6 │13.6 │ 2.2 │13.6 │10.0 │30.0 │13.0 │32.8 │25.0 │39.9 │36.0 │43.8 │48.0 │56.9│180.0│56.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│40.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.5 │ 0.6 │ 1.9 │ 0.9 │ 4.2 │ 1.2 │ 7.4 │ 1.6 │13.6 │ 2.2 │13.6 │ 9.9 │30.0 │13.0 │32.9 │25.0 │40.0 │36.0 │44.0 │48.0 │57.1│180.0│57.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│40.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.5 │ 0.6 │ 1.9 │ 0.9 │ 4.3 │ 1.2 │ 7.6 │ 1.6 │13.7 │ 2.2 │13.7 │ 9.7 │30.0 │13.0 │33.1 │25.0 │40.2 │36.0 │44.1 │48.0 │57.2│180.0│57.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│40.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.5 │ 0.6 │ 1.9 │ 0.9 │ 4.4 │ 1.2 │ 7.8 │ 1.6 │13.7 │ 2.1 │13.7 │ 9.6 │30.0 │13.0 │33.2 │25.0 │40.3 │36.0 │44.3 │48.0 │57.4│180.0│57.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│40.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.5 │ 0.6 │ 2.0 │ 0.9 │ 4.5 │ 1.2 │ 8.0 │ 1.6 │13.7 │ 2.1 │13.7 │ 9.5 │30.0 │13.0 │33.4 │25.0 │40.5 │36.0 │44.4 │48.0 │57.5│180.0│57.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│40.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.5 │ 0.6 │ 2.0 │ 0.9 │ 4.6 │ 1.2 │ 8.2 │ 1.6 │13.7 │ 2.1 │13.7 │ 9.3 │30.0 │13.0 │33.5 │25.0 │40.6 │36.0 │44.6 │48.0 │57.7│180.0│57.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 41 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.5 │ 0.6 │ 2.1 │ 0.9 │ 4.7 │ 1.2 │ 8.4 │ 1.5 │13.8 │ 2.1 │13.8 │ 9.2 │30.0 │13.0 │33.7 │25.0 │40.8 │36.0 │44.7 │48.0 │57.8│180.0│57.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│41.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.5 │ 0.6 │ 2.1 │ 0.9 │ 4.8 │ 1.2 │ 8.5 │ 1.5 │13.8 │ 2.1 │13.8 │ 9.1 │30.0 │13.0 │33.8 │25.0 │40.9 │36.0 │44.9 │48.0 │58.0│180.0│58.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│41.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.3 │ 0.5 │ 0.6 │ 2.2 │ 0.9 │ 4.9 │ 1.2 │ 8.7 │ 1.5 │13.8 │ 2.0 │13.8 │ 9.0 │30.0 │13.0 │34.0 │25.0 │41.1 │36.0 │45.0 │48.0 │58.1│180.0│58.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│41.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.2 │ 0.5 │ 1.6 │ 0.8 │ 4.0 │ 1.1 │ 7.5 │ 1.5 │13.8 │ 2.0 │13.8 │ 8.8 │30.0 │13.0 │34.1 │25.0 │41.2 │36.0 │45.2 │48.0 │58.3│180.0│58.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│41.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.3 │ 0.5 │ 1.6 │ 0.8 │ 4.1 │ 1.1 │ 7.7 │ 1.5 │13.9 │ 2.0 │13.9 │ 8.7 │30.0 │13.0 │34.3 │25.0 │41.4 │36.0 │45.3 │48.0 │58.4│180.0│58.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│41.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.3 │ 0.5 │ 1.6 │ 0.8 │ 4.2 │ 1.1 │ 7.9 │ 1.5 │13.9 │ 2.0 │13.9 │ 8.6 │30.0 │13.0 │34.4 │25.0 │41.5 │36.0 │45.5 │48.0 │58.6│180.0│58.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│41.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.3 │ 0.5 │ 1.7 │ 0.8 │ 4.3 │ 1.1 │ 8.1 │ 1.4 │13.9 │ 1.9 │13.9 │ 8.5 │30.0 │13.0 │34.6 │25.0 │41.7 │36.0 │45.6 │48.0 │58.7│180.0│58.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│41.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.3 │ 0.5 │ 1.7 │ 0.8 │ 4.4 │ 1.1 │ 8.2 │ 1.4 │13.9 │ 1.9 │13.9 │ 8.4 │30.0 │13.0 │34.7 │25.0 │41.8 │36.0 │45.8 │48.0 │58.9│180.0│58.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│41.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.3 │ 0.5 │ 1.7 │ 0.8 │ 4.5 │ 1.1 │ 8.4 │ 1.4 │14.0 │ 1.9 │14.0 │ 8.2 │30.0 │13.0 │34.9 │24.0 │41.5 │36.0 │45.9 │48.0 │59.0│180.0│59.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│41.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.3 │ 0.5 │ 1.8 │ 0.8 │ 4.6 │ 1.1 │ 8.6 │ 1.4 │14.0 │ 1.9 │14.0 │ 8.1 │30.0 │13.0 │35.0 │24.0 │41.7 │36.0 │46.1 │48.0 │59.2│180.0│59.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 42 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.3 │ 0.5 │ 1.8 │ 0.8 │ 4.7 │ 1.1 │ 8.8 │ 1.4 │14.0 │ 1.9 │14.0 │ 8.0 │30.0 │13.0 │35.2 │24.0 │41.8 │36.0 │46.2 │48.0 │59.3│180.0│59.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│42.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.3 │ 0.5 │ 1.9 │ 0.8 │ 4.8 │ 1.0 │ 7.5 │ 1.4 │14.0 │ 1.8 │14.0 │ 7.9 │30.0 │13.0 │35.3 │24.0 │42.0 │36.0 │46.4 │48.0 │59.5│180.0│59.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│42.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.3 │ 0.5 │ 1.9 │ 0.8 │ 4.9 │ 1.0 │ 7.6 │ 1.4 │14.1 │ 1.8 │14.1 │ 7.8 │30.0 │13.0 │35.5 │24.0 │42.1 │36.0 │46.5 │48.0 │59.6│180.0│59.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│42.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.3 │ 0.5 │ 2.0 │ 0.8 │ 5.0 │ 1.0 │ 7.8 │ 1.3 │14.1 │ 1.8 │14.1 │ 7.7 │30.0 │13.0 │35.6 │24.0 │42.3 │36.0 │46.7 │48.0 │59.8│180.0│59.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│42.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.3 │ 0.5 │ 2.0 │ 0.7 │ 3.9 │ 1.0 │ 3.0 │ 1.3 │14.1 │ 1.8 │14.1 │ 7.6 │30.0 │13.0 │35.8 │24.0 │42.4 │36.0 │46.8 │48.0 │59.9│180.0│59.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│42.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.3 │ 0.5 │ 2.0 │ 0.7 │ 4.0 │ 1.0 │ 8.2 │ 1.3 │14.1 │ 1.7 │14.1 │ 7.5 │30.0 │13.0 │35.9 │24.0 │42.6 │36.0 │47.0 │48.0 │60.1│180.0│60.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│42.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.3 │ 0.5 │ 2.1 │ 0.7 │ 4.1 │ 1.0 │ 8.4 │ 1.3 │14.2 │ 1.7 │14.2 │ 7.4 │30.0 │13.0 │36.1 │24.0 │42.7 │36.0 │47.1 │48.0 │60.2│180.0│60.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│42.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.3 │ 0.5 │ 2.1 │ 0.7 │ 4.2 │ 1.0 │ 8.6 │ 1.3 │14.2 │ 1.7 │14.2 │ 7.3 │30.0 │13.0 │36.2 │24.0 │42.9 │36.0 │47.3 │48.0 │60.4│180.0│60.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│42.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.4 │ 0.5 │ 2.2 │ 0.7 │ 4.3 │ 1.0 │ 8.8 │ 1.3 │14.2 │ 1.7 │14.2 │ 7.2 │30.0 │13.0 │36.4 │24.0 │43.0 │36.0 │47.4 │48.0 │60.5│180.0│60.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│42.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.4 │ 0.5 │ 2.2 │ 0.7 │ 4.4 │ 1.0 │ 9.0 │ 1.3 │14.2 │ 1.7 │14.2 │ 7.1 │30.0 │13.0 │36.5 │24.0 │43.2 │36.0 │47.6 │48.0 │60.7│180.0│60.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 43 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.4 │ 0.4 │ 1.5 │ 0.7 │ 4.5 │ 0.9 │ 7.4 │ 1.2 │14.3 │ 1.6 │14.3 │ 7.0 │30.0 │13.0 │36.7 │24.0 │43.3 │36.0 │47.7 │48.0 │60.8│180.0│60.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│43.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.4 │ 0.4 │ 1.5 │ 0.7 │ 4.6 │ 0.9 │ 7.6 │ 1.2 │14.3 │ 1.6 │14.3 │ 6.9 │30.0 │13.0 │36.8 │24.0 │43.5 │36.0 │47.9 │48.0 │61.0│180.0│61.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│43.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.4 │ 0.4 │ 1.5 │ 0.7 │ 4.7 │ 0.9 │ 7.8 │ 1.2 │14.3 │ 1.6 │14.3 │ 6.8 │30.0 │13.0 │37.0 │24.0 │43.6 │36.0 │48.0 │48.0 │61.1│180.0│61.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│43.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.4 │ 0.4 │ 1.6 │ 0.7 │ 4.8 │ 0.9 │ 8.0 │ 1.2 │14.3 │ 1.6 │14.3 │ 6.7 │30.0 │13.0 │37.1 │24.0 │43.8 │36.0 │48.2 │48.0 │61.3│180.0│61.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│43.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.4 │ 0.4 │ 1.6 │ 0.7 │ 4.9 │ 0.9 │ 8.2 │ 1.2 │14.4 │ 1.6 │14.4 │ 6.6 │30.0 │13.0 │37.3 │24.0 │43.9 │36.0 │48.3 │48.0 │61.4│180.0│61.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│43.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.4 │ 0.4 │ 1.7 │ 0.7 │ 5.1 │ 0.9 │ 8.4 │ 1.2 │14.4 │ 1.6 │14.4 │ 6.5 │30.0 │13.0 │37.4 │24.0 │44.1 │36.0 │48.5 │48.0 │61.6│180.0│61.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│43.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.4 │ 0.4 │ 1.7 │ 0.7 │ 5.2 │ 0.9 │ 8.5 │ 1.2 │14.4 │ 1.5 │14.4 │ 6.4 │30.0 │13.0 │37.6 │24.0 │44.2 │36.0 │48.6 │48.0 │61.7│180.0│61.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│43.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.4 │ 0.4 │ 1.7 │ 0.6 │ 3.9 │ 0.9 │ 8.7 │ 1.2 │14.4 │ 1.5 │14.4 │ 6.3 │30.0 │13.0 │37.7 │24.0 │44.4 │36.0 │48.8 │48.0 │61.9│180.0│61.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│43.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.4 │ 0.4 │ 1.8 │ 0.6 │ 4.0 │ 0.9 │ 9.0 │ 1.1 │14.5 │ 1.5 │14.5 │ 6.2 │30.0 │13.0 │37.9 │24.0 │44.5 │36.0 │48.9 │48.0 │62.0│180.0│62.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│43.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.5 │ 0.4 │ 1.8 │ 0.6 │ 4.1 │ 0.9 │ 9.2 │ 1.1 │14.5 │ 1.5 │14.5 │ 6.2 │30.0 │13.0 │38.0 │24.0 │44.7 │36.0 │49.1 │48.0 │62.2│180.0│62.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 44 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.5 │ 0.4 │ 1.9 │ 0.6 │ 4.2 │ 0.8 │ 7.4 │ 1.1 │14.5 │ 1.5 │14.5 │ 6.1 │30.0 │13.0 │38.2 │24.0 │44.8 │36.0 │49.2 │48.0 │62.3│180.0│62.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│44.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.5 │ 0.4 │ 1.9 │ 0.6 │ 4.3 │ 0.8 │ 7.6 │ 1.1 │14.5 │ 1.5 │14.5 │ 6.0 │30.0 │13.0 │38.3 │24.0 │45.0 │36.0 │49.4 │48.0 │62.5│180.0│62.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│44.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.5 │ 0.4 │ 1.9 │ 0.6 │ 4.4 │ 0.8 │ 7.8 │ 1.1 │14.6 │ 1.4 │14.6 │ 5.9 │30.0 │13.0 │38.5 │24.0 │45.1 │36.0 │49.5 │48.0 │62.6│180.0│62.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│44.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.5 │ 0.4 │ 2.0 │ 0.6 │ 4.5 │ 0.8 │ 7.9 │ 1.1 │14.6 │ 1.4 │14.6 │ 5.8 │30.0 │13.0 │38.6 │24.0 │45.3 │36.0 │49.7 │48.0 │62.8│180.0│62.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│44.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.5 │ 0.4 │ 2.0 │ 0.6 │ 4.6 │ 0.8 │ 8.1 │ 1.1 │14.6 │ 1.4 │14.6 │ 5.7 │30.0 │13.0 │38.8 │24.0 │45.4 │36.0 │49.8 │48.0 │62.9│180.0│62.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│44.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.5 │ 0.4 │ 2.1 │ 0.6 │ 4.7 │ 0.8 │ 8.3 │ 1.1 │14.6 │ 1.4 │14.6 │ 5.7 │30.0 │13.0 │38.9 │24.0 │45.6 │36.0 │50.0 │48.0 │63.1│180.0│63.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│44.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.5 │ 0.4 │ 2.1 │ 0.6 │ 4.8 │ 0.8 │ 8.5 │ 1.1 │14.7 │ 1.4 │14.7 │ 5.6 │30.0 │13.0 │39.1 │24.0 │45.7 │36.0 │50.1 │48.0 │63.2│180.0│63.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│44.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.5 │ 0.4 │ 2.2 │ 0.6 │ 4.9 │ 0.8 │ 8.7 │ 1.0 │14.7 │ 1.4 │14.7 │ 5.5 │30.0 │13.0 │39.2 │24.0 │45.9 │36.0 │50.3 │48.0 │63.4│180.0│63.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│44.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.6 │ 0.4 │ 2.2 │ 0.6 │ 5.0 │ 0.8 │ 8.9 │ 1.0 │14.7 │ 1.3 │14.7 │ 5.4 │30.0 │13.0 │39.4 │24.0 │46.0 │36.0 │50.4 │48.0 │63.5│180.0│63.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│44.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.6 │ 0.4 │ 2.3 │ 0.6 │ 5.1 │ 0.8 │ 9.1 │ 1.0 │14.7 │ 1.3 │14.7 │ 5.4 │30.0 │13.0 │39.5 │24.0 │46.2 │36.0 │50.6 │48.0 │63.7│180.0│63.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 45 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.6 │ 0.4 │ 2.3 │ 0.6 │ 5.2 │ 0.8 │ 9.3 │ 1.0 │14.8 │ 1.3 │14.8 │ 5.3 │30.0 │13.0 │39.7 │24.0 │46.3 │36.0 │50.7 │48.0 │63.8│180.0│63.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│45.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.1 │ 0.3 │ 1.3 │ 0.5 │ 3.7 │ 0.7 │ 7.3 │ 1.0 │14.8 │ 1.3 │14.8 │ 5.2 │30.0 │13.0 │39.8 │24.0 │46.5 │36.0 │50.9 │48.0 │64.0│180.0│64.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│45.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 1.4 │ 0.5 │ 3.8 │ 0.7 │ 7.5 │ 1.0 │14.8 │ 1.3 │14.8 │ 5.1 │30.0 │13.0 │40.0 │24.0 │46.6 │36.0 │51.0 │48.0 │64.1│180.0│64.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│45.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 1.4 │ 0.5 │ 3.9 │ 0.7 │ 7.6 │ 1.0 │14.8 │ 1.3 │14.8 │ 5.1 │30.0 │12.0 │39.3 │24.0 │46.8 │36.0 │51.2 │48.0 │64.3│180.0│64.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│45.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 1.4 │ 0.5 │ 4.0 │ 0.7 │ 7.8 │ 1.0 │14.9 │ 1.3 │14.9 │ 5.0 │30.0 │12.0 │39.4 │24.0 │46.9 │36.0 │51.3 │48.0 │64.4│180.0│64.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│45.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 1.5 │ 0.5 │ 4.1 │ 0.7 │ 8.0 │ 1.0 │14.9 │ 1.2 │14.9 │ 4.9 │30.0 │12.0 │39.6 │24.0 │47.1 │36.0 │51.5 │48.0 │64.6│180.0│64.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│45.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 1.5 │ 0.5 │ 4.2 │ 0.7 │ 8.2 │ 0.9 │14.9 │ 1.2 │14.9 │ 4.9 │30.0 │12.0 │39.7 │24.0 │47.2 │36.0 │51.6 │48.0 │64.7│180.0│64.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│45.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 1.5 │ 0.5 │ 4.3 │ 0.7 │ 8.4 │ 0.9 │14.9 │ 1.2 │14.9 │ 4.8 │30.0 │12.0 │39.9 │24.0 │47.4 │36.0 │51.8 │48.0 │64.9│180.0│64.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│45.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 1.6 │ 0.5 │ 4.4 │ 0.7 │ 8.6 │ 0.9 │15.0 │ 1.2 │15.0 │ 4.7 │30.0 │12.0 │40.0 │24.0 │47.5 │36.0 │51.9 │48.0 │65.0│180.0│65.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│45.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 1.6 │ 0.5 │ 4.5 │ 0.7 │ 8.8 │ 0.9 │15.0 │ 1.2 │15.0 │ 4.7 │30.0 │12.0 │40.2 │24.0 │47.7 │36.0 │52.1 │48.0 │65.2│180.0│65.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 46 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 1.7 │ 0.5 │ 4.6 │ 0.7 │ 9.0 │ 0.9 │15.0 │ 1.2 │15.0 │ 4.6 │30.0 │12.0 │40.3 │24.0 │47.8 │36.0 │52.2 │48.0 │65.3│180.0│65.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│46.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 1.7 │ 0.5 │ 4.7 │ 0.7 │ 9.2 │ 0.9 │15.0 │ 1.2 │15.0 │ 4.5 │30.0 │12.0 │40.5 │24.0 │48.0 │36.0 │52.4 │48.0 │65.5│180.0│65.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│46.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 1.7 │ 0.5 │ 4.8 │ 0.7 │ 9.4 │ 0.9 │15.1 │ 1.1 │15.1 │ 4.5 │30.0 │12.0 │40.6 │24.0 │48.1 │36.0 │52.5 │48.0 │65.6│180.0│65.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│46.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 1.8 │ 0.5 │ 4.9 │ 0.7 │ 9.6 │ 0.9 │15.1 │ 1.1 │15.1 │ 4.4 │30.0 │12.0 │40.8 │24.0 │48.3 │36.0 │52.7 │48.0 │65.8│180.0│65.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│46.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 1.8 │ 0.5 │ 5.0 │ 0.6 │ 7.2 │ 0.9 │15.1 │ 1.1 │15.1 │ 4.3 │30.0 │12.0 │40.9 │24.0 │48.4 │36.0 │52.8 │48.0 │65.9│180.0│65.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│46.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 1.9 │ 0.5 │ 5.1 │ 0.6 │ 7.4 │ 0.9 │15.1 │ 1.1 │15.1 │ 4.3 │30.0 │12.0 │41.1 │24.0 │48.6 │36.0 │53.0 │48.0 │66.1│180.0│66.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│46.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 1.9 │ 0.5 │ 5.3 │ 0.6 │ 7.6 │ 0.8 │15.2 │ 1.1 │15.2 │ 4.2 │30.0 │12.0 │41.2 │24.0 │48.7 │36.0 │53.1 │48.0 │66.2│180.0│66.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│46.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 1.9 │ 0.5 │ 5.4 │ 0.6 │ 7.8 │ 0.8 │15.2 │ 1.1 │15.2 │ 4.2 │30.0 │12.0 │41.4 │24.0 │48.9 │36.0 │53.3 │48.0 │66.4│180.0│66.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│46.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 2.0 │ 0.4 │ 3.5 │ 0.6 │ 7.9 │ 0.8 │15.2 │ 1.1 │15.2 │ 4.1 │30.0 │12.0 │41.5 │24.0 │49.0 │36.0 │53.4 │48.0 │66.5│180.0│66.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│46.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 2.0 │ 0.4 │ 3.6 │ 0.6 │ 8.1 │ 0.8 │15.2 │ 1.1 │15.2 │ 4.1 │30.0 │12.0 │41.7 │24.0 │49.2 │36.0 │53.6 │48.0 │66.7│180.0│66.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 47 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 2.1 │ 0.4 │ 3.7 │ 0.6 │ 8.3 │ 0.8 │15.3 │ 1.0 │15.3 │ 4.0 │30.0 │12.0 │41.8 │24.0 │49.3 │36.0 │53.7 │48.0 │66.8│180.0│66.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│47.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 2.1 │ 0.4 │ 3.8 │ 0.6 │ 8.5 │ 0.8 │15.3 │ 1.0 │15.3 │ 3.9 │30.0 │12.0 │42.0 │24.0 │49.5 │36.0 │53.9 │48.0 │67.0│180.0│67.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│47.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 2.2 │ 0.4 │ 3.9 │ 0.6 │ 8.7 │ 0.8 │15.3 │ 1.0 │15.3 │ 3.9 │30.0 │12.0 │42.1 │24.0 │49.6 │36.0 │54.0 │48.0 │67.1│180.0│67.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│47.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.2 │ 0.3 │ 2.2 │ 0.4 │ 4.0 │ 0.6 │ 8.9 │ 0.8 │15.3 │ 1.0 │15.3 │ 3.8 │30.0 │12.0 │42.3 │24.0 │49.8 │36.0 │54.2 │48.0 │67.3│180.0│67.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│47.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.3 │ 0.3 │ 2.3 │ 0.4 │ 4.1 │ 0.6 │ 9.1 │ 0.8 │15.4 │ 1.0 │15.4 │ 3.8 │30.0 │12.0 │42.4 │24.0 │49.9 │36.0 │54.3 │48.0 │67.4│180.0│67.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│47.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.3 │ 0.3 │ 2.3 │ 0.4 │ 4.1 │ 0.6 │ 9.3 │ 0.8 │15.4 │ 1.0 │15.4 │ 3.8 │30.0 │12.0 │42.5 │24.0 │50.0 │36.0 │54.4 │48.0 │67.5│180.0│67.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│47.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.3 │ 0.3 │ 2.4 │ 0.4 │ 4.2 │ 0.6 │ 9.5 │ 0.8 │15.4 │ 1.0 │15.4 │ 3.7 │30.0 │12.0 │42.6 │24.0 │50.1 │36.0 │54.5 │48.0 │67.6│180.0│67.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│47.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.3 │ 0.3 │ 2.4 │ 0.4 │ 4.3 │ 0.6 │ 9.8 │ 0.8 │15.4 │ 1.0 │15.4 │ 3.7 │30.0 │12.0 │42.7 │24.0 │50.2 │36.0 │54.6 │48.0 │67.7│180.0│67.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│47.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.3 │ 0.2 │ 1.1 │ 0.4 │ 4.4 │ 0.5 │ 6.9 │ 0.7 │15.5 │ 1.0 │15.5 │ 3.6 │30.0 │12.0 │42.8 │24.0 │50.3 │36.0 │54.7 │48.0 │67.8│180.0│67.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│47.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.3 │ 0.2 │ 1.1 │ 0.4 │ 4.5 │ 0.5 │ 7.1 │ 0.7 │15.5 │ 1.0 │15.5 │ 3.6 │30.0 │12.0 │42.9 │24.0 │50.4 │36.0 │54.8 │48.0 │67.9│180.0│67.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 48 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.3 │ 0.2 │ 1.2 │ 0.4 │ 4.7 │ 0.5 │ 7.3 │ 0.7 │15.5 │ 1.0 │15.5 │ 3.6 │30.0 │12.0 │43.0 │24.0 │50.5 │36.0 │54.9 │48.0 │68.0│180.0│68.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│48.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.3 │ 0.2 │ 1.2 │ 0.4 │ 4.8 │ 0.5 │ 7.4 │ 0.7 │15.5 │ 0.9 │15.5 │ 3.5 │30.0 │12.0 │43.1 │24.0 │50.6 │36.0 │55.0 │48.0 │68.1│180.0│68.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│48.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.3 │ 0.2 │ 1.2 │ 0.4 │ 4.9 │ 0.5 │ 7.6 │ 0.7 │15.6 │ 0.9 │15.6 │ 3.5 │30.0 │12.0 │43.2 │24.0 │50.7 │36.0 │55.1 │48.0 │68.2│180.0│68.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│48.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.3 │ 0.2 │ 1.2 │ 0.4 │ 5.0 │ 0.5 │ 7.8 │ 0.7 │15.6 │ 0.9 │15.6 │ 3.5 │30.0 │12.0 │43.3 │24.0 │50.8 │36.0 │55.2 │48.0 │68.3│180.0│68.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│48.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.3 │ 0.2 │ 1.3 │ 0.4 │ 5.1 │ 0.5 │ 8.0 │ 0.7 │15.6 │ 0.9 │15.6 │ 3.4 │30.0 │12.0 │43.4 │24.0 │50.9 │36.0 │55.3 │48.0 │68.4│180.0│68.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│48.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.3 │ 0.2 │ 1.3 │ 0.4 │ 5.2 │ 0.5 │ 8.2 │ 0.7 │15.6 │ 0.9 │15.6 │ 3.4 │30.0 │12.0 │43.5 │24.0 │51.0 │36.0 │55.4 │48.0 │68.5│180.0│68.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│48.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.3 │ 0.2 │ 1.3 │ 0.4 │ 5.3 │ 0.5 │ 8.3 │ 0.7 │15.7 │ 0.9 │15.7 │ 3.4 │30.0 │12.0 │43.6 │24.0 │51.1 │36.0 │55.5 │48.0 │68.6│180.0│68.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│48.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.3 │ 0.2 │ 1.4 │ 0.4 │ 5.5 │ 0.5 │ 8.5 │ 0.7 │15.7 │ 0.9 │15.7 │ 3.4 │30.0 │12.0 │43.7 │24.0 │51.2 │36.0 │55.6 │48.0 │68.7│180.0│68.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│48.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.3 │ 0.2 │ 1.4 │ 0.4 │ 5.6 │ 0.5 │ 8.7 │ 0.7 │15.7 │ 0.9 │15.7 │ 3.3 │30.0 │12.0 │43.8 │24.0 │51.3 │36.0 │55.7 │48.0 │68.8│180.0│68.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│48.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.4 │ 0.2 │ 1.4 │ 0.3 │ 3.2 │ 0.5 │ 8.9 │ 0.7 │15.7 │ 0.9 │15.7 │ 3.3 │30.0 │12.0 │43.9 │24.0 │51.4 │36.0 │55.8 │48.0 │68.9│180.0│68.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 49 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.4 │ 0.2 │ 1.5 │ 0.3 │ 3.3 │ 0.5 │ 9.1 │ 0.7 │15.8 │ 0.9 │15.8 │ 3.3 │30.0 │12.0 │44.0 │24.0 │51.5 │36.0 │55.9 │48.0 │69.0│180.0│69.0│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│49.1│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.4 │ 0.2 │ 1.5 │ 0.3 │ 3.4 │ 0.5 │ 9.4 │ 0.6 │15.8 │ 0.9 │15.8 │ 3.2 │30.0 │12.0 │44.1 │24.0 │51.6 │36.0 │56.0 │48.0 │69.1│180.0│69.1│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│49.2│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.4 │ 0.2 │ 1.6 │ 0.3 │ 3.4 │ 0.5 │ 9.6 │ 0.6 │15.8 │ 0.9 │15.8 │ 3.2 │30.0 │12.0 │44.2 │24.0 │51.7 │36.0 │56.1 │48.0 │69.2│180.0│69.2│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│49.3│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.4 │ 0.2 │ 1.6 │ 0.3 │ 3.5 │ 0.5 │ 9.8 │ 0.6 │15.8 │ 0.9 │15.8 │ 3.2 │30.0 │12.0 │44.3 │24.0 │51.8 │36.0 │56.2 │48.0 │69.3│180.0│69.3│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│49.4│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.4 │ 0.2 │ 1.6 │ 0.3 │ 3.6 │ 0.5 │10.0 │ 0.6 │15.9 │ 0.9 │15.9 │ 3.1 │30.0 │12.0 │44.4 │24.0 │51.9 │36.0 │56.3 │48.0 │69.4│180.0│69.4│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│49.5│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.4 │ 0.2 │ 1.6 │ 0.3 │ 3.7 │ 0.4 │ 6.6 │ 0.6 │15.9 │ 0.9 │15.9 │ 3.1 │30.0 │12.0 │44.5 │24.0 │52.0 │36.0 │56.4 │48.0 │69.5│180.0│69.5│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│49.6│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.4 │ 0.2 │ 1.7 │ 0.3 │ 3.8 │ 0.4 │ 6.7 │ 0.6 │15.9 │ 0.9 │15.9 │ 3.1 │30.0 │12.0 │44.6 │24.0 │52.1 │36.0 │56.5 │48.0 │69.6│180.0│69.6│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│49.7│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.4 │ 0.2 │ 1.7 │ 0.3 │ 3.9 │ 0.4 │ 6.9 │ 0.6 │15.9 │ 0.9 │15.9 │ 3.1 │30.0 │12.0 │44.7 │24.0 │52.2 │36.0 │56.6 │48.0 │69.7│180.0│69.7│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│49.8│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.4 │ 0.2 │ 1.8 │ 0.3 │ 4.0 │ 0.4 │ 7.0 │ 0.6 │16.0 │ 0.8 │16.0 │ 3.0 │30.0 │12.0 │44.8 │24.0 │52.3 │36.0 │56.7 │48.0 │69.8│180.0│69.8│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│49.9│ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.5 │ 0.2 │ 1.8 │ 0.3 │ 4.1 │ 0.4 │ 7.2 │ 0.6 │16.0 │ 0.8 │16.0 │ 3.0 │30.0 │12.0 │44.9 │24.0 │52.4 │36.0 │56.8 │48.0 │69.9│180.0│69.9│
├────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┤
│ 50 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.1 │ 0.5 │ 0.2 │ 1.8 │ 0.3 │ 4.1 │ 0.4 │ 7.4 │ 0.6 │16.0 │ 0.8 │16.0 │ 3.0 │30.0 │12.0 │45.0 │24.0 │52.5 │36.0 │56.9 │48.0 │70.0│180.0│70.0│
└────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴─────┴────┘


