Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
STATUTUL din 28 septembrie 1977 cooperarii si asocierii cooperativelor agricole de productie cu unitati de stat sau ale cooperatiei de consum
I. Scopul cooperãrii şi asocierii cooperativelor agricole de producţie cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum
ART. 1 Pentru înfãptuirea politicii partidului şi statului de dezvoltare şi modernizare a agriculturii, satisfacerea cerinţelor populaţiei şi ale economiei naţionale cu bunuri de consum şi servicii de calitate superioarã, cooperativele agricole de producţie pot organiza acţiuni de cooperare şi se pot asocia cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum. Acţiunile de cooperare şi asociere au drept scop valorificarea, în mod organizat, a experienţei înaintate în domeniul producţiei agricole, activitãţilor industriale şi prestãrilor de servicii, paralel cu consolidarea economicã şi organizatoricã a fiecãrei unitãţi. Acţiunile de cooperare şi asociere se realizeazã cu sprijinul consiliului intercooperatist, respectîndu-se întocmai hotãrîrile de partid şi legile statului; aceste acţiuni contribuie la concentrarea producţiei agricole şi specializarea unitãţilor, introducerea tehnologiilor moderne şi, pe aceasta baza, la creşterea producţiei şi sporirea eficientei economice a activitãţii, în condiţii reciproc avantajoase.
II. Organizarea şi desfãşurarea acţiunilor de cooperare
ART. 2 Cooperarea, în sensul prezentului statut, reprezintã organizarea unor acţiuni economice şi tehnice de cãtre cooperative agricole de producţie de pe raza aceluiaşi consiliu intercooperatist cu unitãţi agricole sau industriale de stat sau unitãţi ale cooperaţiei de consum. Cooperarea contribuie la dezvoltarea activitãţii economice în fiecare comuna şi sat de pe raza consiliului, la creşterea continua a puterii economice a fiecãrei unitãţi, la sporirea veniturilor cooperatorilor şi lucrãtorilor din aceste unitãţi, la creşterea aportului lor la dezvoltarea economiei naţionale. ART. 3 Cooperarea se organizeazã pa baza acordului de vointa al cooperativelor agricole de producţie, al unitãţilor de stat sau ale cooperaţiei de consum. În cadrul activitãţii de cooperare unitãţile îşi pãstreazã autonomia şi îşi organizeazã şi coreleazã reciproc aceasta activitate, pe baza planului de producţie şi financiar al fiecãrei unitãţi care coopereazã. ART. 4 Cooperarea urmãreşte ridicarea nivelului de dezvoltare economico-organizatotica a unitãţilor, în principal prin: a) exploatarea, modernizarea şi extinderea capacitãţilor de producţie existente; b) concentrarea producţiei şi specializarea unitãţilor; c) folosirea raţionalã a mijloacelor de producţie şi a forţei de munca; d) introducerea tehnologiilor moderne, organizarea ştiinţificã a producţiei şi a muncii; e) asigurarea unei aprovizionari ritmice cu materii prime, materiale şi alte bunuri necesare procesului de producţie; f) producerea, depozitarea, prelucrarea şi valorificarea superioarã a produselor agricole şi neagricole; g) dezvoltarea şi organizarea moderna a prestãrilor de servicii în localitãţile rurale. ART. 5 La solicitarea unitãţilor interesate în cooperare, consiliul intercooperatist constituie, împreunã cu acestea, o comisie pentru elaborarea documentaţiei cu privire la necesitatea, oportunitatea şi eficienta economicã a activitãţii ce face obiectul cooperãrii. Pe baza documentaţiei întocmite, activitatea de cooperare se aproba de organul ierarhic superior al unitãţii de stat, la propunerea consiliului oamenilor muncii al acesteia şi de adunarea generalã a fiecãrei cooperative agricole de producţie sau de consum, dupã caz, cu acordul direcţiei generale pentru agricultura şi industrie alimentara, uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie şi, respectiv, al uniunii judeţene a cooperativelor de consum. ART. 6 Activitatea da cooperare se desfãşoarã pe baza contractului de cooperare, încheiat între unitãţi, care cuprinde: - obiectul şi durata cooperãrii; - contribuţia fiecãrei pãrţi la activitatea de