Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
STATUTUL din 28 septembrie 1977 cooperativei agricole de productie
I. Scopul şi obiectul cooperativei agricole de producţie
ART. 1 Cooperativa agricolã de producţie este organizaţia economicã socialistã în care taranii se unesc de bunãvoie, aducind în proprietatea cooperativei pãmîntul şi celelalte mijloace principale de producţie. În cooperativa agricolã munca este organizatã în comun, iar retribuirea se face în raport cu cantitatea şi calitatea muncii prestate, cu producţia realizatã, precum şi cu dezvoltarea economicã a cooperativei. Cooperativa agricolã de producţie are drept obiect cultivarea în comun a pãmîntului, folosirea pe scara larga a mecanizarii, chimizarii, irigatiilor, a ştiinţei şi tehnicii înaintate pentru obţinerea unor producţii agricole vegetale şi animale din ce în ce mai mari, dezvoltarea de activitãţi cu caracter industrial, de prelucrare a producţiei agricole, de construcţii şi prestãri de servicii, în scopul creşterii continue a bunastarii ţãrãnimii, ridicãrii social-culturale a satului la un nivel tot mai înalt de civilizatie, sporirii contribuţiei cooperativei la satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei, ale economiei naţionale. Prin intreaga sa activitate, cooperativa agricolã de producţie îşi aduce contribuţia la realizarea sarcinilor stabilite de Partidul Comunist Roman pentru faurirea societãţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism, la întãrirea aliantei dintre clasa muncitoare - clasa conducatoare a societãţii - şi taranime, la creşterea conştiinţei socialiste a ţãrãnimii. Cooperativa agricolã de producţie se bucura de sprijinul permanent şi multilateral al partidului şi statuiui nostru, are create, prin dezvoltarea continua a bazei tehnico-materiale a agriculturii, condiţiile consolidãrii sale economico-organizatorice. Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii reprezintã principalul mijloc prin care statul asigura mecanizarea lucrãrilor în cooperativele agricole de producţie. Creşterea continua a producţiei, şi îndeosebi a producţiei-marfa, valorificarea acesteia pe baza de contracte încheiate prin buna învoiala cu unitãţile de stat şi cooperatiste, asigurarea aprovizionarii populaţiei cu produse agroalimentare şi a industriei cu materii prime duc la mãrirea veniturilor cooperatorilor şi contribuie la progresul întregii tari. Cooperativa agricolã este forma cea mai potrivita pentru unirea eforturilor taranilor şi impletirea strinsa a intereselor lor cu ale tuturor oamenilor muncii, ale întregii societãţi; ea are un rol deosebit de însemnat în economia tarii noastre, în intreaga perioada istorica de construire a socialismului şi comunismului. ART. 2 Cooperativa agricolã de producţie îşi înfãptuieşte scopul pentru care a luat fiinta, prin: a) folosirea în comun, deplina şi eficienta a pãmîntului, conservarea şi ridicarea continua a potenţialului productiv al tuturor terenurilor agricole proprietatea cooperativei; b) gospodãrirea raţionalã şi cu eficienta economicã maxima a tuturor mijloacelor materiale şi financiare, organizarea superioarã a producţiei şi a muncii, creşterea continua a productivitatii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie; c) întãrirea continua a proprietãţii cooperativei, factor hotaritor al creşterii producţiei, al dezvoltãrii economice a cooperativei şi al creşterii bunastarii cooperatorilor; d) cooperarea strinsa în producţie, pe baza de contract, cu secţia pentru mecanizarea agriculturii, care se integreaza în activitatea cooperativei şi rãspunde nemijlocit, împreunã cu aceasta, de realizarea producţiei agricole planificate; plata lucrãrilor executate de staţiune se face în raport direct cu productiile realizate; e) exploatarea raţionalã şi eficienta a amenajãrilor pentru irigaţii, a lucrãrilor de desecare şi a celor de combatere a eroziunii solului, executate din fondurile statului, precum şi a celor realizate cu contribuţia cooperativelor; f) folosirea economicã şi eficienta a sprijinului acordat de stat prin credite, asistenta tehnica, îngrãşãminte chimice, ierbicide, seminţe din soiuri de mare productivitate, animale de rasa etc.; g) cointeresarea materialã a cooperatorilor prin aplicarea principiului socialist al repartiţiei dupã cantitatea, calitatea şi importanta socialã a muncii prestate, precum şi în funcţie de rezultatele obţinute de fiecare cooperativa în îndeplinirea planului de producţie, venituri şi cheltuieli; h) ridicarea continua a nivelului profesional şi cultural al membrilor cooperativei şi satisfacerea nevoilor lor sociale; i) educarea cooperatorilor în spiritul muncii în comun, al ordinii şi disciplinei în producţie, al rãspunderii pentru buna gospodãrire, apãrare şi dezvoltare a proprietãţii cooperativei, al principiilor eticii şi echitãţii socialiste.
II. Proprietatea cooperativei agricole de producţie şi proprietatea personalã a membrilor ei
ART. 3 Proprietatea cooperativei agricole este alcãtuitã din: - pãmîntul adus de cooperatori; - animalele de munca şi de producţie, consructiile, plantaţiile, mijloacele de transport, utilajele, instalaţiile, inventarul agricol şi celelalte bunuri aduse de cooperatori, precum şi cele obţinute ca urmare a activitãţii cooperativei agricole, ori dobîndite de aceasta în alt mod; - intreaga producţie agricolã vegetala şi animala şi orice alte produse sau venituri rezultate din activitatea cooperativei agricole; - mijloacele fixe şi circulante cu care participa la asociaţii economice intercooperatiste, cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum, precum şi beneficiile cuvenite din activitatea acestora; - produsele şi veniturile realizate prin munca în comun a pãmîntului, proprietate de stat, dat în folosinta cooperativei. Proprietatea cooperativei, întãrirea şi dezvoltarea ei neincetata, stau la baza întregii activitãţi a cooperativei agricole de producţie şi a creşterii bunastarii membrilor sãi. ART. 4 Din terenul agricol, proprietatea cooperativei, adunarea generalã poate atribui, anual, lot în folosinta fiecãrei parsoane care: a) este cooperator şi a realizat în anul anterior volumul de munca stabilit, în perioadele de timp şi potrivit cerinţelor producţiei; b) este cooperator şi lucreazã, cu aprobarea adunãrii generale, în asociaţiile economice intercooperatiste, asociaţii cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum, la care cooperativa s-a asociat; c) este cooperator, încadrat permanent, cu aprobarea adunãrii generale a cooperativei agricole de producţie, la întreprinderea agricolã de stat şi lucreazã direct în sectoarele de producţie ale acestei unitãţi; d) este mecanizator sau mecanic agricol al statiunii pentru mecanizarea agriculturii şi lucreazã în cooperativa agricolã; e) este specialist agricol, lucreazã în cooperativa agricolã şi locuieşte în localitatea în care îşi are sediul cooperativa. Mãrimea lotului poate fi în suprafata echivalenta cu pînã la 15 ari teren arabil, în raport de categoria de folosinta a terenului şi de clasa de fertilitate naturala a solului. În zonele viticole, în cazul în care lotul atribuit în folosinta este plantat cu vie, pînã la 5 ari nu se va calcula prin echivalare cu teren arabil. În cooperativa agricolã de producţie situata în zona de deal sau munte, adunarea generalã poate atribui loturi în folosinta personalã şi peste 15 ari, atunci cînd terenurile