Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ACORD din 12 aprilie 1979  privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife si comert*    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ACORD din 12 aprilie 1979 privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife si comert*

EMITENT: ACT INTERNATIONAL
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 47 din 16 iunie 1980

---------
*) Traducere

INTRODUCERE GENERALA

1. Prima baza pentru determinarea valorii in vama in virtutea prezentului acord este "valoarea de tranzactie", asa cum este definita la art. 1. Acest articol trebuie sa fie coroborat cu art. 8 care prevede, intre altele, ajustari ale pretului efectiv platit, sau de platit, atunci cind anumite elemente specifice care sint considerate ca facind parte din valoarea in vama sint in sarcina cumparatorului, dar nu sint incluse in pretul efectiv platit sau de platit pentru marfurile importate. Art. 8 prevede, de asemenea, includerea in valoarea de tranzactie a anumitor prestatii facute de cumparator in favoarea vinzatorului sub forma de marfuri sau de servicii determinate, mai curind decit sub forma de bani. Art. 2-7 inclusiv enunta metodele de utilizat pentru determinarea valorii in vama, daca aceasta determinare nu se poate face prin aplicarea dispozitiilor art. 1.
2. Atunci cind valoarea in vama nu poate fi determinata prin aplicarea dispozitiilor art. 1, administratia vamala si importatorul trebuie in mod normal sa se consulte pentru a gasi baza valorii prin aplicarea dispozitiilor art. 2 si 3.
Se poate intimpla, de exemplu, ca importatorul sa posede informatii privind valoarea in vama a marfurilor identice sau similare importate de care administratia vamala din punctul de intrare in tara nu dispune direct. Dimpotriva, administratia vamala poate avea informatii privind valoarea in vama a marfurilor identice sau similare importate la care importatorul nu are cu usurinta acces.
O consultare intre cele doua parti ar permite schimbul de informatii, cu respectarea obligatiilor relative la secretul comercial, in scopul de a determina baza corecta pentru evaluarea in vama.
3. Art. 5 si 6 furnizeaza doua baze de determinare a valorii in vama atunci cind aceasta nu poate fi determinata pe baza valorii de tranzactie a marfurilor importate sau a marfurilor identice sau similare importate. In virtutea paragrafului 1 al art. 5, valoarea in vama este determinata pe baza pretului la care marfurile sint vindute in starea in care sint importate, catre un cumparator care nu este legat de vinzator in tara de import. Importatorul are, de asemenea, dreptul, la cererea sa, ca marfurile care fac obiectul unei prelucrari sau al unei transformari dupa import sa fie evaluate prin aplicarea dispozitiilor art. 5.
In virtutea art. 6, valoarea in vama este determinata pe baza valorii calculate.
Cele doua metode prezinta unele dificultati si, pentru acest motiv, importatorul are dreptul, in virtutea dispozitiilor art. 4, sa aleaga ordinea in care cele doua metode vor fi aplicate.
4. Art. 7 enunta modul in care se determina valoarea in vama in cazurile in care nici unul dintre articolele precedente nu permite aceasta.

PREAMBUL

Tinind seama de negocierile comerciale multilaterale, partile la prezentul acord (denumite mai jos partile),
in dorinta de a promova obiectivele Acordului general pentru tarife si comert (denumit mai jos acordul general sau G.A.T.T.) si de a asigura avantaje suplimentare comertului international al tarilor in curs de dezvoltare,
recunoscind importanta dispozitiilor art. VII al acordului general si in dorinta de a elabora reguli pentru aplicarea lor in vederea asigurarii unei mai mari uniformitati si certitudini in punerea lor in aplicare,
recunoscind necesitatea unui sistem echitabil, uniform si neutru de evaluare in vama a marfurilor, care exclude utilizarea unor valori in vama arbitrare sau fictive,
recunoscind ca baza evaluarii in vama a marfurilor ar trebui sa fie, pe cit posibil, valoarea de tranzactie a marfurilor de evaluat,
recunoscind ca valoarea in vama ar trebui sa fie stabilita dupa criterii simple si echitabile, compatibile cu practica comerciala, si ca procedurile de evaluare ar trebui sa fie de aplicare generala, fara distinctie intre sursele de aprovizionare,
recunoscind ca procedurile de evaluare nu ar trebui sa fie utilizate pentru a combate dumpingul,

au convenit cele ce urmeaza:

