Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   TRATAT din 17 decembrie 1994  TRATATUL CARTEI ENERGIEI (traducere)    Twitter Facebook
Cautare document

TRATAT din 17 decembrie 1994 TRATATUL CARTEI ENERGIEI (traducere)

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 26 din 18 februarie 1997

PREAMBUL

Pãrţile contractante ale prezentului tratat,
avînd în vedere Carta de la Paris pentru o noua Europa, semnatã la 21 noiembrie 1990,
ţinînd seama de Carta Europeanã a Energiei, adoptatã prin Actul final al Conferintei Cartei Europene a Energiei de la Haga, semnat la Haga la 17 decembrie 1991,
confirmind ca toţi semnatarii Actului final al Conferintei de la Haga s-au angajat sa respecte obiectivele şi principiile Cartei Europene a Energiei, sa aplice şi sa lãrgeascã cooperarea dintre ei cît mai curînd posibil, prin negocierea cu buna-credinţa a Tratatului Cartei Energiei şi a protocoalelor, şi sa confere angajamentelor conţinute în Carta o baza juridicã sigura şi obligatorie,
dorind, de asemenea, sa creeze cadrul structural necesar implementarii principiilor enunţate în Carta Europeanã a Energiei,
dorind sa implementeze conceptul de baza al iniţiativei Cartei Europene a Energiei de catalizator al creşterii economice prin mãsuri de liberalizare a investiţiilor şi comerţului în sectorul energiei,
afirmind ca pãrţile contractante acorda o importanta deosebita aplicãrii efective a tratamentului naţional şi tratamentului naţiunii celei mai favorizate şi ca aceste angajamente se vor aplica infiintarii unei investiţii potrivit unui tratat adiţional,
avînd în vedere obiectivul liberalizarii progresive a comerţului internaţional şi principiul evitãrii discriminarii în comerţul internaţional, asa cum sînt enunţate în Acordul general pentru tarife şi comerţ şi în instrumentele conexe şi asa cum se prevede în acest tratat,
hotãrîte sa înlãture progresiv barierele tehnice, administrative şi de alta natura din calea comerţului cu materiale şi produse energetice, echipamente, tehnologii şi servicii aferente,
anticipind eventuala participare în calitate de membri la Acordul general pentru tarife şi comerţ a acelor pãrţi contractante care nu sînt, în prezent, pãrţi la Acordul general pentru tarife şi comerţ, şi preocupate sa creeze aranjamente comerciale interimare care sa sprijine acele pãrţi contractante şi sa nu stînjeneascã pregãtirea acestora de a deveni membre la acest acord,
constiente de drepturile şi obligaţiile unor pãrţi contractante care sînt, de asemenea, pãrţi la Acordul general pentru tarife şi comerţ şi la instrumentele conexe,
avînd în vedere regulile de concurenta privind fuzionarile, monopolurile, practicile anticoncurentiale şi abuzul de poziţie dominanta,
avînd în vedere, de asemenea, Tratatul de neproliferare a armelor nucleare şi Recomandãrile pentru furnizorii nucleari, alte obligaţii sau înţelegeri internaţionale de neproliferare nucleara,
recunoscind importanta şi necesitatea exploatãrii, producţiei, prelucrãrii, stocãrii, transportului, distribuţiei şi folosirii energiei în modul cel mai eficient,
recunoscind Convenţia-cadru privind schimbãrile climatice, Convenţia asupra poluarii atmosferice transfrontiera pe distanţe lungi şi protocoalele sale, precum şi alte acorduri internaţionale în domeniul mediului, care conţin aspecte legate de energie; şi
recunoscind necesitatea crescinda a existenţei mãsurilor de protecţie a mediului, inclusiv de oprire a instalaţiilor energetice şi inlaturare a deşeurilor, şi necesitatea convenirii unor obiective şi criterii la nivel internaţional în acest scop,
au convenit asupra celor ce urmeazã:

PARTEA I
Definiţii şi scop

ART. 1
Definiţii
În sensul prezentului tratat:
(1) Carta înseamnã Carta Europeanã a Energiei, adoptatã în Actul final al Conferintei de la Haga a Cartei Europene a Energiei, semnat la Haga la 17 decembrie 1991; semnarea Actului final este consideratã ca fiind semnarea Cartei;
(2) parte contractantã înseamnã un stat sau o organizaţie de integrare economicã regionala, care a consimţit sa se lege prin acest tratat şi pentru carte tratatul este în vigoare;
(3) organizaţie de integrare economicã regionala înseamnã o organizaţie constituitã din state, cãreia ele i-au transferat competente pentru anumite probleme, parte dintre ele guvernate de acest tratat, inclusiv autoritatea de a lua decizii obligatorii pentru ele, în legatura cu acele probleme;
(4) materiale şi produse energetice, bazate pe Sistemul armonizat al Consiliului de Cooperare Vamalã şi Nomenclatorul combinat al Comunitãţilor Europene înseamnã poziţiile incluse în anexa EM;
(5) activitate economicã în sectorul energetic înseamnã o activitate privind exploatarea, extractia, rafinarea, producerea, stocarea, transportul terestru, transmisia, distribuţia, comercializarea, marketingul sau vînzarea de materiale şi produse energetice, cu excepţia celor incluse în anexa NI, sau privind distribuţia caldurii în regim de termoficare;
(6) investiţie înseamnã orice fel de active, deţinute sau controlate, direct sau indirect, de un investitor, şi include:
a) proprietate tangibila sau intangibila, mobila sau imobilã şi drepturi cum ar fi: concesiuni, ipoteci, sechestru şi gajuri;
b) o societate comercialã, acţiuni, pãrţi sociale sau alte forme de participare într-o societate comercialã, obligaţiuni şi alte interese în active ale acesteia;
c) creanţe sau pretenţii privind prestaţiile pe baza contractualã, cu valoare economicã şi aferente unei investiţii;
d) proprietate intelectualã;
e) venituri;
f) orice drept conferit prin lege sau prin contract, sau în virtutea unei licenţe şi autorizaţii acordate în baza unei legi pentru a întreprinde o activitate economicã în sectorul energetic.
Orice modificare a formei în care sînt investite activele nu va afecta caracterul lor de investiţie şi termenul investiţie include toate investiţiile, indiferent dacã acestea existau sau au fost realizate dupã data intrãrii în vigoare a acestui tratat pentru partea contractantã a investitorului care efectueazã investiţia şi pentru partea contractantã în aria cãreia se face investiţia (denumita în continuare data efectivã), cu condiţia ca tratatul sa se aplice numai aspectelor care afecteazã astfel de investiţii dupã data efectivã;
- investiţie înseamnã orice investiţie asociata cu o activitate economicã în sectorul energetic şi cu investiţii sau categorii de investiţii desemnate de o parte contractantã în aria sa ca proiecte de eficienta ale Cartei şi notificate astfel la Secretariat;
(7) investitor înseamnã:
a) pentru o parte contractantã:
(i) o persoana fizica care are cetãţenia sau naţionalitatea acelei pãrţi contractante sau care are resedinta permanenta în acea parte contractantã, în conformitate cu legea aplicabilã a acesteia;
(ii) o societate comercialã sau alta organizaţie constituitã în conformitate cu legea aplicabilã a acelei pãrţi contractante;
b) în legatura cu un stat terţ, o persoana fizica, societate comercialã sau alta organizaţie care îndeplineşte, mutatis mutandis, condiţiile specificate în subparagraful a) pentru o parte contractantã;
(8) a efectua o investiţie şi efectuarea unei investiţii înseamnã crearea de noi investiţii, achiziţionarea totalã sau parţialã a unor investiţii existente sau trecerea în alte domenii a activitãţii investiţiei;
(9) venituri înseamnã sumele rezultate dintr-o investiţie sau legate de aceasta, indiferent de forma în care sînt plãtite, incluzind profituri, dividende, dobinzi, cresteri de capital, plati de redevenţe, management, asistenta tehnica sau alte onorarii şi plati în natura;
(10) arie înseamnã, în legatura cu un stat care este o parte contractantã:
a) teritoriul aflat sub suveranitatea sa, intelegindu-se ca teritoriul include zonele terestre, apele interioare şi marea teritorialã; şi
b) sub rezerva şi în conformitate cu dreptul internaţional al marii: marea, fundul marii şi subsolul acesteia, asupra cãrora acea parte contractantã exercita drepturi suverane şi jurisdicţie.
Pentru o organizaţie de integrare economicã regionala care este parte contractantã, arie înseamnã ariile statelor membre ale acestei organizaţii, potrivit prevederilor conţinute în acordul de înfiinţare a acelei organizaţii;
(11) a) GATT înseamnã "GATT 1947" sau "GATT 1994", sau ambele, în situaţia în care se aplica amindoua;
b) GATT 1947 înseamnã Acordul general pentru tarife şi comerţ, datat 30 octombrie 1947, anexat la Actul final adoptat la încheierea celei de-a doua Sesiuni a Comitetului Pregatitor al Conferintei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Ocuparea Forţei de Munca, cu rectificãrile, amendamentele şi modificãrile ulterioare;
c) GATT 1994 înseamnã Acordul general pentru tarife şi comerţ, asa cum este prevãzut în anexa nr. 1 A a Acordului de înfiinţare a Organizaţiei Mondiale de Comerţ, cu rectificãrile, amendamentele sau modificãrile ulterioare.
O parte la Acordul de înfiinţare a Organizaţiei Mondiale de Comerţ este consideratã ca fiind parte la GATT 1994;
d) instrumente conexe înseamnã, dupã cum este cazul;
(i) acorduri, aranjamente sau alte instrumente juridice, inclusiv decizii, declaraţii şi înţelegeri încheiate sub auspiciile GATT 1947, cu rectificãrile, amendamentele sau modificãrile ulterioare; sau
(ii) Acordul pentru înfiinţarea Organizaţiei Mondiale de Comerţ, inclusiv anexa nr. 1 la acesta (cu excepţia GATT 1994), anexele sale nr. 2, 3 şi 4 şi deciziile, declaraţiile şi înţelegerile legate de acestea, cu rectificãrile, amendamentele şi modificãrile ulterioare;
(12) proprietate intelectualã include drepturi de autor şi drepturile conexe, mãrci de comerţ, indicaţii geografice, desene industriale, brevete, scheme de circuite integrate şi protecţia informaţiilor confidenţiale;
(13) a) Protocol la Carta energiei sau protocol înseamnã un tratat a cãrui negociere este autorizata şi al cãrui text este adoptat de Conferinţa Cartei, la care iau parte doua sau mai multe pãrţi contractante în scopul de a completa, a adauga, a extinde sau a amplifica dispoziţiile acestui tratat cu referire la orice sector specific sau categorie de activitãţi care intra în sfera acestui tratat sau la domenii de cooperare în conformitate cu titlul III al Cartei.
b) Declaraţie la Carta energiei şi declaraţie înseamnã un instrument care nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, ale cãrui negocieri sînt autorizate şi al cãrui text este aprobat de Conferinţa Cartei, la care sînt parte doua sau mai multe pãrţi contractante în scopul de a completa sau a extinde dispoziţiile acestui tratat;
(14) valuta liber convertibilã înseamnã o valuta care este în mod larg tranzactionata pe pieţele valutare internaţionale şi larg utilizata în tranzacţiile internaţionale.
ART. 2
Scopul tratatului
Acest tratat stabileşte cadrul juridic pentru promovarea cooperãrii pe termen lung în sectorul energetic, bazatã pe complementaritati şi avantaje reciproce, în conformitate cu obiectivele şi principiile Cartei.

PARTEA a II-a
Comerţ

ART. 3
Pieţe internaţionale
Pãrţile contractante vor acţiona pentru a promova accesul pe pieţele internaţionale pe baze comerciale şi, în general, vor dezvolta o piata deschisã şi concurentiala pentru materialele şi produsele energetice.
ART. 4
Nederogare de la GATT şi de la instrumentele conexe
Nici o dispoziţie a acestui tratat nu va deroga, pentru pãrţile contractante care sînt membre la GATT, de la dispoziţiile GATT şi ale instrumentelor conexe, asa cum acestea se aplica între aceste pãrţi contractante.
ART. 5
Mãsuri investitionale legate de comerţ
(1) O parte contractantã nu va aplica nici o mãsura investitionala legatã de comerţ, care sa fie neconforma cu prevederile art. III sau XI al GATT; aceasta se va face fãrã a prejudicia drepturile şi obligaţiile partii contractante decurgind din GATT, din instrumentele conexe şi din art. 29.
(2) Asemenea mãsuri includ orice mãsura investitionala care este obligatorie sau care poate fi introdusã în conformitate cu legislaţia nationala sau în baza unor hotãrîri administrative, sau la îndeplinirea cãreia este necesarã obţinerea unui avantaj, care necesita:
a) cumpãrarea sau folosirea de cãtre o societate comercialã de produse de origine localã sau din orice sursa interna, exprimate, fie sub forma de anumite produse, fie prin volum sau valoare a produselor, fie ca proporţie a volumului sau a valorii producţiei locale; sau
b) ca achiziţionarea sau folosirea de cãtre o societate comercialã a produselor importate sa fie limitatã la un nivel raportat la volumul sau la valoarea produselor locale pe care le va exporta;
sau care restrictioneaza:
c) importul de cãtre o societate comercialã a produselor folosite în sau legate de producţia sa localã, în general, sau pînã la un nivel raportat la volumul sau la valoarea producţiei locale pe care o exporta;
d) importul de cãtre o societate comercialã al produselor folosite în sau legate de producţie localã prin restrîngerea accesului sau la valuta în limita unei sume legate de sumele în valuta care se pot atribui acelei societãţi comerciale; sau
e) exportul sau vînzarea pentru export de cãtre o societate comercialã a unor produse, fie prin specificarea produselor respective, fie a volumului sau a valorii produselor, fie ca proporţie a volumului sau a valorii producţiei locale.
(3) Nici o dispoziţie din paragraful (1) nu va fi interpretatã ca impiedicind o parte contractantã sa aplice mãsuri investitionale legate de comerţ, descrise în subparagrafele (2) a) şi c), ca o condiţie de eligibilitate în promovarea exporturilor, a ajutorului extern, a achiziţiilor guvernamentale, a tarifelor preferenţiale sau a programelor de contingentare.
(4) Fãrã a incalca dispoziţiile paragrafului (1), o parte contractantã poate menţine, temporar, unele mãsuri investitionale legate de comerţ, care erau în vigoare cu cel puţin 180 de zile înainte de semnarea de cãtre ea a acestui tratat, cu condiţia notificãrii şi înscrierii sale în prevederile de eliminare a acestora, cuprinse în anexa TRM.
ART. 6
Concurenta
(1) Fiecare parte contractantã va acţiona în sensul reducerii perturbarilor pieţei şi a barierelor în calea concurentei în activitatea economicã din sectorul energetic.
(2) Fiecare parte contractantã va asigura ca, în cadrul jurisdicţiei sale, are şi aplica legi necesare şi adecvate pentru activitatea economicã în sectorul energetic, care sa se refere la practicile anticoncurentiale concertate şi unilaterale.
(3) Pãrţile contractante cu experienta în aplicarea regulilor privind concurenta vor acorda întregul lor sprijin în furnizarea, la cerere, şi în limita resurselor disponibile, de asistenta tehnica pentru dezvoltarea şi punerea în aplicare a regulilor de concurenta de cãtre alte pãrţi contractante.
(4) Pãrţile contractante pot coopera în punerea în aplicare a regulilor lor privind concurenta prin consultãri şi schimb de informaţii.
(5) Dacã o parte contractantã considera ca o anumitã practica anticoncurentiala desfasurata în aria altei pãrţi contractante afecteazã în sens negativ un interes important, relevant pentru obiectivele identificate în acest articol, partea contractantã poate notifica celorlalte pãrţi contractante şi poate cere ca autoritãţile sale, care supravegheazã concurenta, sa initieze acţiuni corespunzãtoare de executare. Partea contractantã care face notificarea va include în aceasta notificare informaţii suficiente pentru a permite partii contractante cãreia i se notifica sa identifice practicile anticoncurentiale care constituie obiectul notificãrii şi se va oferi sa furnizeze informaţii suplimentare şi sa coopereze în mãsura în care partea contractantã care face notificarea poate sa o facã. Partea contractantã cãreia i se notifica sau, dupã caz, autoritãţile competente pe probleme de concurenta, se pot consulta cu autoritãţile pe probleme de concurenta ale partii contractante care a fãcut notificarea şi vor acorda intreaga lor consideraţie cererii partii contractante care a fãcut notificarea în luarea deciziei de a iniţia sau nu acţiunea de executare în ceea ce priveşte respectiva practica anticoncurentiala menţionatã în notificare. Partea contractantã cãreia i s-a fãcut notificarea va informa partea contractantã care a fãcut notificarea asupra deciziei sale sau asupra deciziei autoritãţilor competente şi poate, dacã aceasta doreşte, sa informeze partea contractantã care a fãcut notificarea asupra motivelor deciziei. Dacã este initiata acţiunea de executare, partea contractantã cãreia i s-a fãcut notificarea va înştiinţa partea contractantã care a fãcut notificarea cu privire la rezultatele acesteia şi, în mãsura în care este posibil, cu privire la orice evoluţie tranzitorie semnificativã.
(6) Nici o dispoziţie a acestui articol nu va impune furnizarea de informaţii, de cãtre o parte contractantã, contrar legilor sale privind furnizarea de informaţii, confidenţialitatea sau secretul afacerii.
(7) Procedurile menţionate în paragraful (5) şi art. 27 paragraful (1) vor fi, în acest tratat, mijloacele exclusive de soluţionare a diferendelor care pot aparea la punerea în aplicare sau la interpretarea acestui articol.
ART. 7
Tranzit
(1) Fiecare parte contractantã va lua mãsurile necesare pentru a facilita tranzitul materialelor şi produselor energetice conform principiului libertãţii tranzitului, fãrã a se face vreo deosebire în funcţie de locul de origine, destinaţie sau forma de proprietate a acestor materiale şi produse energetice, sau discriminare în ceea ce priveşte stabilirea preţului pe baza unor asemenea deosebiri şi fãrã a fi supuse unor intirzieri, restrictii sau tarife nejustificate.
(2) Pãrţile contractante vor incuraja entitatile competente sa coopereze la:
a) modernizarea facilitãţilor de transport al energiei necesare pentru tranzitul materialelor şi produselor energetice;
b) dezvoltarea şi exploatarea facilitãţilor de transport al energiei, care deservesc ariile mai multor pãrţi contractante;
c) aplicarea unor mãsuri de atenuare a efectelor intreruperilor în aprovizionarea cu materiale şi produse energetice;
d) facilitarea interconectarii facilitãţilor de transport al energiei.
(3) Fiecare parte contractantã se obliga ca reglementãrile sale referitoare la transportul materialelor şi produselor energetice şi la utilizarea facilitãţilor de transport al energiei sa trateze materialele şi produsele energetice în tranzit de o maniera care nu este mai puţin favorabilã decît cea în care reglementãrile sale trateazã aceste materiale şi produse provenind din sau destinate cãtre aria sa, cu condiţia sa nu existe un acord internaţional care sa prevadã altfel.
(4) În cazul în care tranzitul de materiale şi produse energetice nu poate fi efectuat pe baze comerciale cu facilitãţi de transport al energiei, pãrţile contractante nu vor ridica obstacole în calea creãrii unor noi capacitãţi, cu excepţia cazului în care se prevede altfel de legislaţia aplicabilã, care este conformã paragrafului (1).
(5) O parte contractantã, prin a carei arie pot tranzita materiale şi produse energetice, nu va fi obligatã:
a) sa permitã construirea sau modificarea facilitãţilor de transport al energiei; sau
b) sa permitã tranzit nou sau suplimentar prin facilitãţile de transport al energiei existente, dacã aceasta demonstreaza celorlalte pãrţi contractante interesate ca i-ar periclita securitatea sau eficienta sistemelor energetice, inclusiv securitatea furnizarii acesteia. Pãrţile contractante vor asigura, sub rezerva dispoziţiilor paragrafelor (6) şi (7), fluxurile stabilite ale materialelor şi produselor energetice spre, de la sau între ariile altor pãrţi contractante.
(6) În cazul unui diferend referitor la orice problema care se ridica, legatã de tranzit, o parte contractantã prin a carei arie tranziteaza materiale şi produse energetice nu va întrerupe sau reduce, nu va permite unei entitãţi subordonate ei sa intrerupa sau sa reducã şi nici nu va cere vreuneia dintre entitatile aflate sub jurisdicţia ei sa intrerupa sau sa reducã fluxul existent de materiale şi produse energetice înainte de încheierea procedurilor de soluţionare a diferendului, prevãzute în paragraful (7), cu excepţia cazului în care aceasta este prevãzutã în mod expres într-un contract sau în alt acord care reglementeazã acest tranzit sau este permisã în conformitate cu hotãrîrea conciliatorului.
(7) Prevederile menţionate mai jos se vor aplica unui diferend menţionat în paragraful (6), dar numai dupã ce s-au epuizat toate cãile de soluţionare a diferendelor convenite, în prealabil, de pãrţile contractante, pãrţi la diferend, sau de oricare entitate la care se face referire în paragraful (6) şi o entitate a altei pãrţi contractante, parte la diferend:
a) O parte contractantã care este parte la diferend poate sa-l supunã secretarului general, printr-o notificare care prezintã pe scurt problemele în litigiu. Secretarul general va notifica acest fapt tuturor pãrţilor contractante.
b) În termen de 30 de zile de la primirea unei astfel de notificãri, secretarul general, în urma consultãrilor pe care le are cu pãrţile la diferend şi cu alte pãrţi contractante interesate, va numi un conciliator. Acest conciliator va avea experienta în problemele care fac obiectul diferendului şi nu va avea naţionalitatea sau cetãţenia unei pãrţi la diferend sau a altor pãrţi contractante interesate şi nici resedinta permanenta în aceste state.
c) Conciliatorul va cauta sa gãseascã o soluţie de înţelegere între pãrţile la diferend sau o procedura de soluţionare. Dacã în termen de 90 de zile de la numirea sa el nu reuşeşte sa asigure o astfel de înţelegere, va recomanda o hotãrîre pentru soluţionarea diferendului sau o procedura de soluţionare a acestuia şi va hotãrî asupra tarifelor şi altor condiţii intermediare pentru respectivul tranzit, care sa fie respectate de la o data pe care el o va specifica, pînã în momentul soluţionãrii diferendului.
d) Pãrţile contractante se obliga sa respecte şi sa se asigure ca entitatile controlate de ele sau sub jurisdicţia lor respecta orice hotãrîre interimara prevãzutã la subparagraful c), referitoare la tarife, termene şi condiţii pe o perioada de 12 luni de la hotãrîrea conciliatorului sau pînã la soluţionarea diferendului, oricare dintre ele are loc mai înainte.
e) Fãrã a incalca dispoziţiile subparagrafului b), secretarul general poate sa nu opteze pentru numirea unui conciliator, dacã considera ca diferendul se referã la un tranzit care formeazã sau a format obiectul unei proceduri de soluţionare a diferendelor menţionate la subparagrafele a)-d) şi ca acele proceduri nu au dus la o hotãrîre privind soluţionarea diferendului.
f) Conferinţa Cartei va adopta prevederi standard referitoare la modalitatea de desfãşurare a concilierii şi de plata a conciliatorilor.
(8) Nici o dispoziţie a acestui articol nu va deroga de la drepturile şi obligaţiile unei pãrţi contractante în virtutea dreptului internaţional, inclusiv dreptul internaţional cutumiar, din acordurile bilaterale sau multilaterale existente, inclusiv de la reglementãrile privind cablurile şi conductele submarine.
(9) Acest articol nu va fi interpretat ca obligind o parte contractantã care nu are anumite tipuri de facilitãţi de transport al energiei folosite pentru tranzit sa ia orice mãsura, potrivit acestui articol, cu privire la acel tip de facilitate de transport al energiei. Totuşi acea parte contractantã este obligatã sa se conformeze dispoziţiilor paragrafului (4).
(10) În sensul acestui articol:
a) tranzit înseamnã:
(i) trecerea peste aria unei pãrţi contractante, cu sau fãrã transbordare, a materialelor şi produselor energetice provenind din aria unui alt stat şi destinate ariei unui stat terţ, cu condiţia ca acel stat sau statul terţ sa fie parte contractantã; sau
(ii) trecerea peste aria unei pãrţi contractante a materialelor şi produselor energetice provenind din aria altei pãrţi contractante şi destinate ariei acelei pãrţi contractante, cu condiţia ca cele doua pãrţi contractante interesate sa nu hotãrascã altfel şi sa înregistreze hotãrîrea lor în anexa N. Cele doua pãrţi contractante pot radia înscrierile lor din anexa N, înaintînd Secretariatului o notificare comuna, scrisã, privind intentiile lor. Acesta va transmite acea notificare tuturor celorlalte pãrţi contractante. Radierea va avea efect dupã 4 saptamini de la data notificãrii menţionate;
b) facilitãţile de transport al energiei constau din conducte de transport al gazului de inalta presiune, linii şi reţele de inalta tensiune pentru transportul curentului electric, conducte de ţiţei, conducte pentru pulberi de cãrbune şi alte facilitãţi specifice minuirii materialelor şi produselor energetice.
ART. 8
Transfer de tehnologie
(1) Pãrţile contractante sînt de acord sa promoveze accesul la şi transferul privind tehnologia energetica pe baza comercialã şi nediscriminatorie, pentru a sprijini dezvoltarea comerţului efectiv cu materiale şi produse energetice şi a investiţiilor în acest domeniu, precum şi pentru a pune în aplicare obiectivele Cartei în conformitate cu legile şi reglementãrile lor şi cu protejarea drepturilor de proprietate intelectualã.
(2) În mod corespunzãtor, în mãsura în care este necesar pentru a transpune în fapt prevederile paragrafului (1), pãrţile contractante vor inlatura obstacolele existente şi nu vor crea altele noi pentru transferul de tehnologie în domeniul materialelor şi produselor energetice, precum şi al echipamentelor şi serviciilor aferente, sub rezerva obligaţiilor de neproliferare şi a altor obligaţii internaţionale.
ART. 9
Acces la capital
(1) Pãrţile contractante recunosc importanta pieţelor de capital deschise în încurajarea fluxului de capital care sa finanteze comerţul cu materiale şi produse energetice, precum şi pentru efectuarea şi sprijinirea investiţiilor în activitãţile economice din sectorul energetic în ariile pãrţilor contractante, în special ale acelora cu economie în tranzitie. Fiecare parte contractantã se va strãdui sa promoveze condiţii pentru accesul societãţilor şi cetãţenilor altor pãrţi contractante pe piata sa de capital, în scopul finanţãrii comerţului cu materiale şi produse energetice şi în scopul realizãrii de investiţii în activitatea economicã din sectorul energetic în ariile celorlalte pãrţi contractante, pe baze care nu sînt mai puţin favorabile decît acelea pe care le acorda, în împrejurãri similare, propriilor sale societãţi şi cetãţeni sau societãţilor şi cetãţenilor oricãrei alte pãrţi contractante sau ale unui stat terţ, oricare sînt mai favorabile.
(2) O parte contractantã poate sa adopte şi sa menţinã programe care asigura acces la împrumuturi publice, credite nerambursabile, garanţii şi asigurãri pentru facilitarea comerţului sau investiţiilor în strãinãtate. Va pune la dispoziţie facilitãţile disponibile în conformitate cu obiectivele, limitarile şi criteriile unor astfel de programe (incluzind, dar nelimitindu-se, sub nici un motiv, la obiectivele, limitarile sau criteriile referitoare la locul de desfãşurare a afacerii solicitantului unei astfel de facilitãţi sau la locul de livrare a mãrfurilor sau serviciilor furnizate cu ajutorul unor astfel de facilitãţi) pentru investiţii în activitatea economicã din sectorul energetic al altor pãrţi contractante sau pentru finanţarea comerţului cu materiale şi produse energetice cu alte pãrţi contractante.
(3) În aplicarea programelor privind activitãţile economice din sectorul energetic pentru îmbunãtãţirea stabilitatii economice şi a climatului investitional ale pãrţilor contractante, pãrţile contractante vor incuraja operaţiunile, în mãsura în care este cazul, şi vor beneficia de experienta instituţiilor financiare internaţionale componente.
(4) Nici o dispoziţie a acestui articol nu va impiedica:
a) instituţiile financiare sa aplice propriile practici de împrumut sau de subscriere pe baza principiilor pieţei şi considerentelor prudentiale; sau
b) o parte contractantã sa ia mãsuri:
(i) din motive prudentiale, inclusiv pentru protecţia investitorilor, consumatorilor, depunatorilor, titularilor de poliţe sau persoanelor cãrora furnizorul de servicii financiare le datoreazã o obligaţie judiciarã; sau
(ii) prin care sa asigure integritatea şi stabilitatea sistemului sau financiar şi al pieţelor de capital.