    CP: diagrama de radiaţie copolară pentru toate unghiurile şi toate atenuările vor fi luate dintr-un singur rând (corespunzător câştigului maxim al antenei).
    XP: diagrama de radiaţie crosspolară, valorile din câmpurile umbrite vor fi ignorate (numai câmpurile necompletate vor fi luate în considerare). Atenuarea pe axa principală (0 grade) pentru diagrama crosspolară este dată prin următorul tabel (care depinde de câştigul maxim al antenei):

┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│Câştigul maxim al antenei [dBi] │ Atenuarea pentru unghiul de 0 grade din │
├───────────────┬────────────────┤ XPD [dB] │
│De la: │La: │ │
├───────────────┼────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ 20 │ 22.9 │ 15 │
│ 23 │ 26.9 │ 20 │
│ 27 │ 29.9 │ 25 │
│ 30 │ 50 │ 30 │
└───────────────┴────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘


    ANEXA 3A

    Determinarea factorului de corecţie pentru nivelul admisibil al câmpurilor perturbatoare pentru diferite frecvenţe nominale din Serviciul Mobil Terestru


    Factorul de corecţie pentru nivelul admisibil al câmpului perturbator pentru diferite frecvenţe nominale ale canalului de emisie ce provoacă perturbaţii şi ale canalului de recepţie perturbat este determinat prin intermediul următoarelor tabele şi curbe.
    Cu toate că aceste curbe sunt măsurate cu un semnal perturbator ce înlocuieşte vorbirea (Speech Replacement Signal Interference ITU-T G.227), ele vor putea fi utilizate pentru toate tipurile de modulaţii.
    Pentru emiţător:

┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ lărgimea de bandă necesară │ ecartul dintre canale │
│ (kHz) │ (kHz) │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ ≤ 4.4 │ 5.0 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ > 4.4 şi ≤ 5.5 │ 6.25 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ > 5.5 şi ≤ 8.8 │ 10.0 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ > 8.8 şi ≤ 11 │ 12.5 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ > 11 şi ≤ 14 │ 20 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ > 14 şi ≤ 16 │ 25 │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘
    Pentru receptor:
┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ lărgimea de bandă necesară │ ecartul dintre canale │
│ (kHz) │ (kHz) │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ ≤ 11 │ 12.5 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ > 11 şi ≤ 14 │ 20 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ > 14 │ 25 │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘


    Creşterea nivelului admisibil al câmpului perturbator pentru receptoare cu ecartul dintre canale de 25 kHz

    Fig. 1

----------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a fig. 1 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 88.

┌─────────────┬──────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ Ecartul dintre canalele emiţătorului perturbator │
│ │ │ (kHz) │
├─────────────┼──────────┼──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬─────────┤
│DELTA f (kHz)│ 5 │ 6.25 │ 10 │ 12.5 │ 20 │ 25 │
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│ 0 │ 0.0│ 0.0│ 0.0│ 0.0│ 0.0│ 0.0│
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│ 5 │ 0.7│ 0.6│ 0.6│ 0.4│ 0.0│ -0.3│
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│ 6.25 │ 1.2│ 1.0│ 0.7│ 0.5│ 0.0│ -0.2│
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│ 10 │ 14.5│ 12.0│ 7.3│ 5.4│ 2.6│ 1.9│
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│ 12.5 │ 40.6│ 36.9│ 27.1│ 22.4│ 11.7│ 7.7│
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│ 20 │ 72.0│ 70.3│ 66.2│ 63.2│ 56.1│ 50.0│
├─────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│ 25 │ 79.4│ 78.3│ 75.5│ 73.9│ 69.1│ 65.9│
└─────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴─────────┘
    (tabelul 1)



    Creşterea nivelului admisibil al câmpului perturbator pentru receptoare cu ecartul dintre canale de 20 kHz


    Fig. 2

 ---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a fig. 2 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 89.

┌─────────────┬─────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ Ecartul dintre canalele emiţătorului perturbator │
│ │ │ (kHz) │
├─────────────┼─────┼────────────┬──────────┬────────────┬──────────┬──────────┤
│DELTA f (kHz)│5 kHz│ 6.25 kHz │ 10 kHz │ 12.5 kHz │ 20 kHz │ 25 kHz │
│─────────────┼─────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 0 │ 0.0│ 0.0│ 0.0│ 0.0│ 0.0│ 0.0│
├─────────────┼─────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 5 │ 1.5│ 1.5│ 1.5│ 1.5│ 1.7│ 1.9│
├─────────────┼─────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 6.25 │ 7.2│ 7.0│ 6.0│ 5.1│ 3.8│ 3.4│
├─────────────┼─────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 10 │ 14.0│ 13.1│ 10.9│ 10.0│ 8.0│ 7.2│
├─────────────┼─────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 12.5 │ 33.0│ 30.5│ 24.9│ 22.0│ 15.4│ 12.3│
├─────────────┼─────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 20 │ 74.6│ 73.1│ 68.9│ 66.4│ 59.1│ 53.5│
├─────────────┼─────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 25 │ 81.3│ 80.5│ 78.2│ 76.7│ 72.1│ 69.1│
└─────────────┴─────┴────────────┴──────────┴────────────┴──────────┴──────────┘
    (tabelul 2)


    Creşterea nivelului admisibil al câmpului perturbator pentru receptoare cu ecartul dintre canale de 12.5 kHz


    Fig.3

---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a fig. 3 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 90.

┌─────────────┬─────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ Ecartul dintre canalele emiţătorului perturbator │
│ │ │ (kHz) │
│─────────────┼─────┼────────────┬──────────┬────────────┬──────────┬──────────┤
│DELTA f (kHz)│5 kHz│ 6.25 kHz │ 10 kHz │ 12.5 kHz │ 20 kHz │ 25 kHz │
│─────────────┼─────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 0 │ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│ 0,0│
├─────────────┼─────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 5 │ 2,7│ 2,7│ 2,9│ 2,6│ 0,0│ 1,5│
├─────────────┼─────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 6,25 │ 7,1│ 6,5│ 5,4│ 4,4│ 2,7│ 2,3│
├─────────────┼─────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 10 │ 41,3│ 37,7│ 29,2│ 24,1│ 13,3│ 9,4│
├─────────────┼─────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 12,5 │ 57,8│ 55,6│ 48,9│ 43,2│ 28,0│ 20,6│
├─────────────┼─────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 20 │ 73,0│ 72,7│ 71,5│ 69,9│ 64,7│ 60,7│
├─────────────┼─────┼────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 25 │ 76,6│ 76,7│ 76,8│ 76,2│ 72,9│ 70,2│
└─────────────┴─────┴────────────┴──────────┴────────────┴──────────┴──────────┘
    (tabelul 3)


    Creşterea nivelului admisibil al câmpului perturbator pentru receptoare analogice perturbate de semnale TETRA

┌──────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Ecartul între canalele receptorului │
├──────────────────────────┼────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│ DELTA f [kHz] │ 10 kHz │ 12.5 kHz │ 20 kHz │ 25 kHz │
├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│ 0 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.0 │
│──────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│ 5 │ 0.3 │ 0.6 │ 0.9 │ 1.4 │
├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│ 6.25 │ 0.6 │ 1.0 │ 1.4 │ 2.0 │
├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│ 7.5 │ 1.2 │ 1.5 │ 1.8 │ 2.4 │
├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│ 8.75 │ 2.4 │ 2.4 │ 2.4 │ 2.7 │
├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│ 10 │ 4.0 │ 3.4 │ 3.1 │ 3.0 │
├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│ 12.5 │ 8.0 │ 6.6 │ 4.7 │ 4.3 │
├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│ 15 │ 16.2 │ 12.8 │ 7.7 │ 6.4 │
├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│ 17.5 │ 38.3 │ 26.9 │ 13.7 │ 10.3 │
├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│ 20 │ 58.5 │ 53.7 │ 25.2 │ 17.6 │
├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│ 22.5 │ 60.6 │ 59.6 │ 41.8 │ 28.7 │
├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│ 25 │ 62.3 │ 61.8 │ 59.7 │ 43.4 │
├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│ 27.5 │ 63.0 │ 62.5 │ 61.3 │ 58.8 │
├──────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│ 30 │ 64.8 │ 63.6 │ 62.2 │ 60.9 │
└──────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘
    Tabelul 4


    Fig. 4
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a fig. 3 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 91.


    Creşterea nivelului admisibil al câmpului perturbator pentru receptoarele TETRA perturbate de semnale analogice

┌─────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Ecartul între canale al semnalului de interferenţă analogic │
├─────────────┼───────┬──────────┬──────────┬────────────┬──────────┬──────────┤
│DELTA f [kHz]│ 5 kHz │ 6.25 kHz │ 10 kHz │ 12.5 kHz │ 20 kHz │ 25 kHz │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 0 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.0 │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 5 │ 0.1 │ 0.1 │ 0.1 │ 0.1 │ 0.4 │ 0.1 │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 6.25 │ 0.0 │ 0.2 │ 0.2 │ 0.2 │ 0.8 │ 0.7 │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 7.5 │ 1.3 │ 1.4 │ 1.4 │ 1.3 │ 1.4 │ 1.4 │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 8.75 │ 3.7 │ 3.7 │ 3.7 │ 3.2 │ 2.5 │ 2.1 │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 10 │ 8.5 │ 8.4 │ 7.4 │ 6.3 │ 4.7 │ 4.2 │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 12.5 │ 34.5 │ 32.0 │ 25.8 │ 22.6 │ 15.6 │ 12.1 │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 15 │ 62.6 │ 62.6 │ 58.2 │ 53.9 │ 43.0 │ 34.8 │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 17.5 │ 67.4 │ 67.5 │ 67.1 │ 66.4 │ 64.8 │ 58.9 │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 20 │ 69.9 │ 69.9 │ 69.8 │ 70.0 │ 69.5 │ 69.2 │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 22.5 │ 71.5 │ 71.5 │ 71.5 │ 71.8 │ 71.7 │ 71.2 │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 25 │ 73.0 │ 73.0 │ 72.9 │ 73.0 │ 72.9 │ 72.4 │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 27.5 │ 73.9 │ 73.9 │ 73.8 │ 73.9 │ 73.8 │ 73.5 │
├─────────────┼───────┼──────────┼──────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ 30 │ 75.0 │ 75.0 │ 75.0 │ 75.1 │ 75.0 │ 74.7 │
└─────────────┴───────┴──────────┴──────────┴────────────┴──────────┴──────────┘
    Tabelul 5


    Fig. 5
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a fig. 5 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 92.


    Pentru benzile 380-385 MHz şi 390-395 MHz şi între sistemele mobile digitale, factorul de corecţie [a(corr)] pentru diferite "offset-uri" de frecvenţă dintre Tx şi Rx (kHz) (DELTA f) este dat de următoarele formule:

    a(corr) = 0 dB pentru DELTA f < (B1 + B2)/2,
    a(corr) = 45 dB pentru [B(1) + B(2)]/2 ≤ DELTA f ≤ (B1 + 2 * B2)/2,
    a(corr) = nedefinit pentru DELTA f > [B(1) + 2 * B(2)]/2

    unde B(1) este ecartul dintre canale pentru sisteme de bandă largă şi B(2) pentru sisteme de bandă îngustă.


    Pentru GSM 1800, se aplică următorul grafic.

---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 93.


    Creşterea nivelului de câmp pentru interferenţa admisibilă în cazul sistemelor care nu sunt încă definite în această Anexă


    Definiţii:
    Normalizare:

    OMEGA = Delta f/B1 unde B1 ≥ B2

    a(corr) pentru interferenţă cu benzi identice:

    a(corr - B1) = 0 dB Pentru OMEGA < 0.5
    a(corr - B1) = (OMEGA * 33.3 - 16.7) dB Pentru 0.5 ≤ OMEGA ≤ 2
    a(corr - B1) = (OMEGA * 10 + 30) dB Pentru OMEGA > 2

    a(corr) pentru interferenţă sinusoidală:

    a(corr-Sinus) = 0 dB for OMEGA < 0,5
    a(corr-Sinus) = (OMEGA * 66.7 - 33.3) dB for 0.5 ≤ OMEGA ≤ 1.25
    a(corr-Sinus) = (OMEGA * 20 + 25) dB for 1.25 < OMEGA ≤ 1.75
    a(corr-Sinus) = (OMEGA * 4.8 + 51.6) dB for OMEGA > 1.75


    Interpolare la 0 ≤ B2 ≤ B1 şi 0 respectiv ≤ B (perturbator) ≤ B (interferat)

    a(corr) = a(corr-Sinus) - [a(corr-Sinus) - a(corr-B1)] * B2/B1

    unde:
    OMEGA = frecvenţă normalizată
    Delta f = diferenţa de frecvenţă între perturbator şi interferat
    B1 = lărgimea de bandă ocupată pentru sisteme de bandă largă
    B2 = lărgimea de bandă ocupată pentru sisteme de bandă îngustă
    a(corr-B1) = factorul de corecţie în cazul B1 = B2
    a(corr-Sinus) = factorul de corecţie în cazul în care interferenţa este o
    a(corr) = factorul de corecţie rezultată pentru sisteme în coliziune unul cu celălalt

    Depinzând de relaţia dintre B2/B1, factorul ele corecţie se va situa între cele două curbe de mai jos.

    Creşterea nivelului de câmp în cazul devierii de frecvenţă

---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a creşterii nivelului de câmp în cazul devierii de frecvenţă se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 94.


    ANEXA 3B

    Determinarea discriminărilor de mască şi al NFD (Net Filter Discrimination - Discriminarea de filtraj netă) pentru Serviciul Fix

    Calcularea discriminărilor de mască şi a discriminării de filtraj netă sunt bazate pe relaţia dintre două nivele de putere. Deoarece aceste puteri sunt reprezentate prin suprafeţe, numai suprafeţele determinate de discriminările de mască şi cea de filtraj netă vor fi luate în considerare.
    1. Discriminările de mască - MD
    Discriminările de mască (MD) exprimă reducerea (în dB) a puterii perturbatoare cauzată de forma de filtrare a măştii densităţii spectrale a emiţătorului şi a măştii de selectivitate a receptorului.
    MD se calculează după cum urmează:
    MD = 10 log (aria TX/aria de suprapunere pentru acelaşi canal)
    1.1. Calcularea ariei TX
    Un exemplu de mască pentru densitatea spectrală în cazul unui emiţător este dată în figura 1. Masca poate fi împărţită în mai multe secţiuni. Ariile acestor secţiuni sunt fracţii din puterea emiţătorului. Aria din interiorul întregii măşti reprezintă aria TX.

    Figura 1

---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 1 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 95.

    Secţiunile plate pot fi calculate prin intermediul formulei 2.1 cu r(i) = 0 (vezi mai jos), secţiunile cu pantă pot fi calculate folosind formula 2.2 cu r(i) = 0 (vezi mai jos).
    1.2. Calcularea ariei de suprapunere în acelaşi canal
    Un exemplu de aria de suprapunere, în acelaşi canal, între masca densităţii spectrale a emiţătorului şi masca selectivităţii receptorului este dată în figura 2.