PARTEA I
Reguli de evaluare in vama

ART. 1
1. Valoarea in vama a marfurilor importate va fi valoarea de tranzactie, adica pretul efectiv platit sau de platit pentru marfuri cind acestea sint vindute pentru export cu destinatia tarii de import, dupa o ajustare conform dispozitiilor art. 8, in masura in care:
a) nu exista restrictii referitoare la cedarea sau utilizarea marfurilor de catre cumparator altele decit restrictiile care:
i) sint impuse sau cerute de lege sau de autoritatile tarii de import;
ii) limiteaza regiunea geografica in care marfurile pot fi revindute; sau
iii) nu afecteaza substantial valoarea marfurilor;
b) vinzarea sau pretul nu sint subordonate unor conditii sau unor prestatii a caror valoare nu este determinabila pentru ceea ce se refera la marfurile de evaluat;
c) nici o parte a produsului oricarei revinzari, cesiuni sau utilizari ulterioare a marfurilor de cumparator nu revine direct sau indirect vinzatorului, afara de cazul in care o ajustare corespunzatoare poate fi operata in virtutea dispozitiilor art. 8; si
d) cumparatorul si vinzatorul nu sint legati sau, daca sint legati, valoarea de tranzactie sa fie acceptabila in scopuri vamale in virtutea dispozitiilor paragrafului 2 al prezentului articol.
2. a) Pentru a determina daca valoarea de tranzactie este acceptabila in scopul aplicarii paragrafului 1, faptul ca cumparatorul si vinzatorul sint legati in sensul art. 15 nu va constitui in sine un motiv suficient pentru a considera valoarea de tranzactie ca inacceptabila. In acest caz, circumstantele proprii vinzarii vor fi examinate si valoarea de tranzactie admisa, cu conditia ca aceste legaturi sa nu fi influentat pretul. Daca, tinind seama de informatiile furnizate de importator sau obtinute din alte surse, administratia vamala are motive sa considere ca legaturile au influentat pretul, ea va comunica motivele sale importatorului si va da acestuia o posibilitate rezonabila de raspuns. Daca importatorul cere, motivele ii vor fi comunicate in scris.
b) In vinzarea intre persoane legate, valoarea de tranzactie va fi acceptata si marfurile vor fi evaluate potrivit dispozitiilor paragrafului 1, in cazul in care importatorul va demonstra ca acea valoare este foarte apropiata de una dintre valorile de mai jos, situindu-se in acelasi moment sau aproape in acelasi moment:
i) valoarea de tranzactie corespunzatoare vinzarilor, catre cumparatori nelegati, de marfuri identice sau similare pentru export cu destinatia aceleiasi tari de import;
ii) valoarea in vama a marfurilor identice sau similare asa cum ea este determinata prin aplicarea dispozitiilor art. 5;
iii) valoarea in vama a marfurilor identice sau similare asa cum ea este determinata prin aplicarea dispozitiilor art. 6;
iv) valoarea de tranzactie corespunzatoare vinzarilor catre cumparatori nelegati, pentru export, cu destinatia aceleiasi tari de import, al marfurilor identice marfurilor importate, numai daca ele sint de provenienta dintr-o tara diferita, sub rezerva ca, in nici una dintre tranzactiile comparate doua cite doua, vinzatorii sa nu fie legati.
In aplicarea criteriilor care preced, se va tine cont de diferentele demonstrate intre nivelurile comerciale, nivelurile de cantitate, elementele enumerate la art. 8 si costurile suportate de vinzator cu ocazia unor vinzari in care cumparatorul si acesta nu sint legati si pe care nu le suporta cu ocazia unor vinzari in care cumparatorul si acesta sint legati.
c) Criteriile enuntate la paragraful 2 b) pot fi utilizate la initiativa importatorului, si numai in scopul comparatiei. Valori de substitutie nu pot fi stabilite in virtutea paragrafului 2 b).
ART. 2
1. a) Daca valoarea in vama a marfurilor importate nu poate fi determinata prin aplicarea dispozitiilor art. 1, valoarea in vama va fi valoarea de tranzactie a marfurilor identice vindute pentru export cu destinatia aceleiasi tari de import si exportate in acelasi moment sau aproape in acelasi moment cu marfurile de evaluat.
b) In aplicarea prezentului articol, valoarea in vama va fi determinata utilizind valoarea de tranzactie a marfurilor identice vindute la acelasi nivel comercial si sensibil in aceeasi cantitate cu marfurile de evaluat. In absenta unei astfel de vinzari se va utiliza valoarea de tranzactie a marfurilor identice vindute la un nivel comercial diferit si/sau in cantitati diferite, ajustate pentru a tine seama de diferentele pe care nivelul comercial si/sau cantitatea le-ar fi putut antrena, cu conditia ca astfel de ajustari indiferent daca conduc la o crestere sau o diminuare a valorii sa se poata baza pe elemente de proba prezentate care sa stabileasca clar ca sint rezonabile si exacte.
2. Cind costurile si cheltuielile prevazute la art. 8 paragraful 2 sint cuprinse in valoarea de tranzactie, aceasta valoare va fi ajustata pentru a tine seama de diferentele semnificative care pot exista intre costurile si cheltuielile aferente pe de o parte marfurilor importate si pe de alta parte marfurilor identice avute in vedere ca urmare a diferentelor de distante si de moduri de transport.
3. Daca, cu ocazia aplicarii prezentului articol, se constata mai mult de o valoare de tranzactie a marfurilor identice, valoarea in vama a marfurilor importate va fi valoarea de tranzactie cea mai scazuta.
ART. 3
1.a) Daca valoarea in vama a marfurilor importate nu poate fi determinata prin aplicarea dispozitiilor art. 1 si 2, valoarea in vama va fi valoarea de tranzactie a marfurilor similare vindute pentru export, destinatia aceleiasi tari de import si exportate in acelasi moment sau aproape in acelasi moment cu marfurile de evaluat.
b) In aplicarea prezentului articol, valoarea in vama va fi determinata utilizind valoarea de tranzactie a marfurilor similare, vindute la acelasi nivel comercial si sensibil in aceeasi cantitate cu marfurile de evaluat. In absenta unei astfel de vinzari se va utiliza valoarea de tranzactie a marfurilor similare vindute la un nivel comercial diferit si/sau in cantitati diferite, ajustate pentru a tine seama de diferentele pe care nivelul comercial si/sau cantitatea le-ar putea antrena, cu conditia ca o astfel de ajustare, indiferent daca conduce la o crestere sau o diminuare a valorii, sa se poata baza pe elemente de proba prezentate si care stabilesc clar ca sint rezonabile si exacte.
2. Cind costurile si cheltuielile prevazute la art. 8 paragraful 2 sint cuprinse in valoarea de tranzactie, aceasta valoare va fi ajustata pentru a tine seama de diferentele semnificative care pot exista intre costurile si cheltuielile aferente pe de o parte marfurilor importate si pe de alta parte marfurilor similare avute in vedere ca urmare a diferentelor de distante si de moduri de transport.
3. Daca, in aplicarea prezentului articol, se constata mai mult de o valoare de tranzactie a marfurilor similare, valoarea in vama a marfurilor importate va fi valoarea de tranzactie cea mai scazuta.
ART. 4
Daca valoarea in vama a marfurilor importate nu poate fi determinata prin aplicarea dispozitiilor art. 1, 2 sau 3, valoarea in vama va fi determinata prin aplicarea dispozitiilor art. 5 sau, cind valoarea in vama nu va putea fi determinata prin aplicarea acestui articol, prin aplicarea dispozitiilor art. 6; totusi, la cererea importatorului, ordinea aplicarii art. 5 si 6 va fi inversata.
ART. 5
1. a) Daca marfurile importate sau marfuri identice sau similare importate sint vindute in tara de import in starea in care au fost ele importate, valoarea in vama a marfurilor importate, determinata prin aplicarea dispozitiilor prezentului articol, se va baza pe pretul unitar corespunzator vinzarii marfurilor importate sau marfurilor identice sau similare importate totalizind cantitatea cea mai ridicata, facuta catre persoane nelegate de vinzatori in momentul sau aproape in momentul importului marfurilor de evaluat, sub rezerva deducerilor care se refera la urmatoarele elemente:
i) comisioane platite sau convenite, in general, sau marje practicate in general pentru beneficii si cheltuieli generale referitoare la vinzarile, in acea tara, de marfuri importate din aceeasi categorie sau acelasi tip;
ii) cheltuieli obisnuite de transport si de asigurare, precum si cheltuielile conexe care se fac in tara de import;
iii) daca e cazul, costurile si cheltuielile prevazute la art. 8 paragraful 2; si
iv) drepturile vamale si alte taxe nationale de platit in tara de import cu ocazia importului sau a vinzarii marfurilor.
b) Daca nici marfurile importate, nici marfurile identice sau similare importate nu sint vindute in momentul sau aproape in momentul importului marfurilor de evaluat, valoarea in vama se va baza sub rezerva, de altfel, a dispozitiilor paragrafului 1 a) al prezentului articol, pe pretul unitar la care marfurile importate sau marfurile identice sau similare importate sint vindute in tara de import in starea in care ele sint importate, la data cea mai apropiata care urmeaza importului marfurilor de evaluat, si in orice caz in 90 de zile de la data acestui import.
2. Daca nici marfurile importate, nici marfurile identice sau similare importate nu sint vindute in tara de import in starea in care ele sint importate, valoarea in vama se va baza, daca importatorul o cere, pe pretul unitar corespunzator vinzarilor de marfuri importate totalizind cantitatea cea mai ridicata, facute dupa o prelucrare sau transformare ulterioara, catre persoane din tara de import nelegate de vinzatori, tinind seama de valoarea adaugata prin prelucrare sau transformare si de deducerile prevazute la paragraful 1 a) al prezentului articol.
ART. 6
1. Valoarea in vama a marfurilor importate determinata prin aplicarea dispozitiilor prezentului articol se va baza pe o valoare calculata. Valoarea calculata va fi egala cu totalul:
a) costului sau valorii materiilor si operatiilor de fabricatie sau altor lucrari pentru producerea marfurilor importate;
b) sumei totale pentru beneficiile si cheltuielile generale egale celor care intra in general in vinzarile marfurilor de aceleasi categorii sau de acelasi tip ca marfurile de evaluat care sint facute prin producatorii tarii de export pentru export, cu destinatia tarii de import;
c) costului sau valorii oricaror alte cheltuieli de care este cazul sa se tina seama potrivit optiunii in materie de evaluarea aleasa de fiecare parte in virtutea art. 8 paragraful 2.
2. Nici o parte nu va putea cere sau obliga o persoana nerezidenta pe propriul sau teritoriu de a prezenta spre verificare o contabilitate sau alte piese sau de a permite accesul la o contabilitate sau alte piese, in scopul de a determina o valoare calculata. Cu toate acestea, informatiile comunicate de producatorul marfurilor in scopul determinarii valorii in vama prin aplicarea dispozitiilor prezentului articol pot fi verificate in alta tara de autoritatile tarii de import, cu acordul producatorului si cu conditia ca aceste autoritati sa acorde un preaviz suficient guvernului tarii in cauza si ca acesta sa nu se opuna cercetarilor.
ART. 7
1. Daca valoarea in vama a marfurilor importate nu poate fi determinata prin aplicarea dispozitiilor art. 1-6 inclusiv, ea va fi determinata prin mijloace rezonabile compatibile cu principiile si dispozitiile generale ale prezentului acord si ale art. VII al acordului general si pe baza datelor disponibile in tara de import.
2. Valoarea in vama determinata prin aplicarea dispozitiilor prezentului articol nu se va baza pe:
a) pretul de vinzare in tara de import al marfurilor produse in acea tara;
b) un sistem prevazind acceptarea in scopuri vamale a celei mai ridicate din doua valori posibile;
c) pretul marfurilor pe piata interna a tarii de export;
d) costul de productie, altul decit valorile calculate care au fost determinate pentru marfurile identice sau similare conform dispozitiilor art. 6;
e) pretul marfurilor vindute pentru export cu destinatia unei alte tari decit tara de import;
f) valori in vama minimale;
g) valori arbitrare sau fictive.
3. La cererea sa, importatorul va fi informat in scris asupra valorii in vama determinate prin aplicarea dispozitiilor prezentului articol si de metoda utilizata pentru determinare.
ART. 8
1. Pentru determinarea valorii in vama conform dispozitiilor art. 1, se va adauga pretului efectiv platit sau de platit pentru marfurile importate:
a) elementele urmatoare, in masura in care ele sint suportate de cumparator dar nu au fost incluse in pretul efectiv platit sau de platit pentru marfuri:
i) comisioanele si cheltuielile de intermediere, cu exceptia comisioanelor de cumparare;
ii) costul ambalajelor considerate, in scopuri vamale, ca facind un ton cu marfurile;
iii) costurile ambalajului, cuprinzind atit manopera, cit si materialele;
b) valoarea calculata, in mod corespunzator, a urmatoarelor produse si servicii atunci cind sint furnizate direct, sau indirect de cumparator fara cheltuieli sau la costuri reduse si utilizate cu ocazia producerii si vinzarii pentru export a marfurilor importate, in masura in care aceasta valoare nu a fost inclusa in pretul efectiv platit sau de platit:
i) materiale, componente, parti si elemente similare incorporate in marfurile importate;
ii) utilaje, matrite, forme si elemente similare utilizate cu ocazia producerii marfurilor importate;
iii) materiale consumate cu ocazia producerii marfurilor importate;
iv) inginerie, dezvoltare, lucrari de arta si de design, planuri si schite, executate in alta tara decit in tara de import si necesare la producerea marfurilor importate;
c) redeventele si drepturile de licenta relativ la marfurile de evaluat pe care cumparatorul este tinut sa le achite, fie direct, fie indirect, ca o conditie a vinzarii marfurilor de evaluat, in masura in care aceste redevente si drepturi de licenta nu au fost incluse in pretul efectiv platit;
d) valoarea oricarei parti a produsului oricarei revinzari, cesiuni sau utilizari ulterioare a marfurilor importate care ar reveni, direct sau indirect, vinzatorului.
2. La elaborarea legislatiei sale, fiecare parte va prevedea dispozitii pentru a include in valoarea in vama sau a exclude, in totalitate sau in parte, urmatoarele elemente:
a) cheltuieli de transport al marfurilor importate pina la portul sau locul de import;
b) cheltuieli de incarcare, de descarcare si de manipulare conexe transportului marfurilor importate pina la portul sau locul de import; si
c) costul asigurarii.
3. Orice element care va fi adaugat in aplicarea prezentului articol pretului efectiv platit sau de platit va fi bazat pe date obiective si cuantificabile.
4. Pentru determinarea valorii in vama, nici un element nu va fi adaugat pretului efectiv platit sau de platiti, cu exceptia celor care sint prevazute prin prezentul articol.
ART. 9
1. Atunci cind este necesar sa se converteasca o moneda pentru a determina valoarea in vama, cursul de schimb utilizat va fi cel oficial publicat de autoritatile competente ale tarii de import respective si va reflecta cit mai efectiv posibil, pentru fiecare perioada acoperita printr-o astfel de publicatie, valoarea curenta a acestei monede in tranzactii comerciale, exprimata in moneda tarii de import.
2. Cursul de schimb care se utilizeaza va fi cel in vigoare in momentul exportului sau in momentul importului, potrivit celor prevazute de fiecare parte.
ART. 10
Orice informatie de natura confidentiala sau furnizata cu titlu confidential in scopul evaluarii in vama va fi tratata ca strict confidentiala de autoritatile in cauza, care nu o vor divulga fara autorizatia expresa a persoanei sau guvernului care o va furniza, in afara cazului cind ele ar fi fost obligate de a o face in cadrul procedurilor judiciare.
ART. 11
1. Legislatia fiecarei parti trebuie sa prevada un drept de apel fara penalitate referitor la orice determinare a valorii in vama, pentru importator sau orice alta persoana care ar putea datora drepturi.
2. Un prim drept de apel, fara penalitate, poate fi deschis in fata unei instante a administratiilor vamale sau unui organ independent, dar legislatia fiecarei parti va trebui sa prevada un drept de apel, fara penalitate, in fata unei instante judiciare.
3. Notificarea deciziei date in apel va fi facuta persoanei care a introdus apel si motivarile deciziei vor fi expuse in scris. Persoana care a introdus apel va trebui sa fie de asemenea informata despre eventualul sau drept la un apel ulterior.
ART. 12
Legile, reglementarile, deciziile judiciare si administrative de aplicare generala dind efect prezentului acord vor fi publicate de tara de import respectiva conform art. X al acordului general.
ART. 13
Daca, in cursul determinarii valorii in vama a marfurilor importate, devine necesar a amina determinarea definitiva a valorii in vama, importatorul va putea totusi ridica marfurile sale din vama, cu conditia de a furniza, daca i se cere, o garantie suficienta sub forma unei cautiuni, unui depozit sau unui alt instrument corespunzator, acoperind achitarea drepturilor vamale pentru plata carora marfurile ar putea fi pasibile in cele din urma. Legislatia fiecarei parti trebuie sa prevada dispozitii aplicabile in aceste circumstante.
ART. 14
Notele figurind la anexa nr. 1 a prezentului acord fac parte integranta din acord si articolele prezentului acord trebuie sa fie coroborate si aplicate in legatura cu notele de referinta.
Anexele nr. II si III fac, de asemenea, parte integranta din prezentul acord.
ART. 15
1. In prezentul acord:
a) expresia valoare in vama a marfurilor importate inseamna valoarea marfurilor determinata in vederea perceperii drepturilor vamale "ad valorem" pentru marfurile importate;
b) expresia tara de import inseamna tara sau teritoriul vamal de import;
c) termenul produse cuprinde, in acelasi timp, pe cele cultivate, fabricate sau extrase.
2. a) In prezentul acord, expresia marfuri identice inseamna marfurile care sint aceleasi in toate privintele, inclusiv sub aspectul caracteristicilor fizice, de calitate si de reputatie. Diferentele de aspect minore nu vor impiedica ca marfurile care corespund celorlalte elemente ale definitiei sa fie considerate ca identice.
b) In prezentul acord, expresia marfuri similare inseamna marfurile care, care fara a fi la fel in toate privintele, prezinta caracteristici asemanatoare si sint compuse din materii asemanatoare, ceea ce le permite sa indeplineasca aceleasi functiuni si sa fie interschimbabile din punct de vedere comercial. Calitatea marfurilor, reputatia lor si existenta unei marci de fabrica sau de comert sint dintre factorii de luat in considerare pentru a determina daca marfurile sint similare.
c) Expresiile marfuri identice si marfuri similare nu cuprind marfurile care incorporeaza sau comporta, dupa caz, elemente de inginerie sau de dezvoltare, lucrari de arta sau de design, sau planuri si schite pentru care nici o ajustare nu a fost facuta prin aplicarea dispozitiilor paragrafului 1 b) iv) al art. 8, prin faptul ca aceste elemente au fost executate in tara de import.
d) Marfurile vor fi considerate ca marfuri identice sau marfuri similare daca ele au fost produse in aceeasi tara ca marfurile de evaluat.
e) Marfurile produse de o persoana diferita nu vor fi luate in consideratie daca nu exista marfuri identice sau similare, dupa caz, fabricate de aceeasi persoana care produce marfurile de evaluat.
3. In prezentul acord, expresia marfuri de aceeasi categorie sau de acelasi fel, tip inseamna marfuri incadrate intr-o grupa sau intr-o gama de marfuri produse de o anumita ramura de productie sau un anumit sector al unei ramuri de productie si cuprinzind marfurile identice sau similare.
4. In scopul aplicarii prezentului acord, persoanele vor fi considerate legate daca:
a) una face parte din directia sau consiliul de administratie al intreprinderii celeilalte si reciproc;
b) ele sint legal reconstituite ca asociate;
c) ele sint patroni si salariati;
d) o persoana oarecare poseda, controleaza sau detine direct sau indirect 5% sau mai mult din actiunile sau partile emise, cu drept de vot, de una si de catre cealalta;
e) una dintre ele controleaza pe cealalta direct sau indirect;
f) amindoua sint direct sau indirect controlate de o terta persoana;
g) impreuna, ele controleaza direct sau indirect o terta persoana; sau
h) ele sint membri ai aceleiasi familii.
5. Persoanele care sint asociate in afaceri intre ele, prin faptul ca una este agentul, distribuitorul sau concesionarul exclusiv, indiferent de denumirea folosita a celeilalte, vor fi considerate a fi legate in scopul aplicarii prezentului acord, daca ele corespund unuia dintre criteriile enuntate la paragraful 4 al prezentului articol.
ART. 16
Prin cererea scrisa, importatorul va avea dreptul de a solicitat administratiei vamale a tarii de import o explicatie scrisa despre felul in care valoarea in vama a marfurilor importate de el a fost determinata.
ART. 17
Nici o dispozitie a prezentului acord nu va fi interpretata ca restringind sau contestind drepturile unei administratii vamale de a verifica adevarul sau exactitatea oricaror afirmatii, piese sau declaratii prezentate in scopul evaluarii in vama.