respective se afla pe pante mari, nemecanizabile, au fertilitate scãzutã şi prezintã dificultãţi pentru cooperativa de a le exploata. Adunarea generalã poate hotãrî, de la caz la caz, menţinerea sau atribuirea de loturi în folosinta, în cazul unor familii cu situaţii deosebite (incapacitate de munca, femei cu mulţi copii minori şi altele). Cooperatorii care ies la pensie pãstreazã dreptul de folosinta asupra lotului pe care l-au deţinut la data pensionãrii, în condiţiile prevãzute de statut. În situaţia în care, prin atribuirea loturilor în folosinta, s-ar diminua suprafata agricolã în folosinta obsteasca şi atunci cînd urmeazã sa se atribuie loturi în folosinta personalã peste 15 ari, se va cere, în prealabil, aprobarea uniunii judeţene a cooperativeIor agricole de producţie. Lotul va fi lucrat de cãtre titularul sau, personal sau ajutat de membrii familiei, va fi folosit numai pentru producţia agricolã şi nu va putea fi transmis în nici un mod altor persoane. Schimbarea modului de folosinta agricolã a terenului atrage pierderea dreptului de folosire a lotului. ART. 5 Constituie proprietate personalã a taranilor cooperatori: - casa de locuit şi construcţiile gospodãreşti anexe, terenul pe care se afla acestea şi curtea, a cãror suprafata totalã nu poate depãşi 250 mp. Cînd aceasta suprafata depãşeşte 250 mp, diferenţa se include în lotul atribuit în folosinta; - animale de producţie, precum şi inventarul agricol marunt; - veniturile şi economiile realizate prin munca; - producţia obţinutã de pe lotul atribuit în folosinta. Cooperatorii pot avea în proprietate personalã pe o familie (soţul şi sotia, împreunã cu copiii lor necãsãtoriţi), pînã la 3 bovine de producţie, 15 oi sau capre şi un numãr nelimitat de porci, pãsãri, iepuri de casa, stupi de albine. Adunarea generalã poate aproba ca, în funcţie de condiţiile şi posibilitãţile locale cooperatorii sa detina pe o familie un numãr mai mare de bovine, ovine sau caprine. Cooperatorii care deţin sau dobîndesc animale şi inventar agricol, peste cele prevãzute în alineatele precedente, sînt obligaţi sa le înstrãineze în termenul hotãrît de adunarea generalã. Dupã expirarea termenului, astfel de bunuri deţinute în plus se valorifica de cãtre cooperativa agricolã în contul proprietarului. Terenurile - cu excepţia celor pe care se afla casa de locuit, construcţiile gospodãreşti anexe şi curtea, în suprafata totalã de cel mult 250 mp - dobîndite prin moştenire legalã, trec în proprietatea cooperativei. Cooperatorii care dobîndesc o a doua casa de locuit sînt obligaţi sa înstrãineze una dintre ele, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 6 Adunarea generalã poate da în proprietate personalã, cu plata, locuri de casa în suprafata de cel mult 250 mp, din terenuri proprietatea cooperativei agricole, situate în perimetrul delimitat de planul de sistematizare a localitãţii respective, membrilor cooperativei şi persoanelor încadrate de acestea cu contract de munca pe durata nedeterminatã, care doresc sa-şi construiascã o locuinta şi care nu au loc de casa în proprietate personalã. În aceleaşi condiţii se pot atribui locuri de casa specialiştilor şi mecanizatorilor care lucreazã în cooperativa şi doresc sa se stabileascã în localitatea respectiva. ART. 7 Înstrãinarea terenurilor proprietatea cooperativei, în alte scopuri decît cele prevãzute în articolul precedent, nu poate avea loc decît în condiţiile legii. Înstrãinarea celorlalte bunuri se poate face, numai cu plata, pe baza aprobãrii adunãrii generale, în condiţiile prevãzute de lege.
III. Membrii cooperativei agricole de producţie. Drepturire şi îndatoririle lor
ART. 8 Pot fi membri ai cooperativei agricole de produtctie oricare producãtor agricol şi alţi oameni ai muncii necesari activitãţii cooperativei, care au împlinit virsta de 16 ani şi adera la prevederit1e statutului cooperativei, aducind în proprietatea cooperativei pãmîntul, animalele de munca şi inventarul agricol principal pe care le au în proprietate. La intrarea în cooperativa, fiecare membru plãteşte taxa de înscriere, sbabilita de adunarea generalã, care nu va fi mai mica de 25 lei. ART. 9 Primirea de noi membri în cooperativa agricolã de producţie se face individual, de cãtre adunarea generalã, pe baza de cerere scrisã. Fiii cooperatorilor, la împlinirea virstei de 16 ani, devin membri ai cooperativei agricole, pe baza cererii individuale şi cu aprobarea adunãrii generale a cooperativei agricole de producţie. ART. 10 Fiecare membru al cooperativei agricole are dreptul: a) sa munceasca în cooperativa pe mãsura capacitãţii şi pregãtirii sale; b) sa fie retribuit pentru munca şi rezultatele obţinute, potrivit legii retribuirii muncii în unitãţile agricole cooperatiste; c) sa participe la conducerea treburilor cooperativei; sa ia parte la adunãrile generale, precum şi la cele ale subunitatii de producţie în care lucreazã; sa-şi exprime pãrerile şi sa facã propuneri cu privire la intreaga activitate a cooperativei; sa participe la luarea hotãrîrilor adunãrii generale; sa aleagã şi - de la virsta de 21 ani - sa fie ales în consiliul de conducere şi comisia de revizie; d) sa beneficieze de sprijin şi înlesniri, în condiţiile legii, pentru îmbunãtãţirea pregãtirii profesionale; e) sa beneficieze de ajutoare din fondurile statutare constituite în acest scop de unitãţile agricole cooperatiste ai cãror membri sînt, în condiţiile stabilite de adunarea generalã; f) sa primeascã pensie şi indemnizaţii de asigurãri sociale, potrivit legii, dupã cum urmeazã: - pensie pentru munca depusa şi limita de virsta; - pensie pentru pierderea totalã sau în cea mai mare parte a capacitãţii de munca; - pensie de urmaş; - indemnizaţie pentru incapacitate temporarã de munca, determinata de boli sau accidente; - concediu plãtit pentru sarcina şi lehuzie; - indemnizaţii pentru copii; - tratament medical în staţiuni balneoclimatice. Cooperatorii care lucreazã în unitãţile agricole cooperatiste, cooperatorii pensionari, precum şi membrii lor de familie, beneficiazã, în mod gratuit, pe timpul internãrii în spital, de întreţinere şi medicamente. Pe timpul tratamentului ambulatoriu, cooperatorii beneficiazã de medicamente şi materiale sanitare, potrivit legii. ART. 11 Membrilor cooperativei agricole de producţie, care au rezultate deosebite în munca de intarire, dezvoltare şi apãrare a proprietãţii cooperativei şi participa activ la sporirea continua a producţiei, li se pot acorda recompense morale şi materiale cum sînt: - multumirea verbalã; - evidentierea în adunarea subunitatii de producţie; - evidentierea publica şi în adunarea generalã pe cooperativa; - înscrierea în cartea de onoare a cooperativei agricole de producţie; - stimulente în obiecte, excursii, trimiterea la odihna şi tratament; - diplome şi insigne de cooperator fruntas. Multumirea verbalã şi evidentierile se aproba de consiliul de conducere, la propunerea şefului subunitatii de producţie. Celelalte recompense se aproba de Adunarea generalã, la propunerea consiliului de conducere. ART. 12 Cooperatorii din cooperativele care dispun de fondurile financiare necesare primesc un concediu de odihna plãtit în condiţiile stabilite de adunarea generalã, dacã lucreazã 300 de zile anual în cooperativa. ART. 13 Fiecare membru al cooperativei agricole are urmãtoarele îndatoriri: a) sa execute lucrãri de calitate în locurile stabilite şi în perioadele optime de timp