    Figura 2

---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 2 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 96.

    Domeniul comun de frecvenţe în acelaşi canal a fost separat în secţiuni parţiale plate şi în pantă. Secţiunea plată (F) este secţiunea parţială în cazul în care ambele măşti sunt plate. Secţiunea în pantă (S) este secţiunea parţială în cazul în care cel puţin o secţiune parţială este reperată ca fiind în pantă.
    Secţiunile plate trebuie să fie calculate utilizând formula 2.1; secţiunile în pantă trebuie să fie calculate prin formula 2.2.
    Aria de suprapunere este suma tuturor secţiunilor parţiale calculate prin formulele 2.1 şi 2.2 pentru domeniul frecvenţelor comune relativ la acelaşi canal.

    2. DISCRIMINAREA DE FILTRAJ NETĂ (NET FILTER DISCRIMINATION - NFD) ÎN CAZUL SERVICIULUI FIX

    Definiţie:
    Discriminarea de filtraj netă (Net Filter Discrimination - NFD) exprimă reducerea (în dB) a puterii perturbatoare, dacă frecvenţele emiţătorului şi receptorului sunt diferite.
    Valoarea NFD poate fi determinată prin măsurare sau prin calculare.
    2.1. Metodă bazată pe măsurare
    Principiul metodei de măsurare este de a reprezenta grafic nivelul la intrarea receptorului, pe canalul de test, necesar pentru un BER dat, de exemplu 10-3, ca funcţie de raportul semnal (purtătoare) perturbaţie (C/I). Schema bloc de măsurare este dată în figura 3.

    Figura 3

---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 3 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 97.

    PRBS: Semnal pseudoaleator cu rată binară
    Prin trasarea a două curbe, una pentru perturbaţia pe acelaşi canal şi cealaltă pentru perturbaţia pe canal adiacent, NFD va fi determinat ca ecart pe orizontală dintre ele, la un nivel specificat de intrare în receptor (vezi figura 4).

    Figura 4

---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 4 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 98.

    Utilizând curbele, valoarea NFD poate fi determinată între două puncte, câte unul pe fiecare din cele două curbe, corespunzând unui nivel dat al purtătoarei, de exemplu pentru punctele de degradare cu 3dB.
    Dacă valorile măsurate sunt disponibile, valorile NFD 1, pentru o distanţă de ±1 între canale (canale adiacente), şi NFD 2, pentru distanţe de ±2 între canale, vor fi comunicate mutual între Administraţii. Aceste valori pot fi utilizate pentru calcularea nivelului perturbaţiilor, dacă ambele echipamente (emiţătorul şi receptorul) sunt de acelaşi tip şi de la acelaşi producător.
    2.2. Metoda bazată pe calcul
    NFD se defineşte conform cu ETSI TR 101 854 după cum urmează:
    NFD = 10 log(P(c)/P(a)),
    unde:
    P(c) este puterea totală recepţionată, în cazul aceluiaşi canal, după filtrarea în RF, în IF şi în banda de bază.
    P(a) este puterea totală recepţionată, în cazul canalelor offset, după filtrarea în RF, în IF şi în banda de bază.
    Pentru calcularea raportului de putere (P(c)/P(a)) în cazul frecvenţei comune, se consideră numai aria de suprapunere.
    Pentru calcularea puterilor P(c) şi P(a) se utilizează aceiaşi putere de emisie şi, prin urmare, formula pentru NFD devine:
    NFD = 10 log (arie suprapunere pentru acelaşi canal/arie de suprapunere pentru offset-ul de frecvenţă)
    P(c) se calculează considerând aria de suprapunere a măştii densităţii spectrale TX şi a selectivităţii de recepţie RX pentru aceeaşi frecvenţă de lucru.
    Un exemplu de arie de suprapunere pentru acelaşi canal între masca densităţii spectrale a emiţătorului şi masca selectivităţii receptorului este dată în figura 5.

    Figura 5

---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 5 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 99.

    Metoda de calculare se bazează pe integrarea densităţii spectrale a măştii emiţătorului şi a măştii selectivităţii receptorului pentru domeniul comun de frecvenţe pe acelaşi canal.
    Domeniul comun de frecvenţe în acelaşi canal a fost separat în secţiuni parţiale plate şi în pantă. Secţiunea plată (F) este secţiunea parţială în cazul în care ambele măşti sunt plate. Secţiunea în pantă (S) este secţiunea parţială în cazul în care cel puţin o secţiune parţială este reperată ca fiind în pantă.
    Secţiunile plate trebuie să fie calculate utilizând formula 2.1; secţiunile în pantă trebuie să fie calculate prin formula 2.2.
    Aria de suprapunere este suma tuturor secţiunilor parţiale calculate prin formulele 2.1 şi 2,2 pentru domeniul frecvenţelor comune pentru ambele măşti.
    P(a) este calculat considerând aria de suprapunere a măştii densităţii spectrale TX şi a măştii selectivităţii RX cu offset-ul de frecvenţă.
    Domeniul comun de frecvenţă este secţiunea în care ambele măşti se suprapun.
    Un exemplu al domeniului comun de frecvenţe în cazul offset-ului de frecvenţă între masca densităţii spectrale a emiţătorului şi masca selectivităţii receptorului este dat în figura 6.

    Figura 6

---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 6 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 101.

    Metoda de calculare se bazează pe integrarea densităţii spectrale a măştii emiţătorului şi a măştii selectivităţii receptorului pentru domeniul comun de frecvenţe.
    Domeniul comun de frecvenţe a fost separat în secţiuni parţiale plate şi în pantă. Secţiunea plată (F) este secţiunea parţială în cazul în care ambele măşti sunt plate. Secţiunea în pantă (S) este secţiunea parţială în cazul în care cel puţin o secţiune parţială este reperată ca fiind în pantă.
    Secţiunile plate trebuie să fie calculate utilizând formula 2.1; secţiunile în pantă trebuie să fie calculate prin formula 2.2.
    Aria de suprapunere este suma tuturor secţiunilor parţiale calculate prin formulele 2.1 şi 2.2 pentru domeniul frecvenţelor comune pentru ambele măşti.
    Ariile secţiunilor plate (F) pot fi calculate prin intermediul formulei:

                  -b
        ┌ ── ┐
        │ ^ 10 │
    F = │f(c) 10 │ (2.1)
        └ ┘
    unde:
    pentru elementul F

    f(c) = f(i+1)- f(i); b = t(i) + r(i) = t(i+1) + r(i+1)
    cu f(i+1) > f(i)

    unde:
    b - Suma atenuării măştilor emiţătorului [t(i)] şi receptorului [r(i)] la începutul şi la sfârşitul unei secţiuni (dB),
    f(i+1) - Frecvenţa la sfârşitul secţiunii (MHz),
    f(i) - Frecvenţa la începutul secţiunii (MHz),
    f(c) - Lărgimea de bandă a secţiunii (MHz),
    F - Ariile secţiunilor parţiale delimitate de măştile spectrale pentru domeniul comun al frecvenţelor.

    Ariile secţiunilor în pantă (S) pot fi calculate folosind formula:


           b
         - ── ┌ a ┐
           10 │ - ── f(c) │
        10^ │ 10 │
     S= ──────── │1 - 10^ │ (2.2)*
        In(10) │ │ * numai dacă este diferit de 0
        ───── a │ │
          10 └ ┘

Pentru secţiunea S a = [t(i)+r(i)-b]/f(c) f(c) = f(i+1)-f(i) b = t(i+1)+r(i+1)
                                           cu f(i+1) > f(i)


    Dacă două secţiuni corespondente ale măştilor prezintă înclinări inversate, parametrul a poate fi zero.
    Dacă a = 0, se va aplica formula (2.1).
    cu:
    b - Suma atenuărilor măştilor de emiţătorului (t(i)) şi receptorului (r(i)) la sfârşitul unei secţiuni (dB),
    t(i) - Atenuarea măştii emiţătorului la începutul unei secţiuni (dB).
    r(i) - Atenuarea măştii de selectivitate a receptorului la începutul unei secţiuni (dB),
    f(i) - Frecvenţa la începutul unei secţiuni (MHz),
    f(c) - Lărgimea de bandă a unei secţiuni (MHz),
    S - Aria secţiunilor parţiale delimitată de măştile spectrale pentru domeniul comun al frecvenţelor.
    t(i+1) - Atenuarea măştii emiţătorului la sfârşitul unei secţiuni (dB),
    r(i+1) - Atenuarea măştii de selectivitate a receptorului la sfârşitul unei secţiuni (dB),
    f(i+1) - Frecvenţa la sfârşitul unei secţiuni (MHz),

        ┌ -b ┐
        │ ── │
        │ 10 │
    F = │f(c) 10^ │ (2.1)
        │ │
        └ ┘


    Unde:
    Pentru secţiunea F

    f(c) = │f(i) - f(i+1)│ b = t(i) + r(i)


    Unde:
    b - Suma atenuărilor măştilor emiţătorului (t(i)) şi receptorului (r(i)) la începutul unei secţiuni (dB),
    f(i) - Frecvenţa la începutul şi la sfârşitul unei secţiuni (MHz),
    f(c) - Lărgimea de bandă a unei secţiuni (MHz),
    F - Ariile secţiunilor parţiale delimitate de măştile spectrale pentru domeniul comun al frecvenţelor.


    Ariile secţiunilor în pantă (S) pot fi calculate utilizând formula:

            b
          - ── ┌ a ┐
            10 │ - ── f(c│
         10^ │ 10 │
    S = ───────── │1 - 10^ │ (2.2)
        In(10) │ │
        ────── a │ │
          10 └ ┘


    Pentru secţiunea S

       t(i)-t(i-1) + r(i)-r(i-1)
    a= ───────────────────────── f(c)=│f(i)-f(i-1)│ b=t(i-1)+r(i-1)
                 f(c)


    Unde:
    b - Suma atenuării măştilor emiţătorului (t(i)) şi receptorului (r(i)) la începutul unei secţiuni (dB),
    t(i) - Atenuarea măştii emiţătorului la începutul şi la sfârşitul unei secţiuni (dB),
    r(i) - Atenuarea măştii de selectivitate a receptorului la începutul şi la sfârşitul unei secţiuni (dB),
    f(i) - Frecvenţa la începutul şi la sfârşitul unei secţiuni (MHz),
    f(c) - Lărgimea de bandă a unei secţiuni (MHz),
    S - Ariile secţiunilor parţiale delimitate de măştile spectrale pentru domeniul comun al frecvenţelor.

    3. Datele necesare pentru calcularea MD şi NFD
    3.1. Masca densităţii spectrale a emiţătorului
    Pentru calculare se va utiliza masca reală a densităţii spectrale aşa cum este descrisă la punctul 3.3.1.
    Dacă această mască nu este disponibilă se va utiliza o mască de emiţător ETSI corespunzătoare.
    3.2. Masca selectivităţii receptorului
    Pentru calculare se va utiliza masca selectivităţii receptorului aşa cum este descrisă la punctul 3.3.1.
    Dacă această mască nu este disponibilă, atunci se va utiliza masca ETSI a emiţătorului corespondent ca mască de selectivitate a receptorului.
    3.3. Datele necesare în cadrul procedurii de schimb de date
    3.3.1. Trebuie să fie furnizate până la 6 puncte, dar nu mai puţin de 2 puncte pentru fiecare mască a densităţii spectrale a emiţătorului sau mască a selectivităţii receptorului (vezi figura 7).
    - Fiecare punct este definit prin frecvenţă (MHz) şi atenuare (dB).
    - Primul punct (care nu face parte din setul de date din cadrul procedurii de schimb) este în mod automat definit ca fiind de 0 MHz şi 0 dB.
    - Ultimul punct trebuie să aibă o atenuare ≥ 40 dB,
    3.3.2. Valorile NFD pentru primul canal adiacent, denumit NFD 1 (cu spaţiere de ±1 canal), şi pentru al doilea canal adiacent, denumit NFD 2 (cu spaţiere de ±2 canale), vor fi deduse din datele măsurate, dacă acest lucru este posibil.
    Pentru a utiliza valorile NFD1 şi NFD2, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:
    - Echipamentele perturbatoare şi perturbate trebuie să fie fabricate de către acelaşi producător având aceeaşi identificare;
    - Frecvenţele perturbatoare şi perturbate trebuie să facă parte din acelaşi plan de frecvenţe;
   - capacităţile (Mbit/s) ale echipamentelor perturbatoare şi perturbate trebuie să fie identice.

    Figura 7

---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 7 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 104.


    ANEXA 4

    Curbele de propagare pentru Serviciul Mobil Terestru

    Nivelul câmpului perturbator este determinat la punctul de recepţie prin intermediul următoarelor curbe de propagare, care au fost preluate din Recomandarea ITU-RP.1546.
    Aceste curbe prezintă valorile nivelului de câmp perturbator pentru 50% din amplasamente şi pentru 50%, 10% şi 1% din timp pentru diferite trasee de propagare şi pentru o înălţime a antenei de recepţie h(2) de 10 metri.
    Curbele sunt date pentru valori ale h1 de 10, 20, 37.5, 75, 150, 300, 600 şi 1200 m.
    Curbele pentru o probabilitate de 50% din timp vor fi utilizate numai pentru a corela valorile măsurate şi cele calculate (vezi Anexa 7 a Acordului).
    Curbele de propagare pentru frecvenţa de 100 MHz (figurile 1 la 8) vor fi aplicate frecvenţelor de interes cuprinse între 29,7 şi 300 MHz; curbele de propagare pentru frecvenţa de 600 MHz (figurile 9 la 16) vor fi aplicate frecvenţelor de interes cuprinse între 300 şi 1000 MHz; şi curbele de propagare pentru frecvenţa de 2000 MHz (figurile 17 la 24) vor fi aplicate frecvenţelor de interes cuprinse între 1000 şi 3000 MHz.


    FIGURA 1
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 1 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 105.


    FIGURA 2

---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 2 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 106.

    FIGURA 3

---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 3 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 107.


    FIGURA 4
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 4 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 108.


    FIGURA 5
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 5 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 109.


    FIGURA 6
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 6 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 110.


    FIGURA 7
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 7 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 111.


    FIGURA 8
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 8 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 112.


    FIGURA 9
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 9 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 113.


    FIGURA 10
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 10 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 114.


    FIGURA 11
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 11 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 115.


    FIGURA 12
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 12 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 116.


    FIGURA 13
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 13 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 117.


    FIGURA 14
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 14 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 118.


    FIGURA 15
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 15 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 119.


    FIGURA 16
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 16 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 120.


    FIGURA 17
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 17 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 121.


    FIGURA 18
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 18 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 122.


    FIGURA 19
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 19 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 123.


    FIGURA 20
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 20 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 124.


    FIGURA 21
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 21 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 125.


    FIGURA 22
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 22 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 126.


    FIGURA 23
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 23 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 127.

    FIGURA 24
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 24 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 128.


    ANEXA 5


    Determinarea nivelului de câmp perturbator pentru Serviciul Mobil Terestru

    1. Generalităţi
    1.1. Această metodă de calcul corespunde Recomandărilor ITU-RP.1546 şi ţine cont de aspecte ale coordonării de frecvenţe.
    1.2. Dacă nu există nici un obstacol în prima zonă Fresnel atunci nivelul de câmp va fi calculat utilizând atenuarea de spaţiu liber. Formulele pentru calcului zonei Fresnel şi nivelului de câmp în spaţiul liber sunt date în Apendicele 1.
    1.3. Nivelul câmpului perturbator în punctul de recepţie este determinat cu ajutorul curbelor de propagare date în Anexa 4.
    Pentru semnale cu un raport emisie/non-emisie mai mic de 1:10 şi un timp de repetiţie a ciclului depăşind 30 de secunde, se vor aplica curbele pentru 10% din timp (fără purtătoare continuă). În celelalte cazuri se vor utiliza curbele ce corespund la 1% din timp (cu purtătoare continuă).
    1.4. Pentru sistemele armonizate care utilizează spectrul armonizat vor fi folosite doar 10% din curbe.
    2. Consideraţii pentru diferite situaţii de producere a perturbaţiilor
    În practică, diferitele situaţii de producere a perturbaţiilor vor necesita diferite metode de calcul.
    2.1. O staţie de bază sau o staţie fixă cauzează perturbaţii unei alte staţii de bază sau unei staţii fixe
    Pentru a proteja staţia de bază sau staţia fixă de o nouă staţie ce urmează a fi instalată în ţara vecină, nivelul de câmp perturbator va fi determinat în punctul de amplasare a staţiei radioelectrice afectate.
    2.2. O staţie de bază sau o staţie fixă cauzează perturbaţii unei staţii mobile
    Pentru a proteja staţiile mobile de o staţie de bază sau o staţie fixă, nivelul de câmp perturbator va fi determinat în cel mai apropiat punct al marginii zonei de operare a staţiilor mobile.
    2.3. O staţie mobilă cauzează perturbaţii unei alte staţii mobile
    Pentru a proteja staţiile mobile una în raport cu alta, nivelul de câmp perturbator ce trebuie determinat va fi calculat prin intermediul lungimii traseului de propagare dintre cele mai apropiate puncte faţă de marginile zonelor de operare ale staţiilor mobile.
    2.4. O staţie mobilă cauzează perturbaţii unei staţii de bază sau unei staţii fixe
    Pentru a proteja o staţie de bază sau o staţie fixă de o staţie mobilă, nivelul de câmp perturbator va fi determinat la nivelul marginii zonei de operare a staţiei mobile, cea mai apropiată de amplasamentul staţiei de bază sau al staţiei fixe afectate.
    2.5. Amplasare presupusă a staţiei mobile
    Ca o excepţie la dispoziţiile din paragrafele 2.2, 2.3 şi 2.4, sunt cazurile în care operarea unei staţii mobile dintr-un anumit loc cauzează/suferă de un nivel de câmp perturbator superior celui din locuri situate la marginea zonei de operare, caz pentru care se va lua ca bază de calcul locul de operare în cauză.
    Ca excepţie la dispoziţiile 2.2, 2.3 şi 2.4, în cazul în care raza zonei de operare este intersectată de linia de frontieră în direcţia staţiei afectate, poziţia staţiei mobile este limitată la linia de frontieră.
    3. Factori ce trebuie luaţi în considerare
    Precizia în determinarea nivelului de câmp perturbator în punctul de recepţie depinde într-o mare măsură de măsură de luarea în considerare a condiţiilor "de facto" de-a lungul traseului de propagare şi de caracteristicile tehnice ale staţiei de emisie şi de recepţie. Precizia de calcul al nivelului de câmp creşte în măsura în care se ţine seama de condiţiile specifice.
    În vederea asigurării reciprocităţii calculelor de-a lungul traseului de propagare pentru teren înclinat, profilul utilizat pentru calculele ulterioare va avea la bază linia ce uneşte înălţimile de teren ale amplasamentelor de emisie şi recepţie.
    Interdependenţa dintre parametri theta şi h1 este rezumată în următorul tabel. Corecţia DELTA h este luată în considerare pentru toate cazurile, pentru factorul de corecţie în funcţie de unghiul de degajare se vor aplica numai valori negative.

┌─────────┬──────────┬──────────┬──────────┬───────────────────────────────────┐
│H(eff Tx)│H(eff RX) │Utilizează│Utilizează│ h1 │
│ │ │ THETA Tx │ THETA Rx │ │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────────────────────────────┤
│ ≥ 3 m │ ≥ 3 m │ Y │ Y │h1 = h(eff Tx) * h(eff Rx)/10m │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────────────────────────────┤
│ ≥ 3 m │ < 3 m │ Y │ Y │h1 = h(eff Tx) * 0.3 │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────────────────────────────┤
│ < 3 m │ ≥ 3 m │ Y │ Y │h1 = h(eff Rx) * 0.3 │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────────────────────────────┤
│ < 3 m │ < 3 m │ Y │ Y │h1 = 1 m │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────────────────────────────┤
│ ML │ ≥ 3 m │ N │ Y │h1 = h(m) * h(eff Rx)/10 m │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────────────────────────────┤
│ ML │ < 3 m │ N │ Y │h1 = h(m) * 0.3 │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────────────────────────────┤
│ ≥ 3 m │ ML │ Y │ N │h1 = hm * h(eff Tx)/10 m │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────────────────────────────┤
│ < 3 m │ ML │ Y │ N │h1 = h(m) * 0.3 │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────────────────────────────┤
│ ML │ ML │ N │ N │h1 = h(m Tx) * h(m Rx)/10 m │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────────────────────────────┤
│ ≥ 3 m │ Linie de │ Y │ N │h1 = h(eff Tx) * h2/10 m │
│ │coordonare│ │ │ │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────────────────────────────┤
│ < 3 m │ Linie de │ Y │ N │h1 = h2 * 0.3 │
│ │coordonare│ │ │ │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────────────────────────────┤
│ ML │ Linie de │ N │ N │h1 = h(m) * h2/10m │
│ │coordonare│ │ │ │
└─────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────────────────────────────┘

    unde: THETA Tx Unghiul de degajare la nivelul amplasamentului emiţătorului
    THETA Rx Unghiul de degajare la nivelul amplasamentului receptorului
    h1 Înălţimile efective aţe antenei pentru curbele din Anexa 4
    h(eff Tx) Înălţimea efectivă a antenei de emisie
    h(eff Rx) Înălţimea efectivă a antenei de recepţie
    h2 Înălţimea antenei de recepţie
    ML Staţie mobilă (4D > 0)

    h(m) rezultă din valoarea de câştig a înălţimii antenei mobile. Dacă lipseşte sau este sub 3 m se consideră 3 m.
    Curbele din Anexa 4, care reprezintă valorile nivelului de câmp perturbator, se vor aplica pentru h1. Valoarea lui h1 este determinată prin utilizarea tabelului anterior. Procesul de interpolare şi extrapolare este prezentat în Apendicele 2.
    Următorii factori vor fi luaţi în considerare:
    3.1. Unghiul de degajare a terenului
    Dacă terenul dintre staţia de emisie şi locul de recepţie este caracterizat de denivelări, nivelul de câmp perturbator determinat pentru locul de recepţie va fi corectat. Unghiul de degajare va fi determinat pentru o distanţă maximă de 16 km (vezi Apendicele 4).
    Factorii de corecţie pentru diferite unghiuri de degajare sunt indicate în Apendicele 4 pentru un domeniu cuprins între 0° şi +40°.
    Dacă distanţa dintre emiţător şi receptor este mai mică decât 16 km, atunci factorul de corecţie al unghiului de degajare este calculat prin formula:

    DELTA = DELTA(d) * d/16

    DELTA(d): Factorul de corecţie datorat unghiului de degajare calculat pentru distanţa dintre emiţător şi receptor
    DELTA: Factorul de corecţie datorită unghiului de degajare
    d: Distanţa dintre emiţător şi receptor

    3.2. Înălţimea eficientă a antenei
    Înălţimea eficientă a unei antene h(eff) este definită ca înălţimea deasupra nivelului mediu al terenului pe o distanţă cuprinsă între 1 şi 15 km din punctul de pornire pe direcţia punctului final:


    h(eff) = h(n) - h(m)

    Unde:
    h(eff) = Înălţimea eficientă a antenei în metri
    H(n) = Înălţimea fizică a antenei deasupra nivelului mării în metri
    H(m) = Înălţimea medie a terenului în metri

---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a înălţimei antenei se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 131.


