Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
Numãrul programului: RO/2006/018-446.01
Denumirea: Program de cooperare trans-
frontalierã între România
şi Ungaria
Durata contractãrii: pânã la 30 noiembrie 2008
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│CBC RO-HU 2004-2006 - Prioritãţi şi mãsuri indicative multianuale │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Grant scheme │
├─────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 1│Întãrirea integritãţii spaţiale şi fizice a infrastructurii │
│ │din zonele de cooperare transfrontalierã pe graniţa │
│ │ România - Ungaria │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.1 │Îmbunãtãţirea infrastructurii transfrontaliere │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.2 │Lansarea de provocãri comune în domeniul protecţiei mediului │
│ │şi al prevenirii inundaţiilor │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 2│Promovarea iniţiativelor de cooperare în scopul de a facilita │
│ │integrarea pieţelor şi intensificarea coerenţei dintre │
│ │societãţile locale │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.1 │Dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi a serviciilor de │
│ │afaceri comune │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.2 │Sprijinirea cooperãrii dintre iniţiativele de afaceri │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.4 │Promovarea cooperãrii în domeniul cercetãrii şi dezvoltãrii │
│ │tehnologiei şi, de asemenea, al dezvoltãrii resurselor umane │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Fondul comun al proiectelor mici │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.3 │Încurajarea cooperãrii dintre instituţii şi comunitãţi │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 3│Asistenţã tehnicã │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 3.1 │Administrarea şi managementul programelor │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 3.2 │Publicitatea, monitorizarea şi evaluarea programelor │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 3.3 │Activitãţi pentru sprijinul programelor │
├─────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Notã: Aceste prioritãţi şi mãsuri sunt transpuse din documentele de │
│programare de cooperare transfrontalierã, elaborate în comun. │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Reabilitarea drumurilor secundare în scopul susţinerii turismului, │
│mai ales pentru biciclete │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Investiţii legate de dezvoltarea zonelor de protecţie naturalã comune │
│şi a parcurilor naturale │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Investiţii legate de dezvoltarea protecţiei comune a râurilor şi │
│de prevenire a inundaţiilor │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezvoltarea facilitãţilor infrastructurii de afaceri existente │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Înfiinţarea unor noi incubatoare de afaceri │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sprijin pentru evenimentele de afaceri trasfrontaliere care sã uşureze │
│întâlnirile IMM-urilor │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sprijin pentru cooperarea iniţiativelor de afaceri cu privire la │
│activitãţile de cooperare transfrontalierã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sprijin pentru înfiinţarea noilor parteneriate, colaborãri │
│între instituţii de cercetare │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cooperare în domeniul educaţiei şi instruirii profesionale │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sprijin pentru evenimentele transfrontaliere, acţiuni people to people │
│şi cooperarea instituţiilor şi comunitãţilor │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Asistenţã tehnicã pentru implementarea şi managementul programelor │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
- milioane euro -
┌──────────────────────┬────────────────────────────┬────────┬──────────┬──────┐
│Proiectele aflate în │ Finanţare PHARE │Buget │Contribu- │Cost │
│implementare se împart├──────────┬──────────┬──────┤naţional│ţia │total │
│în trei componente │Investiţii│Întãrirea │Total │ │Beneficia-│ │
│ │ │capacitã- │ │ │rului │ │
│ │ │ţii insti-│ │ │ │ │
│ │ │tuţionale │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼──────────┼──────┤
│Schemã de grant - │ │ │ │ │ │ │
│Dezvoltare economicã │ │ │ │ │ │ │
│şi socialã │ │ │ │ │ │ │
│(prioritãţile 1 şi 2) │ 4,090 │ 0,000 │ 4,090│ 1,364 𗈔,606 │ 6,06 │
├──────────────────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼──────────┼──────┤
│People to people - │ │ │ │ │ │ │
│Acţiuni JSPF │ │ │ │ │ │ │
│(prioritatea 2) │ │ │ │ │ │ │
│Încurajarea cooperãrii│ │ │ │ │ │ │
│dintre intituţii şi │ │ │ │ │ │ │
│comunitaţi │ 0,000 │ 0,660 │ 0,660│ 0,220 𗈔,098 │ 0,978│
├──────────────────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼──────────┼──────┤
│Asistenţã tehnicã │ │ │ │ │ │ │
│pentru sprijinul │ │ │ │ │ │ │
│implementãrii │ │ │ │ │ │ │
│programului │ │ │ │ │ │ │
│(prioritatea 3) │ 0,000 │ 0,250 │ 0,250│ 0,000 𗈔,000 │ 0,250│
├──────────────────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼──────────┼──────┤
│Total proiect 2006: │ 4,090 │ 0,910 │ 5,000│ 1,584 𗈔,704 │ 7,288│
└──────────────────────┴──────────┴──────────┴──────┴────────┴──────────┴──────┘
──────────
*1) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JO L 248, 16.09.2002, p. 1.