PARTEA a II-a
Administrarea acordului, consultarilor si reglementarea diferendelor

Instructiuni

ART. 18
In virtutea prezentului acord se va institui:
1. un comitet de evaluare in vama (denumit in cele ce urmeaza comitetul), compus din reprezentantii fiecarei parti la prezentul acord. Comitetul isi va alege presedintele si se va reuni in mod normal o data pe an sau conform modalitatilor prevazute prin dispozitiile corespunzatoare ale prezentului acord, in scopul de a da partilor la prezentul acord posibilitatea de a proceda la consultari asupra problemelor privind administrarea sistemului de evaluare in vama de catre orice parte, in masura in care ea ar putea afecta functionarea prezentului acord sau promovarea obiectivelor sale si in scopul de a exercita alte atributii care ar putea sa-i fie conferite de parti.
Secretariatul G.A.T.T. va asigura secretariatul comitetului;
2. un comitet tehnic de evaluare in vama (denumit in cele ce urmeaza comitet tehnic), pus sub auspiciile Consiliului de cooperare vamala, care ve exercita atributiile enuntate la anexa nr. II a prezentului acord si se va achita de functiunile sale conform regulilor de procedura reluate in anexa mentionata.

Consultari

ART. 19
1. In cazul in care o parte considerata ca un avantaj rezultind pentru ea direct sau indirect din prezentul acord este anulat sau compromis sau ca realizarea unuia dintre obiectivele prezentului acord este compromisa prin masurile luate de o alta parte sau de alte parti, partea mentionata va putea, pentru a se putea ajunge la o solutionare reciproc satisfacatoare a problemei, sa ceara consultari cu partea sau partile in chestiune. Fiecare parte va examina cu intelegere orice cerere de consultare facuta de o alta parte.
2. Partile in cauza vor angaja fara intirziere consultarile cerute.
3. Partile care procedeaza la consultari asupra unei probleme speciale afectind functionarea prezentului acord se vor stradui sa le incheie intr-un termen rezonabil de scurt. Comitetul tehnic va furniza, la cerere, avize si un ajutor partilor care se consulta.

Reglementarea diferendelor

ART. 20
1. Daca consultarile angajate conform art. 19 de mai sus nu conduc, pentru partile in cauza, la o solutie reciproc satisfacatoare, comitetul se va reuni la cererea oricareia dintre partile aflate in diferend in urmatoarele 30 de zile de la primirea cererii, pentru a examina problema in vederea facilitarii unei solutii reciproce satisfacatoare.
2. Pentru a examina problema si a-si stabili procedurile, comitetul va lua in considerare daca problemele litigioase sint legate de consideratii de politica comerciala sau de probleme necesitind un examen tehnic detaliat. Comitetul va putea, din proprie initiativa, sa ceara comitetului tehnic sa procedeze, potrivit procedurilor paragrafului 4 de mai jos, la examinarea oricarei probleme necesitind un examen tehnic. La cererea oricarei parti aflate in diferend, care va considera ca problema in litigiu este legata de probleme de ordin tehnic, comitetul va cere comitetului tehnic sa procedeze la un astfel de examen.
3. In cursul oricarei faze a unei proceduri de reglementare a unui diferend, organisme competente si experti calificati in materiile examinate vor putea fi consultati; informatii si o asistenta corespunzatoare vor putea fi cerute de la aceste organisme si de la acesti experti.
Comitetul va lua in considerare rezultatele oricaror lucrari care au legatura cu problema in litigiu si care ar putea fi efectuate de comitetul tehnic.

Probleme tehnice

4. Atunci cind comitetul tehnic va fi invitat conform dispozitiilor paragrafului 2 de mai sus, el va examina problema si va prezenta un raport comitetului intr-un termen care nu va depasi 3 luni incepind din ziua cind comitetul tehnic a fost sesizat de problema tehnica, cu exceptia cazului in care termenul este prelungit prin acord reciproc intre partile aflate in diferend.

Procedura grupelor speciale ("panel")

5. In cazul in care problema nu poate fi adusa in fata comitetului tehnic, comitetul va institui un grup special la cererea oricarei parti aflate in diferend, daca nici o solutie reciproc satisfacatoare nu a intervenit intr-un termen de 3 luni incepind din ziua in care comitetul a fost invitat sa examineze problema. Daca problema este adusa in fata comitetului tehnic, comitetul va institui un grup special la cererea oricarei parti aflate in diferend, daca nici o solutie reciproc satisfacatoare nu a intervenit intr-un termen de o luna incepind din ziua in care comitetul tehnic si-a prezentat raportul comitetului.
6. a) Atunci cind un grup special va fi instituit, el se va conduce dupa procedurile enuntate la anexa nr. III.
b) Daca comitetul tehnic a prezentat un raport asupra aspectelor tehnice ale problemelor litigioase, grupul special se va sprijini pe acest raport pentru a proceda la examinarea acestor aspecte.

Executarea obligatiilor

7. Atunci cind examinarea se va termina sau cind comitetul tehnic sau grupul special va prezenta raportul sau comitetului, acesta va examina problema fara intirziere. In ceea ce priveste rapoartele grupelor speciale, comitetul va trebui sa le dea curs intr-un fel corespunzator, in mod normal in 30 de zile de la data primirii lor.
Comitetul, in mod special, va trebui:
i) sa prezinte o expunere a faptelor cauzei; si
ii) sa adreseze recomandari uneia sau mai multor parti la prezentul acord sau sa statueze in orice alt mod pe care il va considera corespunzator.
8. Daca o parte careia recomandarile ii vor fi adresate considera ca nu este in masura sa le puna in aplicare, ea va trebui fara intirziere sa transmita in scris comitetului motivele sale. In acest caz, comitetul va examina ce alte cai de urmat ar fi corespunzatoare.
9. Daca comitetul considera ca circumstantele sint suficient de grave pentru a justifica o astfel de masura, el va putea autoriza una sau mai multe parti sa suspende, in raport cu o alta sau cu alte parti, aplicarea acelor obligatii rezultind din prezentul acord a caror suspendare o va considera justificata tinind seama de circumstante.
10. Comitetul va urmari orice problema in legatura cu care a formulat recomandari sau a statuat.
11. Daca un diferend privind drepturi si obligatii rezultind din prezentul acord survine intre parti, acestea vor trebui sa aprecieze procedurile de reglementare a diferendelor prevazute in prezentul acord inainte de a pune in valoare drepturile pe care le detin conform acordului general, inclusiv cel de a invoca art. XXIII al acordului general.

PARTEA a III-a
Tratament special si diferentiat

ART. 21
1. Tarile in curs de dezvoltare, parti la prezentul acord, vor putea amina aplicarea dispozitiilor sale in timpul unei perioade care nu va depasi 5 ani incepind din ziua in care prezentul acord va intra in vigoare pentru aceste tari. Tarile in curs de dezvoltare, parti la acord, care vor opta pentru o aplicare aminata a prezentului acord, vor trebui sa notifice decizia lor directorului general al Partilor Contractante la acordul general.
2. In afara dispozitiilor paragrafului 1 de mai sus, tarile in curs de dezvoltare, parti la prezentul acord, vor putea amina aplicarea art. 1 paragrafului 2 b) iii) si a art. 6 pentru o perioada care nu va depasi 3 ani incepind din ziua in care au pus in aplicare toate celelalte dispozitii ale acordului. Tarile in curs de dezvoltare, parti, care vor opta pentru o aplicare aminata a dispozitiilor prevazute in prezentul paragraf, vor trebui sa notifice decizia lor directorului general al Partilor Contractante la acordul general.
3. Tarile dezvoltate, parti la prezentul acord, vor furniza, in conditii stabilite de comun acord, o asistenta tehnica tarilor in curs de dezvoltare, parti, care o vor cere, Pe aceasta baza, tarile dezvoltate, parti la acord, vor stabili programe de asistenta tehnica care vor putea cuprinde, intre altele, formarea personalului, asistenta pentru stabilirea de masuri de aplicare, accesul la sursele de informare privind metodologia in materie de determinare a valorii in vama si indrumari cu privire la aplicarea unor dispozitii ale prezentului acord.