PARTEA a III-a
Promovarea şi protejarea investiţiilor

ART. 10
Promovarea, protejarea şi tratamentul acordat investiţiilor
(1) Fiecare parte contractantã, în conformitate cu dispoziţiile acestui tratat, va incuraja şi va crea condiţii stabile, echitabile, favorabile şi transparente investitorilor altor pãrţi contractante pentru a efectua investiţii în aria sa. Aceste condiţii includ angajamente de acordare, în orice moment, investiţiilor investitorilor altor pãrţi contractante, a unui tratament just şi echitabil. Aceste investiţii se vor bucura, de asemenea, de cele mai constante mãsuri de protecţie şi siguranta şi nici o parte contractantã nu va afecta sub nici o forma, prin mãsuri nejustificate sau discriminatorii, activitãţile lor de management, întreţinere, folosire, fructificare sau înstrãinare. În nici un caz, acestor investiţii nu li se va acorda un tratament care este mai puţin favorabil decît cel prevãzut de dreptul internaţional, inclusiv obligaţii de tratat. Fiecare parte contractantã va respecta orice obligaţie pe care şi-a asumat-o fata de un investitor sau cu privire la o investiţie a unui investitor al altei pãrţi contractante.
(2) Fiecare parte contractantã se va strãdui sa acorde investitorilor altei pãrţi contractante, în ceea ce priveşte efectuarea unei investiţii în aria sa, tratamentul descris la paragraful (3).
(3) În sensul acestui articol, tratament înseamnã tratamentul acordat de o parte contractantã care nu este mai puţin favorabil decît cel acordat propriilor investitori sau investitorilor oricãrei pãrţi contractante sau oricãrui stat terţ, oricare este mai favorabil.
(4) Un tratat adiţional va obliga fiecare parte, sub rezerva condiţiilor stipulate în acest tratat, sa acorde investitorilor altor pãrţi, în ceea ce priveşte efectuarea unei investiţii în aria sa, tratamentul descris în paragraful (3). Acel tratat va fi deschis semnãrii pentru statele sau organizaţiile de integrare economicã regionala care au semnat sau au aderat la acest tratat. Negocierile tratatului adiţional vor începe nu mai tirziu de 1 ianuarie 1995, în vederea convenirii lui pînã la 1 ianuarie 1998.
(5) Fiecare parte contractantã se va strãdui, privitor la efectuarea unei investiţii în aria sa:
a) sa limiteze la minimum excepţiile de la acordarea tratamentului descris în paragraful (3);
b) sa înlãture, progresiv, restricţiile existente care afecteazã investitorii altor pãrţi contractante.
(6) a) O parte contractantã poate, în ceea ce priveşte efectuarea unei investiţii în aria sa, sa declare, voluntar, în orice moment, Conferintei Cartei, prin Secretariat, intenţia sa de a nu introduce noi excepţii la tratamentul descris la paragraful (3).
b) O parte contractantã poate, în orice moment, sa se angajeze, voluntar, sa acorde investitorilor altor pãrţi contractante, în ceea ce priveşte efectuarea unei investiţii în citeva sau în toate activitãţile economice din sectorul energetic în aria sa, tratamentul descris la paragraful (3). Aceste angajamente vor fi notificate Secretariatului, vor fi înscrise în anexa VC şi vor fi obligatorii în baza acestui tratat.
(7) Fiecare parte contractantã va acorda investiţiilor din aria sa, aparţinînd investitorilor altei pãrţi contractante, şi activitãţilor lor asociate, inclusiv de management, întreţinere, folosire, fructificare sau înstrãinare, un tratament care nu este mai puţin favorabil decît cel acordat investiţiilor propriilor investitori sau ale investitorilor altei pãrţi contractante sau unui stat terţ şi activitãţilor lor asociate, inclusiv de management, întreţinere, folosire, fructificare sau înstrãinare, oricare este mai favorabil.
(8) Modalitãţile de aplicare a dispoziţiilor paragrafului (7) pentru programele prin care o parte contractantã acorda credite nerambursabile sau alte forme de asistenta financiarã sau încheie contracte pentru cercetarea şi dezvoltarea tehnologiilor energetice vor fi pãstrate pentru tratatul adiţional prevãzut la paragraful (4). Fiecare parte contractantã va informa Conferinţa Cartei, prin Secretariat, asupra modalitãţilor pe care le aplica programelor prevãzute la acest paragraf.
(9) Fiecare stat sau organizaţie de integrare economicã regionala care semneazã sau adera la acest tratat va depune la Secretariat, la data la care semneazã tratatul sau depune instrumentele de aderare, un raport cuprinzînd toate legile, reglementãrile sau alte mãsuri privitoare la:
a) excepţiile de la paragraful (2); sau
b) programele la care se face referire în paragraful (8).
O parte contractantã va reactualiza raportul sau prin transmiterea prompta a amendamentelor la secretariat. Conferinţa Cartei va analiza aceste rapoarte în mod periodic.
Cu privire la subparagraful a), raportul poate desemna pãrţi din sectorul energetic în care o parte contractantã acorda investitorilor altei pãrţi contractante tratamentul prevãzut la paragraful (3).
Cu privire la subparagraful b), aceasta analiza a Conferintei Cartei poate sa ia în considerare efectele acestor programe asupra concurentei şi investiţiilor.
(10) Fãrã a incalca prevederile acestui articol, tratamentul prevãzut la paragrafele (3) şi (7) nu se va aplica protecţiei proprietãţii intelectuale; în schimb, tratamentul va fi asa cum este prevãzut de dispoziţiile corespunzãtoare din acordurile internaţionale aplicabile privind protejarea drepturilor de proprietate intelectualã la care pãrţile contractante respective sînt pãrţi.
(11) În sensul art. 26, aplicarea, de cãtre o parte contractantã, a unei mãsuri investitionale legate de comerţ, asa cum se prevede la art. 5 paragrafele (1) şi (2), unei investiţii a unui investitor al altei pãrţi contractante, existente la momentul acestei aplicari, va fi consideratã, sub rezerva art. 5 paragrafele (3) şi (4), o încãlcare a unei obligaţii a primei pãrţi contractante în baza acestui tratat.
(12) Fiecare parte contractantã va da asigurãri ca legislaţia ei interna prevede mijloace efective pentru a susţine pretenţiile şi a pune în aplicare drepturile referitoare la investiţii, la acordurile de investiţii şi la autorizaţiile pentru investiţii.
ART. 11
Personal de specialitate
(1) Sub rezerva dispoziţiilor legilor şi reglementãrilor sale interne referitoare la intrarea, şederea şi activitatea persoanelor fizice, o parte contractantã va examina cu buna-credinţa cererile adresate de investitorii altor pãrţi contractante şi de personalul de specialitate care este angajat de aceşti investitori sau în cadrul investiţiilor acestor investitori, de a intra şi rãmîne temporar în aria sa pentru a se angaja în activitãţi legate de efectuarea, dezvoltarea, managementul, întreţinerea, folosirea, fructificarea sau înstrãinarea investiţiilor importante, inclusiv pentru consilierea sau prestarea serviciilor tehnice de specialitate.
(2) O parte contractantã va permite investitorilor altor pãrţi contractante care au investiţii în aria sa şi investiţiilor acestor investitori sa angajeze orice persoana consideratã indispensabila, la alegerea investitorului sau a investiţiei, indiferent de naţionalitate şi cetãţenie, dacã acesteia i s-a permis sa între, sa stea şi sa lucreze în aria celei dintii pãrţi contractante şi dacã angajarea respecta termenii, condiţiile şi perioadele de timp ale permisului acordat acestor persoane.
ART. 12
Despãgubiri pentru pierderi
(1) Exceptind situaţiile în care se aplica dispoziţiile art. 13, unui investitor al unei pãrţi contractante, care suferã o pierdere în legatura cu o investiţie în aria altei pãrţi contractante din cauza rãzboiului sau a altui conflict armat, stãrii de necesitate, tulburarilor civile sau a altor evenimente similare din acea arie, i se va acorda, de cãtre partea contractantã din urma, referitor la restituirea, despãgubirea, compensarea sau alta soluţionare, tratamentul care este cel mai favorabil dintre cele pe care partea contractantã le acorda oricãror altor investitori, indiferent dacã aceştia sînt propriii investitori, investitorii altei pãrţi contractante sau investitorii unui stat terţ.
(2) Fãrã a se aduce vreun prejudiciu paragrafului (1), unui investitor al unei pãrţi contractante care, în oricare dintre situaţiile la care se face referire în acel paragraf, suferã o pierdere în aria altei pãrţi contractante rezultind din:
a) rechizitionarea investiţiei sale sau a unei pãrţi din aceasta de cãtre forţele sau autoritãţile partii contractante din urma; sau
b) distrugerea investiţiei sale sau a unei pãrţi din aceasta de cãtre forţele sau autoritãţile partii contractante din urma, care nu a fost cerutã prin forta lucrurilor, i se va acorda restituire sau despãgubire care, în toate cazurile, va fi prompta, adecvatã şi efectivã.
ART. 13
Exproprierea
(1) Investiţiile investitorilor unei pãrţi contractante în aria oricãrei alte pãrţi contractante nu vor fi naţionalizate, expropriate sau supuse unor mãsuri cu efect echivalent nationalizarii sau exproprierii (denumita în continuare expropriere), exceptind cazul în care aceasta expropriere este:
a) într-un scop care este de interes public;
b) nediscriminatorie;
c) se efectueazã în conformitate cu legea; şi
d) însoţitã de plata unei despãgubiri prompte, adecvate şi efective.
Aceasta despãgubire va fi echivalenta cu valoarea justa de piata a investiţiei expropriate la momentul imediat anterior exproprierii sau înainte ca exproprierea iminenta sa devinã cunoscutã într-un mod care sa afecteze valoarea investiţiei (denumita în continuare data evaluãrii).
Aceasta valoare justa de piata va fi exprimatã, la cererea investitorului, în valuta liber convertibilã, pe baza cursului de schimb existent pe piata pentru acea valuta la data evaluãrii. Despãgubirea va include şi dobinda la rata comercialã stabilitã în condiţii de piata, de la data exproprierii pînã la data plãţii.
(2) Investitorul afectat va avea dreptul la o examinare prompta a cazului sau, a evaluãrii investiţiei sale şi a plãţii despãgubirii, conform legii partii contractante care a fãcut exproprierea, de cãtre o autoritate judecãtoreascã sau o alta autoritate independenta şi competenta a acestei pãrţi contractante, în conformitate cu principiile stabilite în paragraful (1).
(3) Pentru evitarea oricãrui dubiu, exproprierea va include situaţii în care o parte contractantã expropriaza activele unei societãţi comerciale din aria sa, în care un investitor al oricãrei alte pãrţi contractante are o investiţie, inclusiv prin dreptul de proprietate asupra acţiunilor.
ART. 14
Transferuri legate de investiţii
(1) Fiecare parte contractantã va garanta, în ceea ce priveşte investiţiile investitorilor oricãrei alte pãrţi contractante din aria sa, transferul liber în sau din aria sa, inclusiv transferul:
a) capitalului iniţial şi contribuţiilor suplimentare la capital pentru întreţinerea şi dezvoltarea unei investiţii;
b) veniturilor;
c) plãţilor efectuate în baza unui contract, inclusiv amortizarea plãţilor capitalului şi dobinzilor aferente, rezultate dintr-un acord de împrumut;
d) veniturilor necheltuite şi al altor remuneraţii ale personalului din strãinãtate angajat pentru acea investiţie;
e) încasãrilor din vînzarea sau lichidarea totalã sau parţialã a unei investiţii;
f) plãţilor care decurg din reglementarea unui diferend;
g) plãţii despãgubirii în baza art. 12 şi 13.
(2) Transferurile în temeiul paragrafului (1) vor fi efectuate fãrã intirziere şi, cu excepţia veniturilor în natura, într-o valuta liber convertibilã.
(3) Transferurile vor fi efectuate la cursul de schimb pe piata, existent la data transferului, pentru tranzacţii la vedere în valuta în care se va face transferul. În absenta unei pieţe valutare, cursul ce va fi utilizat va fi ultimul curs aplicat investiţiilor interne sau cursul de schimb cel mai recent pentru transformarea valutelor în drepturi speciale de tragere, oricare este mai favorabil pentru investitor.
(4) Fãrã a incalca dispoziţiile paragrafelor (1)-(3), o parte contractantã poate sa protejeze drepturile creditorilor sau sa asigure concordanta cu legile privind emisiunea, comercializarea şi negocierea titlurilor de valoare şi sa asigure executarea sentinţelor rezultind din procedurile de judecata civile, administrative şi penale, prin aplicarea echitabila, nediscriminatorie şi cu buna-credinţa a legilor şi reglementãrilor sale.
(5) Fãrã a incalca dispoziţiile paragrafului (2), pãrţile contractante care sînt state ce au fost pãrţi constitutive ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste pot sa prevadã în acorduri încheiate între ele ca transferul plãţilor se va face în valutele acelor pãrţi contractante, cu condiţia ca aceste acorduri sa nu trateze investiţiile din aria lor, aparţinînd investitorilor altor pãrţi contractante, într-un mod mai puţin favorabil decît cel aplicat investiţiilor investitorilor pãrţilor contractante care au încheiat astfel de acorduri sau investiţiilor investitorilor unui stat terţ.
(6) Fãrã a incalca dispoziţiile subparagrafului (1) b), o parte contractantã poate restrictiona transferul veniturilor în natura în cazul în care partii contractante i se permite prin art. 29 subparagraful (2) a) sau prin GATT şi instrumentele conexe sa restrictioneze sau sa interzicã exportul sau vînzarea pentru export a produselor care constituie venituri în natura, cu condiţia ca o parte contractantã sa permitã ca transferul veniturilor în natura sa se efectueze asa cum este autorizat sau specificat printr-un acord de investiţii, o autorizaţie de investiţii sau alte acorduri scrise între partea contractantã şi un investitor al altei pãrţi contractante sau investiţiile acestuia.
ART. 15
Subrogarea
(1) Dacã o parte contractantã sau o agenţie desemnatã de aceasta (denumita în continuare partea care acorda despãgubiri) face o plata în virtutea unei asigurãri sau garanţii acordate în legatura cu o investiţie a unui investitor (denumit în continuare partea despagubita) în aria altei pãrţi contractante (denumita în continuare parte gazda), partea gazda va recunoaşte:
a) transferul tuturor drepturilor şi pretenţiilor în legatura cu aceasta investiţie cãtre partea care acorda despãgubirile; şi
b) dreptul partii care acorda despãgubiri, în virtutea subrogarii, sa exercite toate aceste drepturi şi sa susţinã aceste pretenţii.
(2) Partea care acorda despãgubiri va fi indreptatita, în toate cazurile, la:
a) acelaşi tratament în legatura cu drepturile şi pretenţiile primite de ea în virtutea transferului la care se face referire în paragraful (1); şi
b) aceleaşi plati datorate în baza acestor drepturi şi pretenţii, ca şi cele pe care partea despagubita a fost indreptatita sa le primeascã în virtutea acestui tratat, în legatura cu investiţia în cauza.
(3) În nici o procedura care face obiectul art. 26, o parte contractantã nu va invoca, ca apãrare, acţiunea reconvenţionalã, dreptul la compensaţie sau oricare alt motiv, sau faptul ca despãgubirea sau compensaţia, totalã sau parţialã, a pagubelor reclamate s-a primit sau va fi primitã în baza unui contract de asigurare sau de garanţie.
ART. 16
Legatura cu alte acorduri
Cînd doua sau mai multe pãrţi contractante au încheiat un acord internaţional anterior sau vor încheia un acord internaţional ulterior, ai cãror termeni se referã la aceleaşi aspecte ca şi cele din partea a III-a sau a V-a a acestui tratat,
(1) nici o dispoziţie din partea a III-a sau a V-a a acestui tratat nu va fi interpretatã ca derogind de la prevederile termenilor altui acord sau de la dreptul de soluţionare a diferendelor care rezulta din acel acord; şi
(2) nici o prevedere a acestui alt acord nu va fi interpretatã ca derogind de la dispoziţiile partii a III-a sau a V-a a acestui tratat sau de la dreptul de soluţionare a diferendelor în baza acestui tratat, în oricare dintre cazurile în care o asemenea dispoziţie este mai favorabilã investitorului sau investiţiei.
ART. 17
Circumstanţe în care nu se aplica partea a III-a a tratatului
Fiecare parte contractantã îşi rezerva dreptul de a refuza avantajele ce decurg din aceasta parte:
(1) unei persoane juridice, dacã cetãţeni sau nationali ai unui stat terţ deţin sau controleazã o astfel de persoana juridicã şi dacã aceasta nu are o activitate de baza în aria partii contractante în care ea este organizatã; sau
(2) unei investiţii, dacã partea contractantã care refuza stabileşte ca acea investiţie este o investiţie a unui investitor al unui stat terţ cu care partea contractantã care refuza:
a) nu menţine relaţii diplomatice; sau
b) adopta sau menţine mãsuri care;
(i) interzic tranzacţii cu investitorii acelui stat; sau
(ii) ar ameninta-o sau ar prejudicia-o, dacã avantajele acestei pãrţi ar fi acordate investitorilor acelui stat sau investiţiilor sale.