Înainte de acreditarea agenţiilor de implementare prevãzutã în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/1999*2) selecţia proiectelor, ofertarea şi contractarea de cãtre ţara beneficiarã vor fi supuse aprobãrii ex ante a Comisiei, în afarã de cazul în care se face o derogare de la aceastã cerinţã, în cazul în care condiţiile art. 27 din Tratatul de aderare sunt îndeplinite.
──────────
*2) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JO L 161, 26.06.1999, p. 68.
Existã reguli generale pentru fiecare mãsurã, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul naţional al asistenţei le propune Comisiei, în concordanţã cu acordul de finanţare. Din momentul în care s-a luat o decizie comunã, programele şi proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achiziţii pentru investiţii şi/sau servicii ori scheme de grant, gestionate de autoritãţile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau de mai multe autoritãţi de implementare şi implementat de o agenţie de implementare.
4.2. Reguli generale pentru achiziţii
Achiziţiile trebuie sã respecte prevederile pãrţii a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar şi ale cap. 3 al pãrţii a 2-a titlul III din regulile sale de implementare*3), precum şi ale Deciziei Comisiei SEC (2003) 387/2*4).
────────
*3) Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005, JO L 201, 2.08.2005, p. 3.
*4) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la Regulile şi procedurile pentru contractele de servicii, furnizãri şi lucrãri finanţate din bugetul general al Comunitãţilor Europene în contextul cooperãrii cu ţãri terţe, adoptatã pe 25 martie 2003.
Pânã la aderarea României la Uniunea Europeanã, autoritãţile contractante trebuie sã facã uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard şi de modelele care faciliteazã aplicarea regulilor de mai sus, prevãzute în Ghidul practic referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), dupã cum este publicat pe site-ul EuropeAid*5) la data iniţierii achiziţiilor sau procedurii de acordare a granturilor.
────────────────
*5) Adresã: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm.
În concordanţã cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide sã permitã autoritãţilor contractante cãrora li s-au încredinţat responsabilitãţile managementului descentralizat sã execute achiziţiile în concordanţã cu legislaţia naţionalã şi liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achiziţiile publice.
4.3. Scheme de grant
Pentru schemele de grant vor fi specificate reglementãri precise în fişele de proiect corespunzãtoare, în concordanţã cu urmãtoarele principii:
Procedurile şi formatele care se vor folosi în implementarea schemelor şi atribuirea granturilor vor urma regulile de achiziţii pentru acţiuni externe. In mod special, se va acorda o atenţie deosebitã procesului de selecţie a proiectelor. Pânã la aderarea României la Uniunea Europeanã, granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din Ghidul practic şi urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Pânã la acreditarea EDIS, va fi necesarã aprobarea ex ante a Delegaţiei Comisiei din Bucureşti, în afarã de cazul în care Comisia a decis altfel.
Responsabilul cu autorizarea programului (RAP)competent pentru programul din care este finanţatã schema de grant va avea responsabilitãţi contractuale şi financiare pentru implementarea schemelor. În particular, RAP trebuie sã aprobe formal solicitãrile de propuneri de proiecte, formularele de aplicaţie, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele. RAP trebuie sã semneze contractele de grant cu beneficiarii şi sã asigure monitorizarea adecvatã şi controlul financiar, ca fiind supuse autorizãrii şi responsabilitãţii sale. Cu aceastã rezervã, managementul poate fi descentralizat de RAP cãtre entitãţile competente la nivel sectorial şi regional.
Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrãri, furnizãri şi servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusã reglementãrilor privitoare la achiziţii pentru acţiunile externe, din momentul implementãrii.
Ca urmare a rezultatelor pozitive obţinute de AI privind capacitatea de a gestiona operaţional şi financiar schema de grant într-o manierã competentã*6) şi eficientã, Delegaţia Comisiei poate decide sã renunţe la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizatã de beneficiarii finali ai granturilor individuale. Prevederile detaliate care reglementeazã rolul delegaţiei Comisiei în faza mai sus menţionatã a subcontractãrii vor fi specificate, dupã caz, în schimbul de scrisori dintre delegaţie şi autoritãţile naţionale, urmându-se procedura de mai sus privind exerciţiul de evaluare.
─────────────
*6) A se vedea secţiunea 11 şi anexa 4 la Ghidul de programare PHARE 2006.
Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contribuţia PHARE este mai micã de 50.000 euro (cu excepţia Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de douã milioane euro. Aceastã limitã inferioarã poate fi exceptatã ca rezultat al evaluãrii mai sus menţionate a capacitãţii AI de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioarã nu este aplicabilã în cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnãrii contractelor de grant de cãtre RAP competent. Proiectele trebuie sã fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevãzute în acordul de finanţare corespunzãtor pentru executarea contractului.
4.4. Principii de implementare pentru proiectele de twinning
Nu se aplicã.
4.5. Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalierã
Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalierã va finanţa proiecte a cãror contribuţie PHARE se va situa sub 50.000 euro. Acesta nu va include investiţii fizice, altele decât furnizãri mici sau infrastructurã care sã nu genereze profit.
5. Managementul asistenţei
5.1. Managementul de proiect
5.1.1. Responsabilitãţi
Coordonatorul naţional al asistenţei comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generalã pentru programare, coordonarea implementãrii şi monitorizarea programelor PHARE.
Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF) şi CNA vor fi responsabili împreunã pentru coordonarea între PHARE (inclusiv PHARE cooperare transfrontalierã), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi de coeziune.
RNAF şi RAP se vor asigura cã programele sunt implementate în concordanţã cu procedurile elaborate în instrucţiunile Comisiei. De asemenea, aceştia se vor asigura cã toate contractele ce urmeazã sã implementeze acordul de finanţare sunt atribuite pe baza procedurilor şi a documentelor standard pentru acţiuni externe în vigoare în momentul implementãrii şi cã reglementãrile privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.
5.1.2. Mãrimea proiectului
Toate componentele programului vor fi mai mari de douã milioane euro, în afarã de acelea care implicã scheme de grant, de exemplu Fondul comun al proiectelor mici şi componenta de asistenţã tehnicã, datoritã naturii specifice a acţiunilor de cooperare transfrontalierã.
5.1.3. Termenul limitã pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul limitã pentru programare
(1) Toate contractele de grant trebuie sã fie încheiate pânã la data de 30 noiembrie 2008.
(2) Toate contractele trebuie sã fie executate pânã la data de 30 noiembrie 2009, în concordanţã cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare: _"acţiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în urmãtorii doi ani (dupã aderare). În mod excepţional şi în cazuri temeinic justificate, se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor". În niciun caz, perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depãşi 3 ani de la data asumãrii angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plãţi pe durata a 3 ani de la data asumãrii angajamentului legal vor fi considerate desfiinţate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar].
(3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertã complet se va depune la delegaţia Comisiei în vederea aprobãrii, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finanţare. În cazul neconformãrii, ţara beneficiarã va informa Comitetul comun de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordanţã cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
5.1.4. Evaluarea impactului asupra mediului şi conservãrii naturii
Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, dupã cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)*7), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiţii PHARE. Dacã prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie sã fie asemãnãtoare cu acelea ale directivei mai sus menţionate. Dacã un proiect se încadreazã în scopurile prevãzute în anexa 1 sau anexa 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevãzute în directiva EIA trebuie sã fie susţinute de documente*8).
─────────
*7) Directiva 85/337/CEE ; JO L 175/40, 5.07.1985, dupã cum a fost modificatã.
*8) În anexa EIA la fişa de proiect de investiţii corespunzãtoare.