PARTEA a IV-a
Dispozitii finale

Acceptare si accesiune

ART. 22
1. Prezentul acord va fi deschis, pentru acceptare, pe cale de semnatura sau pe alta cale, guvernelor care sint parti contractante la acordul general si Comunitatii Economice Europene.
2. Prezentul acord va fi deschis acceptarii pe cale de semnatura sau in alt mod guvernelor care au acces cu titlu provizoriu la acordul general, in conditii referitoare la aplicarea efectiva a drepturilor si obligatiilor care rezulta din prezentul acord, tinind cont de drepturile si obligatiile enuntate in instrumentele lor de accesiune provizorie.
3. Prezentul acord va fi deschis accesiunii oricarui alt guvern in conditii referitoare la aplicarea efectiva a drepturilor si obligatiilor care rezulta din prezentul acord, care urmeaza a fi convenite intre acest guvern si parti, prin depunerea la directorul general al Partilor Contractante la acordul general a unui instrument de accesiune, enuntind conditiile astfel convenite.
4. In ceea ce priveste acceptarea, vor fi aplicabile dispozitiile paragrafului 5 alin. a) si b) ale art. 26 din acordul general.

Rezerve

ART. 23
Nu vor putea fi formulate rezerve cu privire la nici una dintre dispozitiile prezentului acord fara consimtamintul celorlalte parti.

Intrare in vigoare

ART. 24
Prezentul acord va intra in vigoare la 1 ianuarie 1981 pentru guvernele* care-l vor accepta sau care vor accede pina la aceasta data. Pentru orice alt guvern el va intra in vigoare in a treizecea zi care va urma datei acceptarii sau accesiunii acestuia.

-------
*) Termenul guvern cuprinde si autoritatile competente ale Comunitatii Economice Europene.

Legislatia nationala
ART. 25
1. Fiecare guvern care va accepta prezentul acord sau care va acceda la el va asigura, in ceea ce-l priveste, cel mai tirziu la data la care prezentul acord va intra in vigoare, conformitatea legilor sale, reglementarilor si procedurilor administrative cu dispozitiile acestui acord.
2. Fiecare parte la prezentul acord va informa comitetul de orice modificare adusa legilor si reglementarilor sale avind legatura cu dispozitiile prezentului acord, precum si in ce priveste aplicarea acestor legi si reglementari.

Examinare
ART. 26
Comitetul va proceda in fiecare an la examinare a punerii in aplicare si a functionarii prezentului acord, tinind cont de obiectivele sale.
Comitetul va informa in fiecare an Partile Contractante la acordul general despre faptele intervenite in timpul perioadei asupra careia s-a facut examinarea.

Amendamente
ART. 27
Partile vor putea modifica prezentul acord, in special referitor la probleme legate de experienta cistigata in punerea lui in aplicare. Atunci cind amendamentul va fi aprobat de parti conform procedurilor stabilite de comitet, el nu va intra in vigoare in ce priveste vreuna dintre parti decit daca aceasta il va accepta.

Denuntare
ART. 28
Orice parte va putea denunta prezentul acord. Denuntarea va avea efect la expirarea unui interval de 60 de zile incepind din ziua in care directorul general al Partilor Contractante la acordul general va primi o notificare scrisa in acest sens.
Dupa primirea acestei notificari, orice parte va putea cere reunirea imediata a comitetului.

Secretariat
ART. 29
Secretariatul acordului general va asigura secretariatul prezentului acord, cu exceptia problemelor legate de atributiile specifice conferite comitetului tehnic, pentru care secretariatul va fi asigurat de Consiliul de cooperare vamala.

Depozitare
ART. 30
Prezentul acord va fi depozitat la directorul general al Partilor Contractante la acordul general, care va trimite fara intirziere fiecarei parti la prezentul acord si fiecarei parti la acordul general o copie certificata pentru conformitate a acordului si a oricarui amendament care i-a fost adus conform art. 27, precum si o notificare pentru fiecare acceptare sau accesiune, conform art. 22, sau pentru fiecare denuntare, conform art. 28.

Inregistrare
ART. 31
Prezentul acord va fi inregistrat conform dispozitiilor art. 102 al Cartei Natiunilor Unite.
Intocmit la Geneva la 12 aprilie 1979, intr-un exemplar in limbile engleza, franceza si spaniola, cele trei texte avind aceeasi valabilitate.

ANEXA 1

NOTE INTERPRETATIVE

Note generale

Aplicarea succesiva a metodelor de evaluare
1. Art. 1-7 inclusiv definesc felul in care valoarea in vama a marfurilor importate trebuie sa fie determinata prin aplicarea dispozitiilor prezentului acord. Metodele de evaluare sint enuntate in ordinea in care ele sint aplicabile. Prima metoda pentru determinarea valorii in vama este definita de art. 1 si marfurile importate trebuie sa fie evaluate conform dispozitiilor acestui articol de fiecare data cind conditiile prevazute sint indeplinite.
2. Atunci cind valoarea in vama nu poate fi determinata prin aplicarea dispozitiilor art. 1, este cazul sa se treaca succesiv la articolele urmatoare, pina la primul dintre aceste articole care va permite determinarea valorii in vama. Sub rezerva dispozitiilor art. 4, este posibil sa se recurga la dispozitiile articolului care urmeaza imediat dupa acesta, in ordinea de aplicare, numai atunci cind valoarea in vama nu poate fi determinata prin aplicarea dispozitiilor unui articol anume.
3. Daca importatorul nu cere ca ordinea art. 5 si 6 sa fie inversata, ordinea de aplicare normala trebuie sa fie respectata.
Daca aceasta cerere este formulata, dar apoi se dovedeste imposibil de determinat valoarea in vama prin aplicarea art. 6, valoarea in vama trebuie sa fie determinata prin aplicarea dispozitiilor art. 5, daca aceasta este posibil.
4. Atunci cind valoarea in vama nu poate fi determinata prin aplicarea dispozitiilor nici unuia dintre art. 1-6 inclusiv, aceasta se va face prin aplicarea dispozitiilor art. 7.

Aplicarea principiilor de contabilitate general admise
1. Principiile de contabilitate general admise sint cele care fac obiectul, intr-o anumita tara si la un moment dat, al unui consens recunoscut sau al unei largi adeziuni a surselor facind autoritate si care determina care sint resursele si obligatiile economice de inregistrat in activ sau in pasiv, care sint schimbarile intervenite care ar trebui sa fie inregistrate, cum ar trebui sa fie masurate activul si pasivul, ca si schimbarile intervenite, ce informatii ar trebui sa fie facute cunoscute si in ce fel situatii financiare ar trebui sa fie intocmite. Aceste norme pot consta in largi principii directoare de aplicare generala sau in practici si proceduri detaliate.
2. In scopurile prevazute de prezentul acord, administratia vamala a fiecarei parti va utiliza informatiile stabilite intr-un mod compatibil cu principiile de contabilitate general admise in tara respectiva, tinind seama de articolul corespunzator. De exemplu, beneficiile si cheltuielile generale obisnuite, in sensul dispozitiilor art. 5, vor fi determinate utilizind informatiile stabilite intr-un mod compatibil cu principiile de contabilitate general admise in tara de import. Dimpotriva, beneficiile si cheltuielile generale obisnuite, in sensul dispozitiilor art. 6, vor fi determinate utilizind informatiile stabilite intr-un mod compatibil cu principiile de contabilitate general admise in tara de productie. Alt exemplu, un element prevazut la art. 8 paragraful 1 b) ii), care va fi executat in tara de import, va fi determinat utilizind informatiile intr-o maniera compatibila cu principiile de contabilitate general admise in acea tara.

Nota relativa la art. 1

Pretul efectiv platit sau de platit
Pretul efectiv platit sau de platit este plata total efectuata sau de efectuat de cumparator vinzatorului sau in beneficiul acestuia, pentru marfurile importate. Plata nu trebuie sa fie facuta obligatoriu in bani. Ea ar putea fi facuta prin scrisori de credit sau instrumente negociabile, direct sau indirect. Un exemplu de plata indirecta ar fi achitarea totala sau partiala de catre cumparator a unei datorii a vinzatorului.
Activitatile intreprinse de cumparator in nume propriu, altele decit cele pentru care o ajustare este prevazuta la art. 8, nu sint considerate ca plata indirecta facuta vinzatorului, chiar daca se poate considera ca vinzatorul a beneficiat de aceasta. Rezulta ca, pentru determinarea valorii in vama, costul acestor activitati nu va fi adaugat la pretul efectiv platit sau de platit.
Valoarea in vama nu cuprinde cheltuielile sau costurile de mai jos, cu conditia ca acestea sa fie distincte de pretul efectiv platit sau de platit pentru marfurile importate:
a) cheltuieli relative la lucrarile de constructie, de instalare, de montaj, de intretinere sau de asistenta tehnica intreprinse dupa import in ce priveste marfurile importate, cum ar fi instalatii, masini sau material industrial;
b) costul transportului dupa import;
c) drepturi si taxe in tara de import.
Pretul efectiv platit sau de platit se intelege a fi pretul marfurilor importate. Astfel, transferurile de dividende si alte plati facute de cumparator vinzatorului, care nu se raporteaza la marfurile importate, nu fac parte din valoarea in vama.

Paragraful 1 a) iii)

Printre restrictiile care nu fac inacceptabil un pret efectiv platit sau de platit figureaza restrictiile care nu afecteaza substantial valoarea marfurilor. Astfel ar putea fi cazul, de exemplu, atunci cind un vinzator cere unui cumparator de automobile de a nu le revinde sau de a nu le expune inaintea unei date determinate, marcind inceputul anului pentru modelele respective.

Paragraful 1 b)

Daca vinzarea sau pretul sint subordonate unor conditii sau prestatii a caror valoare, in cazul marfurilor de evaluat, nu poate fi determinata, valoarea de tranzactie nu va putea fi acceptata in scopuri vamale. Aceasta ar putea sa se refere de exemplu la situatiile urmatoare:
a) vinzatorul stabileste pretul marfurilor importate subordonindu-l conditiei ca cumparatorul sa cumpere, de asemenea, si alte marfuri in cantitati determinate;
b) pretul marfurilor importate depinde de pretul sau de preturile la care cumparatorul marfurilor importate vinde alte marfuri vinzatorului acelor marfuri importate;
c) pretul este stabilit pe baza unui mod de plata fara legatura cu marfurile importate: de exemplu, marfurile importate sint produse semifinite pe care vinzatorul le-a furnizat cu conditia de a primi o cantitate determinata de produse finite.
Totusi, conditiile sau prestatiile care se refera la productia sau la comercializarea marfurilor importate nu vor antrena respingerea valorii de tranzactie. De exemplu, faptul ca cumparatorul furnizeaza vinzatorului lucrari de inginerie sau planuri executate in tara de import nu va antrena respingerea valorii de tranzactie in sensul art. 1. De asemenea, daca cumparatorul intreprinde in nume propriu, chiar in cadrul unui acord cu vinzatorul, activitati legate de comercializarea marfurilor importate, valoarea acestor activitati nu face parte din valoarea in vama si activitatile amintite nu vor antrena nici ele respingerea valorii de tranzactie.