PARTEA a IV-a
Dispoziţii diverse

ART. 18
Suveranitatea asupra resurselor energetice
(1) Pãrţile contractante recunosc suveranitatea statului şi drepturile suverane asupra resurselor energetice. Ele reafirma ca acestea trebuie sa fie exercitate în conformitate cu regulile de drept internaţional şi sub rezerva respectãrii lor.
(2) Fãrã a afecta obiectivele de promovare a accesului la resursele energetice şi de explorare şi dezvoltare a acestora pe baze comerciale, tratatul nu va prejudicia, în nici un fel, regulile pãrţilor contractante care guverneazã sistemul de proprietate asupra resurselor energetice.
(3) Fiecare stat continua sa detina, în special, dreptul de a decide cu privire la zonele geografice din aria sa, care sa fie fãcute disponibile pentru explorarea şi dezvoltarea resurselor lor energetice, optimizarea extractiei lor şi mãsura în care acestea pot fi consumate sau exploatate, sa specifice şi sa beneficieze de orice taxe, redevenţe sau alte plati financiare, care se percep în virtutea acestei explorari şi exploatãri, şi sa reglementeze aspectele de mediu şi de siguranta legate de o astfel de explorare, dezvoltare şi redare a utilizãrii iniţiale a terenului în aria sa, precum şi sa participe la aceste explorari şi exploatãri, inter alia, prin participarea directa a guvernului sau prin întreprinderi de stat.
(4) Pãrţile contractante se angajeazã sa faciliteze accesul la resursele energetice, inter alia, prin acordarea nediscriminatorie, pe baza de criterii care sînt fãcute publice, de autorizaţii, licenţe, concesionari şi contracte de prospectare şi explorare sau de exploatare şi extragere a resurselor energetice.
ART. 19
Aspecte legate de mediu
(1) Urmãrind o dezvoltare durabila şi luind în considerare obligaţiile sale care decurg din acordurile internaţionale în domeniul mediului, la care este parte, fiecare parte contractantã se va strãdui sa minimizeze, de o maniera eficienta din punct de vedere economic, impactul negativ asupra mediului care are loc în interiorul sau în afarã ariei sale, pentru toate activitãţile din cadrul ciclului energetic din aria sa, luind mãsurile de securitate necesare. În acest sens, fiecare parte contractantã va acţiona de o maniera eficienta din punct de vedere al costurilor. Fiecare parte contractantã se va strãdui sa adopte, în cadrul politicilor şi acţiunilor sale, mãsuri de precautie pentru prevenirea sau minimizarea degradãrii mediului. Pãrţile contractante convin ca poluatorul din ariile pãrţilor contractante sa suporte, în principiu, costurile poluarii, inclusiv poluarea transfrontiera, în interesul public şi fãrã a distorsiona investiţiile în ciclul energetic sau comerţul internaţional. Pãrţile contractante vor acţiona astfel:
a) vor lua în considerare aspectele legate de mediu în formularea şi aplicarea politicilor lor energetice;
b) vor promova stabilirea preţurilor pe considerente de piata şi cu o mai mare reflectare a costurilor şi beneficiilor de mediu care rezulta din ciclul energetic;
c) ţinînd seama de art. 34 paragraful (4), vor incuraja cooperarea în atingerea obiectivelor de mediu ale Cartei şi cooperarea în domeniul standardelor internaţionale de mediu pentru ciclul energetic, luind în considerare diferenţele dintre efectele adverse şi abaterea de cost dintre pãrţile contractante;
d) vor lua în considerare, în mod deosebit, îmbunãtãţirea eficientei energetice, dezvoltarea şi folosirea surselor de energie regenerabile, promovarea folosirii combustibililor curati şi vor folosi tehnologii şi mijloace tehnologice care reduc poluarea;
e) vor promova culegerea şi diseminarea informaţiilor privind politicile energetice cu efecte benefice asupra mediului şi eficiente din punct de vedere economic şi cu privire la practicile şi tehnologiile eficiente din punct de vedere al costurilor;
f) vor incuraja constientizarea opiniei publice privind acţiunile cu impact asupra mediului din sistemul energetic, în scopul prevenirii sau al reducerii impactului negativ asupra mediului, şi costurile legate de diferitele mãsuri de prevenire şi reducere;
g) vor promova şi vor coopera în domeniul cercetãrii, dezvoltãrii şi aplicãrii tehnologiilor, practicilor şi proceselor tehnologice eficiente din punct de vedere energetic şi cu respectarea considerentelor de mediu, care vor reduce impactul negativ asupra mediului, precum şi toate aspectele legate de ciclul energetic, într-o maniera eficienta din punct de vedere economic;
h) vor incuraja crearea de condiţii favorabile pentru transferul şi raspindirea acestor tehnologii în condiţiile unei protecţii corespunzãtoare şi efective a drepturilor de proprietate intelectualã;
i) vor promova o evaluare transparenta într-un stadiu incipient, anterior fazei de decizie şi urmatã de monitorizarea impactului asupra mediului, a proiectelor de investiţii energetice semnificative;
j) vor promova constientizarea la nivel internaţional privind schimbul de informaţii legat de programe şi standarde de mediu relevante ale pãrţilor contractante, precum şi de punere în aplicare a acelor programe şi standarde;
k) vor participa, la cerere, şi în limita resurselor lor disponibile, la dezvoltarea şi punerea în aplicare de programe de mediu corespunzãtoare la diverse pãrţi contractante.
(2) La cererea uneia sau mai multor pãrţi contractante diferendele privind aplicarea şi interpretarea dispoziţiilor acestui articol vor fi analizate de Conferinţa Cartei care va cauta o soluţie, în cazul în care nu exista aranjamente privind modul de soluţionare a acestor diferende în alte foruri internaţionale corespunzãtoare.
(3) În sensul acestui articol:
a) ciclul energetic înseamnã întregul lant, inclusiv activitãţile legate de prospectarea, explorarea, producţia, conversia, stocarea, transportul, distribuţia şi consumul diferitelor forme de energie şi tratamentul şi eliminarea deşeurilor, precum şi dezafectarea sau oprirea acestor activitãţi minimizind impactul negativ asupra mediului;
b) impactul asupra mediului înseamnã orice efect cauzat de o anumitã activitate asupra mediului, inclusiv asupra sãnãtãţii şi protecţiei omului, florei, faunei, solului, aerului, apei, climei, peisajului, monumentelor istorice şi altor structuri fizice sau interactiunii lor între aceşti factori, inclusiv efectele asupra moştenirii culturale sau asupra condiţiilor socioeconomice care rezulta din alterarea acestor factori;
c) îmbunãtãţirea eficientei energetice înseamnã actionarea pentru menţinerea aceleiaşi unitãţi de produs (bun sau serviciu) fãrã a reduce calitatea sau performanţele produsului, concomitent cu reducerea cantitãţii de energie necesarã pentru realizarea acelui produs;
d) eficient din punct de vedere al costurilor înseamnã atingerea unui obiectiv cu cele mai reduse costuri sau obţinerea celor mai mari beneficii la un cost dat.
ART. 20
Transparenta
(1) Legile, reglementãrile, hotãrîrile judecãtoreşti şi deciziile administrative cu aplicaţie generalã, care afecteazã comerţul cu materiale şi produse energetice, se înscriu, în conformitate cu art. 29 subparagraful (2) a), printre mãsurile care ţin de regulile privind transparenta, asa cum rezulta din GATT şi din instrumentele conexe relevante.
(2) Legile, reglementãrile, hotãrîrile judecãtoreşti şi deciziile administrative de aplicare generalã, puse în aplicare de cãtre o parte contractantã, precum şi acordurile în vigoare dintre pãrţile contractante, care se referã la alte aspecte din acest tratat, vor fi de asemenea publicate prompt, astfel încît sa dea posibilitate pãrţilor contractante şi investitorilor sa ia cunostinta de ele. Dispoziţiile acestui paragraf nu obliga nici o parte contractantã sa dezvaluie informaţii confidenţiale care ar impiedica aplicarea legii sau ar fi contrare interesului public ori ar prejudicia interesele comerciale legitime ale unui investitor.
(3) Fiecare parte contractantã va desemna unul sau mai multe puncte de informare cãrora sa li se poatã adresa cereri privind informaţii despre legile, reglementãrile, hotãrîrile judecãtoreşti şi deciziile administrative, mai sus menţionate, şi va informa prompt secretariatul despre existenta lor, secretariatul facindu-le disponibile, la cerere.
ART. 21
Impozite
(1) Dacã nu s-a convenit altfel în acest articol, nici o dispoziţie a prezentului tratat nu se va aplica, astfel încît sa creeze drepturi sau sa impunã obligaţii cu privire la mãsurile fiscale ale pãrţilor contractante. În cazul oricãrei neconcordante între dispoziţiile acestui articol şi oricare alta dispoziţie din acest tratat, dispoziţiile acestui articol vor prevala.
(2) Articolul 7 paragraful (3) se va aplica mãsurilor fiscale, altele decît cele pe venit sau pe capital, cu excepţia faptului ca aceste dispoziţii nu se vor aplica:
a) unui avantaj acordat de o parte contractantã în baza prevederilor fiscale ale oricãrei convenţii, acord sau aranjament, descrise în subparagraful 7 a) (ii); sau
b) oricãrei mãsuri fiscale care urmãreşte colectarea efectivã a impozitelor, cu excepţia cazului cînd mãsurile unei pãrţi contractante discrimineaza în mod arbitrar impotriva materialelor şi produselor energetice provenind din sau destinate pentru aria altei pãrţi contractante, sau restrictioneaza, în mod arbitrar, beneficiile acordate în baza dispoziţiilor art. 7 paragraful (3).
(3) Dispoziţiile art. 10 paragrafele (2) şi (7) se vor aplica mãsurilor fiscale ale pãrţilor contractante, altele decît cele pe venit sau pe capital, cu excepţia faptului ca aceste dispoziţii nu se vor aplica:
a) pentru a impune obligaţii ce decurg din tratamentul naţiunii celei mai favorizate cu privire la avantajele acordate de o parte contractantã în conformitate cu dispoziţiile fiscale ale oricãrei convenţii, oricãrui acord sau aranjament, descrise în subparagraful (7) a) (ii) sau care rezulta din calitatea de membru la o organizaţie de integrare economicã regionala; sau
b) oricare mãsuri fiscale vizind sa asigure colectarea efectivã de impozite, cu excepţia cazului în care mãsura discrimineaza, în mod arbitrar, un investitor al altei pãrţi contractante sau restrictioneaza, în mod arbitrar, beneficiile acordate în baza dispoziţiilor legate de investiţii din acest tratat.
(4) Dispoziţiile art. 29 paragrafele (2)-(6) se aplica mãsurilor fiscale, altele decît cele pe venit sau pe capital.
(5) a) Articolul 13 se aplica impozitelor.
b) Atunci cînd o problema care deriva din art. 13, referitoare fie la faptul ca impozitul constituie o expropriere, fie ca impozitul considerat ca expropriere este discriminatoriu, se vor aplica urmãtoarele dispoziţii:
(i) Investitorul sau partea contractantã care declara mãsura de expropriere va supune cazul autoritãţii fiscale competente, pentru a determina dacã impozitul este o mãsura de expropriere sau dacã impozitul este discriminatoriu. În cazul în care lipseşte o astfel de cerere din partea investitorului sau a partii contractante, organismele chemate sa soluţioneze diferendele în conformitate cu art. 26 subparagraful (2) c) sau art. 27 paragraful (2) vor supune cazul autoritãţilor fiscale competente.
(ii) Autoritãţile fiscale competente se vor strãdui sa soluţioneze cazul, într-o perioada de 6 luni de la notificare. Dacã este o problema de nediscriminare, autoritãţile fiscale competente vor aplica dispoziţiile privind nediscriminarea din convenţiile fiscale aplicabile sau dacã nu exista prevederi privind nediscriminarea în aceste convenţii sau în cazul în care astfel de convenţii nu sînt în vigoare între pãrţile contractante interesate, ele vor aplica principiile de nediscriminare stipulate în convenţia-cadru privind impozitele pe venit şi capital a organizaţiei pentru cooperare şi dezvoltare economicã.
(iii) Organismele chemate sa soluţioneze diferendele în baza art. 26 subparagraful (2) c) sau art. 27 paragraful (2) pot lua în considerare orice concluzie primitã de la autoritatea fiscalã competenta privind natura mãsurii, respectiv dacã aceasta este o mãsura de expropriere. Aceste organisme vor lua în considerare toate concluziile primite în perioada de 6 luni la care se face referire în subparagraful b) (ii), din partea autoritãţii fiscale competente, inclusiv dacã impozitul este discriminatoriu. Aceste organisme pot lua, de asemenea, în considerare orice concluzie primitã de la autoritatea fiscalã competenta dupã expirarea perioadei de 6 luni.
(iv) Dupã expirarea perioadei de 6 luni, la care se face referire în subparagraful (b) (ii), implicarea autoritãţii fiscale competente nu poate în nici un caz sa ducã la intirzierea procedurilor prevãzute la art. 26 şi 27.
(6) Pentru evitarea oricãrui dubiu, art. 14 nu va limita drepturile partii contractante de a impune sau de a percepe impozite prin reţinere la sursa sau alte mijloace.
(7) În sensul acestui articol:
a) termenul mãsuri fiscale cuprinde:
(i) orice prevedere referitoare la impozite din legislaţia nationala a partii contractante sau a unei subdiviziuni politice sau a unei autoritãţi locale; şi
(ii) orice prevedere referitoare la impozite din convenţiile de evitare a dublei impuneri sau din alte acorduri şi aranjamente internaţionale la care partea contractantã este parte;
b) vor fi considerate impozite pe venit sau pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elemente de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe veniturile provenite din înstrãinarea proprietãţii, impozite pe avere, moşteniri şi donaţii sau impozite similare, impozite pe suma totalã a salariilor plãtite de societãţile comerciale, precum şi impozitul pe creşterea valorii capitalului;
c) autoritate fiscalã competenta înseamnã autoritatea competenta în conformitate cu un acord de evitare a dublei impuneri în vigoare între pãrţile contractante sau, în cazul în care nu este în vigoare nici un astfel de acord, ministrul sau ministerul responsabil pentru impozite sau reprezentanţii lor autorizaţi;
d) pentru evitarea oricãrui dubiu, termenii prevederi fiscale şi impozite nu includ taxele vamale.
ART. 22
Întreprinderi de stat şi întreprinderi cãrora li se acorda privilegii
(1) Fiecare parte contractantã se angajeazã ca, în cazul în care menţine sau înfiinţeazã o întreprindere de stat, aceasta îşi va desfasura activitatea legatã de vînzarea sau cumpãrarea de bunuri şi servicii în aria sa, în concordanta cu obligaţiile partii contractante prevãzute în partea a III-a a acestui tratat.
(2) Nici o parte contractantã nu va incuraja sau nu va cere unei astfel de întreprinderi sa desfãşoare activitate în aria sa într-o maniera neconforma cu obligaţiile partii contractante prevãzute în acest tratat.
(3) Fiecare parte contractantã se angajeazã ca, dacã înfiinţeazã sau menţine o entitate şi îi conferã autoritate normativa, administrativã sau alta autoritate guvernamentalã, aceasta entitate va exercita acea autoritate în concordanta cu obligaţiile partii contractante prevãzute în acest tratat.
(4) Nici o parte contractantã nu va incuraja sau nu va cere unei entitãţi, cãreia aceasta îi acorda privilegii exclusive sau speciale sa-şi desfãşoare activitatea în aria sa într-o maniera neconforma cu obligaţiile partii contractante prevãzute în acest tratat.
(5) În sensul acestui articol, entitate include o întreprindere, o agenţie sau alta organizaţie, sau o persoana individualã.
ART. 23
Respectarea de cãtre autoritãţile locale
(1) Fiecare parte contractantã este pe deplin rãspunzãtoare, prin acest tratat, pentru respectarea tuturor dispoziţiilor acestui tratat şi va lua mãsurile necesare, în limita în care îi sînt disponibile, pentru a asigura respectarea lor de cãtre guvernele regionale şi locale şi autoritãţile din aria sa.
(2) Dispoziţiile privind soluţionarea diferendelor din partea a II-a, a IV-a şi a V-a ale acestui tratat pot fi invocate în legatura cu mãsurile ce afecteazã respectarea dispoziţiilor tratatului de cãtre o parte contractantã, care au fost luate de guverne regionale sau locale ori de autoritãţi din aria partii contractante.
ART. 24
Excepţii
(1) Acest articol nu se aplica art. 12, 13 şi 29.
(2) Dispoziţiile tratatului, altele decît:
a) cele la care se face referire în paragraful (1); şi
b) cu privire la subparagraful (i), partea a III-a a acestui tratat, nu vor impiedica o parte contractantã sa adopte sau sa aplice mãsuri:
(i) necesare pentru a proteja viata sau sãnãtatea oamenilor, animalelor sau plantelor;
(ii) esenţiale pentru achiziţionarea sau distribuirea materialelor şi produselor energetice în condiţiile în care acestea sînt deficitare, datoritã unor cauze care nu depind de acea parte contractantã, cu condiţia ca aceste mãsuri sa fie compatibile cu principiile potrivit cãrora:
A) toate celelalte pãrţi contractante au dreptul la o parte echitabila din oferta internationala de astfel de materiale şi produse energetice; şi
B) orice astfel de mãsuri care nu sînt compatibile cu dispoziţiile acestui tratat vor fi suspendate imediat ce condiţiile care le-au generat au încetat sa existe; sau
(iii) în beneficiul investitorilor autohtoni sau persoane individuale, sau grupuri dezavantajate din punct de vedere social sau economic sau investiţiilor acestora şi notificate Secretariatului ca atare, cu condiţia ca o astfel de mãsura:
A) sa nu aibã un impact semnificativ asupra economiei acelei pãrţi contractante; şi
B) sa nu discrimineze între investitorul oricãrei alte pãrţi contractante şi investitorii acelei pãrţi contractante care nu fac parte dintre aceia pentru care s-a introdus aceasta mãsura, cu condiţia ca aceste mãsuri sa nu fie aplicate într-un mod care sa constituie o restrictionare deghizatã a activitãţii economice în sectorul energetic sau un mijloc de discriminare arbitrar sau nejustificat între pãrţi contractante sau între investitori sau alte persoane interesate ale pãrţilor contractante. Aceste mãsuri vor fi motivate corespunzãtor şi nu vor anula sau afecta beneficiile uneia sau mai multor pãrţi contractante, pe care acestea le au prin acest tratat, mai mult decît este strict necesar pentru scopul final.
(3) Dispoziţiile acestui tratat, altele decît cele la care se face referire în paragraful (1), nu vor fi interpretate ca impiedicind o parte contractantã de a lua mãsurile pe care aceasta le considera necesare:
a) pentru protejarea intereselor esenţiale ale securitãţii sale, inclusiv cele:
(i) legate de aprovizionarea cu materiale şi produse energetice a obiectivelor militare; sau
(ii) luate în timp de rãzboi, conflict armat sau în cazul altor stãri de urgenta în relaţiile internaţionale;
b) legate de punerea în aplicare a politicilor naţionale cu privire la neproliferarea armelor nucleare sau altor instrumente care folosesc materiale fisionabile sau necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor sale în cadrul tratatului de neproliferare a armelor nucleare, a directivelor pentru furnizorii nucleari şi a altor obligaţii sau înţelegeri internaţionale de neproliferare nucleara; sau
c) pentru menţinerea ordinii publice.
O astfel de mãsura nu va constitui o restrictie deghizatã în calea tranzitului.
(4) Dispoziţiile acestui tratat care acorda tratamentul naţiunii celei mai favorizate nu vor obliga o parte contractantã sa extindã asupra investitorilor oricãrei alte pãrţi contractante un tratament preferenţial:
a) care rezulta din calitatea sa de membru la o zona de comerţ liber sau uniune vamalã; sau
b) care este acordat printr-un acord bilateral sau multilateral privind cooperarea economicã dintre state care au fost pãrţi constitutive ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, pînã la stabilirea, pe o baza definitiva, a relaţiilor lor economice reciproce.
ART. 25
Acordul de integrare economicã
(1) Nici o dispoziţie a acestui tratat nu va fi astfel interpretatã, încît sa oblige o parte contractantã, care este parte la un acord de integrare economicã (denumit în continuare AIE), sa extindã, prin tratamentul naţiunii celei mai favorizate, asupra altei pãrţi contractante care nu este parte la AIE, un tratament preferenţial aplicabil între pãrţile la acel AIE şi care rezulta din calitatea lor de parte la acel AIE.
(2) În sensul paragrafului (1), AIE înseamnã un acord care liberalizeaza substanţial, inter alia, comerţul şi investiţiile, asigurind absenta sau eliminarea, în mod substanţial, a tuturor discriminarilor între pãrţile la acesta, prin eliminarea mãsurilor discriminatorii existente şi/sau interzicerea de mãsuri noi sau mai discriminatorii, fie la intrarea în vigoare a acestui acord, fie într-o perioada de timp rezonabila.
(3) Acest articol nu va afecta aplicarea GATT şi a instrumentelor conexe în conformitate cu art. 29.