prevãzute, sa lucreze numãrul de zile calendaristice necesar pentru realizarea sarcinilor de plan şi sa respecte programul de lucru stabilit. Preşedintele cooperativei agricole de producţie, celelalte cadre de conducere, personalul tehnic, economic şi administrativ, precum şi cei care lucreazã în activitãţile de producţie industriala, de construcţii şi prestãri de servicii, vor participa nemijlocit la efectuarea lucrãrilor agricole în perioadele de virf ale campaniilor; b) sa respecte prevederile statutului şi ale regulamentului de ordine interioarã; sa participe la elaborarea, adoptarea şi înfãptuirea hotãrîrilor adunãrii generale, precum şi ale adunãrii subunitatii de producţie din care face parte; sa aducã la îndeplinire mãsurile stabilite de consiliul de conducere; c) sa contribuie efectiv la întãrirea, apãrarea şi dezvoltarea proprietãţii cooperativei, la prevenirea şi înlãturarea risipei şi relei gospodariri a mijloacelor materiale şi financiare ale cooperativei; sa-şi aducã contribuţia la dezvoltarea democraţiei cooperatiste, întãrirea spiritului colectiv de munca, a disciplinei, ordinii şi legalitãţii în activitatea cooperativei, la aplicarea principiilor eticii şi echitãţii socialiste; d) sa-şi ridice în permanenta pregãtirea profesionalã, sa aplice în producţie regulile agrozootehnice şi sa-şi însuşeascã cunoştinţele necesare folosirii utilajelor, instalaţiilor, maşinilor şi tractoarelor; e) sa participe la realizarea acţiunilor de protecţie, imbunatatire şi folosire intensiva a fondului funciar, întreţinerea şi creşterea potenţialului productiv al pajiştilor, prevenirea şi înlãturarea efectelor calamitãţilor naturale. ART. 14 Cooperativa agricolã de producţie, ca forma socialistã de organizare a producţiei şi a muncii, exprima unitatea de scop şi de vointa a tuturor membrilor ei. Respectarea hotãrîrilor adoptate de adunarea generalã şi de consiliul de conducere constituie o condiţie esenţialã pentru buna desfãşurare a activitãţii cooperativei agricole pentru consolidarea ei economico-organizatoricã. Încãlcarea prevederilor statutului, a hotãrîrilor adunãrii generale şi ale consiliului de conducere constituie abateri care dauneaza cooperativei şi atrag raspundereta disciplinarã şi materialã, dupã caz. Sînt socotite abateri disciplinare: neparticiparea la munca în locurile stabilite şi în perioadele prevãzute de consiliul de conducere, neexecutarea de calitate a lucrãrilor, nefolosirea la intreaga capacitate a utilajelor, reaua gospodãrire a proprietãţii cooperativei, încãlcarea normelor de disciplina a muncii, a celorlalte îndatoriri prevãzute de statut, în condiţiile stabilite prin regulamentul de ordine interioarã. Sancţiunile disciplinare care se aplica pentru nerespectarea îndatoririlor statutare sînt: a) avertismentul; b) refacerea fãrã plata a lucrãrilor de calitate necorespunzãtoare ori suportarea pagubelor, în condiţiile legii, în cazul în care lucrãrile nu se mai pot reface; c) reţinerea pînã la cel mult 10% din retributia cuvenitã pentru munca prestatã; d) pierderea dreptului de retribuire suplimentarã în anul respectiv; e) retragerea în timpul anului a lotului primit în folosinta, în cazul neparticiparii la munca şi neexecutãrii lucrãrilor la timp şi de calitate; f) trecerea pe timp limitat sau nelimitat în alta munca; g) pierderea temporarã a dreptului de vot; h) îndepãrtarea din cooperativa. Rãspunderea materialã a cooperatorilor, pentru pagube cauzate cooperativei agricole de producţie, prin încãlcarea cu vinovãţie a prevederilor statutare sau a hotãrîrilor organelor de conducere ale cooperativei, poate fi stabilitã numai în cazurile în care pagubele au fost constatate în cel mult 3 ani de la data producerii lor, iar restituirea sumelor sau a contravalorii bunurilor ori serviciilor necuvenite, în cel mult 1 an de la data primirii sumelor sau bunurilor, ori de la data cînd au beneficiat de aceste servicii. Obligarea la plata despãgubirilor şi la restituirea sumelor sau a contravalorii bunurilor şi serviciilor necuvenite se face în termen de 60 de zile de la data cînd organul în drept sa hotãrascã obligarea la despãgubiri sau la restituire a luat cunostinta de producerea pagubei. Aplicarea sancţiunilor disciplinare prevãzute la lit. a). b), c), d) şi f) şi obligarea la plata despãgubirilor se fac prin hotãrîri ale consiliului de conducere. În cazul membrilor consiliului de conducere şi ai comisiei de revizie, rãspunderea disciplinarã şi materialã pentru abateri şi daune pricinuite cooperativei agricole de producţie se stabileşte prin hotãrîre a adunãrii generale. Dupã expirarea termenului de 60 de zile, prejudiciul se imputa, de cãtre biroul executiv al uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, membrilor consiliului de conducere, vinovaţi de neluarea mãsurilor necesare pentru obligarea la plata a persoanelor vinovate de producerea pagubei. Aplicarea sancţiunilor prevãzute la lit. e) şi g) şi îndepãrtarea din cooperativa a unui membru pentru fapte deosebit de grave impotriva intereselor acesteia se hotãrãsc numai de adunarea generalã. Plingerile cooperatorilor nemultumiti de hotãrîrile consiliului de conducere privind aplicarea sancţiunilor disciplinare se rezolva de adunarea generalã a cooperativei. Impotriva hotãrîrilor adunãrii generale, prin care s-a pronunţat îndepãrtarea din cooperativa, precum şi în alte cazuri, cei nemultumiti se pot adresa uniunii judeţene, iar impotriva hotãrîrilor acesteia, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Cooperatorii şi persoanele încadrate în munca potrivit legii, nemultumiti de obligarea la plata despãgubirilor pentru pagube aduse cooperativei sau de modul cum li s-au rezolvat cererile referitoare la retribuirea muncii, se pot adresa comisiei de judecata din cooperativa sau, dupã caz, judecãtoriei, în condiţiile prevãzute de lege. Plingerile cu privire la diminuarea retributiei de baza pentru nerealizarea integrala a sarcinilor şi la stabilirea retributiei suplimentare se soluţioneazã de adunarea generalã a cooperativei, iar în cazul celor care îndeplinesc funcţii de conducere, de cãtre uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie, împreunã cu direcţia generalã pentru agricultura şi industria alimentara. Hotãrîrile de obligare la plata despãgubirilor, necontestate în termen, sînt definitive şi executorii. Organele de conducere ale cooperativei agricole de producţie nu pot renunţa la drepturile legal cuvenite acesteia. ART. 15 Cel care se retrage sau este îndepãrtat din cooperativa agricolã de producţie primeşte, în bani, contravaloarea partii sociale din bunurile aduse de el în cooperativa. Adunarea generalã stabileşte pentru fiecare caz în parte, în raport cu posibilitãţile cooperativei, durata de timp şi ratele anuale prin care se va face plata. Retributia cuvenitã pentru munca depusa în cooperativa în anul în curs se plãteşte la sfîrşitul anului. În cazul cînd un cooperator - prin cãsãtorie sau din alte motive - îşi stabileşte domiciliul în alta localitate, el poate deveni membru al cooperativei pe baza cãreia se muta. Pentru aceasta, este necesarã aprobarea adunãrii generale a cooperativei agricole de unde pleacã, precum şi a aceleia în care cere sa între. Cooperatorul îşi pãstreazã toate drepturile prevãzute în statut, iar cooperativa de unde a plecat este obligatã sa transfere cooperativei în care a fost admis contravaloarea partii sale sociale.