cooperare; - drepturile, obligaţiile şi rãspunderea pãrţilor; - condiţiile de modificare, prelungire sau reziliere a contractului. Contractul de cooperare se încheie dupã aprobarea lui de adunarea generalã a oamenilor muncii din unitatea de stat şi de adunarea generalã a membrilor fiecãrei cooperative agricole de producţie sau de consum participanta la cooperare. ART. 7 Unitãţile care coopereazã îşi prevãd în planurile de producţie şi financiare mijloacele necesare pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor prevãzute în contractul de cooperare. ART. 8 În cazul activitãţii de cooperare pentru realizarea în comun a unor produse sau servicii, din veniturile obţinute se acoperã cheltuielile de producţie efectuate de fiecare unitate, în limita celor planificate, corelate cu gradul de realizare a planului, iar rezultatele financiare se împart proporţional cu contribuţia unitãţilor respective. ART. 9 Organul de conducere al acţiunii de cooperare este consiliul de cooperare, format din preşedintele cooperativei agricole, directorul unitãţii de stat sau preşedintele cooperativei de consum, inginerii şefi şi economistii şefi sau contabilii şefi din unitãţile care coopereazã. Preşedintele consiliului de cooperare este directorul unitãţii de stat sau preşedintele uneia din cooperativele agricole de producţie în cazul cooperãrii acestora cu unitãţi ale cooperaţiei de consum. ART. 10 Consiliul de cooperare urmãreşte îndeplinirea obligaţiilor pãrţilor; stabileşte mãsuri şi rãspunde de realizarea activitãţii economice cuprinse în contractul de cooperare. Conducãtorii unitãţilor care fac parte din consiliul de cooperare informeazã cu regularitate organele colective de conducere din unitãţile pe care le reprezintã, asupra mãsurilor stabilite şi desfãşurãrii activitãţii de cooperare. ART. 11 În scopul sporirii producţiei agricole prin folosirea raţionalã a tractoarelor şi suprafeţelor de teren, creşterii rãspunderii mecanizatorilor în executarea lucrãrilor şi legarea directa a veniturilor statiunii pentru mecanizarea agriculturii şi ale mecanizatorilor de productiile obţinute, se organizeazã acţiuni de cooperare între aceste unitãţi şi cooperativele agricole de producţie. ART. 12 Pe baza contractului de cooperare, încheiat între cooperativa agricolã de producţie şi secţia de mecanizare, staţiunea pentru mecanizarea agriculturii participa cu tractoarele, maşinile agricole, forta de munca calificatã, materialele necesare exploatãrii parcului de utilaje proprii pentru executarea întregului volum de lucrãri mecanice. Totodatã, staţiunea pentru mecanizarea agriculturii asigura întreţinerea, repararea şi exploatarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor proprietatea cooperativelor agricole. Cooperativa agricolã participa la acţiunea de cooperare cu pãmîntul, forta de munca, saminta, îngrãşãminte, materiale şi alte mijloace de producţie necesarã realizãrii producţiei agricole. Prin contractele de cooperare trebuie sa se asigure rãspunderea comuna, în realizarea sarcinilor de producţie şi financiare planificate celor doua unitãţi contractante. ART. 13 Secţia pentru mecanizarea agriculturii rãspunde nemijlocit, împreunã cu cooperativa agricolã de realizarea producţiei planificate în cooperativa. Plata lucrãrilor efertuate de secţia pentru mecanizarea agriculturii se face pe baza tarifelor în vigoare, în raport direct cu productiile realizate de unitãţile agricole cooperatiste în care lucreazã. În cursul anului, pentru lucrãrile executate, staţiunile pentru mecanizarea agriculturii primesc 80% din tarifele în vigoare, iar la sfîrşitul anului se face regularizarea diferenţelor, în raport cu gradul de realizare a productiilor planificate. ART. 14 Nerespectarea de cãtre pãrţi a obligaţiilor asumate prin contractul de cooperare atrage sancţiunile prevãzute în Legea contractelor economice. ART. 15 Prevederile prezentului statut se aplica corespunzãtor şi la acţiunile de cooperare între unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum şi asociaţii economice intercooperatiste.