    Înălţimea medie a terenului h(m) este calculată prin intermediul următoarei formule:

            140
             \f2Σ h(i)
            i=0
    h(m) = ───────
            141


    Pentru h(i), înălţimea la (1000 + i * 100) metri din punctul de plecare pe direcţia punctului final luat în considerare.
    Dacă lungimea traseului dintre punctul de plecare şi punctul final este mai mică de 15 km, atunci se vor lua în considerare numai eşantioanele de înălţime de la d/15.
    3.2.1. Înălţimea eficientă a antenei de emisie
    Înălţimea eficientă a antenei de emisie [h(eff Tx)] este definită ca înălţimea deasupra nivelului mediu al terenului pentru domeniul definit la paragraful 3.2 de la emiţător pe direcţia punctului de recepţie.
    Înălţimea eficientă a antenei de emisie trebuie luată în considerare pentru calculul lui h1 (conform cu tabelul din paragraful 3).
    3.2.2. Înălţimea eficientă a antenei de recepţie
    Înălţimea eficientă a antenei de recepţie [h(eff Rx)] este definită ca înălţimea deasupra nivelului mediu al terenului pentru domeniul definit la paragraful 3.2 de la receptor pe direcţia punctului de emisie.
    Înălţimea echivalentă a antenei de recepţie trebuie luată în considerare pentru calculul lui h1 (conform cu tabelul din paragraful 3).
    3.3. Denivelarea terenului DELTA h
    Denivelarea terenului este definită după cum urmează, depinzând de distanţa d dintre emiţător şi receptor. Factorii de corecţie pentru denivelarea terenului nu vor fi aplicaţi pentru căile de propagare maritimă.
    Pentru d < 10 km:
    Pentru distanţe mai mici de 10 km nu se va lua în considerare denivelarea terenului
    Pentru 10 km = d = 50 km:

    Neregularităţi ale terenului DELTA h pentru 10 km ≤ d ≤ 50 km

---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a neregularităţii ale terenului DELTA h pentru 10 km ≤ d ≤ 50 km, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 132.

    d(1) = 4,5 km
    d(4) = d-4,5 km

    Pentru d > 50 km:
    Denivelarea terenului DELTA h este definită ca diferenţa dintre înălţimile ce depăşesc cu 10% şi respectiv 90% înălţimile terenului măsurate pe o distanţă cuprinsă între 4,5 km şi 25 km precum şi între d - 25 km şi d - 4,5 km de la emiţător pe direcţia punctului de recepţie.


    Neregularităţi ale terenului DELTA h pentru d > 50 km

---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a neregularităţi ale terenului DELTA h pentru d > 50 km, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 132.

    d(1) = 4,5 km
    d(2) = 25 km
    d(3) = d-25 km
    d(4) = d-4,5 km

    Curbele de propagare pentru traseele de propagare terestre sunt bazate pe DELTA h = 50 m. Dacă mărimea denivelării terenului este diferită de DELTA h = 50 m, atunci vor trebui aplicaţi factori de corecţie pentru nivelurile de câmp perturbator deduse din curbele de propagare. Factorii de corecţie corespunzători sunt daţi în Apendicele 3. Dacă distanţa dintre emiţător şi receptor este mai mare de 200 km, atunci se va utiliza valoarea pentru d = 200 km.
    3.4. Factorul de corecţie pentru frecvenţe
    Curbele de propagare, corecţiile privind unghiul de degajare şi denivelarea terenului se aplică doar pentru frecvenţele de 100 MHz, 600 MHz şi 2 GHz. Pentru alte frecvenţe, sunt necesare inter- sau extrapolările în conformitate cu Apendicele 2.
    3.5. Diagrama antenei
    Dacă sunt utilizate antene directive sau reglate ca antene pentru emisie pentru o staţie fixă sau pentru o staţie de bază care provoacă perturbaţii, atunci aceşti factori vor fi luaţi în considerare pentru determinarea nivelului de câmp de perturbaţie. În cazul antenelor directive, unghiul de orientare este considerat în sensul acelor de ceasornic.
    Dacă sunt utilizate antene directive sau reglate pentru recepţie, atunci câştigul antenei de recepţie pe direcţia emisiei perturbatoare va fi dedusă din nivelul maxim admisibil pentru câmpul perturbator.
    Anexa 6 conţine diagramele mai multor antene directive tipice. Aceste diagrame vor fi utilizate pentru a deduce scăderea puterii maxime aparent radiate relativ la punctul de recepţie, sau reducerea semnalului perturbator la receptor. O metodă de combinare a caracteristicilor orizontale şi verticale ale antenelor este dată în Anexa 8.
    3.6. Propagarea pe trasee mixte
    Atunci când traseele de propagare traversează zone cu caracteristici diferite de propagare, se va utiliza următoarea metodă, care ţine cont de caracteristicile diferitelor părţi ale traseului:
    a) În cazul unui procentaj de timp < 10%, se va utiliza următoarea procedură pentru calculul nivelului de câmp pentru traseele ce trec dintr-o zonă terestră într-o zonă maritimă:

    E(m,t) = E(l,t) + A[E(s,t) - E(l,t)]

    unde:
    E(m,t) = Nivelul de câmp pentru trasee mixte pentru t% din timp
    E(l,t) = Nivelul de câmp pentru un traseu terestru de lungime egală cu cea a traseului mixt pentru t% din timp
    E(s,t) = Nivelul de câmp pentru un traseu maritim de lungime egală cu cea a traseului mixt pentru t% din timp
    A = Factorul de interpolare aşa cum este dat în figură

    Interpolarea pentru trasee mixte de propagare, pământ/mare

---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică interpolare pentru trasee mixte de propagare, pământ/mare, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 134.


    b) La un procentaj de timp ≥ 10%, se va utiliza următoarea procedură:

                d(i)
    E(m,t) = \f2Σ ──── E(i,t)
             i d(r)

    Unde:
    E(m,t) = Nivelul de câmp pentru un traseu de propagare mixt pentru t% din timp
    E(i,t) = Nivelul de câmp pentru un traseu terestru de lungime egală cu cea a traseului mixt pentru t% din timp
    D(i) = Lungimea traseului în zona i şi
    D(T) = Lungimea întregului traseu.


    Apendicele 1 la Anexa nr. 5

    Figura 1

    Zona Fresnel
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a figurei 1, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 135.


    Calcularea primei zone Fresnel:

                                     (a-x)*lambda
    Zona Fresnel r(1)(x)=-radical x* ──────────── = - 1,73*10^4*radical x*(a-x)
                                          a ────────
                                                                         f * a

    lambda reprezintă lungimea de undă. Alte simboluri sunt descrise în Figura 1. Toate valorile trebuie să fie completate în formule în unităţi de bază (traseele în metri, frecvenţa f în Hertzi).

    Calcularea nivelului de câmp pentru spaţiul liber

    Unde:

                   ┌ ┐
    F(spatiu liber)│1 k Werp│ = 107 dB\f2æV/m - 20 *log(10d) (d în km
                   └ ┘



    Apendicele 2 la Anexa nr. 5


    1. Inter- sau extrapolarea nivelului de câmp în conformitate cu h1
    1.1. 10 m ≤ h1 ≤ 3000 m
    Dacă h1 are exact una dintre valorile 10, 20, 37,5, 75, 150, 300, 600 sau 1200 m nivelul de câmp poate fi citit direct din curbele de la Anexa 4. Altfel, nivelul de câmp trebuie inter- sau extrapolat conform cu următoarea formulă:

    E = E(inf)+[E(sup)-E(inf)]log[h1/h(inf)]/log[h(sup)/h(inf)]


    Unde:
    h(inf): 600 m dacă h1 > 1200 m, altfel înălţimea nominală efectivă cea mai apropiată este sub h1
    h(sup): 1200 m dacă h1 > 1200 m, altfel înălţimea nominală efectivă cea mai apropiată depăşeşte h1
    E(inf): valoarea nivelului de câmp pentru h(inf) la distanţa cerută
    E(sup): valoarea nivelului de câmp pentru E(sup) la distanţa cerută
    h1 este limitat la 3000 m, iar nivelul de câmp este limitat la valoarea nivelului de câmp pentru spaţiul liber.


    1.2. 0 m ≤ h1 ≤ 10 m
    Procedeul de extrapolare a nivelului de câmp la distanţa cerută d [km], unde h1 are valori cuprinse între 0 şi 10 m este bazat pe distanţele în km până la orizont fără a lua în considerare denivelările pământului, scrise ca d(H)(h) = 4.1 radical(h) unde h este valoarea cerută pentru înălţimea antenei h1 în metri.
    Pentru d < d(H) (h1) nivelul câmpului este dat de curba pentru înălţimea de 10 metri la distanţa orizontului plus DELTA E, unde DELTA E reprezintă diferenţa dintre nivelul de câmp pentru curba pentru înălţimea de 10 m la distanţele d şi h1 până la orizont.
    Pentru d ≥ d(H) (h1) nivelul de câmp este dat de curba pentru înălţimea de 10 m la distanţa DELTA E dincolo de orizont, unde DELTA E reprezintă diferenţa dintre d şi h1 distanţa până la orizont.
    Aceasta poate fi exprimată prin următoarea formulă unde E(10)(d) reprezintă nivelul de câmp exprimat în dB\f2æV/m pentru curba corespunzătoare înălţimii de 10 m la o distanţă d [km]:

    E = E10[d(H)(10)]+E10(d)-E10[d(H)(h1)] dB\f2æV/m d < d(H)(h1)
    E = E10[d(H)(10)+d-d(H)(h1)] dBæV/m d ≥ d(H)(h1)


    Dacă ultima ecuaţie [d(H)(10)+d-d(H)(h1)] depăşeşte 1000 km, chiar şi dacă d ≤ 1000 km, E10 se poate deduce din extrapolarea liniară pentru logaritmul funcţie de distanţă al curbei, din:

    E10 = E(inf)+[E(sup)-E(inf)]log[d/D(inf)]/log[D(sup)/D(inf)]

    Unde:
    D(inf): penultima distanţă din tabel [km]
    D(sup): ultima distanţă din tabel [km]
    E(inf): valoarea nivelului de câmp pentru penultima distanţă din tabel [m]
    E(sup): valoarea nivelului de câmp pentru ultima distanţă din tabel [m]

    2. Interpolarea nivelului de câmp ca funcţie a distanţei
    Figura din Anexa 4 indică nivelul de câmp reprezentat în funcţie de distanţa d [km] cu valori cuprinse între 1 şi 1000 km. Interpolarea distanţei nu este necesară dacă nivelul de câmp poate fi stabilit direct din aceste grafice. Pentru valori intermediare ale d, interpolarea se realizează conform cu următoarea formulă:

    E = E(inf)+[E(sup)-E(inf)] log(d/d1)/log[d(sup)/d(inf)] dB miu V/m

    Unde:
    d: distanţa pentru care este necesară predicţi
    ad(inf): cea mai apropiată distanţă din tabel mai mică decât d
    d(sup): cea mai apropiată distanţă din tabel mai mare decât d
    E(inf): valoarea nivelului de câmp pentru d(inf)
    E(sup): valoarea nivelului de câmp pentru d(sup)

    Atunci când d < 1 km, ar trebui calculată valoarea nivelului de câmp pentru spaţiul liber.
    3. Inter- sau extrapolarea nivelului de câmp ca funcţie de frecvenţă
    Valorile nivelului de câmp pentru o frecvenţă dată trebuie interpolate între valorile pentru frecvenţa nominală - 100, 600 şi 2000 MHz. Pentru frecvenţe sub 100 MHz sau peste 2000 MHz, interpolarea trebuie înlocuită cu extrapolarea valorilor de la cele mai apropiate două frecvenţe nominale.

    Formula utilizată este:

    E = E(inf)+[E(sup)-E(inf)]log[f/f(inf)]/log[f(sup)/f(inf)] dB\f2æV/m

    Unde:f: frecvenţa pentru care este necesară predicţia [MHz]
    f(inf): o frecvenţă nominală mai mică (100 MHz dacă f < 100 Mhz, 600 MHz dacă f > 2000 MHz)
    f(sup): o frecvenţă nominală mai mare (600 MHz dacă f < 100 Mhz, 2000 MHz dacă f > 2000 MHz)
    E(inf): valoarea nivelului de câmp pentru f(inf)
    E(sup): valoarea nivelului de câmp pentru f(sup)


    Apendicele 3 la Anexa nr. 5

    Curbele pentru factorul de corecţie a atenuării

    Apendicele 3 include curbele pentru factorul de corecţie în funcţie de denivelările de teren DELTA h pentru frecvenţe de 100 MHz (FIGURA 1), 600 MHz (FIGURA 2) şi 2000 MHz (FIGURA 3).

    FIGURA 1

---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a curbele pentru factorul de corecţie a atenuării, figura 1, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 137.


    FIGURA 2

---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a curbele pentru factorul de corecţie a atenuării, figura 3, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 138.


    Valoarea factorilor de corecţie în funcţie de DELTA h [dB]


                          100 MHz │ 600 MHz │ 2000 MHz │
                   ┌─────────┬─────────┼─────────┬─────────┼─────────┬─────────┤
        DELTA h [m]│ 50 km │ 200 km │ 50 km │ 200 km │ 50 km │ 200 km │
───────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
                 10│ -7.0 │ -3.0 │ -10.0 │ -5.0 │ -10.0 │ -5.0 │
───────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
                 20│ -4.0 │ -2.0 │ -6.0 │ -3.0 │ -6.0 │ -3.0 │
───────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
                 30│ -2.5 │ -1.5 │ -3.0 │ -2.0 │ -3.0 │ -3.0 │
───────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
                 50│ 0.0 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.0 │
───────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
                 80│ 3.0 │ 2.0 │ 4.0 │ 2.0 │ 5.0 │ 2.5 │
───────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
                100│ 5.0 │ 3.0 │ 7.0 │ 3.5 │ 8.7 │ 4.3 │
───────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
                150│ 8.0 │ 4.5 │ 10.0 │ 5.0 │ 12.4 │ 6.2 │
───────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
                300│ 14.0 │ 7.0 │ 20.0 │ 10.0 │ 24.8 │ 12.4 │
───────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
                500│ 19.0 │ 9.5 │ 28.0 │ 13.0 │ 34.7 │ 16.1 │
───────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘


    Inter- sau extrapolarea factorului de corecţie în funcţie de denivelările de teren ca funcţie de frecvenţă
    Factorul de corecţie pentru denivelările de teren pentru o frecvenţă dată trebuie interpolat între valorile pentru frecvenţa nominală - 100, 600 şi 2000 MHz. Pentru frecvenţe sub 100 MHz sau peste 2000 MHz, interpolarea trebuie înlocuită cu extrapolarea valorilor de la cele mai apropiate două frecvenţe nominale.
    Formula utilizată este:

    C = C(inf)+[C(sup)-C(inf)]log[f/f(inf)]/log[f(sup)/f(inf)]

    Unde:f: frecvenţa pentru care este necesar factorul de corecţie [MHz]
    f(inf): o frecvenţă nominală mat mică (100 MHz dacă f < 100 Mhz, 600 MHz dacă f > 2000 MHz)
    f(sup): o frecvenţă nominală mai mare (600 MHz dacă f < 100 Mhz, 2000 MHz dacă f > 2000 MHz)
    C(inf): valoarea nivelului de câmp pentru f(inf)
    C(sup): valoarea nivelului de câmp pentru f(sup)


    Apendicele 4 la nr. Anexa 5

    Factorul de corecţie pentru unghiul de degajare a terenului

    Figura 1
    Unghiul de degajare a terenului


---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a unghiului de degajare a terenului, figura 1, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 139.


    Figura 2
    Corecţia pentru unghiul de degajare a terenului

---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grafică a corecţiei pentru unghiul de degajare a terenului, figura 2, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 bis/14.VI.2006 la pagina 140.

    Figura 2 este dată numai cu titlu informativ. Corecţia în conformitate cu unghiul de degajare a terenului se calculează după cum următoarea formulă:
    Pentru distanţe mai mari sau egale cu 16 km

    Pentru 100 MHz ecuaţia este:

                    ┌ ┐
                    │ ┌ ý ┐│
    Corecţia = 9,1 -│6,9 + 20 log│radical(niu - 0,1)+1+ niu-0,1││
                    │ └ ┘│
                    └ ┘


    niu = 31,2 * theta theta (rad),


    unde:
    Valori limită: 0 dB pentru unghiuri mici şi -32 dB la 40°.

    Pentru 600 MHz ecuaţia este:


                    ┌ ┐
                    │ ┌ ý ┐│
    Corecţia = 13,1-│6,9 + 20 log│radical(niu - 0,1)+1+ niu-0,1││
                    │ └ ┘│
                    └ ┘

    unde:

    niu = 91,2 * theta theta (rad),



    Valori limită: 0 dB pentru unghiuri mici şi -35 dB la 40°.

    Pentru 2000 MHz ecuaţia este:

                    ┌ ┐
                    │ ┌ ý ┐│
    Corecţia = 17,3-│6,9 + 20 log│radical(niu - 0,1)+1+ niu-0,1││
                    │ └ ┘│
                    └ ┘


    niu = 167 * theta theta (rad),


    Valori limită: 0 dB pentru unghiuri mici şi -36 dB la 40°.

    Pentru distanţe până la 16 km
    Corecţie = corecţia calculată mai sus " d/16 km.

    Inter- sau extrapolarea unghiului de degajare a terenului ca funcţie de frecvenţă
    Factorul de corecţie pentru unghiul de degajare a terenului pentru o frecvenţă dată trebuie interpolat între valorile pentru frecvenţa nominală - 100, 600 şi 2000 MHz. Pentru frecvenţe sub 100 MHz sau peste 2000 MHz, interpolarea trebuie înlocuită cu extrapolarea valorilor de la cele mai apropiate două frecvenţe nominale.

    Formula utilizată este:



    TCA_c = TCA_C(inf) + [TCA_C(sup) - TCA_C(inf)]/log[f/f(inf)]/log[f(sup)/f(inf)]


    Unde:
    f: frecvenţa pentru care este necesară predicţia [MHz]
    f(inf): o frecvenţă nominală mai mică (100 MHz dacă f < 100 Mhz, 600 MHz dacă f > 2000 MHz)
    f(sup): o frecvenţă nominală mai mare (600 MHz dacă f < 100 Mhz, 2000 MHz dacă f > 2000 MHz)
    TCA_C(inf): factorul de corecţie pentru unghiul de degajare a terenului pentru f(inf)
    TCA_C(sup): valoarea nivelului de câmp pentru f(sup)


    ANEXA 6


    Instrucţiuni de codare pentru diagramele de antenă pentru Serviciul Mobil Terestru


    Instrucţiuni de codare pentru diagramele de antenă


    1. Generalităţi
    1.1. La descrierea caracteristicilor diagramelor de antenă pentru procedura de coordonare se va utiliza un şir de caractere constând din trei cifre, două litere şi două cifre, în conformitate cu Recomandarea CEPT T/R 25-08.
    Şirul de caractere este structurat după cum urmează:

┌──────────────────────────┬──────────────────────────┬────────────────────────┐
│ 000 │ XX │ 00 │
├──────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Caracterele 1-3 │ Caracterele 4-5 │ Caracterele 6-7 │
└──────────────────────────┴──────────────────────────┴────────────────────────┘


    Acest şir de caractere trebuie să fie transmis într-un singur bloc: OOOXXOO.

    1.2. Acest şir de caractere va fi utilizat
    1.2.1. pentru a descrie caracteristicilor unei antene aparţinând Administraţiei ce pregăteşte cererea de coordonare, şi
    1.2.2. pentru a prezenta caracteristicile unei antene aparţinând unei alte Administraţii, atunci când se evaluează cererea de coordonare a respectivei Administraţii.
    1.3. În general, diagrama în plan orizontal va fi luată în considerare pe poziţia 9XH. Dacă există o elevaţie în diagrama în plan vertical, atunci unghiul elevaţiei va fi înscris sub poziţia 9B a cererii de coordonare. Diagrama în plan vertical va fi descrisă în acelaşi mod ca diagrama în plan orizontal şi va fi înscrisă sub poziţia 9XV.
    1.4. Apendicele 1 şi Apendicele 2 la această Anexă conţin ilustraţii grafice a nouă grupe tipice de antene, care sunt reprezentative pentru tipurile de antenă utilizate în practică. Aceste grupe sunt identificate cu ajutorul unor coduri formate din două litere: EA, EB, EC, DE, KA, LA, CA, CB şi CC. Formulele pentru prezentările grafice sunt date în Apendicele 3, Apendicele 4 şi Apendicele 5, ce conţin descrierea unor antene de tipul V şi de tipul W. Apendicele 6 şi Apendicele 7 conţin descrierea diagramei tipului de antenă TA.
    1.5. Dacă parametrul 9XV (din diagrama în plan vertical) este codul de antenă TA înseamnă că diagrama 3D de radiaţie a antenei este din punct de vedere electric înclinată.
    1.6. Pentru fiecare staţie se va defini doar un singur tip de antenă, valabil pentru toate direcţiile în care alte ţări pot fi afectate.
    2. Structura şirului de caractere pentru grupele tipice de diagrame de antene
    2.1. Pentru diagramele grupelor EA, EB, EC, DE şi LA (Apendicele 1), următoarele date vor fi codate în şirul de caractere:

    Caracterele 1-3: Aceste caractere descriu domeniul unghiului unei diagrame direcţionale pentru care puterea radiată a fost diminuată cu 50% din valoarea sa maximă. Acest unghi trebuie să fie determinat între direcţia de câştig maxim şi direcţia care reprezintă 50% din puterea radiată (în diagramă 1/radical(2) = 0,707 din nivelul de câmp). Exemplu: 030 pentru un unghi de 30 de grade.
    Caracterele 4-5: Aceste caractere descriu grupul de diagrame de antene, de exemplu: EA, EB, etc. Pentru antene omnidirecţionale va fi utilizat ND.
    Caracterele 6-7: Aceste caractere descriu anvelopa circulară a lobilor laterali ce nu sunt conţinuţi în interiorul modelului de bază definit prin intermediul primelor cinci caractere. Aceste două caractere pot fi deduse din atenuarea, indicată prin acest cerc, din diagrama antenei, înmulţită cu 100. Dacă este dat numai raportul faţă-spate (f:b), atunci aceste cifre vor putea fi calculate prin formula:

                       raport f:b
                   ^2- ──────────
    două cifre = 10 20 (raport f:b în dB)



    2.2. Pentru diagramele de antenă din grupele CA, CB, CC şi KA (Apendicele 2) următoarele date vor fi codate în şirul de caractere:

    Caracterele 1-3: Aceste caractere nu descriu un unghi, ca la punctul 2.1 pentru diagramele de antenă mai sus menţionate. Aceste cifre descriu factorul de "notch". Ele pot fi deduse din valorile atenuării din diagrama antenei, înmulţite cu 100.
    Caracterele 4-5: Aceste caractere descriu grupul diagramei de antenă, de exemplu: CA, CB, etc.
    Caracterele 6-7: Pentru tipurile de antene fără sau cu lobi laterali neglijabili, aceste cifre vor avea valoarea 00. Dacă lobii laterali depăşesc liniile diagramei descrise prin caracterele 1-3, atunci se va lua în considerare cel mai mare lob lateral. În acest caz caracterele 6-7 vor fi calculate în aceeaşi manieră descrisă la punctul 2.1 pentru caracterele 6-7.