Dacã este probabil ca un proiect sã afecteze situri naturale protejate trebuie sã se întocmeascã o documentaţie care sã cuprindã o evaluare adecvatã, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate*9).
────────────────
*9)În anexa Conservarea naturii la fişa de proiect de investiţii corespunzãtoare.
Toate investiţiile trebuie realizate în concordanţã cu legislaţia comunitarã relevantã referitoare la protecţia mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice conforme cu legislaţia comunitarã relevantã în domeniul protecţiei mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfãşurat în cadrul fiecãrui proiect de investiţii.
5.2. Managementul financiar
5.2.1. Principii şi responsabilitãţi
Fondul Naţional al Ministerului Economiei şi Finanţelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului şi va fi responsabil cu raportarea cãtre Comisia Europeanã. RNAF va avea responsabilitatea generalã pentru managementul financiar al fondurilor PHARE şi gestiunea totalã a fondurilor dintr-un program pânã la încheierea acestuia.
RNAF se va asigura cã regulile şi regulamentele PHARE şi procedurile care au legãturã cu raportarea şi managementul financiar sunt respectate şi cã existã în funcţiune un sistem de informaţii referitor la proiecte şi raportãri.
Comisia va face plãţile cãtre Fondul Naţional, în concordanţã cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi România în 1998 şi modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003.
Plãţile vor fi fãcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de Fondul Naţional la o bancã agreatã în prealabil de Comisie. În principiu, toate conturile bancare genereazã dobânzi. În concordanţã cu art. 3 şi 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulatã este proprietatea ţãrii beneficiare. RNAF trebuie, în orice caz, sã se asigure cã dobânda acumulatã este înregistratã efectiv şi în totalitate ca venit la bugetul naţional. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodicã a dobânzii prin intermediul PERSEUS.
5.2.2. Plãţile cãtre Fondul Naţional
O primã platã*10) de pânã la 20% din fondurile care se gestioneazã local*11), va fi trimisã la Fondul Naţional dupã semnarea acordului de finanţare şi a acordurilor de implementare între Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã. În plus, RNAF trebuie sã depunã la Comisie desemnarea RAP şi o descriere a sistemului pus în practicã, evidenţiind fluxul de informaţii dintre Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã, precum şi modalitatea în care se va desfãşura funcţia de platã dintre acestea.
──────────────
*10) Reprezentând avansul, dupã cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.
*11) Exclusiv suma prevãzutã pentru programele Comunitãţii.
Alte douã plãţi urmãtoare*12) de pânã la 30% din fondurile care se gestioneazã local*13) se vor realiza. A doua platã va fi fãcutã atunci când 5% din bugetul total în vigoare*14) au fost plãtite de Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã. A treia platã poate fi solicitatã atunci când 35% din bugetul total în vigoare*15) au fost plãtite.
────────────
*12) Reprezentând plãţile intermediare sau înnoirea avansului, dupã cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.
*13) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.
*14) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.
*15) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.
O a patra platã, finalã, se va face când 70% din bugetul total în vigoare*16) au fost plãtite şi toate contractele au fost semnate.
─────────────
*16) Exclusiv suma pentru programele Comunitãţii.
În mod excepţional RNAF poate solicita o sumã mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legatã de plãţi cã solicitãrile de platã din perioada urmãtoare vor depãşi respectivele procente. În cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului Naţional şi Agenţiei de implementare PHARE de cooperare transfrontalierã depãşesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod excepţional, o platã dacã RNAF oferã o dovadã fundamentatã solid cã obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.
5.2.3. Plãţile de la Fondul Naţional cãtre AI
Fondul Naţional va face plãţile cãtre AI, în concordanţã cu acordul de implementare semnat între Fondul Naţional şi AI. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalierã în numele AI responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalierã, în concordanţã cu art. 13 al Memorandumului de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
Atâta vreme cât implementarea urmeazã Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare trebuie sã fie avizat în avans de Comisia Europeanã. Fiecare AI trebuie sã fie condusã de un RAP numit de RNAF dupã consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operaţiunile desfãşurate de AI.