III. Constituirea şi funcţionarea asociaţiilor
ART. 16 Cooperativele agricole se pot asocia cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum, pe baza principiului liberului consimtamint pentru înfiinţarea de noi capacitãţi de producţie, depozitare, prelucrare şi prestãri de servicii, proprietate de stat şi cooperatista, prin contribuţia pãrţilor din fondurile de dezvoltare ale acestora. Cooperativele agricole de producţie se pot asocia cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum şi pentru exploatarea, modernizarea şi extinderea unor capacitãţi de producţie existente. Fiecare dintre pãrţile asociate îşi pãstreazã dreptul de proprietate şi celelalte drepturi, corespunzãtor contribuţiei aduse. ART. 17 Asociaţia se constituie de cooperativele agricole de producţie şi unitãţi ale cooperaţiei de consum, din raza consiliului intercooperatist, şi unitãţi de stat agricole sau industriale, în urmãtoarele domenii: a) creşterea şi ingrasarea porcilor; b) ingrasarea bovinelor şi ovinelor; c) creşterea vacilor pentru lapte; d) creşterea bovinelor şi ovinelor pentru prasila; e) creşterea pasarilor pentru carne şi oua; f) amenajarea şi exploatarea unor suprafele piscicole; g) vinificatia strugurilor, prelucrarea legumelor, fructelor şi strugurilor, sortarea şi depozitarea acestora; h) producerea legumelor şi rasadurilor în sere şi solarii; i) racir şi prelucrarea laptelui, prelucrarea carnii; j) organizarea centrelor de agrochimie şi executarea unor lucrãri de chimizare; k) producerea materialelor de construcţii; l) activitãţi industriale, de artizanat şi prestãri de servicii; m) alte activitãţi cu profil agricol, zootehnic, legumicol, vitipomicol, de industrializare şi de prestãri servicii. ART. 18 Consiliul intercooperatist, la solicitarea unitãţilor interesate în asociere, constituie, împreunã cu acestea, o comisie pentru elaborarea documentaţiei de constituire a asociaţiei, din care sa rezulte: a) obiectul asociaţiei şi avantajele tehnice şi economice care rezulta din asociere pentru pãrţi; b) aportul asociaţiei la creşterea producţiei şi productivitatii muncii, la întãrirea economico-organizatoricã a unitãţilor asociate; c) contribuţia unitãţilor asociate la constituirea fondului social cu mijloace fixe şi circulante, precum şi termenele de predare a acestora; d) cantitãţile de furaje, materii prime şi materiale, produsele pentru depozitare şi prelucrare, efectivele de animale pentru creştere şi ingrasare ce vor fi livrate asociaţiei de cãtre fiecare unitate; e) asigurarea forţei de munca necesare asociaţiei; f) eficienta economicã a activitãţii asociaţiei. Elaborarea documentaţiilor se face cu sprijinul direcţiei generale pentru agricultura şi industrie alimentara, al organului ierarhic superior al unitãţii de stat şi, dupã caz, al uniunii judeţene a cooperativelor de consum. ART. 19 Documentaţia de constituire şi proiectul actului constitutiv, avizate de comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, se supun aprobãrii adunãrilor generale ale cooperativelor agricole şi consiliului oamenilor muncii al unitãţii de stat, dupã care se înainteazã Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi, dupã caz, Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. ART. 20 Asociaţia se înfiinţeazã prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, precum şi a organului ierarhic superior al unitãţii de stat care se asociaza şi, dupã caz, a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. Asociaţia dobîndeşte personalitate juridicã pe data aprobãrii infiintarii ei de cãtre Consiliul de Stat. ART. 21 Asociaţia constituitã între cooperative agricole şi unitãţi de stat se organizeazã şi funcţioneazã, potrivit normelor ce se aplica în unitãţile de stat pe principiul gestiunii economice cu personalitate juridicã, avînd în raporturile cu statul aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi unitãţile de stat, inclusiv finanţarea şi creditarea activitãţii curente de producţie. Asociaţia este subordonata organului ierarhic superior al unitãţii de stat asociate. Asociaţia constituitã de cooperative agricole de producţie şi unitãţi ale cooperaţiei de consum se organizeazã şi funcţioneazã pe principiul gestiunii economice proprii, cu personalitate juridicã, potrivit normelor ce se aplica în cooperatia de consum. ART. 22 Regimul de preţuri privind aprovizionarea tehnico-materialã şi valorificarea produselor în asociaţiile constituite între cooperative agricole şi unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum cu profil agricol sau de prelucrare şi depozitare a produselor agricole este cel prevãzut pentru cooperativele agricole de producţie. ART. 23 Fondul social al asociaţiei se constituie din contribuţia unitãţilor de stat şi cooperatiste asociate, în bani, mijloace fixe şi circulante şi suprafeţe de teren. Mijloacele fixe şi suprafeţele de teren se evalueaza la predarea lor, potrivit reglementãrilor legale, iar valoarea astfel stabilitã reprezintã pãrţi sociale ale unitãţilor asociate. Terenurile aduse de unitãţile cooperatiste rãmîn în proprietatea lor, iar cele aduse de unitãţile de stat rãmîn în proprietatea statului. Fondul social se poate completa, pe parcursul activitãţii, prin: a) cotele-pãrţi din beneficii repartizate pentru dezvoltarea asociaţiei; b) fondul de amortizare; c) valoarea subscrierilor ulterioare ale pãrţilor; d) pãrţile sociale ale unitãţilor care adera ulterior la asociaţie. Contribuţia cooperativelor agricole de producţie asociate la crearea fondului social se finanţeazã din fonduri proprii, credite pe termen lung şi credite pe termen scurt, angajate de acestea potrivit reglementãrilor legale. Valoarea subscrierilor se aproba de adunarea generalã a oamenilor muncii din unitatea de stat, de cãtre adunarea generalã a cooperativei de consum şi de cãtre adunarea generalã a fiecãrei cooperative agricole de producţie asociate. ART. 24 Asociaţia poate organiza ferme, sectoare, secţii, ateliere şi alte asemenea subunitati, care îşi desfãşoarã activitatea pe principiul gestiunii economice, fãrã personalitate juridicã. Gradarea asociaţiei, nomenclatorul de funcţiuni, normativul de personal, retribuirea şi premierea se fac în aceleaşi condiţii ca şi pentru unitãţile de stat cu profil similar. ART. 25 Conducerea asociaţiei se înfãptuieşte, potrivit principiului conducerii colective, de consiliul asociaţiei, de adunarea generalã a oamenilor muncii şi consiliul oamenilor muncii. Organizarea şi funcţionarea acestora sînt supuse în mod corespunzãtor dispoziţiilor legale privind organizarea şi conducerea unitãţilor de stat. ART. 26 Consiliul asociaţiei este format din preşedinţii, inginerii şefi şi contabilii şefi din cooperativele agricole de producţie, directorul, inginerul şef şi contabilul şef al unitãţii de stat asociate şi, dupã caz, preşedintele, inginerul şef şi contabilul şef al unitãţii cooperaţiei de consum. Din consiliul asociaţiei mai fac parte 3-5 cooperatori aleşi, pe timp de 2 ani, de adunãrile gentrale ale cooperativelor agricole de producţie, 3-5 reprezentanţi ai muncitorilor desemnaţi de organul colectiv de conducere al unitãţii de stat şi, dupã caz, 3-5 reprezentanţi ai unitãţii cooperaţiei de consum asociate. Preşedintele consiliului asociaţiei constituitã din cooperative agricole de producţie şi o unitate de stat este directorul acesteia, iar în cazul asociaţiei create de cooperative agricole de producţie şi o unitate a cooperaţiei de consum, unul din preşedinţii cooperativelor agricole. Consiliul asociaţiei se întruneşte semestrial şi ori de cîte ori este nevoie, din initiativa preşedintelui sau la cererea uneia din unitãţile asociate, şi adopta hotãrîri cu unanimitate de voturi, fiecare unitate avînd