    2.3. Pentru diagramele grupei TA, următoarele date vor fi codate în şirul de caractere:

    Caracterele 1-3: Aceste caractere descriu domeniul unghiului multiplicat cu 10 al unei diagrame direcţionale pentru care puterea radiată a fost diminuată cu 50% din valoarea sa maximă. Acest unghi trebuie să fie determinat între direcţia de câştig maxim şi direcţia care reprezintă 50% din puterea radiată (în diagramă 1/radical(2) = 0,707 din nivelul de câmp). Exemplu: 300 pentru un unghi de 30 de grade.
    Caracterele 4-5: Aceste caractere descriu grupul de diagrame de antene, de exemplu: TA.
    Caracterele 6-7: Aceste caractere descriu anvelopa circulară a lobilor laterali ce nu sunt conţinuţi în interiorul modelului de bază definit prin intermediul primelor cinci caractere. Aceste două caractere pot fi deduse din atenuarea, indicată prin acest cerc, din diagrama antenei, înmulţită cu 100. Dacă numai raportul faţă-spate (f:b) este dat, atunci aceste cifre vor putea fi calculate prin formula:

                       raport f:b
                   ^2- ──────────
    două cifre = 10 20 (raport f:b în dB)



    2.4. Pentru toate diagramele prezentate în Apendicele 1 şi 2 sunt permise şi alte linii decât cele trasate. Alte linii sunt permise cu condiţia de a nu se depăşi marginea diagramei. De exemplu, pentru o antenă de tipul EA au fost reprezentate doar unghiurile de 65, 45, 30 şi 15 grade, dar orice alte unghi între 0 şi 65 grade este permis.
    3. Formarea unui şir de caractere dintr-o diagramă dată de antenă
    3.1. Pentru o antenă omnidirecţională şirul de caractere este: OOONDOO.
    3.2. Pentru un alt tip de antenă, diagrama de reprezentat este comparată cu diagramele date în Apendicele 1 şi 2. Şirul de caractere va fi bazat pe diagrama din aceste Apendice, care este cea mai apropiată de diagrama ce se doreşte să fie descrisă. Valorile numerice ale factorului de atenuare pot fi găsite în tabelele din Apendicele 1 şi 2. Atenuarea reprezentată prin tipul de antenă rezultat trebuie să nu depăşească atenuarea antenei reale cu mai mult de 1 dB pe direcţia oricărei ţări afectate. Pe alte direcţii nu există vreo limitare.
    3.3. Antenele de tipul CA, CB, CC, şi DE au mai mulţi lobi principali. În astfel de cazuri, se va aplica procedura descrisă la punctele 2.1 şi 2.2. Un şir de caractere va trebui să fie dat doar pentru unul din lobii principali.
    4. Deducerea unei diagrame de antenă dintr-un şir dat de caractere
    4.1. Codul de două litere indică tipul antenei.
    4.2. Atenuarea la nivelul unghiului de înjumătăţim a puterii, a lobilor laterali şi de "notch" pot fi deduse din cifrele şirului de caractere.
    4.3. Pentru alte unghiuri, valorile atenuării pot fi luate din tabelele date în Apendicele 1 şi 2, sau pot fi calculate prin următoarea formulă:
    Factorul de atenuare (dB) = 20 * log (valoarea numerică din diagramă)
    Domeniul acestor valori este întotdeauna între 0 şi 1.


    Apendicele 1 al Anexei 6
______________
    NOTĂ(CTCE)
    Apendicele 1 la Anexa 6 se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr. 515 bis din 14.IV.2006, la pagina 145.

┌───────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
│ Valoare numerică │ Atenuarea lobilor laterali │
├───────────────────────────────┼────────────────────────┬───────────────┤
│ 90 │ 0.9 = │ -1 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ 80 │ 0.8 = │ -2 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ 70 │ 0.7 = │ -3 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ 60 │ 0.6 = │ -4.5 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ 50 │ 0.5 = │ -6 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ 40 │ 0.4 = │ -8 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ 30 │ 0.3 = │ -10.5 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ 20 │ 0.2 = │ -14.5 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ 10 │ 0.1 = │ -20 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ 05 │ 0.05 = │ -26 dB│
└───────────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────┘



    Apendicele 2 al Anexei 6

_____________
    NOTĂ(CTCE)
    Apendicele 2 la Anexa 6 se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr. 515 bis din 14.IV.2006, la pagina 146.


┌───────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
│ Valoare numerică │ Atenuarea lobilor laterali │
├───────────────────────────────┼────────────────────────┬───────────────┤
│ 90 │ 0.9 = │ -1 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ 80 │ 0.8 = │ -2 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ 70 │ 0.7 = │ -3 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ 60 │ 0.6 = │ -4.5 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ 50 │ 0.5 = │ -6 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ 40 │ 0.4 = │ -8 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ 30 │ 0.3 = │ -10.5 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ 20 │ 0.2 = │ -14.5 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ 10 │ 0.1 = │ -20 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ 05 │ 0.05 = │ -26 dB│
└───────────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────┘



    Apendicele 3 al Anexei 6

______________
    NOTĂ(CTCE)
    Apendicele 3 la Anexa 6 se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr. 515 bis din 14.IV.2006, la pagina 147.

    CA

               (1-aý)cos(2Ø)+ √[(1-aý)ýcosý(2Ø)+4aý]
    Sigma = √(--------------------------------------)
                           2

    Domeniul de definiţie:
    0 ≤ a ≤ 1
    -180° ≤ Ø ≤ 180°


    CB

              (1-aý)cos(3Ø)+ √[(1-aý)ýcosý(3Ø)+4aý]
    Sigma = √(--------------------------------------)
                            2

    Domeniul de definiţie:
    0 ≤ a ≤ 1
    -180° ≤ Ø ≤ 180°


    CC

              (1-aý)cos(4Ø)+ √[(1-aý)ýcosý(4Ø)+4aý]
    Sigma = √(--------------------------------------)
                           2

    Domeniul de definiţie:
    0 ≤ a ≤ 1
    -180° ≤ Ø ≤ 180°


    EA

              4bý cosØ
    Sigma = ------------------
            (4bý-1) cosýØ + 1

         1 1 - cosý \f2α
    bý = - * --------------------
         2 1 - (√2 cos α - 1)ý

    Domeniul de definiţie:
    0° ≤ \f2α ≤ 65°
    -90° ≤ Ø ≤ 90°


    EB

            1,6 bý cosØ + 2,4 √[bý(bý-0,2) cosý Ø + 0,2bý]
    Sigma = ----------------------------------------------
                       (4bý-1,44) cosýØ + 1,44

                       1 - cosý α
    bý = 0,77 * --------------------------
                1,44 - (√2 cos α - 0,8)ý

    Domeniul de definiţie:
    0° ≤ \f2α ≤ 79°
    -180 ≤ Ø ≤ 180


    EC

            1,2 bý cosØ + 2,8 √[bý(bý-0,4) cosý Ø + 0,4bý]
    Sigma = ----------------------------------------------
                       (4bý-1,96) cosýØ + 1,96

                       1 - cosý α
    bý = 0,98 * --------------------------
                1,96 - (√2 cos α - 0,6)ý

    Domeniul de definiţie:
    0° ≤ \f2α ≤ 96°
    -180° ≤ Ø ≤ 180°


    DE

                      4bý cosØ
    Sigma = Abs ( ----------------- )
                  (4bý-1) cosýØ + 1

             1 - cosý α
    bý = -------------------
         2 - (2 cos α - √2)ý

    Domeniul de definiţie:
    0° ≤ \f2α ≤ 65°
    -180° ≤ Ø ≤ 180°


    KA

            (1-a) cos Ø + √[(1-a)ý cosý Ø + 4a]
    Sigma = -----------------------------------
                           2

    Domeniul de definiţie:
    0 ≤ a ≤ 1
    a=0 -90° ≤ Ø ≤ 90°
    a>0 -180° ≤ Ø ≤ 180°


    LA

                          60
    Sigma = cos[(1 - cos( -- * Ø))*90]
                          \f2α
          3α
    g = ± ---
           2

    Domeniul de definiţie:
    0° ≤ \f2α ≤ 120°
    -1,5 α ≤ Ø ≤ 1,5 α



    Apendicele 4 la Anexa 6

                        Diagrame pentru antene de tipul V
                              (VA, VB, ... VH, VI)

    Acest tip de diagrame de antenă este caracterizat printr-un mod de radiaţie simetrică, compus din doi lobi principali, sub formă de elipse decalate. Aceste componente sub formă de elipse pot fi decalate, iar semi-unghiul de radiaţie poate fi exprimat ca un parametru caracteristic. Valoarea ecartului acestei decalări este exprimat prin intermediul celei de-a doua litere a codului de tip. Parametrii specifici nu vor putea fi exprimaţi în mod convenţional, din cauza formatului dat al codului de tip, precum şi din cauza numărului stabilit pentru caracterele ce pot fi conţinute într-un şir de caractere pentru codul de tip. Astfel, primul grup de cifre trebuie să fie divizat în două părţi, încât codul să poată reprezenta mai multe elemente de date independente. Această soluţie implică o eşantionare mai aproximativă a parametrilor astfel descrişi.
    Jumătate din valoarea unghiului de înjumătăţire a puterii poate fi variat în paşi de cinci grade, minimum fiind la 15 grade, iar maximul la 60 de grade.
    Unghiul de decalaj dintre elipse poate fi specificat în cadrul unui interval de la 0,00 la 0,40 în 9 paşi de 0,05 fiecare.

______________
    NOTĂ(CTCE)
    Diagrama de la Apendicele 4 la Anexa 6 se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr. 515 bis din 14.IV.2006, la pagina 150.


   Notarea tipului este: mnnVArr
                            ...
                            mnnVIrr

    Unde:
    M = un caracter numeric ce descrie jumătate din valoarea unghiului de înjumătăţire a puterii
    N = două caractere numerice ce reprezintă jumătatea valorii unghiului dintre
    n = cei doi lobi principali
    rr = două caractere numerice, date de valoarea calculată ca o sută de ori raza cercului anvelopei celor doi lobi laterali.

    Interpretarea şi domeniul de definiţie al parametrilor:

\f2α = m * 5 + 15 este jumătate din valoarea unghiului de înjumătăţire a puterii
                 0 ≤ alfa ≤ 65° este în mod automat îndeplinită deoarece alfa
                                este cuprins între 15 şi 60 de grade datorită
                                domeniului de definiţie al lui "m"

\f2â = nn este jumătate din unghiul de deschidere dintre cei doi
                 lobi principali
                 0 ≤ \f2â Nu există vreo limitare pentru maximul unghiului de
                          deschidere. Oricum, este rezonabil să se limiteze
                          jumătatea unghiului de deschidere sub 90 de grade.

r(0) = rr/100 este raza anvelopei lobilor laterali
                 0 ≤ r0 < 1,0 este în mod automat îndeplinită

e este ecartul extremităţilor elipselor
                 0 ≤ e ≤ 1/√2 este în mod automat îndeplinită

┌───────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│ e │ Caracterele 4 şi 5 ale │
│ │ şirului de caractere │
├───────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ 0,00 │ VA │
│ 0,05 │ VB │
│ 0,10 │ VC │
│ 0,15 │ VD │
│ 0,20 │ VE │
│ 0,25 │ VF │
│ 0,30 │ VG │
│ 0,35 │ VH │
│ 0,40 │ VI │
└───────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘


    Formulele de bază sunt următoarele:
    Dacă e=0 atunci e= 1E-5

             1 + e
    k(5) = [ ───── ]ý
               2

         k(5) 1 - cosý(\f2α)
    bý = ---- * -----------------------
          2 cos(α) 1 - e
                k(5) - [ ------ - ----- ]ý
                           √2 2

    k(4) = bý - k(5)

    k(3) = bý * e * k(5)

    k(2) = b^4 * k(5) - k(3)

                1 - e
    k(1) = bý * -----
                  2

           k(1) * cos(x) + √ [k(2) * cosý(x) + k(3)] Câştigul relativ
    r(i) = ----------------------------------------- al lobului 1
               k(4) * cosý(x) + k(5) (i = 1,2)


    În formulele anterioare x reprezintă unghiul în coordonate polare ale lobilor.
    r(1) = fnct(Ø) este câştigul relativ al lobului 1
    r(2) = fnct(Ø - 2 * \f2â) este câştigul relativ al lobului 2
    Ø este unghiul curent

    Diagrama rezultată este formată prin preluarea maximului dintre valorile r(1), r(2) şi r(0) calculate pentru orice direcţie dată.
    Câmpul 9A al bazei de date trebuie să conţină azimutul axei lobului principal, în raport cu care celălalt lob poate fi atins printr-o rotaţie unghiulară pozitivă de mai puţin de 180 grade.


    Exemple reprezentând antene de tipul V

______________
    NOTĂ(CTCE)
    Exemplele reprezentând antene de tipul V se găsesc în Monitorul oficial al României, partea I, Nr. 515 bis din 14.IV.2006, la pagina 152


    Apendicele 5 la Anexa 6

                      Diagrame pentru antene de tipul W
                            (WA, WB, WH, WI)

    Acest tip de diagrame de antenă este caracterizat printr-un mod de radiaţie simetrică, compus din doi lobi principali Curba de bază este aceeaşi ca în cazul tipului V, diferenţa constând în raza anvelopei, ce are o valoare pe direcţia "faţă" şi alta pe direcţia "spate"
    Domeniul de definiţie al razei anvelopei este
    0,35 la 0,80 pe direcţia "faţă"
    0,00 la 0,45 pe direcţia "spate"

______________
    NOTĂ(CTCE)
    Diagrama de la Apendicele 5 la Anexa 6 se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr 515 bis din 14IV2006, la pagina 153.

    Notarea tipului este: MnnWArr

                                     mnnWIrr
    Unde:
    m = un caracter numeric ce descrie jumătate din valoarea unghiului de înjumătăţire a puterii
    nn = două caractere numerice ce reprezintă jumătatea valorii unghiului dintre cei doi lobi principali
    r = un caracter numeric caracterizând raza cercului de anvelopă a lobilor laterali pe direcţia "spate"
    p = un caracter numeric caracterizând raza cercului de anvelopă a lobilor laterali pe direcţia "faţă"

    Interpretarea şi domeniul de definiţie al parametrilor:

\f2α = m * 5 + 15 este jumătate din valoarea pentru unghiul de înjumătăţire a
                 puterii
                 0 ≤ \f2α ≤ 65° este în mod automat îndeplinită deoarece \f2α
                              este cuprins între 15 şi 60 grade datorită
                              domeniului de definiţie ai lui "m"

\f2â = nn este jumătate din unghiul de deschidere dintre cei doi lobi
                 principali
                 0 ≤ \f2â Nu există vreo limitare pentru maximul unghiului
                              de deschidere Oricum, este rezonabil să se
                              limiteze jumătatea unghiului de deschidere
                              sub 90 de grade

r(0) = r/20 este raza anvelopei lobilor laterali pe direcţia "spate"
                 0 ≤ r(0) < 1,0 este în mod automat îndeplinită

p(0) = p/20 + 0,35 este raza anvelopei lobilor laterali pe direcţia "faţă"
                      0 ≤ p(0) < 1,0 este în mod automat îndeplinită

e este ecartul extremităţilor elipselor
                      0 ≤ e ≤ 1/√ 2 este în mod automat îndeplinită

┌──────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ e │ Caracterele 4 şi 5 ale │
│ │ şirului de caractere │
├──────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ 0,00 │ WA │
│ 0,05 │ WB │
│ 0,10 │ WC │
│ 0,15 │ WD │
│ 0,20 │ WE │
│ 0,25 │ WF │
│ 0,30 │ WG │
│ 0,35 │ WH │
│ 0,40 │ WI │
└──────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘


    Formulele de bază sunt următoarele:
    Dacă e=0 atunci e= 1E-5

             1 + e
    k(5) = [ ───── ]ý
               2

         k(5) 1 - cosý(\f2α)
    bý = ---- * -----------------------
          2 cos(α) 1 - e
                k(5) - [ ------ - ----- ]ý
                           √2 2

    k(4) = bý - k(5)

    k(3) = bý * e * k(5)

    k(2) = b^4 * k(5) - k(3)

                1 - e
    k(1) = bý * -----
                  2

           k(1) * cos(x) + √ [k(2) * cosý(x) + k(3)] Câştigul relativ
    r(i) = ---------------------------------------- al lobului 1
               k(4) * cosý(x) + k(5) (i = 1,2)


    În formulele anterioare x reprezintă unghiul în coordonate polare ale lobilor
    r(1) = fnct(Ø) este câştigul relativ al lobului 1
    r(2) = fnct(Ø - 2 * \f2â) este câştigul relativ al lobului 2
    Ø este unghiul curent

    Diagrama rezultată este formată prin preluarea maximului dintre valorile r(1), r(2) şi r(0) calculate pentru orice direcţie dată, în interiorul domeniului unghiular de definiţie mai mic de 180 grade între cei doi lobi principali şi preluând cea mai mare valoare pentru valorile lui r(1), r(2) şi r(0) pentru orice direcţie dată
    Câmpul 9A al bazei de date trebuie să conţină azimutul axei lobului principal, în raport cu care celălalt lob poate fi atins printr-o rotaţie unghiulară pozitivă de mai puţin de 180 grade


    Exemple reprezentând antene de tipul W

______________
    NOTĂ(CTCE)
    Exemplele reprezentând antene de tipul W se găsesc în Monitorul oficial al României, partea I, Nr 515 bis din 14IV2006, la pagina 155.


    Apendicele 6 la Anexa 6

______________
    NOTĂ(CTCE)
    Apendicele 6 la Anexa 6 se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr 515 bis din 14IV2006, la pagina 156.

┌───────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
│ Valoare numerică │ Atenuarea lobului lateral │
├───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ 90 │ 09 = -1 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ 80 │ 08 = -2 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ 70 │ 07 = -3 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ 60 │ 06 = -45 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ 50 │ 05 = -6 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ 40 │ 04 = -8 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ 30 │ 03 = -105 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ 20 │ 02 = -145 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ 10 │ 01 = -20 dB│
├───────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│ 05 │ 005 = -26 dB│
└───────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┘



    Apendicele 7 la Anexa 6

______________
    NOTĂ(CTCE)
    Apendicele 7 la Anexa 6 se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr 515 bis din 14IV2006, la pagina 157.

    ro = cosⁿ Ø pentru cos(Ø) ≥ 0
    ro = 0 pentru cos(Ø) < 0
    n = - 01505/log(10) (cos \f2α)

    Domeniul de definiţie:
    01° ≤ \f2α ≤ 890°
    0° ≤ Ø ≤ ± 180°


    ANEXA 7

    Dispoziţii relativ la procedurile de măsură pentru Serviciul Fix şi pentru Serviciul Mobil Terestru

                DISPOZIŢII RELATIV LA PROCEDURILE DE MĂSURĂ

    1 Generalităţi
    Administraţiile interesate vor cădea de acord asupra măsurărilor ce trebuie efectuate în următoarele cazuri:
    11 în cazul unui dezacord cu privire la rezultatele evaluării relativ la o cerere specifică de coordonare
    (vezi paragraful 482 al prezentului Acord)
    12 pentru a facilita dezvoltarea reţelelor existente
    (vezi paragraful 48 al prezentului Acord)
    13 în cazul constatării de perturbaţii prejudiciabile între staţiile radioelectrice coordonate
    (vezi paragraful 5 al prezentului Acord)
    După primirea unei cereri a unei proceduri menţionate mai sus în paragrafele 11, 12 şi 13, Administraţiile interesate vor lua măsuri de asigurare a unei cooperări strânse între Serviciile lor de Monitorizare pe bază de proceduri de măsură în mod internaţional convenite

    2 Măsurările
    Măsurările se vor face în conformitate cu ultima versiune a Recomandărilor CEPT/ECC/ERC relevante

    3 Raportarea
    Serviciile de Monitorizare ale Administraţiilor implicate vor coopera strâns pentru a elabora un raport al rezultatelor măsurărilor efectuate
    Rezultatele măsurărilor efectuate vor fi prezentate într-o formă relevantă, aşa cum este prezentată în Apendicele 1 şi 2, în funcţie de cazurile enunţate anterior


    Apendicele 1 la Anexa nr 7

         RAPORTUL DE MĂSURĂ PENTRU O COORDONARE BAZATĂ PE TESTE

    ASIGNĂRI

    Asignări existente
       Numărul de referinţă al _________________________________
           coordonării (13 x):
               Frecvenţa (1a): _________________________________
             Amplasament (4a): _________________________________
              Coordonate (4c): _________________________________
             Polarizarea (9d): _________________________________

    Asignări cerute
       Numărul de referinţă al _________________________________
           coordonării (13 x):
               Frecvenţa (1a): _________________________________
             Amplasament (4a): _________________________________
              Coordonate (4c): _________________________________
             Polarizarea (9d): _________________________________

    TIPUL DE MĂSURARE
    [ ] Punct fix, număr de puncte: ______________
    [ ] Măsurări pentru perioade lungi de timp
    [ ] Măsurări mobile