PARTEA a V-a
Reglementarea diferendelor

ART. 26
Reglementarea diferendelor dintre un investitor şi o parte contractantã
(1) Diferendele dintre o parte contractantã şi un investitor al unei alte pãrţi contractante în legatura cu o investiţie a celei din urma pãrţi contractante, în aria celei dintii pãrţi contractante, şi care se referã la o pretinsa încãlcare a obligaţiei celei dintii pãrţi contractante, în partea a III-a, se vor soluţiona, pe cît posibil, pe cale amiabila.
(2) Dacã aceste diferende nu pot fi reglementate în conformitate cu dispoziţiile paragrafului (1), în termen de 3 luni de la data la care oricare parte la diferend a solicitat o soluţionare amiabila, investitorul, parte la diferend, poate opta pentru supunerea acestuia spre soluţionare:
a) la instanţele sau tribunalele administrative ale partii contractante care este parte la diferend;
b) în conformitate cu orice procedura aplicabilã de reglementare a diferendelor, asupra cãreia s-a cãzut de acord în prealabil; sau
c) conform urmãtoarelor paragrafe din acest articol.
(3) a) Numai în condiţiile menţionate în subparagrafele b) şi c) fiecare parte contractantã îşi da, prin prezenta, consimţãmîntul necondiţionat pentru supunerea diferendului arbitrajului internaţional sau concilierii internaţionale conform dispoziţiilor acestui articol.
b) (i) pãrţile contractante menţionate în lista din anexa ID nu îşi dau consimţãmîntul necondiţionat în cazul în care investitorul a supus, în prealabil, soluţionarea diferendului în condiţiile prevãzute la subparagraful (2) a) sau b).
(ii) Pentru motive de transparenta, fiecare parte contractantã care este menţionatã în lista din anexa ID va depune la secretariat o declaraţie scrisã privind politicile, practicile şi condiţiile sale în acest sens, nu mai tirziu de data depunerii instrumentelor sale de ratificare, acceptare sau aprobare, conform art. 39, sau a depunerii instrumentelor sale de aderare conform art. 41.
c) O parte contractantã menţionatã în anexa IA nu îşi da acest acord necondiţionat cu privire la un diferend apãrut în condiţiile arãtate în ultima propozitie a art. 10 paragraful (1).
(4) În cazul în care un investitor opteazã sa supunã diferendul spre soluţionare în conformitate cu subparagraful (2)c), investitorul trebuie sa-şi dea consimţãmîntul în scris pentru ca diferendul sa fie supus spre soluţionare astfel:
a) (i) Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii, înfiinţat ca urmare a Convenţiei pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state, deschisã pentru semnare la Washington la 18 martie 1965 (denumita în continuare Convenţia ICSID), dacã partea contractantã a investitorului şi cealaltã parte contractantã, parte la diferend, sînt pãrţi la sus-numita convenţie; sau
(ii) Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii, înfiinţat ca urmare a convenţiei menţionate în subparagraful a)(i), în baza regulilor care guverneazã facilitãţile adiţionale pentru administrarea procedurilor secretariatului centrului (denumit în continuare Regulament adiţional), dacã partea contractantã a investitorului sau cealaltã parte contractantã, parte la diferend, dar nu amindoua, este parte la convenţia menţionatã mai sus;
b) unui arbitru unic sau unui tribunal ad-hoc de arbitraj, constituit în conformitate cu Regulamentul de arbitraj al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional (denumit în continuare UNCITRAL); sau
c) unei proceduri arbitrale în cadrul institutului de Arbitraj al Camerei de Comerţ din Stockholm.
(5) a) Consimţãmîntul dat în conformitate cu paragraful (3), împreunã cu acordul scris al investitorului, dat ca urmare a prevederii menţionate la paragraful (4), vor fi considerate ca satisfacind cerinta pentru:
(i) acordul scris al pãrţilor la diferend pentru îndeplinirea scopurilor menţionate la cap. II al Convenţiei ICSIR şi a celor din Regulamentul adiţional;
(ii) o înţelegere în scris în sensul articolului II al Convenţiei Naţiunilor Unite pentru recunoaşterea şi executarea hotãrîrilor arbitrale strãine, semnatã la New York la 10 iunie 1958 (denumita în continuare Convenţia de la New York); şi
(iii) pãrţile la contract sa fi cãzut de acord, în scris, în sensul art. 1 al Regulamentului de arbitraj al UNCITRAL.
b) Orice arbitraj menţionat în acest articol se va desfasura, la cererea oricãreia dintre pãrţile la diferend, într-un stat care este parte la Convenţia de la New York. Cererile supuse arbitrajului în condiţiile menţionate vor fi considerate ca rezultind din raporturi sau tranzacţii comerciale în sensul art. 1 al acestei convenţii.
(6) Un tribunal stabilit potrivit dispoziţiilor paragrafului (4) va hotãrî asupra problemelor în diferend în conformitate cu acest tratat, precum şi cu reglementãrile aplicabile şi principiile de drept internaţional.
(7) Un investitor, altul decît o persoana fizica care are naţionalitatea partii contractante, parte la diferend la data consimtamintului în scris menţionat în paragraful (4) şi care, înaintea apariţiei diferendului dintre el şi partea contractantã, este controlat de investitori ai unei alte pãrţi contractante, va fi tratat, în sensul art. 25 subparagraful (2) b) al Convenţiei ICSID ca "naţional al unui alt stat contractant", şi, în sensul art. 1 paragraful (6) al Regulamentului adiţional, va fi tratat ca "naţional al altui stat".
(8) Hotãrîrile arbitrale, care pot cuprinde şi o obligaţie de plata, vor fi definitive şi obligatorii pentru pãrţile în diferend. O hotãrîre arbitralã privind o mãsura a unui guvern local sau a unei autoritãţi a partii contractante, parte la diferend, va stipula ca partea contractantã poate sa plãteascã despãgubiri bãneşti în locul oricãrei alte reparaţii acordate. Fiecare parte contractantã va aduce la îndeplinire o astfel de hotãrîre fãrã intirziere şi va crea condiţii pentru executarea ei efectivã în aria sa.
ART. 27
Reglementarea diferendelor dintre pãrţile contractante
(1) Pãrţile contractante se vor strãdui sa-şi soluţioneze diferendele cu privire la aplicarea sau interpretarea acestui tratat pe cai diplomatice.
(2) Dacã un diferend nu a fost soluţionat în conformitate cu paragraful (1), într-o perioada de timp rezonabila, oricare dintre pãrţile la diferend poate supune problema respectiva unui tribunal ad-hoc conform acestui articol, în baza notificãrii scrise adresate celeilalte pãrţi la diferend, cu excepţia cazurilor în care prezentul tratat dispune altfel, sau pãrţile contractante au convenit altfel în scris, precum şi, cu excepţia referitoare la aplicarea şi interpretarea art. 6 sau art. 19 sau pentru pãrţile contractante menţionate în anexa IA, a ultimei propozitii a art. 10 paragraful (1).
(3) Un astfel de tribunal ad-hoc se va constitui dupã cum urmeazã:
a) Partea contractantã care iniţiazã procedura va desemna un membru al tribunalului şi va informa cealaltã parte contractantã la diferend asupra acestei desemnari, în termen de 30 de zile de la primirea notificãrii menţionate în paragraful (2) a celeilalte pãrţi contractante.
b) În termen de 60 de zile de la primirea notificãrii în scris, la care se referã paragraful (2), cealaltã parte contractantã, care este parte la diferend, va desemna un membru. Dacã desemnarea nu se va face în termenul stabilit, partea contractantã care a initiat procedura poate solicita, în termen de 90 de zile de la primirea notificãrii în scris, menţionatã în paragraful (2), ca desemnarea sa fie facuta în conformitate cu subparagraful d).
c) Pãrţile contractante care sînt pãrţi la diferend vor desemna un al treilea membru care nu poate sa aibã naţionalitatea sau cetãţenia partii contractante care este parte la diferend. Acest membru va fi preşedintele tribunalului. Dacã, în termen de 150 de zile de la primirea notificãrii la care se referã paragraful (2), pãrţile contractante nu pot cãdea de acord asupra numirii unui al treilea membru, acea numire se va face, conform subparagrafului (3) d), la cererea oricãreia dintre pãrţile contractante, depusa în termen de 180 de zile de la primirea notificãrii.
d) Desemnarile necesare a fi fãcute conform acestui paragraf se vor face de cãtre secretarul general al Curţii Permanente de Arbitraj Internaţional în termen de 30 de zile de la primirea cererii înaintate în acest sens. Dacã secretarul general este împiedicat sa-şi îndeplineascã aceasta sarcina, numirile vor fi fãcute de cãtre primul secretar al biroului. Dacã, la rindul sau, acesta din urma este împiedicat sa îşi îndeplineascã o astfel de sarcina, numirile se vor face de cãtre un loctiitor care este cel mai mare în funcţie.
e) Desemnarile fãcute în conformitate cu subparagrafele a)-d) vor fi fãcute ţinînd seama de calificarea şi experienta celor care vor fi desemnaţi, în special în privinta problemelor care fac obiectul acestui tratat.
f) În absenta unui acord contrar între pãrţile contractante, se va aplica Regulamentul de arbitraj al UNCITRAL, cu excepţia modificãrilor fãcute de pãrţile contractante care sînt parte la diferend sau de arbitri. Tribunalul va lua hotãrîrile cu majoritatea de voturi a membrilor sãi.
g) Tribunalul va decide asupra diferendului în conformitate cu dispoziţiile acestui tratat, cu regulile aplicabile şi cu principiile dreptului internaţional.
h) Sentinta arbitralã va fi definitiva şi obligatorie pentru pãrţile contractante care sînt parte la diferend.
(i) În cazul în care, la pronunţarea unei sentinţe, tribunalul considera ca una dintre mãsurile prevãzute de un guvern local sau regional sau de o autoritate din aria partii contractante, menţionatã în partea I a anexei P, nu este conformã cu dispoziţiile prezentului tratat, oricare parte la diferend poate invoca prevederile partii a II-a a anexei P.
j) Cheltuielile tribunalului, ce includ şi remuneraţia membrilor sãi, vor fi suportate în pãrţi egale de cãtre pãrţile contractante care sînt parte la diferend. Tribunalul poate, în orice caz, sa dispunã, dupã cum considera, ca una dintre pãrţile contractante, care este parte la diferend, sa plãteascã o parte mai mare din cheltuieli.
k) În cazul în care pãrţile contractante la diferend nu convin altfel, tribunalul îşi va desfasura lucrãrile la Haga şi va folosi clãdirea şi facilitãţile Curţii Permanente de Arbitraj Internaţional.
l) O copie de pe sentinta arbitralã va fi depusa la secretariat, care o va face general disponibilã.
ART. 28
Neaplicarea articolului 27 anumitor diferende
Un diferend între pãrţile contractante cu privire la aplicarea sau interpretarea art. 5 sau 29 nu va fi soluţionat în conformitate cu dispoziţiile art. 27, decît dacã pãrţile contractante, pãrţi la diferend, convin în acest fel.

PARTEA a VI-a
Dispoziţii tranzitorii

ART. 29
Prevederi interimare cu privire la aspecte legate de comerţ
(1) Dispoziţiile acestui articol se vor aplica comerţului cu materiale şi produse energetice, atît timp cît o parte contractantã nu este membra la GATT şi instrumentele conexe.
(2) a) Comerţul cu materiale şi produse energetice dintre pãrţile contractante, dintre care cel puţin una nu este parte la GATT sau la un instrument conex relevant, va fi guvernat, sub rezerva subparagrafelor b) şi c) şi a excepţiilor şi regulilor stipulate în anexa G, de prevederile GATT 1947 şi de instrumentele conexe, asa cum erau ele aplicate la 1 martie 1994 şi practicate pentru materiale şi produse energetice de membrii la GATT 1947 între ei, ca şi cum toate pãrţile contractante sînt pãrţi la GATT 1947 şi la instrumentele conexe.
b) Acest comerţ al unei pãrţi contractante, care este un stat care a fost parte constitutivã a fostei Uniunii a Republicilor Sovietice Socialiste, poate fi guvernat, sub rezerva dispoziţiilor anexei TFU, de un acord între doua sau mai multe asemenea state, pînã la 1 decembrie 1999 sau pînã la admiterea acelei pãrţi contractante la GATT, dacã acest act are loc mai devreme de 1 decembrie 1999.
c) În ceea ce priveşte comerţul dintre oricare dintre cele doua pãrţi la GATT, subparagraful a) nu se va aplica, dacã una dintre aceste pãrţi nu este parte la GATT 1947.
(3) Fiecare semnatar al acestui trata şi fiecare stat sau organizaţie de integrare economicã regionala care adera la acest tratat, la data semnãrii sau depunerii instrumentelor de aderare, va depune la Secretariat lista taxelor sale vamale şi a altor taxe percepute la import sau export pentru materiale şi produse energetice, notificind nivelul unor asemenea taxe la data semnãrii sau depozitarii.
Orice modificare a acestor taxe va fi notificatã la Secretariat, care va informa în mod corespunzãtor pãrţile contractante.
(4) Fiecare parte contractantã se va strãdui sa nu mãreascã taxele vamale sau alte taxe percepute la import sau la export:
a) în cazul importului de materiale şi produse energetice menţionate în partea I a ofertei partii contractante la care se face referire la art. II al GATT, peste nivelul prevãzut în oferta, dacã partea contractantã este membru GATT;
b) în cazul exportului de materiale şi produse energetice şi al importului lor, dacã partea contractantã nu este membru GATT, peste nivelul notificat cel mai recent la Secretariat, cu excepţia cazurilor permise în conformitate cu subparagraful (2)a).
(5) O parte contractantã poate mari taxele vamale şi alte taxe peste nivelul specificat în paragraful (4), numai dacã:
a) în cazul unor taxe vamale sau al altor taxe percepute la import, o asemenea acţiune nu este incompatibilã cu dispoziţiile aplicabile ale GATT, altele decît acele dispoziţii ale GATT 1947 şi ale instrumentelor conexe prevãzute în anexa G şi dispoziţiile corespondente ale GATT 1994 şi ale instrumentelor conexe; sau
b) s-a notificat la Secretariat propunerea sa privind aceasta creştere, în mãsura în care este permisã de procedurile sale legislative, acordind celorlalte pãrţi contractante posibilitatea pentru consultãri în legatura cu aceasta propunere şi a luat în considerare poziţiile acestor pãrţi contractante.
(6) Semnatarii se angajeazã sa înceapã negocieri, nu mai tirziu de 1 ianuarie 1995, în vederea încheierii, pînã la 1 ianuarie 1998, corespunzãtor evolutiilor din sistemul de comerţ mondial, privind un text de amendament la acest tratat, cu condiţia respectãrii regulilor ce vor fi convenite, în sensul ca fiecare parte contractantã sa se angajeze sa nu mãreascã taxele vamale şi alte taxe peste nivelul menţionat în acel amendament.
(7) Anexa D se va aplica diferendelor privind respectarea dispoziţiilor aplicabile comerţului în baza acestui articol, cu condiţia ca ambele pãrţi contractante sa nu convinã altfel, precum şi diferendelor, privind respectarea art. 5, dintre pãrţile contractante, dintre care cel puţin una nu este parte la GATT, cu menţiunea ca anexa D nu se va aplica niciunui diferend între pãrţile contractante, a cãrui substanta deriva dintr-un acord care:
a) a fost notificat în conformitate cu şi îndeplineşte celelalte cerinţe conţinute în subparagraful (2) b) şi anexa TFU; sau
b) înfiinţeazã o zona de comerţ liber sau o uniune vamalã, asa cum se menţioneazã în art. XXIV al GATT.
ART. 30
Evolutii în aranjamentele privind comerţul mondial
În lumina rezultatelor Rundei Uruguay a negocierilor comerciale multilaterale încorporate, în principal, în Actul final încheiat la Marrakesh la 15 aprilie 1994, pãrţile contractante se angajeazã sa înceapã analizarea amendamentelor adecvate la acest tratat, nu mai tirziu de 1 iulie 1995 sau la intrarea în vigoare a acestui tratat, dacã aceasta va fi ulterioara datei de 1 iulie 1995, în vederea adoptãrii acestor amendamente de cãtre Conferinţa Cartei.
ART. 31
Echipamente energetice
Conferinţa provizorie a Cartei va începe, la prima sa reuniune, examinarea posibilitatii de includere a echipamentelor energetice în dispoziţiile din tratat legate de comerţ.
ART. 32
Aranjamente tranzitorii
(1) Recunoscind necesitatea unei perioade de timp pentru adaptarea la cerinţele economiei de piata, o parte contractantã, care figureazã în lista din anexa T, poate sa suspende temporar respectarea deplina a obligaţiilor sale care decurg din una sau din urmãtoarele dispoziţii ale acestui tratat, sub rezerva condiţiilor din paragrafele (3)-(6):
Articolul 6 paragrafele (2) şi (5)
Articolul 7 paragraful (4)
Articolul 9 paragraful (1)
Articolul 10 paragraful (7) - mãsuri specifice
Articolul 14 subparagraful (1) d) - privitor doar la transferul cistigurilor necheltuite
Articolul 20 paragraful (3)
Articolul 22 paragrafele (1) şi (3).
(2) Alte pãrţi contractante vor acorda asistenta unei pãrţi contractante care şi-a suspendat respectarea deplina a obligaţiilor sale potrivit paragrafului (1) pentru a realiza condiţiile în care aceasta suspendare poate inceta. Aceasta asistenta poate fi acordatã în oricare forma pe care celelalte pãrţi contractante o considera cea mai eficienta pentru a rãspunde necesitãţilor notificate potrivit subparagrafului (4) c), inclusiv, acolo unde este cazul, prin aranjamente bilaterale sau multilaterale.
(3) Dispoziţiile aplicabile, etapele pînã la aplicarea deplina a fiecãreia, mãsurile care trebuie luate şi data sau, în mod excepţional, acţiunea la care fiecare etapa este încheiatã şi fiecare mãsura este luatã sînt enumerate în anexa T pentru fiecare parte contractantã care solicita aranjamente tranzitorii. Fiecare asemenea parte contractantã va lua mãsurile specificate pînã la data indicatã pentru dispoziţia respectiva şi stadiul ei, asa cum se precizeazã în anexa T. Pãrţile contractante care au suspendat temporar respectarea deplina a paragrafului (1) se angajeazã sa se conformeze pe deplin obligaţiilor respective pînã la 1 iulie 2001. Dacã o parte contractantã considera necesar, datoritã unor împrejurãri excepţionale, sa ceara ca perioada acestei suspendãri temporare sa fie extinsã sau sa fie introdusã o alta suspendare temporarã care nu a fost iniţial prevãzutã în anexa T, hotãrîrea asupra unei cereri de amendare a anexei T va fi luatã de Conferinţa Cartei.
(4) O parte contractantã care a invocat aranjamente tranzitorii va notifica Secretariatului cel puţin o data la 12 luni, în ceea ce priveşte:
a) aplicarea mãsurilor specificate în anexa T şi progresul realizat în sensul respectãrii depline;
b) progresul pe care aceasta se asteapta sa-l înregistreze în urmãtoarele 12 luni, în sensul respectãrii depline a obligaţiilor sale, orice problema pe care aceasta o prevede şi propunerile sale pentru abordarea acestei probleme;
c) asistenta tehnica necesarã pentru facilitarea finalizarii etapelor menţionate în anexa T, în vederea aplicãrii depline a acestui tratat sau pentru rezolvarea problemelor notificate conform subparagrafului b), precum şi pentru promovarea altor reforme necesare, orientate spre economia de piata şi modernizarea sectorului energetic;
d) orice împrejurare care ar face necesarã o solicitare de tipul celei menţionate în paragraful (3).
(5) Secretariatul va acţiona astfel:
a) va transmite tuturor pãrţilor contractante notificãrile la care s-a fãcut referire în paragraful (4);
b) va transmite şi va promova activ, în mod adecvat, bazindu-se, acolo unde este cazul, pe aranjamentele existente în cadrul altor organizaţii internaţionale, corelarea necesitãţilor şi a ofertelor de asistenta tehnica la care s-a fãcut referire în paragraful (2) şi subparagraful (4)c);
c) va transmite tuturor pãrţilor contractante, la sfîrşitul fiecãrei perioade de 6 luni, un rezumat al oricãror notificãri fãcute potrivit subparagrafelor (4)a) şi d).
(6) Conferita Cartei va examina, anual, progresele înregistrate de pãrţile contractante în aplicarea dispoziţiilor acestui articol şi corelarea necesitãţilor şi ofertelor de asistenta tehnica la care s-a fãcut referire în paragraful (2) şi subparagraful (4)c). În cursul acestei examinari aceasta poate sa hotãrascã luarea mãsurilor adecvate.

