────────── Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 194 din 2 aprilie 2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 14 aprilie 2026.────────── CAP. I Introducere Strategia naţională a rezervelor de stat pentru perioada 2026-2030, denumită în continuare SNRS, are ca scop principal planificarea strategică pentru a asigura disponibilitatea bunurilor materiale constituite stocuri rezervă de stat, esenţiale pentru asigurarea securităţii statului român, în domeniul rezervelor de stat, pe timpul diferitelor situaţii deosebite, de urgenţă, stări excepţionale/extraordinare şi crize. Prin implementarea unor măsuri pe termen mediu şi lung SNRS urmăreşte consolidarea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, abreviată în continuare ANRSPS, pentru a deveni o instituţie mai rezilientă la efectele unor dezastre sau fenomene extreme, capabilă să ofere un răspuns prompt şi eficient, care să contribuie la efortul naţional de diminuare a acestor efecte. Prezenta strategie conturează direcţiile prioritare strategice, obiectivele şi priorităţile pentru asigurarea ajutoarelor umanitare necesare protecţiei populaţiei afectate în urma producerii unor situaţii extreme, precum şi la întreg spectrul de ameninţări. Prin aceste acţiuni prezenta strategie îşi propune să crească capacitatea instituţiei în procesul intervenţiilor operative cu produse constituite rezervă de stat, dezvoltarea măsurilor de răspuns la crize, contribuind la crearea unei societăţi mai sigure şi mai reziliente. România este expusă unor serii de riscuri şi ameninţări, atât naturale, cât şi provocate de om: a) dezastre naturale: inundaţii, incendii, cutremure, alunecări de teren şi fenomene meteorologice extreme, amplificate de schimbările climatice; b) dezastre provocate de om şi urgenţe sanitare: accidente industriale, defecţiuni tehnologice, pandemii/epidemii; c) ameninţări hibride: atacuri cibernetice, campanii de dezinformare şi sabotaj al infrastructurii critice; d) crize geopolitice: conflicte armate, inclusiv potenţiale agresiuni împotriva statelor membre NATO, UE; e) abordarea cuprinzătoare a migraţiei, asigurarea ajutoarelor umanitare fluxului de migraţi/refugiaţi; f) concurenţa strategică pentru materii prime critice şi tehnologii noi. România este considerată una dintre ţările europene cu cel mai mare risc seismic. Majoritatea experţilor consideră că efectele unui cutremur puternic pot fi devastatoare, în special în zonele cu risc ridicat. În urma producerii unui seism major, România s-ar putea confrunta cu pierderi importante, uneori devastatoare, cu impact semnificativ asupra comunităţilor, economiei, infrastructurii şi mediului. Anul 2020, când impactul pandemiei de COVID-19 s-a resimţit în întreaga lume la un nivel fără precedent, a demonstrat că pregătirea pentru a face faţă unei crize de amploare se realizează cu dificultate, din lipsa resurselor materiale şi umane strict necesare pentru gestionarea acesteia. Efectele pandemiei de COVID-19 se fac încă simţite, mai ales în plan economic, iar perspectiva unei evoluţii ciclice a virusului obligă statul român să ia măsuri pentru a creşte capacitatea de gestionare a unei asemenea crize pe mai multe planuri: medical, al resurselor materiale, al ordinii publice, al apărării şi securităţii naţionale şi mai ales în ceea ce priveşte creşterea rezilienţei economice, societale şi defensive. Conflictul armat din Ucraina a amplificat riscurile privind securitatea alimentară şi întreruperea fluxurilor de aprovizionare, fiind capabil să genereze o amplificare imprevizibilă a nevoilor de resurse energetice globale, precum şi refugierea ori migraţia pe teritoriul României a populaţiei din zonele afectate de război. Pentru protejarea intereselor naţionale de securitate, gestionarea riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor cu care se confruntă, România trebuie să dispună de resurse, forţe şi mijloace proprii. În cursul ultimilor ani, asistăm la efecte majore ale schimbărilor climatice, unele dintre ele având impact pe termen lung - cum ar fi răspândirea bolilor şi creşterea nivelului mării -, iar altele cu impact imediat - cum sunt fenomenele meteorologice extreme, manifestate fie sub forma furtunilor violente, a precipitaţiilor abundente, urmate de inundaţii catastrofale ori valuri de căldură şi lipsa precipitaţiilor asociată cu secetă şi incendii devastatoare. Un exemplu în acest sens sunt „vibraţiile atmosferice induse“ pe liniile de înaltă tensiune din Spania, ca urmare a variaţiilor extreme de temperatură, care au produs o pană de curent de amploare care a afectat Peninsula Iberică şi părţi din sudul Franţei pe 28 aprilie 2025. Astfel, o simplă „pană de curent“ totală a generat o instabilitate profundă în societate şi economie, lăsând milioane de oameni fără electricitate, precum şi toate serviciile publice, provocând haos în trafic, şi a necesitat repornirea generatoarelor de urgenţă la centralele nucleare. Acest aspect arată dependenţa tot mai mare a societăţii actuale de energie şi electricitate, precum şi necesitatea stringentă pentru identificarea unor soluţii complementare pentru asigurarea necesarului atât de energie, cât şi de produse de strictă necesitate. În acest context, ţările lumii îşi constituie rezerve de stat cu caracter strategic, ca măsură internă, proprie şi individuală de securitate, pe lângă cele colective, care, împreună cu alţi factori, să anihileze sau să atenueze, pe timp limitat, efectele unor situaţii excepţionale. Acestea pot fi determinate atât de fenomene naturale, cât şi nonconvenţionale, care necesită intervenţii multidirecţionale, bazate pe operativitate, diversitate şi coerenţă atât în spaţiul intern, cât şi în cel internaţional, după caz. Ca urmare, în politica sa, statul român, prin Guvern, trebuie să îşi organizeze şi modeleze strategia rezervelor de stat care să se structureze în raport cu produsele strategice necesare, astfel încât, prin alocarea resurselor financiare şi materiale adecvate, să poată acţiona eficient, în orice moment şi cu maximum de operativitate, în locurile afectate de criză. SNRS defineşte, în principiu, politica Guvernului cu privire la rezervele materiale ale statului constituite pentru a face faţă noilor crize şi provocări, în care se impune luarea unor decizii privind o gamă largă de aspecte cu privire la apărarea şi securitatea naţională. Actualul Program de guvernare, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 25/2025 pentru acordarea încrederii Guvernului, conduce către transpunerea unor direcţii şi obiective cu incidenţă în spectrul rezervelor de stat concentrată pe următoarele aspecte: a) creşterea rezilienţei şi capacităţii de descurajare, astfel încât România să fie pregătită să răspundă eficient oricăror provocări la adresa securităţii sale; b) asigurarea consumului intern de produse agroalimentare, inclusiv prin majorarea nivelului rezervei de stat; c) asigurarea securităţii energetice prin creşterea producţiei interne pentru a reduce dependenţa de importuri, precum şi a constitui o rezervă de capacitate a producţiei de energie electrică necesară pentru situaţii excepţionale în acord cu contextul european, a unei viitoare pieţe, transparenţa şi digitalizarea infrastructurii energetice prin promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile, a eficienţei energetice şi a noilor tehnologii, ţinând cont de intensificarea crizei de securitate pe fondul evoluţiei pe frontul din Ucraina. SNRS include politici publice de consolidare a capacităţii instituţionale în ceea ce priveşte resursele, gestionarea, precum şi politici privind calitatea şi eficienţa, cum ar fi: utilizarea eficientă a capacităţii de depozitare, a resurselor umane şi transformarea digitală. Rezervele de stat se confruntă, în prezent, cu o serie de provocări, pentru a căror soluţionare sunt necesare o abordare sistemică şi definirea unui cadru strategic de dezvoltare, care să îi asigure o evoluţie predictibilă şi coerentă. Sunt necesare eforturi pentru accelerarea transformării României într-un stat rezilient. De aceea, SNRS vizează prin instrumentele oferite în competenţă creşterea capacităţii de rezilienţă a României în perioade de criză prin dimensionarea nivelurilor maxime de constituire a stocurilor rezervă de stat şi diversificarea acestora, dezvoltarea capacităţii de depozitare şi constituire a stocurilor de cereale, alimente şi a altor categorii de stocuri, de tipul produselor de cazarmament şi adăpostire, materialelor critice şi strategice şi pentru situaţii de inundaţii, cutremure, secetă şi alte calamităţi naturale sau dezastre, epidemii, epizootii, crize alimentare şi alte situaţii excepţionale, precum şi prin creşterea operativităţii intervenţiilor operative în sprijinul populaţiei şi autorităţilor publice locale sau pentru apărarea ţării. Ca efect al evoluţiilor geopolitice din ultimii ani şi ca răspuns la provocările generate de crizele COVID-19 şi de războiul din Ucraina, obiectivele majore ale dezvoltării rezervelor de stat vizează: 1. creşterea rezilienţei la principalele categorii de stocuri rezervă de stat din categoriile: alimente, produse energetice, produse de cazarmament, materiale de construcţii; 2. dezvoltarea de noi capacităţi şi infrastructuri esenţiale şi/sau critice naţionale necesare intervenţiilor operative în orice tip de criză militară sau nonmilitară. Astfel, SNRS are în vedere stabilirea unor direcţii de acţiune care să gestioneze în mod eficient intervenţiile operative în sprijinul populaţiei şi autorităţilor publice locale şi/sau centrale, naţionale sau internaţionale în situaţii de: 1. urgenţă şi crize umanitare; 2. război/conflict armat în vecinătatea graniţelor; 3. migrarea populaţiei sau valurile de refugiaţi ce pot ajunge în România; 4. pandemii, epidemii, epizootii; 5. crize alimentare; 6. secetă, calamităţi naturale, dezastre; 7. crize energetice; 8. asigurarea de sprijin pentru instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională; 9. asigurarea de resurse materiale necesare consolidării aprovizionării destinate măsurilor defensive în sistem aliat. Prin SNRS, ANRSPS are perspectiva unei transformări semnificative a instituţiei sub aspectul recalibrării structurilor cu atribuţii specifice din compunere şi subordine şi a rolului acestora în procesul intervenţiei operative cu produse rezervă de stat, respectiv cu stocuri rezervă de stat, intangibile şi/sau cele care asigură un nivel minim de rezilienţă^1. ^1 Rezilienţa în acest context înseamnă capacitatea rezervei de stat de a face faţă unei crize majore neprevăzute, neanticipată. Toate aceste obiective sunt aliniate bunelor practici europene, regionale şi internaţionale ale structurilor similare din alte state, cu valorificarea avantajelor competitive naţionale. Prezenta strategie susţine planificarea echilibrată şi realistă a resurselor în raport cu nevoile socioeconomice, cu lecţiile desprinse din experienţele anterioare ale instituţiei şi cu evaluarea celor mai bune soluţii de promovare a programelor/proiectelor specifice. Prezenta SNRS are în vedere şi orizontul de timp 2026-2030 şi este concepută pe baza analizei situaţiei de fapt, a resurselor şi a oportunităţilor de intervenţie operativă cu resurse strategice necesare susţinerii atât a efortului naţional de apărare, cât şi a funcţiilor de sprijin în situaţii care impun luarea unor măsuri excepţionale ori adaptarea rapidă la necesităţile de aprovizionare impuse de situaţiile excepţionale. Contextul naţional 1. Criza generată de pandemia de COVID-19 a demonstrat necesitatea elaborării de planuri de pregătire pentru situaţii de criză, în principal, în sectorul sănătăţii. 2. Ca urmare a conflictului armat din Ucraina, statul român a dat dovadă de unitate şi solidaritate şi a oferit refugiaţilor care au intrat pe teritoriul României proveniţi din zonele lovite de crize umanitare sprijin umanitar şi material. Acest eveniment cu impact în plan regional şi mondial a scos în evidenţă necesitatea unor strategii îmbunătăţite de achiziţii, lanţuri de aprovizionare diversificate şi constituirea de rezerve strategice de bunuri esenţiale, ca elementele-cheie în elaborarea unor planuri mai ample de pregătire pentru situaţii de criză. 3. România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, aspect evidenţiat de studiile de hazard seismic. Practic, în orice moment se pot produce un cutremur devastator cu magnitudine mai mare de 7 grade Richter în zona seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km, precum şi cutremure de intensitate ridicată în zona de vest a ţării. 4. Fenomenul secetei pedologice cu caracter tot mai accentuat de la an la an, inundaţiile, grindina şi altele asemenea sunt factori care afectează semnificativ producţiile agricole. Astfel, în ultimii ani, fenomenele hidrometeorologice extreme au afectat populaţia din judeţele: Suceava, Galaţi, Vaslui, Neamţ, Constanţa, Mureş. 