    DATELE MĂSURĂRII
                 Numărul măsurării: ________________________________
                Frecvenţă măsurată: ________________________________
        Lărgimea de bandă măsurată: ________________________________
           Data (datele) măsurării: ________________________________
                  Perioada de timp: ________________________________
                        Localizare: ________________________________
             Coordonate geografice
                   (grade/min/sec): ________________________________
        Altitudinea amplasamentului
                         de măsură: _______ m deasupra nivelului mării
       Înălţimea antenei de măsură: _______ m deasupra nivelului mării
     Polarizarea antenei de măsură: ________________________________
                 Antena clientului: [ ] da [ ] nu
                 Descrierea căii de
                  transmisiune *1): _________________________________
                                    _________________________________
                                    _________________________________
             Condiţii de propagare: _________________________________
                                    _________________________________
                                    _________________________________
                        Observaţii: _________________________________
                                    _________________________________
                                    _________________________________

    REZULTATELE MĂSURĂRII
    În cazul măsurărilor pe perioade lungi de timp:

    Valoarea cvasi-maximă (10%): ________ dB\f2æV/m
    Valoarea cvasi-minimă (90%): ________ dB\f2æV/m

    VALOAREA MĂSURATĂ *2): ________ dBæV/m


-------
    *1) Va fi indicată pe o hartă ataşată acestui raport în cazul măsurărilor mobile ale nivelului de câmp
    *2) În cazul măsurării pe o perioadă lungă de timp sau al măsurărilor mobile, va fi indicată valoarea medie


    Apendicele 2 la Anexa nr 7

             RAPORT DE MĂSURĂ ASUPRA PERTURBAŢIILOR PREJUDICIABILE

    ASIGNĂRI

    Frecvenţă asignată perturbatoare
                    Administraţia: _________________________________
                    (b) Frecvenţa: _________________________________
       (h) Amplasamentul presupus: _________________________________
    sau
       Direcţia către amplasamentul _________________________________
                        perturbat:
      (c+d) Desemnarea emisiei (7a): ________________________________
      (e) Valoarea nivelului de câmp ______ dB\f2æV/m
                            măsurat:
                       (f-x) altele: _________________________________
                         Observaţii: _________________________________
                                     _________________________________
                                     _________________________________

    Frecvenţa asignată perturbată
    Numărul de referinţă al _________________________________
    Administraţiei (13x):
                    Frecvenţa (1a): _________________________________
                  Amplasament (4a): _________________________________
                   Coordonate (4c): _________________________________
                Clasa staţiei (6a): _________________________________

    TIPUL DE MĂSURARE
    [ ] Punct fix, număr de puncte: ________
    [ ] Măsurări pentru perioade lungi de timp
    [ ] Măsurări mobile

    DATELE MĂSURĂRII
                 Numărul măsurării: _________________________________
                Frecvenţă măsurată: _________________________________
        Lărgimea de bandă măsurată: _________________________________
           Data (datele) măsurării: _________________________________
                  Perioada de timp: _________________________________
                        Localizare: _________________________________
              Coordonate geografice
                   (grade/min/sec): ____________________
        Altitudinea amplasamentului
                         de măsură: __________ m deasupra nivelului mării
                  Înălţimea antenei
                         de măsură: __________ m deasupra nivelului mării
     Polarizarea antenei de măsură: _________________________________
                 Antena clientului: [ ] da [ ] nu
                 Descrierea căii de
                  transmisiune *3): _________________________________
                                     _________________________________
                                     _________________________________
             Condiţii de propagare: _________________________________
                                     _________________________________
                                     _________________________________
                        Observaţii: _________________________________
                                     _________________________________
                                     _________________________________

    REZULTATELE MĂSURĂRII
    În cazul măsurărilor pe perioade lungi de timp:
    Valoarea cvasi-maximă (10%): ________ dB\f2æV/m
    Valoarea cvasi-minimă (90%): ________ dB\f2æV/m

    VALOAREA MĂSURATĂ *4): ________ dBæV/m


------
    *3) Va fi indicată pe o hartă ataşată acestui raport în cazul măsurărilor mobile ale nivelului de câmp
    *4) În cazul măsurării pe o perioadă lungă de timp sau al măsurărilor mobile (itinerante), va fi indicată valoarea medie


    ANEXA 8A

    Metodă de combinare a caracteristicilor orizontale şi verticale ale antenelor în Serviciul Mobil

    1 Calcularea diagramei de antena tridimensională
    Următoarele paragrafe descriu modul în care se calculează diagrama de radiaţie tridimensională pentru următorul set de date de intrare corespunzător antenelor de emisie şi de recepţie:
    - codurile de antenă parţiale pentru planurile orizontal şi vertical, respectiv 9XH şi 9XV;
    - unghiurile de azimut şi elevaţie pentru direcţia de radiaţie maximă, respectiv 9A şi 9B;
    - unghiurile de azimut şi elevaţie ale direcţiei în care trebuie să se calculeze atenuarea rezultantă corespunzător diagramei de radiaţie tridimensională
    Metoda de calcul ia în considerare reglarea electrică sau mecanică a antenelor, aşa cum este descris mai jos la punctele 11 şi 12; Metoda de calcul ia de asemenea în considerare elevaţia mecanică a întregii structuri a antenei, precum şi elevaţia constantă a antenei pe toate unghiurile azimutale în cazul antenelor reglabile electric Această metodă nu o oferă o soluţie pentru antenele ale căror caracteristici sunt deja reglate mecanic şi electric
    11 Calculul în cazul antenelor reglabile electric
    Acest mod de calcul este destinat în principal antenelor orizontale cvasi-omnidirecţionale cu reglaj electric al diagramei verticale, de exemplu cazul când reglajul elevaţiei este constant pentru toate unghiurile azimutale Antenele directive sectoriale cu lobii din spate minimizaţi, care sunt eventual ajustaţi electric, pot fi calculate prin intermediul acestei metode, sau pot fi calculate prin intermediul unei metode de calcul pentru antene cu elevaţie mecanică fără a se constata erori semnificative
    Metoda de calcul pentru antenele cu diagrama de radiaţie tridimensională reglabilă se bazează pe introducerea unui nou cod de antenă numit "TA", care are o diagramă similară celei de tipul EA Dacă se utilizează codul de antenă TA pentru diagrama verticală 9XV, atunci înseamnă că diagrama de radiaţie tridimensională rezultantă va fi modificată electric Noul cod de antenă TA poate fi utilizat şi pentru antenele orizontale cu codul 9XH, deoarece forma diagramei este mai apropiată de realitate decât diagramele similare de formă eliptică în cazul tipului EA
    Acest mod de calcul presupune ca o parte a diagramei de antenă orizontală 9XH să fie pe fiecare azimut similară direcţiei faţă a unei diagrame de antenă verticală 9XV Formula care rezultă pentru atenuarea tridimensională a antenei este următoarea:

    A(res) = A(hor) + A(vert) [dB]
    unde:
    A(hor) = Atenuarea (ant_dia_9XH, azi - aziMax_9A)
    A(vert) = Atenuarea (ant_dia_9XV, ele - eleMax_9B)

    Diagrama tridimensională rezultantă conţine un punct de discontinuitate în ambii poli ai coordonatelor sferice, de exemplu pentru unghiurile de elevaţie de ±90° Acest dezavantaj nu afectează în mod semnificativ rezultatele calculului Domeniul real al diagramei verticale reglată electronic nu va depăşi prea des valoarea de ±20°, iar domeniul unghiului de elevaţie rareori depăşeşte valorile de ±45°, datorită căii de propagare pentru care atenuarea tridimensională a fost calculată
    12 Calculul pentru antene reglate mecanic
    Acest mod de calcul este destinat în principal pentru structurile de antene directive care pot fi ridicate mecanic în propriul amplasament, de exemplu pentru antene Yagi dispuse în pantă Calculul atenuării rezultante se efectuează în două etape Prima etapă constă în transformarea coordonatelor sferice pentru a se simplifica în continuare calculul În a doua etapă se calculează antena pentru o antenă în poziţia ei de bază Metoda de calcul utilizată pentru combinarea diagramelor de radiaţie orizontale şi verticale de asemenea rezolvă situaţia în care aceste diagrame parţiale de radiaţie nu sunt matematic compatibile, de exemplu în cazul în care atenuările în spate nu sunt egale
    121 Transformarea coordonatelor sferice
    plasarea unei antene într-un amplasament este dată în Figura 1

    Fig 1
______________
    NOTĂ(CTCE)
    Fig 1 se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr 515 bis din 14IV2006, la pagina 164.

    Punctul 1 reprezintă direcţia maximului de radiaţie al antenei şi punctul 2 reprezintă direcţia pe care se va calcul atenuarea radiaţiei Punctul [x1, y1] descrie modul în care este orientată în amplasament Orientarea este descrisă pentru azimutul geografic y1 şi unghiul de elevaţie x1 al maximului de radiaţie al antenei (direcţia de referinţă a fiecărei antene), de exemplu prin intermediul parametrilor 9a şi 9b Pentru descrierea proprietăţilor de radiaţie ale antenei se va utiliza un sistem de coordonate sferice modificat, similar celui utilizat pentru coordonatele geografice ale globului pământesc (azimut y = Longitudine, elevaţie x = Latitudine)
    Geometria complexă a poziţionării antenei este dată în Fig 1 şi poate fi simplificată prin determinarea distanţei unghiulare d şi a azimutului corespunzător a pentru punctul 2 pe direcţia poziţiei punctului 1 Acest lucru se realizează prin rotirea sistemului de coordonate sferice corespunzător poziţionării de bază a antenei Proprietăţile de radiaţie ale antenei vor fi ulterior descrise prin intermediul următoarelor coordonate: unghiul de diferenţă orizontală had şi unghiul de diferenţă verticală vda, în locul celor patru date de intrare precedente
    Recalcularea transformării poate fi realizată în mod simplu prin intermediul teoremelor cosinusului şi sinusului care sunt valabile pentru triunghiul sferic Euler şi care sunt în mod obişnuit utilizate în calculul geodezic
    Transformarea din punctul 1 şi punctul 2 în distanţa d şi azimut a este:

    cos d = sin x1 * sin x2 + cos x1 * cos x2 * cos DELTA y [1]
    sin a = (cos x1 * cos DELTA y)/sin d [2]

    Transformarea din punctul 1, distanţa d şi azimut a în punctul 2:

    sin x2 = sin x1 * cos d + cos x1 * sin d * cos a [3]
    sin DELTA y = (sin d * sin a)/cos x2 [4]

    Primul pas al transformării este de a calcula distanţa unghiulară d între punctele 1 şi 2 prin intermediul formulei [1] (utilizând parametrii de intrare x1,y1, x2,y2) şi după aceea unghiul de azimut a din punctul 1 la punctul 2 prin intermediul rearanjării formulei [3]:

    cos a = (sin x2 - sin x1 * cos d)/(cos x1 * SQR (1 - cosýd))
    unde: SQR este rădăcina pătrată

    Valorile necesare d şi a pot fi calculate prin implementarea software a formulei:

    arccos(x) = 90 - arctg (x/(1 - xý)) [deg], ABS(x) < 1

    Într-o implementare software este necesar să se ţină cont de singularităţile pentru DELTA y = 0, 180 grade
    Al doilea pas este de calculare a valorilor prin transformarea noilor coordonate had şi vda din parametrii precalculaţi d şi a Antena este acum rotită în poziţia ei de bază, adică vom avea x1 = 0 şi y1 = 0 Aceasta simplifică formula [3] după cum urmează:

    sin vda = sin d * cos a

    A doua coordonată transformată hda este calculată prin formula [4] şi se va rescrie astfel:

    sin hda = sin d * sin a/cos vda

    Funcţia arcsin din ultimele două formule a fost calculată prin implementare software şi avem:

    arcsin(x) = arctg (x/(1 - xý)) ABS(x) < 1

    Într-o implementare software din cadrul celei de-a doua transformări, este necesar să se ţină cont de singularităţi similare celor descrise mai sus
    122 Combinarea diagramelor parţiale de radiaţie orizontală şi verticală într-o diagramă de radiaţie tridimensională
    Acest calcul evaluează atenuarea rezultantă a diagramei de radiaţie tridimensională din următoarele date de intrare: h Code, niu Code, h da, niu da, unde primii doi parametrii sunt codurile parţiale ale antenelor descrise în Anexa 6 şi ultimii doi parametrii sunt noile coordonate sferice ale diagramei tridimensionale de radiaţie sunt descrişi la punctul 121, pe direcţia în care atenuarea antenei trebuie să fie calculată
    Diagrama tridimensională de radiaţie rezultată este pe deplin definită numai prin intermediul planurilor orizontale şi verticale prin două eşantioane denumite h Code şi niu Code Atenuarea în altă direcţie poate fi estimată fie printr-o aproximare simplă, fie printr-o aproximare complexă Cele două eşantioane h Code şi niu Code reprezintă două secţiuni ortogonale în partea superioară ale diagramei tridimensionale de radiaţie şi de aceea atenuările lobilor din spate trebuie să fie egale, aşa cum se remarcă în Fig 2

    Fig 2
______________
    NOTĂ(CTCE)
    Fig 2 se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr 515 bis din 14IV2006, la pagina 166.

    În realitate anumite cerinţe pentru coordonate pot conţine din punct de vedere matematic coduri parţiale de antenă care să nu fie compatibile, aşa cum se observă în Fig 3

    Fig 3
______________
    NOTĂ(CTCE)
    Fig 3 se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr 515 bis din 14IV2006, la pagina 167.

    Una dintre raţiunile pentru acest lucru este faptul că persoana care solicită o coordonare poate dori să-şi exprime intenţia de a nu solicita nici un fel de restricţii pentru codul vertical de antenă 000ND00 în conjuncţie cu anumite coduri de antene orizontale directive Dar această interpretare nu îşi are sensul din punct de vedere matematic deoarece cauzează ambiguitate şi discontinuitate în cadrul diagramei tridimensionale de radiaţie, aşa cum a fost demonstrat în Fig 3
    Primul pas de a combina diagramele parţiale de antenă este aşadar cel de a verifica dacă diagramele parţiale sunt compatibile Dacă ele nu sunt compatibile, atunci diagrama verticală va fi adaptată în relaţie cu diagrama orizontală Îmbinarea celor diagrame de antenă se realizează prin intermediul următoarei funcţii de netezire:

    A(VD_back) = A(VD_back_0) * SQR (siný vda + rb * cosý vda) [5]

    unde:
    A(VD_back) este atenuarea laturii din spate ale antenei verticale adaptate;
    A(VD_back_0) este atenuarea laturii din spate a antenei verticale adaptate în mod original (neschimbat);
    rb este raportul de atenuare spate ale diagramelor originale ale antenelor verticale şi orizontale ale unghiului vda = ± 180 grade

    Funcţia de netezire afectează numai partea din spate a diagramei verticale a antenei atunci când creează o nouă diagramă, în timp ce partea din faţă rămâne neschimbată
    Rezultatul procesului de îmbinare este demonstrat în exemplul dat în Fig 4

    Fig 4
______________
    NOTĂ(CTCE)
    Fig 4 se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr 515 bis din 14IV2006, la pagina 167.


    Partea din spate a diagramei verticale a antenei cu domeniul unghiului vda de la +90 la ±180 grade şi de la -90 la ±180 grade a fost în mod continuu adaptată la atenuarea din spate existentă pentru diagrama orizontală corespunzător la hda = 180 grade Partea din faţă a diagramei verticale rămâne omnidirecţională, adică rămâne neschimbată
    În al doilea pas al combinării diagramelor parţiale, se va interpola diagrama verticală pentru diferite unghiuri azimutale hda corespunzător subdiagramelor verticale sursă: partea din faţă şi cea din spate a diagramei verticale va fi eventual adaptată
    Două tipuri diferite de interpolare se vor utiliza: proporţională şi liniară Alegerea tipului de interpolare depinde de forma diagramei orizontale
    Părţile faţă şi spate pentru diagrama verticală pentru interpolare sunt ilustrate în Fig 5

    Fig 5
_____________
    NOTĂ(CTCE)
    Fig 5 se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr 515 bis din 14IV2006, la pagina 168.

    Interpolarea proporţională a sub-diagramelor verticale sursă este utilizată pentru diagrame cu directivităţi cu mai mulţi lobi sau cu un singur lob orizontal Coeficientul de pondere pentru interpolare w se deduce din atenuarea diagramei orizontale pentru unghiul hda şi este dat prin formula:


    w = (1 -h)/(1 - hb)
    unde:
    h este atenuarea diagramei orizontale pe azimutul hda
    hb este atenuarea diagramei orizontale pe direcţia spate (hda = 180 grade)

    Interpolarea proporţională asigură, pentru exemplul dat în Fig 4, faptul că diagrama verticală va fi identică pentru axele simetrice hda ale diagramelor orizontale 0, 120, 240 grade Diagrama orizontală directivă cu un singur lob este dată în Fig 6

    Fig 6

______________
    NOTĂ(CTCE)
    Fig 6 se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr 515 bis din 14IV2006, la pagina 168.

    Fig 7

______________
    NOTĂ(CTCE)
    Fig 7 se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr 515 bis din 14IV2006, la pagina 168.


    Interpolarea proporţională asigură în cazul Fig 6 faptul că părţile din spate ale tuturor diagramelor de antenă vor fi identice pentru unghiurile azimutale hda din domeniul 80 la 280 grade, datorită atenuării constante a diagramei orizontale
    Interpolarea liniară este utilizată numai pentru diagramele orizontale puţin directive Un exemplu tipul este dat în Fig 7
    Coeficientul de ponderare a interpolării w este calculat pentru intervalul de unghiuri cuprinse între azimutul faţă şi azimutul spate ale unghiului had, şi este descris prin formula:
    w = ABS(hda/180)

    Al treilea pas al combinării diagramelor parţiale constă în verificarea dacă diagrama verticală interpolată şi diagrama orizontală corespunzătoare sunt compatibile pentru azimutul de evaluare hda Raţiunea acestei ultime verificări este demonstrată în Fig 8 dacă diagramele pre-analizate nu sunt compatibile pe un anumit azimut, atunci diagrama parţială verticală trebuie să fie adaptată corespunzător diagramei orizontale

    Fig 8

______________
    NOTĂ(CTCE)
    Fig 8 se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr 515 bis din 14IV2006, la pagina 169.

    Exemplul din Fig 8 descrie cazul în care diagramele parţiale sunt compatibile şi ambele părţi ale diagramei verticale sunt identice, cum ar fi cazul omnidirecţional Diagrama verticală omnidirecţională precalculată trebuie astfel să fie adaptată diagramei orizontale pe unghiurile azimutale pentru atenuările ale diagramelor parţiale sunt diferite, de exemplu pentru azimutul de hda = 45 grade
    Îmbinarea celor două diagrame parţiale este realizată prin intermediul unei funcţii de netezire similară celei descrise mai sus [5]


    ANEXA 8B


    Metodă de combinare a diagramelor orizontale şi verticale ale antenelor în Serviciul Fix

    Diagrama de directivitate a antenei este tridimensională:

______________
    NOTĂ(CTCE)
    Diagrama de directivitate a antenei se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr 515 bis din 14IV2006, la pagina 170.


    Diferenţa maximă de unghi în plan orizontal (hda) este +/- 180 grade, diferenţa maximă în plan vertical (vda) este de asemenea +/- 180 grade Diferenţa totală de unghi (tda) rezultă între 0 şi 180 grade Valoarea pentru tda se calculează cu formula:

    tda = arccos (sin(Ant(vert)) * sin(vda) + cos(Ant(vert)) * cos(vda) * cos(hda-Ant(hor))

    unde:
    Ant(vert) = diferenţa de unghi dintre elevaţia antenei şi elevaţia link-ului
    Ant(hor) = diferenţa de unghi dintre azimutul antenei şi azimutul link-ului

    Deoarece Ant(vert) şi Ant(hor) sunt 0, formula rezultantă este:

    tda = arccos (cos(vda) * cos(hda))

    Luând în consideraţie tda, se calculează atenuarea antenei în plan orizontal (A(hor)) şi în plan vertical (A(vert))
    Dacă în plan orizontal caracteristica antenei este nesimetrică şi "hda" este negativ (sau între 180 şi 360 grade), atenuarea în plan orizontal se calculează folosind valoarea negativă pentru tda (-tda)
    Dacă în plan vertical caracteristica antenei este nesimetrică şi "vda" este negativ (sau între 180 şi 360 grade), atenuarea în plan vertical se calculează folosind valoarea negativă pentru tda (-tda)
    Dacă ambele valori pentru atenuare sunt egale, atenuarea rezultantă (A(resulting)) este egală cu una din cele două valori:

    A(resulting) = A(hor) sau
    A(resulting) = A(vert)

    Dacă atenuarea în plan orizontal este mai mare decât atenuarea în plan vertical, atenuarea rezultantă A(resulting) este:

    A(resulting) = A(vert) + (A(hor) - A(vert)) * Abs(hda)/(Abs(hda) + Abs(vda))

    Dacă atenuarea în plan vertical este mai mare decât atenuarea în plan orizontal, atenuarea rezultantă (A(resulting)) este:

    A(resulting) = A(hot) + (A(vert) - A(hor)) * Abs(vda)/(Abs(hda) + Abs(vda))

    Această valoare "A(resulting)" se foloseşte pentru calculele următoare


    ANEXA 9

    Degradarea de prag pentru Serviciul Fix

                        Degradarea admisibilă de prag

    1 Definiţia degradării de prag (TD - Threshold Degradation)
    Pragul unui receptor radio este definit ca nivelul semnalului util recepţionat pentru o valoare dată a ratei erorilor de bit (BER - Bit Error Rate)
    În prezenţa unui semnal perturbator I, nivelul semnalului util recepţionat trebuie să fie crescut pentru a se menţine aceeaşi valoare pentru BER
    La o valoare dată pentru BER, degradarea de prag (TD) este diferenţa dintre valoarea crescută a nivelului de prag, datorită perturbaţiilor şi valoarea de prag fără perturbaţii
    Se presupune că TD este echivalent cu creşterea nivelului zgomotului, datorită semnalului perturbator, la intrarea receptorului

    2 Degradarea admisibilă a pragului
    Degradarea admisibilă a pragului cauzată unui receptor din Serviciul Fix de către un emiţător străin din Serviciul Fix nu trebuie să depăşească 1 dB

    3 Calcului degradării de prag
    Calculul degradării de prag TD se face în două etape
    Mai întâi se calculează nivelul I al puterii perturbatoare la intrarea receptorului
    După aceea, se calculează degradarea de prag TD datorită semnalului perturbator şi se compară cu valoarea admisibilă de 1 dB

    Figura 1 ilustrează mecanismul perturbării provocată de emiţătorul X asupra receptorului U

    Figura 1

_____________
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 1 se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr 515 bis din 14IV2006, la pagina 172.