PARTEA a VII-a
Structura şi instituţii

ART. 33
Protocoale şi declaraţii ale Cartei Energiei
(1) Conferinţa Cartei poate autoriza negocierea unor protocoale şi declaraţii ale Cartei Energiei, în scopul atingerii obiectivelor şi principiilor Cartei.
(2) Oricare semnatar al Cartei poate participa la aceste negocieri.
(3) Un stat sau o organizaţie de integrare economicã regionala nu va deveni parte la un protocol sau o declaraţie fãrã a fi sau a deveni, în acelaşi timp, semnatar al Cartei şi parte contractantã la acest tratat.
(4) Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului (3) şi a subparagrafului (6) a), prevederile finale aplicabile unui protocol vor fi definite în acel protocol.
(5) Un protocol se va aplica numai pãrţilor contractante care consimt sa fie legate prin acesta şi nu va face derogare de la drepturile şi obligaţiile acelor pãrţi contractante care nu sînt parte la protocol.
(6) a) Un protocol poate transfera competente Conferintei Cartei şi atribuţii Secretariatului, cu condiţia ca nici un astfel de transfer sa nu poatã fi fãcut printr-un amendament la protocol, care nu este aprobat de Conferinţa Cartei, aprobare care nu poate sa se dea în baza unei dispoziţii din protocolul autorizat în baza subparagrafului b).
b) Un protocol care prevede hotãrîri ce trebuie luate de Conferinţa Cartei poate, sub rezerva subparagrafului a), şi referitor la aceste hotãrîri, sa prevadã:
(i) reguli de vot, altele decît cele prevãzute la art. 36;
(ii) ca numai pãrţile la protocol sa fie considerate a fi pãrţi contractante, în sensul art. 36 sau eligibile de a vota în conformitate cu regulile stipulate în protocol.
ART. 34
Conferinţa Cartei Energiei
(1) Pãrţile contractante se vor intilni periodic în cadrul Conferintei Cartei Energiei (denumita în continuare Conferinţa Cartei), la care fiecare parte contractantã are dreptul sa aibã un reprezentant. Reuniunile ordinare se vor tine la intervale determinate de Conferinţa Cartei.
(2) Reuniuni extraordinare ale Conferintei Cartei pot fi ţinute la date ce pot fi stabilite de Conferinţa Cartei sau la cererea scrisã a oricãrei pãrţi contractante, cu condiţia ca, în intervalul de 6 saptamini de la cererea comunicatã pãrţilor contractante de cãtre Secretariat, aceasta sa fie susţinutã de cel puţin o treime din numãrul pãrţilor contractante.
(3) Atribuţiile Conferintei Cartei vor fi:
a) sa îndeplineascã sarcinile stabilite pentru ea, prin acest tratat sau protocoale;
b) sa supravegheze şi sa faciliteze aplicarea principiilor Cartei şi a dispoziţiilor acestui tratat şi a protocoalelor;
c) sa faciliteze, în conformitate cu dispoziţiile acestui tratat şi ale protocoalelor, coordonarea mãsurilor generale adecvate pentru aplicarea principiilor Cartei;
d) sa examineze şi sa adopte programul de lucru al Secretariatului;
e) sa examineze şi sa aprobe bilanţurile anuale şi bugetul Secretariatului;
f) sa examineze şi sa aprobe sau sa adopte condiţiile din acordul referitor la sediul central sau din alte înţelegeri, inclusiv privilegiile şi imunitãţile considerate necesare pentru Conferinţa Cartei şi Secretariat;
g) sa incurajeze eforturi de cooperare care sa ducã la facilitarea şi promovarea reformelor orientate spre economia de piata şi modernizarea sectoarelor energetice în ţãrile Europei Centrale şi de Est şi în republicile fostei Uniuni Sovietice, care sînt tari cu economie în tranzitie;
h) sa autorizeze şi sa aprobe condiţiile de referinta pentru negocierea protocoalelor şi sa examineze şi sa adopte textele acestora şi amendamentele aduse lor;
i) sa autorizeze negocierea declaraţiilor şi sa aprobe elaborarea lor;
j) sa decidã asupra aderãrii la acest tratat;
k) sa autorizeze negocierea, sa examineze şi sa aprobe sau sa adopte acorduri de asociere;
l) sa examineze şi sa adopte textele amendamentelor la acest tratat;
m) sa examineze şi sa aprobe modificãri şi schimbãri cu caracter tehnic la anexele acestui tratat;
n) sa numeascã pe secretarul general şi sa ia toate hotãrîrile necesare pentru înfiinţarea şi funcţionarea Secretariatului, inclusiv structura, numãrul de angajaţi şi criteriile standard pentru angajarea funcţionarilor şi a celorlalţi angajaţi.
(4) Pentru îndeplinirea sarcinilor sale, Conferinţa Cartei va coopera, prin Secretariat, cu alte instituţii şi organizaţii cu competente stabilite în aspecte legate de obiectivele acestui tratat, şi va folosi, pe cît posibil, serviciile şi programele acestora în conformitate cu criterii economice şi de eficienta.
(5) Conferinţa Cartei poate infiinta organisme subsidiare pe care le considera necesare pentru aducerea la îndeplinire a atribuţiilor sale.
(6) Conferinţa Cartei va examina şi va adopta reguli de procedura şi reguli financiare.
(7) În anul 1999 şi dupã aceea, la intervale de timp (nu mai lungi de 5 ani), care vor fi stabilite de Conferinţa Cartei, Conferinţa Cartei va reexamina competentele ce i-au fost conferite prin acest tratat, avînd în vedere mãsura în care prevederile acestui tratat şi ale protocoalelor au fost puse în aplicare. La încheierea fiecãrei reexaminari, Conferinţa Cartei poate amenda sau anula atribuţiile specificate la paragraful (3) şi poate elibera Secretariatul.
ART. 35
(1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, Conferinţa Cartei va avea un secretariat care va fi compus dintr-un secretar general şi personal stabilit astfel încît sa asigure o prestare eficienta.
(2) Secretarul general va fi numit de Conferinţa Cartei. Prima numire de acest fel va fi pe o perioada de maximum 5 ani.
(3) În exercitarea atribuţiilor sale, Secretariatul va rãspunde în fata Conferintei Cartei şi va raporta acesteia.
(4) Secretariatul va acorda Conferintei Cartei asistenta necesarã pentru aducerea la îndeplinire a sarcinilor sale şi va exercita atribuţiile care i-au fost desemnate în acest tratat sau într-un protocol, sau oricare alte atribuţii stabilite acestuia de cãtre Conferinţa Cartei.
(5) Secretariatul poate intra în aranjamente administrative sau contractuale care pot fi cerute de îndeplinirea efectivã a atribuţiilor sale.
ART. 36
Votarea
(1) Unanimitatea pãrţilor contractante prezente şi votante la reuniunile Conferintei Cartei va fi cerutã pentru urmãtoarele hotãrîri pe care trebuie sa le ia Conferinţa Cartei:
a) adoptarea amendamentelor la acest tratat, altele decît cele de la art. 34, 35 şi de la anexa T;
b) aprobarea aderãrilor la acest tratat, potrivit art. 41, a statelor sau organizaţiilor de integrare economicã regionala, care nu au fost semnatare ale Cartei pînã la data de 16 iunie 1995;
c) autorizarea negocierilor şi aprobarea sau adoptarea textelor acordurilor de asociere;
d) aprobarea modificãrilor la anexele EM, NI, G şi B;
e) aprobarea modificãrilor tehnice la anexele acestui tratat; şi
f) aprobarea numirii, de cãtre secretarul general, a membrilor panelului, în conformitate cu anexa D paragraful (7).
Pãrţile contractante vor depune toate eforturile pentru obţinerea acordului prin consens pentru oricare problema care necesita hotãrîrea lor, în baza acestui tratat. Dacã acordul nu poate fi obţinut prin consens, se vor aplica paragrafele (2) şi (5).
(2) Hotãrîrile legate de aspecte bugetare la care se face referire în art. 34 subparagraful (3)e) vor fi luate cu o majoritate absolutã a pãrţilor contractante, a cãror contribuţie evaluatã, dupã cum se specifica în anexa B, reprezintã, în total, cel puţin trei pãtrimi din contribuţia totalã evaluatã.
(3) Hotãrîri privind aspecte ce decurg din art. 34 paragraful (7) vor fi luate cu o majoritate de trei pãtrimi din numãrul pãrţilor contractante.
(4) Cu excepţia cazurilor menţionate în subparagrafele (1) a) - (1) f), paragrafele (2) şi (3) şi sub rezerva paragrafului (6), hotãrîrile care decurg din acest tratat vor fi luate cu o majoritate de trei pãtrimi din numãrul pãrţilor contractante prezente şi votante la reuniunea Conferintei Cartei la care aceste probleme urmeazã sa fie decise.
(5) În sensul acestui articol, pãrţi contractante prezente şi votante înseamnã pãrţile contractante prezente şi care voteazã afirmativ sau negativ, cu condiţia ca Conferinţa Cartei sa poatã decide asupra regulilor de procedura care sa permitã ca astfel de hotãrîri sa fie luate de pãrţile contractante prin corespondenta.
(6) Cu excepţia situaţiilor menţionate în paragraful (2), nici o hotãrîre la care se face referire în acest articol nu este valabilã, dacã nu are sprijinul unei majoritãţi simple a pãrţilor contractante.
(7) O organizaţie de integrare economicã regionala va avea, la votare, un numãr de voturi egal cu numãrul statelor sale membre care sînt pãrţi contractante la acest tratat, cu condiţia ca aceasta organizaţie sa nu-şi exercite dreptul de vot, dacã acesta a fost exercitat de statele sale membre şi viceversa.
(8) În cazul în care persista o restanta în achitarea obligaţiilor financiare pe care o parte contractantã le are prin acest tratat, Conferinţa Cartei poate suspenda, total sau parţial, dreptul de vot al acelei pãrţi contractante.
ART. 37
Principii de finanţare
(1) Fiecare parte contractantã suporta costurile privind participarea sa la intilnirile Conferintei Cartei şi ale altor organisme subsidiare.
(2) Costurile rezultind din intilnirile Conferintei Cartei şi ale altor organisme subsidiare sînt considerate ca fiind costuri ale Secretariatului.
(3) Costurile Secretariatului sînt suportate de pãrţile contractante şi sînt determinate în conformitate cu capacitatea lor de plata, asa cum se specifica în anexa B, ale carei dispoziţii pot fi revizuite din timp în timp, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 subparagraful (1) d).
(4) Un protocol va conţine prevederi prin care sa se asigure ca toate costurile Secretariatului, decurgind dintr-un protocol, sînt suportate de pãrţile la acest protocol.
(5) Conferinţa Cartei poate accepta, în plus, contribuţii voluntare din partea uneia sau mai multor pãrţi contractante sau din alte surse. Costurile acoperite de aceste contribuţii nu vor fi considerate costuri ale Secretariatului în sensul paragrafului (3).

PARTEA a VIII-a
Dispoziţii finale

ART. 38
Semnarea
Acest tratat va fi deschis pentru semnare la Lisabona, începînd cu 17 decembrie 1994 pînã la 16 iunie 1995, de cãtre statele şi organizaţiile de integrare economicã regionala, care au semnat Carta.
ART. 39
Ratificarea, acceptarea sau aprobarea
Acest tratat va fi supus ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii de cãtre semnatari. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse la depozitar.
ART. 40
Aplicarea la teritorii
(1) Oricare stat sau organizaţie de integrare economicã regionala poate, în momentul semnãrii, ratificãrii, acceptãrii, aprobãrii sau asocierii, printr-o declaraţie depusa la depozitar, sa declare ca dispoziţiile tratatului se extind asupra tuturor teritoriilor pe care acesta/aceasta le reprezintã pe plan internaţional sau asupra unuia sau mai multora dintre acestea. O astfel de declaraţie are efect din momentul intrãrii în vigoare a tratatului pentru acea parte contractanta.
(2) Oricare parte contractantã poate, la o data ulterioara, printr-o declaraţie depusa la depozitar, sa extindã aplicarea dispoziţiilor acestui tratat altor teritorii specificate în declaraţie. În ceea ce priveşte aceste teritorii, tratatul intra în vigoare în a 90-a zi de la primirea de cãtre depozitar a unei astfel de declaraţii.
(3) O declaraţie facuta în baza celor doua paragrafe precedente poate, în ceea ce priveşte oricare teritoriu specificat într-o astfel de declaraţie, sa fie retrasã printr-o notificare adresatã depozitarului. Retragerea, sub rezerva aplicabilitatii art. 47 paragraful (3), devine efectivã la expirarea unui an de la data primirii de cãtre depozitar a unei astfel de notificãri.
(4) Definitia arie în art. 1 paragraful (10) va fi inteleasa ca ţinînd seama de orice declaraţie depusa potrivit acestui articol.
ART. 41
Aderarea
Tratatul este deschis aderãrii, de la data la care tratatul este închis pentru semnare, statelor şi organizaţiilor de integrare economicã regionala care au semnat Carta, în condiţiile aprobate de Conferinţa Cartei. Instrumentele de aderare vor fi depuse la depozitar.
ART. 42
Amendamente
(1) Oricare parte contractantã poate propune amendamente la acest tratat.
(2) Textul oricãrui amendament propus la acest tratat va fi comunicat pãrţilor contractante prin Secretariat, cu cel puţin 3 luni înainte de data la care acesta este supus spre adoptare Conferintei Cartei.
(3) Amendamentele la acest tratat, ale cãror texte au fost aprobate de Conferinţa Cartei, vor fi comunicate, prin Secretariat, depozitarului, care le transmite tuturor pãrţilor contractante pentru ratificare, acceptare sau aprobare.
(4) Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare a amendamentelor la acest tratat se vor depune la depozitar. Amendamentele vor intra în vigoare, pentru pãrţile contractante care le-au ratificat, acceptat sau aprobat, în a 90-a zi de la depunerea la depozitar a instrumentelor de ratificare, acceptare sau aprobare de cãtre cel puţin trei pãtrimi din numãrul pãrţilor contractante. Dupã aceasta, amendamentele intra în vigoare pentru oricare alta parte contractantã în a 90-a zi de la depunerea instrumentelor de ratificare, acceptare sau aprobare a amendamentelor de cãtre acea parte contractantã.
ART. 43
Acorduri de asociere
(1) Conferinţa Cartei poate autoriza negocierea acordurilor de asociere cu state sau organizaţii de integrare economicã regionala ori cu organizaţii internaţionale urmãrind obiectivele şi principiile Cartei şi dispoziţiile acestui tratat sau ale unuia sau mai multor protocoale.
(2) Relaţiile stabilite cu un stat asociat sau cu o organizaţie de integrare economicã regionala ori organizaţie internationala, precum şi drepturile şi obligaţiile aferente trebuie sa corespundã împrejurãrilor specifice ale asocierii şi, în fiecare caz, vor fi prevãzute în acordul de asociere.
ART. 44
Intrarea în vigoare
(1) Acest tratat va intra în vigoare în a 90-a zi de la data depunerii celui de-al treizecilea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la acesta de cãtre un stat sau o organizaţie de integrare economicã regionala care este semnatar al Cartei, conform procedurii care se încheie la 16 iunie 1995.
(2) Pentru fiecare stat sau organizaţie de integrare economicã regionala care ratifica, accepta sau aproba acest tratat, sau adera la acesta dupã depunerea celui de-al 30-lea instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare, acesta intra în vigoare în a 90-a zi de la data depunerii de cãtre acest stat sau aceasta organizaţie de integrare economicã regionala a instrumentelor sale de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.
(3) În sensul paragrafului (1), un instrument depus de o organizaţie de integrare economicã regionala nu se ia în calcul, suplimentar, fata de cele depuse de statele membre ale acelei organizaţii.
ART. 45
Aplicarea provizorie
(1) Fiecare semnatar consimte sa aplice dispoziţiile acestui tratat, provizoriu, anterior intrãrii sale în vigoare pentru acest semnatar, în conformitate ci dispoziţiile art. 44, în mãsura în care o astfel de aplicare provizorie nu este neconforma cu constituţia, legile sau reglementãrile sale.
(2) a) Fãrã a incalca dispoziţiile paragrafului (1), un semnatar poate, cînd semneazã, sa depunã o declaraţie la depozitar de neacceptare a aplicãrii provizorii. Obligaţia continuta în paragraful (1) nu se va aplica unui semnatar care face o astfel de declaraţie. Oricare astfel de semnatar poate, în orice moment, sa retragã aceasta declaraţie prin notificare scrisã adresatã depozitarului.
b) Un semnatar care face o declaraţie în conformitate cu subparagraful a), precum şi investitorii acestui semnatar nu pot sa pretindã beneficiile aplicãrii provizorii ce rezulta din paragraful (1).
c) Fãrã a incalca dispoziţiile subparagrafului a), un semnatar care face o declaraţie potrivit subparagrafului a) aplica partea a VII-a, provizoriu, anterior intrãrii în vigoare a tratatului, în conformitate cu art. 44, în mãsura în care aceasta aplicare provizorie nu este neconforma cu legile şi reglementãrile sale.
(3) a) Oricare semnatar poate inceta aplicarea provizorie a acestui tratat prin nota scrisã, adresatã depozitarului, privind intenţia sa de a nu deveni parte contractantã la tratat. Încetarea aplicãrii provizorii pentru un semnatar va avea efect dupã expirarea a 60 de zile de la data la care notificarea scrisã a acestui semnatar este primitã de cãtre depozitar.
b) În cazul în care un semnatar înceteazã aplicarea provizorie, conform subparagrafului a), obligaţia semnatarului, în conformitate cu paragraful (1), de a aplica partea a III-a şi a V-a în legatura cu o investiţie facuta în aria sa de investitori ai altor semnatari, în timpul acestei aplicari provizorii, rãmîne totuşi în vigoare în ceea ce priveşte acele investiţii, pe o perioada de 20 de ani de la data efectivã a încetãrii, cu condiţia ca subparagraful (3) c) sa nu dispunã altfel.
c) Subparagraful b) nu se va aplica nici unui semnatar care figureazã în anexa PA. Un semnatar este retras din anexa PA o data cu depunerea, la depozitar, a cererii sale în acest sens.
(4) Anterior intrãrii în vigoare a acestui tratat, semnatarii se vor intilni periodic în cadrul Conferintei provizorii a Cartei, a carei prima reuniune va fi convocatã de cãtre secretariatul provizoriu la care se face referire în paragraful (5), nu mai tirziu de 180 de zile de la data deschiderii pentru semnare a tratatului, asa cum se menţioneazã în art. 38.
(5) Atribuţiile Secretariatului sînt aduse la îndeplinire de un secretariat provizoriu pînã la intrarea în vigoare a acestui tratat, în conformitate cu dispoziţiile art. 44, şi pînã la înfiinţarea unui secretariat.
(6) Semnatarii, în conformitate cu, şi sub rezerva dispoziţiilor paragrafului (1) sau ale subparagrafului (2) c), în mãsura în care este necesar, contribuie la costurile secretariatului provizoriu ca şi cum semnatarii sînt pãrţi contractante în temeiul art. 37 paragraful (3). Orice modificare facuta în anexa B de cãtre semnatari înceteazã la data intrãrii în vigoare a acestui tratat.
(7) Un stat sau o organizaţie de integrare economicã regionala care, anterior intrãrii în vigoare a acestui tratat, adera la tratat, în conformitate cu art. 41, pînã la intrarea în vigoare a tratatului, are drepturile şi îşi asuma obligaţiile unui semnatar, potrivit acestui articol.
ART. 46
Rezerve
La acest tratat nu se pot face rezerve.
ART. 47
Retragere
(1) În orice moment, dupã 5 ani de la data la care acest tratat a intrat în vigoare pentru o parte contractantã, acea parte contractantã poate sa notifice în scris depozitarului cu privire la retragerea sa din acest tratat.
(2) O astfel de retragere are efect la expirarea unui an de la data primirii notificãrii de cãtre depozitar sau la o data ulterioara specificatã în notificarea de retragere.
(3) Dispoziţiile acestui tratat vor continua sa se aplice investiţiilor efectuate în aria unei pãrţi contractante de cãtre investitori ai altor pãrţi contractante sau în aria altor pãrţi contractante de cãtre investitori ai acelei pãrţi contractante, pentru o perioada de 20 de ani de la data la care retragerea acelei pãrţi contractante din tratat îşi produce efecte.
(4) Toate protocoalele la care o parte contractantã este parte vor inceta sa fie în vigoare pentru acea parte contractantã la data efectivã a retragerii sale din acest tratat.
ART. 48
Statutul anexelor şi al deciziilor
Anexele la acest tratat şi deciziile din anexa nr. 2 la Actul final al Conferintei Cartei Europene a Energiei, semnat la Lisabona la 17 decembrie 1994, vor face parte integrantã din acest tratat.
ART. 49
Depozitarul
Guvernul Republicii Portugheze va fi depozitarul acestui tratat.
ART. 50
Texte autentice
Drept pentru care, semnatarii de mai jos, cu puteri depline în acest sens, au semnat acest tratat în limbile: engleza, franceza, germanã, italiana, rusa şi spaniola, toate textele fiind egal autentice, într-un singur original, care va fi depus la Guvernul Republicii Portugheze.
Încheiat la Lisabona la 17 decembrie 1994.

ANEXE LA TRATATUL CARTEI ENERGIEI

1. ANEXA EM
MATERIALE ŞI PRODUSE ENERGETICE
[În conformitate cu art. 1 paragraful (4)]
Energie nucleara
26.12 Minereuri şi concentrate de toriu sau uraniu.
26.12.10 Minereuri şi concentrate de uraniu
26.12.10 Minereuri şi concentrate de toriu.
28.44 Elemente chimice radioactive şi izotopi radioactivi (inclusiv elemente chimice şi izotopi fisionabili) şi compusii lor; amestecuri şi reziduuri care conţin aceste produse.
28.44.10 Uraniu natural şi compusii lui
28.44.20 Uraniu imbogatit în U235 şi compusii acestuia; plutoniu şi compusii acestuia
28.44.30 Uraniu saracit în U235 şi compusii acestuia; toriu şi compusii acestuia
28.44.40 Elemente, izotopi şi compuşi radioactivi, alţii decît cei de la poziţia nr. 28.44.10, 28.44.20 sau 28.44.30.
28.44.50 Elemente combustibile pentru reactoare nucleare (cartuse) uzate (iradiate)
28.45.10 Apa grea (oxid de deuteriu).
Cãrbune, gaz natural, petrol şi produse petroliere, energie electrica
27.01 Huile, brichete şi combustibili solizi de forme similare, obţinute din huile.
27.02 Lignit, chiar aglomerat, exclusiv gagat.
27.03 Turba (inclusiv turba pentru asternut), chiar aglomerata.
27.04 Cocs şi semicocs de huila, de lignit sau de turba, chiar aglomerat; cãrbune de retorta.
27.05 Gaz de huila, gaz de apa, gaz de generator şi gaze similare, altele decît gazul de sonda şi alte hidrocarburi gazoase.
27.06 Gudron din huila, lignit sau turba şi alte gudroane minerale, chiar deshidratate sau parţial distilate, inclusiv gudroane reconstitutive.
27.07 Uleiuri şi alte produse derivate, rezultate din distilarea gudronului de huila la temperaturi înalte; produse similare la care greutatea constituentilor aromatici depãşeşte greutatea constituentilor nearomatici (de exemplu: benzoli, toluoli, xiloli, naftalina, alte amestecuri de hidrocarburi aromatice, fenoli, uleiuri de creozot şi altele).
27.08 Bitum şi cocs de bitum, obţinut din gudron de huila sau din alte gudroane minerale.
27.09 Uleiuri petroliere şi uleiuri obţinute din minerale bituminoase (ţiţei), brute.
27.10 Uleiuri petroliere şi uleiuri obţinute din minerale bituminoase, altele decît brute.
27.11 Gaz de sonda şi alte hidrocarburi gazoase.
Lichefiate:
- gaz natural
- propan
- butan
- etilenã, propilenã, butilena şi butadiena (27.11.14)
- altele.
27.13 Cocs de petrol, bitum de petrol şi alte reziduuri de uleiuri petroliere sau de uleiuri obţinute din minerale bituminoase.
27.14 Bitum şi asfalt, naturale; sisturi şi nisipuri bituminoase; asfaltite şi roci asfaltice.
27.15 Amestecuri bituminoase pe baza de asfalt natural, de bitum natural, de bitum de petrol, de gudron mineral sau de gudron mineral de turba (de exemplu: amestecuri de bitum, "cut backs").
27.16 Energie electrica.
Alte forme de energie
44.01.10 Lemn de foc, sub forma de trunchiuri, busteni, ramuri, vreascuri sau sub forme similare.
44.02 Cãrbune de lemn (inclusiv cãrbune din coji şi nuci), chiar aglomerat.

2. ANEXA NI
MATERIALE ŞI PRODUSE ENERGETICE
pentru care nu se aplica definitia "Activitate economicã în sectorul energetic"
[În conformitate cu art. 1 paragraful (5)]
27.07 Uleiuri şi alte produse derivate rezultate din distilarea gudronului de huila la temperaturi înalte; produse similare la care greutatea constituentilor aromatici depãşeşte greutatea constituentilor nearomatici (de exemplu: benzoli, toluoli, xiloli, naftalina, alte amestecuri de hidrocarburi aromatice, fenoli, uleiuri de creozot şi altele).
44.01.10 Lemn de foc, sub forma de trunchiuri, busteni sau forme similare.
44.02 Cãrbune de lemn (inclusiv cãrbune din coji şi nuci), chiar aglomerat.

3. ANEXA TRM
NOTIFICARE ŞI ÎNŢELEGERI TRANZITORII (MIC)
[În conformitate cu art. 5 paragraful (4)]
(1) Fiecare parte contractantã va notifica la Secretariat toate mãsurile investitionale legate de comerţ, pe care le aplica şi care nu sînt în conformitate cu prevederile art. 5, astfel:
a) în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a tratatului, dacã partea contractantã este parte la GATT; sau
b) într-un interval de 12 luni de la data intrãrii în vigoare a tratatului, dacã partea contractantã nu este parte la GATT.
Aceste mãsuri investitionale legate de comerţ, cu aplicare generalã sau specifica, vor fi notificate cu principalele caracteristici.
(2) În cazul mãsurilor investitionale legate de comerţ, aplicate în baza unei decizii discretionare, fiecare aplicare specifica va fi notificatã. Informaţiile a cãror divulgare ar aduce prejudicii intereselor comerciale legitime ale societãţilor nu este necesar sa fie prezentate.
(3) Fiecare parte contractantã va elimina toate mãsurile investitionale legate de comerţ, care sînt notificate potrivit paragrafului (1), astfel:
a) într-un interval de 2 ani de la data intrãrii în vigoare a tratatului, dacã partea contractantã este parte la GATT; sau
b) într-un interval de 3 ani de la data intrãrii în vigoare a tratatului, dacã partea contractantã nu este parte la GATT.
(4) În timpul perioadei de aplicare la care se face referire în paragraful (3), o parte contractantã nu va modifica condiţiile unei mãsuri investitionale legate de comerţ, notificatã în conformitate cu paragraful (1), fata de cele care existau la data intrãrii în vigoare a acestui tratat, într-o maniera care sa mãreascã nivelul de incompatibilitate cu prevederile art. 5 al acestui tratat.
(5) Fãrã a incalca prevederile paragrafului (4), o parte contractantã, pentru a nu dezavantaja societãţile comerciale existente, care fac obiectul unei mãsuri investitionale legate de comerţ, notificatã în conformitate cu paragraful (1), va putea sa aplice noii investiţii, în timpul perioadei de tranzitie, aceeaşi mãsura investitionala legatã de comerţ:
a) în cazurile în care produsele vizate de aceasta investiţie sînt similare celor ale societãţilor comerciale existente; şi
b) în cazurile în care aceasta aplicare este necesarã pentru evitarea distorsionarii condiţiilor de concurenta între noua investiţie şi societãţile comerciale existente.
Orice mãsura investitionala legatã de comerţ, astfel aplicatã la o noua investiţie, va fi notificatã Secretariatului. Aceasta mãsura investitionala legatã de comerţ va fi echivalenta în privinta efectelor sale asupra concurentei cu cea care este aplicabilã societãţilor comerciale existente şi va inceta sa fie aplicatã în acelaşi timp.
(6) În cazul în care un stat sau o organizaţie de integrare economicã regionala adera la acest tratat, dupã ce tratatul a intrat în vigoare,
a) notificarea cerutã în conformitate cu paragrafele (1) şi (2) va fi facuta la data la care se face referire în paragraful (1) sau la data depozitarii instrumentelor de aderare, care dintre ele este mai recenta; şi
b) sfîrşitul perioadei de tranzitie va fi data la care se face referire în paragraful (3) sau data la care tratatul intra în vigoare pentru acel stat sau acea organizaţie de integrare economicã regionala.

