Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  ACORD DE MEDIU din 14 iulie 2025 pentru proiectul Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ACORD DE MEDIU din 14 iulie 2025 pentru proiectul "Retehnologizarea Unităţii 1 a CNE Cernavodă şi extinderea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars cu module de tip MACSTOR 400", titular Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 663 bis din 15 iulie 2025
Comenteaza legea
──────────
    Conţinut de HOTĂRÂREA nr. 586 din 14 iulie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 15 iulie 2025.
──────────
     Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresată de Societatea Naţională "Nuclearelectrica" SA, cu sediul în Bucureşti, bld. Iancu de Hunedoara nr. 48, clădirea Crystal Tower, înregistrată la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor cu nr. R/15817/07.10.2020, şi cu completările ulterioare, în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr.292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; Legii nr.59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 22/2001 pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, se emite:
        ACORD DE MEDIU
        pentru proiectul "Retehnologizarea Unităţii 1 a CNE Cernavodă şi extinderea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars cu module de tip MACSTOR 400"
        amplasament: oraşul Cernavodă, judeţul Constanţa (platforma CNE Cernavodă)
        în scopul: stabilirii condiţiilor şi a măsurilor pentru protecţia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului
        care prevede:
    I. Caracteristicile proiectului
    I.1. Proiectul intră sub incidenţa Legii nr.292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, fiind încadrat în anexa nr. 1 pct.24, potrivit căruia "Orice modificare sau extindere a proiectelor enumerate în prezenta anexă, în cazul în care modificarea sau extinderea întruneşte ea însăşi valorile de prag stabilite, după caz, în această anexă" coroborat cu pct.2 lit.b) şi anexa nr.2 pct.3 lit.g) instalaţii pentru prelucrarea şi stocarea deşeurilor radioactive, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1 şi pct. 13 lit. a) Orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la pct.24 din anexa nr.1, ale proiectelor prevăzute în anexa nr. 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului.
     Proiectul nu a fost supus evaluării adecvate conform prevederilor art.28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, deoarece:
    - proiectul propus nu presupune ocuparea unui nou amplasament, ci doar o retehnologizare şi o extindere a imobilelor existente în interiorul amplasamentului CNE Cernavodă; proiectul nu se va implementa în nicio arie naturală protejată de interes comunitar;
    – în urma analizării informaţiilor din memoriul de prezentare, a analizei caracteristicilor proiectului, a localizării (cel mai apropiat sit Natura 2000 este la cca. 1,8 km) şi caracteristicilor impactului potenţial, s-a stabilit că realizarea acestui proiect nu are un impact potenţial negativ semnificativ asupra integrităţii ariilor naturale protejate de interes comunitar aflate în vecinătatea CNE Cernavodă;
    – pentru realizarea proiectului nu se utilizează resurse din cadrul ariilor naturale protejate aflate în vecinătatea CNE Cernavodă;
    – proiectul nu include acţiuni de construcţie, funcţionare şi dezafectare care pot să ducă la modificări fizice în ariile naturale protejate de interes comunitar (topografie, utilizarea terenului, modificări ale cursurilor de râuri etc.) aflate în vecinătatea CNE Cernavodă;
    – proiectul nu va avea influenţă directă asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, prin emisii în aer, zgomot, vibraţii, radiaţii produse în timpul fazei de construcţie sau funcţionare în regim normal;
    – proiectul nu va afecta diversitatea biologică din ariile naturale protejate de interes comunitar menţionate anterior;
    – proiectul nu va afecta direct sau indirect zonele de hrănire, reproducere, cuibărire;
    – proiectul propus nu poate provoca pe perioada de execuţie şi funcţionare o deteriorare semnificativă sau o pierdere totală a unor habitate naturale de interes comunitar.

        Pentru proiectul propus Administraţia Naţională "Apele Române" a emis avizul de gospodărire a apelor nr.14/10.03.2025.

    I.2. Descrierea proiectului şi a tuturor caracteristicilor lucrărilor prevăzute de proiect, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi resursele naturale utilizate.
        Proiectul Retehnologizarea Unităţii 1 (RT-U1) şi Extinderea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars cu Module de tip MACSTOR 400 (DICA MACSTOR - 400) se realizează în scopul operării Unităţii 1 a CNE Cernavodă pentru încă un ciclu de viaţă de aproximativ 30 de ani şi asigurării spaţiului de depozitare intermediară a combustibilului ars rezultat din operarea Unităţilor 1 şi 2 pe durată îndelungată.
        Realizarea proiectului reprezintă o investiţie prioritară a României pentru asigurarea securităţii energetice a României şi reducerea emisiilor de GES.
        După terminarea primului ciclu de viaţă, Unitatea 1 va fi oprită pentru a intra în procesul de retehnologizare, când componentele reactorului, precum şi alte sisteme, componente din centrală, vor trebui înlocuite.
        Ţinând cont de dimensiunile şi caracteristicile modulului MACSTOR 200 şi ale modulului MACSTOR 400, precum şi de rata anuală de transfer a combustibilului uzat, provenit de la cele două unităţi în exploatare către DICA, pentru asigurarea depozitarii intermediare a fasciculelor de combustibil uzat, rezultate pe durata a două cicluri de funcţionare a unităţilor U1 şi U2, este necesară extinderea DICA şi construirea a 20 de module de tip MACSTOR 400.
    I.2.1. Descrierea proiectului
        Proiectul va avea două subproiecte principale:
        ● Subproiectul 1 - Retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă (construirea infrastructurii necesare implementării proiectului, înlocuirea componentelor ansamblului reactor şi reabilitare/modernizare sisteme din partea nucleară şi din partea clasică a unităţii)
        ● Subproiectul 2 - Extinderea depozitului intermediar de combustibil ars DICA cu module de tip MACSTOR 400

        Principalele activităţi pentru implementarea subproiectului 1:
    - Construirea infrastructurii necesare implementării proiectului;
    – Oprirea unităţii şi descărcarea completa a fascicolelor de combustibil nuclear din reactor în bazinul de stocare combustibil ars din U1;
    – Pregătirea sistemelor la care urmează să se efectueze lucrări - drenare, uscare, decontaminare;
    – Condiţionarea sau, după caz, conservarea sistemelor pe perioada opririi, atât în partea nucleară cât şi în partea clasică;
    – Demontare fideri de intrare şi de ieşire, demontare canale de combustibil, tratarea acestora în vederea depozitării intermediare ca deşeuri radioactive;
    – Implementarea lucrărilor de modernizare/reabilitare pentru sistemele, structurile, componentele, echipamentele centralei în vederea asigurării funcţionării acesteia în condiţii de securitate nucleară şi eficienţă economică pentru încă un ciclu de viaţă, respectând cerinţele de mediu.

        Toate obiectivele de infrastructura necesare desfăşurării activităţilor pregătitoare şi de suport ale retehnologizării vor fi situate în interiorul amplasamentului CNE Cernavodă.
        Activităţile specifice, propriu-zise de retehnologizare se vor efectua în interiorul clădirilor existente, aferente Unităţii 1 şi în clădirile suport ce vor fi construite şi amenajate special.
        ■ Pregătirea pentru retehnologizarea Unităţii 1 implică următoarele amenajări principale pe amplasamentul CNE Cernavodă:
    a) realizarea de clădiri noi şi construcţii temporare:
        ● permanente:
    - clădirea bateriilor EPS, cu suprafaţa de cca. 370 mp, P+1; clădire în care se vor amplasa bateriile EPS, panouri de control, automatizare, semnalizare şi cabluri, pentru a se asigura alimentarea cu energie electrică din baterii a consumatorilor vitali care trebuie să fie funcţionali după un eveniment din categoria Design Extension Conditions.
    – clădirea camera curată (depozitare noile componente reactor), cu suprafaţa de cca. 1192 mp; pentru primirea, depozitarea, inspecţia, pregătirea, curăţarea şi ambalarea noilor componente care sunt instalate în clădirea reactorului şi unde se va calibra şi depozita aparatura sensibilă folosită în activitatea de retubare. Componentele şi aparatura din această clădire nu sunt contaminate radioactive;
    – clădirea atelier de pregătire (Mock-Up), cu suprafaţa de cca. 2675 mp;
    – clădire birouri P+3, cu suprafaţa de cca. 1550 mp;
    – clădire arhiva + birouri personal arhivare P+1, cu suprafaţa de cca. 1000 mp;
    – clădire răcitori SDG-U1, cu suprafaţa de cca. 550 mp;
    – spaţii pentru vestiare zonă radiologică CSAN-U1 situate la cota 105.41 m, cu suprafaţa de 70 mp, (cameră suspendată pe piloni);
    – clădire Punct Control Acces 12; P+1, cu o suprafata de cca. 1300 mp;
    – clădire Punct Control Acces - PCA 16, cu suprafaţa de cca. 660 mp;
    – clădire Diesel de Urgenţă - pentru PCA 16, amplasat lângă clădire, cu o suprafata de cca 30 mp;
    – Staţie Apă de Incendiu şi Sistem stingere incendiu, cu o suprafata de cca. 600 mp;
    – platforme betonate în suprafaţă totală de cca. 800 mp pentru 5 transformatoare (amplasate peste drum de clădirea 1);
    – platformă betonată pentru depozitare containere componente scule şi dispozitive care va ocupa o suprafaţă de cca. 27300 mp, în partea de NV a amplasamentului CNE Cernavodă, la V de DICA.

        ● temporare:
    - spaţiu pentru depozitarea temporară a echipamentelor/componentelor contaminate radioactive scoase din Unitatea 1 (amenajare structură temporară modulară uşoară şi etanşă pe platforma actualului DIDSR) - cca. 660 mp;
    – clădire Punct Control Acces Temporar - PCA13B - cu Containere modulare - cca. 30 mp;
    – centru de comandă (Retube Operation Center ROC) - cca. 60 mp;
    – clădire Punct Control Acces Temporar - PCA4 - cu containere modulare cca. 60 mp;
    – izolare traseu deşeuri faţă de U3-U4 cu gard de-a lungul drumului prin spatele U3 şi U4 până la U2;
    – izolare U2 prin dispunerea a doi turnicheţi în aer liber şi porţi de acces la est şi la vest pe drumul dintre U1 şi U2.

        Alte spaţii puse la dispoziţia contractorilor pentru organizări de şantier pe perioada proiectului sunt:
    - spaţii de birouri/vestiare (barăci/containere tip birou) pentru personalul de execuţie contractant, cu suprafaţa de cca. 3100 mp;
    – spaţii cu destinaţia de ateliere cu o suprafaţă de cca. 15000 mp.

        La închiderea subproiectului se va proceda la dezafectarea facilităţilor temporare folosite la retehnologizare.

    b) amenajări ale unor structuri existente:
        ● Amenajarea spaţiului din interiorul Clădirii Reactor Unitatea 5 (noul DIDR-U5) în vederea depozitării intermediare a deşeurilor slab şi mediu radioactive rezultate de la retehnologizarea Unităţii 1 şi din operarea pe termen lung a unităţilor nuclearoelectrice.
        Noul DIDR-U5 se va amenaja în interiorul clădirii reactorului Unităţii 5, clădire cu diametrul de cca. 43 m şi înălţime de cca. 42 m, situată pe amplasamentul CNE Cernavodă, realizată în proporţie de 60% şi aflată în stare de conservare. Construcţia alcătuită din elemente de beton armat masive, cu grosimi de peste 1 m, va fi destinată depozitării intermediare a containerelor cu deşeuri radioactive (corelat cu tipurile de deşeuri ce urmează a fi depozitate - activate, contaminate). Clădirea va fi prevăzută cu sisteme de ventilaţie, condiţionare şi monitorizare, specifice depozitării deşeurilor solide slab şi mediu radioactive (T1, T2 şi T3).
        Noul DIDR-U5 va fi conectat cu noua clădire prevăzută pentru transferul deşeurilor radioactive din containerele de transport în containerele de depozitare intermediară.
        Suprafaţa alocată amenajării zonei noului DIDR-U5 va fi împrejmuită cu un gard cu o lungime de cca. 350 m şi va include:
    - clădire reactor Unitate 5 - amenajarea spaţiului din interiorul reactorului Unităţii 5 în vederea depozitării deşeurilor radioactive (Noul DIDR-U5) - cu suprafaţa de cca. 1492mp;
    – hală pentru descărcare containere cu deşeuri radioactive şi depozitare containere cu deşeuri - cu suprafaţa de cca. 975 mp;
    – clădire Punct Control Acces în DIDR-U5 (PCA13A) cu suprafaţa de cca. 140 mp, împrejmuire gard 3 laturi cu o lungime de cca. 350 m;
    – clădirea componentelor active, repararea şi decontaminarea uneltelor cu suprafaţa de cca. 2860 mp.


        ● Relocare estacadă de conducte apă/abur termoficare şi cabluri electrice, în lungime de aproximativ 150 ml.

    c) amenajare căi de acces utilizate temporar (pentru acces echipamente/utilaje/materiale) şi permanente (pentru transport deşeuri radioactive), parcări, alte lucrări asociate:
        În cadrul proiectului se va amenaja o parcare cu suprafaţa de cca. 12000 mp, amplasată în partea de VNV a amplasamentului CNE Cernavodă, în zona de acces din strada Medgidiei.

    d) platformă betonată pentru organizarea de şantier şi pentru depozitarea de containere:
        Spaţiul prevăzut pentru organizarea de şantier şi pentru depozitarea de containere se va amenaja în partea de NV a amplasamentului CNE Cernavodă, la V de DICA.


        ■ Alte lucrări planificate
        În paralel cu lucrările de retubare ale reactorului, în perioada de oprire de lungă durată vor fi efectuate şi alte lucrări planificate de modernizare a CNE Cernavodă.
        Principalele lucrări de modernizare (în afara retubării reactorului) constau în:
    - lucrări de retehnologizare ale calculatoarelor de proces (retehnologizarea surselor de alimentare, înlocuirea cablurilor intracabinet, retehnologizarea surselor de referinţă);
    – retehnologizarea micro computerelor sistemelor de oprire rapidă a reactorului (SDS1 şi SDS2);
    – inspecţii cu curenţi turbionari la fasciculele tubulare ale schimbătoarelor de căldură pe parte nucleară, pentru a determina condiţia fizică a acestora;
    – înlocuirea vanelor manuale de pe sistemul moderator în scopul asigurării manevrabilităţii sistemului pentru încă un ciclu de funcţionare de aproximativ 30 de ani;
    – înlocuirea de pompe de pe sistemul de apă de serviciu şi a vanelor aferente;
    – înlocuirea vanelor aferente pompelor de pe sistemul de extracţie condensat, pentru reducerea încărcărilor dinamice din timpul tranzienţilor;
    – înlocuirea schimbătoarelor de căldură ale Sistemului Intermediar de Apa de Răcire pentru mărirea capacităţii de răcire;
    – inspecţii interne ale rezervoarelor TK1- TK6 de pe sistemul de oprire rapidă a reactorului nr. 2 (SDS2);
    – inspecţie internă a rezervorului cu heliu aferent sistemului de injecţie cu otravă lichidă (SDS2);
    – inspecţie pompe moderator în vederea determinării componentelor degradate care trebuie înlocuite;
    – inspecţii radiografice ale burdufurilor aferente sistemului de injecţie cu otravă lichidă în vederea determinării gradului de îmbătrânire şi înlocuirea lor, dacă este cazul;
    – revizia turbinei şi rebobinarea generatorului electric;
    – înlocuirea generatoarelor diesel de urgenţă (EPS);
    – înlocuirea generatoarelor diesel de rezervă (SDG);
    – revizia capitală a vanelor motorizate ale sistemului de răcire la avarie a zonei active (ECC);
    – înlocuirea tuburilor condensatorului principal, etc.


        ■ Realizarea retehnologizării
        Retehnologizarea propriu-zisă a Unităţii 1 implică derularea următoarelor activităţi:
    a) Oprirea unităţii şi descărcarea combustibilului nuclear
        Este preconizat ca Unitatea 1 să fie oprită în cursul anului 2027. După oprirea reactorului, combustibilul nuclear va fi descărcat complet din reactor în bazinul de combustibil uzat (BCU).
        După descărcarea combustibilului ars vor fi efectuate activităţile prezentate în continuare.

    b) Pregătirea clădirii reactorului şi a ansamblului reactorului, izolare, drenare, uscare
        ● Drenarea şi stocarea apei grele
        În timpul retehnologizării, întreaga cantitate de apă grea descărcată din sistemele reactorului - cca. 202.5 mc din sistemul primar de transport al căldurii şi cca. 264 mc din moderator - va fi stocată în rezervoare de stocare special amenajate pentru acest scop, pe amplasamentul CNE Cernavodă.