    31 Calculul nivelului puterii perturbatoare I
    a) Datele tehnice, necesare pentru calculul diferiţilor parametrii intermediari şi în final al nivelului puterii semnalului perturbator I la intrarea receptorului perturbat, sunt enumerate după cum urmează:
    Receptorul perturbat:
    - f(Rx)(MHz): frecvenţa receptorului
    - coordonatele geografice
    - înălţimea terenului (m) deasupra nivelului mării
    - înălţimea antenei (m) deasupra nivelului solului
    - azimutul pentru lobul principal al antenei
    - G(R)(dB): câştigul antenei de recepţie
    - a(Rx)(dB): atenuarea la recepţie între punctele D şi A (toate pierderile dintre brida antenei şi intrarea receptorului)
    - diagramele de radiaţie co-polară şi cross-polară ale antenei de recepţie
    - masca de selectivitate a receptorului (eventual presupusă conform cu Anexa 3B)
    - polarizarea
    Emiţătorul perturbator
    - f(Tx)(MHz): frecvenţa de emisie
    - P(Tx)(dBW): nivelul puterii de emisie
    - coordonatele geografice
    - înălţimea terenului (m) deasupra nivelului mării
    - înălţimea antenei (m) deasupra nivelului solului
    - azimutul pentru lobul principal al antenei
    - G(T)(dB): câştigul antenei de emisie
    - a(Tx)(dB): atenuarea emiţătorului între punctele D' şi A' (toate pierderile dintre brida antenei şi ieşirea emiţătorului)
    - diagramele de radiaţie co-polară şi cross-polară ale antenei de emisie
    - masca de selectivitate a emiţătorului (eventual presupusă conform cu Anexa 3B)
    - ATPC(dB): domeniul dinamic de control automat al puterii emiţătorului (dacă este cazul)
    - polarizarea
    b) Nivelul puterii perturbatoare (I) la nivelul intrării receptorului staţiei U poate fi determinat astfel:

    I = P(Tx) - a(tot) (dBW) (11)


    unde:
    a(tot) [dB] Atenuarea totală dintre ieşirea emiţătorului (punctul A') şi intrarea receptorului (punctul A)



    a(tot) = a(Tx) - G(Tx) + a(prop) - G(Rx) + a(Rx) + a(ant) + MD + NFD + ATPC (dB) (12)


    unde:
    NFD Discriminarea de filtraj netă (vezi Anexa 3B pentru calcul)
    (dB)
    MD(db) Discriminarea de mască (vezi Anexa 3B pentru calcul)
    a(prop)[dB] Atenuarea de propagare dintre antenele, care poate fi evaluată pe baza rezultatelor calculului acoperit de Anexa 10, în conformitate cu tipul traseului de propagare
    a(ant)[dB] Atenuarea în funcţie de ambele diagrame de radiaţie ale antenelor şi discriminarea de polarizare

    Atenuarea totală a antenelor a(ant) datorită ambelor diagrame de radiaţie ale antenelor şi discriminările de polarizare pot fi determinate prin următoarea formulă:

                             ┌ a(antH) - a(antV)┐
    a(ant) = a(antH) - 10 log│1 + 10^ ─────────────────│ (dB),
                             └ 10 ┘


    unde:
    a(antH) Atenuarea totală a antenelor (emise şi recepţie) pentru un semnal cu polarizare orizontală H,
    a(antV) Atenuarea totală a antenelor pentru un semnal cu polarizare verticală V

    a(antH) şi a(antV) pot fi determinate prin formulele din tabelul 1, pentru diferitele configuraţii de polarizare a antenelor, cu aplicarea următoarelor definiţii:
    aT(H-H) Atenuarea antenei de emisie cu polarizare H în raport cu un semnal de polarizare H pe direcţia receptorului,
    aT(V-V) Atenuarea antenei de emisie cu polarizare V în raport cu un semnal de polarizare V pe direcţia receptorului,
    aT(H-V) Atenuarea antenei de emisie cu polarizare H în raport cu un semnal de polarizare V pe direcţia receptorului,
    aT(V-H) Atenuarea antenei de emisie cu polarizare V în raport cu un semnal de polarizare H pe direcţia receptorului,
    aR(H-H) Atenuarea antenei de recepţie cu polarizare H în raport cu un semnal de polarizare H pe direcţia emiţătorului,
    aR(V-V) Atenuarea antenei de recepţie cu polarizare V în raport cu un semnal de polarizare V pe direcţia emiţătorului,
    aR(H-V) Atenuarea antenei de recepţie cu polarizare H în raport cu un semnal de polarizare V pe direcţia emiţătorului,
    aR(V-H) Atenuarea antenei de recepţie cu polarizare V în raport cu un semnal de polarizare H pe direcţia emiţătorului


    Tabelul 1

    a(antH) şi a(antV) pentru diferitele configuraţii de polarizare ale antenelor

┌──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Polarizarea │ Polarizarea antenei de recepţie │
│antenei de emisie ├─────────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│ │ H │ V │
├──────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│ H │ a(antH) = aT(H-H) + aR(H-H) │ a(antH) = aT(H-H) + aR(V-H) │
│ │ a(antV) = aT(H-V) + aR(H-V) │ a(antV) = aT(H-V) + aR(V-V) │
├──────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│ V │ a(antH) = aT(V-H) + aR(H-H) │ a(antH) = aT(V-H) + aR(V-H) │
│ │ a(antV) = aT(V-V) + aR(H-V) │ a(antV) = aT(V-V) + aR(V-V) │
└──────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────────────────────┘


    32 Calculul degradării de prag TD datorită perturbaţiei I
    a) Date de intrare
    - I (dBW): nivelul puterii perturbatoare la intrarea receptorului provenind de la o sursă de perturbaţii (vezi 31b)
    - FkTB sau N (dBW): nivelul puterii de zgomot în banda receptorului perturbat
    b) Calcul:
    - TD (dB), degradarea de prag pentru receptorul perturbat

    TD = 10 log(1 + 10^(I - N)/10)) (13)

    33 Metodă de calcul pentru linii de radiorelee cu repetoare pasive

    Figura 1
    Receptor pasiv spate-spate

______________
    NOTĂ(CTCE)
    Figura 1 se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr 515 bis din 14IV2006, la pagina 175.

    Staţie perturbată: legătura A-D-E-C
    Staţie perturbatoare: staţia I


    Metoda de calcul pentru degradarea de prag se bazează pe metoda descrisă mai jos
    Mecanismul de producere a perturbaţiei de la emiţătorul I asupra receptorului C este ilustrată în fig 2 Puterea totală perturbatoare poate fi împărţită în două, fiind rezultatul însumării puterii perturbatoare produsă de emiţătorul I pe cale directă şi puterea perturbatoare cauzată de repetorul pasiv spate-spate
    Pentru calculul în cazul repetorului pasiv spate-spate este necesară schimbarea doar a formulei pentru atenuarea totală dintre ieşirea emiţătorului şi intrarea receptorului (formula (12))

    a(tot) = a(tx) - G(tx) + a(propID) - G(D) + a(antID) + a(DE) - G(E) + a(propEC) - G(C) + a(antEC) + a(Rx) + MD + NFD + ATPC,

    unde:
    a(propID) [dB] atenuarea de propagare dintre antenele I şi D poate fi calculată pe baza rezultatului calculului acoperit în Anexa 10, în conformitate cu tipul de cale de propagare
    a(propEC) [dB] atenuarea de propagare dintre antenele E şi C poate fi calculată pe baza rezultatului calculului acoperit în Anexa 10, în conformitate cu tipul de cale de propagare
    a(antID) [dB] atenuarea care depinde de diagramele de radiaţie ale antenelor I şi D, precum şi de discriminarea de polarizare
    a(antEC) [dB] atenuarea care depinde de diagramele de radiaţie ale antenelor E şi C, precum şi de discriminarea de polarizare
    a(DE) [dB] Atenuarea între antenele D şi E (atenuarea ghidului de undă)

    Reflectorul plan
    Interferenţa apărută la reflectorul plan trebuie luată în considerare numai dacă vine din aceeaşi direcţie ca şi semnalul util În consecinţă, de reflectoarele plane trebuie să se ţină cont în procesul de coordonare naţională, însă pot fi neglijate în cazul coordonării internaţionale


    ANEXA 10


    Determinarea atenuării de bază a transmisiunii în Serviciul Fix

                   PROCEDURA DE PREDICŢIE PENTRU EVALUAREA
                      ATENUĂRII DE BAZĂ A TRANSMISIUNII

    1 Introducere
    Procedura de predicţie descrisă în acest capitol este bazată pe Recomandarea ITU-RP452-9 Această procedură se poate aplica pentru legăturile de radio releu ce operează în domeniul de frecvenţe de la aproximativ 0,7 GHz la 30 GHz, iar în absenţă de modele s-a decis să fie utilizată şi pentru domeniul de frecvenţe de până la 39,5 GHz Această metodă include un set complementar de modele de propagare, care asigură că predicţiile cuprind toate mecanismele de propagare semnificative, relevante pentru perturbaţiile pe termen lung Metodele de analiză a caracteristicilor radio-meteorologice şi topografice ale traseului de propagare sunt furnizate astfel încât predicţiile vor putea fi elaborate pentru orice traseu de perturbaţie practic posibilă care se încadrează în această procedură
    Predicţia este realizată în patru paşi ce sunt descrişi în secţiunile 3, 4, 5 şi 6
    2 Baze pentru modelele utilizate în procesul predicţiei
    Se presupune că o perturbaţie semnificativă pe un procentaj redus de timp (termen scurt) nu poate deteriora performanţele şi capacitatea transmisiunii şi de aceea mecanismele de propagare pentru perturbaţiile pe termen scurt nu vor fi incluse în procedura de predicţie În consecinţă numai perturbaţiile pe termen lung vor fi luate în considerare şi de aceea procentajul de timp, pentru care atenuarea de bază a transmisiunii calculate nu este depăşită, se consideră a fi de 20% În conformitate cu aceasta, procedura utilizează trei modele de propagare, după cum urmează:
    - cu vizibilitate (include amplificarea semnalului ca urmare a efectelor de trasee multiple de propagare şi a efectelor de focalizare);
    - cu difracţie (include cazurile de teren neted, teren denivelat şi cel al sub-căilor de propagare);
    - cu difuzie troposferică
    În funcţie de tipul traseului de propagare, care este determinat printr-o analiză a profilului traseului, se va aplica unul sau mai multe dintre aceste modele pentru a se asigura predicţia necesară a atenuării de bază a transmisiunii
    Modelele de predicţie a propagării evaluează distribuţia medie anuală a atenuării transmisiunii de referinţă
    Se vor adopta valori comune în cazul când caracteristicile radio-meteorologice şi topografice ale terenului ce aparţine ţărilor semnatare par să fie similare Aceste valori vor fi date pentru următorii parametrii:

    DELTA N: Gradientul vertical mediu al indicelui de refracţie radio pentru cel mai de jos kilometru al atmosferei, (unităţi/km) = 45
    N(0): Indicele de refracţie la nivelul mări, (unităţi N) = 325
    p: Presiunea = 1013 hPa
    t: Temperatura = 15°C

    3 Pasul 1 al procedurii de predicţie: Pregătirea datelor de intrare
    Datele de bază de intrare necesare pentru procedură sunt date în Tabelul 1 Toate celelalte informaţii necesare sunt deduse din aceste date de bază de-a lungul parcurgerii procedurii


    TABELUL 1

                        Datele de bază de intrare

┌────────────┬─────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│ Parametrul │Rezoluţia│ Descriere │
│ │preferată│ │
├────────────┼─────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ f │ 0,00001 │Frecvenţa (GHz) │
├────────────┼─────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ Øt, Ør │ 1 │Latitudinea staţiei (secunde) │
├────────────┼─────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│PSI t, PSI r│ 1 │Longitudinea staţiei (secunde) │
├────────────┼─────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│h(tg), h(rg)│ 1 │Înălţimea centrului antenei deasupra nivelului solului │
│ │ │(m) │
├────────────┼─────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│h(ts), h(rs)│ 1 │Înălţimea centrului antenei deasupra nivelului mediu al│
│ │ │mării (m) │
├────────────┼─────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ G(t), G(r) │ 0,1 │Câştigul antenei pe direcţia orizontului de perturbaţie│
│ │ │de-a lungul cercului mare pe traseul (dBi) │
└────────────┴─────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘


    NOTA 1
    Pentru staţiile perturbatoare şi perturbate:
    t: staţie perturbatoare
    r: staţie perturbată

    4 Pasul 2 al procedurii de predicţie: datele radio-meteorologice
    Valorile parametrilor radio-meteorologici, care trebuie să fie determinaţi în mod comun pentru toate ţările din vestul, sudul şi centrul Europei, sunt date în paragraful 2 În procedura de predicţie trebuie evaluat procentajul de timp pentru care gradientul vertical al indicelui de refracţie \f2â(0) (%) depăşeşte 100 de unităţi N/km în primii 100 metri ai atmosferei joase Acest parametru este utilizat pentru a estima incidenţa relativă a unei propagări anormale dezvoltate pe deplin la latitudinea luată în considerare Valoarea lui \f2â(0) utilizată este cea corespunzătoare latitudinii centrale a traseului de propagare Punctul de incidenţă a propagării anormale, \f2â(0) (%) pentru centrul căii de propagare se va determina prin formula:


              (-0,015│Ø│+1,67)
    \f2â(0) = 10 æ(1)æ(4) (%) (1)


    Unde:
    \'d8 Latitudinea, în grade, a centrului traseului de propagare, care este mai mică de 70° şi mai mare de -70°

    Parametrul \f2æ1 depinde de măsura în care traseul de propagare este deasupra solului (din interiorul uscatului şi/sau al regiunilor de coastă) şi deasupra apei, fiind dat de:

           ┌ ┐0,2
           │ ┌ -d(tm) ┐ ┌ ┐5│
    \f2æ(1) = │10^│ ───────│ + │10^-(0,496+0,354r)│ │ (2)
           │ └ 16-6,6r┘ └ ┘ │
           └ ┘

    unde valoarea lui æ(1) va fi limitată la \f2æ1 ≤ 1,
    cu:

          ┌ 2,41 ┐
    tau = │1 - e^-(4,12x10-4xd )│ (3)
          └ (lm) ┘


    unde:
    d(tm) Cea mai lungă secţiune continuă a traseului (în interiorul uscatului şi în regiunile de coastă) pe calea de pe cercul mare (km)
    d(lm) Cea mai lungă secţiune continuă în interiorul uscatului pe traseul de pe cercul mare (km)

    Zonele radio-climatice utilizate pentru derivatele d(tm) şi d(lm) sunt definite în Tabelul 2

    \f2æ(4) = 10^(-09355+0,0176│Ø│)log æ(1) (4)


    TABELUL 2

    Zonele radio-climatice

┌─────────────┬───┬────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Tipul zonei │Cod│ Definiţie │
├─────────────┼───┼────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Regiune de │A1 │Zonele regiunilor de coastă şi ale litoralului, acestea │
│ coastă │ │reprezentând uscatul din vecinătatea mării până la o │
│ │ │altitudine de 100 m relativ la nivelul mării sau al apei, │
│ │ │dar limitat la o distanţă de 50 km de ce mai apropiată zonă │
│ │ │maritimă Dacă nu sunt disponibile date precise pentru 100 m│
│ │ │se vor utiliza valori aproximative │
├─────────────┼───┼────────────────────────────────────────────────────────────┤
│În interiorul│A2 │Toată regiunea terestră, cu excepţia regiunilor de coastă şi│
│ uscatului │ │a zonelor de litoral definite mai sus sub numele de "regiune│
│ │ │de coastă" │
├─────────────┼───┼────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Mare │ B │Mări, oceane şi alte acumulări mari de ape (cum ar fi cele │
│ │ │care acoperă un cerc cu cel puţin 100 km diametru) │
└─────────────┴───┴────────────────────────────────────────────────────────────┘


    Acumulările mari de ape în interiorul uscatului
    O acumulare "mare" de ape în interiorul uscatului se consideră a fi în zona B, fiind definită ca având o suprafaţă de cel puţin 7800 kmp, dar excluzând suprafaţa râurilor Insulele din interiorul unor astfel de acumulări de ape vor fi considerate în calcul ca fiind apă, dacă au înălţimi mai mici de 100 m deasupra nivelului mediu al apei pentru mai mult de 90% din suprafaţa lor Insulele care nu corespund acestui criteriu vor fi considerate uscat în procesul de calculare a suprafeţei de apă
    Marile lacuri sau zonele umede (mlăştinoase)
    Suprafeţele mari din interiorul uscatului, mai mari de 7800 kmp şi care conţin multe lacuri mici sau o reţea fluvială (de râuri), vor fi declarate ca fiind de "coastă", considerate ca zonă A1 de către Administraţii, dacă suprafaţa cuprinde mai mult de 50% apă, sau dacă mai mult de 90% din uscat este situat sub 100 m deasupra nivelului mediu al apei
    Regiunile climatice ce aparţin zonei A1, acumulările mari de ape din interiorul uscatului şi marile lacuri şi regiuni mlăştinoase din interiorul uscatului sunt dificil să fie determinate într-un mod fără echivoc De aceea se solicită Administraţiilor să comunice către TWG HCM, regiunile teritoriului lor naţional pe care ele doresc să le identifice ca aparţinând uneia dintre aceste categorii În absenţa unei informaţii înregistrate, toate zonele de uscat vor fi considerate ca fiind în cadrul zonei climatice A2
    Raza efectivă a pământului
    Factorul razei medii efective a pământului k(50) pentru calea de propagare este determinat astfel:

                157
    k(50) = ───────────── (5)
            157 - DELTA N


    Presupunînd că raza reală a pământului este de 6371 km şi indicele mediu de refracţie radio DELTA N (unităţi N/km) pentru vestul, sudul şi centrul Europei este 45, valoarea medie a razei pământului poate fi determinată din:

    a(e) = 6371 * k(50) = 8930,8 km (6)

    5 Pasul 3 al procedurii de predicţie: Analiza profilului topografic al căii
    Valorile pentru numărul de parametri ai traseului necesari pentru calcule sunt indicate în Tabelele 3 şi 4; ele vor fi calculate cu ajutorul unei analize iniţiale a profilului topografic al traseului bazat pe valoarea lui a(e) dată prin formula (6) Pentru analiza profilului căii este necesar un profil al înălţimilor deasupra nivelului mării de-a lungul traseului O dată analizat profilul în cauză, traseul va fi clasificat în una dintre cele trei categorii geometrice indicate în Tabelul 5


    TABELUL 3

    Valorile parametrilor deduşi din analiza profilului traseului

┌─────────────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────────┐
│ Tipul căii │ Parametru │ Descriere │
├─────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Trans-orizont│ D │Distanţa traseului de-a lungul cercului mare (km) │
├─────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
├─────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Trans-orizont│d(lt), d(lr)│Distanţa dintre antena de emisie şi orizontul ei, │
│ │ │respectiv de recepţie şi orizontul ei (km) │
├─────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
├─────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Trans-orizont│ \f2ι(t), │Unghiul de elevaţie a orizontului pentru emisie, │
│ │ \f2ι(r), │respectiv pentru recepţie (mrad) │
├─────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
├─────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Trans-orizont│ \f2ι │Distanţa unghiulară a traseului (mrad) │
├─────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
├─────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ Toate │h(ts), h(rs)│Înălţimea centrului antenei deasupra nivelului │
│ │ │mediu al mării (m) │
├─────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
├─────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ Toate │ d(b)*1) │Lungimea totală a secţiunilor traseului deasupra │
│ │ │apei (km) │
├─────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
├─────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ Toate │ omega*1) │Fracţiunea din traseul total deasupra apei: │
│ │ │ omega = d(b)/d (7)│
│ │ │unde d este distanţa pe cercul mare (km) │
│ │ │Pentru traseele de propagare situate în întregime │
│ │ │deasupra uscatului: omega = 0 │
├─────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
├─────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Trans-orizont│ d(ct)*1) │Distanţa de la primul terminal (sursa de │
│ │ │perturbaţii) la coastă de-a lungul traseului de │
│ │ │perturbaţie pe cercul mare (km) │
├─────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
├─────────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Trans-orizont│ d(cr)*1) │Distanţa corespondentă pentru a doua staţie (cea │
│ │ │perturbată) (km) │
└─────────────┴────────────┴───────────────────────────────────────────────────┘


    *1) Aceşti parametri sunt necesari numai când traseul are una sau mai multe secţiuni deasupra apei
    Valorile exacte ale lui d(ct) şi d(cr) sunt importante numai dacă d(ct) şi d(cr) ≤ 5 km Dacă în unul sau în ambele cazuri distanţele depăşesc în mod evident 5 km, este suficient să se înregistreze situaţia pentru condiţia de > 5 km
    Puţine trasee de perturbaţie vor avea, de fapt, nevoie de o evaluare detaliată a acestor doi parametri


    TABELUL 4

    Definiţia parametrilor profilului căii

┌─────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Parametru│ Descriere │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ a(e) │Raza efectivă a pământului (km) │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ d │Distanţa pe cercul mare (km) │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ d(i) │Distanţa pe cercul mare a celui de al i-lea punct de teren faţă de │
│ │perturbator (km) │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ d(ii) │Distanţa incrementală pentru datele regulate de profil al căii (km) │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ f │Frecvenţa (GHz) │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ lambda │Lungimea de undă (m) │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ h(ts) │Înălţimea antenei perturbatoare (m) deasupra nivelului mediu al │
│ │mării (amsl) │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ h(rs) │Înălţimea antenei perturbate (m) deasupra nivelului mediu al mării │
│ │(amsl) │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ϑ(t) │Unghiul de elevaţie faţă de orizont deasupra orizontului local │
│ │(mrad), măsurat de la antena perturbatoare │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ϑ(r) │Unghiul de elevaţie faţă de orizont deasupra orizontului local │
│ │(mrad), măsurat de la antena perturbată │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ϑ │Distanţa unghiulară a căii (mrad) │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ h(st) │Înălţimea suprafeţei planului terestru neted (amsl) pentru │
│ │amplasamentul staţiei perturbatoare (m) │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ h(sr) │Înălţimea suprafeţei planului terestru neted (amsl) pentru │
│ │amplasamentul staţiei perturbate (m) │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ h(i) │Înălţimea celui de al i-lea punct al terenului amsl (m) │
│ │NOTA 1 - h(0): înălţimea terenului staţiei perturbatoare │
│ │ h(n): înălţimea terenului staţiei perturbate │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ h(m) │Denivelarea terenului (m) │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ h(te) │Înălţimea efectivă a antenei perturbatoare (m) │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ h(re) │Înălţimea efectivă a antenei perturbate (m) │
└─────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    TABELUL 5

    Clasificarea căilor de perturbaţie şi modelele de propagare necesare

┌──────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ Clasificare │ Modele necesare │
├──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Vizibilitate directă, cu degajarea│cu vizibilitate (§ 611) │
│primei zone Fresnel │ │
├──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Vizibilitate directă, cu difracţie│cu vizibilitate (§ 611) │
│pe subcale, adică pătrunderea │cu difracţie (§ 612) │
│profilului terenului în prima zonă│ │
│Fresnel │ │
├──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Trans-orizont │cu difracţie (§ 612 pentru d ≤ 200 km) │
│ │cu difuzie troposferică (§ 613) │
└──────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘


    51 Construirea profilului traseului
    Fiind date coordonatele geografice ale staţiei perturbatoare (Ø(t), psi(t)) şi ale staţiei perturbate (Ø(r), psi(r)), vor fi deduse înălţimile terenului (deasupra nivelului mediu al mării) de-a lungul traseului cercului mare pe baza informaţiei extrase dintr-o bază de date topografice sau de pe o hartă corespunzătoare la scară mare Rezoluţia distanţei preferate a profilului este cea dată printr-un număr întreg de paşi de 0,1 km Profilul va include înălţimile terenului având ca punct de start staţia perturbatoare şi ca punct final staţia perturbată La valorile înălţimilor de-a lungul căii va fi adăugată valoarea curburii pământului, bazată pe valoarea lui a(e) dată prin ecuaţia (6)
    În cazul acestei Anexe, punctul de pe profilul căii ce corespunde staţiei perturbatoare se consideră a fi punctul 1 şi punctul ce corespunde staţiei perturbate se consideră a fi punctul n Astfel profilul traseului este compus din n puncte Figura 1 oferă exemplul unui profil de traseu de propagare cu înălţimi ale terenului deasupra nivelului mediu al mării şi prezentând diferiţi parametri legaţi de terenul real
    Tabelul 4 defineşte parametrii utilizaţi sau calculaţi în cursul analizei profilului topografic
    Lungimea traseului, d (km), trebuie să fie calculată conform cu formulele pentru distanţa de pe cercul mare

    FIGURA 1
    Exemplu de profil de cale cu trans-orizont

______________
    NOTĂ(CTCE)
    FIGURA 1 se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr 515 bis din 14IV2006, la pagina 183.