dreptul la un vot. Consiliul asociaţiei are urmãtoarele atribuţii: a) aproba numãrul şi componenta consiliului oamenilor muncii al asociaţiei; b) aproba planul de producţie anual şi de perspectiva, precum şi dãrile de seama privind activitatea economico-financiarã a asociaţiei; c) hotãrãşte încadrarea în munca a directorului, inginerului şef şi contabilului şef al asociaţiei; desface contractul de munca al acestora şi stabileşte rãspunderea lor disciplinarã şi materialã; d) aproba repartizarea beneficiilor între unitãţile asociate; e) controleazã intreaga activitate a asociaţiei. Membrii consiliului asociaţiei informeazã periodic conducerile colective ale unitãţilor pe care le reprezintã, cu privire la realizarea planului de producţie şi financiar al asociaţiei, precum şi la modul de îndeplinire a sarcinilor ce li s-au încredinţat în reprezentarea unitãţii în consiliul asociaţiei. ART. 27 Adunarea generalã a oamenilor muncii se întruneşte trimestrial şi ori de cîte ori este nevoie şi are, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) dezbate planul de perspectiva, planurile cincinale şi planurile anuale, precum şi mãsurile ce se impun în vederea mobilizãrii cît mai depline a rezervelor interne, creşterii productivitatii muncii şi eficientei economice a întregii activitãţi; b) aproba angajamentele privind depãşirea indicatorilor de plan şi mãsurile tehnico-organizatorice necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor; c) aproba contractul colectiv de munca; d) dezbate, periodic, realizarile obţinute şi mãsurile ce urmeazã a se lua pentru îndeplinirea planului; e) alege reprezentanţii oamenilor muncii care fac parte din consiliul oamenilor muncii şi hotãrãşte revocarea celor care nu au desfãşurat o activitate corespunzãtoare. ART. 28 Consiliul oamenilor muncii este format din 9-15 membri, în funcţie de volumul producţiei, complexitatea şi gradul de dispersare a activitãţii asociaţiei. Din consiliul oamenilor muncii fac parte: directorul, inginerul şef, contabilul şef, alte cadre cu munci de rãspundere, 3-5 reprezentanţi ai lucrãtorilor, aleşi pe timp de 2 ani de adunarea generalã a oamenilor muncii, secretarul organizaţiei de partid, preşedintele comitetului sindicatului şi secretarul organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist din asociaţie. Preşedintele consiliului oamenilor muncii este directorul asociaţiei. Consiliul oamenilor muncii se convoacã lunar şi ori de cîte ori este necesar, de cãtre preşedintele asociaţiei, directorul asociaţiei sau la cererea uneia din unitãţile asociate. Consiliul oamenilor muncii aduce la îndeplinire hotãrîrile consiliului asociaţiei şi ale adunãrii generale a oamenilor muncii, avînd, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã şi supune spre aprobare consiliului asociaţiei planurile de producţie şi financiare, anuale şi de perspectiva; b) stabileşte şi aplica mãsuri tehnice, economice, organizatorice pentru realizarea planului şi rãspunde de intreaga activitate a asociaţiei; c) analizeazã, periodic, rezultatele obţinute de asociate şi ia mãsuri pentru creşterea eficientei economice a activitãţii acesteia; d) ia mãsuri pentru încheierea contractelor economice şi asigura respectarea disciplinei contractuale; e) hotãrãşte asupra încadrãrii în munca, rãspunderii disciplinare, rãspunderii materiale şi desfacerii contractelor de munca ale persoanelor cu munci de rãspundere, cu excepţia celor prevãzute la art. 26 lit. c); f) ia mãsuri pentru asigurarea dezvoltãrii patrimoniului asociaţiei şi recuperarea pagubelor aduse acestuia; g) prezintã consiliului asociaţiei şi adunãrii generale a oamenilor muncii dãri de seama şi rapoarte cu privire la realizarea planului de producţie şi financiar, precum şi modul de indeprinire a hotãrîrilor conrsiliului; h) ia mãsuri operative pentru îmbunãtãţirea organizãrii producţiei şi a