5.2.4. Modalitãţi de platã în situaţia aplicãrii clauzelor de retenţie
Pentru acele contracte care conţin clauze de retenţie (de exemplu, fonduri reţinute pentru o perioadã de garanţie), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (aşa cum este calculat de RAP şi decis de Comisie) poate fi plãtit AI înainte de data limitã pentru executarea contractelor. AI îşi asumã întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor pânã când plata finalã este datoratã, ca şi pentru asigurarea cã fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plãţi legate de clauzele de retenţie.
AI îşi asumã întreaga responsabilitate faţã de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Fondurile neplãtite cãtre contractori dupã ce plãţile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.
5.2.5. Cheltuielile finale şi lichidarea conturilor
Într-un termen de cel mult 16 luni dupã încheierea execuţiei contractelor, Fondul Naţional va depune o declaraţie cu privire la cheltuieli, care sã cuprindã atât sumele acordate de PHARE, cât şi cofinanţarea, şi va transmite o atestare a regularitãţii, acurateţei şi veridicitãţii conturilor. Plata finalã certificatã trebuie sã fie, în aceastã fazã, valoarea originarã a contractelor minus orice deducere şi rezervã agreate cu contractorii în cursul implementãrii. Aceasta trebuie, de asemenea, sã fie egalã cu plãţile fãcute plus orice sume distincte din conturile aferente retenţiei prevãzute în contract.
Dacã plãţile primite de la Comisie depãşesc cheltuiala (plata) finalã certificatã, Fondul Naţional va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declaraţiei finale.
Dacã existã alte plãţi distincte (cu excepţia fondurilor contractuale de retenţie), Fondul Naţional va oferi o explicaţie şi o previziune cu privire la momentul când plãţile vor fi finalizate. Fondul Naţional va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retenţie şi la celelalte plãţi distincte o datã la 4 luni. Dacã acestea nu au fost plãtite contractorului, vor fi returnate Comisiei.
Dupã evaluarea declaraţiei finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuialã ce trebuie exclusã de la finanţarea comunitarã, acolo unde se constatã cã aceasta nu a fost executatã în conformitate cu regulile comunitare.
Rezultatele verificãrilor Comisiei, precum şi concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finanţare vor fi formulate în scris cãtre Fondul Naţional, cãruia i se va da un termen de o lunã pentru a-şi transmite rãspunsul în scris.
Dacã în termen de o lunã de la primirea rãspunsului scris de la Fondul Naţional nu se ajunge la o înţelegere, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura şi gravitatea încãlcãrii regulilor, precum şi pierderea financiarã suferitã de Comisie pentru fiecare caz în parte.
Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fãrã a se aduce atingere regimului neregulilor şi compensãrii financiare subsecvente, în concordanţã cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directã de la Fondul Naţional, fie prin compensare, în concordanţã cu regulile comunitare.
6. Monitorizare şi evaluare
În completarea atribuţiilor de cooperare transfrontalierã ale Comitetului comun de cooperare şi ale Comitetului comun de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizatã prin intermediul Comitetului comun de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF şi pe CNA, precum şi serviciile Comisiei. Comitetul comun de monitorizare se va întruni cel puţin o datã pe an.
Comitetul comun de monitorizare va lua în discuţie toate programele finanţate de PHARE în scopul evaluãrii progresului cãtre atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finanţare şi în Parteneriatul de aderare.
Comitetul comun de monitorizare poate recomanda o schimbare a prioritãţilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE.
Mai mult decât atât, o datã pe an, Comitetul comun de monitorizare va lua în discuţie progresul tuturor programelor de asistenţã de preaderare finanţate de CE (PHARE, ISPA şi SAPARD).
Pentru programele PHARE, Comitetul comun de monitorizare va fi asistat de Subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNA şi pe RAP al AI şi serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecãrui program, inclusiv componentele sale şi contractele, aprobate de Comitetul comun de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzãtoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obişnuite elaborate de AI, iar evaluãrile intermediare vor fi realizate de evaluatori independenţi. Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandãrilor cu privire la aspectele de management şi design, asigurându-se cã acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta cãtre Comitetul comun de monitorizare, cãruia îi va înainta opiniile generale detaliate cu privire la toate programele din sectorul sãu, finanţate din PHARE.
Serviciile Comisiei se vor asigura cã aceste programe vor fi supuse evaluãrilor intermediare (centralizate sau descentralizate) şi/sau evaluãrilor ex post.
7. Tratament egal
Oportunitãţile egale şi egalitatea de gen reprezintã principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare şi care se reflectã şi în programarea şi implementarea finanţãrii PHARE.
8. Audit, control financiar, mãsuri antifraudã, acţiuni preventive şi corective
8.1. Supervizarea şi controlul financiar realizat de Comisie şi de Curtea Europeanã a Auditorilor
Toate acordurile de finanţare, precum şi contractele care rezultã din acestea sunt supuse supervizãrii şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudã) şi auditãrilor realizate de Curtea Europeanã a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încã aplicabil pentru agenţiile de implementare din ţara beneficiarã, acesta include mãsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertãrii şi contractãrii desfãşurate de delegaţia Comisiei în ţara beneficiarã.
În scopul asigurãrii unei protecţii eficiente a interesului financiar al Comunitãţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudã) poate realiza verificãri inopinate şi inspecţii în concordanţã cu procedurile prevãzute în Regulamentele Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96*17).
──────────
*17) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JO L 292, 15.11.1996, p. 2.
Controalele şi auditãrile descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor şi subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.
Fãrã a se aduce atingere responsabilitãţilor Comisiei şi Curţii Europene a Auditorilor*18), conturile şi operaţiile Fondului Naţional şi, acolo unde se aplicã, Oficiului de Plãţi şi Contractare PHARE şi anterior agenţiilor de implementare relevante pot fi verificate la discreţia Comisiei, de Comisie însãşi sau de cãtre un auditor extern contractat de aceasta.
───────────
*18) Dupã cum este vorba în Condiţiile generale referitoare la Acordul de finanţare, ataşat la acordul-cadru.
8.2. Obligaţiile ţãrii beneficiare
8.2.1. Audit şi control financiar
În scopul asigurãrii unui management financiar corect al fondurilor PHARE, ţara beneficiarã trebuie sã aibã un sistem pentru managementul şi controlul asistenţei, în concordanţã cu principiile general acceptate şi standardele în vigoare. Acest sistem trebuie sã îndeplineascã cerinţele stabilite în art. 164 din regulamentul financiar şi, în particular, sã ofere asigurarea corespunzãtoare cu privire la regularitatea, corectitudinea şi eligibilitatea cerinţelor privitoare la asistenţa comunitarã.
Sistemele de management şi control ale ţãrii beneficiare trebuie sã ofere o cale de control suficientã, dupã cum este prevãzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/2001*19).
──────────
*19) Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JO L 63, 3.03.2001, p. 21.
Autoritatea naţionalã competentã de control financiar va exercita controalele financiare adecvate faţã de toţi actorii implicaţi în implementarea programului.
În fiecare an se vor realiza un plan de audit şi un rezumat al constatãrilor şi principalelor recomandãri ale auditãrilor desfãşurate şi se va trimite Comisiei o schiţã a urmãrilor recomandãrilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispoziţia Comisiei.
8.2.2. Mãsuri preventive
Ţara beneficiarã va lua mãsurile potrivite pentru a preveni şi contracara practicile de corupţie activã şi pasivã*20) în orice stadiu al procedurii de achiziţii sau al procedurii de atribuire a granturilor, cât şi pe durata implementãrii contractelor corespunzãtoare.
────────────
*20) Corupţia activã este definitã ca fiind acţiunea deliberatã a oricãrei persoane care promite sau oferã direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale pentru sine sau pentru un terţ, în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legãturã cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încãlcarea acestor atribuţii, într-o manierã care sã prejudicieze sau prezintã pericol sã prejudicieze interesele financiare ale Comunitãţilor Europene.
Corupţia pasivã este definitã ca fiind acţiunea deliberatã a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primeşte un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un terţ ori acceptã o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legãturã cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încãlcarea acestor atribuţii, într-o manierã care sã prejudicieze sau prezintã pericol sã prejudicieze interesele financiare ale Comunitãţilor Europene.
Autoritãţile din ţara beneficiarã, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, îşi vor lua toate precauţiile necesare pentru prevenirea oricãrui risc de conflict de interese şi vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situaţie de naturã sã dea naştere unui conflict de interese.