Paragraful 2
1. Paragrafele 2 a) si 2 b) ale art. 1 prevad diferite cai de stabilire a acceptabilitatii unei valori de tranzactie.
2. Paragraful 2 a) prevede ca, atunci cind cumparatorul si vinzatorul sint legati, circumstantele legate de vinzare vor fi examinate si valoarea de tranzactie va fi admisa ca valoare in vama, cu conditia ca aceasta legatura sa nu fi influentat pretul. Nu trebuie sa se inteleaga prin aceasta ca circumstantele vinzarii ar trebui sa fie examinate de fiecare data cind cumparatorul si vinzatorul sint legati.
Aceasta examinare nu va fi ceruta decit atunci cind exista indoieli asupra acceptabilitatii pretului. Atunci cind administratia vamala nu va avea nici o indoiala asupra acceptabilitatii pretului, acesta ar trebui sa fie acceptat fara ca importatorul sa fie obligat sa furnizeze informatii complementare. De exemplu, administratia vamala poate sa fi examinat anterior problema legaturii sau sa fie in posesia unor informatii detaliate privind cumparatorul si vinzatorul, sa fie convinsa, pe baza acestei examinari sau a acestor informatii, ca legatura nu a influentat pretul.
3. Atunci cind administratia vamala nu este in masura sa accepte valoarea de tranzactie fara o cercetare complementara, ea ar trebui sa dea importatorului posibilitatea de a furniza orice alte informatii detaliate, care ar putea fi necesare pentru a permite examinarea circumstantelor vinzarii. In aceasta privinta administratia vamala ar trebui sa fie gata sa examineze aspectele corespunzatoare ale tranzactiei, inclusiv felul in care cumparatorul si vinzatorul isi organizeaza raporturile comerciale si felul in care pretul respectiv a fost stabilit, in scopul de a determina daca legaturile au influentat pretul.
Daca se poate dovedi ca cumparatorul si vinzatorul, cu toate ca sint legati in sensul art. 15, cumpara si vind unul de la celalalt ca si cum nu ar fi legati, ar fi astfel demonstrat ca legatura nu a influentat pretul. De exemplu: daca pretul a fost stabilit intr-un fel compatibil cu practicile normale ale fixarii preturilor in ramura de protectie respectiva sau cu felul in care vinzatorul stabileste preturile pentru vinzarile pentru cumparatorii cu care nu se afla in legatura, aceasta ar demonstra ca legaturile nu au influentat pretul. De asemenea, atunci cind se va dovedi ca pretul este suficient pentru a acoperi toate costurile si a asigura un beneficiu reprezentativ fata de beneficiul global realizat de intreprindere intr-o perioada reprezentativa, de exemplu, pe o baza anuala pentru vinzari de marfuri de aceeasi natura sau de acelasi fel, ar fi astfel demonstrat ca pretul nu a fost influentat.
4. Paragraful 2 b) prevede ca importatorul va avea posibilitatea sa demonstreze ca valoarea de tranzactie este foarte aproape de o valoare-criteriu acceptata anterior de administratia vamala si ca ea este in consecinta acceptabila conform dispozitiilor art. 1. Atunci cind este indeplinit unul dintre criteriile prevazute la paragraful 2 b), nu este necesara examinarea problemei influentei prevazute la paragraful 2 a). Daca administratia vamala este in posesia unor informatii suficiente pentru a fi convinsa, fara cercetari mai aprofundate, ca este indeplinit unul dintre criteriile prevazute la paragraful 2 b), aceasta nu va avea nici un motiv de a cere importatorului sa aduca vreo dovada. In paragraful 2 b) prin expresia cumparatori nelegati se intelege cumparatorii care nu sint in legatura cu vinzatorii in nici un caz particular.

Paragraful 2 b)

Un numar oarecare de elemente trebuie sa fie luate in considerare pentru a se determina daca o valoare este foarte aproape de o alta valoare. Este vorba indeosebi de natura marfurilor importate, de natura ramurii de productie respective, de sezonul in care marfurile sint importate si de faptul de a sti daca diferenta de valoare este semnificativa din punct de vedere comercial. Cum aceste elemente pot varia de la un caz la altul, ar fi imposibil de aplicat in toate cazurile o norma uniforma, cum ar fi un procentaj fix. De exemplu, pentru a se determina daca valoarea de tranzactie este foarte aproape de valorile-criterii enuntate la art. 1 paragraful 2 b), o mica diferenta de valoare ar putea fi inacceptabila intr-un caz privind un anumit tip de marfa, in timp ce o diferenta importanta ar putea fi acceptabila intr-un caz privind un alt tip de marfa.

Nota relativa la art. 2

1. In aplicarea art. 2, administratia vamala se va referi, de fiecare data cind va fi posibil, la o vinzare de marfuri identice realizata la acelasi nivel comercial si intr-o cantitate foarte apropiata de vinzarea marfurilor de evaluat. In lipsa unei astfel de vinzari, va fi posibil sa se refere la o vinzare de marfuri identice realizata in una dintre cele trei situatii urmatoare:
a) vinzare la acelasi nivel comercial, dar privind cantitati diferite;
b) vinzare la un nivel comercial diferit, dar privind cantitati foarte apropiate;
c) vinzare la un nivel comercial diferit si privind cantitati diferite.
2. Daca a fost constatata o vinzare in una dintre cele trei situatii, se vor opera ajustari pentru a se tine seama, dupa caz:
a) numai de factorul cantitate;
b) numai de factorul nivel comercial; sau
c) in acelasi timp, atit de factorul nivel comercial, cit si de factorul cantitate.
3. Expresia si/sau da posibilitatea de a se referi la vinzari si de a se opera ajustarile necesare in oricare dintre cele trei situatii descrise mai sus.
4. In sensul art. 2, prin valoare de tranzactie a marfurilor importate identice se intelege o valoare in vama, ajustata conform dispozitiilor paragrafelor 1 b) si 2 din articolul mentionat, care a fost acceptata in virtutea art. 1.
5. O conditie a oricarei ajustari efectuate datorita diferentelor de nivel comercial sau de cantitate este aceea ca aceasta ajustare, indiferent daca duce la o crestere sau la o diminuare a valorii, sa nu fie operata decit pe baza elementelor de proba produse stabilind clar ca este rezonabila si exacta, de exemplu preturi curente in vigoare intre care figureaza preturi care se raporteaza la niveluri diferite sau la cantitati diferite. De exemplu, daca marfurile importate de evaluat costau intr-o vinzare de 10 unitati, iar singurele marfuri importate similare pentru care exista o valoare de tranzactie au fost vindute intr-o cantitate de 500 unitati, si este recunoscut ca vinzatorul acorda rabaturi de cantitate, ajustarea necesara va putea fi operata invocind pretul curent al vinzatorului si utilizind pretul aplicabil la o vinzare de 10 unitati. Nu este necesar pentru aceasta ca o vinzare de 10 unitati sa fi avut loc, daca s-a stabilit, ca urmare a vinzarilor privind cantitati diferite, ca pretul curent este sincer si adevarat. Totusi, in absenta unui astfel de criteriu obiectiv, determinarea valorii in vama conform dispozitiilor art. 2 nu este adecvata.

Nota relativa la art. 3

1. La aplicarea art. 3, administratia vamala se va referi, ori de cite ori este posibil, la o vinzare de marfuri similare realizata la acelasi nivel comercial si privind o cantitate foarte apropiata ca si la vinzarea marfurilor de evaluat. In lipsa unei asemenea vinzari va fi posibil sa se refere la o vinzare de marfuri similare realizata in una dintre urmatoarele trei situatii:
a) vinzare la acelasi nivel comercial, dar privind cantitati diferite;
b) vinzare la un nivel comercial diferit, dar privind cantitati foarte apropiate; sau
c) vinzare la un nivel comercial diferit si privind cantitati diferite.
2. Daca a fost constatata o vinzare in una dintre cele trei situatii, se vor opera ajustari pentru a se tine seama, dupa caz:
a) numai de factorul cantitate;
b) numai de factorul nivel comercial; sau
c) in acelasi timp, de factorul nivel comercial, cit si de factorul cantitate.
3. Expresia si/sau da posibilitatea de a se referi la vinzari si de a opera ajustarile necesare in oricare dintre cele trei situatii descrise mai sus.
4. In sensul art. 3, valoarea de tranzactie a marfurilor importate similare este o valoare in vama, ajustata conform dispozitiilor paragrafelor 1 b) si 2 ale acelui articol, care a fost acceptata in virtutea art. 1.
5. O conditie a oricarei ajustari efectuate datorita diferentelor de nivel comercial sau de cantitate este ca aceasta ajustare, care conduce la o crestere sa o diminuare a valorii, sa nu fie operata decit in baza elementelor de proba produse, din care sa rezulte clar ca este rezonabila si exacta, de exemplu preturi curente in vigoare unde figureaza preturi care se refera la niveluri diferite sau la cantitati diferite. De exemplu, daca marfurile importate de evaluat constau intr-o vinzare de 10 unitati, iar singurele marfuri importate similare pentru care exista o valoare de tranzactie au fost vindute intr-o cantitate de 500 unitati, si este recunoscut ca vinzatorul acorda rabaturi de cantitate, ajustarea necesara poate fi operata invocind pretul curent al vinzatorului si utilizind pretul aplicabil la o vinzare de 10 unitati. Nu este necesar pentru aceasta sa fi avut loc o vinzare de 10 unitati, in masura in care s-a stabilit, datorita vinzarilor privind cantitati diferite, ca pretul curent este sincer si adevarat. Totusi, in lipsa unui asemenea criteriu obiectiv, determinarea valorii in vama conform dispozitiilor art. 3 nu este adecvata.