muncii. Consiliul oamenilor muncii în întregul sau şi fiecare membru în parte rãspund pentru toatã activitatea în fata consiliului asociaţiei şi a adunãrii generale a oamenilor muncii. ART. 29 Directorul asigura conducerea curenta a asociaţiei, aduce la îndeplinire hotãrîrile Consiliului asociaţiei, ale adunãrii generale a oamenilor muncii şi ale consiliului oamenilor muncii, încadreazã, desface contractul de munca şi stabileşte rãspunderea disciplinarã şi materialã a personalului cu funcţii de execuţie. Directorul reprezintã asociaţia în raporturile cu persoanele juridice şi fizice, iar împreunã cu inginerul şef şi contabilul şef angajeazã patrimoniul asociaţiei, în limitele stabilite de consiliul asociaţiei. Directorul îndeplineşte orice alte atribuţii ce-i revin, potrivit dispoziţiilor legale. ART. 30 Unitãţile asociate au urmãtoarele drepturi: a) sa participe la elaborarea şi adoptarea hotãrîrilor privind intreaga activitate a asociaţiei; b) sa primeascã cota-parte din beneficiul obţinut de asocitatie; c) sa participe la sporirea fondului social. ART. 31 Unitãţile asociate au urmãtoarele obligaţii: a) sa participe la formarea şi sporirea fondului social, la nivelul şi termenele stabilite; b) sa furnizeze asociaţiei animale, furaje şi alte produse în condiţiile şi la termenele stabilite prin contractele economice; c) sa asigure forta de munca necesarã pentru reasezarea obiectivelor de investiţii şi desfãşurarea activitãţii de producţie; d) sa rãspundã pentru obligaţiile asumate de asociaţie, proporţional cu partea socialã a fiecãreia; e) sa plãteascã, potrivit legii, penalitãţi, dobinzi şi orice despãgubiri, ca urmare a neîndeplinirii integrale şi la timp a obligaţiilor ce le revin fata de asociaţie. ART. 32 Beneficiul rezultat din activitatea asociaţiei, dupã scãderea fondului de premiere, constituit potrivit legii, iar la asociaţia cu unitãţi ale cooperaţiei de consum, şi dupã achitarea impozitului pe venit, se repartizeazã astfel: a) fondul de dezvoltare, cel puţin 20%; b) fondul de rezerva, pînã la 5%; c) fondul de asigurare, pînã la 20%; d) beneficiul de repartizat unitãţilor asociate, cel puţin 55%. Beneficiul se repartizeazã unitãţilor asociate proporţional cu partea socialã a fiecãreia. La asociaţiile de creştere şi ingrasare a animalelor, 50% din beneficiu se repartizeazã proporţional cu valoarea pãrţilor sociale ale unitãţilor asociate, iar 50% proporţional cu valoarea furajelor şi animalelor livrate asociaţiei. Fondul de asigurare se constituie numai de asociaţiile cu profil agricol. Fondurile de dezvoltare, de asigurare şi de rezerva se constituie şi se pãstreazã în contul asociaţiei. În caz de nefolosire, fondurile prevãzute la alin. 1 pot fi adãugate la beneficiul de repartizat unitãţilor asociate, cu aprobarea direcţiei generale pentru agricultura şi industrie alimentara, a uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie şi, dupã caz, a organului ierarhic superior al unitãţii de stat, iar la asociaţia constituitã cu unitãţi ale cooperaţiei de consum, şi cu aprobarea uniunii judeţene a cooperativelor de consum. Fondul anual de premiere se aproba de consiliul asociaţiei şi se poate utiliza numai în limita beneficiului rãmas dupã îndeplinirea obligaţiilor fata de unitãţile asociate şi constituirea fondurilor prevãzute la alin. 1. ART. 33 Retragerea din asociaţia constituitã de cooperative agricole de producţie şi unitãţi de stat, sau ale cooperaţiei de consum, se poate face la cererea acestora, prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi a organului de stat ierarhic superior al unitãţii de stat sau, dupã caz, a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. ART. 34 Litigiile patrimoniale ivite între asociaţie şi unitãţile asociate, precum şi cu alte unitãţi, se rezolva de Arbitrajul de Stat. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