IV. Planificarea şi organizarea producţiei şi a muncii. Retribuirea în cooperativa agricolã de producţie
ART. 16 Cooperativa agricolã de producţie îşi organizeazã intreaga sa activitate pe baza planului de dezvoltare în perspectiva, a planului anual de producţie şi financiar, care se întocmesc potrivit condiţiilor şi cerinţelor de dezvoltare a cooperativei, intereselor membrilor sãi şi necesitãţilor economiei naţionale. Cooperativa agricolã de producţie are obligaţia ca, în planificarea şi desfãşurarea întregii activitãţi economice, sa asigure un echilibru permanent între venituri şi cheltuieli, astfel încît sa se poatã constitui fondul de dezvoltare şi celelalte fonduri statutare, inclusiv mijloacele necesare pentru retribuirea cooperatorilor la un nivel corespunzãtor şi contribuţia la fondul de pensii şi indemnizaţii de asigurãri sociale. În cooperativele agricole de producţie în care exista forta de munca disponibilã, consiliile de conducere sînt obligate sa organizeze brigazi şi echipe care sa lucreze în alte unitãţi agricole cooperatiste şi de stat, pe santiere, la exploatãrile forestiere şi în alte activitãţi. Sumele obţinute de la beneficiarii acestor activitãţi şi servicii constituie surse suplimentare de venituri pentru cooperative şi membrii acestora. În vederea dezvoltãrii continue a cooperativei agricole, a mobilizãrii tuturor rezervelor de sporire a producţiei şi productivitatii muncii, consiliul de conducere este sprijinit în problemele de specialitate tehnice şi economice ale producţiei de specialiştii regartizati sa lucreze în cooperativa şi de organele agricole de stat, precum şi de uniunile cooperativelor agricole de producţie, în intreaga activitate organizatoricã şi politica legatã de realizarea planurilor de producţie. ART. 17 Cooperativa agricolã de producţie îşi organizeazã acele ramuri de producţie vegetala şi animala, care sa asigure folosirea cît mai deplina a pãmîntului, a celorlalte mijloace de producţie, a forţei de munca şi a tuturor rezervelor pentru creşterea producţiei agricole şi sporirea veniturilor. În elaborarea planurilor de producţie şi financiare şi în desfãşurarea întregii activitãţi, cooperativa agricolã de producţie asigura aplicarea prevederilor programelor elaborate împreunã cu celelalte unitãţi agricole cooperatiste din cadrul consiliului intercooperatist privind concentrarea, profilarea şi specializarea producţiei, utilizarea integrala şi eficienta a tuturor mijloacelor de producţie şi a forţei de munca, în vederea dezvoltãrii continue a fiecãrei unitãţi. Pentru a asigura buna desfãşurare a procesului de producţie, cooperativa agricolã îşi poate organiza şi alte activitãţi, cum sînt: confecţionarea şi repararea inventarului, executarea de construcţii şi altele. În scopul unei mai bune valorificari a producţiei şi a altor resurse locale, folosirii rationale a forţei de munca şi al creşterii producţiei-marfa, cooperativa organizeazã prelucrarea, pãstrarea şi desfacerea produselor agricole, precum şi alte activitãţi cu caracter industrial şi de prestãri servicii. ART. 18 Cooperativa agricolã de producţie foloseşte mijloacele financiare proprii şi creditele acordate de stat, pentru desfãşurarea corespunzãtoare a procesului de producţie, dezvoltarea diferitelor ramuri de activitate şi obţinerea unor producţii sporite cu cheltuieli cît mai mici. Organele de conducere ale coope5rativei au datoria sa foloseascã judicios mijloacele destinate investiţiilor pentru punerea în funcţiune la termen a unor obiective cu eficienta ridicatã, care sa asigure dezvoltarea proprietãţii cooperativei, îndeplinirea obligaţiilor fata de stat şi sporirea retributiei cooperatorilor. În realizarea obiectivelor se va asigura reducerea consumului de materiale, combustibili şi energie, precum şi înlãturarea supradimensionarilor construcţiilor agrozootehnice. Creditele se folosesc în conformitate cu destinaţia stabilitã pentru realizarea sarcinilor de plan; consiliul de conducere rãspunde de rambursarea integrala a creditelor la scadenta. ART. 19 Organizarea producţiei şi a muncii în cooperativa agricolã de producţie se realizeazã pe subunitati de producţie, iar în cadrul acestora, pe formaţii de munca. Intreaga activitate se desfãşoarã pe baza de programe de lucru, stabilite pe zile şi lucrãri. În cooperativa agricolã de producţie lucrãrile se executa prin munca membrilor acesteia, a unor persoane încadrate de cooperativa, în condiţiile prevãzute de lege, precum şi a mecanizatorilor din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii şi a specialiştilor retribuiţi de stat. ART. 20 Formele de organizare a producţiei şi muncii în cooperativa agricolã de producţie şi componenta subunitatilor de producţie se stabilesc de adunarea generalã, în funcţie de condiţiile specifice ale unitãţii respective, de cerinţele concentrarii şi specializãrii producţiei. Subunitatile de producţie sînt: ferma, brigada şi sectorul care au plan de producţie sau, dupã caz, şi plan de venituri şi cheltuieli, ce fac parte integrantã din planul de producţie şi financiar al cooperativei agricole. Forma de baza în organizarea muncii în cadrul subunitatilor de producţie este echipa mixtã de mecanizatori şi cooperatori, echipa de mecanizatori sau echipa de cooperatori. Organizarea muncii pe echipe are drept scop întãrirea spiritului de munca colectivã, a disciplinei, creşterea rãspunderii întregii echipe şi a fiecãrui membru al acesteia pentru folosirea deplina a bazei tehnico-materiale, executarea la timp şi de calitate a volumului de munca stabilit pe intreaga suprafata sau pe întregul efectiv de animale şi obţinerea nivelurilor de producţie prevãzute. Şeful de ferma, brigadierul şi şeful de sector sînt aleşi de