5. România are în vedere reducerea vulnerabilităţilor în faţa unor potenţiale atacuri hibride care ar putea viza infrastructurile critice naţionale, inclusiv energetice, cu consecinţe imprevizibile pentru stabilitatea şi siguranţa aprovizionării. La toate aceste evenimente imprevizibile, statul român este nevoit să identifice şi să instituie mecanisme care să protejeze în mod adecvat şi cu prioritate populaţia şi să asigure securitatea alimentară şi energetică a ţării. Pentru a răspunde acestor provocări, în principal, se au în vedere următoarele: a) impactul imprevizibil asupra securităţii energetice, cu care se confruntă nu numai România, ci întreaga Europă, a condus la necesitatea revizuirii/actualizării periodice a nomenclatorului produselor rezervă de stat, atât prin prisma modificării nivelului maxim de constituire aferent categoriilor stocurilor existente, cât şi prin introducerea unor noi produse, inclusiv energetice. Astfel, se fac eforturi pentru atingerea etapizată, în limita bugetului aprobat, a nivelurilor maxime de constituire previzionate indicate în Nomenclatorul produselor rezervă de stat; b) dezvoltarea infrastructurii de depozitare a produselor constituite stocuri rezervă de stat, inclusiv prin realizarea de noi spaţii de depozitare care să contribuie la asigurarea securităţii: (i) alimentare naţionale, prin aprovizionarea populaţiei cu alimente de bază, precum şi prin sprijinirea producţiei agricole naţionale cu îngrăşăminte chimice în caz de crize, dezastre, penurie, conflicte armate; (ii) energetice, prin depozitarea unor produse energetice constituite stocuri rezervă de stat; c) fenomenul migraţiei populaţiei din zona conflictului armat desfăşurat pe teritoriul ucrainean a condus la necesitatea de a asigura refugiaţilor pe teritoriul României adăpost prin sisteme de campare, hrană, materiale de igienă personală şi produse sanitare; d) optimizarea acţiunilor de răspuns ale ANRSPS la situaţiile de urgenţă prin: (i) consolidarea capacităţii operaţionale de administrare, încărcare, transport şi distribuire a produselor constituite stocuri rezervă de stat, acordate sub formă de ajutor umanitar, precum şi reducerea timpului de răspuns; (ii) participarea la activităţile de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă, de criză sau de apărare a ţării; (iii) participarea la schimburi de experienţă cu instituţii şi entităţi similare ANRSPS din statele membre UE ori asociate acesteia sau membre NATO. Contextul internaţional 1. Crizele umanitare au crescut constant în complexitate şi severitate în ultimele decenii, iar această tendinţă este de aşteptat să continue. 2. Conflictul armat din Ucraina a pus o presiune şi mai mare asupra agriculturii şi a destabilizat şi mai mult pieţele agricole, care erau deja afectate atât de pandemia de COVID-19, cât şi de schimbările climatice. În perioada anterioară agresiunii ruse în Ucraina, pieţele produselor de bază au înregistrat conjunctural o creştere vertiginoasă semnificativă a preţurilor, care s-a resimţit pe pieţele agricole prin creşteri ale costurilor energiei şi îngrăşămintelor şi, în consecinţă, prin creşterea preţurilor produselor agricole dincolo de orice aşteptări. Cu toate că Europa beneficiază de un nivel de siguranţă alimentară printre cele mai înalte la nivel global, recentele provocări subliniază vulnerabilităţile sistemului său alimentar. De la evenimente climatice distructive până la creşterea costurilor îngrăşămintelor şi energiei, o serie de factori ce derivă din crizele globale ameninţă securitatea alimentară a continentului. Spectrul unor evoluţii negative ce pot conduce spre o criză alimentară din 2025 constituie un fenomen global complex, cu impact semnificativ în Europa, arată Raportul global privind crizele alimentare, ediţia 2025 [pag. 125-130 din Global Report on Food Crises (GRFC), publicat pe site-ul https://www.fsinplatform.org/grfc2025]. Aceasta este alimentată de o combinaţie de factori precum schimbările climatice, conflictele geopolitice şi perturbările lanţurilor de aprovizionare. Europa, care este un continent cunoscut pentru siguranţa alimentară ridicată, se confruntă acum cu o mare provocare. Factori majori care pot declanşa o criză alimentară globală sunt agresiunea rusă din Ucraina, fenomenele meteorologice extreme, inclusiv în Orientul Apropiat şi/sau Africa. 3. Raportul global privind crizele alimentare 2025 (Global Report on Food Crises) arată că şocurile economice, conflictele, fenomenele climatice extreme şi strămutările forţate au continuat să provoace insecuritate alimentară şi malnutriţie în întreaga lume, cu efecte catastrofale asupra multor regiuni deja fragile, conflictele fiind însă principalul factor de insecuritate alimentară acută, afectând aproximativ 140 de milioane de persoane din 20 de ţări şi teritorii. În anul 2024, peste 295 de milioane de persoane din 53 de ţări şi teritorii s-au confruntat cu niveluri acute de foamete - o creştere de 13,7 milioane faţă de 2023^2. În acest caz statele dezvoltate au iniţiat programe de asistenţă umanitară. ^2 https://www.economistul.ro/comunicat/ Piaţa uleiurilor rafinate, cum ar fi uleiul de floarea-soarelui, de rapiţă şi de soia, joacă un rol esenţial în industria alimentară mondială şi în sectorul biocombustibililor. Dinamica şi structura sa sunt în continuă schimbare, fiind influenţate atât de factorii macroeconomici, cât şi de condiţiile pieţei locale. În special, agresiunea rusă din Ucraina - unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de seminţe şi ulei de floarea-soarelui din lume - a avut un impact semnificativ asupra pieţei mondiale a uleiurilor vegetale, perturbând lanţurile de aprovizionare şi crescând conjunctural şi impredictibil preţurile materiilor prime. În plus, schimbările climatice, precipitaţiile imprevizibile şi creşterea frecvenţei dezastrelor naturale au consecinţe directe asupra randamentelor culturilor de seminţe oleaginoase, provocând fluctuaţii ale ofertei şi ale preţurilor. Efectele crizei pandemice COVID-19 şi ale conflictului armat din Ucraina asupra sănătăţii populaţiei şi a economiei mondiale au arătat că marea majoritate a statelor lumii au încercat şi încearcă să adopte o serie de măsuri în vederea asigurării rezilienţei şi securităţii alimentare pentru protecţia populaţiei în cazul unor situaţii de urgenţă, criză şi alte situaţii excepţionale. 4. Comisia Europeană (CE), în documentele privind politicile în domeniul climei, a analizat consecinţele schimbărilor climatice constatate în ultimii ani, printre concluzii fiind şi faptul că majoritatea regiunilor de pe glob sunt afectate de fenomene meteo-climatice de risc. În unele regiuni, precipitaţiile sub formă de fenomene meteorologice extreme de tipul furtunilor şi grindinei sunt tot mai frecvente, în timp ce altele se confruntă cu perioade de caniculă prelungită şi secetă drastică. Conform estimărilor CE, în următoarele decenii se aşteaptă o intensificare a acestor fenomene. 5. Ca urmare a conflictului din Ucraina, Comisia Europeană a lansat planul „Repower Europe“, un plan de asigurare a securităţii energetice mai rapid pentru transformarea pieţei UE în una mai sigură şi stabilă, ca să reducă dependenţa de gazul din Rusia. REPowerEU este un plan pentru: a) economisirea energiei; b) producerea de energie curată; c) diversificarea surselor noastre de energie. Aşa cum pandemia de COVID-19 a accelerat transformarea digitală, serviciile publice, educaţia, şcolile, conflictul armat din Ucraina accelerează tranziţia energetică, sporind rezilienţa sistemului energetic, precum şi consolidarea capabilităţilor de apărare paneuropene. 6. Având în vedere crizele/provocările multiple prin care a trecut Uniunea Europeana (Uniunea/UE) în ultimul deceniu de tipul pandemiei, conflictului din Ucraina, temperaturilor tot mai ridicate şi evenimentelor meteo extreme, a rezultat necesitatea stringentă de consolidare a pregătirii Europei pentru un răspuns adecvat în astfel de situaţii. În acest context, Sauli Niinistö - fost preşedinte al Finlandei, în calitate de consilier special al preşedintelui Comisiei Europene, a publicat în luna octombrie 2024 raportul „Mai siguri împreună: Întărirea pregătirii şi a capacităţii de reacţie civile şi militare ale Europei“, ce face o evaluare a riscurilor complexe actuale şi viitoare cu care se confruntă UE şi statele sale membre atât pe plan civil, cât şi militar. Raportul pleacă de la ideea că securitatea şi pacea constituie o fundaţie esenţială, care permite dezvoltarea bunăstării cetăţenilor. Raportul include 80 de recomandări pentru acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung şi urmăreşte consolidarea pregătirii civile şi militare a Uniunii, mai multă coordonare între instituţiile civile şi cele militare, implicarea societăţii civile, îmbunătăţirea structurilor de anticipare a crizelor, îmbunătăţirea cooperării public-privat şi alte măsuri în acest scop. În cadrul raportului, gradul de pregătire este înţeles ca fiind capacitatea UE de a anticipa, împiedica, rezista şi răspunde de ameninţări sau crize majore, care privesc Uniunea în ansamblu sau mai mult de un stat membru şi care au efecte transfrontaliere ample şi sunt de o amploare şi de o complexitate care necesită resurse şi politici ce depăşesc capacităţile naţionale. În luna martie 2025, Comisia Europeană a lansat două iniţiative: Strategia UE de constituire de stocuri şi Strategia privind contramăsurile medicale, două dintre acţiunile-cheie anunţate în Strategia privind o uniune a pregătirii. Pe baza recomandărilor din raportul Niinistö, strategia de constituire de stocuri la nivelul UE va integra toate eforturile sectoriale existente de constituire de stocuri, va consolida accesul la resurse critice în întreaga UE şi va combina rezervele centralizate la nivelul UE cu contribuţiile statelor membre, sprijinite de parteneriate public-privat pentru a asigura eficienţa, scalabilitatea şi raportul cost-eficacitate. Conform comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul regiunilor privind Strategia de constituire de stocuri la nivelul UE: „Constituirea de stocuri este o componentă esenţială a pregătirii UE pentru situaţii de criză şi o parte integrantă a măsurilor globale de descurajare şi de pregătire pentru scenariile de conflict. Crizele şi ameninţările pot să nu se limiteze la un singur stat membru, ceea ce face ca o pregătire adecvată la nivelul UE să fie mai relevantă. Pe piaţa unică, în care lanţurile valorice şi de aprovizionare prezintă un grad ridicat de integrare, perturbările care afectează disponibilitatea materialelor sau a tehnologiilor critice necesită o capacitate de răspuns la nivelul UE. În plus, UE trebuie să se asigure că infrastructura sa de stocare este rezilientă, sigură şi accesibilă. Schimbul de informaţii privind nevoile şi, acolo unde este posibil, locurile de depozitare este esenţial pentru dezvoltarea reţelei de transport în consecinţă. Constituirea de stocuri poate contribui şi la protejarea disponibilităţii bunurilor necesare pentru a menţine entităţi de transport critice reziliente care să asigure continuitatea activităţii şi să menţină funcţii vitale de transport şi logistică.“ 7. Dependenţa de import de materii prime critice^3 ^3 https://single-market-economy.ec.europa.eu/sectors/raw-materials/areas-specific-interest/critical-raw-materials_en Materiile prime critice reprezintă factori de producţie esenţiali pentru o gamă largă de produse şi procese industriale, inclusiv în sectoare critice, cum ar fi tehnologiile curate, tehnologiile digitale, asistenţa medicală şi apărarea. O aprovizionare sigură şi sustenabilă cu materii prime critice este fundamentală pentru realizarea obiectivelor Uniunii în materie de climă, digitalizare, competitivitate şi apărare. În prezent, UE este dependentă de anumite materii prime. Materiile prime critice sunt esenţiale pentru tranziţia verde şi digitală a UE, iar asigurarea aprovizionării acestora este vitală pentru rezilienţa economică, poziţia de lider tehnologic şi autonomia strategică a Uniunii Europene. Din cauza agresiunii ruse împotriva Ucrainei şi politicii comerciale şi industriale din ce în ce mai agresive a Chinei, cobaltul, litiul şi alte materii prime au devenit, de asemenea, un factor geopolitic în statele care urmăresc o dezvoltare în zona noilor tehnologii informatice şi energetice. Odată cu trecerea globală către energiile regenerabile şi digitalizarea economiilor şi a societăţilor, cererea pentru aceste materii prime strategice se apreciază că va creşte rapid în următoarele decenii. China reprezintă cel mai important furnizor pentru o serie de materii prime critice, ceea ce creează o dependenţă majoră pentru Uniunea Europeană. Această situaţie este accentuată de faptul că pentru anumite resurse strategice nu există alternative viabile sau producţie internă suficientă ori tehnologii de extracţie/exploatare cu impact major asupra mediului. De asemenea, alte ţări joacă un rol esenţial în aprovizionarea globală cu materii prime critice: a) Rusia şi Africa de Sud sunt principalii furnizori ai grupelor de metale platinice, utilizate în industria auto şi cea chimică; b) Australia domină piaţa litiului, esenţial pentru bateriile electrice şi stocarea energiei; c) Statele Unite ale Americii sunt principalii furnizori de beriliu şi heliu, utilizate în aplicaţii high-tech şi aerospaţiale; d) Brazilia furnizează niobiu, un metal strategic folosit în oţeluri speciale. Conform ultimului raport al Comisiei Europene privind materiile prime critice, Uniunea Europeană depinde de o reţea extinsă de ţări terţe care aprovizionează cu CRM - critical raw materials. Printre acestea se numără: a) Chile - litiu; b) Guineea - bauxită; c) Kazahstan - titan şi fosfor; d) Mexic - fluorit; e) Norvegia - siliciu metalic; f) Turcia - antimoniu, bor şi feldspat; g) SUA - beriliu. Această distribuţie geografică arată că UE compusă din statele sale membre, inclusiv statul român, ar putea avea impact asupra rezervelor de stat şi a nivelului care va fi determinat pentru acestea, astfel încât să se diminueze dependenţa de importuri, dar şi că aprovizionarea este concentrată în anumite regiuni sau ţări, ceea ce creşte vulnerabilitatea la perturbări economice, politice sau geopolitice. În plus, pentru majoritatea acestor materii prime critice nu există capacităţi suficiente de extracţie sau procesare în interiorul Uniunii, ceea ce subliniază importanţa dezvoltării unei strategii pentru diversificarea surselor şi creşterea autonomiei în materii prime esenţiale. CAP. II Informaţii generale relevante 1. ANRSPS, instituţie publică din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, funcţionează în baza Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea Secretariatului General al Guvernului (SGG), şi este finanţată integral de la bugetul de stat. ANRSPS este condusă de un preşedinte care are calitatea de ordonator principal de credite şi are în subordine, la acest moment, 25 de unităţi teritoriale, fiecare dintre acestea fiind condusă de un director executiv care are calitatea de ordonator terţiar de credite. 