Nota relativa la art. 5

1. Prin expresia preturi unitare corespunzind vinzarilor ... totalizind cantitatea cea mai mare se intelege pretul la care numarul cel mai mare de unitati sint vindute in cadrul unor vinzari catre persoane care nu sint legate de persoanele de la care ele cumpara marfurile respective, la primul nivel comercial care urmeaza importului la care se efectueaza aceste vinzari.
2. De exemplu: marfurile sint vindute pe baza unui pret curent comportind preturi unitare favorabile pentru cumparari in cantitati relativ mari:




Cantitate de vinzare Pret unitar Numar de vinzari Cantitate totala
vinduta la
fiecare pret
--------------------------------------------------------------------------------

1 la 10 unitati 100 10 vinzari de 5 unitati 65

5 vinzari de 3 unitati

de la 11 la 25 unitati 95 5 vinzari la 11 unitati 55

peste 25 unitati 90 1 vinzare de 30 unitati 80

1 vinzare de 50 unitati

--------------------------------------------------------------------------------


Cel mai mare numar de unitati vindute la un pret dat este de 80; in consecinta, pretul unitar corespunzind vinzarilor totalizind cantitatea cea mai ridicata este de 90.
3. Un alt exemplu: doua vinzari au loc.
In prima, 500 unitati sint vindute la pretul de 95 unitati monetare fiecare. In a doua, 400 unitati sint vindute la pretul de 90 unitati monetare fiecare. In acest exemplu, cel mai mare numar de unitati vindute la un pret dat este de 500; in consecinta, pretul unitar corespunzator vinzarii care totalizeaza cantitatea cea mai ridicata este de 95.
4. Al treilea exemplu: in situatia urmatoare, diverse cantitati sint vindute la preturi diferite:

a) Vinzari




Cantitate la fiecare vinzare Pret unitar
--------------------------------------------------------------------------------

40 unitati 100
30 unitati 90
15 unitati 100
50 unitati 95
25 unitati 105
35 unitati 90
5 unitati 100
--------------------------------------------------------------------------------
b) Totaluri

--------------------------------------------------------------------------------
Cantitati total vindute Pret unitar
--------------------------------------------------------------------------------
65 unitati 90
50 unitati 95
60 unitati 100
25 unitati 105
--------------------------------------------------------------------------------


In acest exemplu, numarul cel mai mare de unitati vindute la un pret dat este de 65; in consecinta, pretul unitar corespunzator vinzarilor totalizind cantitatea cea mai ridicata este de 90.
5. O vinzare efectuata in tara de import, in conditiile descrise la paragraful 1 de mai sus, catre o persoana care furnizeaza, direct sau indirect si fara cheltuieli sau la un cost redus, pentru a fi utilizate in productie si la vinzare pentru export, marfuri importate, oricare dintre elementele precizate la art. 8 paragraful 1 b) nu ar trebui sa fie luat in considerare pentru stabilirea pretului unitar in sensul art. 5.
6. Trebuie subliniat ca beneficiile si cheltuielile generale, mentionate la paragraful 1 al art. 5, ar trebui sa fie considerate ca un tot. Cifra retinuta pentru aceasta deducere ar trebui sa fie determinata pe baza de informatii furnizate de importator sau in numele sau, daca cifrele importatorului nu sint incompatibile cu cele care corespund normal vinzatorilor de marfuri importate de aceeasi natura sau de acelasi tip in tara de import.
Atunci cind cifrele importatorului sint incompatibile cu aceste ultime cifre, nivelul de retinut pentru beneficiile si cheltuielile generale poate sa se bazeze pe informatiile corespunzatoare, altele decit cele care au fost furnizate de importator sau in numele sau.
7. Cheltuielile generale cuprind costurile directe si indirecte de comercializare ale marfurilor respective.
8. Impozitele locale de platit ca urmare a vinzarii marfurilor si care nu provoaca o reducere in virtutea dispozitiilor alin. a) iv) al paragrafului 1 al art. 5 vor trebui sa fie deduse conform dispozitiilor alin. a) i) al paragrafului 1 al art. 5.
9. Pentru a determina comisioanele sau beneficiile si cheltuielile generale obisnuite conform dispozitiilor paragrafului 1 al art. 5, problema de a sti daca unele marfuri sint de aceeasi natura sau de acelasi fel cu alte marfuri trebuie sa fie rezolvata, caz cu caz, tinind seama de circumstante. Ar trebui sa se procedeze la o examinare a vinzarilor, in tara de import, a grupei sau gamei celei mai restrinse de marfuri importate de aceeasi natura sau de acelasi fel cuprinzind marfurile de evaluat si pentru care informatiile necesare pot fi furnizate. In sensul art. 5 marfurile de aceeasi natura sau de acelasi fel inglobeaza marfurile importate din aceeasi tara ca si marfurile de evaluat, precum si marfurile importate provenind din alte tari.
10. In sensul art. 5 paragraful 1 b), data cea mai apropiata va fi data la care marfurile importate sau marfurile identice sau similare importate sint vindute in cantitate suficienta pentru ca pretul unitar sa fie stabilit.
11. Atunci cind se recurge la metoda de la art. 5 paragraful 2, deducerile operate pentru a tine seama de valoarea adaugata prin prelucrare sau transformare ulterioara se vor baza pe date obiective si cuantificabile relativ la costul acestei lucrari. Calculele se vor efectua pe baza formulelor, retetelor si metodelor de calcul admise in ramura de productie si pe baza altor practici in aceasta ramura.
12. Se recunoaste ca metoda de evaluare prevazuta la art. 5 paragraful 2 nu va fi in mod normal aplicabila atunci cind, ca urmare a lucrarii sau transformarii ulterioare, marfurile importate si-au pierdut identitatea. Totusi, pot exista si cazuri in care, cu toate ca marfurile importate si-au pierdut identitatea, valoarea adaugata prin prelucrare sau transformare poate fi determinata cu precizie fara dificultate excesiva. Dimpotriva, pot sa existe cazuri in care marfurile importate isi pastreaza identitatea, dar constituie un element atit de minor al marfurilor vindute in tara de import incit recurgerea la aceasta metoda de evaluare ar fi nejustificata. Date fiind consideratiile precedente, situatiile de acest tip trebuie sa fie examinate caz cu caz.

Nota relativa la art. 6

1. De regula, valoarea in vama este determinata, in virtutea prezentului acord, pe baza informatiilor imediat disponibile in tara de import. Totusi, in scopul determinarii unei valori calculate, ar putea fi necesar sa se examineze costurile de productie ale marfurilor de evaluat si alte informatii care ar trebui obtinute din afara tarii de import. In afara de aceasta, in majoritatea cazurilor, producatorul marfurilor nu este supus jurisdictiei autoritatilor tarii de import.
Utilizarea metodei valorii calculate va fi in general limitata la cazul in care cumparatorul si vinzatorul sint legati si la cazul in care producatorul este dispus sa comunice datele necesare pentru stabilirea costurilor catre autoritatile tarii de import si sa acorde facilitati pentru orice verificari ulterioare care ar putea fi necesare.
2. Costul sau valoarea, prevazute la paragraful 1 b) al art. 6, vor fi determinate pe baza informatiilor privind productia de marfuri de evaluat care vor fi furnizate de producator sau in numele sau. La baza va sta contabilitatea comerciala a producatorului, cu conditia ca aceasta contabilitate sa fie compatibila cu principiile de contabilitate general admise care sint aplicate in tara de productie a marfurilor.
3. Costul sau valoarea va cuprinde costul elementelor precizate la art. 8 paragraful 1 a) ii) si iii). Expresia va cuprinde, de asemenea, valoarea stabilita, conform proportiilor corespunzatoare prevazute in dispozitiile de la nota relativa la art. 8, oricarui element specificat la paragraful 1 b) al articolului amintit care ar fi fost furnizat direct sau indirect de cumparator pentru a fi utilizat pe timpul producerii marfurilor importate. Valoarea elementelor specificate la paragraful 1 b) iv) al art. 8 si care sint executate in tara de import nu va fi inclusa decit in masura in care aceste lucrari sint in sarcina producatorului. Se intelege ca costul sau valoarea nici unuia dintre elementele prevazute in acest paragraf nu va trebui sa fie socotit de doua ori in determinarea valorii calculate.
4. Nivelul beneficiilor si cheltuielilor generale, prevazute la paragraful 1 b) al art. 6, va trebui sa fie determinat pe baza informatiilor furnizate de producator sau in numele sau, daca cifrele pe care acesta le comunica nu sint incompatibile cu cele care corespund normal vinzarilor de marfuri, de aceeasi natura sau de acelasi fel cu marfurile de evaluat, realizate de producatorii tarii de export pentru export, cu destinatia tarii de import.
5. Este de subliniat, in aceasta privinta, ca totalul beneficiilor si cheltuielilor generale trebuie sa fie considerate ca un tot. Rezulta ca, daca, intr-un caz special, beneficiul producatorului este scazut si cheltuielile sale generale ridicate, beneficiul sau si cheltuielile sale generale luate in ansamblu vor putea totusi sa fie compatibile cu cele care corespund normal vinzarilor de marfuri de aceeasi natura si acelasi fel. Astfel vor putea fi cazuri, de exemplu, cind se lanseaza un produs in tara de import si cind producatorul se multumeste cu un beneficiu nul sau scazut pentru a contrabalansa cheltuielile generale ridicate aferente lansarii. Atunci cind producatorul poate demonstra ca datorita circumstantelor comerciale speciale el realizeaza un beneficiu scazut asupra vinzarilor marfurilor importate, cifrele beneficiilor sale efective vor trebui sa fie luate in consideratie cu conditia ca el sa justifice prin motive comerciale valabile si ca politica sa de preturi sa reflecte politica de pret obisnuita in ramura productiei respective. Astfel va putea fi cazul, de exemplu, cind producatorii au fost constrinsi sa scada temporar preturile lor datorita unei diminuari neprevazute a cererii sau cind vind marfuri pentru a completa o gama de marfuri produse in tara de import si pentru care ei se multumesc cu un beneficiu scazut in scopul mentinerii competitivitatii lor.
Atunci cind cifrele beneficiilor si cheltuielilor generale furnizate de producator nu sint compatibile cu cele care corespund vinzarilor de marfuri de aceeasi natura si acelasi fel cu marfurile de evaluat, realizate de producatorii din tara de export pentru exportul cu destinatia tarii de import, nivelul beneficiilor si cheltuielilor generale vor putea sa fie bazate pe alte informatii corespunzatoare decit cele care vor fi fost furnizate de catre producatorul marfurilor sau in numele sau.
6. Atunci cind alte informatii decit cele care vor fi fost furnizate de producator sau in numele sau vor fi utilizate in scopul determinarii unei valori calculate, autoritatile tarii de import vor informa pe importator la cererea sa asupra sursei informatiilor, a datelor utilizate si a calculelor efectuate pe baza acestor date, sub rezerva dispozitiilor art. 10.
7. Prin cheltuieli generale mentionate la paragraful 1 b) din art. 6 se inteleg costurile directe si indirecte ale productiei si comercializarii marfurilor pentru export si care nu sint incluse conform alin. a) al paragrafului mai sus mentionat.
8. Pentru a determina daca anumite marfuri sint de aceeasi natura sau de acelasi fel cu alte marfuri, va trebui sa se procedeze de la caz la caz, tinindu-se seama de circumstante. Pentru a determina beneficiile si cheltuielile generale obisnuite conform dispozitiilor art. 6, va trebui sa se procedeze la examinarea vinzarilor pentru export cu destinatia tarii de import, a grupei sau gamei de marfuri cea mai restrinsa, cuprinzind marfurile de evaluat si pentru care informatiile necesare pot fi furnizate. In sensul art. 6, marfurile de aceeasi natura sau de acelasi fel trebuie sa provina din aceeasi tara ca si marfurile de evaluat.