adunarea subunitatii de producţie respectiva pe timp de 2 ani şi sînt confirmati de adunarea generalã a cooperativei. Şeful de ferma, brigadierul, şeful de sector asigura realizarea sarcinilor de producţie ale subunitatii, organizeazã şi conduce procesul de producţie, coordoneazã şi indruma activitatea sefilor de echipa, consultindu-se cu aceştia la organizarea procesului de producţie; se ingrijesc de pãstrarea în bune condiţii a mijloacelor de producţie şi de utilizarea lor cît mai raţionalã, controleazã permanent modul cum se executa întregul volum de munca manualã şi mecanicã prevãzut în devizele de lucrãri şi organizeazã ţinerea evidentei muncii şi a realizarilor obţinute, asigura ţinerea cu regularitate a adunãrilor subunitatilor de producţie şi rãspund în fata acestora pentru intreaga lor activitate. Şefii de ferme, brigadierii, şefii de sectoare, celelalte cadre tehnice şi economice din cooperativa agricolã de producţie rãspund atît fata de preşedinte şi inginerul şef, cît şi fata de consiliul de conducere şi adunarea generalã, pentru organizarea şi desfãşurarea activitãţii de producţie în subunitatile pe care le conduc. Suprafeţele de teren, ca şi celelalte mijloace de producţie necesare desfãşurãrii în bune condiţii a procesului de producţie, se repartizeazã fermelor, brigazilor şi sectoarelor pe o perioada de mai mulţi ani. Cooperativa poate organiza diferite activitãţi productive, cu munca la domiciliul membrilor cooperativei. ART. 21 În cooperativa agricolã de producţie, forma principala de retribuire a muncii este acordul global. Forma de retribuire în acord global poate fi: a) cu tarif constant pe unitatea de produs sau la 1.000 lei valoare a producţiei obţinute, respectiv a prestãrilor de servicii realizate; b) cu tarif constant pe unitatea de produs sau la 1.000 lei valoare a producţiei pînã la nivelul producţiei planificate, iar pentru depãşirea planului, acordarea unei pãrţi din producţie sau din valoarea acesteia, sub forma de retributie suplimentarã. În cooperativa agricolã de producţie se pot folosi şi urmãtoarele forme de retribuire: a) în acord direct; b) cu tarif pe norma de munca; c) în regie sau dupã timp; d) pe baza de cote procentuale din producţia ori din valoarea acesteia, la unele culturi. Formele de retribuire a muncii se aproba de adunarea generalã a membrilor cooperativei agricole de producţie, la propunerea consiliului de conducere, în funcţie de condiţiile specifice ale fiecãrei cooperative şi domeniu de activitate, asigurindu-se corelarea fondului de retribuire cu nivelul producţiei şi al veniturilor prevãzute în planurile de producţie şi financiare. Forma de retribuire pe baza de cote procentuale se aproba de adunarea generalã, cu avizul direcţiei generale judeţene pentru agricultura şi industrie alimentara. ART. 22 Membrii cooperativei primesc retributia pentru munca efectuatã în bani sau în bani şi natura. Pentru munca depusa în cursul anului, cooperativa agricolã de producţie poate acorda, lunar, avansuri în bani şi în natura. ART. 23 Pentru depãşirea producţiei planificate, membrii cooperativei agricole de producţie care lucreazã nemijlocit în producţie sau care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice, de alta specialitate, administrative, de servire şi paza, precum şi specialiştii retribuiţi de stat, pot sa primeascã retributie suplimentarã, din producţia sau valoarea acesteia realizatã peste plan, potrivit legii. ART. 24 Cooperativa agricolã de producţie poate asigura cooperatorilor care lucreazã nemijlocit în producţie, celor care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice şi administrative, precum şi celor calificaţi în meseriile de sofer, conducãtor de tractoare rutiere, lacatus, electrician şi altele, un venit garantat, conform hotãrîrii adunãrii generale, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 25 În cooperativa agricolã de producţie sau în sectoarele de activitate în care retributia se acorda numai în bani, cooperativa poate vinde, la preţ de contractare, cooperatorilor care participa la munca o anumitã cantitate de cereale stabilitã de adunarea generalã, în limitele prevãzute de lege, pentru nevoile de consum propriu, precum şi pentru fiecare din copiii sub 16 ani şi persoanele inapte de munca pe care le întreţin. ART. 26 Adunarea generalã a membrilor cooperativei agricole de producţie stabileşte retributia personalului de conducere şi de execuţie tehnica, economicã, de alta specialitate, administrativã, de servire şi paza, în funcţie de volumul de munca prestat, nivelul mediu al venturilor realizate de cooperatori, producţia globalã planificata, mãrimea şi complexitatea unitãţii sau, dupã caz, a subunitatii, respectarea cheltuielilor de producţie planificate, precum şi de realizarea livrãrilor la fondul de stat. Cooperatorii care îşi desfãşoarã activitatea în zootehnie, legumicultura, viticultura, pomicultura, cei calificaţi în meseriile de sofer, conducãtor de tractoare rutiere, lacatus, electrician şi altele, precum şi cei care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice, de alta specialitate, administrative şi de servire, care muncesc permanent în tot cursul anului şi îşi realizeazã sarcinile ce le revin, sînt retribuiţi de coopeativa şi au vechime neîntreruptã în aceeaşi unitate şi în acelaşi sector de activitate, beneficiazã de un spor de vechime neîntreruptã, în condiţiile legii. Cooperativa agricolã de producţie are îndatorirea sa asigure folosirea cît mai raţionalã a forţei de munca, reducind la minimum necesar funcţiile administrative şi consumul de norme de munca pentru activitãţile neproductive. Funcţiile administative se stabilesc de cãtre adunarea generalã, în limitele prevãzute de lege.