2. Conform prevederilor Legii nr. 82/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rezervele de stat se constituie ca rezerve materiale, destinate intervenţiilor operative pentru protecţia populaţiei, a economiei şi pentru apărarea ţării, în situaţii excepţionale care afectează un interes public major, determinate de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, atentate teroriste, accidente industriale şi/sau nucleare, fenomene sociale, disfuncţionalităţi ale economiei, conjuncturi externe şi în caz de război, precum şi pentru îndeplinirea competenţelor entităţii centrale de stocare din România în domeniul rezervelor minime de produse petroliere şi pentru constituirea, menţinerea, gestionarea şi alocarea stocurilor de siguranţă stabilite prin legislaţia comunitară, precum şi pentru consolidarea securităţii aprovizionării cu resurse necesare măsurilor defensive în sistem de aliat. 3. În domeniul rezervelor de stat, instituţia îndeplineşte următoarele atribuţii principale: 3.1. elaborează Nomenclatorul produselor rezervă de stat, nivelurile maxime, stocurile intangibile destinate nevoilor de apărare în caz de război, programele anuale pentru constituirea, reîntregirea şi preschimbarea sortimentală a stocurilor de produse rezerve de stat, programele anuale de împrospătare, respectiv de valorificare a produselor din stocuri disponibile; 3.2. desfăşoară complexul de activităţi specifice în scopul administrării în condiţii de eficienţă şi securitate a stocurilor de produse constituite rezervă de stat, respectiv a infrastructurii şi mijloacelor tehnice care asigură depozitarea şi mişcarea stocurilor; 3.3. intervine direct sau în colaborare cu alte instituţii abilitate, pentru acordarea de ajutoare umanitare, interne sau externe, cu titlu gratuit. 4. În domeniul situaţiilor de urgenţă, ANRSPS este autoritate responsabilă cu rol principal/secundar pentru următoarele funcţii de sprijin din cadrul managementului tipurilor de risc: 4.1. rol principal: 4.1.1. protecţia populaţiei (asigurare apă şi hrană); 4.1.2. acordarea de ajutoare de primă necesitate; 4.2. rol secundar: 4.2.1. cazare şi adăpostire; 4.2.2. restabilirea stării provizorii de normalitate; 4.2.3. asistenţă medicală în faza spitalicească; 4.2.4. descarcerare, deblocare căi de acces; 4.2.5. implementare măsuri la epizootii grave şi zoonoze, precum şi la cele de natură fitosanitară. Totodată, în baza acestor funcţii de sprijin, ANRSPS are o serie de atribuţii prevăzute în: a) Concepţia naţională de răspuns postseism; b) Concepţia naţională de răspuns în caz de epidemii; c) Concepţia naţională de răspuns în caz de inundaţii; d) Concepţia naţională de răspuns în caz de incendii de pădure. 5. Situaţia generală a ANRSPS în domeniul resurselor financiare, logistice şi umane se prezintă astfel: 5.1. Resursele financiare Administrarea rezervelor de stat şi finanţarea cheltuielilor aferente se realizează potrivit Legii nr. 82/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei Guvernului nr. 23/1998 privind finanţarea şi din alte surse decât bugetul de stat a unor activităţi specifice de administrare a rezervelor de stat, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei Guvernului nr. 11/1995 privind măsuri comerciale specifice rezervelor materiale naţionale pentru împrospătarea produselor şi valorificarea celor disponibile, aprobată cu modificări prin Legea nr. 69/1995, respectiv Hotărârii Guvernului nr. 598/2014 privind înfiinţarea pe lângă Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi pe lângă fiecare unitate teritorială a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRSPS se asigură integral de la bugetul de stat, iar cheltuielile curente şi de capital necesare intervenţiilor operative şi reîntregirii stocurilor diminuate se asigură din activitatea finanţată integral din venituri proprii, înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 598/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în aplicarea art. 67 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, în corelare cu dispoziţiile Legii nr. 82/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Statistic, în medie, în ultimii 5 ani, respectiv în perioada 2021-2025, cheltuielile curente şi de capital au fost asigurate în medie 53% din bugetul de stat şi 47% din activitatea finanţată integral din venituri proprii. 5.2. Resursele logistice Sintetic, în linii generale, infrastructura ANRSPS este alcătuită din peste două mii de construcţii, majoritatea construcţii inginereşti speciale, subterane, aproximativ şase sute de hectare teren reprezentând suprafaţa totală a incintelor în care îşi desfăşoară activitatea unităţile teritoriale, peste o sută de kilometri de conducte tehnologice subterane şi multe altele asemenea. Din punctul de vedere al mobilităţii, ANRSPS are în exploatare aproximativ cinci sute de autovehicule şi utilaje. O caracteristică generală, comună resurselor logistice, este reprezentată de vechimea foarte mare în exploatare a acestora. Marea majoritate a activelor fixe au durata normală de utilizare consumată, fapt care necesită mari eforturi financiare şi umane pentru menţinerea lor în stare de funcţionare corespunzătoare. În acest context, o atenţie deosebită trebuie acordată spaţiilor de depozitare, deoarece orice afectare a acestora poate avea consecinţe ireversibile asupra stocurilor de produse rezervă de stat care sunt păstrate în aceste spaţii. Estimativ, gradul de dotare cu mijloace tehnice specifice realizării activităţilor rezervă de stat este de cca 47%, în condiţiile în care aproximativ 50% dintre acestea au o vechime în exploatare mai mare de 15 ani. În ceea ce priveşte spaţiile de depozitare a stocurilor de produse constituite rezervă de stat, cca 82% dintre acestea au durata normală de utilizare îndeplinită. În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dezvoltarea activităţii rezervă de stat prin construirea de noi spaţii de depozitare, moderne, care să asigure depozitarea eficientă a produselor rezervă de stat, se finanţează din bugetul de stat, iar din anul 2022 în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2022 pentru completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, aprobată prin Legea nr. 315/2022, se finanţează şi din activitatea de venituri proprii înfiinţată pe lângă instituţie. În condiţiile în care ponderea cheltuielilor cu investiţiile finanţate de la bugetul de stat în totalul cheltuielilor cu investiţiile ANRSPS a fost în medie în ultimii 10 ani de cca 3%, consecinţa directă a acestei situaţii a reprezentat-o imposibilitatea de a construi noi spaţii de depozitare, în contextul în care, potrivit prevederilor Legii nr. 82/1992, republicată, forma în vigoare până la emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2022, dezvoltarea capacităţii de depozitare se putea realiza numai cu fonduri de la bugetul de stat, iar doar în anul 2022 pe cale de excepţie din activitatea de venituri proprii. ANRSPS nu deţine un centru pentru perfecţionarea, instruirea personalului şi executarea de exerciţii şi antrenamente specifice activităţilor desfăşurate în domeniul rezervă de stat, situaţie care îngreunează foarte mult aplicarea unei practici unitare de către toate unităţile teritoriale în activitatea acestora. 5.3. Resursele umane Din punctul de vedere al structurii organizatorice, instituţia este alcătuită din aparat propriu şi are în subordine 25 de unităţi teritoriale subordonate, cu personalitate juridică, care exercită funcţia de ordonatori terţiari de credite, serviciul pentru verificarea calităţii produselor rezervă de stat şi un laborator de metrologie pentru rezervoare stocare lichide, în subordinea unor unităţi teritoriale. Astfel, la începutul anilor 1990, numărul maxim de posturi al unităţilor teritoriale era de 2.177 de posturi, până în anul 2000 acestea au fost reduse la 1.463 de posturi, în anul 2001 numărul de posturi a fost redus la 1.024 de posturi, iar începând cu anul 2011 şi până în prezent numărul de posturi a fost redus de la 971 de posturi la 824 de posturi, reprezentând o reducere de aproximativ 61% faţă de numărul maxim de posturi de la începutul anilor 1990, în condiţiile în care în anul 2009 s-a comasat cu fostul Oficiu Central de Stat pentru Probleme Speciale, iar în anul 2024 a preluat calitatea de entitate centrală de stocare fără a înfiinţa o instituţie distinctă. Este de menţionat faptul că, în cadrul ANRSPS, ponderea personalului care desfăşoară activităţi în domeniul rezervă de stat, respectiv unităţi teritoriale (domeniul rezervă de stat şi structurile-suport ale acestora) şi direcţia generală de specialitate din cadrul aparatului propriu al ANRSPS, este de 78% din totalul personalului instituţiei, restul reprezentând structuri-suport (aparat propriu) şi activitatea PENTA. Reducerea numărului maxim de posturi a afectat toate domeniile de activitate, însă în mod deosebit activitatea de pază. În speţă, de la un număr de cca 600 de paznici încadraţi la începutul anilor 1990 s-a ajuns, în prezent, la un număr de 150 de paznici, ceea ce reprezintă o reducere de peste 75%, în condiţiile în care din punctul de vedere al perimetrelor de pază şi obiectivelor cărora le este necesară asigurarea pazei nu s-a produs nicio schimbare, cu excepţia realizării graduale a unor sisteme de alarmare la efracţie. Situaţia se prezintă în mod similar şi în privinţa pompierilor, unde se înregistrează un deficit de cca 28% faţă de necesar, în condiţiile în care în toate unităţile riscul producerii unui incendiu este foarte mare, în mod deosebit la unităţile teritoriale unde se depozitează produse petroliere în cantităţi foarte mari. Deficitul de personal se înregistrează, pe de o parte, la nivelul personalului specializat de tipul specialiştilor cu studii superioare în profilurile de specialitate metalurgie, chimie alimentară, agronomie, petrol şi gaze, textil, construcţii şi alte domenii, ce elaborează documentele specifice pentru: administrarea, împrospătarea, constituirea, valorificarea şi reîntregirea corespunzătoare a rezervelor de stat, menţinerea operativă a capacităţilor de depozitare aferente, iar, pe de altă parte, la nivelul personalului de decizie şi de execuţie în fluxul de livrare operativă a produselor, cu sarcini de coordonatori de misiuni, de proceduri specifice, de operaţiuni, de muncitori, de şoferi de autocamioane, manipulanţi de bunuri necesari pentru realizarea activităţilor de intrare-ieşire şi alţii asemenea. Încetarea raporturilor de serviciu/muncă ale personalului destinat menţinerii capacităţii operative, ca urmare a pensionării, a condus la situaţii în care, spre exemplificare, la nivelul unor unităţi teritoriale, un şofer ar trebui să deservească două autocamioane pentru transportul ajutoarelor umanitare, ceea ce conduce la o diminuare substanţială a operativităţii în situaţii de urgenţă. Lipsa resursei umane de specialitate atât la nivelul unităţilor teritoriale, cât şi la nivelul aparatului propriu conduce la realizarea cu mari dificultăţi a verificărilor integrităţii cantitative a stocurilor rezerve de stat, situaţie care poate duce la o creştere a riscului de depreciere calitativă a produselor, precum şi la întârzieri în luarea măsurilor necesare menţinerii nivelului de calitate al stocurilor rezervă de stat, putând fi de asemenea afectată informarea corectă asupra cantităţilor de produse existente în stoc. Fără întărirea continuă cu resurse umane de specialitate produsele din rezervele de stat nu pot fi constituite, administrate corespunzător şi acordate operativ, atunci când situaţia impune intervenţia instituţională şi scoaterea stocurilor din rezervele de stat ca ajutoare umanitare, iar această direcţie de acţiune trebuie să fie prioritară pentru îndeplinirea în anii următori, reprezentând un risc major al securităţii naţionale prin nerealizarea ei. Vârsta medie a personalului încadrat este de 55 de ani, aceasta înregistrând un trend ascendent. În intervalul 2026-2030, aproximativ 12% din personalul actual va ieşi la pensie pentru limită de vârstă. Efectul negativ cel mai vizibil, cauzat de nivelul redus al resursei umane, se constată tocmai în exercitarea uneia dintre cele mai importante atribuţii legale ale ANRSPS, respectiv integritatea administrării şi păstrării în siguranţă a stocurilor rezervă de stat în spaţiile proprii de depozitare. Factorul uman existent la nivelul ANRSPS reprezintă resursa de bază pentru punerea în practică a prezentei strategii, respectiv îndeplinirea misiunilor ce revin rezervelor de stat. Asigurarea unei pregătiri