Nota relativa la art. 7

1. Valorile in vama determinate prin aplicarea dispozitiilor art. 7 vor trebui sa se bazeze in cea mai mare masura posibila pe valorile in vama determinate anterior.
2. Metodele de evaluare in virtutea art. 7 ar trebui sa fie acelea pe care le definesc art. 1-6 inclusiv, dar o suplete rezonabila in aplicarea acestor metode ar fi conforma obiectivelor si dispozitiilor art. 7.
3. Citeva exemple privind ceea ce trebuie sa se inteleaga printr-o suplete rezonabila:
a) Marfuri identice - prevederea conform careia marfurile identice ar trebui sa fie exportate, in acelasi moment sau foarte aproape de momentul exportului marfurilor de evaluat, ar putea fi interpretata cu suplete; marfurile identice importate, produse intr-o alta tara decit tara de export a marfurilor de evaluat, vor putea furniza baza evaluarii in vama; s-ar putea utiliza valorile in vama ale marfurilor identice importate, determinate prin aplicarea dispozitiilor art. 5 sau 6.
b) Marfuri similare - prevederea conform careia marfurile similare ar trebui sa fie exportate in acelasi moment sau foarte aproape de momentul in care sint exportate marfurile de evaluat ar putea fi interpretata cu suplete; marfurile similare importate, produse intr-o alta tara decit tara de export a marfurilor de evaluat, ar putea furniza baza evaluarii in vama; s-ar putea utiliza valorile in vama ale marfurilor similare importate, determinate deja prin aplicarea art. 5 sau 6.
c) Metoda deductiva - prevederea conform careia marfurile vor trebui sa fie vindute in starea in care ele sint importate, care figureaza la art. 5 paragraful 1 a), ar putea fi interpretata cu suplete; termenul de 90 de zile ar putea fi aplicat cu suplete.

Nota relativa la art. 8

Paragraful 1 a) i)
Prin expresia comision de cumparare se inteleg sumele varsate de catre un importator agentului sau pentru serviciul care a constat in reprezentarea sa in strainatate in vederea cumpararii marfurilor de evaluat.

Paragraful 1 b) ii)
1. Doua considerente intervin in luarea in considerare a elementelor precizate la art. 8 paragraful 1 b) ii), pentru marfurile importate, si anume valoarea elementului insusi si modul in care aceasta valoare trebuie sa fie aplicata pentru marfurile importate. Luarea in consideratie a acestor elemente va trebui sa se faca intr-un mod rezonabil, corespunzator conditiilor si conform principiilor de contabilitate general admise.
2. In ceea ce priveste valoarea elementului, daca importatorul achizitioneaza elementul mentionat de la un vinzator de care nu este legat, la un cost dat, acest cost constituie valoarea elementului. Daca elementul a fost produs de catre importator sau de catre o persoana de care este legat, valoarea ar fi costul producerii sale. Daca elementul a fost utilizat inainte de catre importator, fie ca a fost achitat sau nu sau produs de catre acesta, costul initial de achizitie sau de productie va trebui sa fie micsorat pentru a tine seama de utilizare, in scopul obtinerii valorii elementului.
3. Odata determinata valoarea elementului, este necesar ca aceasta sa fie luata in considerare pentru marfurile importate. Exista diverse posibilitati in aceasta privinta. De exemplu: valoarea ar putea fi luata in considerare integral la prima vinzare, daca importatorul doreste sa plateasca drepturile o singura data la intreaga valoare. Alt exemplu: importatorul poate cere ca valoarea sa fie luata in consideratie la numarul de unitati produse pina in momentul primei vinzari. Inca un exemplu: el poate solicita ca valoarea sa fie luata in consideratie la totalitatea productiei prevazute daca exista contracte sau angajamente ferme pentru aceasta productie.
Metoda utilizata va depinde de documentatia furnizata de catre importator.
4. Cu titlu de ilustrare a celor precedente, se poate considera cazul unui importator care furnizeaza producatorului o matrita de utilizat la productia de marfuri care urmeaza a fi importate si care incheie cu el un contract de cumparare pentru 10.000 unitati. In momentul sosirii primei cantitati, care cuprinde 1.000 unitati, producatorul are produse 4.000 unitati. Importatorul poate solicita administratiei vamale luarea in consideratie a valorii matritei la 1.000, 4.000 sau 10.000 unitati.

Paragraful 1 b) iv)
1. Valorile de adaugat pentru elementele precizate la art. 8 paragraful 1 b) iv) ar trebui sa se bazeze pe datele obiective si cuantificabile. In scopul reducerii la minimum a sarcinii pe care o reprezinta pentru importator si pentru administratia vamala determinarea valorilor de adaugat, este oportun sa se utilizeze, in masura posibilului, datele disponibile imediate din sistemul de evidente comerciale ale cumparatorului.
2. Pentru elementele furnizate de cumparator si pe care le-a cumparat sau inchiriat, valoarea de adaugat va fi costul de cumparare sau de inchiriere. Elementele care sint de domeniul public nu vor da loc la nici o alta adaugire de cost decit a costului copiilor.
3. Valorile de adaugat vor putea fi calculate cu mai multa sau mai putina usurinta in raport de structura intreprinderii respective, de practicile sale de gestiune, de metodele sale contabile.
4. De exemplu, se poate ca o intreprindere care importa diverse produse de provenienta din mai multe tari sa-si tina contabilitatea la centrul sau de design situat in afara tarii de import, intr-un mod care face sa apara cu exactitate costurile de luat in considerare, la un produs dat. In acest caz, o ajustare directa va putea fi operata, intr-un mod corespunzator, prin aplicarea dispozitiilor art. 8.
5. Pe de alta parte, se poate ca o intreprindere sa treaca costurile centrului sau de design situat in afara tarii de import in cheltuielile sale generale, fara a le include in costurile anumitor produse. In astfel de cazuri, va fi posibil sa se opereze, prin aplicarea dispozitiilor art. 8, o ajustare corespunzatoare in ceea ce priveste marfurile importate, luindu-se in considerare totalul costurilor de la centrul de design pe ansamblul productiei care beneficiaza de serviciile acestui centru si adaugindu-se costurile astfel luate in considerare la pretul marfurilor importate in functie de numarul de unitati.
6. Variatiile circumstantelor sus-mentionate vor necesita, bineinteles, luarea in considerare a diferitilor factori pentru determinarea metodei luarii in considerare corespunzatoare.
7. In cazul in care la productia elementului respectiv intervin un anumit numar de tari si productia se esaloneaza pe o anumita perioada, ajustarea va trebui sa fie limitata la valoarea efectiv adaugata acestui element in afara tarii de import.

Paragraful 1 c)
1. Redeventele si drepturile de licenta mentionate la art. 8 paragraful 1 c) pot cuprinde, intre altele, platile efectuate pentru brevete, marci de fabrica sau de comert si drepturi de reproducere. Totusi, in momentul determinarii valorii in vama, cheltuielile relative la dreptul de reproducere a marfurilor importate in tara de import nu vor fi adaugate la pretul efectiv platit sau de platit pentru marfurile importate.
2. Platile efectuate de cumparator in contrapartida dreptului de a distribui sau de a revinde marfurile importate nu vor fi adaugate la pretul efectiv platit sau de platit pentru marfurile importate, daca aceste plati nu sint o conditie pentru vinzarea a export cu destinatia tarii de import a marfurilor importate.

Paragraful 3
Daca nu exista date obiective si cuantificabile in ceea ce priveste elementele care sint prevazute a fi adaugate conform dispozitiilor art. 8, valoarea de tranzactie nu poate fi determinata prin aplicarea dispozitiilor art. 1. Astfel poate fi cazul, de exemplu, in situatia urmatoare: o redeventa este varsata pe baza pretului de vinzare in tara de import pentru un litru dintr-un produs dat, care a fost importat la kilogram si transformat in solutie dupa import. Daca redeventa se bazeaza in parte pe marfurile importate si in parte pe alte elemente care nu au nici un raport cu acestea (de exemplu, atunci cind marfurile sint amestecate cu ingrediente indigene si nu mai pot fi identificate separat sau cind redeventa nu poate fi separata de unele aranjamente financiare speciale dintre cumparator si vinzator), ar fi impropriu de a intreprinde adaugarea unei element corespunzator acestei redevente. Totusi, daca nivelul redeventei nu se bazeaza decit pe marfurile importate si poate fi usor calculat, se poate adauga un element la pretul efectiv platit sau de platit.

Nota relativa la art. 9
In sensul art. 9, momentul importului poate fi acela al declararii in vama.

Nota relativa la art. 11
1. Art. 11 confera importatorului dreptul de contestatie impotriva unei determinari a valorii efective de catre administratia vamala privind marfurile de evaluat. Se va putea face contestatie mai intii in fata unei autoritati superioare administratiei vamale, dar importatorul va avea dreptul, in ultima instanta, de a introduce contestatie in fata unui organ judiciar.
2. Prin neantrenind nici o penalizare se intelege ca importatorul nu va fi pasibil de o amenda sau de o posibilitate de amenda pentru simplul motiv ca el va cauta sa-si exercite dreptul de contestatie. Cheltuielile normale de judecata si onorariile avocatilor nu vor considerate ca o amenda.
3. Totusi, nici una dintre dispozitiile art. 11 nu va impiedica o parte sa pretinda ca drepturile vamale fixate sa fie integral achitate inainte ca contestatia sa fie introdusa.

Nota relativa la art. 15

Paragraful 4
In sensul acestui articol, termenul persoana se aplica, deca este cazul, persoanelor juridice.

Paragraful 4 e)
In sensul prezentului acord, o persoana va fi considerata ca o controleaza pe alta numai daca ea va fi, in drept sau in fapt, in masura sa exercite asupra acesteia o putere de constringere sau de indrumare.

ANEXA 2

Comitetul tehnic de evaluare in vama

1. Conform art. 18 al prezentului acord, comitetul tehnic va fi instituit sub auspiciile Consiliului de cooperare vamala, in vederea asigurarii, la nivel tehnic, a uniformitatii interpretarii si aplicarii prezentului acord.
2. Atributiile comitetului tehnic vor fi urmatoarele:
a) examinarea problemelor tehnice specifice care se vor pune in administrarea zilnica a sistemelor de evaluare in vama a partilor si acordarea avizelor consultative privind solutiile corespunzatoare pe baza faptelor prezentate;
b) studierea, la cerere, a legilor, procedurilor si practicilor in materie de evaluare, in masura in care ele sint legate de prezentul acord, si intocmirea rapoartelor asupra rezultatelor acestor studii;
c) intocmirea si distribuirea de rapoarte anuale asupra aspectelor tehnice si ale stadiului aplicarii prezentului acord;
d) acordarea de informatii si avize care vor putea fi cerute de catre orice parte sau de catre comitet, cu privire la oricare problema privind evaluarea in vama a marfurilor importate. Aceste informatii si avize vor putea avea forma de avize consultative, de comentarii sau de note explicative;
e) facilitarea, la cerere, a acordarii de asistenta tehnica partilor, in vederea promovarii acceptarii prezentului acord pe plan international; si
f) exercitarea oricaror alte atributii care ii vor putea fi incredintate de comitet.

Consideratii generale
3. Comitetul tehnic se va stradui sa termine intr-un timp rezonabil de scurt lucrarile sale asupra problemelor specifice, in special a acelor probleme care ii vor fi sesizate de parti sau de catre comitet.
4. In activitatile sale, comitetul tehnic va fi asistat in mod corespunzator de catre Secretariatul Consiliului de cooperare vamala.