V. Repartizarea producţiei şi utilizarea mijloacelor bãneşti şi materiale
ART. 27 Dezvoltarea proprietãţii cooperativei agricole de producţie este izvorul sporirii continue a producţiei vegetale şi animale, al creşterii nivelului de viata al cooperatorilor. Aceasta se realizeazã prin alocarea anuala, obligatorie, a fondurilor care sa asigure reluarea procesului de producţie pe o scara mereu mai larga. Proporţia dintre fondul de dezvoltare şi fondul de consum - dupã acoperirea cheltuielilor materiale şi a obligaţiilor cãtre stat - se stabileşte de cãtre adunarea generalã. ART. 28 Producţia globalã obţinutã în timpul anului se repartizeazã dupã cum urmeazã: A. Cheltuieli materiale - seminţele şi materialul de plantat; - furajele consumate de animale şi asternutul; - plata lucrãrilor efectuate de S.M.A. pentru producţia anului curent; - ingrasamintele şi insecto-fungicidele aplicate; - cota de amortizare a fondurilor fixe aferentã anului respectiv; - alte cheltuieli materiale şi gospodãreşti. B. Fondul de dezvoltare şi fondul de consum. Dupã acoperirea cheltuielilor materiale se obţine producţia neta. Producţia neta, la care se adauga dobinzile şi alte venituri încasate, se scad impozitele, primele de asigurare şi taxele, se repartizeazã astfel: a) Fondul de dezvoltare, care se constituie din producţia neta, în proporţie de cel puţin 18%, din cotele de amortizare a fondurilor fixe, precum şi din alte surse stabilite prin dispoziţii legale. Fondul de dezvoltare se foloseşte pentru: - realizarea investiţiilor, inclusiv plata în natura şi în bani a forţei de munca folositã pentru acestea; - rambursarea creditelor pe termen lung pentru investiţii; - rezerva pentru lãrgirea producţiei; - contribuţia la fondul social al asociaţiilor economice intercooperatiste, al asociaţiilor cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum. Dezvoltarea continua a proprietãţii cooperativei - baza creşterii veniturilor cooperatorilor - constituie una din sarcinile primordiale ale adunãrii generale, consiliul de conducere şi tuturor membrilor cooperativei; constituirea fondului de dezvoltare în limitele prevãzute este obligatorie; b) Fondul de retribuire a muncii, precum şi contribuţia la fondul de pensii şi indemnizaţii de asigurãri sociale, calculatã la valoarea producţiei globale, în condiţiile legii; c) Fondul de ajutor; d) Fondul social-cultural şi sportiv; e) Fondul de rezerva pentru producţie (seminţe, furaje, etc.) şi retribuirea muncii. În cadrul fondului de rezerva, în anii cu recolta buna, cooperativa agricolã de producţie poate constitui un fond alimentar, pînã la 2% din producţia totalã de cereale, în scopul ajutorarii membrilor sãi, în caz de calamitati sau recolte slabe, potrivit hotãrîrii adunãrii generale; f) Fondul intercooperatist de întrajutorare şi consolidare. La repartizarea producţiei nete se vor respecta corelatiile necesare, astfel încît odatã cu creşterea producţiei, a veniturilor cooperatorilor, sa se asigure fondurile proprii pentru dezvoltarea continua a cooperativei agricole de producţie.
VI. Organele de conducere şi de revizie ale cooperativei agricole de producţie
A. Adunarea generalã ART. 29 Adunarea generalã este organul suprem de conducere al cooperativei agricole de producţie - care asigura participarea directa a cooperatorilor la conducerea treburilor acestuia, reprezintã forma de manifestare plenara a principiilor democraţiei cooperatiste - singura în mãsura sa hotãrascã asupra întregii activitãţi economice, financiare şi organizatorice a acesteia. ART. 30 Adunarea generalã este formatã din toţi membrii cooperativei agricole de producţie. Ea se întruneşte ori de cîte ori este nevoie şi cel puţin o data pe trimestru. Adunarea generalã este legal constituitã dacã sînt prezenţi cel puţin jumãtate din numãrul membrilor cooperativei care participa la munca, iar hotãrîrile luate sînt valabile dacã au întrunit votul majoritãţii celor prezenţi la adunare. Hotãrîrile pentru alegerea consiliului de conducere şi a comisiei de revizie, aprobarea planului de dezvoltare în perspectiva şi a planului anual de producţie şi financiar, organizarea şi retribuirea muncii, participarea la consiliul intercooperatist şi asocierea la uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie, participarea la acţiuni de întrajutorare, cooperare şi asociere cu alte cooperative agricole de producţie sau organizaţii de stat ori ale cooperaţiei de consum, la lucruri de interes comun, aprobarea regulamentului de ordine interioarã, precum şi îndepãrtarea din cooperativa a unui membru, sînt valabile dacã au întrunit cel puţin doua treimi din voturile membrilor cooperativei agricole de producţie prezenţi la adunarea generalã. Hotãrîrile se iau prin vot deschis şi se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de preşedintele cooperativei şi membrii prezidiului adunãrii. În cazul cînd adunarea generalã, din motive bine justificate (lipsa de spaţiu pentru adunare, depãrtarea prea mare a fermelor, brigazilor şi sectoarelor fata de locul de adunare etc.) nu se poate tine cu toţi membrii cooperativei agricole de producţie participanţi la munca, se va constitui cu împuterniciţi, aleşi dintre membri, în proporţia ce se va stabili de adunarea generalã a cooperativei agricole de producţie. Alegerea imputernicitilor se face pe ferme, brigazi şi sectoare, o data pe an. Înaintea adunãrilor generale, constituite prin împuterniciţi, se vor tine adunãri ale fermelor, brigazilor, sectoarelor, urmînd ca împuterniciţii, în adunarea generalã, sa prezinte pãrerile exprimate în adunãrile subunitatilor de producţie. Dupã fiecare adunare generalã, împuterniciţii vor informa pe cei care i-au ales despre dezbaterile şi hotãrîrile adunãrii generale. La adunãrile generale constituite din împuterniciţi pot sa participe, de asemenea, cu vot consultativ, şi oricare din membrii cooperativei. Adunarea constituitã din împuterniciţi exercita toate atribuţiile adunãrii generale, în condiţiile prevãzute de prezentul statut. ART. 31 Persoanele încadrate de cooperativa agricolã de producţie cu contract de munca şi cele retribuite de stat care lucreazã în unitatea respectiva sînt membri ai colectivelor de munca, au dreptul sa participe la dezbaterea în adunãrile generale a tuturor problemelor cu privire la realizarea sarcinilor de producţie şi sa-şi exprime pãrerea în orice problema a activitãţii acesteia. Ei aleg şi pot fi aleşi, dupã caz, în consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie. ART. 32 Convocarea adunãrii generale a cooperativei agricole de producţie se face de cãtre consiliul de conducere, fie din proprie initiativa, fie la cererea comisiei de revizie sau a cel puţin o treime din numãrul membrilor cooperativei, ori la cererea uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie. Anunţarea ordinii de zi, a datei şi locului unde urmeazã sa se ţinã adunarea generalã, se face cu cel puţin 5 zile înainte. ART. 33 Adunarea generalã a cooperativei agricole de producţie are urmãtoarele atribuţii: a) dezbate şi aproba planul de dezvoltare în perspectiva, planul anual de producţie şi