continue a resurselor umane, în concordanţă cu nevoile de instruire, dar şi a unui nivel corespunzător al numărului acestora se va reflecta direct în nivelul calităţii şi eficienţa acţiunilor desfăşurate. Astfel, prin crearea unui centru de perfecţionare se va obţine îmbunătăţirea calitativă a resurselor umane existente la nivelul ANRSPS printr-o perfecţionare/formare profesională adaptată nevoilor tuturor categoriilor de personal. CAP. III Priorităţi, politici şi cadrul juridic existent 1. Priorităţi 1.1. Nomenclatorul produselor rezervă de stat este principalul document din care rezultă politica naţională în domeniul rezervelor de stat, având în vedere că acesta stabileşte produsele pentru care se constituie stocuri rezervă de stat şi, respectiv, nivelurile de constituire a acestora. În principal, aceste stocuri trebuie să asigure: a) intervenţiile operative pentru atenuarea consecinţelor fenomenelor neprevăzute şi nepremeditate de natura calamităţilor naturale de tipul dezastrelor, inundaţiilor, secetei, alunecărilor de teren, cutremurelor; b) intervenţiile operative pentru protecţia populaţiei afectate în situaţii de crize economice sau sociale, penurie pe piaţă, asigurarea consumului populaţiei şi autorităţilor administraţiei publice pe durata stărilor şi situaţiilor cu caracter deosebit ori excepţional; c) acţiuni cu implicaţii strategice şi vitale care pot afecta echilibrul economic şi social; d) stocuri care permit Guvernului intervenţii operative pentru reglarea disfuncţionalităţilor economiei sau a conjuncturilor externe ori economice ale pieţei; e) stocuri destinate asigurării funcţionării sistemului energetic naţional în cazuri de criză sau pe timpul sezonului rece. Aceste intervenţii operative au în vedere situaţii de criză limitate ca timp, volum şi spaţiu, pentru atenuarea cărora este necesară intervenţia statului. Prin prezenta SNRS se stabileşte un program/proces de ajustare structurală, o dată la 3 (trei) ani, a Nomenclatorului produselor rezervă de stat, denumit în continuare nomenclator, care cuprinde elemente de analiză complexă asupra tuturor factorilor care pot oferi soluţii de optimizare a activităţii rezervelor de stat, după cum urmează: a) redimensionarea o dată la 3 ani a structurii nomenclatorului prin lărgirea categoriilor/gamei de bunuri şi produse cu destinaţie directă către segmentul social, care să poată răspunde operativ şi eficient în cazul apariţiei unor situaţii excepţionale; b) asigurarea rezervei de stat cu produse petroliere şi energetice; c) reducerea cheltuielilor de stocare a produselor la operatori economici specializaţi, prin creşterea gradului de încărcare a spaţiilor din unităţile teritoriale subordonate existente şi construirea de noi spaţii de depozitare în cadrul acestora, precum şi prin înfiinţarea de noi unităţi teritoriale subordonate cu profil exclusiv agroalimentar/petrolier. În scopul implementării politicii economice a Guvernului şi a UE în domeniul rezervelor de stat, respectiv pentru asigurarea securităţii alimentare, ANRSPS şi-a asumat obiective în domeniu, care să ducă la consolidarea rezilienţei resurselor de hrană de tipul grâului şi produselor alimentare de bază la întreg spectrul de ameninţări prin asigurarea resurselor materiale din rezervele de stat, necesare autorităţilor pentru răspunsul şi intervenţia operativă în situaţii de urgenţă, criză şi alte situaţii excepţionale. Astfel, în colaborare cu instituţiile responsabile cu îndeplinirea obiectivului, creşterea rezilienţei resurselor de apă şi hrană la întreg spectrul de ameninţări, s-au identificat următoarele priorităţi principale pentru ANRSPS: a) asigurarea graduală a necesarului de apă şi hrană pentru minimum 400.000 de persoane timp de 6 luni; b) constituirea treptată a unui nivel al stocului de grâu, astfel încât acesta să acopere consumul de pâine pe cap de locuitor pentru o perioadă de minimum 4 luni; c) asigurarea necesarului de adăposturi şi produse de cazarmament în cazul producerii unui seism major sau al unui aflux masiv de imigranţi şi/sau refugiaţi. Totodată, în vederea creşterii rezilienţei statului în domeniul energetic sunt necesare următoarele: a) constituirea unor stocuri de produse petroliere necesare în cazul existenţei unor sincope de aprovizionare a pieţei în corelare cu măsurile şi acţiunile rezultate din calitatea de ECS şi/sau nevoile de consum ale forţelor destinate apărării, inclusiv în sistem aliat; b) constituirea unor stocuri de produse energetice pentru asigurarea continuităţii funcţionării sistemului energetic naţional. Asigurarea priorităţilor implică, în mod obligatoriu, următoarele: a) ajustarea structurală o dată la 3 ani a nomenclatorului prin redimensionarea nivelurilor de constituire şi diversificarea produselor ce urmează a fi stocate atât în spaţiile proprii, cât şi la operatori economici specializaţi; b) dezvoltarea capacităţilor proprii de stocare a produselor constituite stocuri rezervă de stat prin construirea de noi spaţii de depozitare şi prin preluarea în administrarea ANRSPS sau cumpărarea de la persoane juridice de drept public/privat a unor infrastructuri existente care să constituie capacităţi de stocare şi/sau vehiculare a produselor constituite stoc rezervă de stat, precum şi a altor resurse strategice; c) dezvoltarea capacităţii logistice cu privire la vehicularea produselor constituite stoc rezervă de stat în depozite şi transportul acestora în cadrul intervenţiilor operative. De asemenea, pentru reducerea timpului de intervenţie operativă la nivel naţional, în situaţia în care intervenţia trebuie realizată simultan, în mai multe localităţi, sau se impune acordarea unor cantităţi mari de produse, este necesară creşterea gradului de dotare cu mijloace tehnice cu ajutorul cărora produsele scoase din rezerva de stat urmează a fi transportate din depozitele ANRSPS şi predate la destinaţie autorităţilor beneficiare. 1.2. Regulamentul (UE) 2024/1.252 de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure şi durabile cu materii prime critice (CRMA) are ca scop protejarea funcţionării pieţei interne a Uniunii Europene prin instituirea unui cadru comun pentru accesul la o aprovizionare sigură şi durabilă cu materii prime critice. Obiectivele principale ale CRMA sunt de a reduce dependenţa UE de terţe ţări pentru materiale critice esenţiale şi de a contribui la tranziţia verde şi digitală a economiei europene, sprijinind în acelaşi timp industria de apărare şi industria aerospaţială a Europei. Prin Regulament sunt stabilite două liste de materii prime, din care 17 materii prime strategice şi 34 de materii prime critice care sunt esenţiale pentru tranziţia verde şi digitală, precum şi pentru sectorul aerospaţial şi cel al apărării. Pentru atingerea obiectivului cu privire la aprovizionarea diversificată, sigură şi durabilă cu materii prime critice pentru industria UE, materii prime esenţiale pentru sectoarele strategice, inclusiv tehnologiile curate, industria digitală, de apărare şi industria aerospaţială, ANRSPS urmează să acţioneze în conformitate cu normele/instrucţiunile ce vor fi emise de autorităţile competente din România. ANRSPS este unica instituţie publică ce deţine stocuri rezervă de stat la o serie din produsele încadrate în categoria materialelor prime strategice, respectiv materiale prime critice, putând contribui astfel la punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului. 1.3. Iniţiativa Comisiei Europene privind Strategia UE de constituire de stocuri - protejarea aprovizionărilor esenţiale înainte de crize Conform strategiei unionale, UE ar trebui să dispună de liste neexhaustive de bunuri esenţiale, actualizate periodic şi adaptate diferitelor crize pentru a ne asigura că proviziile esenţiale pentru funcţionarea societăţii sunt întotdeauna disponibile pe termen lung. Printre acţiunile-cheie din strategia de constituire de stocuri la nivel unional se numără: a) instituirea unei reţele a UE de constituire de stocuri cu statele membre pentru a face schimb de bune practici, a coordona stocurile şi a elabora recomandări comune; b) identificarea lacunelor în materie de stocuri şi a duplicărilor prin schimbul de informaţii şi consolidarea cooperării între statele membre şi cu UE; c) extinderea stocurilor la nivelul UE pentru a acoperi lacunele în ceea ce priveşte bunurile esenţiale, sprijinită de iniţiative precum rescEU pentru echipamente medicale, adăposturi, generatoare şi multe altele; d) îmbunătăţirea transportului şi a logisticii pentru un răspuns rapid la situaţii de criză; e) promovarea parteneriatelor civil-militare, public-privat şi internaţionale pentru a maximiza utilizarea eficientă şi la timp a resurselor. Strategia UE de stocare se concentrează pe îmbunătăţirea accesului la bunuri esenţiale şi resurse critice în întreaga UE printr-o colaborare sporită cu statele membre. Domeniile-cheie includ: a) aprovizionare de urgenţă: echipamente şi materiale esenţiale pentru răspunsul la dezastre, cum ar fi corturi, pături şi kituri de purificare a apei; b) contramăsuri medicale: vaccinuri, medicamente şi echipamente pentru situaţii de urgenţă sanitară; c) materii prime critice: resurse vitale pentru industrie şi autonomia strategică; d) echipamente energetice: componente pentru menţinerea securităţii energetice, cum ar fi generatoare de energie şi echipamente de înaltă tensiune; e) securitatea agricolă şi a apei: măsuri potenţiale împotriva deficitului de alimente şi apă în situaţii de criză. Odată cu adoptarea actului normativ de aprobare a Strategiei UE, ANRSPS, în baza atribuţiilor conferite de Legea nr. 82/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, va contribui în mod semnificativ la punerea în aplicare a prevederilor sale, prin constituirea de stocuri. 2. Politici publice La elaborarea SNRS au fost avute în vedere şi următoarele documente strategice: a) Programul de guvernare în vigoare, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 25/2025; b) Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2025-2030, aprobată prin Hotărârea Parlamentului României nr. 48/2025 privind aprobarea Strategiei naţionale de apărare a ţării pentru perioada 2025-2030; c) Strategia naţională pentru implementarea Pactului civil în domeniul politicii de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene; d) Pactul ecologic european; e) REPowerEU; f) Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018, cu modificările şi completările ulterioare; g) Strategia naţională de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, atât publice, cât şi private, şi transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi de carbonat până în 2050, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.034/2020, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Cadrul juridic existent - Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994, cu modificările ulterioare; – Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu modificările ulterioare; – Legea nr. 294/2024 privind rezilienţa entităţilor critice, precum şi pentru modificarea unor acte normative; – Legea nr. 85/2018 privind constituirea şi menţinerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, republicată, cu modificările ulterioare; – Legea nr. 355/2009 privind regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2020 privind trecerea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Guvernului şi în coordonarea Secretariatului General al Guvernului şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 31/2021, cu modificările ulterioare; – Ordonanţa Guvernului nr. 11/1995 privind măsuri comerciale specifice rezervelor materiale naţionale pentru împrospătarea produselor şi valorificarea celor disponibile, aprobată cu modificări prin Legea nr. 69/1995; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordonanţa Guvernului nr. 23/1998 privind finanţarea şi din alte surse decât bugetul de stat a unor activităţi specifice de administrare a rezervelor de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 239/1998, cu modificările şi completările ulterioare; – Hotărârea Guvernului nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale, cu modificările ulterioare; – Hotărârea Guvernului nr. 379/2022 privind aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a strategiilor guvernamentale; – Hotărârea Guvernului nr. 427/2022 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare, monitorizare, raportare şi revizuire a planurilor strategice instituţionale; – Hotărârea Guvernului nr. 467/2022 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare şi execuţie a programelor bugetare; – Hotărârea Guvernului nr. 443/2022 pentru aprobarea conţinutului instrumentului de prezentare şi motivare, a structurii raportului privind implementarea actelor normative, a instrucţiunilor metodologice pentru realizarea evaluării impactului, precum şi pentru înfiinţarea Consiliului consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative, cu completările ulterioare; – Hotărârea Guvernului nr. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central, cu modificările şi completările ulterioare; – Hotărârea Guvernului nr. 1.380/2009 privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, cu modificările şi completările ulterioare; – Hotărârea Guvernului nr. 598/2014 privind înfiinţarea pe lângă Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi pe lângă fiecare unitate teritorială a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii, cu modificările şi completările ulterioare; – Hotărârea Guvernului nr. 371/1993 privind acordarea, în primă intervenţie, a ajutoarelor umanitare populaţiei sinistrate, ca urmare a situaţiilor excepţionale; – Nomenclatorul produselor rezervă de stat, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 00774/2022; – Hotărârea Guvernului nr. 1.151/2014 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă; – Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările şi completările ulterioare. CAP. IV Definirea problemei Problema generală identificată este capacitatea funcţională limitată a domeniului rezervelor de stat de a-şi îndeplini atribuţiile privind constituirea, administrarea şi păstrarea în condiţii de securitate a stocurilor rezervă de stat în spaţiile proprii ori contractate, precum şi nevoia de actualizare a actelor normative în vigoare cu privire la administrarea stocurilor rezervelor de stat, în strânsă corelaţie cu realităţile prezentului şi provocările în materie de securitate. Nealocarea fondurilor bugetare conduce la neatingerea nivelului maxim de constituire prevăzut în nomenclator, a gamei diversificate de produse alimentare, produse de cazarmament şi materiale de construcţii şi reparat case, ceea ce face ca intervenţia în situaţii de urgenţă să fie limitată. Totodată, vulnerabilitatea localităţilor şi teritoriului ţării la producerea de cutremure face ca prezenta strategie a rezervelor de stat în acumularea de produse necesare cazării, asigurarea hranei şi intervenţia în repararea caselor afectate să tindă către asigurarea graduală a protecţiei pentru minimum 400.000 de persoane posibil a fi afectate prin constituirea efectivă de stocuri fizice, existenţa unor fonduri în activitatea de venituri proprii pentru acumulări imediate, în marja alocărilor bugetare prognozate prin legile bugetare ori alte instrumente nou-indicate prin documente programatice unionale. Capacitatea proprie scăzută de depozitare a cerealelor, necesare consolidării capacităţii de rezilienţă a României în situaţii de urgenţă, criză şi alte situaţii excepţionale, precum şi gradul redus de asigurare cu utilaje şi mijloace de transport, necesare pentru realizarea misiunilor operative de acordare a ajutoarelor umanitare populaţiei, reprezintă o altă problemă care trebuie rezolvată prin mijloace existente ori dezvoltate la nivel naţional, comunitar sau aliat. Majorarea nivelului stocurilor implică în mod obligatoriu existenţa unor spaţii de depozitare corespunzătoare pentru păstrarea produselor. Spaţiile de depozitare trebuie să fie operaţionale 24/24 ore, 365/365 zile pentru a asigura intervenţia operativă, atunci când situaţia o impune şi, totodată, este necesară asigurarea menţinerii capacităţii personalului operativ pentru intervenţii, care la data elaborării prezentei strategii nu poate fi asigurat din cauza numărului insuficient de ocupare organizatorică de posturi ori a altor constrângeri. Atât pandemia COVID-19, cât şi conflictul din Ucraina au scos în evidenţă că este necesară intervenţia imediată cu diverse produse din rezerva de stat, în acelaşi timp, în mai multe zone ale ţării sau chiar în afara ţării atunci când România răspunde solicitărilor emise prin Mecanismul de protecţie civilă, de la nivelul UE şi de asistenţă umanitară internaţională. Insuficienţa capacităţilor de depozitare, a fondurilor de la bugetul de stat, necesare pentru întreţinerea/modernizarea majorităţii spaţiilor de depozitare existente, precum şi încadrarea actuală cu personal pot afecta semnificativ asigurarea intervenţiilor operative în situaţii de urgenţă, criză şi alte situaţii excepţionale. Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 557/2016, cu modificările şi completările ulterioare, ANRSPS trebuie să intervină în sprijinul populaţiei afectate de situaţii de urgenţă, criză şi alte situaţii excepţionale în primele 72 de ore de la instituirea unei stări excepţionale sau de la evacuarea populaţiei. Gradul actual de dotare cu utilaje şi mijloace de transport nu permite respectarea acestui indicator atunci când intervenţiile operative trebuie să se desfăşoare simultan în mai multe localităţi de pe teritoriul ţării. Pentru a răspunde la această provocare sunt necesare creşterea gradului de dotare cu mijloace de transport marfă şi utilaje, precum şi asigurarea corespunzătoare a resurselor umane şi instituirea unor măsuri complementare, astfel încât timpul de intervenţie să fie cât mai scurt şi, mai cu seamă, să se poată interveni simultan în mai multe zone afectate de situaţii de urgenţă, criză şi alte situaţii excepţionale. Cadrul normativ actual, bazat în principal pe Legea nr. 82/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 371/1993, Hotărârea Guvernului nr. 1.380/2009, cu modificările şi completările ulterioare, este insuficient şi depăşit de realitate cel puţin din următoarele considerente: a) cadrul normativ incident existent, nemotivant din punct de vedere fiscal pentru operatorii economici care stochează cantităţi de produse constituite rezerve de stat în vederea realizării împrospătării stocurilor de produse vechi cu unele noi; b) perioada de timp îndelungată de avizare a actelor normative ce vizează acordarea de ajutoare umanitare de urgenţă, care a impus măsuri complementare/alternative. CAP. V Obiectivele generale şi specifice şi direcţii de acţiune
┌──────────────────────────────────────┐
│Obiectivul general nr. 1. Asigurarea │
│resurselor materiale, prin │
│constituirea de stocuri rezervă de │
│stat, necesare statului român, pentru │
│răspunsul la întreg spectrul de │
│ameninţări la adresa sa, astfel încât │
│condiţiile de viaţă ale populaţiei şi │
│funcţiile critice ale societăţii să │
│fie asigurate corespunzător │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │1.1. Constituirea stocurilor│
│ │de produse rezervă de stat │
│ │în conformitate cu │
│Obiective│prevederile nomenclatorului │
│specifice├────────────────────────────┤
│ │1.2. Optimizarea depozitării│
│ │produselor rezervă de stat │
│ │în spaţiile proprii de │
│ │depozitare │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │1.1.1. Asigurarea graduală a│
│ │necesarului de apă şi hrană │
│ │pentru minimum 400.000 de │
│ │persoane timp de 6 luni │
│ ├────────────────────────────┤
│ │1.1.2. Asigurarea treptată a│
│ │unui nivel maxim de │
│ │constituire a stocului de │
│ │grâu, astfel încât acesta să│
│ │acopere consumul de pâine la│
│ │nivel naţional pentru o │
│ │perioadă de minimum 4 luni │
│ ├────────────────────────────┤
│ │1.1.3. Asigurarea stocurilor│
│ │de produse rezervă de stat, │
│ │altele decât cele pentru │
│ │apă, hrană şi grâu, pentru │
│ │asigurarea funcţionării │
│ │sistemului energetic │
│Direcţii │naţional şi sprijin acordat │
│de │producţiei agricole │
│acţiune │naţionale │
│ ├────────────────────────────┤
│ │1.2.1. Regruparea produselor│
│ │rezervă de stat de la │
│ │operatori economici │
│ │depozitari în spaţiile │
│ │proprii de depozitare, cu │
│ │asigurarea eficacităţii şi │
│ │economicităţii în │
│ │activitatea destinată │
│ │integrităţii cantitative şi │
│ │calitative a stocurilor │
│ │rezervă de stat │
│ ├────────────────────────────┤
│ │1.2.2. Valorificarea │
│ │produselor devenite │
│ │disponibile în vederea │
│ │adaptării spaţiilor de │
│ │depozitare ale acestora │
│ │pentru alte produse cuprinse│
│ │în nomenclator │
├─────────┴────────────────────────────┤
│Obiectivul general nr. 2. Consolidarea│
│capacităţii de rezilienţă a României │
│din perspectiva atribuţiilor │
│rezervelor de stat prin dezvoltarea │
│capacităţilor proprii de depozitare a │
│produselor rezervă de stat, inclusiv │
│prin preluarea în administrarea ANRSPS│
│şi/sau cumpărarea de la persoane │
│juridice de drept public/privat a unor│
│infrastructuri existente, asigurarea │
│securităţii patrimoniului, creşterea │
│gradului de asigurare promptă a │
│intervenţiilor operative cu produse │
│din rezerva de stat │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │2.1. Dezvoltarea │
│ │capacităţilor proprii de │
│ │stocare a produselor rezervă│
│ │de stat prin construirea de │
│ │noi spaţii de depozitare, │
│ │modernizarea şi │
│ │retehnologizarea celor │
│ │existente │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2.2. Preluarea în │
│ │administrarea ANRSPS şi/sau │
│ │cumpărarea de la persoane │
│ │juridice de drept public/ │
│ │privat a unor infrastructuri│
│ │existente care să constituie│
│ │capacităţi de stocare şi/sau│
│ │vehiculare a produselor │
│Obiective│constituite rezervă de stat,│
│specifice│precum şi a altor resurse │
│ │strategice │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2.3. Creşterea nivelului de │
│ │securitate al patrimoniului │
│ │rezervă de stat │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2.4. Reducerea timpului de │
│ │răspuns în cadrul │
│ │intervenţiilor operative cu │
│ │produse din rezerva de stat │
│ │prin creşterea capacităţii │
│ │logistice de vehiculare şi │
│ │transport al produselor │
│ │constituite stocuri rezervă │
│ │de stat, precum şi │
│ │asigurarea unui nivel optim │
│ │de pregătire şi planificare │
│ │operaţională │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │2.1.1. Construirea etapizată│
│ │de noi depozite regionale │
│ │destinate păstrării │
│ │stocurilor de produse │
│ │rezervă de stat │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2.1.2. Modernizarea, │
│ │reabilitarea spaţiilor de │
│ │stocare existente şi │
│ │retehnologizarea │
│ │instalaţiilor tehnologice de│
│ │vehiculare a produselor │
│ │rezervă de stat şi │
│ │monitorizare a parametrilor │
│ │de păstrare a produselor │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2.1.3. Asigurarea │
│ │mentenanţei pentru spaţiile │
│ │de stocare şi instalaţiile │
│ │tehnologice existente │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2.2.1. Identificarea │
│ │infrastructurilor existente │
│ │care pot face obiectul │
│ │preluării în administrare │
│ │sau cumpărării în vederea │
│ │constituirii de capacităţi │
│ │de stocare şi/sau vehiculare│
│ │a produselor rezervă de │
│ │stat, precum şi a altor │
│ │resurse strategice şi │
│ │evaluarea impactului asupra │
│ │cadrului instituţional, │
│ │organizaţional, procedural │
│ │şi normativ, necesar │
│ │integrării patrimoniale │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2.2.2. Evaluarea impactului │
│ │asupra cadrului │
│ │instituţional, │
│ │organizaţional, procedural │
│ │şi normativ necesar pentru │
│ │înfiinţarea, după caz, de │
│ │întreprinderi publice │
│ │economice de stat ori de noi│
│Direcţii │unităţi teritoriale care să │
│de │administreze │
│acţiune │infrastructurile preluate │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2.3.1. Asigurarea │
│ │securităţii fizice a │
│ │patrimoniului rezervă de │
│ │stat, precum şi asigurarea │
│ │necesarului de personal de │
│ │pază conform nevoilor │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2.3.2. Asigurarea apărării │
│ │împotriva incendiilor a │
│ │obiectivelor ANRSPS, │
│ │înfiinţarea serviciului │
│ │privat în acord cu │
│ │legislaţia specifică │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2.3.3. Asigurarea protecţiei│
│ │şi rezilienţei │
│ │infrastructurilor critice │
│ │naţionale din administrarea │
│ │ANRSPS │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2.4.1. Asigurarea │
│ │mijloacelor tehnice şi de │
│ │mobilitate necesare │
│ │creşterii gradului de │
│ │operativitate la livrarea │
│ │produselor din rezerva de │
│ │stat │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2.4.2. Constituirea de │
│ │centre zonale/regionale de │
│ │realizare a intervenţiilor │
│ │operative, prin │
│ │redimensionarea resurselor │
│ │alocate unor unităţi │
│ │teritoriale ce vor fi │
│ │desemnate ca centre zonale/ │
│ │regionale │
│ ├────────────────────────────┤
│ │2.4.3. Realizarea unui │
│ │centru de pregătire, │
│ │instruire şi realizarea de │
│ │exerciţii şi antrenamente │
│ │pentru activităţile │
│ │desfăşurate în domeniul │
│ │rezervă de stat │
├─────────┴────────────────────────────┤
│Obiectivul general nr. 3. Consolidarea│
│rolului de instituţie competitivă şi │
│performantă cu responsabilităţi în │
│domeniul securităţii naţionale │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │3.1. Elaborarea unei │
│ │concepţii privind │
│ │înfiinţarea de noi unităţi │
│ │teritoriale rezervă de stat,│
│ │comasarea celor existente, │
│ │amplasarea celor │
│ │nou-înfiinţate, organizarea │
│ │şi funcţionarea acestora, în│
│ │concordanţă cu măsurile │
│ │privind apărarea şi │
│ │securitatea naţională │
│ ├────────────────────────────┤
│ │3.2. Îmbunătăţirea/ │
│ │Actualizarea cadrului │
│ │legislativ în domeniul │
│ │rezervelor de stat, în │
│ │raport cu exigenţele impuse │
│ │de noile riscuri şi │
│ │ameninţări şi cerinţele │
│ │determinate de statutul de │
│ │instituţie din domeniul │
│ │apărării, ordinii publice şi│
│ │securităţii naţionale │
│Obiective├────────────────────────────┤
│specifice│3.3. Digitalizarea │
│ │activităţilor desfăşurate în│
│ │domeniul rezervă de stat │
│ ├────────────────────────────┤
│ │3.4. Dezvoltarea │
│ │abilităţilor, cunoştinţelor │
│ │şi deprinderilor │
│ │profesionale ale │
│ │angajaţilor, respectiv │
│ │eliminarea deficienţelor din│
│ │activităţile de administrare│
│ │a stocurilor rezervă de stat│
│ │pentru a satisface nevoile │
│ │prezente şi viitoare ale │
│ │instituţiei │
│ ├────────────────────────────┤
│ │3.5. Cooperare internă şi │
│ │internaţională cu structuri │
│ │similare din statele membre │
│ │ale Uniunii Europene ori │