Reprezentare
5. Fiecare parte va avea dreptul sa fie reprezentata in comitetul tehnic. Fiecare parte va putea desemna un delegat si unu sau mai multi supleanti pentru reprezentarea in comitetul tehnic. Orice parte astfel reprezentata in comitetul tehnic este mai jos numita membra a comitetului tehnic. Reprezentantii membrilor comitetului tehnic vor putea fi ajutati de consilieri. Secretariatul G.A.T.T. va putea, de asemenea, asista la reuniunile comitetului, cu statut de observator.
6. Membrii Consiliului de cooperare vamala care nu sint parti vor putea sa fie reprezentati la reuniunile comitetului tehnic printr-un delegat si unu sau mai multi supleanti. Acesti reprezentanti vor asista ca observatori la reuniunile comitetului tehnic.
7. Sub rezerva aprobarii de catre presedintele comitetului tehnic, secretariatul general al Consiliului de cooperare vamala (denumit mai jos secretar general) va putea invita reprezentanti ai guvernelor care nu sint nici parti, nici membri ai Consiliului de cooperare vamala, cit si reprezentanti ai organizatiilor guvernamentale si profesionale internationale, sa asiste ca observatori la reuniunile comitetului tehnic.
8. Desemnarile delegatiilor, supleantilor si consilierilor la reuniunile comitetului tehnic vor fi adresate secretarului general.

Reuniunile comitetului tehnic
9. Comitetul tehnic se va reuni numai daca va fi necesar, dar nu mai putin de doua ori pe an. Data fiecarei reuniuni va fi fixata de comitetul tehnic la sesiunea sa precedenta. Data reuniunii va putea fi modificata fie la cererea unui membru al comitetului tehnic, confirmata prin majoritatea simpla a membrilor acestui comitet, fie, pentru cazuri urgente, la cererea presedintelui.
10. Reuniunile comitetului tehnic se vor tine la sediul Consiliului de cooperare vamala, daca nu s-a stabilit alt mod.
11. Cu exceptia cazurilor urgente, secretarul general va informa, cu cel putin 30 de zile inaintea datei deschiderii fiecarei sesiuni a comitetului tehnic, toti membrii comitetului si participantii mentionati la paragrafele 6 si 7.

Ordinea de zi
12. Ordinea de zi provizorie a fiecarei sesiuni va fi stabilita de catre secretarul general si comunicata membrilor comitetului tehnic si participantilor mentionati la paragrafele 6 si 7 cu cel putin 30 de zile inaintea deschiderii sesiunii, cu exceptia cazurilor urgente. Aceasta ordine de zi va cuprinde toate punctele a caror inscriere va fi fost aprobata de comitetul tehnic la sesiunea sa precedenta, toate punctele inscrise de presedinte din initiativa proprie si toate punctele a caror inscriere va fi solicitata de secretarul general, de comitet sau de orice membru al comitetului tehnic.
13. Comitetul tehnic va hotari ordinea de zi la deschiderea fiecarei sesiuni. In cursul sesiunii ordinea de zi va putea fi modificata in orice moment de catre comitetul tehnic.

Compunerea biroului si regulamentului interior
14. Comitetul tehnic va alege dintre delegatii membrilor sai un presedinte si unu sau mai multi vicepresedinti. Mandatul presedintelui si vicepresedintilor va fi de un an. Presedintele si vicepresedintii iesiti din functie vor putea fi realesi. Un presedinte sau un vicepresedinte care va inceta sa fie reprezentant al unui membru al comitetului tehnic va pierde automat mandatul sau.
15. Daca presedintele este absent la o sesiune sau la o parte din sesiune, un vicepresedinte va asigura presedintia cu aceleasi puteri si aceleasi indatoriri ca un presedinte.
16. Presedintele sedintei va participa la dezbaterile comitetului tehnic in calitate de presedinte si nu in calitate de reprezentant al unui membru al comitetului tehnic.
17. In afara exercitarii drepturilor care ii sint conferite de alte dispozitii ale regulamentului, presedintele va pronunta deschiderea si inchiderea fiecarei sesiuni, va conduce dezbaterile, va da cuvintul si, conform prezentului regulament, va organiza lucrari. Presedintele va putea, de asemenea, sa cheme la ordine un vorbitor daca observatiile acestuia din urma nu sint la obiect.
18. La dezbaterea oricarei probleme, orice delegatie va putea prezenta o motiune de ordine. In acest caz, presedintele va hotari imediat. Daca decizia sa este contestata, presedintele o va supune la vot. Ea va fi mentinuta ca atare, daca nu este infirmata.
19. Secretarul general sau membrii secretariatului pe care ii va desemna vor asigura secretariatul reuniunilor comitetului tehnic.

Cvorum si scrutin
20. Cvorumul va fi constituit din reprezentantii majoritatii simple a membrilor comitetului tehnic.
21. Fiecare membru al comitetului tehnic va dispune de un vot. Orice decizie a comitetului tehnic va fi luata cu majoritatea de cel putin 2/3 din numarul membrilor prezenti. Oricare ar fi rezultatul votului asupra unei probleme date, comitetul tehnic va avea facultatea de a prezenta un raport complet comitetului si Consiliului de cooperare vamala asupra acestei probleme, indicind diferitele puncte de vedere exprimate in timpul dezbaterilor la care se refera.

Limbi si documente
22. Limbile oficiale ale comitetului tehnic vor fi engleza, spaniola si franceza. Interventiile sau declaratiile pronuntate intr-una dintre aceste trei limbi vor fi imediat traduse in celelalte limbi oficiale, afara de cazul in care toate delegatiile au convenit sa renunte la traducerea lor. Interventiile sau declaratiile pronuntate intr-o alta limba vor fi traduse in engleza, spaniola sau franceza sub rezerva acelorasi conditii, dar, in acest caz, delegatiile respective vor furniza traducerea in engleza, spaniola sau franceza. Engleza, spaniola si franceza vor fi singurele limbi utilizate in documentele oficiale ale comitetului tehnic. Memoriile si corespondentele supuse examinarii comitetului tehnic vor trebui sa fie prezentate intr-una dintre limbile oficiale.
23. Comitetul tehnic va elabora un raport pentru fiecare dintre sesiunile sale si, daca presedintele considera necesar, procese-verbale sau dari de seama analitice ale reuniunilor sale. Presedintele sau persoana pe care el o va desemna va prezenta un raport asupra lucrarilor comitetului tehnic la fiecare sesiune a comitetului si la fiecare sesiune a Consiliului de cooperare vamala.

ANEXA 3

Grupe speciale ("panele")
1. Grupele speciale instituite, dupa caz, de catre comitet in virtutea prezentului acord vor avea urmatoarele atributii:
a) sa examineze problemele care le vor fi transmise de catre comitet;
b) sa procedeze la consultari cu partile in diferend si sa le asigure orice posibilitate pentru a elabora o solutie reciproc satisfacatoare; si
c) sa expuna faptele unei cauze, in masura in care ele se refera la aplicarea dispozitiilor prezentului acord, si sa formuleze constatari proprii pentru a ajusta comitetul sa faca recomandari sau sa hotarasca asupra problemelor.
2. Pentru a usura constituirea grupelor speciale, presedintele comitetului va tine o lista indicativa oficiala a functionarilor de stat informati asupra problemei evaluarii in vama si experimentati in materie de relatii comerciale si de dezvoltare economica. Persoane care nu sint functionari de stat vor putea, de asemenea, sa fie incluse pe aceasta lista. In aceasta privinta, fiecare parte va fi invitata sa indice presedintelui comitetului, la inceputul fiecarui an, numele unuia sau a doi experti guvernamentali pe care va fi pregatita sa-i puna la dispozitie pentru aceasta misiune. Atunci cind o grupa speciala va fi instituita, presedintele, dupa consultari cu partile interesate si in 7 zile de la aceasta instituire va propune compozitia acestei grupe speciale, care va fi de 3 sau 5 membri, de preferinta functionari de stat. Partile direct interesate vor da avizul lor in 7 zile lucratoare cu privire la desemnarea membrilor grupei speciale facuta de presedinte; ele nu se vor opune la aceste desemnari decit din motive deosebite.
Nici un cetatean din tarile ale caror guverne sint parti la un diferend nu va putea fi membru al unei grupe speciale constituite, chemate in acel diferend.
Membrii grupelor speciale vor face parte din acestea cu titlu personal si nu in calitate de reprezentanti ai unui guvern sau unei organizatii. Guvernele si organizatiile nu le vor da deci instructiuni privitoare la problemele pentru care grupa speciala va fi constituita.
3. Fiecare grupa speciala isi va stabili metodele sale de lucru. Toate partile avind un interes substantial intr-o problema si care vor fi notificat aceasta vor avea posibilitatea de a se face ascultate. Fiecare grupa speciala va putea consulta orice sursa pe care o va considera potrivita pentru a se informa si a-i cere avize tehnice.
Inainte de a cere unei surse aflate sub jurisdictia unei parti astfel de informatii sau avize tehnice, grupa speciala va face cunoscut aceasta guvernului acestei parti. Orice parte va raspunde fara intirziere si complet la orice cerere de informatii prezentata de o grupa speciala care va considera aceste informatii necesare si potrivite. Informatiile confidentiale comunicate unei grupe speciale nu vor fi divulgate fara autorizatia expresa a persoanei sau guvernului care i le va furniza.
Atunci cind aceste informatii vor fi cerute grupei speciale, dar divulgarea lor de catre aceasta nu va fi autorizata, va fi transmis un rezumat, neconfidential, cu autorizarea persoanei sau guvernului care le-a furnizat.
4. Daca partile la un diferend nu ajung la o solutie satisfacatoare, grupa speciala va prezenta constatarile sale in scris. Grupa speciala va trebui normal sa expuna in raportul sau justificarile constatarilor sale. Atunci cind o reglementare va interveni intre parti, grupa speciala va putea, in raportul sau, sa se limiteze la expunerea pe scurt a problemei si sa declare ca o solutie a fost gasita.
5. Grupele speciale se vor sprijini pe orice raport al comitetului tehnic care ii va fi prezentat conform dispozitiilor art. 20 paragraful 4 al prezentului acord, pentru a proceda la examinarea problemelor comportind aspecte de ordin tehnic.
6. Timpul necesar grupelor speciale va varia dupa caz. Grupele ar trebui sa se straduiasca sa depuna constatarile lor, insotite, daca este cazul, de recomandarile lor, comitetului, fara intirzieri nejustificate, intr-un termen care va fi normal de 3 luni din ziua instituirii grupei speciale.
7. Pentru a incuraja elaborarea de solutii reciproc satisfacatoare, intre partile la un diferend, si pentru a primi observatiile lor, fiecare grupa speciala va trebui mai intii sa supuna partilor interesate partea descriptiva a raportului sau si apoi sa supuna partilor la diferend concluziile sale sau un rezumat al concluziilor sale, rezervind un termen rezonabil inainte de a le comunica partilor.


----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016