    Nota 1 - Valoarea lui \f2ι(t), aşa cum apare în figură va fi negativă

    52 Clasificarea traseului
    Profilul traseului va fi utilizat în continuare pentru a clasifica traseul în una dintre cele trei categorii geometrice bazate pe raza efectivă a pământului, a(e) Categoriile de trasee de perturbaţie sunt date în Tabelul 5
    521 Pasul 1 al clasificării: test pentru un traseu trans-orizont
    Un traseu este clasificat ca fiind trans-orizont, dacă unghiul fizic al elevaţiei cu orizontul văzut de antena perturbatoare (relativ la orizontul local) este mai mare decât unghiul (relativ la orizontul local al staţiei perturbatoare) subîntins de antena perturbată
    Testul pentru condiţia de traseu trans-orizont este:

    \f2ι(max) > ι(td) (mrad) (8)
    unde:

             n-1
    \f2ι(max) = max(ι(i)) (mrad) (9)
             i=1

    ι(i): unghiul de elevaţie pentru al i-lea punct al terenului

           h(i) - h(ts) 10^3 d(i)
    \f2ι(i) = ──────────── - ─────── (mrad) (10)
               d(i) 2a(e)

    unde:
    h(i): înălţimea pentru al i-lea punct al terenului (m) amsl
    h(ts): înălţimea antenei perturbatoare (m) amsl
    d(i): distanţa de la perturbator până la al i-lea element al terenului (km)

            h(rs) - h(ts) 10^3 d
    \f2ι(td) = ───────────── - ─────- (mrad) (11)
                   d 2a(e)


    unde:
    h(rs): înălţimea antenei perturbate (m) amsl
    d: distanţa totală pe cercul mare al căii (km)
    a(e): raza medie efectivă a pământului corespunzătoare căii de propagare (ecuaţia (6))

    Dacă este îndeplinită condiţia din formula (8) atunci va fi luat în considerare şi restul analizei de profil a traseului, necesară pentru traseele trans-orizont În aceste condiţii va fi necesară parcurgerea pasului 2 de clasificare a traseului
    Dacă nu este îndeplinită condiţia din ecuaţia (8), atunci traseul este cu vizibilitate, cu sau fără atingerea de către teren a primei zone Fresnel

    Determinarea parametrilor provenind din profilul căii pentru trasee trans-orizont
    Parametrii ce trebuie determinaţi din profilul traseului sunt cei enumeraţi în Tabelul 4
    Unghiul de elevaţie a orizontalului pentru antena perturbatoare, \f2ι(t)
    Unghiul de elevaţie a orizontului pentru antena perturbatoare este unghiul maxim de elevaţie a orizontului pentru antenă atunci când se aplică ecuaţia (9) pentru a n - 1 înălţime a profilului terenului

    \f2ι(t) = ι(max) (mrad) (12)

    cu ι(max) determinat conform cu ecuaţia (9)

    Distanţa orizontului antenei perturbatoare, d(lt)
    Distanţa orizontului este distanţa minimă de la emiţător la punctul pentru care este calculat unghiul maxim de elevaţie a orizontului pentru antenă, prin ecuaţia (9)

    d(lt) = d(i) (km) pentru max(\f2ι(i)) (13)


    Unghiul de elevaţie a orizontului pentru antena perturbată, \f2ι(r)
    Unghiul de elevaţie a orizontului pentru antena de recepţie este unghiul maxim de elevaţie a orizontului pentru antenă atunci când se aplică formula (9) pentru a n - 1 înălţime a profilului terenului


           n-1
    \f2ι(r) = max(ι(j)) (mrad) (14)
           j=1


           h(ji) - h(rs) 10^3 (d - d(j))
    ι(j) = ───────────── - ────────────── (mrad) (15)
             d - d(j) 2a(e)


    Distanţa unghiulară (mrad)
    Distanţa unghiulară \f2ι se calculează cu formula:

        10^3 d
    \f2ι = -───── + ι(l) + ι(r) (mrad) (15a)
         a(e)


    Distanţa orizontului antenei perturbate, d(lr)
    Distanţa orizontului este distanţa minimă de la receptor până la punctul pentru care este calculat unghiul maxim de elevaţie a orizontului pentru antenă, prin formula (9)

    d(lr) = d - d(j) (km) pentru max(\f2ι(j)) (16)

    522 Pasul 2 al clasificării: Test pentru vizibilitatea cu difracţie de sub-cale (cazul în care prima zonă Fresnel nu este complet liberă de obstacole)

    Un traseu care nu este cu trans-orizont este cu vizibilitate şi cu difracţie de sub-cale, dacă unghiul de elevaţie deasupra orizontului fizic, aşa cum este perceput de antena perturbatoare (relativ la orizontala locului) şi care permite o degajare egală cu raza primului elipsoid Fresnel în punctul de orizont, este mai mare decât unghiul (relativ la orizontala locului perturbatorului) subîntins de antena perturbată
    Traseul este cu difracţie de sub-cale dacă:

    \f2ι(f(max)) > ι(td) (mrad) (17)

    unde:


                n-1
    \f2ι(f(max)) = max[ι(f(i))] (mrad) (18)
                i=1


    Pentru a finaliza această analiză, este necesar un element suplimentar în ecuaţia (10) care ia în considerare primul elipsoid Fresnel Raza acestui elipsoid, R(i) (m) este dată pentru orice punct de-a lungul traseului, de formula:

                      d(i) (d - d(i))
    R(i) = 17,392 √ [ ────────────── ] (m) (19)
                          d f


    unde f este frecvenţa (GHz)

    Raza corespunzătoare, R(i) (m), este adăugată la fiecare înălţime a terenului, h(i) (m), în ecuaţia (10) şi se obţine ecuaţia (20) Dacă se presupune absenţa obstacolelor în prima zonă Fresnel, q(f(i)), unghiul de elevaţie a antenei terminale (rad) către al i-lea punct, va fi obţinut din următoarea ecuaţie:

             (h(i) + R(i)) - h(ts) 10^3 d(i)
    \f2ι(f(i)) = ───────────────────── - ──────── (mrad) (20)
                      d(i) 2a(e)


    Dacă este îndeplinită condiţia din ecuaţia (17), atunci se poate efectua şi restul analizei de profil a traseului, necesară pentru cazurile cu difracţie de sub-cale
    Dacă nu este îndeplinită condiţia din ecuaţia (17), atunci traseul este cu vizibilitate şi nu mai este necesară vreo analiză de profil ulterioară

    6 Pasul 4 al procedurii de predicţie: Calculul predicţiilor de propagare
    Tabelul 5 indică modelele de propagare corespunzătoare pentru fiecare tip de traseu Ecuaţiile necesare pentru aceste predicţii individuale, utilizând diferite mecanisme de propagare, sunt date în secţiunile de text prezentate în Tabel Predicţiile individuale pentru diferitele mecanisme de propagare trebuie calculate şi combinate în conformitate cu Tabelul 6, pentru a rezulta o predicţie globală O dată această etapă finalizată, predicţia este completă


    TABELUL 6

    Metode pentru calculul predicţiei globale a(prop)


┌───────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Tipul căii │ Acţiune necesară │
├───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Propagare cu │Predicţia este obţinută utilizând formula: │
│vizibilitate │ a(prop) = L(b) = L(b0) (20%) dB (21a) │
│ │unde: │
│ │L(b0) (20%): predicţia pentru atenuarea de bază a transmisiunii care nu este │
│ │depăşită pentru mai mult de 20% din timp, dată de modelul de propagare cu │
│ │vizibilitate │
├───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
├───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Propagare cu │Predicţia este obţinută utilizând formula: │
│vizibilitate şi│ a(prop) = L(b) = L(bd) (20%) dB (21b) │
│cu difracţie │unde: │
│de sub-cale │L(bd) (20%): predicţia pentru atenuarea de bază a transmisiunii, care nu este │
│ │depăşită pentru mai mult de 20% din timp, dată de modelul de propagare cu │
│ │difracţie │
├───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
├───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Propagare cu │Predicţia globală poate fi obţinută prin aplicare următorului algoritm auxiliar: │
│trans-orizont │ │
│ │ ┌ -0,2L(bs)(20%) -0,2L(bd)(20%)┐ │
│ │a(prop) = L(b) = -5 log│10 + 10 │ dB (21c) │
│ │ └ ┘ │
│ │unde L(bs)(20%), L(bd)(20%); predicţiile individuale pentru atenuarea de baza a │
│ │transmisiunii, care nu sunt depăşite pentru mai mult de 20% din timp, dată de │
│ │modelul de propagare cu difuzie troposferică, respectiv cel cu difracţie │
│ │ │
│ │NOTA 1 - Dacă nu a fost propus un model pentru o cale (deoarece condiţiile date │
│ │în Tabelul 5 nu au fost îndeplinite), termenul corespondent din ecuaţia (21c) va │
│ │fi omis │
└───────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    Procedura descrisă mai sus implică unul sau mai multe modele separate de propagare pentru a furniza elementele de calcul al predicţiei globale Modelele de propagare descrise în această secţiune sunt calculate pe baza ipotezelor enunţate în paragraful 2
    61 Propagarea cu vizibilitate (cu includerea efectelor pe termen scurt)
    Atenuarea transmisiei de referinţă L(b0) (20%) care nu este depăşită pentru un procentaj de timp mai mare de 20%, se obţine pe baza următoarei formule:

    L(b0)(20%) = 92,5 + 20 log f + 20 log d + E(S)(20%) + A(g) (22)


    unde:
    E(S)(20%): corecţia pentru efectele de trasee multiple şi de focalizare:

    E(S)(20%) = 1,03 (e^(-d/10) - 1) (23)


    Ag: absorbţia totală datorită gazului atmosferic (dB):

    A(g) = [gamma(o) + gamma(w)(ro)]d (dB) (24)


    unde:
    gamma(o), gamma(w)(ro): atenuarea specifică datorită aerului uscat şi respectiv vaporilor de apă, sunt date în ecuaţiile (24a)\'f7(24c);
    ro: densitatea vaporilor de apă:

    ro = 7,5 + 2,5 omega (g/mc) (24a)

    omega: porţiunea din traseul total situat deasupra apei

    Pentru aerul uscat, atenuarea gamma(o) (dB/km) este dată prin Recomandarea ITU-RP676 astfel:


               ┌ ┐
               │ 7,27 r(t) 7,5 │
    gamma(o) = │────────────────────── + ───────────────────────────│ fý r(p)ý r(t)ý x 10^-3 =
               │fý + 0,351 r(p)ý r(t)ý (f-57)ý + 2,44 r(p)ý r(t)^5│
               └ ┘

    ┌ ┐
    │ 7,27 7,5 │
    │─────────── + ──────────────│ fý x 10^-3 (24b)
    │fý + 0,351 (f-57)ý + 2,44│
    └ ┘


    unde:
    f: frecvenţa (GHz)
    r(p) = p/1013
    r(t) = 288/(273 + t)
    p: presiunea (hPa) - vezi § 2
    t: temperatura (°C) - vezi § 2
    Pentru vapori de apă, atenuarea gamma(w) (dB/km) este dată prin:


           ┌ ┐
           │ ro r(t)^7 3,79 │
           │3,27x10^-2 r(t)+1,67x10^-3 ──────── + 7,7x10^-4 f^0,5 + ──────────────────────────│
gamma(w) = │ r(p) (f-22,235)ý+ 9,81 r(p)ýr(t)│
           │ │fýro r(p)r(t) x10^-4 =
           │ 11,73 r(t) 4,01 r(t) │
           │+ ───────────────────────────── + ───────────────────────────── │
           │ (f-183,31)ý +11,85 r(p)ý r(t) (f-325,153)ý +10,44 r(p)ý r(t) │
           └ ┘

  ┌ ┐
  │ │
  │ 3,27x10^-2 +1,67x10^-3 ro+7,7x10^-4 f^0,5 + │
  │ │
= │ │ fýro x10^-4
  │ 3,79 11,73 4,01 │
  │+ ───────────────── + ───────────────── + ────────────────── │
  │ (f-22,235)ý+ 9,81 (f-183,31)ý+ 11,85 (f-325,153)ý+ 10,44 │
  └ ┘


    62 Propagarea cu difracţie
    Atenuarea de bază a transmisiunii nedepăşită pentru 20% timp, pentru un traseu cu difracţie, este dată prin formula:

    L(bd)(20%) = 92,5 + 20 log f + 20 log d + L(d)(20%) + E(sd)(20%) + A(g) (dB) (25)

    unde:
    Esd(p): corecţia pentru efectele de propagare pe trasee multiple dintre antene şi obstacolele de la orizont

    E(sd)(20%) = -1,03 [1 - e^[-(d(lt) + d(lr)/10] ] (dB) (25a)

    Ag: absorbţia datorită gazelor atmosferice este calculată prin ecuaţiile (24) şi (24a)
    d(lt), d(lr): vezi § 52

    Atenuarea suplimentară de difracţie L(d) (20%) este calculată astfel:

    L(d)(20%) = L(d)(50%) - F(i)(20%)[L(d)(50%) - L(d)(\f2â(0))], (26)

    unde:
    L(d)(50%): atenuarea de difracţie peste un teren denivelat pentru o rază efectivă a pământului de a(e) = a (50%) km
    L(d)(\f2â(0)): atenuarea de difracţie peste un teren denivelat pentru o rază efectivă a pământului de a(e) = a(\f2â(0)) km

    a(p) = 6371 k (p)
    k (50%) se calculează cu ecuaţia (5)
    k (\f2â(0)) = 3
    F(i): factorul de interpolare este dat de:

    F(i) = l(0,2)/l(â(0)/100) (27)

    unde l(x) este inversa funcţiei normale cumulative, iar \f2â(0) se calculează cu ecuaţia (1)
    Aproximarea următoare pentru inversa funcţiei de distribuţie normală cumulativă este valabilă pentru 0,000001 ≤ x ≤ 0,5 şi prezintă o eroare de maximum 0,00054 Ea poate fi utilizată fără restricţii pentru funcţia de interpolare din formula (27) Dacă x < 0,000001, fapt ce implică \f2â(0) < 0,0001%, atunci x va fi 0,000001 Funcţia l(x) este dată, atunci, de:

    l(x) = csi(x) - T(x) (28)

    unde:

    T(x) = √[-2 ln(x)] (28a)


               [(C(2) * T(x) + C(1)) * T(x)] + C(0)
    csi(x) = ───────────────────────────────────────── (28b)
            [(D(3) * T(x) + D(2) T(x) + D(1)] T(x) + 1


    C(0) = 2,515516698 (28c)
    C(1) = 0,802853 (28d)
    C(2) = 0,010328 (28e)
    D(1) = 1,432788 (28f)
    D(2) = 0,189269 (28g)
    D(3) = 0,001308 (28h)

    Următoarea metodă este recomandată pentru evaluarea atenuărilor de difracţie (L(d)(50%) şi L(d)(\f2â(0)) peste un teren denivelat care prezintă unul sau mai multe obstacole pentru propagarea cu vizibilitate
    Metoda este bazată pe modelul lui Deygout, limitat la maximum trei margini, având în plus o corecţie empirică dată prin Recomandarea ITU-RP526
    Trebuie să fie disponibil profilul căii radio, constând dintr-un set de eşantioane de înălţimi diferite ale terenului deasupra nivelului mării, localizate în intervale de-a lungul traseului, prima şi ultima dintre înălţimi fiind cea a emiţătorului şi cea a receptorului, deasupra nivelului mării, şi un set corespondent de distanţe orizontale pornind de la emiţător Fiecare pereche înălţime - distanţă este considerată ca un punct al profitului şi are un indice, care indică valoarea de incrementare de la un capăt al traseului către celălalt capăt Trebuie să fie luate puncte din 100 metri în 100 metri pornind de la emiţător
    Modelul lui Deygout se aplică pentru tot profilul traseului sau doar pentru o parte, fiind definit de la punctul cu indicele a la punctul cu indicele b (a < b) Dacă a + 1 = b atunci nu există vreun punct intermediar şi atenuarea de difracţie este zero Altfel, modelul se aplică pentru evaluarea lui niu(n) (a < n < b) şi se selectează punctul cu valoarea cea mai mare pentru niu
    Valoarea lui niu pentru al n-lea punct al profilului este dată de:

    niu(n) = h √ [2d(ab)/lambda d(an) d(nb)] (29)

    unde:
    h = h(n) + [d(an) d(nb)/2(a(e))] - [(h(a)d(nb) + h(b) d(an))/d(ab)] (29a)

    h(a), h(b), h(n): înălţimi verticale conform cu figura 2
    d(an), d(nb), d(ab): distanţele orizontale conform cu figura 2
                         = 8930,8 km pentru L(d)(50%)
    a(e): raza efectivă a pământului sau
                         = 19113 km pentru L(d)(\f2â(0))
    lambda: lungimea de undă

    Toate h, d, a(e) şi lambda sunt date în unităţi coerente
    Atenuarea de difracţie este dată prin atenuarea "knife-edge" J(niu) conform cu ecuaţia:

    J(niu) = 6,9 + 20 log(√[(niu - 0,1)ý + 1] + niu - 0,1) (dB) (30)

    pentru niu > -0,78, altfel ea este zero
    Geometria ecuaţiei (29a) este ilustrată în Figura 2 Al doilea termen al ecuaţiei (29a) reprezintă o bună aproximare a înălţimii suplimentare a punctului n, datorită curburii pământului
    Modelul lui Deygout este aplicat mai întâi pentru întregul profil de la emiţător la receptor Punctul cu cea mai mare valoare a lui niu este definit ca margine principală, p, iar atenuarea corespondentă este J(niu(p))
    Dacă niu(p) > -0,78 modelul se aplică încă de două ori:
    - de la emiţător către punctul p pentru obţinerea lui niu(t) şi de aici a lui J(niu(t));
    - de la punctul p către receptor pentru obţinerea lui niu(r) şi de aici a lui J(niu(r))
    Atenuarea suplimentară de difracţie pentru traseu este dată de:

    L(d) = J(niu(p)) + T[J(niu(t)) + J(niu(r)) + C] pentru niu(p) > -0,78 (31a)
    L(d) = 0 pentru niu(p) ≤ -0,78 (31b)

    unde:
    C: corecţia empirică

    C = 8,0 + 0,04 D (32)

    D: lungimea totală a traseului (km)
    şi:

    T = J(niu(p))/6 pentru J(niu(p)) ≤ 6 (33a)
    T = 1 pentru J(niu(p)) > 6 (33b)


    FIGURA 2
    Geometria pentru un singur obstacol

______________
    NOTĂ(CTCE)
    FIGURA 2 se găseşte în Monitorul oficial al României, partea I, Nr 515 bis din 14IV2006, la pagina 191.


    63 Propagarea cu difuzie troposferică
    Atenuarea de bază a transmisiunii datorită difuziei troposferice L(bs)(20%) (dB) nu va depăşi pentru un procentaj de timp mai mare de 20%, valoarea dată prin formula:

    L(bs)(20%) = 135,95 + L(f) + 20 log d + 0,573 \f2ι + L(c) + A(g) (dB) (34)

    unde:
    L(f): atenuarea dependentă de frecvenţă:

    L(f) = 25 log f - 2,5 [log(f/2)]ý (dB) (35a)

    L(c): atenuarea de cuplaj al aperturii antenei cu mediul (dB):

    L(c) = 0,051 e^0,055(G(t) + G(r)) (dB) (35b)

    Ag: Absorbţia datorită gazului atmosferic este calculată prin ecuaţia (24) având ro = 3 g/mc pentru întreaga lungime a traseului


    ANEXA 11


    Factori de declanşare pentru coordonarea Serviciului Fix

    1. Distanţa de coordonare
    11. Distanţa de coordonare este stabilită pentru diferitele domenii de frecvenţă şi pentru tipurile de topografie, aşa cum este indicat în tabelul următor:

┌───────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│ Domeniul de frecvenţe │ Distanţa de coordonare │
│ [GHz] │ [km] │
├───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ 1 - 5 │ 200*) │
├───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ > 5 - 10 │ 150*) │
├───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ > 10 - 12 │ 100 │
├───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ > 12 - 20 │ 80 │
├───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ > 20 - 245 │ 60 │
├───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ > 245 - 30 │ 40 │
├───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ > 30 - 395 │ 30 │
└───────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘
-------
    *) Distanţele de coordonare pentru frecvenţele mai mici de 10 GHz se
limitează la 100 km pentru înălţimile de antenă mai mici de 300 m deasupra
nivelului mării


    12. Administraţiile interesate sunt cele care au teritorii situate la o distanţă, de staţia de radio-releu care cere coordonare, mai mică sau egală cu cea definită în paragraful 11

                                  ---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016