│ │asociate acesteia şi membre │
│ │NATO, pentru schimbul de │
│ │informaţii, lecţii învăţate │
│ │şi bune practici │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │3.1.1. Identificarea │
│ │nevoilor care stau la baza │
│ │concepţiei, stabilirea │
│ │soluţiei optime de răspuns, │
│ │elaborarea şi aprobarea │
│ │concepţiei, punerea în │
│ │aplicare a acesteia │
│ ├────────────────────────────┤
│ │3.2.1. Îmbunătăţirea │
│ │legislaţiei primare, │
│ │secundare şi terţiare în │
│ │domeniul rezervă de stat │
│ ├────────────────────────────┤
│ │3.3.1. Informatizarea │
│ │unitară şi automatizarea │
│ │proceselor la nivelul │
│ │tuturor unităţilor │
│ │teritoriale şi aparatului │
│ │propriu, a evidenţei, │
│ │administrării, gestionării │
│ │şi monitorizării │
│ │integrităţii calitative şi │
│ │cantitative a stocurilor │
│ │rezervă de stat │
│ ├────────────────────────────┤
│ │3.3.2. Implementarea de │
│ │aplicaţii informatice care │
│ │să gestioneze baze de date │
│ │generale între unităţile │
│ │teritoriale şi aparatul │
│ │propriu │
│ ├────────────────────────────┤
│ │3.3.3. Elaborarea şi │
│ │implementarea unor politici │
│ │de dezvoltare a guvernanţei │
│ │IT, prin care să se asigure │
│ │coordonarea strategică │
│ │pentru sectorul rezervă de │
│ │stat şi eficientizarea │
│ │aspectelor de administrare │
│ │IT, de zi cu zi, prin echipe│
│ │operaţionale, inclusiv │
│ │pentru securitate │
│ │cibernetică │
│ ├────────────────────────────┤
│ │3.3.4. Extinderea │
│ │schimburilor de date - │
│Direcţii │interoperabilitate atât la │
│de │nivel naţional, cât şi cross│
│acţiune │EU │
│ ├────────────────────────────┤
│ │3.3.5. Conectarea la cloudul│
│ │privat guvernamental (în │
│ │corelare cu excepţiile │
│ │prevăzute în Ordonanţa de │
│ │urgenţă a Guvernului nr. 89/│
│ │2022 privind înfiinţarea, │
│ │administrarea şi dezvoltarea│
│ │infrastructurilor şi │
│ │serviciilor informatice de │
│ │tip cloud utilizate de │
│ │autorităţile şi instituţiile│
│ │publice, aprobată cu │
│ │modificări şi completări │
│ │prin Legea nr. 180/2023, cu │
│ │modificările şi completările│
│ │ulterioare), în conformitate│
│ │cu prevederile legale din │
│ │domeniu │
│ ├────────────────────────────┤
│ │3.4.1. Participarea │
│ │personalului la programe de │
│ │formare specializată sau │
│ │programe de perfecţionare, │
│ │organizate şi desfăşurate de│
│ │către furnizorii de formare │
│ │profesională, finalizate cu │
│ │certificat de participare │
│ │sau, după caz, diplomă de │
│ │absolvire. Participarea la │
│ │programe de formare │
│ │organizate şi desfăşurate în│
│ │cadrul instituţiei: │
│ │convocări, seminare, │
│ │ateliere de lucru în │
│ │domeniile care se regăsesc │
│ │în fişa postului. │
│ ├────────────────────────────┤
│ │3.5.1. Perfectarea de │
│ │planuri de cooperare cu │
│ │structuri similare din │
│ │statele membre ale Uniunii │
│ │Europene ori asociate │
│ │acesteia şi membre NATO şi │
│ │valorificarea rezultatelor │
│ │obţinute din punerea în │
│ │aplicare a prevederilor │
│ │acestor planuri │
├─────────┴────────────────────────────┤
│Obiectivul general nr. 4. Reducerea │
│consumului de energie utilizată în │
│cadrul activităţilor de administrare a│
│stocurilor rezervă de stat │
├─────────┬────────────────────────────┤
│ │4.1. Utilizarea de energie │
│ │din surse regenerabile şi │
│ │nepoluante produsă la │
│ │nivelul unităţilor │
│Obiective│teritoriale şi │
│specifice│eficientizarea consumului │
│ ├────────────────────────────┤
│ │4.2. Creşterea eficienţei │
│ │energetice şi gestionarea │
│ │inteligentă a energiei în │
│ │clădiri şi instalaţii │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │4.1.1. Realizarea de │
│ │investiţii în instalaţii de │
│ │producere a energiei │
│ │electrice din surse │
│ │nepoluante, cum ar fi │
│ │energia fotovoltaică şi/sau │
│ │eoliană, respectiv │
│ │înlocuirea, după caz, a │
│Direcţii │consumatorilor de energie │
│de │actuali cu consumatori cu │
│acţiune │nivel crescut de eficienţă │
│ │energetică │
│ ├────────────────────────────┤
│ │4.2.1. Reabilitarea termică │
│ │a clădirilor care necesită │
│ │încălzire/răcire, a │
│ │instalaţiilor termice/ │
│ │electrice şi implementarea │
│ │sistemelor inteligente de │
│ │management energetic │
└─────────┴────────────────────────────┘
CAP. VI Principii generale Principiile care stau la baza implementării Strategiei naţionale a rezervelor de stat sunt următoarele: - Principiul cooperării - ANRSPS este deschisă cooperării cu structuri locale, naţionale, regionale şi internaţionale în vederea îmbunătăţirii şi eficientizării răspunsului la nevoile societăţii în ansamblu, ca populaţie şi forţe destinate apărării şi teritoriului; – Principiul continuităţii şi coordonării - asumarea faptului că instituţia îşi va continua activitatea în viitorul previzibil, iar acţiunile adoptate în vederea realizării obiectivelor Strategiei naţionale a rezervelor de stat sunt coordonate în mod unitar de conducerea ANRSPS; – Principiul subsidiarităţii - eventualele probleme apărute trebuie tratate la nivel decizional imediat (local), pentru a fi în concordanţă cu soluţionarea cea mai rapidă şi eficientă; – Principiul proporţionalităţii - măsurile trebuie să respecte criteriile necesităţii, adecvării şi echilibrului, să servească atingerii obiectivelor prezentei strategii naţionale a rezervelor de stat, astfel încât să fie cele mai potrivite pentru realizarea acestora, iar efectele pozitive ale aplicării măsurilor să depăşească efectele negative; – Principiul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului - toate activităţile desfăşurate de ANRSPS sunt puse în aplicare cu respectarea prevederilor convenţiilor şi tratatelor internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului la care România este parte, precum şi ale legislaţiei UE şi naţionale relevante, inclusiv în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal; – Principiul imparţialităţii - acţiunile trebuie întreprinse prioritizând cele mai urgente probleme, fără a face distincţii pe bază de naţionalitate, sex, religie, clasă sau păreri politice. CAP. VII Rezultatele strategiei naţionale a rezervelor de stat Aplicarea prezentei strategii naţionale a rezervelor de stat va determina, în principal, o creştere a rezilienţei statului român în domeniul intervenţiilor operative cu produse din rezerva de stat pentru protecţia populaţiei, a economiei şi pentru apărarea ţării în situaţiile excepţionale care afectează un interes public major, determinate de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, atentate teroriste, accidente industriale şi/sau nucleare, fenomene sociale, disfuncţionalităţi ale economiei, conjuncturi externe şi în caz de război, precum şi pentru îndeplinirea competenţelor entităţii centrale de stocare din România în domeniul rezervelor minime de produse petroliere şi pentru constituirea, menţinerea, gestionarea şi alocarea stocurilor de siguranţă stabilite prin legislaţia comunitară, precum şi pentru consolidarea securităţii aprovizionării cu resurse necesare măsurilor defensive în sistem de aliat. Sintetic, aplicarea prezentei strategii va produce următoarele rezultate, cu impact general: 1. Răspuns eficient şi durabil al statului în situaţii de criză/excepţionale Creşterea nivelului de produse constituite stocuri rezervă de stat şi diversificarea acestora vor asigura în mod corespunzător obligaţia statului român exercitată prin ANRSPS de a interveni pentru atenuarea/contracararea consecinţelor situaţiilor excepţionale, precum şi pentru reducerea semnificativă a timpului de intervenţie operativă. 2. Creşterea capacităţilor cu rol strategic ale statului român, în păstrarea resurselor materiale destinate intervenţiilor operative Dezvoltarea capacităţilor proprii de stocare ale ANRSPS, modernizarea, reabilitarea celor existente, asigurarea de mijloace adecvate de mobilitate pentru transportul stocurilor de produse rezervă de stat acolo unde este necesară alocarea lor reprezintă o garanţie a faptului că statul este pregătit să intervină operativ fără a întâmpina dificultăţi de ordin logistic. 3. Consolidarea contribuţiei rezervelor de stat în asigurarea securităţii naţionale, modernizarea modului de acţiune şi dezvoltarea cooperării internaţionale, pentru instituirea de bune practici ANRSPS se va alinia politicilor privind apărarea şi securitatea naţională ca parte integrantă a acestui domeniu în principal pentru garantarea aprovizionării cu resurse naţionale. În speţă, activitatea instituţiei în domeniul rezervă de stat va fi corelată cu aceste politici, avându-se, totodată, în vedere şi modernizarea modului de acţiune, precum şi cooperarea internaţională. De asemenea, prin prezenta SNRS se vor implementa o serie de măsuri în conformitate cu principalele direcţii de acţiune în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale şi protecţiei civile cuprinse în Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2026-2030^4, respectiv: ^4 Aprobată prin Hotărârea Parlamentului României nr. 48/2025. a) crearea şi păstrarea rezervelor de stat şi mobilizare; b) dezvoltarea capabilităţilor naţionale de apărare şi rezilienţă; c) dezvoltarea de stocuri strategice cu materiale şi echipamente necesare în situaţii de urgenţă şi protecţie civilă/apărare civilă; d) continuarea dezvoltării sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă prin consolidarea capacităţii instituţionale de prevenire şi asigurare a unui răspuns integrat, concomitent cu creşterea nivelului de pregătire a populaţiei pentru a acţiona la situaţii de urgenţă/protecţie civilă; e) modernizarea şi adaptarea mecanismelor şi resurselor structurilor de ordine publică şi situaţii de urgenţă, în vederea protecţiei populaţiei faţă de noile tipuri de riscuri, prin dezvoltarea de sisteme integrate de prevenire, monitorizare, intervenţie şi cooperare interinstituţională, inclusiv prin valorificarea fondurilor europene şi a altor instrumente de finanţare nerambursabilă, în vederea protejării cetăţenilor şi menţinerii stabilităţii naţionale; f) dezvoltarea şi protejarea infrastructurii critice, inclusiv a celei destinate sistemului naţional de apărare, a celei cu dublă utilizare, a coridoarelor de mobilitate terestre, aeriene, navale, precum şi a celei cibernetice şi informaţionale. CAP. VIII Rezultatele acţiunilor şi indicatori Rezultatele acţiunilor şi indicatorii aferenţi activităţilor concrete stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor generale, specifice şi direcţiilor de acţiune sunt prezentate în detaliu în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale a rezervelor de stat. CAP. IX Implicaţii pentru buget Acţiunile necesare implementării prezentei strategii vor fi finanţate de la bugetul de stat şi din activitatea finanţată integral din venituri proprii, fonduri externe nerambursabile, fonduri private puse la dispoziţia proiectelor aferente parteneriatelor public-private aprobate sau alte surse de finanţare identificate la momentul derulării acţiunii, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate în condiţiile legii. CAP. X Implicaţii juridice Atingerea obiectivelor strategice şi specifice avute în vedere prin prezenta SNRS presupune stabilirea unor principii, obiective şi planuri care se vor avea în atenţie cu ocazia elaborării sau modificării de proiecte de acte normative, printre care şi legea rezervelor de stat, şi a unor norme de aplicare a acesteia. Noul proiect de lege privind rezervele de stat va conţine o serie de prevederi noi armonizate cu legislaţia din prezent, precum şi o comasare a tuturor dispoziţiilor legale aplicate stocurilor rezervă de stat care în prezent se regăsesc în mai multe acte normative de nivel superior. Normele de aplicare a legii ar urma să fie aprobate prin hotărâre a Guvernului şi vor conţine, printre altele, o metodologie clară, simplă şi eficientă atât pentru intervenţia operativă cu produse din rezerva de stat, cât şi pentru administrarea stocurilor rezervelor de stat. În acest scop se va avea în vedere introducerea de prevederi noi pentru eficientizarea activităţii de administrare a stocurilor rezervă de stat. CAP. XI Proceduri de implementare, monitorizare, evaluare şi revizuire Îndeplinirea obiectivelor strategice va fi urmărită de către conducerea ANRSPS. La nivel tehnic, în vederea monitorizării implementării SNRS, se va constitui prin ordin al preşedintelui ANRSPS o comisie de monitorizare, având în componenţă personal încadrat la nivelul ANRSPS - Aparat propriu. Comisia de monitorizare va fi convocată semestrial sau ori de câte ori se consideră necesar, din propria iniţiativă sau la solicitarea conducerii ANRSPS. Gradul de implementare al prezentei strategii va fi evaluat pe baza unor rapoarte semestriale de monitorizare, definitivate şi asumate de Comisia de monitorizare. 1. Indicatori de performanţă Pentru a putea determina gradul de realizare a prezentei SNRS şi a planului de acţiune, au fost stabiliţi indicatori de realizare, precum şi o ţintă de referinţă în timp. 2. Implementare Implementarea SNRS şi a planului de acţiune aferent acesteia se bazează pe cooperarea dintre structurile ANRSPS responsabile de realizarea acţiunilor şi atingerea indicatorilor. 3. Stabilirea responsabililor la nivelul instituţiei Pentru realizarea acţiunilor din planul de acţiune, ANRSPS îşi va identifica direcţiile/serviciile/compartimentele responsabile de realizarea fiecărei acţiuni. În situaţia în care responsabilitatea realizării unei acţiuni revine mai multor structuri, va fi stabilit un compartiment coordonator pentru acţiunea respectivă, acesta fiind, de regulă, compartimentul în a cărui competenţă intră gestionarea ariei respective de intervenţie. 4. Monitorizare 4.1. Planuri anuale de activităţi Anual, fiecare direcţie/serviciu/compartiment responsabil de implementarea SNRS 2026-2030 şi a planului de acţiune aferent acesteia va comunica Comisiei de monitorizare, până la finalul lunii ianuarie, un plan de activităţi care va detalia acţiunile din planul de acţiuni, la nivel de activităţi, responsabili şi termene, pentru anul în curs. Planul anual de activitate (integrat) pentru implementarea SNRS va fi elaborat în termen de până la două luni de la intrarea în vigoare a actului normativ de aprobare a prezentei SNRS de către Comisia de monitorizare. Planurile anuale de activităţi stau la baza monitorizării implementării SNRS 2026-2030 şi a planului de acţiune aferent acesteia, de către Comisia de monitorizare. 4.2. Revizuire În baza rapoartelor de monitorizare, conducerea ANRSPS poate dispune iniţierea de revizuiri periodice ale SNRS 2026-2030 şi ale planului de acţiune aferent acesteia. 4.3. Etape ulterioare şi instituţii responsabile În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prin care se aprobă SNRS 2026-2030, planurile de activităţi pentru primul an de implementare, completate inclusiv cu compartimentele responsabile de realizarea acţiunilor, se comunică Comisiei de monitorizare. CAP. XII Plan de acţiune al Strategiei naţionale a rezervelor de stat 2026-2030
┌──────────────────┬───────────────────┬─────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────┐
│Obiectivul/ │ │ │ │ │Bugetul estimat│
│Direcţia de │Rezultatul │Indicatorii │Termenul │Responsabilul│(mii lei) │
│acţiune │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
│0 │1 │2 │3 │4 │5 │
├──────────────────┴───────────────────┴─────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Obiectivul general nr. 1. Asigurarea resurselor materiale, prin constituirea de │
│stocuri rezervă de stat, necesare statului român, pentru răspunsul la întreg │
│spectrul de ameninţări la adresa sa, astfel încât condiţiile de viaţă ale │
│populaţiei şi funcţiile critice ale societăţii să fie asigurate corespunzător │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 1.1. Constituirea stocurilor de produse rezervă de stat în │
│conformitate cu prevederile nomenclatorului │
├──────────────────┬───────────────────┬─────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │Constituirea │ │ │ │ │
│1.1.1. Asigurarea │stocurilor la │Atingerea │ │ │ │
│graduală a │produsele apă şi │nivelurilor │Eşalonat în │ │Cu încadrarea │
│necesarului de apă│alimentare, astfel │maxime de │perioada de │ │în prevederile │
│şi hrană pentru │încât, în cazuri de│constituire din │implementare│ANRSPS │bugetare │
│minimum 400.000 de│urgenţe civile, să │nomenclator │a strategiei│ │aprobate │
│persoane timp de 6│fie asigurate │prevăzute pentru │ │ │4.000.000 │
│luni │nevoile populaţiei │aceste produse │ │ │ │
│ │afectate │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
│1.1.2. Asigurarea │ │ │ │ │ │
│treptată a unui │ │ │ │ │ │
│nivel al stocului │ │Atingerea │ │ │Cu încadrarea │
│de grâu, astfel │Constituirea │nivelului maxim │Eşalonat în │ │în prevederile │
│încât acesta să │stocurilor la acest│de constituire │perioada de │ANRSPS │bugetare │
│acopere consumul │produs │prevăzut în │implementare│ │aprobate │
│de pâine pe cap de│ │nomenclator la │a strategiei│ │410.700 │
│locuitor pentru o │ │acest produs │ │ │ │
│perioadă de │ │ │ │ │ │
│minimum 4 luni │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
│1.1.3. Asigurarea │ │ │ │ │ │
│stocurilor de │Constituirea │ │ │ │ │
│produse rezervă de│stocurilor la │Atingerea pentru │ │ │Cu încadrarea │
│stat, altele decât│aceste produse │aceste produse a │Eşalonat în │ │în prevederile │
│cele pentru apă, │astfel încât să fie│nivelului maxim │perioada de │ANRSPS │bugetare │
│hrană şi grâu │asigurată │de constituire │implementare│ │aprobate │
│pentru asigurarea │intervenţia │prevăzut în │a strategiei│ │2.645.000 │
│funcţionării │Guvernului în │nomenclator │ │ │ │
│sistemului │situaţii de criză │ │ │ │ │
│energetic naţional│ │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────────┴─────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Obiectivul specific 1.2. Optimizarea depozitării produselor rezervă de stat în │
│spaţiile proprii de depozitare │
├──────────────────┬───────────────────┬─────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────┤
│1.2.1. Regruparea │Mutarea efectivă │Procent de │ │ │ │
│produselor rezervă│sau prin operaţiuni│creştere a │ │ │Cu încadrarea │
│de stat de la │de împrospătare a │cantităţilor de │ │ │în prevederile │
│operatori │unor produse între │produse │2026-2030 │ANRSPS │bugetare │
│economici │unităţi │depozitate │ │ │aprobate │
│depozitari în │teritoriale, pentru│suplimentar în │ │ │25.000 │
│spaţiile proprii │optimizarea │spaţiile proprii │ │ │ │
│de depozitare │depozitării │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
│1.2.2. │Valorificarea │ │ │ │ │
│Valorificarea │produselor scoase │ │ │ │ │
│produselor │sau existente în │ │ │ │ │
│devenite │stocurile │ │ │ │ │
│disponibile în │disponibile, │Procent din │Eşalonat în │ │ │
│vederea adaptării │respectiv peste │stocurile │perioada de │ │ │
│spaţiilor de │nivelul aprobat │disponibile │implementare│ANRSPS │400.000 │
│depozitare a │prin nomenclator, │vândute │a strategiei│ │ │
│acestora pentru │ce fac obiectul │ │ │ │ │
│alte produse │programului anual │ │ │ │ │
│cuprinse în │de valorificare, şi│ │ │ │ │
│nomenclator │obţinerea de │ │ │ │ │
│ │venituri proprii │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────────┴─────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Obiectivul general nr. 2. Consolidarea capacităţii de rezilienţă a României din │
│perspectiva atribuţiilor rezervelor de stat prin dezvoltarea capacităţilor │
│proprii de depozitare a produselor rezervă de stat, inclusiv prin preluarea în │
│administrarea ANRSPS şi/sau cumpărarea de la persoane juridice de drept public/ │
│privat a unor infrastructuri existente, asigurarea securităţii patrimoniului, │
│creşterea gradului de operativitate a intervenţiilor cu produse din rezerva de │
│stat │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 2.1. Dezvoltarea capacităţilor proprii de stocare a │
│produselor rezervă de stat prin construirea de noi spaţii de depozitare, │
│modernizarea şi retehnologizarea celor existente │
├──────────────────┬───────────────────┬─────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │Extinderea │ │ │ │ │
│ │capacităţii proprii│Numărul │ │ │ │
│2.1.1. Construirea│de depozitare prin │depozitelor │ │ │ │
│etapizată de noi │construirea de noi │operaţionale │ │ │ │
│depozite regionale│depozite moderne şi│Creşterea │ │ │Cu încadrarea │
│destinate │eficiente energetic│procentuală a │ │ │în prevederile │
│păstrării │care să asigure │capacităţii │2030 │ANRSPS │bugetare │
│stocurilor de │păstrarea │proprii de │ │ │aprobate │
│produse rezervă de│îndelungată în │depozitare a │ │ │900.000 │
│stat │condiţii │produselor │ │ │ │
│ │corespunzătoare a │cerealiere/ │ │ │ │
│ │stocurilor rezervă │petroliere │ │ │ │
│ │de stat │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
│2.1.2. │ │ │ │ │ │
│Modernizarea, │ │ │ │ │ │
│reabilitarea │ │ │ │ │ │
│spaţiilor de │ │ │ │ │ │
│stocare existente │Elaborarea şi │ │ │ │ │
│şi │realizarea │ │ │ │Cu încadrarea │
│retehnologizarea │programelor anuale │Gradul fizic de │ │ │în prevederile │
│instalaţiilor │de investiţii │realizare a │2028 │ANRSPS │bugetare │
│tehnologice de │publice în ordinea │programului de │ │ │aprobate │
│vehiculare a │priorităţilor şi │investiţii │ │ │600.000 │
│produselor rezervă│finalizarea │ │ │ │ │
│de stat şi │lucrărilor │ │ │ │ │
│monitorizare a │ │ │ │ │ │
│parametrilor de │ │ │ │ │ │
│păstrare a │ │ │ │ │ │
│produselor │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │Menţinerea în │ │ │ │ │
│ │condiţii │ │ │ │ │
│2.1.3. Asigurarea │corespunzătoare a │ │ │ │ │
│mentenanţei pentru│spaţiilor de │Gradul de │ │ │Cu încadrarea │
│spaţiile de │depozitare şi │realizare a │ │ │în prevederile │
│stocare şi │instalaţiilor │programului de │Anual │ANRSPS │bugetare │
│instalaţiile │tehnologice pentru │reparaţii curente│ │ │aprobate │
│tehnologice │păstrarea │ │ │ │30.000 │
│existente │îndelungată şi │ │ │ │ │
│ │vehicularea │ │ │ │ │
│ │produselor RS │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────────┴─────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Obiectivul specific 2.2. Preluarea în administrarea ANRSPS şi/sau cumpărarea de │
│la persoane juridice de drept public/privat a unor infrastructuri existente │
│care să constituie capacităţi de stocare şi/sau vehiculare a produselor │
│constituite rezervă de stat, precum şi a altor resurse strategice │
├──────────────────┬───────────────────┬─────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────┤
│2.2.1. │ │ │ │ │ │
│Identificarea │ │ │ │ │ │
│infrastructurilor │ │ │ │ │ │
│existente care pot│ │ │ │ │ │
│face obiectul │ │ │ │ │ │
│preluării în │ │ │ │ │ │
│administrare sau │ │ │ │ │ │
│cumpărării în │ │ │ │ │ │
│vederea │ │ │ │ │ │
│constituirii de │ │ │ │ │ │
│capacităţi de │Determinarea │ │ │ │Cu încadrarea │
│stocare şi/sau │valorii de piaţă a │Numărul │ │ │în prevederile │
│vehiculare a │infrastructurilor │infrastructurilor│2026-2028 │ANRSPS │bugetare │
│produselor rezervă│identificate ca │evaluate │ │ │aprobate │
│de stat, precum şi│fiind de interes │ │ │ │1.000 │
│a altor resurse │pentru ANRSPS │ │ │ │ │
│strategice şi │ │ │ │ │ │
│evaluarea │ │ │ │ │ │
│impactului asupra │ │ │ │ │ │
│cadrului │ │ │ │ │ │
│instituţional, │ │ │ │ │ │
│organizaţional, │ │ │ │ │ │
│procedural şi │ │ │ │ │ │
│normativ necesar │ │ │ │ │ │
│integrării │ │ │ │ │ │
│patrimoniale │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
│2.2.2. Evaluarea │ │ │ │ │ │
│impactului asupra │ │ │ │ │ │
│cadrului │ │ │ │ │ │
│instituţional, │ │ │ │ │ │
│organizaţional, │ │ │ │ │ │
│procedural şi │ │ │ │ │ │
│normativ necesar │Administrarea │Numărul │ │ │ │
│pentru │infrastructurilor │întreprinderilor │ │ │ │
│înfiinţarea, după │preluate de către │sau unităţilor │2026-2028 │ANRSPS │- │
│caz, de │întreprinderi │teritoriale │ │ │ │
│întreprinderi │publice economice │înfiinţate │ │ │ │
│publice economice │de stat │ │ │ │ │
│de stat ori de noi│ │ │ │ │ │
│unităţi │ │ │ │ │ │
│teritoriale care │ │ │ │ │ │
│să administreze │ │ │ │ │ │
│infrastructurile │ │ │ │ │ │
│preluate │ │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────────┴─────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Obiectivul specific 2.3. Creşterea nivelului de securitate al patrimoniului │
│rezervă de stat │
├──────────────────┬───────────────────┬─────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │Revizuirea │ │ │ │ │
│ │analizelor de risc │Numărul │ │ │ │
│ │la securitatea │analizelor de │ │ │ │
│ │fizică a unităţilor│risc revizuite │ │ │ │
│2.3.1. Asigurarea │teritoriale │Numărul │ │ │ │
│securităţii fizice│Actualizarea │planurilor de │ │ │ │
│a patrimoniului │planului de pază a │pază actualizate │ │ │ │
│rezervă de stat, │unităţilor │Gradul de │Eşalonat în │ │ │
│precum şi │teritoriale │asigurare a │perioada de │ANRSPS │- │
│asigurarea │Modernizarea/ │posturilor de │implementare│ │ │
│necesarului de │Extinderea │pază cu paznici │a strategiei│ │ │
│personal de pază │sistemelor de │Gradul de │ │ │ │
│conform nevoilor │supraveghere video │implementare a │ │ │ │
│ │Asigurarea cu │sistemelor │ │ │ │
│ │personal a │tehnice de │ │ │ │
│ │posturilor de pază │securitate │ │ │ │
│ │stabilite prin │ │ │ │ │
│ │planul de pază │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │Numărul │ │ │ │
│ │ │rezervoarelor de │ │ │ │
│ │Respectarea │produse │ │ │ │
│ │normelor în │petroliere şi de │ │ │ │
│ │domeniul apărării │spaţii de │ │ │ │
│2.3.2. Asigurarea │împotriva │depozitare dotate│ │ │Cu încadrarea │
│apărării împotriva│incendiilor Sisteme│cu instalaţii de │Eşalonat în │ │în prevederile │
│incendiilor a │de detecţie, │stingere Numărul │perioada de │ANRSPS │bugetare │
│obiectivelor │semnalizare şi │instalaţiilor de │implementare│ │aprobate │
│ANRSPS │alarmare şi │detecţie, │a strategiei│ │100.000 │
│ │stingere a │semnalizare şi │ │ │ │
│ │incendiilor │alarmare montate │ │ │ │
│ │achiziţionate şi │în spaţiile de │ │ │ │
│ │instalate │depozitare a │ │ │ │
│ │ │produselor │ │ │ │
│ │ │rezervă de stat │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │Revizuirea şi │ │ │ │ │
│2.3.3. Asigurarea │aprobarea │Numărul │ │ │ │
│protecţiei şi │planurilor de │planurilor de │ │ │ │
│rezilienţei │securitate │securitate │ │ │ │
│infrastructurilor │Autorizarea │revizuite │La fiecare 2│ANRSPS │- │
│critice naţionale │ofiţerilor de │aprobate Numărul │ani │ │ │
│din administrarea │legătură pentru │ofiţerilor de │ │ │ │
│ANRSPS │securitatea │legătură │ │ │ │
│ │infrastructurilor │autorizaţi │ │ │ │
│ │critice naţionale │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────────┴─────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Obiectivul specific 2.4. Reducerea timpului de răspuns în cadrul intervenţiilor │
│operative cu produse din rezerva de stat prin creşterea capacităţii logistice │
│de vehiculare şi transport al produselor constituite stocuri rezervă de stat, │
│precum şi asigurarea unui nivel optim de pregătire şi planificare operaţională │
├──────────────────┬───────────────────┬─────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │Creşterea gradului │ │ │ │ │
│2.4.1. Asigurarea │de dotare cu │ │ │ │ │
│mijloacelor │mijloace tehnice şi│ │ │ │ │
│tehnice şi de │de mobilitate cu │ │ │ │ │
│mobilitate, │ajutorul cărora │Gradul de dotare │Eşalonat în │ │Cu încadrarea │
│necesare creşterii│produsele scoase │cu mijloace │perioada de │ │în prevederile │
│gradului de │din rezerva de stat│tehnice şi de │implementare│ANRSPS │bugetare │
│operativitate la │să fie transportate│mobilitate │a strategiei│ │aprobate │
│livrarea │din depozitele │ │ │ │50.000 │
│produselor din │ANRSPS şi predate │ │ │ │ │
│rezerva de stat │la destinaţie │ │ │ │ │
│ │autorităţilor │ │ │ │ │
│ │beneficiare │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
│2.4.2. │Reorganizarea, prin│ │ │ │ │
│Constituirea de │redimensionarea, │ │ │ │ │
│centre zonale/ │creşterea │ │ │ │ │
│regionale de │capacităţii │ │ │ │ │
│realizare a │operaţionale şi │ │ │ │ │
│intervenţiilor │dezvoltarea a 8 │Numărul centrelor│ │ │ │
│operative, prin │unităţi │zonale │2026-2030 │ANRSPS │- │
│redimensionarea │teritoriale, dintre│constituite şi │ │ │ │
│resurselor alocate│cele existente, │dezvoltate │ │ │ │
│unor unităţi │prin atribuirea de │ │ │ │ │
│teritoriale ce vor│sarcini pentru │ │ │ │ │
│fi desemnate ca │intervenţie │ │ │ │ │
│centre zonale/ │operativă rapidă │ │ │ │ │
│regionale │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │Perfecţionarea │ │ │ │ │
│2.4.3. Realizarea │pregătirii │ │ │ │ │
│unui centru de │personalului - │ │ │ │ │
│pregătire şi │dobândirea │ │ │ │ │
│instruire şi │competenţelor şi │Numărul │ │ │ │
│realizarea de │abilităţilor │angajaţilor │ │ │Cu încadrarea │
│exerciţii şi │necesare pentru │instruiţi din │ │ │în prevederile │
│antrenamente │adaptarea la │unităţile │Până în 2028│ANRSPS │bugetare │
│pentru │prezent şi pentru a│teritoriale şi │ │ │aprobate │
│activităţile │face faţă │aparatul propriu │ │ │50.000 │
│desfăşurate în │cerinţelor din ce │ │ │ │ │
│domeniul rezervă │în ce mai complexe,│ │ │ │ │
│de stat │într-un mediu aflat│ │ │ │ │
│ │în continuă │ │ │ │ │
│ │schimbare │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────────┴─────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Obiectivul general nr. 3. Consolidarea rolului de instituţie competitivă şi │
│performantă cu responsabilităţi în domeniul apărării şi securităţii naţionale │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 3.1. Elaborarea unei concepţii privind înfiinţarea de noi │
│unităţi rezervă de stat, comasarea celor existente, amplasarea celor │
│nou-înfiinţate, organizarea şi funcţionarea acestora, în concordanţă cu │
│măsurile privind apărarea şi securitatea naţională │
├──────────────────┬───────────────────┬─────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────┤
│3.1.1. │ │ │ │ │ │
│Identificarea │ │ │ │ │ │
│nevoilor care stau│ │ │ │ │ │
│la baza │ │ │ │ │ │
│concepţiei, │ │ │ │ │ │
│stabilirea │Elaborarea şi │ │ │ │ │
│soluţiei optime de│aprobarea │Document │2026-2028 │ANRSPS │- │
│răspuns, │concepţiei │programatic │ │ │ │
│elaborarea şi │ │ │ │ │ │
│aprobarea │ │ │ │ │ │
│concepţiei, │ │ │ │ │ │
│punerea în │ │ │ │ │ │
│aplicare a │ │ │ │ │ │
│acesteia │ │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────────┴─────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Obiectivul specific 3.2. Îmbunătăţirea/Actualizarea cadrului legislativ, │
│inclusiv de cooperare în domeniul rezervelor de stat în raport cu exigenţele │
│impuse de noile riscuri şi ameninţări şi cerinţele determinate de statutul de │
│instituţie cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale │
├──────────────────┬───────────────────┬─────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │Asigurarea cadrului│ │ │ │ │
│ │legislativ necesar │ │ │ │ │
│ │îndeplinirii │ │ │ │ │
│ │atribuţiilor │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │
│ │constituirea, │Numărul actelor │ │ │ │
│ │administrarea şi │normative │2026-2028 │ANRSPS │- │
│ │păstrarea în │aprobate │ │ │ │
│ │condiţii de │ │ │ │ │
│ │securitate a │ │ │ │ │
│ │stocurilor rezervă │ │ │ │ │
│ │de stat în spaţiile│ │ │ │ │
│ │proprii │ │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │Asigurarea unui │ │ │ │ │
│3.2.1. │cadru normativ │ │ │ │ │
│Îmbunătăţirea │unitar şi eficient │ │ │ │ │
│legislaţiei │pentru organizarea │ │ │ │ │
│primare, secundare│şi desfăşurarea │ │ │ │ │
│şi terţiare în │activităţilor de: │Structuri │ │ │ │
│domeniul │planificare │specializate, │ │ │ │
│rezervelor de stat│investiţională, │constituite │ │ │ │
│ │asigurare tehnică a│conform actelor │ │ │ │
│ │mijloacelor de │normative │ │ │ │
│ │mobilitate, │(accesare fonduri│ │ │ │
│ │utilizare a │europene, │2026-2028 │ANRSPS │- │
│ │armamentului şi │urbanism şi │ │ │ │
│ │tehnicii speciale, │calitatea în │ │ │ │
│ │aplicare a │construcţii, │ │ │ │
│ │componentelor │prevenirea şi │ │ │ │
│ │sistemului │stingerea │ │ │ │
│ │calităţii în │incendiilor) │ │ │ │
│ │construcţii, │ │ │ │ │
│ │urbanism, paza │ │ │ │ │
│ │bunurilor, apărarea│ │ │ │ │
│ │împotriva │ │ │ │ │
│ │incendiilor, │ │ │ │ │
│ │protecţia mediului │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────────┴─────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Obiectivul specific 3.3. Digitalizarea activităţilor desfăşurate în domeniul │
│rezervă de stat │
├──────────────────┬───────────────────┬─────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────┤
│3.3.1. │ │ │ │ │ │
│Informatizarea │Evidenţă │ │ │ │ │
│unitară, la │centralizată │ │ │ │ │
│nivelul tuturor │accesibilă în timp │Numărul │Eşalonat în │ │ │
│unităţilor │real │documentelor │perioada de │ │ │
│teritoriale şi │Accesarea rapidă a │administrate în │implementare│ANRSPS │- │
│aparatului │informaţiilor în │sistem electronic│a strategiei│ │ │
│propriu, a │vederea luării de │ │ │ │ │
│evidenţei │decizii │ │ │ │ │
│stocurilor rezervă│ │ │ │ │ │
│de stat │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │Îmbunătăţirea │ │ │ │ │
│ │capacităţii │ │ │ │ │
│ │organizatorice a │ │ │ │ │
│3.3.2. │ANRSPS de a │ │ │ │ │
│Implementarea de │controla şi de a │ │ │ │ │
│aplicaţii │gestiona │Numărul bazelor │Eşalonat în │ │Cu încadrarea │
│informatice care │informaţiile │de date/ │perioada de │ │în prevederile │
│să gestioneze baze│Creşterea │documentelor │implementare│ANRSPS │bugetare │
│de date generale │operativităţii în │administrate în │a strategiei│ │aprobate │
│între unităţile │actualizarea │sistem electronic│ │ │25.000 │
│teritoriale şi │informaţiilor şi │ │ │ │ │
│aparatul propriu │generarea unor │ │ │ │ │
│ │rapoarte necesare │ │ │ │ │
│ │în luarea unor │ │ │ │ │
│ │decizii │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
│3.3.3. Elaborarea │ │ │ │ │ │
│şi implementarea │ │ │ │ │ │
│unor politici de │ │ │ │ │ │
│dezvoltare a │ │ │ │ │ │
│guvernanţei IT, │ │ │ │ │ │
│prin care să se │ │ │ │ │ │
│asigure │ │ │ │ │ │
│coordonarea │ │ │ │ │ │
│strategică pentru │Coordonarea │ │Eşalonat în │ │ │
│sectorul rezervă │strategică a │Numărul de │perioada de │ANRSPS │- │
│de stat şi │rezervelor de stat │politici │implementare│ │ │
│eficientizarea │ │ │a strategiei│ │ │
│aspectelor de │ │ │ │ │ │
│administrare IT, │ │ │ │ │ │
│de zi cu zi, prin │ │ │ │ │ │
│echipe │ │ │ │ │ │
│operaţionale, │ │ │ │ │ │
│inclusiv pentru │ │ │ │ │ │
│securitate │ │ │ │ │ │
│cibernetică │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
│3.3.4. Extinderea │ │ │ │ │ │
│schimburilor de │ │ │Eşalonat în │ │ │
│date - │Schimburi de date │Numărul │perioada de │ │ │
│interoperabilitate│operative │schimburilor de │implementare│ANRSPS │- │
│atât la nivel │ │date │a strategiei│ │ │
│naţional, cât şi │ │ │ │ │ │
│cross EU │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┼───────────────┤
│3.3.5. Conectarea │ │ │ │ │ │
│la cloudul privat │ │ │ │ │ │
│guvernamental (în │ │ │ │ │ │
│corelare cu │ │ │ │ │ │
│excepţiile │ │ │ │ │ │
│prevăzute în │ │ │ │ │ │
│Ordonanţa de │ │ │ │ │ │
│urgenţă a │ │ │ │ │ │
│Guvernului nr. 89/│ │ │ │ │ │
│2022, aprobată cu │ │ │ │ │ │
│modificări şi │ │ │ │ │ │
│completări prin │Acces rapid la baze│ │Eşalonat în │ │ │
│Legea nr. 180/ │de date cu │Gradul de │perioada de │ │ │
│2023, cu │informaţii utile │accesibilitate la│implementare│ANRSPS │- │
│modificările şi │pentru ANRSPS │informaţii │a strategiei│ │ │
│completările │ │ │ │ │ │
│ulterioare, în │ │ │ │ │ │
│acord cu │ │ │ │ │ │
│legislaţia │ │ │ │ │ │
│specifică din │ │ │ │ │ │
│domeniul │ │ │ │ │ │
│sistemului │ │ │ │ │ │
│naţional de │ │ │ │ │ │
│apărare, ordine │ │ │ │ │ │
│publică şi │ │ │ │ │ │
│securitate │ │ │ │ │ │
│naţională) │ │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────────┴─────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Obiectivul specific 3.4. Dezvoltarea abilităţilor, cunoştinţelor şi │
│deprinderilor profesionale ale angajaţilor, respectiv eliminarea deficienţelor │
│din activităţile de administrare a stocurilor rezervă de stat pentru a │
│satisface nevoile prezente şi viitoare ale instituţiei │
├──────────────────┬───────────────────┬─────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────┤
│3.4.1. │ │ │ │ │ │
│Participarea │ │ │ │ │ │
│personalului la │ │ │ │ │ │
│programe de │ │ │ │ │ │
│formare │ │ │ │ │ │
│specializată sau │ │ │ │ │ │
│programe de │ │ │ │ │ │
│perfecţionare, │ │ │ │ │ │
│organizate şi │ │ │ │ │ │
│desfăşurate de │ │ │ │ │ │
│către furnizorii │Numărul persoanelor│ │ │ │ │
│de formare │participante la │ │ │ │Cu încadrarea │
│profesională, │programe de │ │ │ │în prevederile │
│finalizate cu │perfecţionare, │Certificate/ │Eşalonat în │ │bugetare │
│certificat de │organizate şi │Diplome de │perioada de │ANRSPS │aprobate │
│participare sau, │desfăşurate de │absolvire │implementare│ │potrivit │
│după caz, diplomă │către furnizorii de│ │a strategiei│ │reglementărilor│
│de absolvire │formare │ │ │ │în vigoare │
│Participarea la │profesională/în │ │ │ │15.000 │
│programe de │cadrul instituţiei │ │ │ │ │
│formare organizate│ │ │ │ │ │
│şi desfăşurate în │ │ │ │ │ │
│cadrul │ │ │ │ │ │
│instituţiei: │ │ │ │ │ │
│convocări, │ │ │ │ │ │
│seminare, ateliere│ │ │ │ │ │
│de lucru în │ │ │ │ │ │
│domeniile care se │ │ │ │ │ │
│regăsesc în fişa │ │ │ │ │ │
│postului │ │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────────┴─────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Obiectivul specific 3.5. Cooperare internă şi internaţională cu structuri │
│similare din statele membre ale Uniunii Europene ori asociate acesteia şi │
│membre NATO, pentru schimbul de informaţii, lecţii învăţate şi bune practici │
├──────────────────┬───────────────────┬─────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────┤
│3.5.1. Perfectarea│ │ │ │ │ │
│de planuri de │ │ │ │ │ │
│cooperare/ │ │ │ │ │ │
│memorandumuri de │ │ │ │ │ │
│înţelegere cu │ │ │ │ │ │
│structuri similare│ │ │ │ │ │
│din România şi │ │ │Eşalonat în │ │ │
│statele membre şi │Instituţionalizarea│Numărul │perioada de │ │ │
│nonmembre ale │cooperării │planurilor │implementare│ANRSPS │- │
│Uniunii Europene │ │perfectate │a strategiei│ │ │
│şi valorificarea │ │ │ │ │ │
│rezultatelor │ │ │ │ │ │
│obţinute din │ │ │ │ │ │
│punerea în │ │ │ │ │ │
│aplicare a │ │ │ │ │ │
│prevederilor │ │ │ │ │ │
│acestor planuri │ │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────────┴─────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Obiectivul general nr. 4. Reducerea consumului de energie utilizată în cadrul │
│activităţilor de administrare a stocurilor rezervă de stat │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 4.1. Utilizarea de energie din surse regenerabile şi │
│nepoluante produsă la nivelul unităţilor teritoriale şi eficientizarea │
│consumului │
├──────────────────┬───────────────────┬─────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────┤
│4.1.1. Realizarea │ │ │ │ │ │
│de investiţii în │ │ │ │ │ │
│instalaţii de │ │ │ │ │ │
│producere a │ │ │ │ │ │
│energiei electrice│ │ │ │ │ │
│din surse │ │ │ │ │ │
│nepoluante, cum ar│ │ │ │ │ │
│fi energia │Capacităţi de │Numărul │Eşalonat în │ │Cu încadrarea │
│fotovoltaică şi/ │producere a │capacităţilor de │perioada de │ │în prevederile │
│sau eoliană, │energiei puse în │producere a │implementare│ANRSPS │bugetare │
│respectiv │funcţiune │energiei puse în │a strategiei│ │aprobate │
│înlocuirea, după │ │funcţiune │ │ │12.000 │
│caz, a │ │ │ │ │ │
│consumatorilor de │ │ │ │ │ │
│energie actuali cu│ │ │ │ │ │
│consumatori cu │ │ │ │ │ │
│nivel crescut de │ │ │ │ │ │
│eficienţă │ │ │ │ │ │
│energetică │ │ │ │ │ │
├──────────────────┴───────────────────┴─────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Obiectivul specific 4.2. Creşterea eficienţei energetice şi gestionarea │
│inteligentă a energiei în clădiri şi instalaţii │
├──────────────────┬───────────────────┬─────────────────┬────────────┬─────────────┬───────────────┤
│4.2.1. │ │ │ │ │ │
│Reabilitarea │ │ │ │ │ │
│termică a │ │ │ │ │ │
│clădirilor care │ │ │ │ │ │
│necesită încălzire│ │Numărul │Eşalonat în │ │Cu încadrarea │
│/răcire, a │Clădiri/Instalaţii │clădirilor/ │perioada de │ │în prevederile │
│instalaţiilor │eficientizate │instalaţiilor │implementare│ANRSPS │bugetare │
│termice/electrice │energetic │eficientizate │a strategiei│ │aprobate │
│şi implementarea │ │energetic │ │ │50.000 │
│sistemelor │ │ │ │ │ │
│inteligente de │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │
│energetic │ │ │ │ │ │
└──────────────────┴───────────────────┴─────────────────┴────────────┴─────────────┴───────────────┘
----- 