8.2.3. Mãsuri antifraudã şi acţiuni corective
Ţara beneficiarã va avea, în primã instanţã, responsabilitatea de a asigura investigarea şi un tratament satisfãcãtor al cazurilor reale sau suspecte de fraudã ori nereguli conform controalelor naţionale sau comunitare.
Autoritãţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent aceluia prevãzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/94*21).
────────────
*21) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iulie 1994, p. 43.
În particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudã*22) şi nereguli*23), ca şi toate mãsurile referitoare la acestea luate de autoritatea naţionalã trebuie raportate serviciilor Comisiei fãrã întârziere. Dacã nu existã cazuri reale sau suspectate de fraudã ori nereguli de raportat, ţara beneficiarã va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de douã luni urmãtoare sfârşitului fiecãrui trimestru.
────────────
*22) Fraudã înseamnã orice act intenţionat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însuşirea ilegalã sau reţinerea ilegalã a fondurilor de la bugetul general al Comunitãţilor Europene sau bugetele gestionate de ori pe seama Comunitãţilor Europene; tãinuirea informaţiilor cu violarea unei obligaţii specifice cu un efect asemãnãtor; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate iniţial.
*23) Neregulã înseamnã orice încãlcare a unei prevederi a legislaţiei naţionale sau comunitare, a acestui acord de finanţare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultã din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitãţilor ori bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuialã nejustificatã. Termenul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunitãţii aplicable între pãrţile acordului de finanţare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional etc.).
În caz de nereguli sau fraudã, ţara beneficiarã va face toate corecţiile financiare necesare cerute în legãturã cu fiecare neregulã în parte. Corecturile fãcute de ţara beneficiarã vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contribuţiei comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul Naţional în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.
8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudã
Orice nereguli probate*24) sau orice fraudã*25) descoperitã în orice moment al implementãrii programului sau ca rezultat al unui audit va conduce la recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.
──────────
*24) A se vedea definiţia de mai sus.
*25) A se vedea definiţia de mai sus.
Dacã, dupã încheierea tuturor verificãrilor necesare, Comisia va concluziona cã:
a) ţara beneficiarã nu s-a conformat obligaţiilor de prevenire, detectare şi corectare a neregulilor; sau
b) implementarea unui proiect nu pare sã justifice în parte sau în totalitate asistenţa financiarã alocatã; sau
c) existã scãpãri serioase în sistemele de control sau management, care ar putea conduce la nereguli.
Comisia poate suspenda finanţarea viitoare a programului în discuţie şi, dupã ce şi-a exprimat motivele, poate cere ţãrii beneficiare sã înainteze comentarii şi, unde este cazul, sã întreprindã corecţii într-o perioadã determinatã de timp.
Dacã nu se ajunge la nicio înţelegere pânã la sfârşitul perioadei stabilite de Comisie şi dacã corecţiile solicitate nu au fost fãcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii fãcute de ţara beneficiarã, sã decidã în termen de 3 luni:
a) sã reducã sau sã anuleze orice platã pentru programul în discuţie; sau
b) sã facã corecturile financiare cerute prin anularea în totalitate sau în parte a asistenţei oferite în programul respectiv.
Dacã s-a hotãrât asupra sumei pentru corecţie, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalitãţii, tipul neregulii, întinderea şi implicaţiile financiare ale neconcordanţei detectate în sistemul de management al ţãrii beneficiare.
În absenţa unei decizii de a apela la una dintre mãsurile prevãzute la lit. a) sau b), finanţarea programului îşi va relua cursul.
CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau oricãrei sume plãtite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. Dacã CNA nu plãteşte suma datoratã Comunitãţii, ţara beneficiarã va returna aceastã sumã Comisiei.
Penalitãţile pentru întârzierea plãţii vor fi aplicate sumelor neplãtite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.
9. Transparenţa şi publicitatea
RAP va avea obligaţia sã se asigure cã au fost luate toate mãsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzãtoare pentru toate activitãţile finanţate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsã legãturã cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate şi publicitate.
10. Condiţii speciale
În cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie iniţiativã, poate revizui programul în scopul anulãrii în totalitate ori în parte şi/sau al realocãrii fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor programului PHARE.