4. ANEXA N
LISTA
pãrţilor contractante care cer ca în activitatea de tranzit sa fie implicate cel puţin 3 arii distincte
[În conformitate cu art. 7 subparagraful (10) a)]
(1) Canada şi Statele Unite ale Americii.

5. ANEXA VC
LISTA
pãrţilor contractante care se angajeazã voluntar sa respecte dispoziţiile art. 10 paragraful (3)
[În conformitate cu art. 10 paragraful (6)]

6. ANEXA ID
LISTA
pãrţilor contractante care nu consimt ca un investitor sa resupuna acelaşi diferend arbitrajului internaţional, ulterior, potrivit art. 26
[În conformitate cu art. 26 subparagraful (3) b) (i)]
1. Australia
2. Azerbaidjan
3. Bulgaria
4. Canada
5. Croatia
6. Cipru
7. Republica Ceha
8. Comunitatile Europene
9. Finlanda
10. Grecia
11. Ungaria
12. Irlanda
13. Italia
14. Japonia
15. Kazahstan
16. Norvegia
17. Polonia
18. Portugalia
19. România
20. Federaţia Rusa
21. Slovenia
22. Spania
23. Suedia
24. Statele Unite ale Americii

7. ANEXA IA
LISTA
pãrţilor contractante care nu consimt ca un investitor sa supunã arbitrajului internaţional un diferend legat de ultima propozitie a art. 10 paragraful (1)
[În conformitate cu art. 23 subparagraful (3) c) şi art. 27 paragraful (3)]
1. Australia
2. Canada
3. Ungaria
4. Norvegia

8. ANEXA P
PROCEDURA SPECIALĂ
privind diferendele subnationale
[În conformitate cu art. 27 subparagraful (3) (i)]

Partea I
1. Canada
2. Australia
Partea a II-a
(1) Acolo unde, în luarea unei hotãrîri, tribunalul considera ca o mãsura luatã de un guvern local sau regional sau de o autoritate a unei pãrţi contractante (denumita în continuare parte responsabilã) nu este în conformitate cu vreuna dintre prevederile acestui tratat, partea responsabilã va lua acele mãsuri rezonabile de care dispune pentru a asigura respectarea prezentului tratat în ceea ce priveşte mãsura respectiva.
(2) Partea responsabilã va transmite o notificare scrisã la Secretariat, în termen de 30 de zile de la data hotãrîrii, asupra intenţiilor sale de a asigura respectarea tratatului în ceea ce priveşte mãsura respectiva. Secretariatul va prezenta aceasta notificare Conferintei Cartei cît mai curînd posibil, nu mai tirziu de reuniunea Conferintei Cartei, care urmeazã primirii notificãrii. Dacã este practic imposibil sa se asigure respectarea imediata a mãsurii, partea responsabilã va avea o perioada de timp rezonabila pentru a se conformã. Aceasta perioada de timp rezonabila va fi stabilitã de ambele pãrţi la diferend. În cazul în care nu se ajunge la un acord, partea responsabilã va propune o perioada de timp rezonabila pentru a fi aprobatã de Conferinţa Cartei.
(3) În situaţia în care partea responsabilã nu reuşeşte într-o perioada de timp rezonabila sa asigure respectarea, în ceea ce priveşte mãsura respectiva, aceasta se va strãdui, la cererea celeilalte pãrţi contractante, parte la diferend (denumite în continuare partea vãtãmatã), sa convinã o compensaţie corespunzãtoare, care sa reprezinte o rezolvare reciproc satisfãcãtoare a diferendului.
(4) Dacã nu s-a convenit o compensaţie satisfãcãtoare în termen de 20 de zile de la solicitarea partii vãtãmate, partea vãtãmatã poate, cu acceptul Conferintei Cartei, sa-şi suspende obligaţiile care decurg din acest tratat fata de partea responsabilã, în mãsura în care considera ca aceasta echivaleaza cu nerespectarea mãsurii în cauza, pînã în momentul în care pãrţile contractante vor ajunge la un acord privind reglementarea diferendului lor sau mãsura neconforma a fost facuta compatibila cu tratatul.
(5) Luind în considerare obligaţiile care sa fie suspendate, partea vãtãmatã va aplica urmãtoarele principii şi proceduri:
a) Partea vãtãmatã va cauta, în primul rind, sa suspende obligaţiile care decurg din aceeaşi parte la tratat, în care tribunalul a identificat o încãlcare.
b) Dacã partea vãtãmatã apreciazã ca suspendarea obligaţiilor care decurg din aceeaşi parte a tratatului nu este posibila sau eficienta, poate sa suspende obligaţii care decurg din alte pãrţi ale tratatului. Dacã partea vãtãmatã decide sa ceara autorizaţie pentru suspendarea obligaţiilor, în baza acestui subparagraf, va prezenta în cererea sa, Conferintei Cartei, motivele pentru obţinerea autorizaţiei.
(6) La cererea scrisã a partii responsabile, transmisã partii vãtãmate şi preşedintelui tribunalului care a pronunţat hotãrîrea, tribunalul va stabili dacã nivelul obligaţiilor suspendate de partea vãtãmatã este excesiv şi, dacã da, în ce mãsura este depãşit. Dacã tribunalul nu poate fi reconstituit, acest nivel va fi stabilit de unul sau mai mulţi arbitri numiţi de cãtre secretarul general. Hotãrîrea, în conformitate cu dispoziţiile acestui paragraf, este luatã într-un interval de 60 de zile de la cererea înaintatã tribunalului sau arbitrilor desemnaţi de secretarul general. Obligaţiile nu vor fi suspendate pînã la pronunţarea hotãrîrii, care va fi definitiva şi obligatorie.
(7) Atunci cînd îşi suspenda obligaţiile fata de partea responsabilã, partea vãtãmatã va depune toate eforturile posibile, astfel încît sa nu afecteze drepturile celorlalte pãrţi contractante care decurg din acest tratat.

9. ANEXA G

EXCEPŢII ŞI REGULI
care guverneazã aplicarea dispoziţiilor GATT şi ale instrumentelor conexe
[În conformitate cu art. 29 subparagraful (2) a)]
(1) Urmãtoarele dispoziţii ale GATT 1947 şi ale instrumentelor conexe nu intra sub incidenta art. 29 subparagraful (2) a):
a) Acordul general pentru tarife şi comerţ



II - Listele de concesii (Listele la GATT)
IV - Dispoziţii speciale privind filmele cinematografice
XV - Aranjamente de schimburi
XVIII - Asistenta guvernamentalã pentru dezvoltare economicã
XXII - Consultãri
XXIII - Nulitate sau dificultate de punere în aplicare
XXV - Acţiunea comuna a pãrţilor contractante
XXVI - Acceptarea, intrarea în vigoare şi înregistrarea
XXVII - Suspendarea sau retragerea concesiilor
XXVIII - Modificarea listelor
XXVIII bis - Negocieri tarifare
XXIX - Relaţia acestui acord cu Carta de la Havana
XXX - Amendamente
XXXI - Retragerea
XXXII - Pãrţi contractante
XXXIII - Aderarea
XXXV - Neaplicarea acordului între anumite pãrţi contractante
XXXVI - Principii şi obiective
XXXVII - Angajamente
XXXVIII - Acţiuni comune
Anexa H - Referitoare la articolul XXVI
Anexa I - Note şi prevederi suplimentare (conexe la articolele GATT
de mai sus)


Acţiuni de salvgardare pentru dezvoltare
Înţelegeri privind notificarea, consultarea, reglementarea diferendelor şi supravegherea.
b) Instrumente conexe
(i) Acord privind barierele tehnice în calea comerţului (Codul de standarde)
Preambul (paragrafele 1, 8, 9).
1.3. - Dispoziţii generale
2.6.4. - Pregãtirea, adoptarea şi aplicarea reglementãrilor tehnice şi a standardelor de cãtre organismele guvernamentale centrale
10.6. - Informaţii privind reglementãri tehnice, standarde şi sisteme de certificare
11. - Asistenta tehnica cãtre terţi
12. - Tratament special şi diferential pentru ţãrile în curs de dezvoltare
13. - Comitetul pentru bariere tehnice în calea comerţului
14. - Consultãri şi reglementarea diferendelor
15. - Dispoziţii finale (altele decît 15.5 şi 15.13)
Anexa nr. 2 - Grupe de experţi tehnici
Anexa nr. 3 - Paneluri
(ii) Acord privind achiziţiile publice
(iii) Acord privind interpretarea şi aplicarea articolelor VI, XVI şi XXIII (subvenţii şi mãsuri compensatorii)
10. - Subvenţii la export pentru anumite produse primare
12. - Consultãri
13. - Conciliere, reglementarea diferendelor şi contramasuri autorizate
14. - Tari în curs de dezvoltare
16. - Comitetul pentru subvenţii şi mãsuri compensatorii
17. - Conciliere
18. - Reglementarea diferendelor
19.2. - Acceptare şi aderare
19.4. - Intrare în vigoare
19.5. a) Legislaţia nationala
19.6. - Revizuire
19.7. - Amendamente
19.8. - Retragere
19.9. - Neaplicarea acestui acord între anumiti semnatari
19.11. - Secretariat
19.12. - Depozitare
19.13. - Înregistrare
(iv) Acord privind punerea în aplicare a articolului VII (evaluare în vama)
1.2. b) (iv) - Valoarea tranzacţiei
11.1. - Determinarea valorii în vama
14. - Aplicarea anexelor (a doua propozitie)
18. - Instituţii (Comitetul pentru evaluarea în vama)
19. - Consultãri
20. - Reglementarea diferendelor
21. - Tratament special şi diferential în favoarea ţãrilor în curs de dezvoltare
22. - Acceptare şi aderare
24. - Intrarea în vigoare
25.1. - Legislaţia nationala
26. - Revizuire
27. - Amendamente
28. - Retragere
29. - Secretariat
30. - Depozitare
31. - Înregistrare
Anexa nr. II - Comitetul tehnic pentru evaluare vamalã
Anexa nr. III - Paneluri ad-hoc
Protocol al Acordului privind punerea în aplicare a articolului VII (cu excepţia I.7 şi I.8; cu termenii conformi pentru introducere)
(v) Acord privind procedurile de acordare a licenţelor de import
1(4) - Dispoziţii generale (ultima fraza)
2(2) - Licentele de import automate (nota 2 din subsol)
4. - Instituţii, consultãri şi reglementarea diferendelor
5. - Dispoziţii finale (cu excepţia paragrafului 2)
(vi) Acord privind punerea în aplicare a articolului VI (Codul antidumping)
13. - Tari în curs de dezvoltare
14. - Comitetul pentru practici antidumping
15. - Consultãri, concilieri şi reglementarea diferendelor
16. - Dispoziţii finale (cu excepţia paragrafului 1 şi 3)
(vii) Aranjamente privind carnea de vita
(viii) Aranjamente internaţionale privind produsele lactate
(ix) Acordul privind comerţul cu aeronave civile
(x) Declaraţia privind mãsurile comerciale luate din motive de balanţa de plati
c) Toate celelalte prevederi din GATT şi din instrumentele conexe, care se referã la:
(i) asistenta guvernamentalã pentru dezvoltarea economicã şi tratamentul ţãrilor în curs de dezvoltare, cu excepţia paragrafelor (1)-(4) ale Deciziei din 28 noiembrie 1979 (L/4903) privind tratamentul diferenţiat şi mai favorabil, reciprocitatea şi o deplina participare a ţãrilor în curs de dezvoltare;
(ii) înfiinţarea şi funcţionarea comitetelor specializate şi a altor instituţii subsidiare;
(iii) semnarea, aderarea, intrarea în vigoare, retragerea, depozitarea şi înregistrarea.
d) Toate acordurile, aranjamentele, deciziile, înţelegerile sau alte acţiuni comune în conformitate cu dispoziţiile enumerate în subparagrafele a)-c).
(2) Pãrţile contractante vor aplica dispoziţiile Declaraţiei privind mãsurile comerciale luate din motive de balanţa de plati mãsurilor luate de acele pãrţi contractante care nu sînt membre la GATT, în mãsura în care acest lucru este posibil în contextul celorlalte dispoziţii ale acestui tratat.
(3) În ceea ce priveşte notificarea cerutã de prevederile devenite aplicabile prin art. 29 subparagraful (2) a):
a) Pãrţile contractante care nu sînt pãrţi la GATT sau la un instrument conex vor notifica la Secretariat. Secretariatul va transmite copii de pe notificãrile respective tuturor pãrţilor contractante. Notificãrile la Secretariat se vor face în una dintre limbile în care s-a redactat acest tratat. Documentele însoţite sînt singurele care pot fi redactate în limba partii contractante.
b) Aceste cerinţe nu se vor aplica pãrţilor contractante la acest tratat, care sînt, de asemenea, pãrţi la GATT şi la instrumentele conexe, care conţin propriile lor proceduri de notificare.
(4) Comerţul cu materiale nucleare poate fi reglementat prin acordurile la care se face referire în declaraţiile referitoare la acest paragraf, conţinute în Actul final al Conferintei Cartei Europene a Energiei.
10. ANEXA TFU

DISPOZIŢII
privind acorduri comerciale încheiate între state care au fost pãrţi constitutive ale fostei Uniuni Sovietice
[În conformitate cu art. 29 subparagraful (2) b)]
(1) Oricare acord la care se face referire în art. 29 subparagraful (2) b) va fi notificat, în scris, la Secretariat de cãtre toate pãrţile la aceste acorduri sau în numele acestor pãrţi, care semneazã sau adera la prezentul tratat:
a) în legatura cu un acord în vigoare la o data, cu 3 luni mai tirziu decît data la care prima dintre aceste pãrţi semneazã sau depoziteaza instrumentele sale de aderare la acest tratat, nu mai tirziu de 6 luni de la aceasta data de semnare sau de depozitare; şi
b) în legatura cu un acord care intra în vigoare la o data ulterioara datei la care s-a fãcut referire în subparagraful a), cu suficient timp înainte de intrarea în vigoare, pentru ca alte state sau organizaţii de integrare economicã regionala, care au semnat sau au aderat la acest tratat (denumite în continuare pãrţi interesate), sa aibã posibilitatea sa examineze acordul şi sa facã observaţii legate de acest acord, pãrţilor la acesta şi Conferintei Cartei, înainte de aceasta intrare în vigoare.
(2) Notificarea va include:
a) copii de pe textele originale ale acordului, în toate limbile în care a fost semnat;
b) o descriere, prin referire la poziţiile menţionate în anexa EM, a materialelor şi produselor energetice pentru care acel acord se aplica;
c) pentru fiecare dispoziţie relevanta din GATT şi din instrumentele conexe, devenitã aplicabilã prin art. 29 subparagraful (2) a), cîte o explicaţie a împrejurãrilor care fac imposibila sau impracticabila respectarea deplina a acelei dispoziţii de cãtre pãrţile la acord;
d) mãsuri specifice care trebuie adoptate de cãtre fiecare parte la acord, care sa rezolve situaţia la care s-a fãcut referire în subparagraful c); şi
e) o descriere a programelor pãrţilor privind o reducere progresiva şi eliminarea, în final, a dispoziţiilor neconforme din acord.
(3) Pãrţile la un acord, notificat în conformitate cu dispoziţiile paragrafului (1), vor oferi pãrţilor interesate posibilitatea de a se consulta cu ele în legatura cu acest acord şi vor lua în considerare observaţiile lor. La cererea oricãrei pãrţi interesate, acordul va fi examinat de Conferinţa Cartei, care poate adopta recomandãri cu privire la acesta.
(4) Conferinţa Cartei va reexamina, periodic, aplicarea acordurilor notificate în conformitate cu paragraful (1) şi progresul înregistrat în ceea ce priveşte eliminarea dispoziţiilor care nu sînt conforme cu dispoziţiile GATT şi ale instrumentelor conexe, devenite aplicabile prin art. 29 subparagraful (2) a). La cererea oricãrei pãrţi interesate, Conferinţa Cartei poate adopta recomandãri cu privire la aceste acorduri.
(5) Un acord prevãzut la art. 29 subparagraful (2) b) poate, în situaţii excepţionale, sa între în vigoare fãrã respectarea procedurilor de notificare şi consultare menţionate în subparagraful (1) b) şi paragrafele (2) şi (3), cu condiţia ca aceasta notificare sa se facã şi sa se ofere prompt posibilitatea pentru astfel de consultãri.
În acest caz pãrţile la acord vor notifica, prompt, textul acestuia, în conformitate cu dispoziţiile subparagrafului (2) a), pînã la intrarea în vigoare a acordului.
(6) Pãrţile contractante care sînt sau devin pãrţi la un acord prevãzut la art. 29 subparagraful (2) b) se angajeazã sa limiteze neconcordantele acestuia cu prevederile GATT şi ale instrumentelor conexe, devenite aplicabile prin art. 29 subparagraful (2) a), la cele necesare abordarii unor situaţii speciale şi sa aplice un astfel de acord, astfel încît abaterile de la acele prevederi sa fie minime. Ele vor depune toate eforturile pentru luarea mãsurilor de remediere în lumina observaţiilor primite de la pãrţile interesate şi a recomandãrilor Conferintei Cartei.

11. ANEXA D

PREVEDERI INTERIMARE
cu privire la reglemantarea diferendelor comerciale
[În conformitate cu art. 29 paragraful (7)]