financiar, stabileşte volumul investiţiilor din fondurile proprii şi din credite, hotãrãşte asupra repartizãrii producţiei, precum şi a veniturilor cooperativei; b) alege pe preşedinte şi vicepreşedinţii cooperativei agricole de producţie, pe ceilalţi membri ai consiliului de conducere, membrii comisiei de revizie şi confirma pe şefii de ferme, brigazi şi sectoare, aleşi în adunãrile subunitatilor de producţie din rindurile celor mai buni membri care muncesc în cooperativa agricolã de producţie, specialişti şi tehnicieni, recunoscuţi pentru priceperea lor gospodareasca şi apreciati pentru calitãţile lor morale şi profesionale. Consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie, precum şi preşedintele acesteia - aleşi de adunarea generalã a membrilor cooperativei - se confirma de comitetul executiv al consiliului popular judeţean; c) analizeazã şi hotãrãşte asupra darilor de seama şi a rapoartelor prezentate de consiliul de conducere şi comisia de revizie; d) aproba încheierea contractului de cooperare ca secţia pentru mecanizarea agriculturii, avînd ca obiect executarea în rãspundere comuna a lucrãrilor agricole, precum şi a altor contracte economice, în condiţiile legii; e) analizeazã posibilitãţile de valorificare a producţiei-marfa şi aproba vînzarea acesteia, cu prioritate, la fondul de stat, precum şi a disponibilului de produse cãtre unitãţile de stat sau cooperatiste, asociaţiile economice intercooperatiste şi direct consumatorilor, în condiţiile legii; f) analizeazã mersul lucrãrilor agricole şi celelalte activitãţi productive, realizarea investiţiilor, îndeplinirea obligaţiilor contractuale, rambursarea creditelor rezultatele financiare şi adopta hotãrîri corespunzãtoare; g) analizeazã şi aproba formele de organizare a producţiei şi a muncii, normele de munca, tarifele de plata şi formele de retribuire; h) stabileşte volumul de munca ce urmeazã sa fie efectuat de cãtre membrii cooperativei agricole de producţie şi celelalte persoane, în condiţiile legii; i) aproba acordarea de ajutoare în limita fondului de ajutor constituit de cooperativa agricolã de producţie; j) hotãrãşte asupra folosirii fondului social-cultural şi sportiv; k) hotãrãşte, în funcţie de interesele generale cooperativei, condiţiile în care consiliul de conducere poate pune la dispoziţia membrilor cooperativei agricole de producţie, contra cost, atelaje pentru nevoi personale; l) hotãrãşte asupra participãrii cooperativei agricole de producţie la acţiuni de întrajutorare, cooperare şi asociere cu alte unitãţi economice, cooperatiste şi de stat; m) aproba regulamentul de ordine interioarã al cooperativei agricole de producţie; n) aproba participarea la consiliul intercooperatist şi asocierea la uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie; o) hotãrãşte suspendarea temporarã a dreptului de vot al cooperatorilor care, fãrã a avea motive bine întemeiate, nu îndeplinesc volumul de munca stabilit de adunarea generalã; p) rezolva intimpinarile fãcute de cooperatori la cererile soluţionate nesatisfãcãtor de cãtre consiliul de conducere; r) aproba unificarea cu alte cooperative agricole de producţie, sau divizarea unitãţii respective şi hotãrãşte asupra schimburilor şi comasarilor de terenuri, precum şi a scoaterii definitive sau temporare din folosinta agricolã a unor suprafeţe de teren, în condiţiile legii. Adunarea generalã exercita şi orice alte atribuţii care rezulta din prezentul statut, din statutele celorlalte organizaţii agricole cooperatiste şi din legi. B. Consiliul de conducere ART. 34 Consiliul de conducere ca organ executiv al adunãrii generale a cooperativei agricole de producţie, conduce activitatea în intervalul dintre adunãrile generale şi este format din 13-21 membri aleşi de cãtre aceasta prin vot deschis, pe timp de 2 ani. Membrii consiliului de conducere, care în intervalul dintre alegeri se dovedesc a fi necorespunzatori, pot fi înlocuiţi de adunarea generalã. ART. 35 Consiliul de conducere îşi desfãşoarã activitatea pe baza principiului muncii colective. Hotãrîrile şi mãsurile ce se Adopta trebuie sa fie rezultatul examinãrii pãrerilor şi propunerilor fãcute de membrii consiliului. Consiliul de conducere, în întregul sau şi fiecare membru în parte, rãspunde în fata adunãrii generale pentru intreaga activitate. Consiliul de conducere tine şedinţe, de regula, o data pe luna. Şedinţele sînt convocate şi conduse de cãtre preşedinte. Hotãrîrile se iau cu majoritate de voturi din numãrul membrilor consiliului. Consiliul de conducere raporteazã periodic, în fata adunãrii generale, despre activitatea pe care o desfãşoarã. ART. 36 Consiliul de conducere asigura respectarea prevederilor statutare, planificarea curenta şi de perspectiva a activitãţii de producţie şi financiare, rãspunde de înfãptuirea ferma a hotãrîrilor adoptate de adunarea generalã, de realizarea integrala a sarcinilor de plan, de dezvoltarea şi apãrarea proprietãţii cooperativei agricole de producţie, precum şi de executarea obligaţiilor cooperativei asumate fata de stat, izvorite din lege sau contract. Pentru realizarea acestor sarcini, consiliul de conducere are urmãtoarele atribuţii: a) asigura întãrirea economico-financiarã a cooperativei, dezvoltarea şi a proprietãţii acesteia, folosirea deplina şi eficienta a pãmîntului, conservarea şi ridicarea potenţialului sau productiv, utilizarea integrala a celorlalte mijloace de producţie, precum şi a forţei de munca, pentru obţinerea de producţii cît mai mari, cu cheltuieli cît mai mici pe unitatea de produs; b) întocmeşte şi supune adunãrii generale spre aprobare proiectul planului de dezvoltare în perspectiva, proiectul planului anual de producţie şi financiar şi face propuneri de repartizare a sarcinilor de producţie pe ferme, brigazi şi sectoare; c) organizeazã producţia şi munca, asigura condiţiile necesare realizãrii planului de producţie, creşterii producţiei vegetale şi animale, industriale şi prestãrii de servicii, a productivitatii muncii şi a eficientei întregii activitãţi, creeazã posibilitatea fiecãrui cooperator sa efectueze volumul de munca stabilit; d) exercita un control exigent şi permanent asupra modului de îndeplinire a sarcinilor, ia mãsuri pentru respectarea stricta a ordinii şi disciplinei în munca, de cãtre toţi cooperatorii şi celelalte persoane care lucreazã în cooperativa agricolã de producţie; e) asigura respectarea democraţiei cooperatiste şi condiţiile necesare pentru participarea directa şi efectivã a tuturor cooperatorilor la conducerea întregii activitãţi a cooperativei agricole de producţie; f) organizeazã acţiuni cultural-educative şi sportive de masa, de educare socialistã şi comunista a cooperatorilor; g) organizeazã ţinerea evidentei mijloacelor de producţie, a muncii efectuate, a veniturilor şi cheltuielilor în toate ramurile de activitate ale cooperativei agricole de producţie. Asigura calcularea corecta a drepturilor fiecãrui cooperator, corelatiile necesare care sa asigure fondurile proprii pentru dezvoltarea continua a cooperativei agricole de producţie; h) analizeazã lunar, şi ori de cîte ori este nevoie, în