        ● După drenarea apei grele se vor decontamina şi usca sistemele din partea nucleară la care urmează să se efectueze lucrări.
        Decontaminarea sistemului primar de transport al căldurii face parte din activităţile pregătitoare pentru retubare, având ca scop reducerea nivelurilor câmpurilor de radiaţii în zonele de lucru astfel încât să se poată respecta obiectivele planului ALARA (As Low As Reasonably Achievable - cât mai scăzut posibil, în mod rezonabil).
        Tehnologiile de decontaminare aplicate până în prezent la reactoarele CANDU includ:
    - Decontaminarea integrală sau pe subsisteme a circuitului primar de transport al căldurii folosind procedee specifice;
    – Înlăturarea izotopilor de stibiu (Sb-122 şi a Sb-124) din zona activă folosind tehnologii special dedicate.



    c) Condiţionarea/conservarea sistemelor pe perioada opririi. Aceasta activitate se desfăşoară atât în partea nucleară cât şi în partea clasică.
        Programul de conservare are drept scop menţinerea integrităţii şi performanţei sistemelor şi componentelor unităţii nuclearoelectrice, pe întreaga perioadă de retehnologizare, şi va completa programele existente de menţinere a fiabilităţii sistemelor, structurilor, componentelor şi echipamentelor (SSCE).
        Procesul de conservare este complex şi urmăreşte reducerea coroziunii generale, a coroziunii localizate ca urmare a diferenţei de potenţial între suprafeţe, a celei indusă microbiologic şi prin bioancrasare ori apărută ca urmare a stresului mecanic. Conservarea sistemelor implică verificări - inspecţii şi monitorizare - atât a sistemelor aflate în conservare cât şi a echipamentelor suport utilizate la instalarea şi menţinerea conservării.

    d) Retubarea reactorului Unităţii 1
        Aceasta activitate presupune mai multe etape:
    - Demontare fideri

        În această etapă, sunt demontaţi cei 380 fideri de intrare şi cei 380 fideri de ieşire, adică toate ţevile incluzând ansamblurile de cuplare, tubulatura de prelevare probe şi detectorii de temperatură. Fiderii şi celelalte componente dezafectate rezultate sunt colectate în containere pentru deşeuri radioactive şi sunt transferate în spaţiile special amenajate pentru depozitarea intermediară a deşeurilor radioactive slab şi mediu active, în interiorul Clădirii Reactorului Unităţii 5 a CNE Cernavodă.
    - Demontare canale de combustibil, tuburi calandria şi pregătirea acestora în vederea depozitarii ca deşeuri radioactive
        După finalizarea activităţii de demontare a fiderilor sunt instalate macaralele de retubare şi apoi, cu ajutorul acestora, platforma pentru demontarea tuburilor de presiune şi a tuburilor calandria.

    – Instalare canale de combustibil (ansamblu tub de presiune-tub calandria) şi fideri noi.


    e) Activităţi privind gestionarea deşeurilor radioactive
        Deşeurile radioactive rezultate din activităţile de demontare a tuburilor de presiune şi calandria şi a ansamblurilor conexe ale acestora, după reducerea volumului, sunt introduse în containere tip Small Waste Container/Large Waste Container (SWC/LWC) - după caz, ulterior urmând a fi introduse în containere autorizate, care vor fi transferate pentru depozitare intermediară în noul DIDR-U5.



        ■ Activităţi necesare în vederea repunerii în funcţiune a Unităţii 1
        După finalizarea tuturor activităţilor de retehnologizare se vor iniţia activităţile necesare în vederea repunerii în funcţiune a Unităţii 1. În acest sens, s vor derula următoarele activităţi:
    - reconfigurarea sistemelor de protecţie fizică şi de control acces;
    – încărcarea combustibilului nuclear în reactor;
    – refacerea configuraţiei sistemelor, umplerea lor şi efectuarea testelor de presiune;
    – atingerea criticităţii reactorului;
    – efectuarea tuturor testelor de punere în funcţiune a unităţii, sub supravegherea CNCAN;
    – închiderea proiectului de retehnologizare - recepţia lucrărilor şi dezafectarea sau conservarea facilităţilor temporare folosite la retehnologizare.



        Principalele caracteristici ale Unităţii 1 retehnologizată sunt:
        ● Puterea termică 2062 MW(t);
        ● Puterea electrică brută 706.5 MW(e);
        ● Consum servicii interne <8%;
        ● Număr canale de combustibil: 380;
        ● Număr de bucle: 2;
        ● Număr de generatoare de abur: 4;
        ● Presiunea (D2O) în circuitul primar: 9.89 MPa;
        ● Temperatura la ieşirea din circuitul primar: 310°C;
        ● Presiunea aburului saturat (H2O): 4.6 MPa;
        ● Temperatura apei de alimentare: 187.20°C.

        Principalele activităţi pentru implementarea subproiectului 2:
        ● Extinderea amplasamentului DICA (pregătirea terenului);
        Suprafaţa amplasamentului DICA se va majora cu aprox. 16000 mp, respectiv de la aprox. 24000 mp la aprox. 40000 mp (suprafaţa cuprinsă între limitele gardului exterior al obiectivului).
        Suprafaţa alocată subproiectului, de aprox. 16000 mp, va fi distribuită astfel:
    - Suprafaţa module tip MACSTOR 400: aprox. 320 mp/modul x 20 module = aprox. 6400 mp
    – Suprafaţa gard protecţie fizică: aprox. 3135 mp
    – Suprafaţa drumuri: 415 mp + 470 mp + 147 mp + 1696 = aprox. 2728 mp
    – Suprafaţa platforme: aprox. 3323 mp.

        Creşterea suprafeţei depozitului implică:
    - delimitarea suprafeţei extinse a terenului DICA, spre noul DIDR-U5, prin extinderea gardului de împrejmuire al amplasamentului;
    – reconfigurarea sistemului de protecţie fizică;
    – extinderea sistemului de reţele de canalizare pluvială din incinta DICA;
    – localizarea amplasamentului pentru execuţia noilor foraje de monitorizare a acviferului freatic - 2 buc. - conform specificaţiilor din Referatul de expertiză hidrogeologică emis de INHGA.


        ● Majorarea numărului de module tip MACSTOR planificate de la 27 de module la 37 module: 17 module MACSTOR 200 şi 20 module MACSTOR 400;
        ● Construcţia de module MACSTOR 400 având o capacitate dublă de stocare faţă de modulele MACSTOR 200.
        Modulele tip MACSTOR 400 se vor realiza etapizat, modul cu modul, eşalonat, astfel încât să se asigure necesarul de spaţiu de depozitare intermediară pentru combustibilul ars provenit de la unităţile nuclearoelectrice aflate în exploatare.
        Pentru construirea etapizată a modulelor de depozitare se vor executa platforme, drumuri, căi de rulare, rigole şi cămine colectoare pentru apele meteorice tot etapizat, pe măsura construirii modulelor.
        Execuţia modulelor tip MACSTOR 400 implică aceleaşi activităţi ca în cazul modulelor MACSTOR 200 şi constă în următoarele lucrări:
    - excavaţii pentru realizarea fundaţiilor pentru module, platforme, drumuri, rigole, căi de rulare şi cămine de colectare ape meteorice;
    – lucrări pentru execuţia modulelor, platformelor, drumurilor, rigolelor, căilor de rulare şi căminelor colectare ape meteorice;
    – montajul echipamentelor/circuitelor care servesc subproiectului DICA - MACSTOR 400;
    – montajul macaralei portal care deserveşte fiecare şir de module;
    – teste tehnologice şi punerea în funcţiune.


        ● Activităţi de demolare/dezafectare necesare:
    - demolarea unei clădiri cu suprafaţa de 264 mp şi regim de înălţime parter, pe structură din beton armat cu pereţi exteriori şi compartimentări din zidărie BCA, care în prezent are destinaţia de arhivă, aflată în zona în care se va extinde actualul amplasament al DICA;
    – relocarea liniei de medie tensiune LEA 20 kV care este amplasată pe terenul pe care se va extinde DICA, care implică demontarea şi relocarea a 8 stâlpi din beton armat. Aceasta activitate va fi necesară în jurul anului 2035.


        Ca urmare a implementării acestui subproiect, configuraţia depozitului extins DICA-MACSTOR 400 va fi următoarea:

┌──────────────────────┬───────────────┐
│                      │DICA-MACSTOR   │
│                      │200 + 400      │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Suprafaţa depozitului │               │
│(între limitele       │40000 mp       │
│gardului exterior)    │               │
├──────────────────────┼───────────────┤
│                      │37 module      │
│                      │MACSTOR din    │
│                      │care:          │
│Număr şi tip de module│- 17 module tip│
│                      │MACSTOR 200    │
│                      │- 20 module tip│
│                      │MACSTOR 400    │
├──────────────────────┼───────────────┤
│                      │- pe şirul 1: 7│
│                      │module MACSTOR │
│                      │200            │
│                      │(finalizate);  │
│                      │- pe şirul 2:  │
│                      │10 module      │
│                      │MACSTOR 200    │
│                      │(modulele 8 -  │
│                      │17 finalizate);│
│Dispunerea modulelor  │- pe şirul 3: 8│
│pe şiruri             │module MACSTOR │
│                      │400 (modulele  │
│                      │18 - 25);      │
│                      │- pe şirul 4: 8│
│                      │module MACSTOR │
│                      │400 (modulele  │
│                      │26 - 33);      │
│                      │- pe şirul 5: 4│
│                      │module MACSTOR │
│                      │400 (modulele  │
│                      │34 - 37).      │
├──────────────────────┼───────────────┤
│                      │684000         │
│                      │fascicule din  │
│                      │care:          │
│Capacitate de         │- 17 module    │
│depozitare            │MACSTOR 200 x  │
│intermediară          │12000 fascicule│
│combustibil ars uscat │/modul = 204000│
│în modulele de pe     │fascicule      │
│amplasamentul         │- 20 module    │
│depozitului           │MACSTOR 400 x  │
│                      │24000 fascicule│
│                      │/modul = 480000│
│                      │fascicule      │
└──────────────────────┴───────────────┘



    I.2.2. Resurse naturale, materii prime şi energie necesare pentru realizarea proiectului:
        Pentru realizarea proiectului nu se utilizează resurse din cadrul ariilor naturale protejate aflate în vecinătatea CNE Cernavodă.
        Resursele naturale regenerabile utilizate pentru execuţia proiectului sunt:
    - piatră de râu, nisip, lemn - vor fi asigurate de contractor;
    – solul - terenul aflat pe amplasamentul CNE Cernavodă, pe care se dezvoltă cele două subproiecte;
    – apa - din sistemele locale de alimentare cu apă ale titularului.

        Resursele minerale necesare sunt extrase din exploatări autorizate/reglementate atât din punct de vedere al protecţiei mediului cât şi cu respectarea normelor de exploatare în domeniul resurselor minerale.

    Subproiectul 1
        În etapa de pregătire a subproiectului de retehnologizare se vor utiliza materiale pentru amenajarea organizării de şantier, pentru construcţia/amenajarea clădirilor, atelierelor, spaţiilor de depozitare a materialelor necesare activităţilor de retehnologizare şi respectiv stocării deşeurilor generate, amenajarea platformelor şi a căilor de circulaţie - acolo unde este cazul.
        Realizarea construcţiilor aferente subproiectului de retehnologizare necesită lucrări de excavare cu dislocuirea unui volum de aproximativ 39196 mc de pământ pentru fundaţii.
        Principalele categorii de materiale de construcţie şi cantităţile totale estimate a se utiliza pentru realizarea/amenajarea acestor construcţii sunt:
    - Betoane = 56000 mc
    – Balast = 16000 mc
    – Piatră = 6000 mc
    – Nisip = 10000 tone
    – Apa = 15000 mc.

        Betoanele vor fi aprovizionate de la operatori autorizaţi, cu autobetoniere omologate aparţinând furnizorului.
        Carburanţii - motorină şi benzină - necesari funcţionării vehiculelor şi utilajelor vor fi procuraţi de la operatori autorizaţi.
        Consumul lunar de energie estimat - 17 MWh.

    Subproiectul 2
        Pregătirea subproiectului necesită asigurarea protecţiei fizice, depozitul extins urmând a fi împrejmuit cu două garduri (interior şi exterior), cu distanţa de 8.00 m între ele, ocupând o suprafaţă însumată estimată de aprox. 3135 mp.
        Implementarea subproiectului implică construirea etapizată a celor 20 de module tip MACSTOR 400, cu o frecvenţă de 1.5 ani/modul, începând din anul 2025.
        Construirea celor 20 de module tip MACSTOR 400 (fiecare modul cu suprafaţa de 320 mp şi înălţimea de 7.6 m), necesită amenajarea a 2728 mp drumuri, precum şi a 3323 mp de platforme betonate. Modulele de depozitare sunt realizate ca o structură din beton armat, pereţii şi planşeul modulelor cu grosimea minimă de 965 mm având şi rol de protecţie biologică.
        Realizarea celor 20 de module tip MACSTOR 400 pe amplasamentul DICA extins presupune lucrări de excavaţii cu dislocarea unui volum total de pământ estimat la 123300 mc.
        Principalele categorii de materiale de construcţie şi cantităţile totale estimate a se utiliza sunt:
    - Balast = 3943 mc
    – Piatră = 4447 mc
    – Nisip = 4608 mc
    – Betoane = 120954 mc

        Materiile necesare realizării subproiectului vor fi livrate de furnizori, în mod etapizat, corelat cu execuţia fiecărei etape, cu utilaje şi vehicule adecvate transportului fiecărui tip de material.
        Pe perioada execuţiei subproiectului se estimează următoarele consumuri de apă:
    - apă potabila pentru personalul contractor - 2 mc/lună - este asigurată de contractor prin contract de furnizare cu firmele specializate;
    – apă nevoi tehnologice pentru activităţile din şantier - 5 mc/lună - este asigurată de contractor prin cisterne alimentate din reţeaua oraşului Cernavodă.

        Pe perioada execuţiei subproiectului se estimează un consum de energie electrică lunar de aprox. 1200 kWh. Energia electrică se asigură din reţeaua internă a CNE Cernavodă.
        Pe perioada execuţiei subproiectului, pentru vehiculele şi utilajele care deservesc transportul personalului implicat în activităţile de construcţie, aprovizionarea materialelor şi activităţile de construcţie propriu-zise se estimează următoarele consumuri de carburanţi:
    - 0.46 tone motorină/lună;
    – 0.01 tone benzină/lună.

        Alimentarea cu benzina şi motorina se face de la operatori autorizaţi.
        Gestionarea resurselor naturale şi materiilor prime se va face conform prevederilor legale aplicabile în vigoare şi procedurilor CNE Cernavodă pentru a maximiza utilizarea acestor resurse şi a minimiza cantităţile de deşeuri rezultate.
        În etapa de operare a Unităţii U1 retehnologizată se vor utiliza aceleaşi materii prime ca pe durata primului ciclu de operare:
    - Materiile prime: fascicule de combustibil nuclear (UO2) - fabricat de către Sucursala Fabrica de Combustibil Nuclear - FCN Piteşti din cadrul SN Nuclearelectrica SA.
    – Materii auxiliare: apă grea (D2O), SUVA - 134A, heliu (He), azot gazos (N2), azot lichid, dioxid de carbon (CO2) pentru gaz de acoperire, dioxid de carbon pentru generator, hidrogen (H2) puritate 99.98% pentru generator, hidrogen puritate 99.995%, nitrat de gadoliniu, hidrazina 35%, morfolina 99%, hidroxid de litiu, RGCC-100 (inhibitor de coroziune cu azotit de sodiu), ARQUAD MCB - 50 (biocid), hidroxid de sodiu 48^50 %, acid clorhidric 32 %, clorură ferică 40 %, hexafluorură de sulf, clorură de sodiu (min. 97%) (pentru STA şi STAP), antiscalant lichid NALCO 3DT 449 pentru STA modernizată, floculant PRAESTOL A3040L pentru STA modernizată, răşini convenţionale (regenerabile), ulei ungere, unsori consistente.
    – Combustibili clasici: motorină, combustibil lichid uşor (CLU) - utilizat la Centrala Termică de Pornire pentru pornirea unităţii U1.


    I.2.3. Organizarea de şantier
        Spaţiul prevăzut pentru organizarea de şantier şi pentru depozitarea de containere, cu o suprafaţă de cca. 27300 mp, se va amenaja în partea de NV a amplasamentului CNE Cernavodă, la V de DICA.
        Alte spaţii puse la dispoziţia contractorilor pentru organizări de şantier pe perioada proiectului sunt:
    - spaţii de birouri/vestiare (barăci/containere tip birou) pentru personalul de execuţie contractant, cu suprafaţa de cca. 3100 mp;
    – spaţii cu destinaţia de ateliere cu o suprafaţă de cca. 15000 mp.




    II. Motivele şi considerentele care au stat la baza emiterii acordului de mediu:
        Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) evidenţiază în mod specific perspectiva retehnologizării Unităţii 1 a CNE Cernavodă, pe lângă construirea a cel puţin unei noi unităţi nucleare până în 2030 (asigurând astfel o tranziţie durabilă către o producţie de energie electrică cu emisii reduse de carbon), în timp ce Strategia Energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, subliniază opţiunea strategică a generării de energie nucleară pentru România inclusiv prin retehnologizarea unor unităţi nucleare existente.
        Principale avantaje pentru retehnologizarea unei unităţi nucleare după încheierea primului ciclu de operare, sunt următoarele:
    - unitatea nucleară retehnologizată este capabilă să funcţioneze la parametrii de proiect pentru încă un ciclu de funcţionare pentru o investiţie de circa jumătate din investiţia pentru construirea unui obiectiv nuclear similar;
    – retehnologizarea unei unităţi nucleare este mai avantajoasă decât construirea unei capacităţi noi, prin faptul că nu necesită autorizarea unui nou amplasament pentru această unitate;
    – durata estimată pentru retehnologizarea unei unităţi nucleare este semnificativ mai scurtă decât durata construcţiei unei unităţi similare noi, pe baza experienţei altor operatori de unităţi nucleare CANDU.

        Pentru sprijinirea necesităţilor specifice funcţionării unităţilor nuclearoelectrice de la CNE Cernavodă, cel mai important aspect este cel legat de managementul combustibilului nuclear uzat, pentru care se derulează lucrările de construire etapizată a Depozitului Intermediar de Combustibil Ars (DICA). Amplasamentul actual al DICA pe care vor fi deja construite 17 module MACSTOR 200 din cele 27 de module iniţial prevăzute şi aprobate (Acordul de Mediu nr. 2058/22.04.2002 emis de Inspectoratul de Protecţie a Mediului Constanţa), nu asigură spaţiul necesar de depozitare intermediară a combustibilul ars rezultat din operarea a 2 unităţi nucleare cu 2 cicluri de funcţionare, fiind necesară extinderea capacităţii de depozitare intermediară a combustibilul ars.
        În urma analizării alternativelor studiate în scopul prelungirii duratei de operare a Unităţii 1 cu al doilea ciclu de aproximativ 30 ani, a fost adoptată următoarea formulă de alternative realizabile:
        ● pentru subproiectul 1 s-a ales alternativa 2 pe baza Scenariului "siguranţă sporită" din Studiul de Fezabilitate - care asigură măsurile de îmbunătăţire a securităţii/siguranţei nucleare, radiologice, a protecţei fizice şi a securităţii cibernetice, a sănătăţii şi securităţii populaţiei şi salariaţilor, a mediului, la un nivel de excelenţă în domeniul energiei nucleare şi în condiţii de eficienţă şi eficacitate economico-financiară optime.
        ● subproiectul 2 a fost ales pentru extinderea DICA întrucât:
    - asigură spaţiu de depozitare intermediară pentru două două cicluri de operare pentru unităţile nucleare U1 şi U2 prin eficientizarea utilizării spaţiului disponibil ca urmare a creşterii densităţii de stocare pe unitatea de suprafaţă, ţinând cont de calitatea geologică şi geotehnică corespunzătoare a terenului de fundare;
    – permite păstrarea unui mod de operare identic, prin compatibilitatea cu echipamentele deja existente în depozitul DICA actual.


        Alternativele selectate pentru cele două subproiecte asigură sustenabilitate din punct de vedere tehnico- economic şi pot produce următoarele efecte pozitive:
    - îmbunătăţiri menite să sporească securitatea/siguranţa nucleară, radiologică, a protecţiei fizice şi a securităţii cibernetice, a sănătăţii şi securităţii populaţiei şi salariaţilor, a mediului la Unitatea 1, astfel încât Unitatea 1 retehnologizată să atingă configuraţia Unităţii 2 (aspect care poate deveni obligatoriu în cadrul viitoarelor norme şi/sau standarde revizuite);
    – impact pozitiv în asigurarea securităţii nucleare, radiologice, a personalului, populaţiei şi mediului;
    – îmbunătăţirea securităţii nucleare cu promovarea acesteia înainte de producţie, împreună cu măsuri de siguranţă sporite, fiabilitate crescută şi configuraţie de operare îmbunătăţită.
    – se conformează Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, aprobată prin HG nr. 1491/2024.
    – impact social şi cultural puternic, cu beneficii sociale şi culturale semnificative (creşterea ocupării indirecte a forţei de muncă ca urmare a activităţilor suplimentare ce urmează a fi efectuate).
    – noul modul MACSTOR 400 reprezintă varianta mai compactă de modul dezvoltată de AECL în colaborare cu KHNP, având capacitate dublă de stocare (24000 fascicule).
    – suprafaţa de teren alocată extinderii actuale a DICA este varianta optimă studiată deoarece natura rocii de fundare face parte din zona bună de fundare identificată în urma analizei din studiul geologic GEOTEC (anul 2000) care fundamentează prezenţa calcarului barremian ca rocă de bază stâncoasă (zona din faţa reactorului 5 unde roca de bază se găseşte la 2-6 m adâncime), astfel fiind permisă realizarea fundaţiilor în condiţii tehnico-economice bune.
    – permite asigurarea stocării timp de minimum 50 de ani a combustibilului nuclear uzat rezultat din exploatarea unităţilor U1 şi U2 ale CNE Cernavodă, cu două cicluri de operare fiecare.
    – se conformează Strategiei naţionale pe termen mediu şi lung privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, aprobată prin HG nr. 102/2022.

        Respectarea cerinţelor comunitare transpuse în legislaţia naţională:
    ● pentru proiect a fost realizată evaluarea impactului asupra mediului, conform Legii nr. 292/2018, care transpune prevederile Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată prin Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului;
     ● pentru proiectul analizat s-a revizuit Raportul de Securitate al CNE Cernavodă, prin includerea analizei de risc pentru acest proiect. Amplasamentul platformei CNE Cernavodă intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, cu modificările şi completările ulterioare, datorită prezenţei substanţelor periculoase în cantităţi egale sau mai mari decât cantităţile prevăzute în anexa nr.1 la lege. Amplasamentul CNE Cernavodă este încadrat ca fiind un amplasament de nivel superior. Legea nr. 59/2016 transpune prevederile Directivei 2012/18/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţe periculoase, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului;
     ● activitatea proiectului analizat nu este listată în anexa nr.I la Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, cu modificări, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991 (Convenţia Espoo), ratificată prin Legea nr.22/2001, dar se încadrează în anexa nr.III, pct.2, din Convenţie. Proiectul propus este destinat centralei nucleare de la Cernavodă - Unitatea 1, activitate listată în anexa nr.I, pct. 2 lit.b), din Convenţia Espoo.

        Respectarea zonelor de protecţie sanitară, obiectivele de protecţie a mediului din zonă pe aer, apă, sol etc.
        Analiza impactului asupra factorilor de mediu pentru proiectul propus evidenţiază următoarele aspecte:
        ● implementarea proiectului se va face pe baza principiilor dezvoltării durabile, urmărind minimizarea utilizării resurselor naturale, prin planificarea judicioasă/optimizarea cantităţilor de materii prime necesar a fi utilizate în realizarea proiectului, astfel încât să se evite stocurile inutile.
        ● la activităţile de construcţie din cadrul proiectului nu se vor utiliza resurse din cadrul ariilor naturale protejate.
        ● suprafaţa de teren ce va fi ocupată de construcţie, nu se află în interiorul nici unei arii naturale protejate, nu este înregistrat ca sit arheologic şi nu are utilizare cu valoare economică directă pentru populaţie (agricultură, creşterea animalelor, etc.).
        ● prin implementarea măsurilor de protecţie şi atenuare şi de bune practici în construcţie, se estimează că impactul generat în etapa de construire asupra factorului de mediu apă este direct şi cumulat, reversibil, local şi pe termen scurt, minor sub aspect radiologic şi nesemnificativ sub aspect neradiologic;
        ● impactul generat în etapa de construcţie asupra factorului de mediu aer pe amplasament şi în afara acestuia este minor, direct şi cumulat, reversibil, local şi pe termen scurt, atât sub aspect radiologic cât şi neradiologic;
        ● folosirea unor echipamente şi utilaje adecvate, performante, va determina emisii scăzute de poluanţi în atmosferă;
        ● testarea grupurilor Diesel se va realiza succesiv, astfel încât să nu fie depăşite valorile limită ale concentraţiilor de poluanţi specifici în mediul înconjurător;
        ● accesul obiectivele de investiţii din cadrul proiectului se va realiza prin utilizarea căilor de acces existente pe platforma CNE Cernavodă; platformele şi căile de circulaţie se vor amenaja corespunzător - acolo unde este cazul. Realizarea etapizată a modulelor tip MACSTOR 400 implică realizarea de drumuri de acces şi platforme betonate în interiorul perimetrului DICA, similar situaţiei actuale;
        ● nici construcţia şi nici funcţionarea obiectivelor de investiţii din cadrul proiectului nu vor prezenta un impact semnificativ din perspectiva utilizării materialelor din categoria resurselor naturale epuizabile.

        Compatibilitatea cu obiectivele de protecţie a siturilor Natura 2000
     Proiectul nu a fost supus evaluării adecvate conform prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, deoarece amplasamentul proiectului nu se află în interiorul unei arii naturale protejate de interes comunitar iar implementarea proiectului nu are un impact negativ semnificativ şi nu va afecta starea de conservarea a habitatelor şi speciilor de floră şi faună, singur sau în combinaţie cu activităţile desfăşurate pe amplasamentul CNE Cernavodă.
        Situaţia distanţelor lucrărilor propuse prin proiect faţă de ariile naturale protejate localizate pe o rază de 40 de km:

┌────┬───────────┬──────────┬────────┬─────┐
│Nr. │Sit N2000  │Denumire  │Distanţa│Punct│
│Crt.│           │Sit       │(m)     │Card.│
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│1   │ROSCI0022  │Canaralele│2178.12 │NV   │
│    │(ROSAC022) │Dunării   │        │     │
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│2   │ROSCI0053  │Dealul    │22542.62│N    │
│    │(ROSAC0053)│Alah Bair │        │     │
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│    │           │Dumbraveni│        │     │
│    │ROSCI0071  │- Valea   │        │     │
│3   │(ROSAC0071)│Urluia -  │15117.77│SV   │
│    │           │Lacul     │        │     │
│    │           │Vederoasa │        │     │
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│    │           │Padurea şi│        │     │
│    │ROSCI0172  │Valea     │        │     │
│4   │(ROSAC0172)│Canaraua  │24269.41│SV   │
│    │           │Fetii -   │        │     │
│    │           │Iortmac   │        │     │
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│5   │ROSCI0278  │Borduşani │18753.48│NV   │
│    │           │- Borcea  │        │     │
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│    │           │Mlaştina  │        │     │
│6   │ROSCI0319  │de la     │15904.11│V    │
│    │           │Feteşti   │        │     │
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│7   │ROSCI0353  │Peştera - │12740.04│SE   │
│    │           │Deleni    │        │     │
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│8   │ROSCI0412  │Ivrinezu  │7563.02 │S    │
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│9   │ROSPA0001  │Aliman -  │11498.78│S    │
│    │           │Adamclisi │        │     │
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│10  │ROSPA0002  │Allah Bair│8702.63 │N    │
│    │           │- Capidava│        │     │
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│11  │ROSPA0007  │Balta     │15392.96│SV   │
│    │           │Vederoasa │        │     │
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│12  │ROSPA0012  │Braţul    │10016.44│NV-V │
│    │           │Borcea    │        │     │
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│13  │ROSPA0039  │Dunăre -  │1684.23 │V    │
│    │           │0stroave  │        │     │
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│14  │ROSPA0054  │Lacul     │24269.41│SV   │
│    │           │Dunăreni  │        │     │
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│    │           │Peretii   │        │     │
│15  │           │calcarosi │35541.66│S    │
│    │           │de la     │        │     │
│    │           │Petrosani │        │     │
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│16  │           │Padurea   │38317.50│S    │
│    │           │dumbraveni│        │     │
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│17  │           │Padurea   │41562.29│SV   │
│    │           │Cetate    │        │     │
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│18  │           │0strovul  │46694.31│SV   │
│    │           │Soimul    │        │     │
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│19  │           │Valea lui │38202.56│N    │
│    │           │Ene       │        │     │
├────┼───────────┼──────────┼────────┼─────┤
│    │           │Canararele│        │     │
│20  │           │din portul│40267.06│N    │
│    │           │Harsova   │        │     │
└────┴───────────┴──────────┴────────┴─────┘


        Impactul direct, indirect şi cumulat cu al celorlalte activităţi existente în zonă etc./cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente şi/sau aprobate
        Pe platforma CNE Cernavodă au fost aprobate o serie de proiecte care sunt destinate desfăşurării în bune condiţii şi în deplină siguranţă a activităţilor existente ale Unităţilor U1 şi U2, respectiv implementării unor proiecte viitoare care au în vedere continuarea şi dezvoltarea în condiţii de siguranţă a activităţilor nucleare pe platformă, asigurând protecţia lucrătorilor, a populaţiei şi a mediului.

┌──────────────┬─────────┬─────────────┐
│Denumire      │Tip de   │Stadiu/      │
│proiect       │proiect  │destinaţie   │
│              │         │proiect      │
├──────────────┼─────────┼─────────────┤
│Depozit       │         │Proiect      │
│Intermediar de│         │aprobat prin │
│Combustibil   │Proiect  │Acordul de   │
│Ars (DICA)    │existent │Mediu nr.    │
│bazat pe      │integrat │2058/        │
│construirea   │în       │22.02.2002,  │
│etapizată de  │platforma│emis de      │
│module de tip │CNE      │Inspectoratul│
│MACSTOR 200   │Cernavodă│de Protecţie │
│(suprafaţa    │         │a Mediului   │
│DICA: 24.000  │         │Constanţa.   │
│mp)           │         │             │
├──────────────┼─────────┼─────────────┤
│              │         │Proiect      │
│              │         │aprobat prin │
│Lucrări de    │         │Acordul de   │
│construire a  │Proiect  │mediu nr. 1/ │
│instalaţiei de│în       │30.01.2023   │
│detritiere apă│execuţie │emis de      │
│grea          │         │Ministerul   │
│              │         │Mediului,    │
│              │         │Apelor şi    │
│              │         │Pădurilor    │
├──────────────┼─────────┼─────────────┤
│Continuarea   │         │Proiect      │
│lucrărilor de │         │aprobat;     │
│construire şi │Proiect  │Acordul de   │
│finalizare a  │viitor   │mediu emis   │
│Unităţilor 3  │         │prin HG nr.  │
│şi 4 la CNE   │         │737/2013.    │
│Cernavodă     │         │             │
└──────────────┴─────────┴─────────────┘


        Analizând succesiunea activităţilor din graficul de derulare a proiectelor şi activităţilor existente şi/sau aprobate pe amplasamentul CNE Cernavodă, au fost identificate 3 etape corespunzătoare scenariilor relevante pentru evaluarea impactului cumulat:
    - Etapa I: 2024 - 2027 PREDOMINANT EXECUŢIE INFRASTRUCTURA;
    – Etapa II: 2027 - 2030 OPRIRE U1 PENTRU RETEHNOLOGIZARE ŞI TESTE TEHNOLOGICE
    – Etapa III: 2030 - FUNCŢIONARE U1 UN NOU CICLU DE VIAŢĂ.

        Evaluarea impactului cumulat a fost efectuată pentru factorii de mediu relevanţi, sub aspect neradiologic şi sub aspect radiologic, pentru fiecare dintre cele trei etape/scenarii.
        Având în vedere specificul nuclear, s-a estimat:
    - pentru Etapa I şi Etapa II: impactul radiologic cumulat asupra factorilor de mediu este minor, local, reversibil, cu efecte pe termen scurt.
    – pentru Etapa III - în care funcţionează toate obiectivele nucleare pe amplasamentul CNE Cernavodă: impactul radiologic cumulat asupra factorilor de mediu este nesemnificativ, local/regional, reversibil, cu efecte pe termen lung.

        Din punct de vedere neradiologic, au fost estimate următoarele:
    - pentru Etapa I şi Etapa II: impactul neradiologic cumulat asupra factorilor de mediu apă, biodiversitate, climă, factorul uman prin emisii de zgomot şi vibraţii este nesemnificativ, iar pentru factorii de mediu aer şi sol este minor.
    – pentru Etapa III - în care funcţionează toate obiectivele nucleare pe amplasamentul CNE Cernavodă: impactul neradiologic cumulat asupra factorilor de mediu apă, aer, sol, biodiversitate, sănătatea populaţiei este nesemnificativ, iar pentru climă este un impact pozitiv.

        În ceea ce priveşte proiectele aprobate/dezvoltate în localităţile din vecinătatea platformei CNE Cernavodă, având în vedere profilul acestora şi faptul că se află în afara zonei de excludere (pe o rază de 1 km în jurul reactoarelor aflate în operare), s-a estimat că proiectul nu va avea efecte cumulative cu acestea.

    III. Concluziile Raportului privind impactul asupra mediului (inclusiv ale studiului de evaluare adecvată, studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă şi a politicii de prevenire a accidentelor majore sau raportului de securitate, după caz) şi măsurile pentru prevenirea, reducerea şi, unde este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului:
    III.1. Concluziile Raportului privind impactul asupra mediului
    Factorul de mediu apă
    Subproiectul 1
        În etapa de realizare (faza de pregătire, faza de execuţie), efectele asupra fluviului Dunărea şi asupra apelor subterane din zonă sunt nesemnificative. Antrenarea suspensiilor rezultate din demolări, excavaţii şi transporturi de materiale vor fi atenuate/anulate prin umezirea în timpul lucrului a materialelor granulare, acoperirea încărcăturilor în timpul transportului.
        Scoaterea temporară din funcţiune a reactorului U1 în faza de retehnologizare propriu-zisă, va determina înjumătăţirea necesarului de debit de apă de răcire a condensatorului U1, ceea ce va determina reducerea la jumătate a poluării termice a fluviului Dunărea, aşa nesemnificativă cum este în prezent.
        Un potenţial risc de poluare a apei naturale (canalul din Valea Cişmelei) este semnificativ diminuat prin activităţi curente de monitorizare a calităţii apelor meteorice colectate de pe platforma şi dirijarea automată a apelor eventual contaminate spre gospodărirea de deşeuri lichide radioactive.
        În ceea ce priveşte apa uzată menajeră rezultată de la cei 11000 salariaţi ai CNE, efectul asupra mediului este nesemnificativ deoarece apa uzată este colectată prin sistemul de canalizare separat şi dirijată prin căminul record la reţeaua publică de canalizare a oraşului Cernavodă de unde în final aceasta este supusă procesului de epurare înainte de a fi descărcată în emisar (fluviul Dunărea).
        Pe ansamblu, efectele în etapa de realizare a subproiectului asupra apei sunt minore, iar în etapa de funcţionare riscul poluării apelor meteorice şi riscurile scurgerilor din sistemul de funcţionare al reactorului este anulat prin măsurile preventive de siguranţă adoptate.
        Din analiza efectuată cu privire la efectele subproiectului RT-U1 s-a constat că acesta nu generează un efect semnificativ asupra apei.

    Subproiectul 2
        Atât în timpul execuţiei, cât şi în timpul operării, există riscul afectării calităţii apei din locurile în care apare ca nivel liber, cu suspensii antrenate de ploaie sau vânt, în timpul săpăturilor, lucrărilor de terasamente sau de pe platforma depozitului. Efectele sunt temporare şi nesemnficative.
        În timpul operării, există riscul propagării de radionuclizi prin scurgeri accidentale din cauza neetanşeităţii cilindrilor în acviferul freatic. Ca urmare, prin subproiect sunt prevăzute măsuri suplimentare pentru controlul calităţii şi nivelului apei în pânza freatică, constând în extinderea zonei de protecţie a acviferului freatic.
        Implementarea subproiectului DICA-MACSTOR 400 nu generează efecte semnificative asupra factorului de mediu apă.
        Impactul neradiologic în perioada de realizare şi în perioada de funcţionare a proiectului RT-U1 şi DICA-MACSTOR 400, ca urmare a evacuărilor de ape uzate menajere, tehnologice şi pluviale este nesemnificativ pozitiv, ca urmare a evacuărilor controlate conform procedurilor interne.
        Impactul radiologic în perioada de realizare şi în perioada de funcţionare a proiectului RT-U1 şi DICA- MACSTOR 400, ca urmare a evacurilor de efluenţi lichizi radioactivi şi a celor rezultaţi din spălări/decontaminări este minor negativ şi respectiv nesemnificativ negativ, fiind datorat unei posibile creşteri uşoare a nivelurilor eliberărilor de efluenţi lichizi radioactivi pe durata retehnologizării, urmată de revenirea acestora la valori similare celor de dinaintea implementării retehnologizării, odată cu repunerea Unităţii 1 în operare comercială.

    Factorul de mediu aer
        Impactul neradiologic asupra aerului în perioada de realizare a proiectului propus, ca urmare a emisiilor de gaze de ardere şi pulberi de la echipamente/motoare precum şi a emisiilor de pulberi din activităţi de construcţie şi depozitare temporară deşeuri, materiale de construcţie este minor negativ, iar în perioada de funcţionare a proiectului - impactul estimat este nesemnificativ negativ/pozitiv întrucât procedeul nuclear evită emisiile de poluanţi acidifianţi şi pulberi care rezultă din arderea combustibililor fosili.

    Etapa de construcţie
        ● În etapa de construcţie, în zonele locuite, valorile concentraţiilor se situează sub valorile limită pentru toţi poluanţii, valorile ţintă sau nivelurile critice aplicabile, pentru orice timp de mediere
        ● Prin cumularea impactului datorat etapei de construcţie cu nivelurile concentraţiilor de fond local, nu se vor înregistra depăşiri ale valorilor limită, valorilor ţintă sau nivelurilor critice în interiorul zonelor locuite.

    Etapa de operare
        ● Pentru dioxidul de azot (NO_2) se pot înregistra depăşiri ale valorilor limită orare, în zonele locuite pentru scenariile: "avarie", "rezervă" şi "testare - toate sursele"
        ● Pentru dioxidul de sulf (SO_2) se pot înregistra depăşiri ale valorilor limită orare, în zonele locuite pentru scenariile: "rezervă", "avarie", "testare - CTP", "testare - toate sursele". Contribuţia cea mai importantă la aceste depăşiri provine de la centralele termice de pornire (în situaţiile funcţionării ambelor cazane împreună).
        ● Pentru ceilalţi poluanţi (CO, PM10) valoarea maximă a concentraţiilor obţinute prin modelare se situează sub valoarea limită asociată, în orice scenariu sau pe orice perioadă de mediere considerate.
        ● Pentru toţi poluanţii valorile maxime atinse în zonele locuite pentru scenariile de testare a unei singure instalaţii de ardere se situează sub valoarea limită
        ● Pentru a nu se înregistra depăşiri ale valorilor limită ale poluanţilor în zone locuite se recomandă a se realiza operaţiile de testare pentru fiecare instalaţie separat (o singură instalaţie în funcţiune la un moment dat de timp).
        Producerea energiei (electrică şi termică) prin arderea de combustibili fosili, generează, pe lângă gaze cu efect de seră şi emisii de poluanţi specifici (poluanţi acidifianţi, particule), care sunt evitate în cazul operării unei centrale nucleare.

    Impact radiologic
        Impactul radiologic asupra aerului în perioada de realizare a proiectului propus este minor negativ, iar în perioada de funcţionare a proiectului este nesemnificativ negativ, ca urmare a unei posibile creşteri uşoare a nivelurilor emisiilor de efluenţi gazoşi radioactivi pe durata retehnologizării, urmată de revenirea acestora la valori similare celor de dinaintea implementării retehnologizării.

    Deşeuri radioactive
     Deşeurile radioactive slab şi mediu active provenite din activităţile de retehnologizare şi din operarea unităţilor CNE Cernavodă, vor fi depozitate definitiv, în funcţie de clasificarea acestora, în DFDSMA şi respectiv DGR, conform Strategiei naţionale pe termen mediu şi lung privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, aprobată prin HG 102/2022.
        Deşeurile radioactive slab şi mediu active conţinând radionuclizi cu timp de viaţă scurt (LILW-SL), după tratarea şi condiţionarea acestora de către titularul de autorizaţie, vor fi depozitate definitiv în DFDSMA - depozit ce se intenţionează a fi construit în zona de excludere a CNE Cernavodă, sub rezerva aprobării de către autorităţile competente. Prima etapă a DFDSMA este programată a fi finalizată în anul 2028, în aceasta primă etapă urmând să fie construite 8 celule.
        Deşeurile radioactive slab şi mediu active conţinând radionuclizi cu timp de viaţă lung (LILW-LL), care includ răşinile schimbătoare de ioni uzate provenind din sisteme ce nu sunt în contact cu combustibilul nuclear (plus unele răşini în contact cu combustibilul nuclear, în funcţie de durata de operare şi istoria de iradiere), filtre, bare de control reactivitate şi alte componente, precum şi deşeuri radioactive rezultate din procesul de retehnologizare, formate în mare parte din componentele metalice ale reactoarelor (inclusiv tuburi de presiune, tuburi Calandria etc.), vor fi depozitate intermediar, pe amplasament, în noul DIDR-U5, urmând a fi depozitate definitiv într-un depozit geologic de adâncime (DGR), atunci când acesta va deveni disponibil.

    Deşeuri neradioactive
        În perioada de realizare a proiectului, sunt generate următoarele categorii de deşeuri neradioactive: deşeuri din materiale de construcţii, materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie; deşeuri din ambalaje; deşeuri municipale şi asimilabile. Impactul generării acestora este minimizat prin aplicarea procedurilor specifice privind colectarea separate, depozitarea temporară în spaţii/containere special destinate pe amplasamentul CNE Cernavodă şi prin valorificarea/eliminarea prin operatori autorizaţi.
        În perioada de operare a U1 retehnologizată, tipurile de deşeuri şi cantităţile generate vor fi similare celor din primul ciclu de operare.

    Factorul de mediu sol
        Pe perioada de realizare a proiectului propus, în vederea asigurării unui management adecvat pentru gestionarea deşeurilor în timpul lucrărilor de construcţii, în cadrul şantierului se vor respecta prevederile legale referitoare la gestionarea deşeurilor şi respectiv la gestionarea substanţelor chimice utilizate pe amplasament, precum şi procedurile specifice ale CNE Cernavodă.

    Subproiectul 1
        Pe perioada de pregătire a subproiectului 1 impactul asupra solului se manifestă prin amenajarea/realizarea infrastructurii suport pentru retehnologizare, inclusiv amenajarea noului DIDR- U5. Se estimează că în această fază impactul asupra solului este minor negativ/pozitiv având în vedere că în mare parte platformele sunt deja betonate, iar amenajarea noului DIDR-U5 se face într-o clădire deja existentă pe amplasament.
        În ceea ce priveşte activităţile specifice din timpul fazei de retehnologizare, impactul este minor, ţinând cont că activităţile se desfăşoară cu precădere în clădirea reactorului iar transferul deşeurilor radioactive de la U1 la noul DIDR-U5, respectiv la DICA-MACSTOR 200/400, se realizează cu mijloace adecvate, pe traseele alocate special acestor transferuri.

    Subproiectul 2
        În ceea ce priveşte activităţile de execuţie a modulelor MACSTOR 400, impactul asupra solului este:
    - minor negativ ca urmare a ocupării terenului cu module prin extinderea suprafeţei cu 16000 mp faţă de actualul DICA
    – pozitiv întrucât depozitarea intermediară a combustibilului ars rezultat de la funcţionarea unităţilor nucleare se va face pe platforma CNE - teren alocat exclusiv pentru dezvoltarea şi desfăşurarea de activităţi cu specific nuclear, coroborat cu faptul că terenul pentru extinderea DICA reprezintă o "rocă bună de fundare" pentru acest tip de activităţi

        Impactul neradiologic asupra solului pe perioada de funcţionare a proiectului propus este nesemnificativ, ca urmare a aplicării procedurilor interne ale CNE Cernavodă privind managementul deşeurilor generate şi respectiv a condiţiilor de monitorizare impuse prin ectele de reglementare emise de MMAP/ANAR/ABADL.
        Impactul radiologic asupra solului în perioada de execuţie a proiectului, respectiv în perioada de funcţionare a proiectului este minor negativ, respectiv nesemnificativ negativ, întrucât, în condiţii normale de desfăşurare a activităţilor, atât pe durata implementării proiectului propus, cât şi în perioada de funcţionare a Unităţii 1 retehnologizate, contaminarea radioactivă poate surveni, la niveluri foarte scăzute şi numai în vecinătatea centralei, ca urmare a transferului poluanţilor radioactivi (tritiu sub formă de apă tritiată) din aer în sol.

    Biodiversitatea
        Impactul asupra biodiversităţii (mediu acvatic, floră, faună) pe perioada de execuţie a proiectului RT- U1 şi DICA-MACSTOR 400 este nesemnificativ.
        Impactul asupra biodiversităţii (mediu acvatic, floră, faună) pe perioada de funcţionare a proiectului RT- U1 şi DICA-MACSTOR 400 este nesemnificativ.

    Subproiectul 1
        Impactul direct asupra biodiversităţi se manifesta nesemnificativ pe aria care nu depăşeşte limitele zonei de excludere (0.8 -1 km), în etapa construcţiei şi în etapa de funcţionare. În etapa de construcţie pot apărea deranjamente la cuibăritul păsărilor cântătoare. Capacitatea fotosintetică foliară se apreciază că se reduce la vegetaţia existentă în mod nesemnficativ pe durata execuţiei.
        Impactul indirect cauzat de transporturi în interiorul şi exteriorul incintei CNE este nesemnificativ, având în vedere rezultatele înregistrate în anii de operare anteriori. Structurile căilor de acces la CNE şi drumurile exterioare sunt în stare satisfăcătoare. Incidentele cu păsări sau mamifere (vulpi, şacali, etc.) sunt foarte puţin posibile.
        În regim curent de exploatare, construcţiile şi instalaţiile proiectate asigură calitatea mediului înconjurător. Contaminarea florei şi faunei în zona de influenţă nu a fost sesizată în exploatarea curentă a U1 şi U2 de la punerea în funcţiune şi până în prezent.

    Subproiectul 2
        Se estimează efecte similare cu ale subproiectului 1.

    Zgomot şi vibraţii
        Activităţile de şantier aferente perioadei de amenajare şi realizare a infrastructurii precum şi a obiectivelor planificate pentru proiectul propus sunt activităţi generatoare de zgomot şi vibraţii suplimentare, prin traficul intern al mijloacelor de transport şi prin folosirea utilajelor specifice acestora.
        Impactul asupra populaţiei generat prin emisiile acustice pe perioada de realizare a proiectului RT-U1 şi DICA-MACSTOR 400 este nesemnificativ negativ, ca urmare a distanţei mari dintre receptori şi sursă.
        Impactul asupra faunei generat prin emisiile acustice pe perioada de realizare a proiectului RT-U1 şi DICA-MACSTOR 400 este nesemnificativ negativ (ca urmare a distanţei mari dintre receptori şi sursă).
        Nivelurile de vibraţii în faza de realizare a proiectului sunt reduse şi nu produc daune cosmetice faţadelor, ceea ce reprezintă un impact nesemnificativ negativ asupra obiectivelor de pe amplasament aflate în vecinătatea proiectului.
        Impactul asupra populaţiei generat prin emisiile acustice şi vibraţii în perioada de funcţionare a proiectului este nesemnificativ, datorită distanţei mari dintre receptori şi sursă - similar situaţiei actuale de funcţionare a celor două unităţi nucleare U1 şi U2 pe amplasament.

    Clima şi schimbările climatice
        Din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră, după implementarea proiectului nivelul estimativ al emisiilor de CO2 se va menţine în limite prevăzute în Autorizaţia nr. 38/25.01.2023 privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2030, evitându-se - ca şi în prezent - generarea a cca. 5 milioane de tone de CO2 anual.
        Din perspectiva celor menţionate, prelungirea duratei de viaţă a Unităţii U1 cu încă un ciclu de operare se înscrie în cadrul măsurilor de decarbonizare.
        Impactul asupra climei pe perioada de realizare a proiectului, ca urmare a emisiilor de gaze cu efect de seră de la utilaje/motoare, este nesemnificativ negativ, iar în perioada de funcţionare a proiectului impactul este pozitiv datorită evitării emisiilor de GES prin obţinerea energiei electrice prin procedeul nuclear.

    Vulnerabilitatea proiectului la schimbări climatice
        Principalele riscuri pentru platforma CNE Cernavodă sunt cele determinate de:
    - Inundaţie din surse externe (nivel ridicat al Dunării şi/sau precipitaţii locale intense);
    – Condiţii severe de mediu (vânt puternic/tornadă, temperatură ridicată/scăzută, fenomene specifice sezonului de iarnă, nivel extrem de scăzut al apei în Dunăre, etc.).

        Ţinând cont de riscurile şi hazardele evaluate, vulnerabilitatea proiectului la schimbările climatice este redusă, pentru fiecare tip de risc fiind deja luate măsuri specifice de adaptare la schimbările climatice.

    Impactul socio-economic
    Subproiectul 1
        În perioada de oprire planificată pe termen lung în vederea retehnologizării - când Unitatea U1 nu va genera energie, Sistemul Energetic Naţional nu va mai beneficia de aportul anual de energie electrică de cca. 5000 GWhe, cantitate care va trebui asigurată din alte surse.
        Implementarea subproiectului va conduce la crearea de locuri de muncă, după cum urmează:
    - Crearea de locuri de muncă directe în timpul retehnologizării: circa 1700.
    – Pentru operarea Unităţii 1, în al doilea ciclu de operare, numărul locurilor de muncă se măreşte de la 11000 la 19000 de persoane.


    Subproiectul 2
        Ca efect pozitiv, se evidenţiază oportunitatea unor noi locuri de muncă. Pentru fiecare modul construit care urmează să fie executat vor fi implicate cca. 30 de persoane.

    Sănătatea umană
    Impactul radiologic asupra sănătăţii populaţiei ca urmare a implementării proiectului
        Din analiza rezultatelor monitorizării radioactivităţii mediului la CNE Cernavodă a reieşit faptul ca singurii radionuclizi pentru care se poate considera o doză suplimentară pentru persoanele din populaţie, ca urmare a emisiilor radioactive ale centralei, sunt 3H şi 14C. Pentru aceşti radionuclizi, au fost estimate dozele anuale care pot fi primite de către persoane reprezentative din populaţie, stabilite conform metodologiei de calcul al limitelor derivate de evacuare pentru CNE Cernavodă (IR-96002-027).
        Pentru a oferi un context pentru posibila semnificaţie a acestor doze, au fost luate în considerare pentru analiza doza şi respectiv riscul (estimat) pentru un membru al grupurilor critice care locuiesc în zona de proximitate a CNE Cernavoda.
        Din motive conservative, calculele privind efectele asupra stării de sănătate a populaţiei au fost efectuate utilizând dozele maxime. Având în vedere rezultatul final LAR (lifetime attributable risk) în calcule s-a utilizat valoarea medie a dozei pe cei zece ani. În acelaşi timp au fost estimate valoarea minimă şi maximă pentru cele două grupe de vârstă din cele trei locaţii (Cernavodă, Seimeni, Constanţa). Riscurile pentru persoanele care locuiesc mai departe de zona de proximitate de 30 km a CNE Cernavoda vor fi mai mici, deoarece doza scade odată cu creşterea distanţei.
        Conform ipotezei de evoluţie a emisiilor radioactive ale Unităţii 1 a CNE Cernavodă pe durata proceselor de retehnologizare şi în perioada de punere în funcţiune după retehnologizare, singurele emisii radioactive a căror creştere sensibilă ar putea fi anticipată ca urmare a activităţilor din perioada de retehnologizare, sunt cele de tritiu, cu o mica probabilitate însâ de a depăşi limitele derivate de emisie aprobate pentru Unitatea 1 în perioada normală de funcţionare (limitele derivate de emisie aprobate pentru Unitatea 1 sunt de peste zece ori mai mari decât nivelurile înregistrate ale emisiilor din perioada de funcţionare).
        În consecinţa, nu este de aşteptat ca valorile LAR (lifetime attributable risk) să se modifice semnificativ în perioada derulării proiectului faţâ de situaţia normală de funcţionare.
        Studiul de evaluare a impactului asupra sănătăţii - elaborat de INSP - indică faptul că nu va exista un impact semnificativ asupra sănătăţii populaţiei din zona de proximitate a CNE Cernavodă ca urmare a implementării proiectului.

    Impactul neradiologic asupra sănătăţii populaţiei ca urmare a implementării proiectului
        În baza evaluării impactului neradiologic asupra factorilor de mediu abiotici, studiul de impact asupra sănătăţii populaţiei a estimat că atât în perioada de realizare a proiectului cât şi în perioada de operare:
    - nu va exista un impact semnificativ asupra sănătăţii populaţiei din zona învecinată CNE Cernavodă datorat factorului de mediu aer;
    – nu va exista un impact semnificativ asupra sănătăţii populaţiei din zona învecinată CNE Cernavodă datorat factorului de mediu apă;
    – nu va exista un impact semnificativ asupra sănătăţii populaţiei din zona învecinată CNE Cernavodă datorat factorului de mediu sol;
    – din analiza hărţilor de zgomot se observă că depăşiri ale valorilor de 50/55 dB ar putea apărea în afara amplasamentului Centralei doar în anumite faze (de construcţii complementare retehnologizării) şi pe un areal destul de limitat - dar care s-ar putea suprapune cu unele construcţii existente, aflate în vecinătatea de nord-vest;
    – impactul socio-economic este unul pozitiv - prin generarea de locuri de muncă;
    – în condiţiile respectării proiectului şi a recomandărilor din avizele/studiile de specialitate, activităţile care se vor desfăşura în cadrul acestui obiectiv de investiţie nu vor afecta negativ starea de sănătate a populaţiei din zonă, prin aplicarea măsurilor prevăzute.


    Bunuri materiale
        În zona propusă pentru realizarea proiectului nu sunt bunuri materiale şi valori ale patrimoniului cultural, care să fie afectate şi să necesite protecţie.
        În vecinătatea CNE Cernavodă nu există bunuri de patrimoniu cultural de importanţă naţională în Repertoriul Arheologic Naţional (RAN) al Institutului Naţional al Patrimoniului din România, cele mai apropiate situri cu valoare arheologică înregistrate fiind: Aşezarea romană de la Ştefan cel Mare - Dealul Bodgaproste (Cod RAN 62342.02) - aflat la cca. 0.8 km sud de CNE Cernavodă, respectiv Situl arheologic de la Cernavodă (RAN. Nr. 60785.26) - aflat la cca. 1.5 km vest.
        Proiectul nu va avea nici un impact asupra bunurilor materiale şi patrimoniului cultural.
        Efectele care pot apărea din accidente, evenimente neobişnuite sau expunerea proiectului la dezastre naturale sau antropice (inclusiv în context transfrontieră)

    Seceta
        Având în vedere că funcţionarea CNE Cernavodă este strâns legată de sursa de apă şi ţinând cont că reutilizarea prin recircularea apei de răcire a condensatoarelor reactoarelor nucleare prin bazinul de aspiraţie are ca efect principal reducerea debitului captat de apă tehnologică din Dunăre, via canalul de derivaţie, se estimează că în viitor (orizontul 2071-2100) fenomenul de aridizare va avea un efect nesemnificativ asupra funcţionării obiectivelor de pe platforma CNE Cernavodă.

    Mişcările seismice
        CNE Cernavodă este realizată suficient de robust pentru a rezista în condiţii de securitate nucleară manifestării pe amplasament a mişcărilor seismice cu probabilităţi de 10^-4/an.
        Pe amplasament este operaţional un sistem de monitorizare seismică a structurilor şi clădirilor importante pentru securitatea nucleară. Dacă seismul depăşeşte un prag prestabilit, se întreprind măsurile necesare în instalaţiile nucleare, care vizează evaluarea impactului asupra operabilităţii SSCE sau oprirea manuală a reactoarelor, după caz.

    Scenarii limită cu impact radiologic
        Scenariile limită cu posibil impact radiologic au fost analizate în vederea determinării unui impact radiologic potenţial asupra sănătăţii umane în populaţia din zona de proximitate. Astfel, au fost examinate o serie de scenarii privind eventuale defecţiuni şi incidente/accidente şi cele legate de transportul deşeurilor radioactive de nivel scăzut şi mediu. Din analiză a rezultat că nu este de aşteptat niciun efect rezidual asupra sănătăţii umane a populaţiei din afara amplasamentului ca urmare a acestor evenimente.
        De asemenea, au fost evaluate o serie de evenimente cu consecinţe radiologice potenţiale şi scenarii de accident pentru a determina o serie de scenarii credibile şi, respectiv pentru a determina dozele rezultate către membrii publicului din aceste scenarii de accident. Din analiza acestora, a reieşit faptul că toate dozele au fost în limitele anuale de reglementare şi nu sunt anticipate efecte adverse asupra sănătăţii umane.
        Totodată, au fost evaluate şi diverse scenarii privind posibile accidente nucleare. Accidentele nucleare sunt acele disfuncţionalităţi şi accidente despre care se presupune că implică funcţionarea reactorului şi a sistemelor asociate şi pot duce la o eliberare de material radioactiv în mediu. Scenariile de accident au fost analizate şi prin luarea în considerare a potenţialelor evenimente interne şi externe iniţiatoare care ar putea duce la o eliberare anormală de radioactivitate în mediu în timpul activităţilor de gestionare a deşeurilor radioactive.
        Nu sunt de aşteptat efecte reziduale asupra sănătăţii umane în urma defecţiunilor radiologice şi a accidentelor pe amplasament ca urmare a implementării proiectului.
        Natura transfrontalieră - impactul asupra statelor potenţial afectate şi statelor interesate: Bulgaria, Ucraina, Ungaria şi Austria
        Pe baza informaţiilor de automonitorizare înregistrate în perioada de operare a celor două unităţi aflate în exploatare la CNE Cernavodă, precum şi a aplicării modelelor de dispersie a efluenţilor gazoşi şi lichizi, utilizate în procesul de elaborare a documentaţiilor pentru aprobarea limitelor derivate de evacuare, s-a stabilit că impactul radiologic se datorează exclusiv emisiilor de tritiu şi C-14, fiind unul nesemnificativ, iar datele de modelare şi măsurătorile realizate în vecinătatea graniţei cu Bulgaria au arătat că nu există niciun impact radiologic al funcţionării centralei pe teritoriul Bulgariei, ceea ce înseamnă că nici în cazul Ucrainei, Ungariei, sau Austriei nu se poate vorbi despre un impact radiologic, asupra teritoriului acestor state, datorat funcţionării în condiţii normale a centralei. Această concluzie se aplică etapei de funcţionare, în condiţii normale, a U1 în ciclul 2 de operare.
        Pentru etapa de pregătire şi implementare a retehnologizării, evaluarea s-a făcut în mod conservativ pornind de la datele cu privire la emisiile radioactive înregistrate în proiecte similare, arătându-se că în condiţiile utilizării aceloraşi modele de dispersie ca la funcţionare normală, impactul radiologic (în termeni de doză la persoana reprezentativă din populaţie) se menţine la un nivel nesemnificativ, ceea ce înseamnă că nu există niciun impact transfrontalier asupra teritoriilor statelor interesate (Bulgaria, Ucraina, Ungaria şi Austria).
        În ceea ce priveşte impactul radiologic în situaţii de accident, s-au analizat scenariile de accident bază de proiect, reţinându-se că pentru Evenimentul Baza de Proiect (DBA) "Feeder Stagnation Break" se pot anticipa consecinţele cele mai grave din punct de vedere al impactului radiologic asupra populaţiei. Astfel, în condiţiile conservative utilizate pentru modelarea dispersiei poluanţilor, la o distanţă de 30 de km de centrală se poate estima o doză maximă de 16 microSv/eveniment, ceea ce înseamnă că pentru orice persoană localizată pe teritoriul ţărilor interesate (Bulgaria, Ucraina, Ungaria sau Austria), doza efectivă ca urmare a oricărui alt Eveniment Bază de Proiect (DBA), va fi inferioară acestui nivel. Astfel, se poate concluziona că impactul radiologic transfrontieră ca urmare a unui eveniment bază de proiect la unul din reactoarele CNE Cernavodă este nesemnificativ.
        Pentru categoria de accidente dincolo de baza de proiectare, care includ accidentele severe produse în timpul operării centralei, s-au luat în considerare o serie de studii de specialitate. În urma analizelor efectuate se poate concluziona că impactul radiologic al unui accident sever la CNE Cernavodă, inclusiv în cazul unor scenarii cu afectarea simultană a ambelor unităţi, este unul moderat, cu o extindere regională, acesta afectând doar o parte din teritoriul Bulgariei, în timp ce pentru Ucraina acesta este neglijabil, iar pentru Ungaria şi Austria este nesemnificativ.

    III.2. Măsurile pentru prevenirea, reducerea şi, unde este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului:

┌───────────────┬──────────────────────┐
│               │Măsuri pentru         │
│               │evitarea, prevenirea, │
│               │reducerea sau         │
│Factor de mediu│compensarea oricăror  │
│               │efecte adverse        │
│               │semnificative         │
│               │identificate          │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Pe durata realizării: │
│               │-planificarea         │
│               │transportului intern  │
│               │-acoperirea           │
│               │materialelor în timpul│
│               │transportului         │
│               │-utilizarea de        │
│               │vehicule/utilaje      │
│               │performante           │
│               │-noul DIDR-U5 va fi   │
│               │prevăzut cu sistem de │
│               │ventilaţie, de        │
│               │filtrare cu filtre    │
│               │HEPA şi cu sistem de  │
│               │monitorizare a aerului│
│               │evacuat               │
│               │-se vor menţine în    │
│               │funcţiune sistemele de│
│               │colectare, tratare şi │
│               │monitorizare a        │
│               │efluenţilor           │
│               │radioactivi de la     │
│               │Unitatea U1           │
│               │Pe durata             │
│Aer            │funcţionării:         │
│               │-în urma              │
│               │retehnologizării U1,  │
│               │frecvenţa utilizării  │
│               │Centralei Termice de  │
│               │Pornire se va diminua,│
│               │ca urmare a           │
│               │alternativei          │
│               │constructive alese    │
│               │-testarea grupurilor  │
│               │Diesel se va realiza  │
│               │succesiv, astfel încât│
│               │să nu fie depăşite    │
│               │valorile limită ale   │
│               │concentraţiilor de    │
│               │poluanţi specifici în │
│               │mediul înconjurător   │
│               │-se vor menţine în    │
│               │funcţiune sistemele de│
│               │colectare, tratare şi │
│               │monitorizare a        │
│               │efluenţilor           │
│               │radioactivi de la     │
│               │DIDR-U5 şi de la      │
│               │Unitatea U1           │
│               │retehnologizată       │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Pe durata realizării: │
│               │-sistemele locale     │
│               │existente pe          │
│               │amplasament permit    │
│               │dirijarea şi          │
│               │colectarea            │
│               │eventualelor scurgeri │
│               │de ape pluviale, iar  │
│               │evacuarea acestora    │
│               │urmează fluxul actual │
│               │de control şi evacuare│
│               │de pe amplasament     │
│               │-s-a realizat Studiul │
│               │ecotoxicologic pentru │
│               │folosirea OdaconF     │
│               │-suplimentarea        │
│               │rezervei intangibile  │
│               │de incendiu prin      │
│               │execuţia a 2 noi      │
│               │bazine de înmagazinare│
│               │apă                   │
│               │Pe durata             │
│               │funcţionării:         │
│               │-sunt implementate    │
│Apă            │măsuri şi condiţii    │
│               │suplimentare de       │
│               │monitorizare a        │
│               │acviferului freatic   │
│               │prevăzute în Avizul de│
│               │gospodărire a apelor  │
│               │emis pentru proiect:  │
│               │-foraje de observaţie │
│               │suplimentare în zona  │
│               │DICA-MACSTOR400       │
│               │-foraje de observaţie │
│               │noi în zona noului    │
│               │DIDR-U5               │
│               │-monitorizarea        │
│               │cantitativă şi        │
│               │calitativă a volumelor│
│               │de apă captate şi     │
│               │respectiv evacuate,   │
│               │conform procedurilor  │
│               │interne ale CNE       │
│               │Cernavodă şi conform  │
│               │Autorizaţiei de Mediu │
│               │şi Autorizaţiilor de  │
│               │Gospodărire a Apelor  │
│               │valabile              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Pe durata realizării: │
│               │-după finalizarea     │
│               │lucrărilor terenul va │
│               │fi reabilitat prin    │
│               │scarificare şi        │
│               │înierbare.            │
│               │Pe durata             │
│               │funcţionării:         │
│               │-Măsurile şi          │
│               │condiţiile            │
│               │suplimentare de       │
│Sol, terenuri  │monitorizare a        │
│               │acviferului freatic   │
│               │vor fi prevăzute în   │
│               │Avizul de Gospodărire │
│               │a Apelor emis pentru  │
│               │proiect şi vor acoperi│
│               │şi controlul calităţii│
│               │solului în zonele DICA│
│               │extins şi noul        │
│               │DIDR-U5.              │
│               │-Supravegherea        │
│               │calităţii solului     │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Pe durata realizării: │
│               │-amenajarea noului    │
│               │DIDR-U5 în vederea    │
│               │depozitării           │
│               │intermediare a        │
│               │deşeurilor slab şi    │
│               │mediu active rezultate│
│               │din retehnologizare   │
│Generarea      │-transferul intern al │
│deşeurilor     │deşeurilor radioactive│
│radioactive,   │conform procedurilor  │
│slab şi mediu  │actualizate ale CNE   │
│active         │Cernavodă             │
│               │Pe durata             │
│               │funcţionării:         │
│               │-depozitarea          │
│               │intermediară în       │
│               │DIDR-U5 până la       │
│               │transferul în         │
│               │depozitele naţionale  │
│               │(DFDSMA, DGR) pentru  │
│               │depozitare finală     │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Pe durata realizării/ │
│               │Pe durata             │
│               │funcţionării:         │
│               │- depozitarea         │
│               │intermediară pe       │
│               │amplasament în        │
│Generarea      │condiţii controlate,  │
│deşeurilor -   │similar situaţiei     │
│Combustibil    │actuale, conform      │
│nuclear uzat   │procedurilor CNE      │
│               │Cernavodă aprobate de │
│               │CNCAN, până la        │
│               │transferul pentru     │
│               │depozitare definitiva │
│               │în depozitul national │
│               │(DGR)                 │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Pe durata realizării/ │
│               │Pe durata             │
│               │funcţionării:         │
│Generarea      │- colectarea şi       │
│deşeurilor -   │stocarea separată a   │
│Neradioactive  │deşeurilor, în scopul │
│               │valorificării/        │
│               │eliminării prin       │
│               │operatori autorizaţi  │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Pe durata realizării/ │
│               │Pe durata             │
│               │funcţionării:         │
│Generarea      │- stocare în condiţii │
│deşeurilor -   │controlate şi în      │
│Neradioactive  │spaţiile special      │
│periculoase    │prevăzute pe          │
│               │amplasament, în scopul│
│               │valorificării/        │
│               │eliminării prin       │
│               │operatori autorizaţi  │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Pe durata realizării/ │
│               │Pe durata             │
│Generarea      │funcţionării:         │
│deşeurilor-    │- colectare şi stocare│
│Menajere       │în containere dedicate│
│               │şi eliminare prin     │
│               │operatori autorizaţi  │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Pe durata realizării/ │
│Gestiunea      │Pe durata             │
│substanţelor   │funcţionării:         │
│periculoase    │-respectarea          │
│(altele decât  │procedurilor privind  │
│cele           │gestiunea substanţelor│
│radioactive)   │periculoase           │
│               │-actualizarea Raportul│
│               │de Securitate         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Pe durata realizării/ │
│               │Pe durata             │
│               │funcţionării:         │
│               │- nu sunt necesare    │
│Clima          │măsuri suplimentare de│
│               │reducere a efectelor  │
│               │faţă de cele prevăzute│
│               │prin proiectele de    │
│               │execuţie              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Pe durata realizării/ │
│               │Pe durata             │
│               │funcţionării:         │
│               │-monitorizarea        │
│               │radiologică a         │
│               │mediului, a mediului  │
│               │de lucru şi           │
│               │lucrătorilor precum şi│
│               │a populaţiei conform  │
│               │prevederilor din      │
│               │actele de reglementare│
│               │(Acord de Mediu/      │
│               │Autorizaţie de Mediu) │
│               │-încadrarea emisiilor │
│               │de radionuclizi       │
│               │(efluenţi gazoşi şi   │
│               │lichizi) în limitele  │
│               │autorizate prin       │
│               │implementarea unui    │
│               │Program de            │
│               │supraveghere şi       │
│               │monitorizare prin     │
│               │efectuarea            │
│               │măsurătorilor: gamma  │
│               │spectrometrice, de 3H │
│               │şi 14C cu sisteme de  │
│               │scintilatori lichizi  │
│               │şi de radioactivitate │
│               │alfa şi beta global   │
│               │Monitorizarea         │
│               │efluenţilor           │
│               │radioactivi lichizi   │
│               │-monitorizarea prin   │
│               │Monitorul de Efluenţi │
│               │Lichizi (MEL) a       │
│               │activităţii gamma     │
│               │efectuată pentru      │
│               │deşeurile lichide     │
│               │radioactive - din     │
│               │rezervoarele colectate│
│               │selectiv, la momentul │
│               │deversării (Dunăre,   │
│               │Canal Dunăre - Marea  │
│               │Neagra) în condiţiile │
│               │în care nu sunt       │
│               │depăşite limitele de  │
│               │autorizare;           │
│               │-suplimentar,         │
│               │monitorizare          │
│               │săptămânală a unei    │
│               │probe colectată       │
│               │continuu din Canalul  │
│               │Apei de Răcire a      │
│               │Condensatorului prin  │
│               │spectrometrie gama,   │
│               │analize de T şi 14C   │
│               │(scintilator lichid)  │
│               │şi a unei probe       │
│               │compozită prin        │
│               │sistemul de măsurare  │
│               │alfa- beta global;    │
│               │Monitorizarea         │
│Factorul uman  │efluenţilor           │
│Populaţie şi   │radioactivi gazoşi:   │
│sănătatea      │-controlul continuu al│
│populaţiei     │evacuărilor de        │
│               │radioactivitate;      │
│               │-măsurare             │
│               │radioactivitate pentru│
│               │evacuările de moment  │
│               │pentru urmărirea      │
│               │conformităţii cu      │
│               │limitele reglementate;│
│               │- monitorizare        │
│               │zilnică: colectori de │
│               │vapori de H3 şi C14 în│
│               │apă, filtre de        │
│               │particule şi de Iod   │
│               │(spectrometrie gamma  │
│               │şi analize alfa-beta  │
│               │global)               │
│               │- monitorizare        │
│               │săptămânală/lunară: H3│
│               │şi C14 (spectrometrie │
│               │gamma şi analize      │
│               │alfa-beta global) din │
│               │cilindri de stocare de│
│               │la Depozitul          │
│               │Intermediar de        │
│               │Combustibil Ars (DICA)│
│               │Limite şi condiţii    │
│               │pentru exploatarea şi │
│               │întreţinerea DICA:    │
│               │-sunt stabilite şi se │
│               │vor respecta conform  │
│               │condiţiilor din       │
│               │autorizarea CNCAN;    │
│               │-la depăşirea limitei │
│               │debitului de doză de  │
│               │25p,Sv/h la suprafaţa │
│               │exterioară accesibilă │
│               │modulelor de stocare  │
│               │se reduce imediat     │
│               │durata de expunere şi │
│               │se instalează ecrane  │
│               │suplimentare de       │
│               │protecţie de grosime  │
│               │adecvată pe toată     │
│               │durata prezenţei      │
│               │lucrătorilor.         │
│               │Împotriva senzaţiei de│
│               │disconfort a          │
│               │populaţiei prin       │
│               │producerea de         │
│               │eventuale zgomote,    │
│               │vibraţii, mirosuri,   │
│               │praf, fum a           │
│               │investiţiei propuse,  │
│               │care afectează        │
│               │liniştea publică sau  │
│               │locatarii adiacenţi   │
│               │obiectivului, se vor  │
│               │asigura mijloacele    │
│               │adecvate de limitare a│
│               │nocivităţilor, astfel │
│               │încât să se încadreze │
│               │în normele din        │
│               │standardele în        │
│               │vigoare.              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Pe durata realizării: │
│               │Sunt asumate măsuri de│
│               │diminuare a impactului│
│               │uzuale, constând din: │
│               │1.Verificarea         │
│               │amplasamentului şi    │
│               │eliberarea acestuia   │
│               │(translocare) a       │
│               │eventualelor specii de│
│               │floră şi faună cu     │
│               │capacitate locomotorie│
│               │redusă, spre zone     │
│               │proximale (spaţii     │
│               │verzi) adecvate,      │
│               │înainte de demararea  │
│               │lucrărilor de pegătire│
│               │a terenului; se va    │
│               │asigura supravegherea │
│               │ecologică a           │
│               │amplasamentului pentru│
│               │a se asigura          │
│               │translocarea          │
│               │eventualelor specii de│
│               │faună ce pătrund în   │
│               │zonele cu potenţial de│
│               │risc tehnologic       │
│               │(şantier, fronturi de │
│               │lucru etc.)           │
│               │2.Instalarea de       │
│               │meshuri textile (plasă│
│               │de umbrire de şantier │
│               │- verde) cu rol de    │
│               │diminuare a propagării│
│               │prafului la limita    │
│               │şantierului           │
│               │3.Umectarea           │
│               │(stropirea)           │
│               │fronturilor de lucru  │
│               │şi a căilor de acces  │
│               │nestructurate         │
│               │4.Utilizarea de surse │
│               │luminoase lipsite de  │
│               │componenta UV în      │
│               │măsură a atrage specii│
│               │cu activitate         │
│               │nocturnă.             │
│               │5.Păstrarea unor rampe│
│               │din pământ la         │
│               │înclinaţii de 45o la  │
│               │nivelul săpăturilor, a│
│               │şanţurilor şi a       │
│               │gropilor de fundare,  │
│               │pentru a permite      │
│               │speciilor de micro/   │
│               │mezofaună ce pot cădea│
│               │accidental în acestea,│
│               │să le escaladeze.     │
│               │6.Rularea cu viteză   │
│               │scăzută pe căile de   │
│               │acces nestructurate   │
│               │din interiorul        │
│               │perimetrului de       │
│               │şantier.              │
│               │7.Realizarea unui     │
│               │profil convex la      │
│               │nivelul căilor de     │
│               │acces, pentru a       │
│               │permite scurgerea     │
│               │apelor pluviale spre  │
│Biodiversitatea│limita acestora şi    │
│(fauna, flora, │astfel să fie evitată │
│mediul acvatic)│apariţia băltirilor.  │
│               │8.Realizarea unor     │
│               │reţele de rigole      │
│               │pluviale înierbate în │
│               │lungul căilor de acces│
│               │şi perimetral, la     │
│               │limita perimetrului de│
│               │şantier, pentru       │
│               │asigurarea unui drenaj│
│               │eficient al apelor    │
│               │pluviale; acestea vor │
│               │funcţiona ca zone de  │
│               │aregare pentru specii │
│               │de amfibieni,         │
│               │nevertebrate etc.,    │
│               │limitându-se eficient │
│               │pătrunderea acestora  │
│               │spre zonele ce pot    │
│               │ridica probleme de    │
│               │risc tehnologic; în   │
│               │plus acestea vor      │
│               │funcţiona ca trepte   │
│               │mecanice de reţinere a│
│               │particulelor de praf  │
│               │spălate de la nivelul │
│               │amplasamentului.      │
│               │Pe durata             │
│               │funcţionării:         │
│               │1. La nivelul         │
│               │spaţiilor libere se   │
│               │vor aplica măsuri care│
│               │să asigure o          │
│               │revitalizare a        │
│               │biocenozelor prin     │
│               │instalarea de         │
│               │microhabitate şi      │
│               │structuri artificiale.│
│               │2. Se va încuraja     │
│               │colonizarea cu specii │
│               │de flora şi faună prin│
│               │promovarea            │
│               │succcesiunii naturale │
│               │de vegetaţie şi       │
│               │implementarea unor    │
│               │măsuri active de      │
│               │creare a unor nişe    │
│               │ecologice. Se vor crea│
│               │astfel condiţii de    │
│               │observare şi          │
│               │supraveghere a florei │
│               │şi faunei în condiţii │
│               │de expunere maximală, │
│               │generându-se astfel un│
│               │potenţial de          │
│               │monitorizare a        │
│               │biodiversităţii extrem│
│               │de eficient, având    │
│               │potenţialul de a      │
│               │funcţiona ca sistem de│
│               │alarmare timpurie     │
│               │(early warning), în   │
│               │măsură a detecta      │
│               │eventuale efecte      │
│               │asociate funcţionării │
│               │componentelor         │
│               │structurale edificate,│
│               │ştiută fiind          │
│               │capacitatea           │
│               │bioindicatoare a      │
│               │acestora.             │
└───────────────┴──────────────────────┘

        Efectele negative ale proiectului sunt limitate în timp, se manifestă pe suprafeţe reduse şi asupra unor receptori cu senzitivitate mică/medie, sunt diminuate prin aplicarea unor măsuri de evitare, prevenire şi reducere a oricăror efecte, administrative şi tehnologice. Prin urmare, impactul rezidual este nesemnificativ.
        Nu a fost identificat nici un impact semnificativ negativ asupra mediului rezultat din funcţionarea proiectului.
        Proiectul prevede dotări şi amenajări pentru eficientizarea şi controlul proceselor tehnologice, controlul şi reducerea emisiilor, zgomot şi vibraţii, protecţia solului şi subsolului, managementul deşeurilor, protecţia şi prevenirea incendiilor.
        Protecţia la radiaţii se asigură şi prin măsuri administrative şi organizatorice specifice în condiţii de funcţionare normală, care includ: pregătirea personalului privind aspecte tehnice şi de securitate, respectiv stabilirea sistemului de dozimetrie individuală a personalului. De asemenea, sunt prevăzute măsuri administrative şi organizatorice în caz de accident.

    Măsuri de prevenire şi modul de răspuns la riscurile asociate proiectului
        În vederea limitării consecinţelor unor incidente radiologice şi/sau nucleare, cu sau fără impact asupra sănătăţii lucrătorilor şi populaţiei, CNE Cernavodă are stabilit un plan de răspuns la urgenţe propriu.
        Din aceleaşi considerente, în cazul puţin probabil al declarării unei situaţii de urgenţă radiologică sau nucleară, se declanşează Planul naţional de intervenţie în caz de urgenţă radiologică sau nucleară.
        Pentru a asigura implementarea planurilor, sunt stabilite resursele materiale şi umane necesare precum şi programe specifice de pregătire la urgenţe. Pentru a verifica pregătirea CNE Cernavodă pentru răspunsuri la urgenţă sunt stabilite şi efectuate exerciţii periodice.

    Măsuri de prevenire şi modul de răspuns la accidente şi evenimente nedorite
     Amplasamentul CNE Cernavodă se încadrează în prevederile Legii 59/2016, cu modificările şi completările ulterioare ca amplasament de nivel superior.
        Raportul de Securitate ediţia 2018, revizia 2, elaborat în anul 2023 include modificările preconizate prin implementarea proiectului "Retehnologizarea Unităţii 1 a CNE Cernavodă şi Extinderea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars cu module de tip MACSTOR 400".
        Din perspectiva controlului pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, exploatarea centralei nucleare de la Cernavodă prezintă un potenţial de a provoca accidente chimice majore cu substanţe periculoase (în cazul subproiectul RT-U1).
        Distanţele calculate în urma analizei consecinţelor, din cadrul analizei cantitative de risc în Raportul de securitate, nu depăşesc zona cu populaţie redusă instituită în jurul CNE Cernavodă.
        Deoarece o parte din substanţele periculoase vor fi utilizate în continuare în aceleaşi cantităţi (gaze tehnice, motorină, hidrazină, morfolină), iar altele vor fi reduse pentru o perioadă limitată de timp în cadrul U1 (hidrogen) în urma golirii sistemului pe durata implementării proiectului, potenţialul subproiectului RT-U1 de a provoca accidente chimice majore nu creşte faţă de potenţialul deja existent.
        CNE Cernavodă are implementat un concept de apărare în adâncime, care include bariere tehnice şi procedurale referitoare la prevenirea şi atenuarea efectelor accidentelor şi răspunsul la urgenţe.
        Pentru prevenirea accidentelor chimice majore vor fi stabilite şi documentate cele mai bune practici, principii şi metodologii specifice, în vederea menţinerii integrităţii şi performanţelor sistemelor şi componentelor Unităţii 1 a Centralei nucleare Cernavodă. În toate fazele de implementare a proiectului vor fi respectaţi parametrii tehnici stabiliţi prin proceduri şi instrucţiuni.
        În vederea limitării consecinţelor unor incidente/accidente, cu sau fără impact asupra mediului, CNE Cernavodă are stabilit un plan de răspuns la urgenţe, plan supus aprobării CNCAN.
        În conformitate cu cerinţele CNCAN a fost elaborată Strategia de stabilire a Bazelor Tehnice pentru Planul de Urgenţă pe amplasament al CNE Cernavodă, document utilizat pentru fundamentarea Planului de Urgenţă (PU) la CNE Cernavodă şi pregătirea personalului pentru participarea la activităţi în cadrul PU (Operare, Grup tehnic suport pentru urgenţe).
     A fost întocmit planul de urgenţă internă conform Ordinului nr. 156 - Norme Metodologice din 11 decembrie 2017 privind elaborarea şi testarea planurilor de urgenţă în caz de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, emis de Ministerul Afacerilor Interne.
        Pentru etapa de dezafectare, măsurile specifice de prevenire şi atenuare a impactului pentru fiecare factor de mediu vor fi stabilite după parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în baza unui proiect de dezafectare specific.


    IV. Condiţii care trebuie respectate:
    1. În timpul realizării proiectului:
    a) condiţii de ordin tehnic cerute prin prevederile actelor normative specifice (naţionale sau comunitare):
        ● titularul proiectului are obligaţia de a urmări modul de respectare a legislaţiei de mediu în vigoare pe toată perioada de execuţie a lucrărilor şi să ia toate măsurile necesare pentru a nu se produce poluarea mediului;
        ● lucrările propuse prin proiect vor respecta descrierea prezentată în documentaţie, în raportul privind evaluarea impactului asupra mediului, a normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice;
        ● respectarea tuturor măsurilor şi condiţiilor impuse prin prezentul acord de mediu şi prin avizele, acordurile/autorizaţiile emise de alte autorităţi competente;
        ● responsabilitatea implementării măsurilor şi condiţiilor din documentaţia care a stat la baza emiterii prezentului act de reglementare este atât a titularului cât şi a constructorului proiectului;
        ● nu se vor executa alte tipuri de lucrări decât cele prevăzute prin proiect;
        ● în cazul poluării accidentale a solului cu produse petroliere şi uleiuri minerale de la utilaje şi mijloace auto de transport se va proceda imediat la decopertarea solului contaminat, stocarea lui în recipiente metalice şi eliminarea prin societăţi autorizate;
        ● în situaţia în care apar elemente noi cu impact asupra mediului, necunoscute la data emiterii actului de reglementare, titularul proiectului are obligaţia să notifice autoritatea competentă pentru protecţia mediului;
        ● aprovizionarea cu materii prime în perioada de execuţie a lucrărilor se va face astfel încât să nu se creeze stocuri, care prin depreciere să ducă la formarea de deşeuri;
     ● gestionarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase se va realiza numai în conformitate cu Fişele cu date de securitate ale acestora întocmite conform Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH) şi conform cerinţelor privind înscrierea pe lista substanţelor chimice aprobate pentru utilizarea în CNE Cernavodă. Se vor accepta la utilizare numai produsele chimice care respectă cerinţele de clasificare, ambalare şi etichetare, conform Regulamentului (CE) nr.1272/2008.

    b) condiţii de ordin tehnic care reies din raportul privind impactul asupra mediului şi raportul de securitate;
        ● în vederea asigurării protecţiei factorilor de mediu titularul proiectului va avea în vedere respectarea măsurilor propuse în Raportul privind evaluarea impactului asupra mediului, respectarea planurilor de intervenţie în caz de poluări accidentale, precum şi îndeplinirea unor măsuri: folosirea unor utilaje moderne, de ultimă generaţie, care au agrement tehnic de specialitate; verificarea zilnică a utilajelor şi echipamentelor pentru prevenirea oricăror incidente care ar putea duce la rănirea lucrătorilor; pregătirea personalului pentru a interveni în cazul unor incidente, accidente.

    c) condiţiile necesare a fi îndeplinite în timpul organizării de şantier:
        ● executantul proiectului va desemna o zonă de adunare a personalului pentru situaţia în care se declară o urgenţă pe amplasament;
        ● va avea în permanenţă la dispoziţie pentru personal un mijloc auto pentru evacuare în situaţie de urgenţă;
        ● va instrui personalul, în conformitate cu instrucţiunile indicate de CNE Cernavodă;
        ● toate lucrările prevăzute de proiect se vor executa numai cu respectarea măsurilor de securitatea muncii şi a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, specific operaţiunilor şi activităţilor care se vor desfăşura.

    d) condiţii prevăzute în avizul de gospodărire a apelor nr. 14/10.03.2025 emis de Administraţia Naţională "Apele Române":
        ● Prezentul aviz nu exclude obligaţia solicitării şi obţinerii şi a celorlalte avize/acorduri legale necesare realizării proiectului.
        ● În vederea funcţionării în condiţii de siguranţă a întregii investiţii titularul de proiect este obligat să realizeze toate lucrările necesare, precum şi adaptarea tuturor soluţiilor constructive optime.
        ● Se va efectua monitorizarea radioactivităţii apei de pe platforma DICA operaţional cu respectarea cerinţelor din autorizaţia de gospodărire a apelor în vigoare, respectiv protocol.
        ● Beneficiarul şi proiectantul vor urmări îndeaproape executarea lucrărilor prevăzute în documentaţia tehnică de fundamentare; beneficiarului revenindu-i obligaţia să anunţe orice modificare faţă de prevederile avizului de gospodărire a apelor, cu o săptămână înainte de producerea acesteia.
        ● Se va acorda o atenţie deosebită fundării lucrărilor şi respectarea cotelor din documentaţia tehnică.
        ● Pe toată durata de execuţie a lucrărilor este strict interzis a se efectua deversări/ descărcări de ape uzate neepurate, deşeuri lichide sau solide, carburanţi sau lubrifianţi în ape de suprafaţă sau subterane.
        ● În perioada de execuţie a lucrărilor se vor lua toate măsurile care se impun pentru evitarea poluării apelor, pentru protecţia factorilor de mediu, a zonelor apropiate şi se va respecta întocmai tehnologia de execuţie prezentată în documentaţia tehnică, luându-se măsuri de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, în special cu produse petroliere ca urmare a exploatării utilajelor tehnologice.
        ● În cazul unei poluări accidentale întreaga răspundere din punct de vedere al depoluării zonei şi suportării eventualelor costuri revine beneficiarului, respectiv constructorului.
        ● Alimentarea cu carburanţi a maşinilor, utilajelor, echipamentelor ce concură la realizarea lucrărilor din proiect se va face numai în locuri special amenajate, dotate cu echipamente şi mijloace de intervenţie necesare în cazul înregistrării unei poluări accidentale.
        ● Amenajarea platformelor/spaţiilor de depozitare a deşeurilor rezultate (deşeuri menajere, etc.), se va realiza astfel încât să fie evitat contactul cu componenta hidrică.
        ● Deşeurile vor fi evacuate prin grija firmelor de specialitate; depozitarea temporară se va realiza la nivelul organizării de şantier, în spaţii special amenajate aflate la distanţe mai mari de 50 m de albia râurilor.
        ● Prezentul aviz nu se referă la stabilitatea şi rezistenţa lucrărilor propuse, precum nici la calitatea materialelor prevăzute în cadrul lucrărilor.
        ● După realizarea proiectului, constructorul va degaja amplasamentul de lucrările provizorii şi, după caz, şi din celelalte zone de execuţie a obiectivului, care ar putea afecta funcţionalitatea ulterioară a lucrărilor existente.
        ● Beneficiarul va anunţa, în scris, A.B.A. Dobrogea - Litoral, cu 10 zile înainte, data începerii execuţiei lucrărilor şi va convoca beneficiarul la recepţia acestora.
        ● Beneficiarul şi proiectantul vor urmări îndeaproape executarea lucrărilor prevăzute în documentaţia tehnică de fundamentare; beneficiarului revenindu-i obligaţia să anunţe orice modificare faţă de prevederile prezentului aviz, cu o săptămână înainte de producerea acesteia.
     ● În cazul în care apar modificări ce impun schimbarea soluţiilor avizate, beneficiarul proiectului va solicita aviz modificator al avizului de gospodărire a apelor existent, conform prevederilor Ordinului nr. 828/2019 al ministrului apelor şi pădurilor, privind aprobarea Procedurii şi competenţelor de emitere, modificare, retragere a avizului de gospodărire a apelor, inclusiv procedura de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiei tehnice supuse avizării, precum şi a Conţinutului-cadru al Studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă.
        ● Proiectantul lucrărilor este direct răspunzător de eventualele efecte negative produse, dacă acestea apar ca urmare a implementării unor soluţii tehnice insuficient fundamentate de studii de teren, a nerespectării prescripţiilor tehnice de specialitate aplicabile pentru categoriile de lucrări proiectate sau ale legislaţiei specifice aflate în vigoare, constructorul fiind răspunzător de realizarea corespunzătoare a lucrărilor proiectate, pe sectorul analizat ori în zonele adiacente acestuia.


    2. În timpul exploatării:
    a) condiţiile necesare a fi îndeplinite în funcţie de prevederile actelor normative specifice:
        ● se vor respecta prevederile legislaţiei de mediu în vigoare;
     ● se vor respecta prevederile HG nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● se vor respecta fişele cu date de siguranţă ale substanţelor şi preparatelor chimice periculoase întocmite conform Regulamentului (CE) nr. 1907/ 2006 (REACH), cu modificările şi completările ulterioare;
     ● respectarea prevederilor Legii nr. 59/2016, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● se vor respecta prevederile Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● se vor respecta prevederile Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 811/2025 privind aprobarea Normelor sanitare de bază pentru desfăşurarea în siguranţă a activităţilor din domeniul radiaţiilor ionizante;
        ● se vor respecta prevederile legislaţiei din domeniul nuclear.

    b) condiţii care reies din raportul privind impactul asupra mediului, respectiv din cerinţele legislaţiei comunitare specifice, după caz:
        Titularul activităţii trebuie să se asigure că sunt funcţionale toate planurile şi programele care tratează orice situaţie de urgenţă care poate apărea pe amplasamentul proiectului, în vederea minimizării efectelor asupra mediului. Aceste documente trebuie să fie disponibile pe amplasament în orice moment pentru inspecţie de către personalul cu drept de control al autorităţilor de specialitate.
        Condiţii rezultate din consultările cu partea bulgară:
        ● Pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă în timpul fazei de construcţie şi în timpul fazei de operare a proiectului este necesară pregătirea unui Plan de urgenţă pentru prevenirea poluării efluenţilor, respectiv a apelor Dunării, care să includă aspecte legate de poluarea transfrontieră;
        ● Pentru prevenirea populaţiei cu privire la impactul norilor toxici de hidrazină şi vapori de clor, în caz de incident care implică substanţe periculoase non-radioactive, Planul de acţiune în situaţii de urgenţă va avea în vedere inclusiv aspecte legate de impactul transfrontieră;
        ● Planurile menţionate vor fi aduse la cunoştinţă autorităţilor din Bulgaria conform protocoalelor de comunicare în vigoare.


    c) respectarea normelor impuse prin legislaţia specifică din domeniul calităţii aerului, managementul apei, gestionării deşeurilor, zgomot, protecţia naturii:
     ● Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic - Normativul privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare, NTPA-002/2002, cu modificările ulterioare;
     ● Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;
     ● Ordonanţa Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor;
     ● Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice;
     ● Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Legea nr. 121/2019 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● NSN 21 rev.1 - Norme fundamentale de securitate nucleară pentru instalaţiile nucleare, aprobate prin Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 86/2020;
     ● Norma privind monitorizarea radioactivităţii mediului în vecinătatea unei instalaţii nucleare sau radiologice (NSR-22), aprobată prin Ordinul Preşedintelui CNCAN nr. 275/26.09.2005;
     ● Normele privind calculul dispersiei efluenţilor radioactivi evacuaţi în mediu de instalaţiile nucleare (NSR-23), aprobate prin Ordinul Preşedintelui CNCAN nr. 360/20.10.2004;
     ● Normele fundamentale pentru gestionarea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, aprobate prin ordinul Preşedintelui CNCAN nr. 74/2022;
        ● Normele privind limitarea eliberărilor de efluenţi radioactivi în mediu (NDR-04);
        ● Normele privind clasificarea deşeurilor radioactive (NDR-03);
        ● Normele de securitate nucleară privind proiectarea şi construcţia centralelor nuclearoelectrice (NSN-02);
     ● Normele privind protecţia centralelor nuclearoelectrice împotriva incendiilor şi exploziilor interne (NSN-09) aprobate prin Ordinul Preşedintelui CNCAN nr.141/2006;
     ● Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 1636/2007 privind aprobarea reglementării tehnice Normativ privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea, montarea, punerea în funcţiune, utilizarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor tehnice care funcţionează în atmosfere potenţial explozive, indicativ NEx 01-06;
        ● Normele privind autorizarea instalaţiilor nucleare, aprobate prin Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 336/03.01.2019 (NSN-22).

    d) condiţii prevăzute în avizul de gospodărire a apelor nr. 14/10.03.2025 emis de către Administraţia Naţională "Apele Române":
        ● autorizarea lucrărilor din prezentul proiect se va realiza în cadrul Autorizaţiei de gospodărire a apelor privind "Alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate pentru unităţile 1 şi 2 de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă".


    3. În timpul închiderii, demolării, dezafectării, refacerii mediului şi postînchidere:
    a) condiţiile necesare a fi îndeplinite la închidere/demolare/dezafectare:
        ● deşeurile colectate în etapa de curăţare şi pregătire pentru dezafectare a instalaţiei sunt similare celor rezultate din etapa operaţională şi în consecinţă vor putea fi gestionate în cadrul fluxurilor specifice etapei operaţionale, iar cele rezultate din etapa de dezafectare propriu-zisă vor fi gestionate conform programului de management al deşeurilor rezultate din dezafectarea unităţilor CNE, în conformitate cu prevederile planului final de dezafectare, care se aprobă de către CNCAN; informaţii iniţiale despre modul de gestionare a deşeurilor radioactive vor fi disponibile în cadrul planului iniţial (preliminar) de dezafectare care se elaborează la etapa de obţinere a autorizaţiilor CNCAN, plan preliminar care se actualizează la 5 ani.



    V. Informaţii cu privire la procesul de consultare a autorităţilor cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului (participante în comisiile de analiza tehnică):
        Pe parcursul derulării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a informat autorităţile cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului (Ministerul Sănătăţii; Institutul Naţional de Sănătate Publică; Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului; Ministerul Energiei; Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei; Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene; Ministerul Afacerilor Interne; Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă; Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Ministerul Culturii; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; Administraţia Naţională Apele Române; Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare; Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive; Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului; Garda Naţională de Mediu - Comisariatul general; Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa; Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Constanţa) cu privire la etapele procedurale.
        Documentele transmise de titularul proiectului în cadrul fiecărei etape de procedură (memoriu de prezentare, raportul privind impactul asupra mediului, raportul de securitate) au fost puse la dispoziţia autorităţilor mai sus menţionate.
        De asemenea, toate deciziile din cadrul procedurii au fost luate cu consultarea acestora şi luând în considerare punctele de vedere exprimate.

    VI. Informaţii cu privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată:
        Pe parcursul derulării etapelor procedurii de emitere a acordului de mediu, publicul a fost informat astfel:
    a) depunerea solicitării pentru obţinerea acordului de mediu:
    - anunţ publicat în ziarul România liberă din data de 6 ianuarie 2022 şi pe pagina de internet a titularului, la comunicate de presă;
    – anunţ public pe pagina de internet a MMAP în data de 4 ianuarie 2022, la secţiunea dedicată proiectului, link: https://www.mmediu.ro/articol/retehnologizarea-unităţii-1-a-cne-cernavoda-si-extinderea-depozitului-intermediar-de-combustibil-ars-cu-module-de-tip-macstor-400/4815 ;

    b) în etapa de încadrare:
    - anunţ privind decizia etapei de încadrare publicat în ziarul România liberă din data de 7 februarie 2022 şi pe pagina de internet a titularului, la comunicate de presă;
    – anunţ public pe pagina de internet a MMAP în data de 9 februarie 2022, la secţiunea dedicată proiectului;

    c) în etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului privind impactul asupra mediului:
    - anunţ public cu privire la îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în Raportul privind impactul asupra mediului pe pagina de internet a MMAP, la secţiunea dedicată proiectului, în data de 3 august 2023;
    – anunţ public cu privire la disponibilizarea Raportului privind impactul asupra mediului (RIM) şi Raportului de securitate (RS) pe pagina de internet a MMAP, la secţiunea dedicată proiectului, în data de 31 iulie 2024;

    d) dezbaterea publică:
    - anunţ public cu privire la organizarea dezbaterii publice în ziarul România liberă din data de 1 august 2024; afişat la sediul Primăriei Oraşului Cernavodă, Primăriei Comunei Seimeni, Primăriei Comunei Saligny, jud. Constanţa, şi pe pagina de internet a titularului;
    – anunţ public cu privire la dezbaterea publică pe pagina de internet a MMAP, la secţiunea dedicată proiectului, în data de 1 august 2024.
        Dezbaterea publică a avut loc în data de 5 septembrie 2024, în format hibrid, cu participare fizică la sala Casei de Cultură Cernavodă, oraş Cernavodă, str. Ovidiu nr. 11 şi prin intermediul aplicaţiei Microsoft Teams.
        Nu au fost înregistrate propuneri/observaţii/comentarii din partea publicului interesat.


    e) decizia de emitere a acordului de mediu:
    - anunţ public cu privire la decizia de emitere a acordului de mediu pe pagina de internet a MMAP, la secţiunea dedicată proiectului, în data de 26 februarie 2025;
    – anunţ privind decizia de emitere a acordului de mediu publicat în ziarul Cuget liber din data de 25 februarie 2025 şi ziarul România liberă din data de 26 februarie 2025 şi pe pagina de internet a titularului, la comunicate de presă; afişat la sediul şi la avizierele Primăriei Oraşului Cernavodă, jud. Constanţa.


        Nu au fost înregistrate propuneri/observaţii/comentarii din partea publicului interesat.