(1) a) În relaţiile dintre ele, pãrţile contractante vor depune toate eforturile pentru a ajunge, prin cooperare şi consultãri, la o reglementare reciproc satisfãcãtoare a oricãrui diferend referitor la mãsurile existente, care ar putea afecta, din punct de vedere material, respectarea dispoziţiilor aplicabile comerţului potrivit art. 5 sau 29.
b) O parte contractantã poate face o cerere, în scris, oricãrei alte pãrţi contractante, pentru consultãri în legatura cu orice mãsura existenta a acelei alte pãrţi contractante pe care aceasta o considera ca putind afecta, din punct de vedere material, respectarea prevederilor aplicabile comerţului potrivit art. 5 sau 29. O parte contractantã, care solicita consultãri, va trebui sa indice, cît mai clar posibil, mãsura de care se plînge şi sa specifice dispoziţiile art. 5 sau 29, ale GATT şi ale instrumentelor conexe, pe care le considera relevante. Cererile pentru consultãri, în conformitate cu acest paragraf, vor fi notificate la Secretariat, care va informa periodic pãrţile contractante în legatura cu consultarile ce urmeazã sa aibã loc şi care i-au fost notificate.
c) O parte contractantã va trata orice informaţie consideratã confidenţialã sau asupra cãreia exista un drept de proprietate, fie ca a fost continuta în, fie primitã ca rãspuns la o solicitare scrisã ori în timpul consultãrilor, în aceeaşi maniera în care a fost tratata de partea contractantã care a furnizat informaţia.
d) În încercarea de a soluţiona problemele considerate de o parte contractantã ca afectind respectarea dispoziţiilor aplicabile comerţului potrivit art. 5 sau 29, asa cum se aplica la comerţul dintre aceasta şi o alta parte contractantã, pãrţile contractante care participa la consultãri sau la reglementarea unui alt diferend vor depune toate eforturile sa evite o soluţionare care ar putea afecta, în mod negativ, comerţul oricãrei alte pãrţi contractante.
(2) a) Dacã, în termen de 60 de zile de la primirea solicitãrii pentru consultarea menţionatã în subparagraful (1) b), pãrţile contractante nu şi-au soluţionat diferendul sau nu au convenit sa-l rezolve prin conciliere, mediere, arbitraj sau alta metoda, oricare parte contractantã poate transmite Secretariatului o cerere scrisã pentru constituirea unui panel, în conformitate cu subparagrafele (2) b) - (2) f). În cererea sa, partea contractantã reclamanta va mentiona fondul diferendului şi va indica care dispoziţii ale art. 5 sau 29, ale GATT şi ale instrumentelor conexe sînt considerate relevante. Secretariatul va transmite prompt copii de pe cerere tuturor pãrţilor contractante.
b) În timpul soluţionãrii diferendului, se vor lua în considerare interesele celorlalte pãrţi contractante. Oricare alta parte contractantã, care are un interes substanţial fata de vreuna dintre probleme, va avea dreptul sa fie audiatã de cãtre panel şi sa îi adreseze cereri scrise, cu condiţia ca atît pãrţile contractante la diferend, cît şi Secretariatul sa primeascã o notificare scrisã a acestui interes, nu mai tirziu de data formãrii panelului, asa cum este prevãzut în subparagraful (2) c).
c) Panelul va fi stabilit în termen de 45 de zile de la primirea de cãtre Secretariat a cererii scrise a partii contractante, potrivit subparagrafului (2) a).
d) Panelul va fi constituit din trei membri care vor fi aleşi de secretarul general din lista de nume menţionatã în paragraful (7). Cu excepţia cazurilor în care pãrţile contractante la diferend stabilesc altfel, membrii panelului nu vor fi cetãţeni ai pãrţilor contractante care fie ca sînt parte la diferend, fie ca şi-au notificat interesul potrivit subparagrafului (2) b); sau ai statelor membre ale unei organizaţii de integrare economicã regionala care fie ca este parte la diferend, fie ca şi-a notificat interesul potrivit subparagrafului (2) b).
e) Pãrţile contractante la diferend vor rãspunde în termen de 10 zile lucrãtoare la numirile membrilor panelului şi nu se vor opune acestor numiri decît din motive justificate.
f) Membrii panelului vor acţiona în calitatea lor de persoane individuale şi nu vor cere sau primi instrucţiuni de la nici un guvern sau alt organism. Fiecare parte contractantã se angajeazã sa respecte aceste principii şi sa nu îi influenteze pe membrii panelului în îndeplinirea sarcinilor lor. Membrii panelului vor fi selectaţi într-un mod care sa asigure independenta lor, iar panelul trebuie sa reflecte o experienta diversa şi îndelungatã.
g) Secretariatul va notifica cu promptitudine tuturor pãrţilor contractante faptul ca a fost constituit panelul.
(3) a) Conferinţa Cartei va adopta reguli de procedura pentru lucrãrile panelului în conformitate cu aceasta anexa. Regulile de procedura vor fi cît mai apropiate de cele ale GATT şi ale instrumentelor conexe. Un panel va avea, de asemenea, dreptul sa adopte reguli de procedura suplimentare care sa nu fie incompatibile cu regulile de procedura adoptate de Conferinţa Cartei sau conţinute în aceasta anexa. Pe parcursul procedurii care se desfãşoarã în fata panelului, fiecare parte contractantã la diferend şi oricare alta parte contractantã care şi-a notificat interesul, potrivit subparagrafului (2) b), va avea dreptul la cel puţin o audiere în fata panelului şi la înaintarea unei depozitii scrise. Pãrţile contractante la diferend vor avea, de asemenea, dreptul la o contestaţie scrisã. Panelul poate accepta cererea oricãreia dintre pãrţile contractante, care şi-a notificat interesul în conformitate cu subparagraful (2) b, de a avea acces la orice depozitie scrisã adresatã panelului, cu consimţãmîntul partii contractante care a înaintat-o.
Lucrãrile panelului vor fi confidenţiale. Panelul va face o apreciere obiectivã a problemelor ce i-au fost prezentate, inclusiv a faptelor ce au condus la diferend şi a conformarii mãsurilor cu dispoziţiile aplicabile comerţului în baza art. 5 sau 29. În exercitarea atribuţiilor sale, panelul se va consulta cu pãrţile contractante la diferend şi le va da ocazia sa ajungã la o soluţie satisfãcãtoare pentru acestea.
În cazul în care nu s-a stabilit altfel de cãtre pãrţile contractante la diferend, panelul îşi va baza hotãrîrea pe argumentele şi depozitiile pãrţilor contractante la diferend. Panelul se va orienta dupã interpretarile date GATT şi instrumentelor conexe în cadrul GATT şi nu va pune la indoiala compatibilitatea cu art. 5 sau 29 a practicilor aplicate de o parte contractantã care este parte la GATT altor pãrţi la GATT, cãrora li se aplica dispoziţiile GATT şi care nu au fost chemate de acele alte pãrţi la reglementarea diferendelor în baza GATT.
În cazul în care nu s-a stabilit altfel de pãrţile contractante la diferend, toate procedurile ce implica un panel, inclusiv elaborarea raportului final, vor fi finalizate în termen de 180 de zile de la data constituirii panelului; totuşi neîndeplinirea tuturor procedurilor în aceasta perioada nu va afecta valabilitatea raportului final.
b) Panelul îşi va stabili singur competenta; aceasta va fi definitiva şi obligatorie. Orice obiectie formulatã de cãtre o parte contractantã la diferend în legatura cu faptul ca diferendul nu este de competenta panelului va fi analizata de cãtre panel, care va hotãrî dacã va trata obiecţia ca o chestiune preliminarã sau o va uni cu fondul diferendului.
c) În cazul în care sînt doua sau mai multe cereri pentru stabilirea unui panel în legatura cu diferendele care sînt similare pe fond, secretarul general poate desemna, cu consimţãmîntul tuturor pãrţilor contractante la diferend, un singur panel.
(4) a) Dupã ce a luat în considerare argumentele contestaţiei, un panel va prezenta pãrţilor contractante la diferend secţiunile descriptive ale proiectului de raport scris, inclusiv prezentarea faptelor şi un rezumat al argumentelor prezentate de pãrţile contractante la diferend. Pãrţilor contractante la diferend li se va oferi ocazia sa prezinte comentarii scrise asupra secţiunilor descriptive, într-o perioada de timp stabilitã de cãtre panel.
Dupã data stabilitã pentru primirea comentariilor din partea pãrţilor contractante, panelul va emite pãrţilor contractante la diferend un raport interimar, în scris, incluzind secţiunile descriptive şi concluziile propuse de cãtre panel. În decursul perioadei stabilite de cãtre panel, o parte contractantã la diferend poate inainta panelului o cerere scrisã, solicitind reexaminarea de cãtre panel a unor aspecte din raportul interimar, înainte de elaborarea raportului final. Înainte de elaborarea raportului final, panelul, la alegerea sa, se poate intilni cu pãrţile contractante la diferend, pentru a discuta problemele ridicate de o astfel de cerere.
Raportul final va include secţiunile descriptive (inclusiv prezentarea faptelor şi un rezumat al motivelor prezentate de cãtre pãrţile contractante la diferend), constatãrile şi concluziile panelului, precum şi discutarea argumentelor legate de unele aspecte concrete din raportul interimar în faza reexaminarii sale. Raportul final se va ocupa de fiecare problema de fond ridicatã în fata panelului, necesarã soluţionãrii diferendului, şi va prezenta motivele pentru concluziile panelului.
Panelul va pune, cu promptitudine, raportul final la dispoziţia Secretariatului şi a pãrţilor contractante la diferend. Secretariatul va distribui tuturor pãrţilor contractante, cît mai repede posibil, raportul final împreunã cu eventualele expuneri scrise pe care o parte contractantã la diferend doreşte sa le anexeze la raport.
b) În situaţia în care panelul stabileşte ca o mãsura introdusã sau menţinutã de cãtre o parte contractantã nu corespunde cu dispoziţiile art. 5 sau 29 sau cu o prevedere GATT sau a instrumentelor conexe, care se aplica în baza art. 29, panelul poate recomanda în raportul sau final ca partea contractantã sa schimbe sau sa renunţe la mãsura sau practica respectiva, astfel încît sa se conformeze acelei dispoziţii.
c) Rapoartele panelului vor fi adoptate de cãtre Conferinţa Cartei. Pentru a permite Conferintei Cartei sa aibã suficient timp pentru a examina rapoartele panelului, nici un raport nu va fi adoptat de cãtre Conferinţa Cartei mai devreme de 30 de zile de la transmiterea sa tuturor pãrţilor contractante de cãtre Secretariat. Pãrţile contractante care au obiecţii la raportul panelului îşi vor expune, în scris, motivele obiectiilor lor şi le vor transmite Secretariatului cu cel puţin 10 zile înainte de data la care raportul va fi prezentat pentru adoptare de cãtre Conferinţa Cartei, iar Secretariatul le va transmite, cu promptitudine, tuturor pãrţilor contractante. Pãrţile contractante la diferend şi pãrţile contractante care şi-au notificat interesul în conformitate cu subparagraful (2) b) vor avea dreptul sa participe la examinarea de cãtre Conferinţa Cartei a raportului panelului asupra diferendului respectiv şi opiniile lor vor fi în totalitate consemnate.
d) Pentru a asigura soluţionarea efectivã a diferendului în avantajul tuturor pãrţilor contractante, respectarea prompta a regulilor şi a recomandãrilor raportului final, care a fost adoptat de Conferinţa Cartei, este esenţialã. Partea contractantã care trebuie sa se supunã regulilor şi recomandãrilor conţinute în raportul final al panelului, care a fost adoptat de cãtre Conferinţa Cartei, va informa Conferinţa Cartei în legatura cu intentiile sale privind respectarea unor astfel de reguli sau recomandãri. În cazul în care respectarea imediata este impracticabila, partea contractantã implicata va explica Conferintei Cartei motivele şi, în lumina acestei explicaţii, va avea la dispoziţie o perioada rezonabila pentru a le respecta. Scopul soluţionãrii diferendului este de a modifica sau inlatura mãsurile neconforme.
(5) a) În cazul în care o parte contractantã nu a reuşit, într-o perioada rezonabila, sa se conformeze unei reguli sau recomandãri conţinute în raportul final al panelului, care a fost adoptat de cãtre Conferinţa Cartei, o parte contractantã la diferend, vãtãmatã de o astfel de neconformare, poate prezenta partii contractante care nu s-a conformat o cerere scrisã ca partea contractantã care nu s-a conformat sa între în negocieri, cu scopul de a stabili o compensaţie reciproc acceptabilã. Dacã i se solicita astfel, partea contractantã care nu s-a conformat va intra imediat în astfel de negocieri.
b) Dacã partea contractantã care nu s-a conformat refuza sa negocieze sau dacã pãrţile contractante nu au ajuns la un acord în termen de 30 de zile de la înaintarea cererii pentru negocieri, partea contractantã vãtãmatã poate inainta o cerere scrisã pentru obţinerea autorizãrii din partea Conferintei Cartei, de suspendare a obligaţiilor pe care aceasta le are fata de partea contractantã care nu s-a conformat, în baza art. 5 sau 29.
c) Conferinţa Cartei poate autoriza ca partea contractantã vãtãmatã sa-şi suspende astfel de obligaţii fata de partea contractantã care nu s-a conformat: în baza prevederilor art. 5 sau 29 sau a prevederilor GATT şi ale instrumentelor conexe, care se aplica potrivit art. 29, asa cum partea contractantã vãtãmatã considera echivalent în împrejurãrile respective.
d) Suspendarea obligaţiilor va fi temporarã şi se va aplica numai atît timp cît mãsura consideratã a fi incompatibilã cu dispoziţiile art. 5 sau 29 nu va fi înlãturatã sau pînã cînd se ajunge la o soluţie reciproc satisfãcãtoare.
(6) a) Înainte de a-şi suspenda astfel de obligaţii, partea contractantã vãtãmatã va informa partea contractantã care nu s-a conformat asupra naturii şi nivelului acestei suspendãri propuse. Dacã partea contractantã care nu s-a conformat prezintã secretarului general o obiectie scrisã asupra nivelului suspendãrii obligaţiilor propuse de cãtre partea contractantã vãtãmatã, obiecţia va fi supusã arbitrajului, dupã cum se prevede în cele ce urmeazã. Aceasta suspendare a obligaţiilor va fi amînatã pînã la încheierea arbitrajului, dupã care hotãrîrea panelului de arbitraj va fi definitiva şi obligatorie în conformitate cu subparagraful (6) e).
b) Secretarul general va stabili un panel de arbitraj în conformitate cu subparagrafele (2) d) - 2 f) care, dacã va fi posibil, va fi acelaşi panel care a stabilit regulile şi recomandãrile la care se face referire în subparagraful (4) d), pentru a examina nivelul obligaţiilor pe care partea contractantã vãtãmatã le propune spre suspendare. Dacã Conferinţa Cartei nu hotãrãşte altfel, regulile de procedura pentru lucrãrile panelului vor fi adoptate în conformitate cu subparagraful (3) a).
c) Panelul de arbitraj va stabili dacã nivelul obligaţiilor propuse spre suspendare de cãtre partea contractantã vãtãmatã este excesiv în comparatie cu dãuna pe care a suferit-o şi dacã da, în ce mãsura. Panelul nu va examina natura obligaţiilor suspendate, decît în mãsura în care acesta nu poate fi separatã de stabilirea nivelului obligaţiilor suspendate.
d) Panelul de arbitraj va prezenta hotãrîrea sa scrisã partii contractante vãtãmate şi celei care nu s-a conformat, precum şi Secretariatului, în termen de 60 de zile de la formarea panelului sau într-un interval de timp asupra cãruia au cãzut de acord pãrţile contractante vãtãmate şi cele care nu s-au conformat. Secretariatul va prezenta hotãrîrea mai sus menţionatã Conferintei Cartei, cît mai curînd posibil, dar nu mai tirziu de reuniunea Conferintei Cartei care urmeazã dupã primirea acestei hotãrîri.
e) Hotãrîrea panelului de arbitraj va fi definitiva şi obligatorie dupã 30 de zile de la data prezentãrii sale Conferintei Cartei şi orice nivel al suspendãrii beneficiilor permise de cãtre aceasta poate fi pus în aplicare de partea contractantã vãtãmatã, într-o astfel de maniera, încît acea parte contractantã sa o considere corespunzãtoare situaţiei, în cazul în care, înainte de expirarea celor 30 de zile, Conferinţa Cartei nu hotãrãşte altfel.
În urma suspendãrii oricãrei obligaţii fata de o parte contractantã care nu se conformeazã, o parte contractantã vãtãmatã va depune toate eforturile sa nu afecteze, în mod negativ, comerţul nici unei alte pãrţi contractante.
(7) Fiecare parte contractantã poate desemna doua persoane care vor fi nominalizate în mod curent ca membri ai panelului de reglementare a diferendelor în sensul GATT, dacã pãrţile contractante sînt şi pãrţi la GATT şi dacã doresc şi sînt capabile sa acţioneze în aceasta calitate în conformitate cu dispoziţiile din aceasta anexa. Secretarul general poate, de asemenea, desemna, cu consimţãmîntul Conferintei Cartei, nu mai mult de 10 persoane care doresc şi sînt capabile sa acţioneze în aceasta calitate pentru reglementarea diferendelor în conformitate cu paragrafele (2) - (4). Conferinţa Cartei poate hotãrî, în plus, desemnarea a maximum 20 de persoane în acelaşi scop, care figureazã pe lista altor organisme internaţionale în soluţionarea diferendelor şi care doresc şi sînt capabile sa acţioneze în aceasta calitate. Numele tuturor persoanelor astfel desemnate vor constitui lista numelor pentru reglementarea diferendelor. Persoanele vor fi desemnate strict pe baza obiectivitatii, încrederii pe care o inspira şi a unei judecati sanatoase, precum şi, pe cît posibil, a experienţei în comerţul internaţional şi în probleme de energie, în special în probleme care decurg din dispoziţiile aplicabile în baza art. 29. În îndeplinirea oricãrei funcţii prevãzute de acesta anexa, cei nominalizaţi nu vor fi afiliati şi nici nu vor primi instrucţiuni de la nici una dintre pãrţile contractante. Cei nominalizaţi vor acţiona în aceasta calitate pe termene de 5 ani, care pot fi reînnoite pînã în momentul în care sînt desemnaţi succesorii lor. O persoana nominalizatã, cãreia i-a expirat termenul, va continua sa îndeplineascã orice funcţie pentru care a fost aleasã în conformitate cu aceasta anexa. În cazul decesului, demisiei sau incapacitãţii unei persoane nominalizate, partea contractantã sau secretarul general, oricare dintre ei a nominalizat-o, va avea dreptul sa numeascã o alta persoana pentru a acţiona pentru perioada rãmasã, nominalizarea secretarului general fiind însã condiţionatã de aprobarea Conferintei Cartei.
(8) Fãrã a incalca dispoziţiile conţinute în aceasta anexa, pãrţile contractante sînt încurajate sa se consulte pe toatã perioada desfãşurãrii lucrãrilor pentru soluţionarea diferendelor în vederea reglementãrii acestora.
(9) Conferinţa Cartei poate sa numeascã sau sa desemneze alte organisme sau foruri pentru îndeplinirea funcţiilor stabilite în aceasta anexa Secretariatului şi secretarului general.

12. ANEXA B
Formularea de alocare a costurilor Cartei
[În conformitate cu art. 37 paragraful (3)]

(1) Contribuţiile pe care le plãtesc pãrţile contractante se determina de cãtre Secretariat, anual, pe baza contribuţiilor lor procentuale stabilite prin cea mai recenta contribuţie la bugetul Naţiunilor Unite (completatã cu informaţii privind contribuţiile teoretice pentru pãrţile contractante care nu sînt membre ale Naţiunilor Unite).
(2) Contribuţia este ajustata corespunzãtor, pentru a se asigura ca totalul contribuţiilor pãrţilor contractante este de 100% .

13. ANEXA PA

LISTA
semnatarilor care nu accepta obligaţiile privind aplicarea provizorie ce rezulta din articolul 45 subparagraful (3) b)
[În conformitate cu art. 45 subparagraful (3) c)]

1. Republica Ceha
2. Germania
3. Ungaria
4. Lituania
5. Polonia
6. Slovacia

14. ANEXA T

MĂSURILE TRANZITORII ALE PĂRŢILOR CONTRACTANTE
[În conformitate cu art. 32 paragraful (1)]
Lista pãrţilor contractante eligibile pentru mãsuri tranzitorii
Albania
Armenia
Azerbaidjan
Belarus
Bulgaria
Croatia
Republica Ceha
Estonia
Georgia
Ungaria
Kazahstan
Kirghizstan
Letonia
Lituania
Moldova
Polonia
România
Federaţia Rusa
Slovacia
Slovenia
Tadjikistan
Turkmenistan
Ucraina
Uzbekistan

Lista dispoziţiilor eligibile pentru aranjamente tranzitorii
Prevedere
Articolul 6 paragraful (2)
Articolul 6 paragraful (5)
Articolul 7 paragraful (4)
Articolul 9 paragraful (1)
Articolul 10 paragraful (7)
Articolul 14 subparagraful (1) d)
Articolul 20 paragraful (3)
Articolul 22 paragraful (3)

ARTICOLUL 6 PARAGRAFUL (2)
"Fiecare parte contractantã va asigura ca, în cadrul jurisdicţiei sale, are şi aplica legi necesare şi adecvate pentru activitatea economicã în sectorul energetic, care sa se refere la practicile anticoncurentiale concertate şi unilaterale".

ŢARA: ALBANIA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
În Albania nu exista o lege a protecţiei concurentei. Legea hidrocarburilor nr. 7.746 din 28 iulie 1993 şi Legea mineralelor nr. 7.796 din 17 februarie 1994 nu conţin astfel de prevederi. Legea electricitatii este în curs de elaborare; este planificat sa fie înaintatã Parlamentului pînã la sfîrşitul anului 1996. În aceste legi, Albania intenţioneazã sa includã prevederi privind practicile anticoncurentiale.

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 1998.

ŢARA: ARMENIA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
În prezent în Armenia exista monopol de stat în cele mai multe dintre sectoarele energetice. Nu exista o lege a protecţiei concurentei, regulile de concurenta nefiind încã implementate. Nu exista legi în domeniul energiei. Proiectele legilor energiei urmeazã sa fie înaintate Parlamentului în anul 1994. Se preconizeaza ca aceste legi sa includã prevederi privind comportamentul anticoncurential, care vor fi armonizate cu legislaţia privind concurenta din Uniunea Europeanã.

Perioada de tranzitie
31 decembrie 1997.

ŢARA: AZERBAIDJAN
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Legislaţia antimonopol este în curs de elaborare.

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 2000.

ŢARA: BELARUS
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Legislaţia antimonopol este în curs de elaborare.

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 2000.

ŢARA: GEORGIA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Legile privind demonopolizarea sînt în curs de elaborare şi, de aceea, deocamdatã, statul deţine monopolul asupra tuturor surselor şi resurselor energetice, limitind posibilitatea de concurenta în sectorul energetic şi al combustibililor.

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 1999.

ŢARA: KAZAHSTAN
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Legea privind dezvoltarea concurentei şi reducerea activitãţilor de monopol nr. 656 din 11 iunie 1991 a fost adoptatã, dar are un caracter general. Este necesarã dezvoltarea în continuare a legislaţiei (în domeniu), prin adoptarea unor amendamente relevante sau prin adoptarea unei legi noi.

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 1998.

ŢARA: KIRGHIZSTAN
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Legea politicilor antimonopol a fost deja adoptatã. Este necesarã o perioada de tranzitie pentru a adapta prevederile acestei legi sectorului energetic care, acum, este strict reglementat de stat.

Perioada de tranzitie
1 iulie 2001.

ŢARA: MOLDOVA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Legea privind reducerea activitãţilor de monopol şi dezvoltarea concurentei din 29 ianuarie 1992 asigura o baza administrativã şi juridicã pentru facilitarea concurentei şi crearea mãsurilor de împiedicare, limitare şi reducere a activitãţilor monopoliste. Este orientata spre implementarea condiţiilor economiei de piata. Totuşi aceasta lege nu stipuleazã mãsuri concrete pentru practici anticoncurentiale în sectorul energetic şi nici nu acoperã în totalitate dispoziţiile art. 6. în anul 1995 va fi înaintat Parlamentului proiectul de lege a protecţiei concurentei şi un program de stat pentru demonopolizarea în economie. Proiectul de lege a energiei, care va fi, de asemenea, înaintat Parlamentului în anul 1995, va cuprinde mãsuri privind demonopolizarea şi facilitarea concurentei în sectorul energetic.

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 1998.

ŢARA: ROMÂNIA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Regulile de concurenta nu sînt încã implementate. Proiectul de lege privind protecţia concurentei a fost înaintat Parlamentului şi este planificat sa fie adoptat în cursul anului 1994. Proiectul de lege conţine dispoziţii referitoare la comportamentele anticoncurentiale, fiind armonizat cu Legea concurentei din Uniunea Europeanã.

Perioada de tranzitie
31 decembrie 1996.

ŢARA: FEDERAŢIA RUSA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Federaţia.

Descriere
În Federaţia Rusa s-a creat un cadru complex privind legislaţia antimonopolista, dar alte mãsuri juridice şi organizatorice care sa previnã, sa limiteze sau sa interzicã activitãţi de monopol şi concurenta neloialã urmeazã sa fie adoptate şi, în special, în sectorul energetic.

Perioada de tranzitie
1 iulie 2001.

ŢARA: SLOVENIA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Legea privind protecţia concurentei, adoptatã în anul 1993 şi publicatã în Jurnalul Oficial nr. 18/93, trateazã practicile anticoncurentiale, în general. Aceasta lege stipuleazã, de asemenea, şi condiţiile pentru înfiinţarea autoritãţilor competente. În prezent autoritatea competenta este Biroul pentru protecţia concurentei din cadrul Ministerului Economiei şi Dezvoltãrii. Avînd în vedere importanta sectorului energetic, se are în vedere o lege separatã pentru acest sector. Pentru conformare deplina, este necesarã o perioada mai mare.

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 1998.

ŢARA: TADJIKISTAN
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
În anul 1993 Tadjikistan a adoptat o lege privind demonopolizarea şi concurenta. Totuşi, datoritã situaţiei economice dificile din Tadjikistan, aplicabilitatea acestei legi a fost temporar suspendatã.

Perioada de tranzitie
31 decembrie 1997.

ŢARA: TURKMENISTAN
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Prin Decretul Preşedintelui Turkmenistanului nr. 1.532 din 21 octombrie 1993 a fost înfiinţat şi funcţioneazã Comitetul pentru reducerea activitãţilor de monopol, al cãrui rol este de a proteja întreprinderile şi alte entitãţi de practici monopoliste şi de a promova formarea principiilor de piata pe baza dezvoltãrii concurentei şi a antreprenoriatului. Este necesarã o imbunatatire a legislaţiei şi reglementãrilor care se referã la practicile antimonopoliste ale întreprinderilor care îşi desfãşoarã activitatea economicã în sectorul energetic.

Perioada de tranzitie
1 iulie 2001.

ŢARA: UZBEKISTAN
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
În Uzbekistan Legea privind restrictionarea activitãţilor de monopol a fost adoptatã şi a intrat în vigoare în iulie 1992. Totuşi legea [asa cum se specifica în articolul 1 paragraful (3)] nu se extinde şi asupra activitãţilor întreprinderilor din sectorul energetic.

Perioada de tranzitie
1 iulie 2001.