consiliu şi în adunãri pe subunitati de producţie, realizarea planului de producţie, de venituri şi cheltuieli, participarea la munca, precum şi realizarea obligaţiilor asumate fata de stat şi ia mãsurile necesare; i) asigura executarea hotãrîrilor proprii şi ale adunãrii generale cu privire la recuperarea pagubelor aduse proprietãţii cooperativei, în termenele prevãzute de prezentul statut sau de lege; j) organizeazã, cu sprijinul specialiştilor din cooperativa, consfatuiri de producţie şi schimburi de experienta cu şefii subunitatilor de producţie şi membrii cooperativei agricole de producţie; k) ia mãsura pentru ridicarea continua a calificãrii membrilor cooperativei agricole de producţie, prin organizarea cursurilor de instruire agrozootehnica de masa şi prin trimiterea lor la cursuri de calificare; l) prezintã adunãrii generale anual, trimestrial şi ori de cîte ori este nevoie, dãri de seama şi rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a hotãrîrilor acesteia, realizarea planului de producţie, de venituri şi cheltuieli, respectarea statutului şi face propuneri concrete pentru îmbunãtãţirea continua a activitãţii cooperativei agricole de producţie; m) numeşte şefii de echipa; n) încadreazã şi desface contractul de munca persoanelor care lucreazã în cooperativa agricolã de producţie pe baza de contract; o) întocmeşte dosarele de pensionare a membrilor cooperativei agricole de producţie; p) cerceteazã şi rezolva operativ cererile şi sesizãrile membrilor cooperativei agricole de producţie, comunicindu-le soluţiile şi mãsurile luate; r) ia mãsuri pentru aplicarea normelor de tehnica securitãţii muncii. Consiliul de conducere exercita şi orice alte atribuţii care rezulta din prezentul statut, statutele celorlalte organizaţii agricole cooperatiste şi legi. ART. 37 Preşedintele cooperativei agricole de producţie asigura şi rãspunde de conducerea curenta a activitãţii acesteia şi înfãptuieşte hotãrîrile adunãrii generale şi ale consiliului de conducere cu respectarea stricta a legilor şi a celorlalte dispoziţii legale, cît şi a normelor democraţiei cooperatiste. Preşedintele poarta rãspunderea pentru realizarea planului de producţie şi financiar, dezvoltarea şi folosirea integrala şi eficienta a mijloacelor de producţie şi a forţei de munca, îndeplinirea obligaţiilor cooperativei fata de stat, pentru realizarea celorlalte atribuţii stabilite de lege. Preşedintele organizeazã şi urmãreşte îndeplinirea zilnica a sarcinilor privind intreaga activitate a cooperativei, controleazã modul de utilizare şi pãstrare a bunurilor acesteia, urmãreşte respectarea drepturilor cooperatorilor şi informeazã consiliul de conducere asupra îndeplinirii hotãrîrilor. În luarea mãsurilor operative, preşedintele se consulta cu membrii consiliului de conducere şi cu specialiştii din cooperativa agricolã de producţie. În raporturile cu organele de stat, cu unitãţile economice socialiste, precum şi cu persoanele fizice, cooperativa agricolã de producţie este reprezentatã prin preşedinte. Angajarea patrimonialã a cooperativei agricole de producţie se face prin semnatura preşedintelui, contabilului şef şi a inginerului şef. În lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia se îndeplinesc de cãtre unul din vicepreşedinţi, desemnat în acest scop de cãtre consiliul de conducere. ART. 38 Inginerul şef, contabilul şef şi ceilalţi specialişti care lucreazã în cooperativa agricolã de producţie rãspund în fata adunãrii generale şi a consiliului de conducere de îndeplinirea atribuţiilor prevãzute de lege şi prezentul statut. C. Comisia de revizie ART. 39 Comisia de revizie este organul de verificare a gestiunii cooperativei agricole de producţie şi este formatã din 5-7 membri aleşi, prin vot deschis, de adunarea generalã, pe timp de 2 ani. Comisia alege, dintre membrii sãi, un preşedinte. Comisia de revizie îşi desfãşoarã activitatea pe baza principiului muncii colective; hotãrîrile se iau cu majoritate de voturi din numãrul membrilor comisiei. Comisia de revizie este subordonata numai adunãrii generale, fata de care rãspunde pentru activitatea depusa. Ea verifica activitatea gospodareasca şi financiarã a consiliului de conducere, înregistrarea tuturor veniturilor în bani şi în natura, respectarea regulilor de efectuare a cheltuielilor, pãstrarea în bune condiţii a bunurilor proprietatea cooperativei; verifica modul cum au fost rezolvate de consiliul de conducere cererile şi sesizãrile membrilor cooperativei agricole de producţie. Preşedintele comisiei de revizie participa, de regula, la şedinţele consiliului de conducere al cooperativei agricole de producţie şi cu deosebire cînd se dezbat problemele gospodãririi şi gestionãrii preprietatii cooperativei. ART. 40 Pe baza constatãrilor fãcute, comisia de revizie întocmeşte un proces-verbal, în care arata rezultatele verificãrii şi face consiliului de conducere propuneri concrete pentru luarea mãsurilor corespunzãtoare de imbunatatire a muncii, recuperarea eventualelor pagube aduse proprietãţii cooperativei agricole de producţie şi sancţionarea celor vinovaţi de abateri sau nereguli în gospodãrirea bunurilor acesteia; urmãreşte aplicarea mãsurilor stabilite şi aprobate de cãtre adunarea generalã. Comisia de revizie este obligatã sa prezinte adunãrii generale, trimestrial, anual sau ori de cîte ori este necesar, rapoarte asupra constatãrilor fãcute. Cînd se constata abateri grave, comisia de revizie are obligaţia de a cere consiliului de conducere sa convoace adunarea generalã pentru discutarea acestora şi stabilirea de mãsuri corespunzãtoare, sesizind în acelaşi timp şi celelalte organe în drept.
VII. Alte prevederi
ART. 4l Cooperativa agricolã de producţie este persoana juridicã. Denumirea şi sediul cooperativei agricole de producţie se stabilesc de cãtre adunarea generalã. ART. 42 Cooperativa agricolã de producţie îşi pãstreazã numerarul disponibil în cont la Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara. Ridicarea numerarului se face numai pe baza dispoziţiei scrise, semnatã de preşedinte împreunã cu contabilul şef sau loctiitorii acestora. ART. 43 Cooperativa agricolã de producţie poate participa, cu aprobarea adunãrii generale, la acţiuni de întrajutorare şi cooperare pentru executarea de lucrãri de interes comun în domeniul irigatiilor, indiguirilor, desecarilor şi altor lucrãri de îmbunãtãţiri funciare, precum şi pentru constituirea de asociaţii intercooperatiste în domeniile şi în condiţiile prevãzute de statutul acestor asociaţii. Cooperativa agricolã de producţie poate participa la acţiuni de cooperare şi asociere cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum, potrivit prevederilor statutare. ART. 44 În vederea infaptuirii în condiţii cît mai bune a scopului pentru care au luat fiinta, cooperativele agricole de producţie se pot asocia în uniuni, în care caz ele au obligaţia sa aducã la îndeplinire hotãrîrile şi sa ţinã seama de recomandãrile uniunii judeţene şi ale Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi sa respecte statutul acestora. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