    VII. Concluziile consultărilor transfrontaliere:
     Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a transmis notificarea cu privire la intenţia de realizare a proiectului însoţită de memoriul de prezentare, în conformitate cu prevederile art. 3 din Convenţia Espoo, către Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, Ungaria şi Serbia în luna martie a anului 2022.
        În urma notificării, Republica Moldova a comunicat că nu doreşte să participe la procedura de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontalier pentru proiect. Partea sârbă a confirmat primirea documentelor în luna iunie 2022 fără să transmită o scrisoare de răspuns nici în termenul indicat în notificare nici în urma revenirilor repetate din partea MMAP.
        Bulgaria, Ungaria şi Ucraina au transmis că sunt interesate de efectele transfrontieră potenţiale ale proiectului, urmând a fi implicate în analiza raportului privind impactul asupra mediului elaborat pentru acest proiect.
        În urma scrisorii Austriei din luna martie 2023 prin care se identifică drept parte interesată, MMAP a transmis notificarea împreună cu memoriul de prezentare şi către partea austriacă în luna aprilie 2023.
        MMAP a transmis în luna august a anului 2024 către părţile potenţial afectate şi cele interesate raportul privind impactul asupra mediului în limba engleză; suplimentar, pentru acces mai facil al publicului larg la informaţiile legate de proiect, rezumatul netehnic a fost tradus şi în limba bulgară, maghiară, ucraineană şi germană.
        În urma analizei informaţiilor transmise, partea bulgară, prin scrisoarea din luna septembrie 2024, a solicitat includerea în actul de reglementare a unor condiţii pentru prevenirea şi reducerea impactului asupra fluviului Dunărea şi asupra populaţiei de pe teritoriul bulgar, inclusiv în ce priveşte schimbul de informaţii cu privire la planurile de intervenţie în caz de incident/accident.
        Partea ucraineană, prin scrisoarea din 10 octombrie 2024, a solicitat clarificări cu privire la următoarele aspecte: indicatorii calitativi, cantitativi şi de temperatură ai apelor uzate industriale generate ca urmare a activităţilor CNE Cernavodă şi deversarea în Dunăre, impactul asupra florei şi faunei (în special sturionii) ale fluviului Dunărea cauzat de deversarea apelor uzate industriale, impactul situaţiilor de urgenţă asupra mediului. Răspunsul părţii române a fost comunicat în 30 octombrie 2024.
        Partea austriacă, prin scrisorile din luna octombrie şi luna decembrie 2024, a solicitat clarificări cu privire la următoarele aspecte: depozitarea deşeurilor rezultate din acţiunile de retehnologizare, analizele de securitate nucleară în caz de accident dincolo de baza de proiect, riscurile ce pot rezulta din îmbătrânirea instalaţiilor, analiza alternativelor de producere a energiei din surse regenerabile. De asemenea, a solicitat completarea raportului privind impactul asupra mediului cu informaţii detaliate cu privire la impactul transfrontalier. Partea română a transmis răspunsul la solicitări în luna noiembrie 2024 şi luna ianuarie 2025.
        Partea ungară a transmis răspunsul cu privire la analiza raportului privind impactul asupra mediului în luna decembrie 2024, fără a formula observaţii sau solicitări de clarificare.
        În urma analizei comentariilor şi observaţiilor primite în cadrul consultărilor transfrontieră cu privire la raportul privind impactul asupra mediului elaborat pentru proiect, MMAP a considerat necesară completarea acestuia cu un Addendum care să includă atât analizele cu privire la posibilul impact transfrontalier efectuate de echipa de experţi şi care au condus la rezultatele prezentate în raportul privind impactul asupra mediului cât şi clarificările oferite în cadrul consultărilor cu părţile potenţial afectate de implementarea proiectului.

    VIII. Planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate, a periodicităţii, a parametrilor şi a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor:
    a) în timpul realizării proiectului:
        Programele de monitorizare existente se vor realiza după cum urmează:
    - pentru Unitatea U1: se vor continua programele de monitorizare actuale, prevăzute prin autorizaţiile eliberate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor/ ANAR/CNCAN.
        Monitorizarea efluenţilor gazoşi radioactivi de la U1:

┌───────────┬─────────────┬────────┬──────┐
│Tip probă  │Analiza      │Frevenţa│UM    │
├───────────┼─────────────┼────────┼──────┤
│Filtru     │Spectrometrie│        │      │
│particule  │y, α - β     │zilnic  │Bq/mc │
│           │global       │        │      │
├───────────┼─────────────┼────────┼──────┤
│Filtru     │Spectrometrie│        │      │
│carbune    │y            │zilnic  │Bq/mc │
│activ      │             │        │      │
├───────────┼─────────────┼────────┼──────┤
│Colectori  │Tritiu -     │        │      │
│vapori apa │scintilator  │zilnic  │Bq/mc │
│           │lichid       │        │      │
├───────────┼─────────────┼────────┼──────┤
│Colector   │C-14 -       │        │      │
│CO2        │scintilator  │zilnic  │Bq/mc │
│           │lichid       │        │      │
├───────────┼─────────────┼────────┼──────┤
│Gazele     │Spectrometrie│        │      │
│nobile     │y            │continuu│Bq-MeV│
│radioactive│             │        │      │
└───────────┴─────────────┴────────┴──────┘


        Monitorizarea efluenţilor lichizi radioactivi - probe efluenţi lichizi proveniţi din tancurile Sistemului de gospodărire a deşeurilor radioactive lichide apoase:

┌───────────┬─────────────┬──────────┬──┐
│Tip probă  │Analiza      │Frevenţa  │UM│
├───────────┼─────────────┼──────────┼──┤
│           │Spectrometrie│          │Bq│
│Zilnică    │y, tritiu, C-│zilnic    │/l│
│           │14           │          │  │
├───────────┼─────────────┼──────────┼──┤
│Compozită  │α - β global │săptămânal│Bq│
│săptămânală│             │          │/l│
└───────────┴─────────────┴──────────┴──┘



    – pentru noul DIDR-U5:
        ● se va realiza managementul deşeurilor generate din retehnologizare şi depozitate intermediar în această facilitate;
        ● se va realiza monitorizarea continuă a nivelurilor de radiaţii beta şi gama în efluenţii gazoşi;
        ● se va implementa un program de monitorizare a efluenţilor radioactivi;
        ● se va extinde reţeaua internă de TLD în jurul noului DIDR-U5 pentru monitorizarea radiaţia gamma în mediul ambiant.

    – pentru DICA: se va continua monitorizarea existentă prin programele impuse de autorităţile competente de mediu şi CNCAN.
        Programul de monitorizare a biodiversităţii vizează diverse specii (faună, floră, mediu acvatic), pe o rază de 1 km în jurul amplasamentului CNE Cernavodă în etapa de construire infrastructură şi a retehnologizării (opririi pentru retehnologizare).
        Plan de monitorizare pentru factorul de mediu BIODIVERSITATE:

┌──────────┬──────────────┬────┬──────┬────────────────┬─────────────┐
│          │              │    │Nr.   │Perioada şi     │Indici       │
│Subproiect│Grup taxonomic│Raza│puncte│frecvenţa de    │monitorizaţi │
│          │              │    │      │monitorizare    │             │
├──────────┼──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │Fitobentos    │1km │3     │Lunar           │OMNIDIA      │
│          │              │    │      │1 probă lunară  │             │
│          ├──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │              │    │      │                │-Indice      │
│          │              │    │      │                │saprob (IS)  │
│          │              │    │      │                │30%          │
│          │              │    │      │                │-Indice EPT_I│
│          │              │    │      │                │(indivizi)   │
│          │              │    │      │                │(IEPT) 10%   │
│          │              │    │      │                │-Indice      │
│          │              │    │      │                │Shannon-     │
│          │              │    │      │                │Wiener (ID)  │
│          │              │    │      │                │20%          │
│          │              │    │      │                │-Indice număr│
│          │              │    │      │                │familii (FAM)│
│          │Macrozoobentos│1km │3     │Lunar           │10%          │
│          │              │    │      │1 probă lunară  │-Indice OCH  │
│          │              │    │      │                │(Oligochaeta-│
│          │              │    │      │                │Chironomidae)│
│          │              │    │      │                │(IOCH/IO) 10%│
│          │              │    │      │                │-Indice grupe│
│          │              │    │      │                │funcţionale  │
│          │              │    │      │                │(IGF) 10%    │
│          │              │    │      │                │-Indice      │
│          │              │    │      │                │preferinta   │
│          │              │    │      │                │curgere apa  │
│          │              │    │      │                │(reofil sau  │
│          │              │    │      │                │limnofil)    │
│          │              │    │      │                │(REO/LIM) 10%│
│          ├──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │              │    │      │                │Calitativi/  │
│          │              │    │      │                │cantitativi  │
│          │              │    │      │                │Atribute     │
│          │Ihtiofaună    │1km │3     │Trimestrial     │populaţionale│
│          │              │    │      │1 probă lunară  │(clase de    │
│          │              │    │      │                │vârstă)      │
│          │              │    │      │                │Evaluare     │
│          │              │    │      │                │gonade       │
│          ├──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │Nevertebrate  │    │      │Lunar (martie-  │Calitativi/  │
│          │(Lepidoptere) │1km │3     │octombrie)      │cantitativi  │
│          │              │    │      │1 probă lunară  │             │
│          ├──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │Nevertebrate  │    │      │Lunar (martie-  │Calitativi/  │
│          │(Coleoptere   │1km │3     │octombrie)      │cantitativi  │
│          │edafice)      │    │      │1 probă lunară  │             │
│          ├──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │              │    │      │Lunar (martie-  │             │
│          │              │    │      │octombrie)      │             │
│          │Herpetofaună  │1km │3     │1 sesiune lunară│Calitativi/  │
│          │              │    │      │- metoda        │cantitativi  │
│RT-U1     │              │    │      │transectului    │             │
│          │              │    │      │(predeterminat) │             │
│          ├──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │              │    │      │Lunar           │             │
│          │              │1km │1     │1 sesiune lunară│Calitativi/  │
│          │              │    │      │observaţii la   │cantitativi  │
│          │              │    │      │punct fix       │             │
│          │Avifaună      ├────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │              │    │      │Lunar           │             │
│          │              │    │      │1 sesiune lunară│Calitativi/  │
│          │              │1km │2     │- metoda        │cantitativi  │
│          │              │    │      │transectului    │             │
│          │              │    │      │(predeterminat) │             │
│          ├──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │              │    │      │Lunar (martie-  │             │
│          │              │    │      │octombrie)      │             │
│          │              │    │      │1 sesiune lunară│             │
│          │              │    │      │- metoda        │             │
│          │Micromamifere │1km │3     │transectului    │Calitativi/  │
│          │              │    │      │(predeterminat) │cantitativi  │
│          │              │    │      │cu ajutorul     │             │
│          │              │    │      │live-trap (12   │             │
│          │              │    │      │capcane tip     │             │
│          │              │    │      │Shermann)       │             │
│          ├──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │              │    │      │Lunar           │             │
│          │              │    │      │1 sesiune lunară│Calitativi/  │
│          │              │1km │1     │înregistrări    │cantitativi  │
│          │              │    │      │ultrasonometrice│             │
│          │              │    │      │la punct fix    │             │
│          │              ├────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │Chiroptere    │    │      │Lunar           │             │
│          │              │    │      │1 sesiune lunară│             │
│          │              │    │      │înregistrări    │Calitativi/  │
│          │              │1km │2     │ultrasonometrice│cantitativi  │
│          │              │    │      │- metoda        │             │
│          │              │    │      │transectului    │             │
│          │              │    │      │(predeterminat) │             │
│          ├──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │              │    │      │Lunar (martie-  │             │
│          │Floră ierboasă│    │      │octombrie)      │             │
│          │(covor        │1km │3     │1 sesiune lunară│Calitativi/  │
│          │vegetal)      │    │      │- metoda        │cantitativi  │
│          │              │    │      │transectului    │             │
│          │              │    │      │(predeterminat) │             │
│          ├──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │              │    │      │Lunar (martie-  │             │
│          │              │    │      │octombrie)      │Ecranare     │
│          │Floră lemnoasă│1km │3     │1 sesiune lunară│foliară (cu  │
│          │              │    │      │la nivelul      │praf)        │
│          │              │    │      │punctelor       │             │
│          │              │    │      │predeterminate  │             │
├──────────┼──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │Fitobentos    │1km │3     │Lunar           │OMNIDIA      │
│          │              │    │      │1 probă lunară  │             │
│          ├──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │              │    │      │                │-Indice      │
│          │              │    │      │                │saprob (IS)  │
│          │              │    │      │                │30%          │
│          │              │    │      │                │-Indice EPT_I│
│          │              │    │      │                │(indivizi)   │
│          │              │    │      │                │(IEPT) 10%   │
│          │              │    │      │                │-Indice      │
│          │              │    │      │                │Shannon-     │
│          │              │    │      │                │Wiener (ID)  │
│          │              │    │      │                │20%          │
│          │              │    │      │                │-Indice număr│
│          │              │    │      │                │familii (FAM)│
│          │Macrozoobentos│1km │3     │Lunar           │10%          │
│          │              │    │      │1 probă lunară  │-Indice OCH  │
│          │              │    │      │                │(Oligochaeta-│
│          │              │    │      │                │Chironomidae)│
│          │              │    │      │                │(IOCH/IO) 10%│
│          │              │    │      │                │-Indice grupe│
│          │              │    │      │                │funcţionale  │
│          │              │    │      │                │(IGF) 10%    │
│          │              │    │      │                │-Indice      │
│          │              │    │      │                │preferinta   │
│          │              │    │      │                │curgere apa  │
│          │              │    │      │                │(reofil sau  │
│          │              │    │      │                │limnofil)    │
│          │              │    │      │                │(REO/LIM) 10%│
│          ├──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │              │    │      │                │Calitativi/  │
│          │              │    │      │                │cantitativi  │
│          │              │    │      │                │Atribute     │
│          │Ihtiofaună    │1km │3     │Trimestrial     │populaţionale│
│          │              │    │      │1 probă lunară  │(clase de    │
│          │              │    │      │                │vârstă)      │
│          │              │    │      │                │Evaluare     │
│          │              │    │      │                │gonade       │
│          ├──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │Nevertebrate  │    │      │Lunar (martie-  │Calitativi/  │
│          │(Lepidoptere) │1km │3     │octombrie)      │cantitativi  │
│          │              │    │      │1 probă lunară  │             │
│          ├──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│DICA-     │Nevertebrate  │    │      │Lunar (martie-  │Calitativi/  │
│MACSTOR   │(Coleoptere   │1km │3     │octombrie)      │cantitativi  │
│400       │edafice)      │    │      │1 probă lunară  │             │
│          ├──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │              │    │      │Lunar (martie-  │             │
│          │              │    │      │octombrie)      │             │
│          │Herpetofaună  │1km │3     │1 sesiune lunară│Calitativi/  │
│          │              │    │      │- metoda        │cantitativi  │
│          │              │    │      │transectului    │             │
│          │              │    │      │(predeterminat) │             │
│          ├──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │              │    │      │Lunar           │             │
│          │              │1km │1     │1 sesiune lunară│Calitativi/  │
│          │              │    │      │observaţii la   │cantitativi  │
│          │              │    │      │punct fix       │             │
│          │Avifaună      ├────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │              │    │      │Lunar           │             │
│          │              │    │      │1 sesiune lunară│Calitativi/  │
│          │              │1km │2     │- metoda        │cantitativi  │
│          │              │    │      │transectului    │             │
│          │              │    │      │(predeterminat) │             │
│          ├──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │              │    │      │Lunar (martie-  │             │
│          │              │    │      │octombrie)      │             │
│          │              │    │      │1 sesiune lunară│             │
│          │              │    │      │- metoda        │             │
│          │Micromamifere │1km │3     │transectului    │Calitativi/  │
│          │              │    │      │(predeterminat) │cantitativi  │
│          │              │    │      │cu ajutorul     │             │
│          │              │    │      │live-trap (12   │             │
│          │              │    │      │capcane tip     │             │
│          │              │    │      │Shermann)       │             │
│          ├──────────────┼────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │              │    │      │Lunar           │             │
│          │              │    │      │1 sesiune lunară│Calitativi/  │
│          │              │1km │1     │înregistrări    │cantitativi  │
│          │              │    │      │ultrasonometrice│             │
│          │              │    │      │la punct fix    │             │
│          │              ├────┼──────┼────────────────┼─────────────┤
│          │Chiroptere    │    │      │Lunar           │             │
│          │              │    │      │1 sesiune lunară│             │
│          │              │    │      │înregistrări    │Calitativi/  │
│          │              │1km │2     │ultrasonometrice│cantitativi  │
│          │              │    │      │- metoda        │             │
│          │              │    │      │transectului    │             │
│          │              │    │      │(predeterminat) │             │
└──────────┴──────────────┴────┴──────┴────────────────┴─────────────┘





    b) în timpul exploatării proiectului:
        Programul de monitorizare a radioactivităţii va include monitorizarea impactului integrat asupra mediului generat de operarea U1, noul DIDR-U5, DICA extins cu module MACSTOR 400. Acest program se va desfăşura conform Autorizaţiilor de funcţionare emise de CNCAN şi a documentelor bază de autorizare şi procedurilor interne aprobate de CNCAN.

    c) în timpul închiderii/dezafectării, refacerii mediului şi postînchidere:
        Pentru etapa de dezafectare va fi parcursă procedura de evaluare a impactului asupra mediului, conform legislaţiei în vigoare la momentul respectiv, prin această procedură urmând a fi stabilite cerinţele autorităţilor pentru monitorizarea factorilor de mediu.
        Prezentul acord de mediu este valabil pe toată perioada de realizare a proiectului, iar în situaţia în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii acordului, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acestuia, titularul proiectului are obligaţia de a notifica autoritatea competentă emitentă.
        Nerespectarea prevederilor prezentului acord atrage suspendarea şi anularea acestuia, după caz.
     Prezentul acord poate fi contestat în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.



                                         ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  ACORD DE MEDIU din 14 iulie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016