ARTICOLUL 6 PARAGRAFUL (5)
"Dacã o parte contractantã considera ca o anumitã practica anticoncurentiala desfasurata în aria altei pãrţi contractante afecteazã în sens negativ un interes important, relevant pentru obiectivele identificate în acest articol, partea contractantã poate notifica celorlalte pãrţi contractante şi poate cere ca autoritãţile sale, care supravegheazã concurenta, sa initieze acţiuni corespunzãtoare de executare. Partea contractantã care face notificarea va include în acesta notificare informaţii suficiente pentru a permite partii contractante cãreia i se notifica sa identifice practicile anticoncurentiale care constituie obiectul notificãrii şi se va oferi sa furnizeze informaţii suplimentare şi sa coopereze în mãsura în care partea contractantã care face notificarea poate sa o facã. Partea contractantã cãreia i se notifica sau, dupã caz, autoritãţile competente pe probleme de concurenta se pot consulta cu autoritãţile pe probleme de concurenta ale partii contractante care a fãcut notificarea şi vor acorda intreaga lor consideraţie cererii partii contractante care a fãcut notificarea în luarea deciziei de a iniţia sau nu acţiunea de executare în ceea ce priveşte respectiva practica anticoncurentiala, menţionatã în notificare. Partea contractantã cãreia i s-a fãcut notificarea va informa partea contractantã care a fãcut notificarea asupra deciziei sale sau asupra deciziei autoritãţilor competente şi poate, dacã aceasta doreşte, sa informeze partea contractantã care a fãcut notificarea asupra motivelor deciziei. Dacã este initiata acţiunea de executare, partea contractantã cãreia i s-a fãcut notificarea va înştiinţa partea contractantã care a fãcut notificarea cu privire la rezultatele acesteia şi, în mãsura în care este posibil, cu privire la orice evoluţie tranzitorie semnificativã."

ŢARA: ALBANIA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
În Albania nu au fost încã înfiinţate instituţii însãrcinate cu aplicarea regulilor concurentei. Aceste instituţii vor fi prevãzute în Legea privind protecţia concurentei, care este prevãzutã pentru a fi finalizatã în anul 1996.

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 1999.

ŢARA: ARMENIA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Instituţii însãrcinate cu aplicarea prevederilor din acest paragraf nu au fost încã înfiinţate în Armenia. În legile energiei şi protecţiei concurentei sînt planificate sa se includã prevederi pentru înfiinţarea unor astfel de instituţii.

Perioada de tranzitie
31 decembrie 1997.

ŢARA: AZERBAIDJAN
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Autoritãţile antimonopoliste vor fi înfiinţate dupã adoptarea legislaţiei antimonopoliste.

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 2000.

ŢARA: BELARUS
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Autoritãţile antimonopoliste vor fi înfiinţate dupã adoptarea legislaţiei antimonopoliste.

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 2000.

ŢARA: GEORGIA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
În Georgia legile privind demonopolizarea sînt, în prezent, în faza de elaborare, acesta fiind motivul pentru care autoritãţile antimonopoliste nu au fost înfiinţate încã.

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 1999.

ŢARA: KAZAHSTAN
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
În Kazahstan a fost înfiinţat un comitet antimonopol, dar activitatea acestuia trebuie imbunatatita atît din punct de vedere legislativ, cît şi organizatoric, astfel încît sa creeze un mecanism efectiv care sa poatã soluţiona sesizãrile privind practicile anticoncurentiale.

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 1998.

ŢARA: KIRGHIZSTAN
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
În Kirghizstan nu exista nici un mecanism de control al practicilor anticoncurentiale şi nici legislaţia specifica. Este necesar sa se înfiinţeze autoritãţi antimonopoliste adecvate.

Perioada de tranzitie
1 iulie 2001.

ŢARA: MOLDOVA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
În Moldova, Ministerul Economiei este responsabil pentru controlul practicilor concurentiale. Legii privind încãlcarea regulilor administrative i s-au adus amendamente care prevãd sanctiuni pentru încãlcarea regulilor de concurenta de cãtre întreprinderile monopoliste. Proiectul legii concurentei, care este în prezent în stadiu de elaborare, va conţine prevederi privind punerea în aplicare a regulilor de concurenta.

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 1998.

ŢARA: ROMÂNIA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Instituţiile care vor aplica dispoziţiile acestui paragraf nu au fost încã înfiinţate în România. Instituţiile însãrcinate cu aplicarea regulilor de concurenta sînt prevãzute în proiectul de lege privind protecţia concurentei, prevãzutã sa fie adoptatã în anul 1994. Proiectul prevede, de asemenea, intrarea în vigoare a legii dupã o perioada de 9 luni de la data publicãrii sale. În conformitate cu Acordul european, României i s-a acordat o perioada de 5 ani pentru implementarea regulilor de concurenta.

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 1998.

ŢARA: TADJIKISTAN
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
În anul 1993 Tadjikistan a adoptat Lege privind demonopolizarea şi concurenta, dar instituţiile care sa aplice regulile de concurenta sînt în stadiu de înfiinţare.

Perioada de tranzitie
31 decembrie 1997.

ŢARA: UZBEKISTAN
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
În Uzbekistan, Legea privind restrictionarea activitãţilor de monopol a fost adoptatã şi a intrat în vigoare în iulie 1992. Totuşi legea [asa cum se specifica în articolul 1 paragraful (3)] nu se extinde şi asupra activitãţilor întreprinderilor din sectorul energetic.

Perioada de tranzitie
1 iulie 2001.

ARTICOLUL 7 PARAGRAFUL (4)
"În cazul în care tranzitul de materiale şi produse energetice nu poate fi efectuat pe baze comerciale cu facilitãţi de transport al energiei, pãrţile contractante nu vor ridica obstacole în calea creãrii de noi capacitãţi, cu excepţia cazului în care se prevede altfel de legislaţia aplicabilã, care este conformã paragrafului (1)."

ŢARA: AZERBAIDJAN
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Este necesar sa se adopte un set de legi pentru sectorul energetic, inclusiv proceduri de acordare a licenţelor pentru activitatea de tranzit. În perioada de tranzitie se preconizeaza şi modernizarea unor linii de transmisie pentru curentul electric, ca şi a capacitãţilor de generare, în scopul aducerii lor la cerinţele tehnice mondiale şi adaptãrii lor la condiţiile economiei de piata.

Perioada de tranzitie
31 decembrie 1999.

ŢARA: BELARUS
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
În prezent se lucreazã la legile pentru sectorul energetic, regimul pãmîntului şi alte aspecte şi, pînã la aprobarea lor, rãmîn neclaritati referitoare la condiţiile pentru înfiinţarea de noi capacitãţi pentru purtatorii de energie în teritoriul Belarusiei.

Perioada de tranzitie
31 decembrie 1998.

ŢARA: BULGARIA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Bulgaria nu are legi care sa reglementeze tranzitul materialelor şi produselor energetice. În sectorul energetic este în desfãşurare un proces de restructurare generalã, inclusiv dezvoltarea cadrului institutional, al legislaţiei şi reglementãrilor.

Perioada de tranzitie
Perioada de tranzitie de 7 ani este necesarã pentru a aduce legislaţia referitoare la tranzitul materialelor şi produselor energetice în deplin acord cu aceasta prevedere.

Perioada de tranzitie
1 iulie 2001.

ŢARA: GEORGIA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Este necesar sa se pregãteascã un set de legi în acest domeniu. În prezent, în Georgia sînt condiţii care diferã substanţial în ceea ce priveşte transportul şi tranzitul diverselor forme de energie (curent electric, gaze naturale, produse petroliere, cãrbune).

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 1999.

ŢARA: UNGARIA
Sector
Industria producãtoare de energie electrica.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
În conformitate cu legislaţia în vigoare, înfiinţarea şi exploatarea liniilor de transmisie de inalta tensiune este monopol de stat. Crearea unui nou cadru legislativ şi care sa regularizeze înfiinţarea, exploatarea şi stabilirea formei de proprietate a liniilor de transmisie de inalta tensiune este în curs de elaborare. Ministerul Industriilor şi Comerţului a luat deja initiativa elaborãrii unui nou act privind energia electrica, care va avea impact inclusiv asupra Codului civil şi asupra actului privind concesionarile. Respectarea prevederilor articolului se poate realiza dupã intrarea în vigoare a noii legi a electricitatii şi a actelor de reglementare aferente.

Perioada de tranzitie
31 decembrie 1996.

ŢARA: POLONIA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Legea poloneza a energiei, în stadiu final de pregãtire, prevede crearea de noi reglementãri similare cu cele aplicate în ţãrile cu economie de piata (licenţe pentru producţie, transmisie şi comerţ pentru purtatorii de energie). Pînã la adoptarea acestei legi de cãtre Parlament, se solicita o suspendare temporarã a obligaţiilor care decurg din acest paragraf.

Perioada de tranzitie
31 decembrie 1995.

ARTICOLUL 9 PARAGRAFUL (1)
"Pãrţile contractante recunosc importanta pieţelor de capital deschise în încurajarea fluxului de capital care sa finanteze comerţul cu materiale şi produse energetice, precum şi pentru efectuarea şi sprijinirea investiţiilor în activitãţile economice din sectorul energetic, în ariile pãrţilor contractante, în special ale celor cu economie în tranzitie.
Fiecare parte contractantã se va strãdui sa promoveze condiţii pentru accesul societãţilor şi cetãţenilor altor pãrţi contractante pe piata sa de capital, în scopul finanţãrii comerţului cu materiale şi produse energetice şi în scopul realizãrii de investiţii în activitatea economicã din sectorul energetic în ariile celorlalte pãrţi contractante, pe baze care nu sînt mai puţin favorabile decît acelea pe care le acorda, în împrejurãri similare, propriilor sale societãţi şi cetãţeni sau societãţilor şi cetãţenilor oricãrei alte pãrţi contractante sau ale unui stat terţ, oricare sînt mai favorabile."

ŢARA: AZERBAIDJAN
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Legislaţia aferentã este în curs de elaborare.

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 2000.

ŢARA: BELARUS
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Legislaţia aferentã este în curs de elaborare.

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 2000.

ŢARA: GEORGIA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Legislaţia aferentã este în curs de elaborare.

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 1997.

ŢARA: KAZAHSTAN
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Proiectul legii investiţiilor strãine este în faza de aprobare şi se preconizeaza a fi adoptat de Parlament în toamna anului 1994.

Perioada de tranzitie
1 iulie 2001.

ŢARA: KIRGHIZSTAN
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Legislaţia aferentã este în curs de elaborare.

Perioada de tranzitie
1 iulie 2001.

ARTICOLUL 10 PARAGRAFUL (7)
Mãsuri specifice

"Fiecare parte contractantã va acorda investiţiilor din aria sa, aparţinînd investitorilor altei pãrţi contractante, şi activitãţilor lor asociate, inclusiv de management, întreţinere, folosire, fructificare sau înstrãinare, un tratament care nu este mai puţin favorabil decît cel acordat investiţiilor propriilor investitori sau investitorilor altei pãrţi contractante sau unui stat terţ şi activitãţilor lor asociate, inclusiv de management, întreţinere, folosire, fructificare sau înstrãinare, oricare este mai favorabil."

ŢARA: BULGARIA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Persoanele strãine nu pot dobîndi drepturi de proprietate asupra pãmîntului. O companie la care cota de participare la capital a persoanelor strãine este mai mare de 50% nu poate dobîndi drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole.
Persoanele fizice şi juridice strãine nu pot dobîndi drepturi de proprietate asupra pãmîntului, cu excepţia moştenirii, în condiţiile legii. În acest caz proprietatea trebuie transferata.
O persoana strãinã poate dobîndi drept de proprietate asupra clãdirilor, dar nu şi asupra pãmîntului.
Persoanele strãine sau companiile controlate de partea strãinã trebuie sa obţinã o autorizaţie pentru desfãşurarea urmãtoarelor activitãţi:
- explorare, dezvoltare şi extracţie a resurselor naturale din marea teritorialã, platoul continental sau zona economicã exclusiva;
- dobindirea de bunuri imobiliare în regiunile geografice desemnate de Consiliul de Miniştri; autorizaţia se acorda de cãtre Consiliul de Miniştri sau de un organism autorizat de Consiliul de Miniştri.

Perioada de tranzitie
1 iulie 2001.

ARTICOLUL 14 SUBPARAGRAFUL (1) d)
"Fiecare parte contractantã va garanta, în ceea ce priveşte investiţiile investitorilor oricãrei alte pãrţi contractante din aria sa, transferul liber în sau din aria sa, inclusiv transferul:
d) veniturilor necheltuite şi al altor remuneraţii ale personalului din strãinãtate angajat pentru acea investiţie."

ŢARA: BULGARIA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Nationalii strãini angajaţi de companii care au participare strãinã mai mare de 50% sau de o persoana strãinã, înregistratã ca un comerciant individual sau o sucursala sau ca o reprezentanta a unei companii strãine în Bulgaria, şi care primesc salariile în leva pot cumpara valuta strãinã pînã la 70% din salariul lor, incluzind şi plata pentru asigurãrile sociale.

Perioada de tranzitie
1 iulie 2001.

ŢARA: UNGARIA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
În Ungaria, în conformitate cu Actul investiţiilor strãine, art. 33, managerii generali şi executivi, membrii Consiliului de administraţie şi angajaţii strãini îşi pot transfera pînã la 50% din veniturile lor, dupã plata taxelor, rezultate din angajarea lor, la compania respectiva, prin banca companiei.

Perioada de tranzitie
Eliminarea acestei restrictii depinde de progresul pe care Ungaria îl va inregistra în programul de liberalizare a schimbului valutar, al cãrui scop final este convertibilitatea totalã a forintului. Aceasta restrictie nu creeazã bariere în calea investitorilor strãini. Eliminarea ei se bazeazã pe prevederile art. 32.

Perioada de tranzitie
1 iulie 2001.

ARTICOLUL 20 PARAGRAFUL (3)
"Fiecare parte contractantã va desemna unul sau mai multe puncte de informare, cãrora sa li se poatã adresa şi cereri privind informaţii despre legile, reglementãrile, hotãrîrile judecãtoreşti şi deciziile administrative, mai sus menţionate, şi va informa prompt Secretariatul despre existenta lor, Secretariatul facindu-le disponibile la cerere."

ŢARA: ARMENIA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
În Armenia nu exista încã puncte oficiale cãrora sa li se poatã adresa cereri pentru informaţii privind legile relevante sau alte reglementãri. De asemenea, nu exista centre de informare. Se preconizeaza înfiinţarea unui astfel de centru în perioada 1994-1995. Este necesarã asistenta tehnica.

Perioada de tranzitie
31 decembrie 1996.

ŢARA: AZERBAIDJAN
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
În Azerbaidjan nu exista, pînã în prezent, nici un punct oficial cãruia sa i se poatã adresa cereri pentru informaţii despre legile şi reglementãrile relevante. În prezent, astfel de informaţii sînt concentrate în diverse organizaţii.

Perioada de tranzitie
31 decembrie 1997.

ŢARA: BELARUS
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Nu exista în Belarus puncte de informare oficiale care pot da informaţii despre legi, reglementãri, hotãrîri judecãtoreşti şi decizii administrative. În ceea ce priveşte hotãrîrile judecãtoreşti şi deciziile administrative, nu exista o practica privind publicarea lor.

Perioada de tranzitie
31 decembrie 1998.

ŢARA: KAZAHSTAN
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Procesul de înfiinţare a punctelor de informare a început. În ceea ce priveşte hotãrîrile judecãtoreşti şi deciziile administrative, acestea nu se publica în Kazahstan (cu excepţia unor decizii ale Curţii supreme), întrucît se considera ca acestea nu sînt surse de legi. Schimbarea acestei practici necesita o lungã perioada de tranzitie.

Perioada de tranzitie
1 iulie 2001.

ŢARA: MOLDOVA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Este necesar sa se înfiinţeze puncte de informare.

Perioada de tranzitie
31 decembrie 1995.

ŢARA: FEDERAŢIA RUSA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Federaţia şi republicile care constituie Federaţia.

Descriere
În Federaţia Rusa nu exista nici un punct oficial de informare de unde sa se obţinã informaţii despre legi şi alte reglementãri relevante. În ceea ce priveşte hotãrîrile judecãtoreşti şi deciziile administrative, acestea nu sînt considerate a fi surse de lege.

Perioada de tranzitie
31 decembrie 2000.

ŢARA: SLOVENIA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
În Slovenia nu exista încã nici un punct de informare oficial de unde sa se obţinã informaţii despre legi şi alte reglementãri relevante. În prezent, aceste informaţii sînt disponibile în diverse ministere. Legea investiţiilor strãine, care este în curs de elaborare, prevede înfiinţarea unui astfel de punct.

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 1998.

ŢARA: TADJIKISTAN
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
În Tadjikistan nu exista încã astfel de puncte de informare de unde sa se obţinã informaţii despre legile relevante sau alte reglementãri. Este doar o problema de lipsa de fonduri, pentru înfiinţarea acestor centre.

Perioada de tranzitie
31 decembrie 1997.

ŢARA: UCRAINA
Sector
Toate sectoarele energetice.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Este necesarã o imbunatatire a gradului actual de transparenta a legilor pînã la nivelul solicitat de practicile internaţionale. Ucraina trebuie sa înfiinţeze puncte pentru furnizarea de informaţii despre legi, reglementãri, hotãrîri judecãtoreşti şi administrative şi standarde de aplicare generalã.

Perioada de tranzitie
1 ianuarie 1998.

ARTICOLUL 22 PARAGRAFUL (3)
Mãsuri specifice

"Fiecare parte contractantã se angajeazã ca, dacã înfiinţeazã sau menţine o entitate şi îi conferã autoritate normativa, administrativã sau alta autoritate guvernamentalã, aceasta entitate îşi va exercita acea autoritate în concordanta cu obligaţiile partii contractante prevãzute în acest tratat."

ŢARA: REPUBLICA CEHA
Sector
Industriile de uraniu şi nucleare.

Nivel de aplicare
Naţional.

Descriere
Pentru a saraci minereul de uraniu din rezervele de minereu de uraniu care sînt stocate de cãtre Administraţia Rezervelor Statului de Materiale, nu se acorda licenţe pentru importul de minereu de uraniu şi concentratii sãi, inclusiv combustibilii pe baza de uraniu care conţin uraniu ce nu este de origine ceha.

Perioada de tranzitie
1 iulie 2001.

DECIZII CU PRIVIRE LA TRATATUL CARTEI ENERGIEI

Conferinţa Cartei Europene a Energiei a adoptat urmãtoarele decizii:

1. Cu privire la tratat în general
În eventualitatea unui conflict între tratatul privind Spitsbergen din 9 februarie 1920 (Tratatul Svalbard) şi Tratatul Cartei Energiei, tratatul privind Spitsbergen va prevala, fãrã a prejudicia poziţia pãrţilor contractante cu privire la Tratatul Svalbard. În eventualitatea unui astfel de conflict sau a unui litigiu privind existenta unui astfel de conflict sau a limitelor sale, art. 16 şi partea a V-a a Tratatului Cartei Energiei nu se va aplica.

2. Cu privire la art. 10 paragraful (7)
Federaţia Rusa poate cere companiilor cu participare strãinã sa obţinã aprobarea legislativã pentru leasingul proprietãţii federale, cu condiţia ca Federaţia Rusa sa dea asigurãri, fãrã excepţii, ca acest procedeu nu se aplica de o maniera discriminatorie între investiţiile investitorilor altei pãrţi contractante.

3. Cu privire la art. 14
(1) Termenul libertatea transferului din art. 14 paragraful (1) nu exclude posibilitatea ca o parte contractantã (numita în continuare parte limitativa) sa aplice restrictii la miscarea capitalului propriilor investitori, cu condiţia ca:
a) aceste restrictii sa nu afecteze drepturile acordate prin art. 14 paragraful (1) investitorilor altor pãrţi contractante cu privire la investiţiile lor;
b) aceste restrictii nu afecteazã tranzacţiile curente; şi
c) partea contractantã da asigurãri ca investiţiilor din aria sa, ale investitorilor tuturor celorlalte pãrţi contractante li se acorda, în ceea ce priveşte transferul, un tratament care nu este mai puţin favorabil decît cel pe care aceasta îl acorda investiţiilor investitorilor oricãrei alte pãrţi contractante sau oricãrui alt stat terţ, oricare este mai favorabil.
(2) Aceasta decizie face obiectul examinãrii de cãtre Conferinţa Cartei timp de 5 ani dupã intrarea în vigoare a acestui tratat, dar nu mai tirziu decît data stabilitã în art. 32 paragraful (3).
(3) Nici o parte contractantã nu va fi eligibilã sa aplice astfel de restrictii dacã nu notifica în scris Secretariatului provizoriu, nu mai tirziu de data de 1 iulie 1995, ca a ales sa fie eligibilã sa aplice restrictii în conformitate cu aceasta decizie şi ca este o parte contractantã care este un stat ce a fost parte constitutivã a fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste.
(4) Pentru evitarea oricãrui dubiu, nimic în aceasta decizie nu va deroga, în ceea ce priveşte art. 16, de la drepturile unei pãrţi contractante care decurg de aici, ale investitorilor sau investiţiilor lor, sau de la obligaţiile unei pãrţi contractante.
(5) În sensul acestei decizii:
* tranzacţii curente sînt plati curente legate de circulaţia bunurilor, a serviciilor sau a persoanelor, care sînt efectuate în conformitate cu practicile internaţionale fireşti şi nu includ aranjamente care constituie, din punct de vedere material, o combinatie a unei plati curente cu o tranzacţie de capital, cum ar fi plãţile eşalonate şi plãţile anticipate (avansurile), ceea ce înseamnã a impiedica (obstructiona) legislaţia în domeniu a partii limitative.

4. Cu privire la art. 14 paragraful (2)
Fãrã a incalca dispoziţiile cerinţelor art. 14 şi alte obligaţii internaţionale ale sale, România se va strãdui sa realizeze în perioada de tranzitie, convertibilitatea totalã a monedei sale naţionale, sa ia mãsurile necesare pentru a îmbunãtãţi eficienta procedurilor sale pentru transferurile veniturilor legate de investiţii şi, în orice caz, va garanta efectuarea acestor transferuri în valuta liber convertibilã, fãrã restrictii sau intirzieri care sa depãşeascã 6 luni. România va da asigurãri ca investiţiilor din aria sa şi ale investitorilor oricãrei alte pãrţi contractante li se acorda, în ceea ce priveşte transferurile, un tratament care nu este mai puţin favorabil decît cel pe care aceasta îl acorda investiţiilor investitorilor oricãrei alte pãrţi contractante sau oricãrui stat terţ, oricare este mai favorabil.

5. Cu privire la art. 24 subparagraful (4) a) şi art. 25
O investiţie a unui investitor la care se referã art. 1 subparagraful (7) a) (ii) al unei pãrţi contractante care nu este o parte la AIE sau un membru la o zona de liber schimb sau la o uniune vamalã va fi indreptatita sa i se acorde tratamentul pe care îl acorda acest AIE, zona de liber schimb sau uniune vamalã, cu condiţia ca acea investiţie:
a) sa aibã sediul înregistrat sau locul principal de desfãşurare a afacerii în aria unei pãrţi la acel AIE sau a unui membru al unei zone de liber schimb sau a unei uniuni vamale; sau
b) în cazul în care are numai sediul înregistrat în acea arie, sa aibã o legatura efectivã şi continua cu economia uneia dintre pãrţi la AIE, a unui membru la o zona de liber schimb sau la o uniune vamalã.


--------------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice